IT TRENDS 9

Page 1

B U S I N E S S

Nr. 9 - Septembrie 2009

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

ittrends.agora.ro

E VE NIMENT eLiberatica 2009 -

Creşterea economică via IT Infrastructure Pag. 20

DOSAR Cum să elimini riscurile IT&C în afaceri Pag. 24

MASA ROTUNDĂ

CRM – Minimizarea costurilor prin fidelizarea clienţilor Pag. 26

Wolfgang Horak Senior Vice President South Eastern Europe, Fujitsu Technology Solutions

STIL Ultimele netbook-uri Acer, lansate în România

„Oamenii vin la noi, ca şi la competitorii noştri, şi întreabă: Puteţi face mai mult decât să livraţi un server sau un desktop? Este motivul principal de dezvoltare a unui context care se numeşte „managed services”, un context care a devenit unul din cei mai importanţi piloni de dezvoltare strategică pentru noi”” Pag. 16-17

Pag. 06



Nr. 9 - Septembrie 2009

1 E

D

I

T

O

R

I

A

L

Tendinţe de toamnă de Bogdan Marchidanu

N

oul Windows 7, lansarea primului netbook Nokia şi intensificarea luptei Google-Microsoft pe piaţa motoarelor de căutare internet sunt doar câteva din tendinţele IT&C ale toamnei 2009, o toamnă încă marcată de criza economică.

...Şi va fi Windows 7

tiv. Însă istoric vorbind, au existat şi există

Pentru că e vorba de Microsoft, o nouă lansare

producători de computere care caută să fabrice

de sistem de operare nu mai miră pe nimeni.

şi telefoane mobile. Ca atare, de ce să nu existe

Mai ales că această lansare a fost precedată

producători de telefoane care să vrea să intre

de o campanie profesionistă de marketing.

pe piaţa computerelor?

Bogdan Marchidanu

Luptă deschisă pe frontul căutărilor de informaţii

Mai mult, lansarea Windows 7 a fost chiar

Ei bine, recent, cel mai mare producător

Gigantul informaţional Google a anunţat că

aşteptată de mulţi după experienţa Vista, chiar

mondial de telefoane mobile, Nokia, a anunţat

programatorii săi lucrează la un nou motor de

dacă, în viziunea gigantului cu sediul în Red-

tocmai lansarea unui netbook cu marca aces-

căutare, al cărui nume de cod este Caffeine.

mond, Vista a însemnat doar un pas inter-

tei companii. Mai mult, Olli-Pekka Kallasvuo,

„O echipă de programatori Google a lucrat în

mediar de la XP la un nou sistem de operare.

CEO Nokia, a declarat într-o conferinţă de

ultimele luni la un proiect secret: o arhitectură

Variantele de testare lansate pentru specialişti

presă că „PC-urile şi telefoanele mobile vor

de ultimă generaţie pentru un nou motor de

şi împătimiţi au primit, aproape în totali-

continua apropierea până ce, într-un final, vor

căutare”, au declarat doi dintre administrato-

tate, aprecieri extrem de laudative la adresa

fuziona!”

rii proiectului, Sitaram Iyer şi Matt Cutts, pe

capabilităţilor noului sistem de operare. Nu

El a adăugat că Nokia a socotit apariţia

blogul oficial al Google. Acest proiect „va per-

puţini sunt cei care au anunţat public pe di-

netbook-ului drept o oportunitate şi că fir-

mite majorarea dimensiunii, vitezei şi preciziei

verse forumuri sau bloguri că şi-au instalat

ma pe care o conduce „analizează de ceva

Google”, au adăugat aceştia.

deja definitiv noul sistem şi că sunt extrem de

vreme piaţa netbook-urilor pentru a descoperi

mulţumiţi de performanţele lui.

oportunităţile oferite de aceasta”.

Din punct de vedere vizual, proiectul nu diferă mult de pagina oficială a Google, iar

Evident că în noianul de laude, aprecieri mai

Unii experţi nu se arată surprinşi de această

conducerea companiei a subliniat că momen-

puţin laudative, precum aceea că noul sistem

mutare în sine, ci, mai degrabă, surprinşi că o

tan încearcă doar să amelioreze performanţa

ar fi cam neprietenos cu gamerii, trec, prac-

astfel de apariţie nu s-a produs mai devreme,

Caffeine prin raportarea la motorul de căutare

tic, neobservate. În fond, important aici este

mai ales că Nokia testase deja piaţa cu pro-

actual. La sfârşitul lunii iulie, Microsoft a

că Microsoft se străduieşte să îndeplinească

dusele lor din seria N, precum şi cu alte dis-

semnat cu acord cu Yahoo! pentru a-şi spori

cerinţe tot mai sofisticate din partea utiliza-

pozitive de internet mobil. În plus, marketin-

prezenţa pe piaţa motoarelor de căutare.

torilor şi să elimine cât mai multe din vechile

gul companiei vorbeşte despre produsul N97

Microsoft, cel mai mare producător mondial

plângeri legate de vulnerabilităţi. Oficial se va

SmartPhone ca despre un computer mobil. În

de produse software, vrea să crească numărul

vedea dacă promisiunile Microsoft sunt sau

ciuda unor jucători mari de pe piaţa IT, cărora

clienţilor motorului său de căutare Bing, care

nu respectate cu noul sistem de operare către

nu le prieşte prea mult conceptul de netbook,

are aproximativ o optime din cota de piaţă

sfârşitul lui octombrie. Românii au pregătită

acest gen de produs va continua, probabil, să

acoperită de Google, în Statele Unite.

chiar şi o surpriză plăcută, în sensul în care

atragă interesul publicului. Totul are, probabil,

Compania Yahoo!, ale cărei vânzări au

versiunea localizată va apărea, probabil, la

de a face cu costul relativ scăzut al acestor dis-

scăzut pentru trei trimestre consecutiv, ar

doar o săptămână după lansarea oficială a

pozitive portabile, mai ales în vremurile actu-

putea economisi cel puţin 500 milioane dolari

produsului pe plan internaţional. În ce mă

ale de criză economică.

prin cooperarea cu Microsoft, declarase în iunie directorul executiv al grupului, Carol Bartz.

priveşte, fiind mai sceptic din fire, voi aştepta

Pe de o parte, sunt cei care nu-şi pot permite

o vreme ca să decid dacă renunţ sau nu la

un laptop, dar vor să aibă acces la internet.

Conform datelor furnizate de compania de

vechiul meu XP, cu care m-am obişnuit ca şi

Pe de alta, sunt cei care îşi permit computere

cercetare ComScore Inc, Google domina în iu-

cu o haină confortabilă, chiar dacă, poate, uşor

sofisticate, dar vor un netbook ca echipament

nie aproximativ 65% din piaţa motoarelor de

demodată.

pe care să îl ducă cu ei pe drumuri pentru a

căutare. Împreună, Microsoft şi Yahoo aco-

avea acces permanent la e-mail şi aplicaţii de

pereau 28%.

Mobilul care devine computer portabil

comunicaţii. Toate acestea înseamnă că firmele

Motoarele de căutare ale celor două companii

La o recentă masă rotundă legată de net-

îşi vor înteţi concurenţa pe această piaţă, mai

sunt cu mult în spatele Google, ce acaparează

book-uri, am întrebat participanţii, mai toţi

ales cele de telefonie, care se vor confrunta tot

aproximativ două treimi din trafic.

reprezentanţi ai fabricanţilor de computere,

mai des cu producătorii de computere ce vor să

Conform companiei de cercetări Forres-

dacă nu cumva netbook-ul reprezintă un

intre pe piaţa telefoanelor. Rezultatul acestei

ter, piaţa ar trebui să crească cu 15% pe an,

prim pas uriaş de contopire a IT-ului pur cu

confruntări va avea, în principiu, doar carac-

putând atinge o valoare de peste 30 miliarde

comunicaţiile. Răspunsul, în cor, a fost nega-

teristici benefice pentru consumatorul final.

dolari în 2014.

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

2 P

E

S

C

U

R

T

Flamingo, pregătită pentru creştere lamingo International a organizat pe

Flamingo estimează că grupul nu va înre-

18 august a.c. o conferinţă de presă în

gistra pierderi financiare în a doua jumătate

cadrul căreia reprezentanţii companiei,

a anului, după ce structura de costuri a

Stefan Treiber, CEO şi Dragoş Simion,

companiei a fost optimizată, fiind redusă cu

Preşedinte al Consiliului de Administraţie,

30% în iunie 2009, comparativ cu perioada

au prezentat rezultatele financiare aferente

similară a anului trecut. Totodată, în primul

primul semestru al anului 2009, precum şi

semestru al acestui an, Flamingo a închis

planurile de viitor ale companiei.

cea mai mare parte a magazinelor neprofita-

F

Planul de restructurare a Flamingo Inter-

bile şi a redus spaţiul celor pe care a decis să

national pregăteşte compania pentru primele

le păstreze, operând în prezent 85 de unităţi,

rezultate pozitive, estimate pentru 2010,

cu o suprafaţă între 600 – 1200 m².

Stefan Treiber, CEO Flamingo International

deşi piaţa electro-IT locală este în prezent a

„Compania nu va mai înregistra pier-

Flamingo va utiliza capitalul suplimentar

doua cea mai afectată de criză din Europa

deri. Odată cu restructurarea şi cu apro-

oferit de către acţionari şi liniile de credit

– 45%, după Ucraina. Potrivit reprentanţilor

barea planului de capitalizare suplimentară,

suplimentare aflate în discuţie cu băncile

companiei, în pofida acestui declin, Flamingo

Flamingo International va începe să înre-

nu doar pentru a face faţă efectelor scăderii

International are în prezent toate instru-

gistreze o evoluţie din ce în ce mai bună

masive a pieţei de profil, ci şi pentru a susţine

mentele necesare redresării companiei şi

şi datorită sprijinului acordat de acţionari,

creşterea vânzărilor în a doua jumătate a

revitalizării vânzărilor, începând cu ultimul

bănci şi furnizori”, a declarat Stefan Treiber,

anului, prin schimbarea abordării strategiei

trimestru al anului 2009.

CEO Flamingo International. „Din fericire,

de marketing, rearanjarea magazinelor pen-

Rezultatele financiare raportate de com-

întreaga piaţă va cunoaşte un reviriment în

tru a îmbunătăţi experienţa de cumpărare a

panie pentru primul semestru al acestui an

ultima parte a lui 2009 – începutul lui 2010,

clienţilor şi o serie de promoţii care să ani-

se situează la nivelul de 187 milioane RON,

pentru ca, în decurs de 1-2 ani, aceasta să

hileze posibila creştere a preţurilor la anu-

cifră determinată de scăderea pieţei şi a

revină pe un trend pozitiv şi chiar să crească

mite tipuri de electronice, electrocasnice şi

cheltuielilor pe cap de locuitor, însă oficialii

cu 10%”.

produse IT. (E.L.)

Preșcolarii au sprijinul IBM BM a investit peste 160 de milioane

preşcolarilor oportunitatea unei instruiri

Breaza şi împrejurimile defavorizate, Piteşti

de dolari în sistemul educațional, spri-

corespunzătoare. Echipamentele şi pro-

şi mediul rural, Târgu Neamţ, Târgu Mureş

jinind peste 10 milioane de copii din

gramele software, care fac parte din kit-ul

şi Sighişoara, comuna Ulma, comuna Valea

întreaga lume. Investițiile au fost făcute

pus la dispoziţia grădiniţelor, ajută copiii să

Argovei, Târgovişte Iaşi, Râmnicu Vâlcea,

în cadrul programului KidSmart. Progra-

facă primii paşi pentru a învăţa alfabetul,

Braşov, Sibiu, Bacău, Tulcea. Programul in-

mul este parte a angajamentului IBM faţă

aritmetica, arta şi nu în ultimul rând de a-i

clude training pentru educatorii din centrele

de comunitate, bazat pe responsabilitate şi

familiariza cu utilizarea computerelor. În

de preşcolari beneficiare ale acestui pro-

ataşament faţă de valorile sociale precum

România, IBM a donat, într-o primă etapă

gram, training organizat cu suport de curs

educaţia şi dorinţa de a dezvolta o societate

în anul 2007, 52 de unităţi KidSmart for-

internaţional oferit de IBM, în scopul intro-

solidă, inteligentă, bazată pe cunoaştere.

mate din mobilier special conceput pentru

ducerii corespunzătoare a acestei tehnologii

Programul IBM KidSmart a fost lansat în

copii, având la bază un computer Lenovo

de calcul în curricula. În această a doua

anul 1999 și operează în peste 60 de ţări

performant pe care este instalat software-ul

fază, investiţia IBM în educaţia preşcolară

având implicate 100.000 cadre didactice,

educaţional KidSmart. Aceste unităţi au fost

a crescut la peste 300.000 USD.

din peste 21.000 grădiniţe. Peste 42.000 de

donate în diferite grădiniţe din Bucureşti,

În acest an, prin intermediul progra-

unităţi KidSmart sunt instalate în acest mo-

Sibiu, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi

mului IBM KidSmart Early Learning, IBM

ment în întreaga lume.

Timişoara, investiţia atingând aproximativ

continuă donarea şi implementarea a 52

130.000 USD.

de unităţi KidSmart în noi locaţii selectate

I

Programul

KidSmart

Early

Learning

derulat și în România continuă și în acest

În anul 2008 IBM a continuat implemen-

alături de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

an în parteneriat cu Ministerul Educaţiei,

tarea acestui program în România prin do-

Inovării. Programul derulat în România în

Cercetării şi Inovării. IBM KidSmart se

tarea altor grădiniţe din reţeaua de stat cu

perioada 2007-2009 a acoperit până acum

adresează copiilor cu vârste cuprinse între

156 de unităţi KidSmart. A fost rândul celor

peste 250 de grădiniţe şi peste 12.000 de

3-7 ani și a fost dezvoltat în ideea de a oferi

din Bucureşti, judeţul Ifov, Galaţi, Ploieşti,

preşcolari. (C.L.)

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

3 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Vă prezentăm Camera serverelor într-o cutie

Echipamentele de r cire APC InRow absorb aerul cald din spatele rackurilor, unde este generat, pentru ca apoi s trimit aerul r cit în fa a acestora de unde va fi preluat de echipamentele din rack.

Răcirea inovativă APC – tehnologie de avangardă protejează camera IT de orice întrerupere în funcţionare Camera serverelor dvs. este o barieră în calea implementării noilor tehnologii? Consolidare, virtualizare, convergen a re elei, servere tip blade —aceste tehnologii noi îmbun t esc eficien a, reduc costurile, i v permit s “face i mai mult cu mai pu in.” Dar acestea implic densitate mare de putere electric , probleme cu r cirea i administrarea care nu au fost luate în calcul la proiectarea camerelor de servere actuale. V baza i pe presupuneri sau pe solu ii improvizate, sunte i dependen i de aerul condi ionat al cl dirii. Deci, cum v pute i cre te nivelul de fiabilitate i control al camerei serverelor f r s cheltui i o avere?

Vă prezentăm soluţia integrată APC by Schneider Electric pentru camera serverelor Acum pute i ob ine putere de alimentare electric , r cire, monitorizare i management al componentelor care vin împreun ca o solu ie complet i integrat . Toate componentele au fost proiectate din start s func ioneze împreun , s integreze i echipamentele pre-existente într-un tot unitar. Tot ce trebuie s face i este s instala i aceast solu ie u or de folosit într-un spa iu existent – nu este nevoie de configur ri complicate ale r cirii sau adapt ri mecanice costisitoare. Proiectarea modular de tip “pl te ti pe m sur ce te dezvol i” ofer încredere 100% în capacitatea camerei serverelor de a ine pasul cu orice solicit ri de schimbare care ar putea ap rea.

Adaptaţi-vă camera serverelor la cerinţele viitorului –cu uşurinţă si costuri reduse

Dacă aveţi un spaţiu dedicat infrastructurii IT . . . . . Priviţi soluţia APC de răcire pentru densitate mare ca pe singura variantă viabilă. Sistemul APC InRow SC combin o unitate de r cire de precizie InRow SC (pân la 7kW capacitate), un rack APC din gama SX, i accesoriile pentru separarea zonei calde de cea rece, oferit la un pre special, cu discount, pentru o perioad de timp limitat .

Dacă nu aveţi spaţiu dedicat . . . . . Vă prezentăm noua gamă NetShelter CX: cabinete portabile pentru servere, cu o izolare fonică extraordinară, proiectate special pentru a putea fi instalate in spaţiul de birou.

APC v scuteste de b taie de cap la configurarea camerelor de servere. Unit ile de r cire de sine st t toare, rack-urile care permit densitate mare i sistemul APC de recirculare a aerului în spa iu închis sunt combinate pentru a crea un adev rat ecosistem IT în aproape orice mediu. Senzorii de monitorizare la nivel de rack, sistemele de control inteligente montate în unitatea de r cire si softul de management integrat ofer controlul complet de la distan i o vizibilitate f r precedent asupra întregului sistem. Pur i simplu ad uga i protec ie la alimentarea electric (cum ar fi Smart-UPS sau Symmetra) i ve i avea o solu ie complet func ional atât în prezent cât i în viitor.

Aceste solu ii integreaz alimentarea electric , r cirea, i managementul într-un cabinet securizat, insonorizat, r cit corespunz tor i care în plus nu se deosebe te de mobilierul de birou.

Desc rca i gratuit documenta ia APC in urmatoarele 30 de zile i ave i ansa s CÂ TIGA I un iPod Touch! Accesa i www.apc.com/promo i tasta i codul 74767v • Suna i la 021 2030631 • Fax 021 2030676 ©2009 American Power Conversion Corporation. Toate mărcile sunt proprietatea deţinătorilor. 998-2265_RO

www.ittrends.ro

APC Romania, Blv. Ficusului nr. 40, sector 1, 013975 – Bucureşti, Romania


Nr. 9 - Septembrie 2009

4 P

E

S

C

U

R

T

Star Storage, partener Adobe pe segmentul enterprise

C

ompania Star Storage, specializată

neriatul cu Adobe se încadrează în această

Păunescu. „Totul cu un singur scop: reducerea

în soluţii pentru stocare, arhivare şi

direcţie de strategie, intenţia noastră fiind să

costurilor operaţionale, creşterea vitezei de

management date şi documente, a

includem în portofoliul nostru şi alte soluţii de

derulare a proceselor şi, în general, eficien-

anunţat semnarea la sfârşitul lunii

valoare pentru mediul enterprise”.

tizarea proceselor de interacţiune cu clienţii/

august a primului parteneriat cu Adobe Sys-

Cele două soluţii sunt aplicaţii specifice de

tems pentru implementarea de soluţii de tip

business destinate capturii de informaţii, in-

Cu ajutorul acestor platforme şi instrumente,

enterprise în România: Adobe LiveCycle ES şi

troducerii semnăturii electronice, automatizării

clienţii Star Storage îşi vor putea eficientiza

Adobe Acrobat Connect Pro.

colaboratorii/cetăţenii”.

fluxurilor de documente şi îmbunătăţirii şi

activitatea prin renunţarea completă la hârtie,

„În Star Storage am anticipat tranziţia către

eficientizării colaborării electronice şi sunt des-

adoptând documente şi formulare electronice

documente şi formulare digitale încă de acum

tinate în special companiilor care gestionează

în care pot insera comentarii sau semnături

10 ani, când industria era încă la începu-

informaţii şi procese complexe.

digitale; de asemenea, aceştia pot captura au-

turi. Avem un focus clar definit, ne-am creat

„Companiile mari şi mijlocii îşi eficien-

tomat informaţii din formularele completate

competenţe şi platforme tehnologice care ne

tizează procesele de colaborare şi de mana-

de clienţi, îşi pot proteja accesul la informaţii

asigură atât pe noi cât şi pe clienţii noştri că

gement al documentelor, instituţiile de în-

prin definirea de politici de acces, pot crea şi

putem adăuga valoare reală”, spune Cătălin

văţământ

de

asambla documente PDF din orice format exis-

Păunescu, Managing Director Star Storage.

e-learning şi conferinţe pe web, specialiştii

tent, îşi pot versiona şi căuta în arhive în toate

„Numai în ultimii doi ani, Star Storage a in-

în retail, servicii financiare, utilităţi, me-

tipurile de documente, inclusiv pdf., pot prote-

vestit peste şase milioane de euro în dezvol-

dia etc. implementează aplicaţii care au la

ja documentele create în versiuni mai vechi şi

tarea portofoliului de servicii şi integrarea de

bază interfeţe, iar administraţia publică în-

actualizabile indiferent de evoluţia tehnologiei

tehnologii de ultimă generaţie în domeniul

cepe să conştientizeze tot mai mult avanta-

sau implementa fluxuri digitale de documente

managementului de date şi informaţii. Parte-

jele tranziţiei către digitalizare”, mai spune

mult simplificate. (E.L.)

implementează

programe

ELO Digital Office organizează pentru prima dată în România un congres dedicat soluţiilor pentru managementul documentelor şi arhivare electronică nul 2009 marchează pentru ELO

Road-show-ul se va încheia cu ELO

dii de caz cuprinzătoare, iar în încheierea

Digital Office o nouă etapă în

DMS & ECM Congres 2009, primul con-

evenimentului vor avea loc o sesiune demo

dezvoltarea businessului pe plan

gres organizat de

ELO Digital Office în

ELO Digital Office şi o tombolă cu premii

local. În perioada aprilie – septem-

România, dedicat exclusiv soluţiilor pen-

interesante oferite de ELO şi sponsorii eve-

brie 2009, filiala din România a dezvol-

tru managementul informaţiilor. Prin acest

nimentului. La ELO DMS & ECM Congres

tatorului german de soluţii software DMS

eveniment, ELO Digital Office îşi propune

2009 sunt aşteptaţi să participe factori de

A

(Document Management System), ECM

decizie din cadrul companiilor, manageri

(Enterprise Content Management), arhiva-

IT din marile companii româneşti, precum

re electronică şi managementul fluxurilor

şi din sectorul SMB, parteneri, colaboratori

de lucru a organizat cel mai mare road-

şi specialişti ai ELO Digital.

show din România dedicat tehnologiilor şi

ELO DMS & ECM Congres a debutat în

soluţiilor din domeniu.

urmă cu 5 ani în Germania şi a reuşit să

În cadrul road-show-ului, echipa ELO

reunească anual, la Stuttgart, peste 500

Digital Office România a ajuns în Iaşi,

de participanţi din domeniul IT şi de busi-

Craiova, Constanţa, Oradea, Timişoara şi

ness. ELO Digital Office îşi propune ca

Cluj. Evenimentele organizate în această

să ofere partenerilor, colaboratorilor, cli-

acest congres să devină şi în România un

perioadă au arătat o mare deschidere din

enţilor actuali şi potenţiali, oportunitatea

eveniment de tradiţie şi să ofere compani-

partea participanţilor faţă de soluţiile ELO

de a afla despre ultimele soluţii, tehnologii

ilor de pe piaţa locală toate informaţiile de

Digital Office. Acestea răspund provocărilor

şi tendinţe din industrie.

care acestea au nevoie pentru implementa-

unui an extrem de dificil pentru mediul

În cadrul ELO DMS & ECM Congres

rea şi utilizarea optimă a soluţiilor de arhi-

de afaceri românesc şi, mai ales, ajută la

2009, specialişti şi parteneri ai ELO Digital

vare electronică, DMS, ECM şi WCM (Web

reducerea costurilor.

Office vor prezenta aplicaţii practice şi stu-

Content Management).

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

5 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Familia x900 – switch-uri L3+ Gigabit cu funcţii avansate Continuând succesul seriilor anterioare de switch-uri AT-8948 şi AT-9924, echipamentele din familia x900 beneficiază de un set bogat de caracteristici tehnice precum rutare hardware IPv4 şi IPv6 şi QoS (Quality of Service) wire-speed, şi au la bază cele mai avansate tehnologii de switching. Cu o amprentă de doar 1RU, switch-urile din familia x900 oferă performanţa, flexibilitatea, managementul traficului şi rezilienţa specifice mediilor Enterprise şi Service Provider. Beneficiind de o arhitectură non-blocking (150Gbps switching fabric), capabilitate 10GbE şi switching/routing hardware IPv4/IPv6 wire-speed, aceste switch-uri oferă cea mai bună performanţă din clasa lor. Echipamentele Gigabit din seria x900 au o flexibilitate deosebită a configuraţiei, putând fi echipate cu oricare din modulele de expansiune tip XEM şi în orice combinaţie: AT-XEM-12T (12porturi*10/100/1000BASE-T), AT-XEM-12S (12 porturi*1000BASE-X SFP) sau AT-XEM-1XP (1port*10GbE XFP). Această flexibilitate permite utilizarea acestor switch-uri în oricare din nivelele de acces, agregare, transport sau core ale unei reţele, bineînţeles şi în funcţie de dimensiunea acesteia. Switch-urile din familia x900 au sursă de alimentare duală cu redundanţă 1:1, atât AC cât şi DC (-48V), hot-swappable şi funcţii de load-sharing care maximizează timpul de operare al echipamentelor şi elimină/reduc timpul de intervenţie în cazul unor defectări. Datorită dimensiunilor reduse de 1RU şi răcirii forţate front-to-back se pot instala în rack-urile de comunicaţii pentru asigurarea unei densităţi sporite de porturi Gigabit. Caracteristicile deosebite de QoS wire-speed per-flow permit un management precis al traficului asigurând prioritizarea aplicaţiilor critice (voce, video, baze de date) şi garantarea SLA-ului (Service Level Agreement), fiind ideale pentru mediul Enterprise şi Service Provider. Funcţii specifice cum sunt doubletagging sau rezilienţa de sub 50ms pentru arhitecturile inel (protocolul EPSR) recomandă x900 în zona de acces şi agregare pentru reţelele Metropolitane. Deoarece securitatea este o componentă crucială a reţelelor moderne, mai multe soluţii de securitate au fost integrate în fiecare din switch-urile din familia x900: autentificarea utilizatorilor în reţea prin protocolul 802.1x; liste de acces pentru controlul traficului;

ilor DoS şi de d tip Storm; protecţia împotriva atacuri atacurilor SSH SSL managementul securizat (SSH, SSL, SNMPv3) SNMPv3). Capacitatea de rezilienţă a reţelei este un alt aspect care trebuie avut în vedere când sunt selectate echipamentele unei reţele. Familia x900 oferă, atât rezilienţa hardware dată de sursa de alimentare duală, cât şi rezilienţă la nivel de link (LAG), rezilienţa software prin protocoale ca STP, RSTP, MSTP, VRRP, EPSR (Ethernet Protected Switched Ring) precum şi mecanisme bazate pe Triggere prin care switch-ul se poate reconfigura automat în cazul producerii unui eveniment. Diagrama alăturată reprezintă modul de utilizare a switch-urilor din familia x900 în reţeaua unui Service Provider care oferă servicii Triple Play (convergenţa serviciilor voce-date-video pe aceeaşi infrastructură): Pentru zona de Access: rezidenţial: iMG (intelligent Multiservice Gateway) – echipament CPE de client SMB: x900-48FE cu 48 porturi FE şi legături uplink de până la 4Gbps (rată de subscriere foarte bună - 1,2:1) Enterprise/Large Business: AT-9924T, SwitchBlade Pentru zona de agregare: Inel EPSR 10GbE (ce asigură timpi de refacere <50ms, foarte util pentru traficul video şi audio) format din switch-uri x900-24X şi iMAP (intelligent Multiservice Access Platform) Din familia x900 fac parte: AT-x900-12XT/S Switch modular Layer 3 cu 12 porturi Combo 10/100/1000T / SFP. Sistem de operare AlliedWare Plus. AT-x900-24XS Switch Gigabit Ethernet Layer 3 cu 24 porturi SFP şi cu 2 module de expansiune XEM de 30Gbps, Sistem de operare AlliedWare Plus. AT-x900-24XT Switch Modular Layer 3 cu 24 porturi 10/100/1000T, cu 2 module de expansiune XEM de 30Gbps. Sistem de operare AlliedWare Plus. AT-x900-48FE Switch Layer 3 cu 48 porturi 10/100TX, cu 4 porturi 1000BASE-X SFP pentru uplink. Sistem de operare AlliedWare Plus. AT-x900-48FS Switch Layer 3 cu 48 porturi fast Ethernet SFP, cu 4 porturi Gigabit pentru uplink. Sistem de operare AlliedWare Plus.

Detalii suplimentare privind soluţiile oferite de Allied Telesis sunt disponibile pe site-ul companiei www.alliedtelesis.com. Pentru informaţii suplimentare despre gama de produse Allied Telesis contactaţi GENESYS DISTRIBUŢIE prin e-mail la sales@genesys.ro sau telefonic la 0372.187.800, 021.242.05.42

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

6 S

T

I

L

Ultimele netbook-uri Acer, lansate în România de Cristian Faur

criză, dar nu pentru toţi. Pentru compania Acer, ultima perioadă nu a fost doar bună, ci se poate spune că au reuşit să dea lovitura pe piaţa de netbook-uri, cu brandul Aspire One, care au ajuns printre cele mai bine vândute modele din acest segment. Combinaţia de design inteligent, opţiuni şi preţ foarte avantajos al modelelor a făcut ca Acer să prindă un loc foarte bun în trenul celor 21 de milioane de exemplare de netbook ce se estimează că vor fi vândute anul acesta în lume.

E

ropa. Dar prin ce se diferenţiază modelele urenţei? În de netbook Acer de cele ale concurenţei? primul rând, prin designul foarte bine gânt i l l dit – sunt subţiri şi uşoare, prin materialele

Integrarea tehnologiei WiFi 802.11b/g şi A Si l Up U permit it accesull facil f il la l reţelele ţ l l Acer Signal

de calitate – este vorba de modele cunoscute

wireless disponibile, în timp ce conectivitatea

drept foarte rezistente şi nu în ultimul rând,

Bluetooth şi, opţional, 3G (pe anumite modele)

prin autonomia mare, de minim 6 ore pen-

garantează o şi mai mare libertate: conectarea

tru modelele dotate cu baterii de mare putere,

la 360 grade si controlul deplin al experienţei

de 6 celule. Toate modelele de netbook-uri

online, fără limitare în timp şi spaţiu.

Aspire One vin cu sistem de operare Micro-

Modelul 531 din gama Aspire One este

soft Vista Home Basic / Vista Business şi vor ş cu Windows 7 începând p fi livrate şi

adresat clienţilor din mediul business. Net-

suc cu 22 octombrie. Strategia de succes p de la Acer constă în creşterea pro-

backlit LCD care foloseşte tehnologia Crys-

Conceput ca un feno-

cre punerii de produse pentru a creşte p afinitatea între utilizatori şi pro-

men de nişă, netbook-ul s-a răspândit în întreaga lume. Netbook-urile reprezintă o

fiecărui detaliu, de la design strălucit, interfaţa personalizată şi diversificarea opţiunilor de conectare, Acer a reuşit să facă â d netbook b k di din Aspire One cel mai vândut din piaţă. Posibilitatea de a fi mereu şi oriunde conectat reprezintă o tendinţă clară a utili-

exti şi Acer extinde ga această gamă

Aspire One Pro este singurul livrabil cu

l i di multimedia.

l Tastele 6” sunt netbook-urilor de 11,6” a tastatu100% din dimensiunea

care uneşte conectivitatea cu mobilitatea,

rii de notebook. De asemenea, 1”, noua versiune de 10,1”,

un dispozitiv pe care să-l poarte mereu cu el

Aspire One 531h

pentru a se putea bucura în orice secundă, de

HD, care dispune

conţinuturi multimedia, internet sau e-mail.

de ecran cu rezoluţie

zatorului final. Acesta caută un instrument

x 600 pixeli. Procesorul este un Intel Atom de 1,6 MHz, memoria este de până la 2 GB DDRII, iar hard drive-ul are o capacitate de

prin noul forHD o mat de 11,6 inch HD, noutate în România şi un lucru care va ş fi în mod clar apreciat şi înclin naţii de utilizatorii cu înclinaţii spre

talBrite de la Acer şi are o rezoluţie de 1024

Desig dusele întrebuinţate. Designul fundame devine un element fundamental

categorie strategică, completând gama produselorr de mobilitate oferite de area Acer. Prin perfecţionarea

book-ul are un display de 10,1” tip LED

160 GB. Modelul din această gamă intitulat licenţă Microsoft Windows professional (Vista Bussiness /Windows 7). Modelul de buget al gamei, D250, reuşeşte să înglobeze foarte multe opţiuni sub un deg reuşit ş şi ş la un preţ p sign foarte Unitate are un rezonabil. Unitatea 10,1 WSVGA monitor de 10,1” LE backlit, CrystalBrite LED procesor Intel Atom – 1,6 GHz, 1 GB memorie fre DDRII cu frecvenţă de H 667 MHz şi HDD SATA de 160 GB. Pe lângă mod acestea, modelul mai are card reader 5 in 1, WiFi b/g şi BT 2.0.

brand-name din întreaga lume, Acer ocupă

ilară cu cea standard WXGA, similară mează să fie lansată pe a notebook-urilor, urmează

locul 3 pe plan mondial pentru totalul de

piaţă luna aceasta.

PC-uri vândute şi locul 2 pentru notebookuri, cu cea mai rapidă creştere printre primii

pire One 751 cu ecran Acer a dezvoltat Aspire bi ti foarte f t clar: l de 11,6 inch urmând un obiectiv

Modele pot veni cu module 3G HDdisp SPA (opţiune de fabricaţie) – disponibile în R â i suntt cele l din di seria i D250. D250 De aseRomânia

cinci jucători. Un model de afaceri profitabil

să satisfacă toate necesităţile impuse de viaţa

menea, în portofoliul Acer există o soluţie de

şi durabil de tip Channel este esenţial pentru

cotidiană a utilizatorului final şi să ofere o

port replicator pe USB pentru netbook-uri,

dezvoltarea continuă a companiei Acer, în

experienţă unică. Aspire One oferă detalii ele-

soluţie ce permite ataşarea unei tastaturi şi

timp ce fuzionarea de succes a Gateway şi

gante: forma aerodinamică metalică, butonul

a unui monitor extern. Toate modelele din

Packard Bell completează imaginea globală

de activare intens colorat care contrastează cu

gama Aspire One sunt disponibile pe piaţa

a companiei, întărindu-i prezenţa în S.U.A.

textura suprafeţei, balamalele ecranului, toate

şi consolidându-i poziţia puternică în Eu-

elementele sunt create pentru a capta atenţia.

românească prin distribuitorii SCOP Computers şi ELKOTech România.

Axat pe marketing, prin produsele sale IT

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

7 L

U

M

E

A

G

E

O

S

P

A

Ţ

I

A

L

Ă

Drumuri româneşti, gestionate la standarde UE eţeaua de drumuri constituie una dintre cele mai importante infrastructuri ale unei naţiuni, prin relevanţa acesteia pentru multiple sectoare economice şi sociale. O administrare corectă şi eficientă a tuturor căilor de acces dintr-un oraş sau judeţ poate avea, astfel, un impact semnificativ atât asupra întregii activităţi economice a zonei, cât şi asupra credibilităţii şi imaginii instituţiei de administrare publică care le gestionează. Nu întâmplător, din ce în multe instituţii abilitate în acest domeniu apelează la soluţii de administrare informatizată a căilor de transport rutier.

R

ing. Nicoleta Bochiş

O astfel de soluţie este County Roads, o com-

a soluţiei permite introducerea în sistem a bu-

pentru a configura după dorinţă şi alte tipuri

ponentă a suitei de soluţii geospaţiale Ingeea,

letinului meteo rutier, a zonelor de intervenţie, a

de rapoarte care să satisfacă cerinţele specifice

dezvoltată de compania Intergraph Computer

stocurilor de materiale de deszăpezire sau a in-

ale utilizatorului. Rapoartele pot fi generate atât

Services pe platforma tehnologică GeoMedia.

dicatoarelor specifice pe timp de iarnă, precum şi

în format tabelar, cât şi în formate de tip hartă,

County Roads este rezultatul unei colaborări

funcţii de calcul automat al diferitelor informaţii

după criterii alese de utilizator în funcţie de

strânse între programatori şi specialişti în ma-

valorice (de exemplu, calculul stocului de ma-

obiectivele sale.

nagementul drumurilor din administraţia publică

teriale rămas în bază, utilizabil la următoarea

românească. De aceea, soluţia geospaţială încor-

intervenţie).

Aplicaţia utilizează arhitecturi de baze de date de tip three tier capabile să deservească

porează multă experienţă concretă, legată de cele

„Programul cuprinde baza de date referitoare

eficient un volum de date mare la un număr

mai bune practici de administrare a drumurilor

la viabilitatea drumurilor judeţene, comunale,

mare de utilizatori. Şi pentru că este construită

adunate de la specialişti din întreaga ţară.

a podurilor şi podeţelor de pe aceste drumuri,

pe o platformă tehnologică de tip Web, County

Una dintre primele instituţii din România

începând din anul 2003 până în prezent,

Roads permite creşterea practic nelimitată a

care a implementat această soluţie este Consi-

acordurile şi autorizaţiile emise pe drumurile

numărului de utilizatori definiţi iniţial. „În anul

liul Judeţean Mureş. „Consiliul Judeţean Mureş

judeţene în vederea efectuării de lucrări în zona

2005, Consiliul Judeţean Mureş a achiziţionat

a achiziţionat soluţia informatică pentru ges-

acestora, viabilitatea drumurilor judeţene pe

de la compania Intergraph şi licenţa GeoMedia

tionarea căilor judeţene de transport rutier

timp de iarnă, nivele de viabilitate pe poziţii

WebMapNodelock Small Scale, necesară pentru

dezvoltată de compania Intergraph încă din

km, utilaje de deszăpezire, stocuri de materi-

rularea pe Web a soluţiei de gestiune a căilor

anul 2004”, spune Nicoleta Bochiş, Direc-

ale de deszăpezire, contracte încheiate în ve-

de transport rutiere”, continuă Nicoleta Bochiş.

tor executiv al Direcţiei Tehnice Drumuri, Po-

derea efectuării de lucrări la drumuri şi poduri

„Aceasta face posibilă publicarea pe web a date-

duri Judeţene, Investiţii din cadrul Consiliului

şi recensământul rutier din anul 2005”, mai

lor geospaţiale pentru un număr nelimitat de

Judeţean Mureş. „Programul asigură corelarea

spune Nicoleta Bochiş. „Toate aceste informaţii

utilizatori ai programului. Rapoartele sub formă

şi concentrarea tuturor informaţiilor necesare

introduse în baza de date au un corespondent

tabelară sau hartă pot fi puse la dispoziţia tu-

gestionării eficiente a infrastructurii judeţene de

pe harta judeţului şi pot fi accesate pe web atât

turor compartimentelor interesate ale Consiliului

căi rutiere, stabilirea priorităţilor şi repartizarea

rapoartele cât şi hărţile. Actualizarea datelor

Judeţean Mureş, iar rapoartele privind acordurile

corespunzătoare a fondurilor alocate infrastruc-

se face permanent, astfel încât în rapoarte şi

prealabile şi autorizaţiile emise pentru lucrări

turii judeţene de căi rutiere, urmărirea eficientă

pe hărţile care se pot genera să apară situaţia

executate în zona drumurilor judeţene sunt pre-

a lucrărilor de investiţii (planificare, execuţie

actuală. Angajaţii Direcţiei Tehnice Drumuri,

luate din acest program şi publicate pe site-ul

garanţie) şi a plăţilor, minimizarea timpilor

Poduri Judeţene, Investiţii din cadrul Consiliului

Consiliului Judeţean Mureş, putând fi accesate

de răspuns în luarea deciziilor şi folosirea mai

Judeţean Mureş care actualizează baza de date

de cetăţenii interesaţi”.

eficientă a fondurilor alocate în acest scop”.

au participat la cursuri de instruire şi s-au familiarizat foarte repede cu noul program”.

Analize dinamice

County Roads poate fi implementat atât ca prim modul de informatizare a activităţii instituţiei, cât şi prin integrare ulterioară într-un

La orice schimbare de tip reclasificare/modificare

Rapoarte predefinite pentru management

sistem deja existent, în ordinea care satisface

a caracteristicilor drumurilor, soluţia geospaţială

County Roads a fost special concepută pentru a

cel mai bine prorităţile beneficiarului, fără ca

dezvoltată de Intergraph păstrează toate infor-

reprezenta un sprijin real acordat echipelor de

aceasta să îi afecteze funcţionalitatea. Structura

maţiile, inclusiv cele legate de geometria tra-

management. Astfel, aplicaţia vine cu o serie de

modulară permite nu numai obţinerea de rezul-

seului. Astfel, indiferent de timpul scurs sau de

rapoarte gata configurate, care permit generarea

tate concrete prin investiţii mai mici, dar şi posi-

numărul de modificărilor efectuate, în orice mo-

automată a celor mai des solicitate tipuri de ana-

bilitatea de a realiza obiectivul de informatizare

ment pot fi generate rapoarte comparative între

lize necesare pentru fundamentarea deciziilor.

integrată a întregii instituţii în etape bugetare

datele curente şi cele istorice. O secţiune specială

În plus, soluţia conţine instrumentele necesare

succesive.

Paginã realizatã împreună cu

www.ingr.ro www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

8 I

N

T

E

R

V

I

U

Kazier şi pentru marile companii de IT TRENDS

irma Zero Paper va lansa la sfârşitul lunii octombrie o nouă versiune a Kazier-ului cu funcţionalităţi orientate către firmele mari. Am profitat de ocazie pentru a-i lua un scurt interviu lui George Butunoiu, fondatorul companiei.

F

ITT: Ce este Kazier? George Butunoiu: Kazier este un software de tip BPM (Business Process Management) care modelează şi administrează activităţile din firmele de servicii sau pe cele din departamentele de tip suport din companiile foarte mari. ITT: Ce ne puteţi spune despre Zero Paper? De când lucraţi la Kazier? Cât aţi investit până acum? GB: Am înfiinţat Zero Paper, firma care dezvolta acest produs, în 2005. Firma are 9 angajaţi în prezent, urmând să ajungă la 12 până la sfârşitul anului. Kazier-ul a necesitat aproape 4 ani de dezvoltare, cu o investiţie de 800.000€ până în prezent. ITT: Cui îi este dedicat acest produs? GB: Când am pornit la drum cu dezvoltarea Kazier-ului, l-am proiectat pentru

George Butunoiu, Zero Paper

firmele de servicii mici şi mijlocii. Pe măsură ce adăugam noi funcţionalităţi, majoritatea la cererea clienţilor existenţi, şi produsul

mentele de creditare, cu modulul de CRM al

să facem acest pas. Şi acolo vom începe cu

devenea mai complex şi mai sofisticat, am

Kazier-ului. În fiecare dintre aceste bănci

firmele de avocaţi şi de consultanţă. Fiind

observat că devine din ce în ce mai atractiv

este planificat să introducem sistemul în

un sistem de tip Web, ne vom adresa în

pentru corporaţiile mari şi foarte mari şi că

majoritatea departamentelor care nu sunt

primul rând firmelor care au activităţi cu o

ne îndepărtăm de clienţii mici. Criza ne-a

acoperite, sau sunt acoperite parţial de

răspândire geografică mare, în mai multe

obligat, practic, să schimbăm focusul din

către softurile de core-banking: marke-

oraşe sau chiar ţări, deoarece în aceste

mers şi să alegem între două categorii de

ting, juridic, recuperare credite, plângeri şi

situaţii îşi arată Kazier-ul întreaga valoare.

clienţi care au cerinţe nu numai diferite, ci,

reclamaţii, private banking, aprovizionare,

Tot de anul viitor, când vom avea destul de

de multe ori, chiar opuse.

HR etc. Practic, după integrarea celor două

multe referinţe de prestigiu şi vom deveni

ITT: Ce planuri de viitor aveţi?

sisteme, core-bankingul şi Kazier-ul vor

atractivi din punct de vedere financiar, vom

GB: În perioada imediat următoare ne

putea administra împreună cea mai mare

începe să facem parteneriate cu firme care

parte a activităţilor din băncile respective.

să distribuie, să implementeze şi să asigure

vom concentra pe firmele de avocaţi, odată cu lansarea modulului de „Legal Services”

De anul viitor ne-am propus să vindem

din noua versiune, şi pe firme din dome-

Kazier-ul în străinătate şi acolo vizăm

ITT: Ce clienţi aveţi până acum?

niul financiar. Am vândut deja Kazier-ul la

firmele mici şi mijlocii, aşa cum era planul

GB: Până în prezent Kazier-ul a fost

5 bănci şi suntem în negocieri avansate cu

iniţial pentru România. Avem deja un client

vândut în România - la bănci (BRD, Capa

încă patru. Două dintre ele folosesc versiu-

care foloseşte versiunea beta, o firmă de

Bank,

nea veche (Windows) în departamentele de

consultanţă care are sediul central în Franţa

la firme de consultanţă, publishing şi

recrutare iar în celelalte trei implementările

şi filiale în China, Tunisia, Maroc, Qatar şi

avocatură, în Franţa şi în Ungaria (firme

au început, de fiecare dată, cu departa-

România şi care ne-a încurajat foarte tare

de consultanţă).

www.ittrends.ro

suportul tehnic pentru Kazier.

Eximbank,

Piraeus,

Unicredit),


Nr. 9 - Septembrie 2009

9 E

V

E

N

I

M

www.ittrends.ro

E

N

T


Nr. 9 - Septembrie 2009

10 O

P

I

N

I

I

Hei! Puştiulică! Care din voi o să ne plătiţi pensiile ?

S

ubiectul de azi trebuia să fie unul de IT ! Logic, nu? Că doar e IT Trends! Ei bine, jur că am scotocit pe net prin articole de specialitate, pe web, pe la noi, pe la ei, în căutarea unui subiect care să mă determine să

mă iau la trântă de unul singur (avantajul monologului). Ei

Constantin Teodorescu

bine, n-am găsit nimic demn de a fi luat în seamă în afară de banalităţi: Nokia lansează ultimul său smartphone N900

toare dotate, profesori care i-au aruncat pe studenţi direct în

care rulează Linux Maemo, Australian Defense construieşte un

Autocad (nu la planşetă), cursuri deja în format electronic

simulator de zbor de vreo 1,7 milioane US$ bazat pe Linux

pe Intranet-ul facultăţii, ca să nu mai ai nevoie să te rogi de

OpenSuse, Microsoft e pentru al treilea trimestru consecutiv în

colegele din grupa paralelă să ţi le împrumute (deşi personal

pierderi faţă de anul fiscal 2008, piaţa de software bazată pe

consider că asta era baza dezvoltării unor relaţii sociale ar-

Linux creşte la aproape un miliard de US$ şi IDC estimează că

monioase). Toate astea contra unui preţ care, dacă e să-l com-

până în 2013 aceasta va creşte la o rată de aproximativ 16,9%

pari cu suma tuturor costurilor vizibile şi ascunse (a se citi

anual (sursa Softpedia).

şpagă) necesare unui student omolog în România, nu e nici cu

Aveam însă senzaţia că lucrurile astea oricum nu interesează

10% mai ridicat decât costurile locale.

pe nimeni, aşa că am trecut peste ele. Stăteam aşa, cu ochii

Totul bine şi frumos până când s-a terminat primul an şi a

pierduţi în ecranul al naibii de lucios al laptop-ului şi văzui

revenit în România unde prietenii i-au povestit de peripeţiile

ceva fire albe de păr în cap. Pentru că veni vorba, care animal de

lor ca studenţi în „Ză lend ăv ciois”.

Văzui la mine ceva fire albe de păr în cap şi până să fac inventarul cine mi le-a scos, am zis să mă gândesc şi eu la viitor, la pensie care va să zică.

«

Concluzia? Simplă! Unul dintre ei, lămurit definitiv că instituţia lui de învăţământ face figuraţie ca să aibă profesorii cui preda, a renunţat, pierzând practic un an, pentru a se îndrepta şi el către ţări străine. Şi pentru că probabil nu e prost (sau în orice caz, şi-a revenit), s-ar putea când termină să găsească pe-afară o firmă care să-l angajeze pentru a proiecta noul Logan 2015 pe care unii aici în România să-l fabrice.

designer a întrebat pe care pipiţă de Dorobanţi pe tocuri dacă-i

Aflând eu chestia asta, am picat la idei. Tocmai m-am întors

place mai mult ecran lucios la laptop decât mat? Că bineînţeles

dintr-un mic concediu, venind pe Transfăgărăşan, minunân-

că răspunsul „lucios” nu putea veni decât de la vreo mironosiţă

du-mă de ce-au putut să facă acolo nişte constructori români

mai preocupată să-şi aranjeze cosiţele blonde decât să închidă

cu peste 30 de ani în urmă şi proptindu-mă apoi la o coadă

corect if-then-else-uri. Abia după ce toţi producătorii inundară

de juma’ de oră în lucrările la pasajul subteran de la Băneasa,

piaţa cu oglinjoare Dual Core s-a găsit cineva mai cu cap de la

unde o firmă din Portugalia ne învaţă cum se zgreapţănă

Lenovo să facă şi un sondaj printre utilizatori ca să afle că de

pământul vreo 10 luni şi cum se umflă facturile de majorare

fapt 86% preferă ecranele mate, vreo 5% ziceau că nu le pasă

a preţului lucrărilor. La km de autostradă (singurul) făcut de

şi doar restul s-ar da în vânt după oglinjoare roz.

Bechtel nu ştiu când voi putea să ajung.

Revenind, ziceam că văzui la mine ceva fire albe de păr în cap

Mi-e tare teamă că oamenii care ştiu să facă ceva vor prefera

şi până să fac inventarul cine mi le-a scos, am zis să mă gân-

să se îndepărteze de ţara în care la posturile de televiziune

desc şi eu la viitor, la pensie care va să zică. Asta poate şi im-

politicienii toacă vorbe în neştire şi vor rămâne numai aceia

pulsionat de tevatura iscată în jurul parcă veşnicei şi perpetuei

care ne vor explica din reclame cum trebuie să ne răsfăţăm

reforme a învăţământului românesc, pe fondul scandalului

nevasta cu nu ştiu ce detergent, de ce supele cu prafuri sunt

universităţii de producţie en-gros de posesori de diplome.

mai „bogate” (oare nu din cauza ăstora pierdeţi prea mult timp

Anul trecut, fiul unui coleg, condamnat şi el la ani de caznă

la toaletă?) şi de ce banii tăi din geantă se dau de ceasu’ morţii

la tastatură, a decis să meargă la o universitate cu plată în

să fugă de la tine la nuş’ce bancă s-au simţit ei bine, de parcă

Anglia. A trecut cu bine toate examenele şi când a ajuns acolo

ar fi vreo crâşmă pe-acolo.

ce-a găsit? Păi, ce să găsească? Un campus universitar de stă mâţu-n coadă, cu terenuri de tenis, baschet, cricket, terenuri

Ei bine, stau eu şi mă întreb, oare or fi ăştia mici în stare să ne plătească pensiile?

de fotbal (luminate noaptea), bazin olimpic, fast-food-uri, orice alte utilităţi de care ai avea nevoie ca student, laborawww.ittrends.ro

brailateo@gmail.com


Nr. 9 - Septembrie 2009

11

9 septembrie

30 ianuarie 2009

Soluţii de administrare a infrastructurilor IT&C

Soluţii pentru Administraţia Publică

23 septembrie

11 februarie

Business Continuity / Disaster Recovery

Software as a Service (SaaS) / Cloud Computing

7 octombrie

11 martie

Optimizarea relaţiei cu clienţii (CRM/SFA)

Backup & Restore

4 noiembrie

23 aprilie

Service Oriented Architecture

Virtualizare

18 noiembrie

6 mai

Securitate

Soluţii de optimizare a gestiunii întreprinderii (ERM)

2 decembrie 2009

17 iunie

Soluţii pentru clădiri inteligente

Externalizarea de servicii pentru mediul financiar-bancar

PARTENERI

MEDIA Agora

NEWS Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: atc@agora.ro și online la adresa: http://atc.agora.ro Persoana de contact: Marina Enache, Coordonator Conferinţe Agora

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

12 T

E

N

D

I

N

Ţ

E

Deconectarea de la Internet, o soluţie?! de Elena Andreea Liţă

uvernul britanic intenţionează să reducă pirateria online cu până la 70-80% în viitorul apropiat, prin adoptarea unor măsuri legislative ce au în vedere deconectarea de la Internet a persoanelor care descarcă ilegal, în mod repetat, muzică şi filme protejate prin copyright. În condiţiile în care măsurile anterioare ce prevedeau doar restricţionarea vitezei broadband a utilizatorilor care faceau download ilegal de fişiere nu au dat rezultatele scontate, Guvernul britanic a anunţat în luna august că a decis să adopte o nouă serie de măsuri legislative, care pe lângă reducerea vitezei de download să includă şi sistarea accesului la Internet al acestora.

G

reprezintă între 50 şi 75% din traficul Internet din întreaga lume. Mai mult decât atât, în Suedia funcţionează şi controversatul site de file-sharing Pirate Bay, care pretinde că are aproximativ 22 de milioane de utilizatori în întreaga lume. O nouă lege pentru protecţia proprietăţii intelectuale a fost introdusă şi în Germania, încă

Dacă vor fi aprobate în luna noiembrie, când

libertăţile cetăţenilor în zona tehnologiei

din luna septembrie a anului trecut. Aceasta

vor ajunge în Parlament, noile măsuri legis-

digitale, a declarat că orice suspendare a ac-

permite industriei muzicale să le solicite

lative britanice ar putea intra în conflict cu

cesului la Internet ar „restricţiona drepturile

furnizorilor de servicii Internet detalii despre

reglementarea Parlamentului European din

fundamentale ale oamenilor la libertatea de

download-urile ilegale. Un ordin judecătoresc

luna mai a acestui an, care interzice gu-

exprimare”. Pe de altă parte, furnizorul bri-

este suficient în acest caz. În Irlanda nu mai

vernelor Uniunii Europene să sisteze conexi-

tanic de servicii Internet TalkTalk a declarat

este nevoie nici de ordin judecătoresc. Pe 30

unea Internet a unui utilizator, fără un ordin

că se va „opune cu hotărâre” încercărilor

ianuarie 2009, furnizorul de servicii Internet

judecătoresc. O versiune finală a acestei

Guvernului de a obliga furnizorii de servicii

Eircom a ajuns la o înţelegere cu cele mai

reglementări este negociată în continuare cu

Internet să acţioneze ca poliţia Internet. Talk-

mari case de discuri, acord ce permite sus-

Consiliul European.

Talk a mai spus că deconectarea aşa-zişilor

pendarea conexiunii Internet a oricărui utili-

Marea Britanie se va alătura astfel Franţei,

contravenienţi va fi inutilă, având în ve-

zator suspect de download ilegal, după două

care a adoptat o lege similară privind sistarea

dere că este relativ simplu pentru utilizatorii

avertizări.

accesului la Internet încă din luna mai. Iniţial,

hotărâţi să îşi mascheze identitatea sau ac-

guvernul francez a încălcat reglementa-

tivitatea pentru a evita detecţia.

În România, cel puţin până în prezent, astfel de măsuri nu au fost luate în calcul. „Statele

rea Parlamentului European, dar un tribunal

În Suedia, o lege drastică anti-piraterie a

europene au modalităţi diferite de abordare

francez a decis ulterior că doar un judecător

intrat în vigoare la 1 aprilie 2009. Bazată pe

a pirateriei Internet, inclusiv a situaţiei de

poate permite întreruperea unei conexiuni In-

Directiva Uniunii Europene privind Aplicarea

transfer de fişiere cu conţinut piratat. Până în

ternet. Totuşi, Franţa a creat deja ceea ce ar

Drepturilor de Proprietate Intelectuală, legii

acest moment, România nu a abordat ideea

putea fi prima agenţie guvernamentală care

i se atribuie o reducere de 30% a întregului

de sistare a conexiunilor Internet în aseme-

monitorizează şi pedepseşte piraţii online.

trafic Internet din ţară, la numai o zi după ce

nea cazuri, cu atât mai mult cu cât aceasta

Noile măsuri propuse de Guvernul britanic

a intrat în vigoare. Măsura legislativă le oferă

ar însemna o restricţionare a accesului la un

pun prinderea contravenienţilor în sarcina

deţinătorilor de copyright dreptul de a obliga

serviciu, ceea ce este normal să se întâmple

furnizorilor de servicii Internet. Aceştia vor

furnizorii de servicii Internet să dezvăluie

numai în cazul în care conduita de încălcare

trebui să trimită notificări în scris abonaţilor a

detalii privind utilizatorii care descarcă ilegal

a legii este dovedită”, spune avocatul Magda

căror adresă IP - numărul unic alocat fiecărui

fişiere, deschizându-le drumul către o acţiune

Popescu, reprezentant BSA în România.

computer care se conectează la Internet - a

legală prin care să-i oblige pe aceştia să

„Fără îndoială, este încă nevoie de o comba-

fost reperată accesând un site de download.

plătească daune şi amenzi. Potrivit experţilor

tere mai fermă şi coerentă a fenomenului la

Deţinătorii de copyright ar avea atunci posi-

în domeniu, această scădere înregistrată în

nivel european, în special, şi transnaţional,

bilitatea să folosească un ordin judecătoresc

utilizarea Internetului în Suedia este explicată

pentru a accesa detalii privind astfel de

de faptul că descărcarea ilegală de fişiere

în general, având în vedere că asemenea încălcări ale legii sunt tranfrontaliere”.

avertizări şi să dea în judecată orice persoană suspectă de trafic ilegal de fişiere. Deşi multe dintre site-urile de partajare fişiere conţin filme şi melodii distribuite ilegal, acestea pot fi folosite, de asemenea, şi de unii directori independenţi sau artişti pentru a-şi distribui lucrările cu acordul lor. Propunerea - în prezent sub forma unui document consultativ - se bazează pe supoziţia că furnizorii de servicii vor şti ce este legal şi ce nu. Ca răspuns la noile măsuri, organizaţia britanică Open Rights Group, care protejează

Mesaje pozitive O nouă campanie britanică anti-piraterie îşi propune să câştige de partea sa utilizatorii de Internet din „Generaţia Y”, amintindu-le acestora că descărcarea legală susţine actorii şi programele lor preferate. Campania, lansată ca urmare a intenţiei Guvernului britanic de a contracara pirateria online, are în vedere retragerea treptată a trailer-elor „Pirateria este o crimă” de la începutul a milioane de DVD-uri vândute sau închiriate în fiecare an şi înlocuirea acestora cu o nouă serie de trailer-e promovând mesajul pozitiv „Tu faci filmele”, ce vor apărea în luna noiembrie în toate cinematografele din Marea Britanie. Un studiu recent arată că, în timp ce 74% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 34 de ani sunt de acord că a plăti pentru a închiria sau viziona filme este corect şi indicat, doar 34% gândesc că ar trebui să plătească pentru acelaşi conţinut şi când îl văd pe Internet.

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

13 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Sisteme informatice ERP în perioada de criză Efectele directe Anul 2009 este marcat de prudenţă în ceea ce priveşte investiţiile şi în general cheltuielile companiilor, indiferent de mărimea lor. Cele mai multe companii au început deja să-şi restructureze activităţile, în încercarea de a păstra o marjă minimă de profitabilitate. În situaţii mai disperate, companiile încearcă să supravieţuiască într-un mediu de afaceri dur, în care lipsa de lichidităţi este o realitate ce poate bloca rapid activitatea unei firme puternice. Soluţia ERP pentru supravieţuire Există ceva bun chiar şi în criza financiară pe care o traversăm. Ea va cerne printre firmele din România, lăsând să supravieţuiască acele companii care îşi bazează existenţa pe o afacere sănătoasă, condusă de decizii corecte şi evident de... puţină şansă. Iar o decizie corectă (şi imperativă în acest moment) este aceea de a folosi o unealtă software de tipul DataLight Enterprise care să gestioneze cât mai bine resursele companiei prin: Gestionarea corectă a stocurilor şi a comenzilor la furnizori, ţinând cont de viteza de rotaţie a mărfurilor/stocurile critice şi comenzile deja lansate la furnizori. Milioane de RON pot fi blocaţi în stocuri neperformante, care cresc de la o zi la alta, dacă nu sunt cunoscute. Creditul în piaţă, pentru care DataLight Enterprise dispune de mecanism de blocare automată la facturare pentru clienţii rău-platnici; Gestionarea mecanismului e simplă şi permite schimbarea zilnică a limitelor de sold/zile întârziere, în condiţiile în care criza de lichidităţi afectează o parte din parteneri. Analize de vânzări şi direcţionarea achiziţiei de marfă/ materiale în direcţia pieţei. Sistemul ERP propus de AttoSOFT dispune de rapoarte de analiză vânzări de tip OLAP, pentru studierea topurilor de vânzări pe clienţi/grupe/mărfuri/. Rapoarte speciale de optimizare permit corelarea vânzărilor cu comenzile de marfă la furnizori. Politica de preţ flexibilă, bazată pe oferte şi discounturi şi încasarea de avansuri. DataLight Enterprise permite schimbarea rapidă a listelor de preţ, stabilirea unor discounturi pentru perioade definite de timp şi gestionarea facilă a avansului de la client pentru marfa comandată. Cash-Flow ca raport imediat, fără prelucrări suplimentare, permite o imagine a disponibilului de numerar şi posibilităţilor de folosire a acestuia. Acest raport poate fi folosit în DataLight Enterprise în colaborare cu rapoartele ce previzionează brut valorile de plată pentru TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii. Evaluarea costurilor de fabricaţie directe plecând de la scenarii de fabricaţie şi evaluarea consumurilor realizate faţă de cele normate.

Soluţia ERP pentru restructurare La un alt nivel, pentru firmele care încă nu au fost foarte afectate de criză, principalul obiectiv este păstrarea unei cote de profit cât mai bune. Iar acest lucru presupune restructurarea, eliminarea activităţilor neprofitabile. Sistemul ERP DataLight Enterprise este o unealtă care ajută la identificarea activităţilor neprofitabile în timp real, fără a fi nevoie de procesări ale datelor brute. Practic, toate documentele deja înregistrate în sistem concură imediat la crearea unor rapoarte manageriale predefinite: Rapoarte pentru top-management care prezintă starea de sănătate financiară a firmei la nivel de centru de profit/punct de lucru/activitate.

Rapoarte pentru middle-manageri, mai detaliate, dedicate, care analizează în amănunt factorii care stau la baza profitului / pierderii. Automatizarea proceselor consumatoare de timp şi repetitive, cum ar fi facturarea, preluarea comenzilor de la clienţi, inventarierea, cântărirea şi vânzarea în regim retail. Pentru aceste operaţiuni, DataLight Enterprise dispune de sisteme automatizate, folosind echipamente şi module software specializate (SFA, sistem de inventariere pe bază de coduri de bare, cântare electronice cu etichete). Integrarea datelor de la punctele de lucru, ca mecanism de control al activităţii de la puncte de lucru aflate la distanţă. Prin mecanisme speciale, automate, DataLight Enterprise colectează datele din puncte, fără a afecta independenţa lor în cazul în care conexiunea Internet nu este disponibilă. Poate să pară o perioadă în care investiţiile nu sunt oportune, cu atât mai puţin în software. Dar investiţia făcută într-o unealtă de decizie poate fi diferenţa între reuşită şi eşec, într-o perioadă în care deciziile corecte sunt singurele pe care ni le putem permite.

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

14 T

E

N

D

I

N

Ţ

E

SPAM-ul domină traficul de email de Elena Andreea Liþã

otrivit unui raport de evoluţie a mesajelor spam în perioada ianuarie – iunie 2009, publicat de experţii în securitate ai Kaspersky Lab la începutul lunii septembrie, declanşarea crizei economice şi financiare nu a influenţat în mod semnificativ volumul total de spam, dar a avut un impact considerabil asupra distribuţiei mesajelor în funcţie de categorie. În medie, 85,5% din traficul pe mail în primele şase luni ale anului a fost reprezentat de spam, iar 0,3% din totalul mesajelor conţineau ataşamente infectate cu programe periculoase.

P

nice au sporit şi ele, iar sistemele de operare s-au diversificat. Folosirea oricăror astfel de sisteme portabile trebuie să aducă de la sine o conştientizare din partea utilizatorilor a faptului că pericolele de securitate rămân aceleaşi ca şi la folosirea unor sisteme desktop sau a laptop-urilor”, spune Cătălin Coşoi, Senior

„Criza financiară a determinat o schim-

şi Thailanda (3%), depăşind Spania, Italia,

Researcher, Laboratorul Antispam şi Anti-

bare în comportamentul de consum al oa-

Germania şi Ucraina, care au ieşit din topul

phishing, BitDefender.

menilor, diferite produse şi servicii fiind

primelor zece ţări.

înlocuite

Şi în opinia specialiştilor Bitdefender, spamul

pur

„Ţările cu interes foarte mare pentru infrac-

şi phishingul sunt două dintre cele mai impor-

şi simplu, refuzate”,

torii cibernetici încep să fie localizate în Est, şi

tante ameninţări de securitate care vizează

a spus Costin Raiu,

mai puţin în Vest”, spune Costin Raiu. „Asia,

utilizatorul de Internet. Cantităţile enorme de

Chief Security Ex-

America Latină, precum şi regiuni din Europa

spam nu doar diminuează dramatic productivi-

pert, Kaspersky Lab.

de Est (excluzând Rusia) devin din ce în ce

tatea, dar pot afecta sistemul prin ataşamente

„În acest sens, spam-

mai interesante pentru spammeri, deoarece

maliţioase şi pot compromite chiar reţelele din

mer-ii şi-au reorien-

utilizatorii de aici nu au sistemele foarte bine

cadrul companiilor.

tat mesajele, pentru a

protejate împotriva ameninţărilor informatice.

Spre deosebire de malware, încercările de

se potrivi cu cerinţele

Este, în primul rând, un aspect care ţine de

phishing sunt independente de platformă.

consumatorilor. De exemplu, medicamen-

gradul de piraterie din ţările respective, şi apoi

Aceste atacuri pot afecta atât utilizatorii de

tele, suplimentele alimentare şi jocurile PC au

de educaţie: un sistem de operare piratat nu

Linux cât şi cei de Apple sau Windows. Este, de

rămas în topul preferinţelor, determinându-i

va fi niciodată sigur, atât timp cât nu poate fi

asemenea, şi cea mai periculoasă ameninţare,

pe cei care lansează mesaje nedorite să acorde

actualizat cu ultimele update-uri”.

întrucât poate rezulta în furtul identităţii utili-

Costin Raiu

sau,

o atenţie mai mare acestor nevoi”.

Pentru

contracarea

acestor

tipuri

de

zatorului sau chiar a retragerilor de bani din

Potrivit Kaspersky, contextul economic ac-

ameninţări informatice, specialiştii Kaspersky

tual a influenţat mesajele spam pentru ser-

Lab recomandă utilizarea soluţiilor avansate

Având dimensiuni extrem de reduse, net-

viciile de publicitate online, care la ora actuală

de securitate, care dispun şi de protecţie fire-

book-urile pot fi cu uşurinţă pierdute sau

reprezintă16,6% din totalul de spam, dar şi

wall, antispam sau antiphishing, atât pentru

furate. Ca şi telefoanele mobile, acestea pot

mesajele care promovează diverse produse şi

utilizatorii individuali, cât şi pentru mediile

fi uitate sau pierdute oriunde, chiar şi în mi-

servicii, acestea din urmă înregistrând o cotă

business.

jloacele de transport în comun. Dacă valoarea

de 35%, cu 10% mai mică decât anul trecut.

contul bancar.

materială a acestora poate fi uneori neglijată,

În prima jumătate a lui 2009, domeniile cele

Netbook-urile, o nouă provocare

informaţiile pe care le stochează sunt ex-

mai populare pentru spam au fost: serviciile

O nouă categorie de potenţiale victime ale in-

trem de valoroase. Ţinând cont de faptul că

şi produsele din sănătate (22,1%), serviciile

fractorilor cibernetici o constituie utilizatorii de

netbook-urile nu sunt dotate cu o platformă

de e-advertising (16,6%), materiale destinate

netbook-uri. Potrivit specialiştilor Bitdefender,

de criptare şi nici administrate de la distanţă,

adulţilor (11%), educaţia (10,4%) şi imitaţiile

spre

de produse de lux (7,4%).

primele

de

specialiştii Bitdefender apreciază că singura

netbook-uri

modalitate pentru ca aceste date să rămână în

În ciuda predicţiilor contrare, volumul e-mail-

EeePC dezvoltate de

siguranţă este utilizarea unei soluţii de criptare

urilor cu atacuri de phishing a scăzut. Iniţial,

Asustek, care rulau pe

a fişierelor sau stocarea într-un mediu virtual.

experţii erau de părere că situaţia economică

un sistem de operare

Mai mult decât simple gadget-uri, netbook-

actuală va duce la o creştere exponenţială a

Linux, fiind extrem

urile sunt extrem de eficienţe şi pentru activităţi

phishing-ului, dar măsurile de informare luate

de limitate în ceea ce

educaţionale. Multe universităţi şi şcoli din

de bănci şi instituţii financiare au condus la

priveşte puterea pro-

lume folosesc astfel de instrumente ca suport

cesorului şi a calităţii

de bază pentru informaţiile predate. Cu toate

display-ului, noile modele de netbook-uri, ce

acestea, ca orice dispozitiv conectat la Internet,

Conform raportului Kaspersky Lab, Ru-

pot înlocui cu succes sistemele laptop pentru

netbook-urile pot deveni un pericol pentru ti-

sia (11%) şi Statele Unite ale Americii (10%)

activităţile zilnice care necesită conexiune la

neri. Din acest motiv, setarea de filtre de control

rămân lideri în generarea de mesaje spam,

Internet, pot deveni cu uşurinţă ţinta unor

parental devine obligatorie: acestea asigură un

urmate de Brazilia (8%). Recent, a fost în-

atacuri pe Internet.

mediu de educare sigur, protejând utilizatorul

conştientizarea pericolelor pe care le reprezintă astfel de mesaje în rândurile utilizatorilor.

Cãtãlin Coşoi

deosebire

registrată o creştere a spam-ului provenit din

„Pentru că în timp netbook-urile au luat

India (7%), Polonia (4%), România (3%)

tot mai mult amploare, performanţele tehwww.ittrends.ro

de expunerea la orice informaţii neautorizate, violenţă sau pornografie online.


Nr. 9 - Septembrie 2009

15

Cum realizaţi cea mai bună organizare a echipamentelor de reţea într-un data center AVOCENT oferă f ă 6 sfaturi f t i pentru t o organizare i optimă, ti ă incluzând i l â d acces out-of-band, măsurarea consumului de energie electrică şi management centralizat.

1

Luaţi în considerare accesul out-of-band de la distanţă la echipamentele de reţea. Atunci când proiectaţi aşezarea echipamentelor în rack, porniţi de la un sistem bazat pe tehnologii out-of-band; astfel veţi putea accesa şi administra de la distanţă toate echipamentele IT. Tehnologiile out-ofband au fost utilizate la început pentru a asigura stabilitatea sistemului, furnizând o cale de acces alternativă, astfel încât echipamentul nefuncţional să devină disponibil în cel mai scurt timp şi într-o manieră facilă. Astăzi sistemele out-of-band optimizează funcţionarea dispozitivelor şi duc la creşterea productivităţii, a performanţei şi a securităţii, în acelaşi timp facilitează administrarea infrastructurii în cadrul reţelelor complexe heterogene. Sistemul out-of-band oferă o cale de acces alternativă, securizată în interiorul infrastructurii, astfel încât echipamentele deconectate pot fi reconectate şi readuse la starea de funcţionare normală. Pentru realizarea acestei infrastructuri, AVOCENT oferă switch-uri KVM over IP (seria DSR®), console seriale pentru servere (seria Cyclades® ACS Advanced Console Server), echipamente de administrare pentru service processors (seria MergePoint®), unităţi inteligente de distribuţie a puterii (IPDU – seriile PM2000 şi PM3000).

2

Utilizaţi echipamente de administrare pentru service processors în managementul serverelor. Un service processor este un micro-controller integrat pe placa de bază a serverului, care permite monitorizarea şi administrarea de la distanţă. Este cu totul separat de procesor, de sistemul de operare şi de orice aplicaţii care rulează pe server şi poate fi conectat la o reţea diferită (via Ethernet). Service procesoarele şi tehnologiile din interiorul serverelor oferă informaţii detaliate despre starea de funcţionare a serverului şi reprezintă totodată un mecanism utilizat pentru pornirea/oprirea de la distanţă a serverului. Parametrii de stare ai serverului sunt reprezentaţi de temperatură, viteză de ventilaţie sau voltaj. Printre beneficiile acestei tehnologii se numără eficientizarea administrării unui data center şi reducerea costurilor operaţionale, deoarece permite monitorizarea şi administrarea proactivă a serverelor, prin diagnosticarea şi rezolvarea rapidă a problemelor, asigurându-se astfel că toate serverele sunt disponibile şi funcţionale 24/7. Echipamentele AVOCENT destinate administrării service procesoarelor se regăsesc în seriile MergePoint® 5200 şi 5300.

3

Implementaţi unităţi tri-fazate de distribuţie a puterii energetice. Pe măsura ce creşte numărul de rack-uri şi servere într-un data center, este necesară şi din ce în ce mai multă energie. Puterea tri-fazată oferă o soluţie pe termen lung, deoarece poate susţine cerinţele crescânde din punct de vedere al consumului de curent electric, pe masură ce data centerele sunt tot mai dens populate. Echipamentele tri-fazate de distribuţie a puterii sunt proiectate astfel încât să accepte un singur voltaj de intrare tri-fazat şi să îl distribuie către trei circuite diferite de putere mono-fazate. Acest lucru este mult mai eficient din punct de vedere al costurilor decât utilizarea a numeroase circuite mono-fazate, deoarece un rack poate fi alimentat printr-un singur circuit sau cel mult două circuite, dacă se doreşte redundanţă.

4

Alimentaţi Ali t ţi echipamentele hi t l di din d data t center t prin i unităţi ităţi inteligente de distribuţie a puterii energetice cu capacităţi de pornire/oprire de la distanţă Pentru restabilirea rapidă a conexiunii cu un echipament, facilitatea de a porni/opri echipamentul de la distanţă, în mod securizat este absolut necesară. Aceasta facilitate îmbunătăţeste controlul serverelor şi al echipamentelor din reţea. Aceste unităţi inteligente de distribuţie a puterii energetice (IPDU) pot avea capabilităţi integrate de management prin consolă şi management al consumului de energie electrică, dar şi control independent până la nivelul prizei individuale. AVOCENT oferă gama PM2000 - cu capacitate de măsurare la nivel de priză şi gama PM3000 – cu capacitate de măsurare şi pornire/oprire la nivel de priză.

5

Utilizaţi instrumente de măsurare a consumului energetic pentru a obtine rezultate exacte despre capacitate, consum şi costuri. Fie că fac reduceri de costuri sau adoptă un comportament ecologic, companiile au nevoie să monitorizeze şi să măsoare consumul de energie electrică, să estimeze costurile şi să observe evoluţia acestor parametri la orice nivel din data center sau din locaţiile aflate la distanţă: la nivel de echipament, la nivel de rack, în cadrul unui grup de rack-uri sau la nivelul unui întreg data center. Accesul la aceste informaţii constituie baza unei analize a costurilor şi conduce la dezvoltarea unui plan de acţiuni de reducere a costurilor. AVOCENT oferă acestă facilitate printr-un plug-in software pentru power management.

6

Adăugaţi un software de management centralizat al echipamentelor de reţea Data centerele au nevoie de un sistem de management centralizat şi securizat pentru toate echipamentele fizice şi virtuale. Astfel, administratorii IT pot să diagnosticheze de la distanţă orice echipament, indiferent de starea sistemului de operare sau a conexiunii reţelei. Scopul este implementarea unui software care se poate intregra cu tehnologiile noi şi care reprezintă o interfaţă unitară consistentă, ce conduce la reducerea complexităţii mediului IT. AVOCENT oferă software-ul de management centralizat DSView®.

Pentru informaţii suplimentare despre soluţiile AVOCENT contactaţi GENESYS DISTRIBUŢIE prin e-mail la sales@genesys.ro sau telefonic la 0372.187.800, 021.242.05.42

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

16 C

L

U

B

Fujitsu se dedică serviciilor IT de IT TRENDS

olfgang Horak este Senior Vice President South Eastern Europe al Fujitsu Technology Solutions, aşa cum se numeşte compania care a rezultat din preluarea fostei Fujitsu Siemens Computers. Totodată, este de luni bune şi responsabil cu destinele filialei companiei din România. Revista IT Trends a discutat cu domnia sa despre schimbările strategice prin care trece Fujitsu în această perioadă şi despre însemnătatea lor în perspectiva viitorului imediat al afacerii.

W

IT TRENDS: Ce înseamnă viitorul pentru Fujitsu Technology Solutions, mai ales în actuala perioadă dificilă din punct de vedere economic? Wolfgang Horak: Noi credem că din ce în ce mai mult produsele se transformă în

Wolfgang Horak, Senior Vice President South Eastern Europe, Fujitsu Technology Solutions

mărfuri. Oamenii privesc aceste produse ca pe nişte mărfuri şi, ca atare, se concentrează

folosesc de el? Ca atare, încep să devină

Wolfgang Horak: Da, System One este

tot mai mult doar asupra preţului. Iar din

frecvente situaţiile în care produse precum

unul dintre partenerii noştri strategici. Ei

această cauză ajung să sufere uneori. Criza

laptopurile sau desktopurile nici măcar nu

au ajuns să deschidă sucursale în alte ţări,

forţează însă tot mai mult clienţii să cum-

mai apar în registrele contabile ale clientu-

pe zona de notebook-uri. Lucrăm cu ei în

pere mai mult decât nişte simple produse. Îi

lui. Acesta plăteşte doar un serviciu con-

Serbia, Croaţia, România, Slovenia şi, în

forţează tot mai mult să caute outsourcing

form unui contract SLA bine definit. Ei

curând, şi în alte ţări. Conform noii noastre

sau outtasking de servicii. Ce înseamnă

bine, aici intrăm noi. În IT, oamenii sunt cei

strategii, când vorbim de produse de masă,

asta? Eu unul n-am întâlnit vreun direc-

care fac diferenţa, iar la final cel mai impor-

anterior denumite produse de volum,

tor de companie care să aibă un buget IT

tant lucru este nivelul serviciilor, mai ales

lucrăm cu anumiţi parteneri strategici bine

mai mare în 2009 decât în 2008. Unii au

că actualmente linia de demarcaţie dintre

selectaţi. Serviciile oferite de noi sunt şi

reuşit doar să aibă acelaşi buget precum

hardware, software şi servicii este pe zi ce

vor fi oferite de aceşti parteneri, pentru

cel de anul trecut, însă marea majoritate

trece mai subţire. Evident, ca să acţionezi

că ei sunt mult mai bine plasaţi în cadrul

a redus bugetele. Ca atare, oamenii vin la

în această zonă, trebuie să dispui de pro-

relaţiei cu clientul. Serviciile de valoare se

noi, ca şi la competitorii noştri, şi întreabă:

pria gamă de produse de calitate, pentru

referă însă şi la serviciile de tip high-end,

Puteţi face mai mult decât să livraţi un

că altfel este foarte greu să asiguri nivelul

ca şi servicii în cadrul cărora, de exemplu,

server sau un desktop? Este motivul prin-

ridicat de servicii cerut de client. În acelaşi

vorbim de tehnologii noi. Nu le putem cere

cipal de dezvoltare a unui context care se

timp, piaţa de consumer, a produselor

partenerilor să investească din timp în

numeşte „managed services”, un context

aflate înspre capătul low-end al gamei, nu

lucruri care nu ştim cum vor evolua. Aici

care a devenit unul din cei mai importanţi

va dispărea, ci va continua să existe şi să

noi suntem obligaţi să asigurăm servici-

piloni de dezvoltare strategică pentru noi.

fie dominată de preţ ca indicator principal.

ile. Pe măsură însă ce tehnologiile devin

Acest gen de servicii începe cu mentenanţa,

răspândite şi produsele şi serviciile se

la care se adaugă tot felul de alte servicii

IT TRENDS: Dacă Fujitsu se va orienta

transferă în zona de commodity, serviciile

suplimentare. Până la urmă, acest con-

tot mai mult către servicii cu mare valoare

aferente sunt transferate partenerilor. Ges-

text a ajuns să definească întreaga zonă

adăugată, ce se va întâmpla pe partea de

tionarea acestui proces reprezintă un an-

dintre in-sourcing şi out-sourcing. Avem,

consumer, unde aveţi chiar şi un centru de

gajament pentru noi de a rămâne dedicaţi

de pildă, clienţi care întreabă: Trebuie să

service dedicat consumerilor prin interme-

canalului de distribuţie. Una din cele mai

cumpăr acest produs, sau pot doar să mă

diul unui partener?

importante întrebări pe care o primesc este

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

17 C

L

U

B

cea dacă Fujitsu îşi păstrează angajamen-

întotdeauna de la bază. Această bază este

este prioritar. Şi asta pentru că, în opinia

tul faţă de canalele de distribuţie, iar eu

constituită de inventarierea portofoliului

mea cel puţin, această criză are darul de

răspund categoric da, plus că oferim acum

nostru înainte de a deveni membru al fa-

a induce o nouă consolidare de proporţii

partenerilor noştri servicii suplimentare.

miliei Fujitsu. Ideea pe care o urmărim este

în domeniul IT. Acum lumea caută oferte

Aşadar, ne vom lărgi portofoliul de oferte,

să devenim un furnizor transnaţional, prin

speciale. Marja de interschimbabilitate

dar vom rămâne dedicaţi şi canalelor deja

combinarea competenţelor locale cu cele

între oferte se reduce cu fiecare zi. Creşte

stabilite.

globale de care dispunem. Un asemenea

foarte mult specializarea de nişă a furni-

proces presupune şi instruirea oamenilor,

zorilor.

IT TRENDS: Ce aţi întâlnit aici din

pe lângă inventarierea şi evaluarea afacerii

punct de vedere al receptivităţii faţă de

în ansamblul ei, pentru că în România noi

IT TRENDS: Fujitsu Siemens Compu-

oferta dumneavoastră de servicii?

am fost şi suntem prezenţi sub cele mai

ters, ca şi companie care a fost continuată

diferite forme.

de actuala Fujitsu, a fost ani de zile lider

Wolfgang Horak: Dispunem de canalul de distribuţie, care e foarte solid. Propunerea noastră spune aşa: Dacă partenerul nostru merge alături de noi, nu intrăm

pe piaţa locală în termeni de laptopuri. În IT TRENDS: Cât estimaţi să dureze acest proces?

perspectiva schimbărilor strategice de la Fujitsu, mai este importantă o asemenea

în competiţie cu el din punct de vedere al

Wolfgang Horak: La nivelul central al

serviciilor. Există aşadar două abordări de

corporaţiei s-au definit planuri de acţiune

Wolfgang Horak: Da, este importantă,

piaţă. Una este cea de canal de distribuţie,

pe nivele: Nivelul A, nivelul B şi nivelul C.

dar gradul de importanţă s-a schimbat.

şi din acest punct de vedere ne referim mai

Până la sfârşitul acestui an fiscal trebuie

Astăzi credem că principalul factor de

ales la livrarea de produse, fie în licitaţii

să ajungem la nivelul B cu fiecare ţară,

schimbare este dat de conceptul numit vir-

şi proiecte, fie la nivelul de consumator fi-

ceea ce înseamnă că trebuie să fim capa-

tualizare, care nu este altceva decât clasicul

nal. Adesea există paliere diferite de lucru,

bili să livrăm inclusiv servicii directe dacă

concept de mainframe transpus în condiţii

chiar la nivelul clientului. Exemplul pe care

există cerere în acest sens. Mai exact, asta

noi. Schimbarea se produce şi la nivelul

îl am pentru România este Petrom. Am

înseamnă sfârşitul lunii martie anul viitor.

laptopurilor. Fujitsu Siemens Computers,

reuşit să câştigăm licitaţia globală pentru

poziţie?

de pildă, dispunea de linii întregi de pro-

OMV. Primul nostru pas în cadrul aces-

IT TRENDS: Câtă presiune se mai

duse fabricate în China. Ei bine, la Fujitsu

tui proiect a fost acela de câştigare a unei

pune, în cazul unui asemenea proces de

aşa ceva nu va mai exista, din motivele

licitaţii legate de servicii pentru servere la

construcţie, pe cifrele financiare ca princi-

expuse la începutul interviului. Ca atare,

nivel mondial. În cadrul acestei licitaţii am

pal indicator de eficienţă?

în termeni de produse, ne vom concentra

fost nevoiţi să îndeplinim cerinţele legate

Wolfgang Horak: Ei bine, aş minţi dacă

pe produse de foarte mare calitate, care să

de nevoile clientului, care face afaceri în

aş spune că nu există astfel de presiuni.

îndeplinească acele criterii legate de trans-

50 de ţări. Aceste cerinţe s-au referit la

Ele există şi asta e foarte bine pentru că eu

formarea mediului de afaceri pe care le-am

parteneri de servicii, locaţii pentru servicii,

le spun mereu oamenilor mei că suntem

menţionat anterior.

centre globale de mentenanţă etc. Licitaţia

în deşert, unde există o singură oază

s-a ţinut în Viena. Pentru că OMV este un

cu verdeaţă şi apă. În vremuri normale,

IT TRENDS: Cum veţi proceda în cazul

imens conglomerat internaţional, care cu-

o astfel de oază ar îndestula suficientă

conceptelor noi, precum cloud computing?

prinde şi companii independente la nivel

lume. Numai că acum traversăm vremuri

Wolfgang Horak: Vom oferi cloud

local, cum e cazul Petrom, la contractul

de criză, şi oaza şi-a îngustat dimensiu-

computing pentru întreprinderi. Nu ne

la nivel global s-a adăugat şi un contract

nile. Ca să ajungem să bem apă şi să nu

vom lua la întrecere cu Amazon sau

la nivel local. Aşa a apărut contractul cu

murim de sete, trebuie să ştim cum să

Google, dar, pentru că există un dar,

S&T ca singur partener de servicii pentru

fugim bine şi să o luăm înaintea celorlalţi.

vom profita de actuala conjunctură în

Petrom în România, în condiţiile în care

Presiunea cifrelor înseamnă, în realitate,

care orice CEO al unei firme va fi în-

S&T este şi un partener certificat Fujitsu.

conştientizarea oamenilor în privinţa vre-

trebat de CFO şi CIO care sunt costurile

Desigur, există şi situaţii în care Fujitsu

murilor grele pe care le traversăm. Dacă

legate de IT din firma respectivă, după

nu dispune de parteneri locali certificaţi, şi

n-o facem noi, o fac cu siguranţă competi-

care se vor face comparaţii cu preţurile

atunci compania intervine direct la nivel de

torii noştri. Pe de altă parte, cred că trebuie

făcute publice de companii precum Ama-

servicii. Până la urmă, totul este o chesti-

să fii suficient de matur şi de stabil ca să

zon sau Google. Iar dacă diferenţele se

une de adaptare la nevoile clientului.

decizi să o iei pe drumul tău. Când am pre-

vor dovedi uriaşe, atunci se vor naşte

luat acest post, unul din lucrurile pe care

probleme. Vor exista însă companii, pre-

IT TRENDS: Aveţi şi clienţi firme sută la

le-am spus a fost acela că sunt norocos

cum cele din servicii financiare sau cele

sută româneşti care să apeleze la astfel de

pentru că am ajuns la o vârstă la care să

de talia Petrom, care vor cere adopta-

contracte de servicii?

fiu mândru şi mulţumit de ceea ce fac fără

rea tehnologiilor şi standardelor de tip

Wolfgang Horak: Deocamdată pentru

să îmi pese foarte mult de opiniile altora.

cloud computing, însă cu echipamente-

mine este greu să răspund la o aseme-

Ce vreau să spun este că niciodată nu aş

le lor proprii şi pe baza existenţei unui

nea întrebare deoarece în acest moment

exercita o presiune pe îndeplinirea cifre-

partener care să le poată oferi astfel de

Fujitsu este în plin proces de transformare

lor dacă această presiune ar pune în peri-

servicii. Ei bine, aici va fi „terenul” de

a afacerii. Iar această transformare începe

col fundamentul afacerii. Fundamentul

intervenţie al Fujitsu Services.

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

18 O

P

I

N

I

I

ROMÂNIA, o ţară de refill?

S

e tot vorbeşte de brandingul României. Fără nicio conotaţie politică şi fără patriotism de Cenaclu, e un subiect care ar trebui să ne preocupe pe toţi. De ce? Pentru că suntem români, de asta depinde renumele

nostru şi aşa ni se măsoară umbra pe pământ. Paralelizând

Radu Crahmaliuc

cu industria IT, dacă nu se va produce o schimbare radicală, vom rămâne de-a pururi un „no name” şi o ţară în care nu are ce să caute originalul, darămite compatibilul, atâta vreme

cafenea de aeroport american ce ştie despre România. Am

cât la nivelele cele mai înalte se apelează la refill…

avut surpriza să constat că ştia destul de multe... poate

Nu ştiu pe ce criterii s-au bazat brainstorming-urile

chiar prea multe... De cele mai multe ori când suntem auziţi

copyrighter-ilor când s-a ajuns la nefericitul „The land of

vorbind româneşte, suntem întrebaţi dacă suntem din Brazi-

choice”… Poate de la varietatea geografică… S-a vorbit şi

lia sau Portugalia. Din cauza rădăcinilor latine comune. Apoi

s-a scris enorm despre acest subiect şi nu trebuie să ne

interlocutorul se luminează şi zice Drakula, Cheaushescu,

oprim aici… Ar însemna să ne dăm bătuţi şi să ne mulţumim

Nadia… Revenind la tipul din aeroport, discuţia a trecut la

cu neputinţa noastră. Să fie fatidicul destin al Mioriţei care

etapa următoare: cu ce te ocupi şi cu ce ocazie pe aici? Şi

ne urmăreşte în tot ce facem? Deşi sunt de acord cu multe

în această fază am avut de multe ori surprize plăcute, dar

dintre opiniile lor, nu sunt în tabăra nihiliştilor, care nu mai

majoritatea asocierilor cu industria românească de IT se

văd nicio speranţă de schimbare în bine din mers.

rezumă la piraterie, hackeri şi lipsa de legislaţie. Tipul în

Din mers se pot face multe! Totul este să îţi dai seama şi

cauză auzise ceva de programatorii români - era ziarist free-

să te gândeşti pe ce cărare să o apuci. Fiecare dintre noi am

lancer – dar zicea că mult mai celebrii sunt indienii şi ruşii...

avut astfel de momente în viaţă care ne-au marcat evoluţia.

De, popoare mari, resurse mai multe...

Pentru mine «The Land of choice» se traduce prin «Se poate şi aşa…», ori tocmai aici este problema, că suntem obligaţi să luăm o poziţie, că nu mai avem timp

participarea românească la CebIT. Am trăit şi eu efervescenţa

pentru mişmăşeli şi garouri de leucoplast pe gaura din ţeava de apă…

de profil, mult mai specializate, unde suntem reprezentaţi

«

An de an, unul dintre etaloanele brandingului de IT a fost grupului redus de firme care fără niciun sprijin oficial găseau resursele necesare pentru participarea în standul de ţară. Acum sunt mult mai multe târguri şi manifestări de cei care au interesul şi resursele să se facă remarcaţi pe pieţele externe. În ce măsură ne ajută această experienţă să consolidăm brandingul de ţară al IT-ului? Faptul că foarte

Şi istoria ne relevă momente similare în destinul României.

multe companii străine, în special case de software, au

De la urletul de lup din steagurile dacice, la blocarea «pe 10»

echipele de dezvoltatori locate aici. Partea proastă este că

a tabelei de la Montreal, epopeea noastră a cunoscut destule

se aude foarte puţin de succese - subiectele pozitive sunt

momente de vârf, cu care ne mândrim.

banale, întotdeauna se caută spectacularul, can-can-ul, iar

Întorcându-ne la branding, pentru mine «The Land of

reuşitele se diseminează într-un colţ de company profile...

choice» se traduce prin «Se poate şi aşa…». În relaţiile cu

Ieşirea din «criza care este» ţine de componenta psihică.

străinii, fiecare dintre noi am avut experienţe personale, în

Dacă ne-am apuca să gândim cu o proiecţie de 6-12 luni

care i-am întrebat ce ştiu – dacă ştiu despre România, ce le

înainte, căutând cele mai bune soluţii pe baza celor mai

place la noi..., etc. De cele mai multe ori, după o scurtă lo-

bune practici, în ipoteza că perioada de criză s-a terminat şi

calizare geografică, venea răspunsul: Drakula, Cheaushescu,

că trebuie să recuperăm cât mai rapid diferenţele din ultimii

Nadia,...”. Ne mândrim cu geniile noastre matematice, cu

ani, lucrurile ar evolua ceva mai spectaculos şi am depăşi

renumele programatorilor români, cu faptul că Microsoft a

momentul fatidic al «drobului de sare», în care toată lumea

cumpărat un antivirus creeat la noi, cu miile de compatrioţi

stă şi aşteaptă să vină criza...

care lucrează în State sau celelalte mii din centrele locale

Aştept şi eu cu maximă nerăbdare lansarea noului proiect

de excelenţă. Care e ponderea componentei informatice în

Phoenix „Anti-Mioriţa”, al cărui mesaj e total opus finalului

renumele nostru de ţară? În ciuda extraordinarelor realizări,

fatidic din clasica baladă...

foarte mică. Între două avioane am întrebat un tip de la o www.ittrends.ro

rcrahmaliuc@yahoo.com


Nr. 9 - Septembrie 2009

19 T

E

N

D

I

N

Ţ

E

Cheltuielile IT – mai transparente cu ajutorul programelor specializate de management financiar de Cristian Faur

n momentele mai grele are fiecărei companii, mulţi directori IT caută să reducă cheltuielile de capital şi să-şi optimizeze activitatea, în acelaşi timp căutând să-şi crească competitivitatea. Una dintre soluţii este să abordeze departamentul IT al companiei ca pe o afacere de sine stătătoare. Mai rău, acest departament este adesea considerat o adevărată gaură neagră, din care managerul nu are vreo posibilitate să afle cu exactitate pe ce se cheltuie banii sau cum se transformă ei în valoare adăugată pentru business.

Măsurarea efortului depus de forţa de muncă şi urmărirea utilizării bunurilor;

Un studiul realizat în cursul acestui an de

serviciu pe care îl oferă departamentul şi

Instaurarea unei culturi a prognozelor, care să faciliteze luarea unor decizii

publicaţia CIO Magazine a dezvăluit faptul

măsurarea consumului de servicii furnizate

corecte şi bazate pe estimări frecvente şi

că 49% dintre managerii intervievaţi au de-

de departamentul de IT pentru fiecare pro-

clarat o performanţă relativ bună sau chiar

ces de business în parte.

Î

Iată un set de şapte principii de bună practică pentru un program de management financiar al departamentului de IT: Permite transparenţa financiară, prin:

cât mai corecte; Definirea unei taxonomii a lanţului va-

slabă a departamentului IT. De fapt, proble-

Management accounting (procesul de ad-

ma lor nu este aceea a performanţei depar-

ministrare a costurilor sau a lichidităţilor,

tamentului, ci a lipsei de transparenţă a

după cum mai este numit) este un sistem

informaţiei când vine vorba de IT. Manage-

de a management utilizat de companii din

Implementează o administrare efectivă a

mentul nu ştie care este valoarea adăugată

toată lumea. Practic, deciziile sunt ghidate

ciclului de viaţă al investiţiilor în IT:

a ceea ce alocă acestui departament, iar

de analize care cer estimări ale costurilor

Formalizează un set de analize de busi-

principalul motiv care determină această

şi beneficiilor divizate pe luni, pentru mai

situaţie este o abordare învechită a IT-ului

mulţi ani în avans. Pe baza acestor estimări

ness care să stea la baza deciziei de investiţie în IT;

în ceea ce priveşte procesele de business.

se fac evaluările şi se iau deciziile asupra prioritizării anumitor investiţii. Numai că

Managementul departamentului IT presupune:

1 2 3

o împărţire a costurilor şi beneficiilor pe luni nu este simplu de obţinut. De aceea,

loric, menit să demonstreze gradul de participare al IT-ului în procesele de business.

Reprezintă costurile IT în procesele de business; Conectează bugetele şi costurile cu investiţiile în IT; Desenează harta reorganizării companiei din punct de vedere al departamentului

Previziuni în ceea ce priveşte forţa de

previziunile privind costurile IT presupun

muncă şi bunurile de care are nevoie

cunoaşterea necesarului lunar de resurse

departamentul pentru a funcţiona;

proiectat pe mai mulţi ani. De regulă,

IT (atunci când este nevoie).

Actualizări ale previziunilor, astfel

aceste informaţii sunt obţinute prin aceleaşi

HP a dezvoltat un model de program de

încât să se poată obţine indicii asupra

sisteme de proiecţie ca şi celelalte procese

management financiar şi un set de oferte

variaţiilor viitoare; Evaluare a utilizării efective a forţei de

de business. Acestea funcţionează rezona-

consultative care să permită clienţilor să

bil, dar sunt limitate în ceea ce priveşte

îşi transforme departamentele de IT. Astfel,

muncă şi bunurilor.

scopul pentru care sunt adunate aceste in-

compania are în portofoliu programe pre-

formaţii şi sunt şi costisitor de modificat. O

cum HP Project and Portfolio Management

Aceşti paşi sunt direct conectaţi la de-

altă variantă ar fi alocarea unei echipe fi-

Center, care permite automatizarea proce-

ciziile privitoare la investiţii. În acest

nanciare speciale care să adune date şi să le

selor cu scopul de a formaliza procesul de

mod, managerii companiilor au o evaluare

prelucreze. Ambele variante însă au serioa-

iniţiere a unei investiţii, precum şi adminis-

continuă şi măsurabilă a investiţiilor.

se probleme de eficienţă.

trarea investiţiilor IT de-a lungul ciclului lor

Managerii de companii folosesc servici-

Soluţia ar fi un program de management

de viaţă sau administrarea forţei de muncă

ile IT ca pe o parte integrantă a proceselor

financiar al departamentului de IT. Acesta

şi a timpului pentru a susţine efortul actual

de business. De aceea, ei au nevoie să ştie

este capabil să rafineze prognozele în ceea

şi prognozat din punct de vedere al acestor

dacă pot urmări costurile IT, dacă iau de-

ce priveşte resursele folosite pe măsură

resurse. Un alt exemplu este programul HP

ciziile investiţionale potrivite şi dacă acest

ce trece timpul, să măsoare activitatea şi

Asset Manager, care administrează ciclul de

control financiar le permite să implementeze

utilizarea reală a bunurilor comparat cu

viaţă al bunurilor fizice şi virtuale software

mecanisme de recuperare a costurilor. Cu

scopurile pe care şi le propune business-

şi hardware. De asemenea, HP are şi un set

alte cuvinte, au nevoie să înţeleagă, în ter-

ul, să administreze activitatea curentă şi

de servicii profesionale, pregătite să ajute

meni de afaceri, modul în care departamen-

să genereze planuri şi, în plus, să livreze

clienţii care au nevoie de mai multă eficienţă

tul IT le ajută compania să-şi desfăşoare ac-

şi să susţină cerinţele de business până în

a programelor de management financiar al

tivitatea. Acest lucru înseamnă conectarea

momentul în care este solicitată schimbarea

departamentului de IT, prin implementarea

costurilor şi beneficiilor IT pentru fiecare

acestora.

şi administrarea directă a acestora. www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

20 A

G

O

R

A

T

E

C

H

N

O

L

O

G

Y

C

O

N

F

E

R

E

N

C

E

S

Creşterea economică via IT Infrastructure de Monica Muscã

doua ediţie a conferinţei „Soluţii de administrare a infrastructurilor IT&C”, organizată de Agora Media şi Institutul Bancar Român în prima parte a lunii septembrie, a reunit numeroşi participanţi din companiile româneşti, interesaţi de cele mai noi tendinţe în domeniu.

A

Pe fundalul situaţiei economice actuale de criză financiar-economică, accentuată acum în România,

în deschiderea evenimentului, Romulus Maier, director general Agora Media, a declarat:

„Ceea

ce

am putea învăţa din Romulus Maier

situaţia în care ne aflăm este că trebuie

să ne pregătim din vreme, să fim atenţi la ceea ce facem, să investim cu grijă, să ne

ducere a costurilor în domeniul financiar-

nivel naţional a avut loc o ajustare brutală.

administrăm eficient ceea ce avem, iar ast-

bancar a condus la reducerea numărului

„Sunteţi supuşi unei presiuni combinate

fel vom putea ieşi mai repede din criză”.

de angajaţi care ajunsese anul trecut la

a ceea ce s-a produs în economie. Cererea

Petru Rareş, preşedintele Institutului

cifra de 71.500. Acum numărul acestora

internă a scăzut semnificativ cu 15%, fiind

Bancar Român, a subliniat importanţa

s-a redus cu 3-4.000 prin eficientizarea

în discuţie două canale: scăderea exportu-

parteneriatului pe care îl desfăşoară Agora

activităţii sucursalelor”.

lui şi ajustarea operatorilor interni. Pe plan

cu Institutul Bancar pentru comunitatea bancară şi de servicii:

Preşedintele Institutului Bancar a adus

intern toţi operatorii încearcă să se reajus-

în discuţie cifre comparative din ultimele

teze, dând o importanţă deosebită pentru

„Crize au fost şi-o

24 de crize, având în vedere principalii in-

perioada de criză”, a subliniat Petru Rareş,

să mai fie, pentru noi

dicatori la nivel mondial: şomajul, preţul

menţionând cu gravitate: „Punctul cel mai

este însă prima criză

caselor, preţul pe bursă, creşterea datoriei

de jos al recesiunii economice nu s-a atins

dramatică, mare; vom

publice.

încă. Iar noi vom fi uşor de atins de murmurul deflaţiei: preţurile cad, dobânzile

trece şi de aceasta, dar

Propagarea rapidă a crizei prin globalizare

scad, dar consumul nu creşte, urmând re-

a reacţionat excepţional: prin ajustarea

Diferenţa între crizele ultimului secol şi

recuperare.”

consumului, reacţii corespunzătoare ale

criza actuală este dată de globalizare, care

organizaţiilor internaţionale. Avem în ve-

a cuprins criza financiară determinând ex-

dere că în globalizare se amplifică criza.

tinderea fără precedent a problemelor de

Oferte care răspund cererilor actuale ale pieţei

Acum se văd semne uşoare de încetinire a

ordin financiar şi imobiliare. „Un exemplu

Conferinţa ATC dedicată soluţiilor de

căderii”, a declarat preşedintele IBR.

de globalizare este faptul că o criză de la

management al infrastructurilor IT&C a

Ca reacţie a pieţei, Petru Rareş a

Tokio se răsfrânge la Călăraşi unde avem

încercat, pe de o parte, să conştientizeze

evidenţiat ajustarea produsă în domeniul

investitori japonezi”, a spus Petru Rareş.

nevoile, iar, pe de altă parte, să prezinte

financiar-bancar unde „campania de re-

În primele şase luni ale perceperii crizei la

cele mai noi soluţii din domeniu, oferite de

Petru Rareş

s-ar putea să trecem mai greu. Omenirea

www.ittrends.ro

luarea investiţiilor cu o perioadă lungă de


Nr. 9 - Septembrie 2009

21 A

G

O

R

A

T

E

C

H

N

O

L

O

G

Y

www.ittrends.ro

C

O

N

F

E

R

E

N

C

E

S


Nr. 9 - Septembrie 2009

22 A

G

O

R

A

T

E

C

H

N

O

L

O

G

Y

C

O

N

F

E

R

E

N

C

E

S

către firme IT prestigioase precum: Concept

Fondurile alocate pentru administrare au

lans între cele două componente ale parte-

Electronics, Fujitsu Technology Solutions,

crescut de circa 8 ori, orientat pe adminis-

neriatului”. O privire asupra optimizării

IIRUC Service şi Class IT. Prezentările şi

trarea segmentată, reprezentantul din FTS

serviciilor implică trecerea de la standar-

dezbaterile din cadrul conferinţei au abor-

subliniind: „acum se pune în discuţie ne-

dizare, consolidare, centralizarea canalelor

dat teme precum administrarea eficientă

voia de a reduce costurile, necesitatea

pentru a reduce costurile de susţinere a

în contextul infrastructurilor dinamice,

de a controla centrele de date şi întreaga

serviciilor.

managementul infrastructurii vs. manage-

infrastructură”. Din specificul actual pe

Eugen Aciu, Chief

mentul businessului sau unelte integrate

piaţă, se remarcă mai multe tendinţe: une-

Information Security

pentru managementul infrastructurilor.

le companii obişnuiesc să folosească mai

Officer, CISSP Class

Engineer

multe unelte de administrare pentru ceea

IT, a propus o nouă

Storage Solutions Concept Electronic, a

ce sunt recunoscute, iar alte companii nu

abordare

prezentat sisteme moderne de manage-

folosesc nicio unealtă de administrare.

aplicaţia proprie In-

Adrian

Bîzîiac,

System

Eugen Aciu

IT

prin

ment a infrastructurii

Fujitsu, prin reprezentantul său, a propus

IT&C, cu accent pe

în cadrul prezentării consolidarea tuturor

ture Management Tools (IIMT). Aplicaţia

tehnologiile VMware.

uneltelor de administrare într-un panou de

culege informaţii care trebuie monitorizate

vCompute, vStorage,

administrare fără limitări, cu echipamente

în timp real cu acces de la distanţă. Toate

vNetwork

fost

accesibile prin acest panou. Ceea ce aduce

acestea se realizează printr-o interfaţă de

câteva concepte defi-

Fujitsu sunt extensiile şi metodologiile de

portal web pentru managementul parcului

nite de către expertul

lucru, rezultatul fiind de servicii şi suport

IT, tip Inventory Management.

Concept Electronic, ceea ce s-a evidenţiat

peste hardware-ul existent pentru soluţia

fiind utilitatea virtualizării în reducerea

convenitã între furnizor şi client.

Adrian Bîzîiac

au

consumului de resurse. Adrian Bîzîiac a

tegrated

Infrastruc-

Managementul infrastructurii IT&C în contextul oricărei organizaţii are în vedere managementul tuturor componente-

realizat o scurtă demonstraţie practică de

Managementul bugetelor

lor operaţionale esenţiale în desfăşurarea

utilizare a instrumentelor de management

Călin Rangu, CEO IIRUC Service, a expli-

activităţii acesteia. Scopul agregat este de

a resurselor IT prin virtualizare cu un

cat modul de lucru al companiei din gru-

reducere a costurilor şi creştere a profitu-

pul Raiffeissen Infor-

lui. Astfel, administrarea eficientă a unei

matik: „Noi demarăm

infrastructuri IT&C asigură desfăşurarea

printr-un management

în bune condiţii a procesului de prelucrare

al bugetelor / costu-

a informaţiei şi reducerea substanţială

Engineer,

rilor. Puţine bănci au

a costurilor de exploatare a sistemului

Storage /Networking Solutions la Fujitsu

o infrastructură ba-

IT&C.

înalt nivel de scalabilitate.

Fujitsu propune un panou de administrare consolidată Eduard

Slobozeanu,

System

Technology

Eduard Slobozeanu

Solution

Călin Rangu

zată pe tendinţele ac-

Petru Rareş a subliniat faptul că tema

(FTS) a pus problema

tuale tehnologice datorită costurilor mari

conferinţei „participă pe direcţia de redu-

anticipării

a

presupuse, aşadar coordonarea infrastruc-

cere a costurilor: «Soluţii de adminis-

lua cea mai potrivită

pentru

turii IT este cu mult mai importantă pentru

trare a infrastructurilor IT&C» are ro-

decizie în scopul men-

a regrupa resursele şi a oferi maximum de

lul de a contribui la reluarea creşterii”.

ţinerii business-ului.

valoare prin servicii”.

Prezentările au pus accentul concret pe

„Din totalul cheltu-

Ca măsură concretă, Călin Rangu a sub-

modul de gestionare a bugetelor IT ale

ielilor legate de echipamente noi, au crescut

liniat: „Standardizarea asigură reducerea

companiilor, mizând pe eficientizarea

sumele alocate pentru administrare şi pen-

costurilor realizând legătura între client

activităţilor şi pregătirea pentru etapa de

tru răcire”, a susţinut Eduard Slobozeanu.

şi furnizor, cu o abordare hibridă cu ba-

creştere economică care va urma.

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

23 O

P

I

N

I

I

Carte electronică. În ce variantă?

D

e câte ori nu ai stat în fața calculatorului să citești

Cristian Lăcraru

un rapot, o știre sau un mesaj pe email? În fiecare zi, de nenumărate ori. Și acum gândește-te de câte ori stai să citești un ziar tipărit, o carte sau o revistă.

succes, au apărut şi pe la noi dar nu am văzut pe cineva care

Aici răspunsul poate diferi. Am fost o săptămână în conce-

să stea să citească în metrou o carte digitală. Nici nu am

diu. Undeva în Deltă, la un pescar acasă. Am avut cu mine

auzit despre vreun amic cu astfel de dispozitive. De ce oare

modemul de la Orange dar semnalul a fost foarte slab, zona

se întâmplă aşa?

nefiind de interes pentru EDGE sau 3G, pe bună dreptate. Peşte, apă, stuf şi apă. Cine avea timp acolo de dat pe net?

Cum ar trebui oare să arate un dispozitiv pentru cărţile digitale, electronice? Să fie gen PDA? Sau să fie hârtie

Mi-a fost greu să stau fără să am la îndemână siturile de

electronică rulabilă? Poate că forma hardware-ului depinde

știri. Ziare nu existau în acel sătuc, sau nu le-am găsit eu.

de preferinţe. Dar de ce servicii ar trebui să beneficiezi ca

Unde mă uitam vedeam numai stuf. La televizor aveam TVR

să te atragă o carte electronică? Wireless neapărat şi posi-

1 și TVR2. Primul avea știri dar erau într-o altă dimensiune

bilitatea de a face download de lângă chioşcurile de ziare

iar al doilea avea filme bune. De filme nu aveam timp așa

de exemplu, dar şi să pot lua o carte de la o cunoştinţă, tot

că am renunțat și la televizor. Am stat o săptămână fără

Wireless(cum o fi cu drepturile de autor aici?). Cred că ai

Internet și fără ziare. Nu mi-au ieşit bube, nu mi-a fost rău

putea să permiţi şi existenţa unor reclame, dar numai la ce

«

Cum ar trebui oare să arate un dispozitiv pentru cărţile digitale, electronice? Să fie gen PDA? Sau să fie hârtie electronică rulabilă?

vrei tu:) (oare se poate face aşa ceva în viaţa reală fără să am şi spam?). Un port video ar fi de salulat. Creion electronic funcţie de varianta hardware, iar un sistem de operare cred că ar fi bine venit, ceva foarte simplu însă, că apoi o dai în laptop ultraportabil. Ar fi de preferat chiar să aibă resurse foarte puţine ca să nu ai tentaţia să mai pui şi un soft sau

că nu merge netu și chiar m-am simțit bine. Am pescuit şi în

vreun joc.

timp ce stăteam cu băţul în baltă m-am gândit că dacă prind

Ce ai zice însă de altceva? Pentru că printul nu va dispărea

peştişorul de hârtie creponată, mai jos în rang decât cel de

nicicum, cred că o idee mai bună ar fi apariţia unui dis-

aur, şi mă pune să aleg între presa scrisă şi cea online chiar

pozitiv, fie şi cu hârtie electronică, care să se poată ataşa

nu ştiu ce să îi răspund, se usucă, se decolorează la soare

oricărei cărţi. Cartea la rândul ei să aibă o memorie cu vari-

şi îl pierd.

anta digitală, undeva în copertă(am văzut așa ceva în cer-

Tu ce ai alege: tiparul sau online-ul? Îmi este foarte uşor să

cetare la HP), dispozitivul să poată citi, afişa şi chiar lua

citesc ceva tipărit. Cărţile din bibliotecă sunt foarte atacate de

poze şi eventual filme care să explice mai bine conţinutul.

pixuri sau creioane, ce pică în mână la momentul măcelului.

Ai cartea, poate ai şi filmul, poţi să ceri informaţii şi online

Chiar dacă nu am căutare automată printre pagini, mă de-

despre carte. Cred că ar fi cu adevărat folositoare o variantă

scurc bine dacă mă uit după ceva anume. Memoria vizuală

electronică de acest fel. Chiar ar fi altceva decât toate mode-

merge mai frumos când dau pagină cu pagină. Parcă mă

lele care nu prind deloc acum la public. Hai că le-am dat idee

apuc mai uşor să citesc o carte. O carte digitală chiar citesc

dezvoltatorilor.

foarte greu. Uneori dau print şi închid ochii gândindu-mă că

Voi ce părere aveţi? Aţi citi o carte electronică? Cum

iar am consumat hârtie când puteam să citesc pe ecran. Dar

v-aţi imagina un astfel de dispozitiv? Aştept răspunsuri

ecranul nu îmi dă memorie vizuală. Ca să mai compensez

pe adresa cristian@lacraru.ro iar în numărul viitor facem

folosesc hârtia pe ambele feţe şi o trimit la reciclare.

împreună un articol mai mare. Poate găsim şi un dezvol-

Am văzut acum ceva ani hârtiile electronice. Nişte folii

tator și îl ajutăm apoi să crească un canal de distribuție.

cu funcţii speciale, puteau fi rulate, nu erau încă foarte sta-

Dacă aud chinezii, imediat ne fac o mostră a echipamente-

bile dar promiteau. Micile dispozitive făcute special pentru

lor imaginate de noi.

cărţile electronice sunt prezente în piaţă, nu au cine ştie ce www.ittrends.ro

cristian.lacraru@agora.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

24 D O S A R

-

B U S I N E S S

C O N T I N U I T Y

/

D I S A S T E R

R E C O V E R Y

Cum să elimini riscurile IT&C în afaceri de Monica Muscã

enomenul descreşterii economice ne-a învăţat să reacţionăm corespunzător în diferite situaţii, situaţii de neconceput în urmă cu un an, acum fiind mult mai conştienţi de riscurile care pot interveni în continuitatea derulării afacerii. Mai important ca oricând, în perioada de criză asigurarea contra dezastrelor intră în priorităţile oricărei companii care îşi doreşte să supravieţuiască. După punctul cel mai de jos al manifestării actualei crize financiare mondiale, conform oricăror teorii economice va urma creşterea, iar în creştere cei care vor depăşi criza vor fi mai puternici.

F

»

În termeni simpli, întrebarea este ce cantitate de date îşi poate permite compania să piardă?

care o desfăşori. Deşi pare complicat, conceptul este chiar simplu. RPO se identifică Planificarea împotriva dezastrelor (DRP -

Conform sistemului de referinţă ITIL,

cu suma maximă de date de care se poate

disaster recovery plan) face parte dintr-un

timpul de recuperare în caz de dezastru

lipsi organizaţia în cazul unui dezastru.

proces mai larg cunoscut ca planificarea

(RTO) reprezintă timpul necesar pen-

Se numeşte RPO deoarece se referă la un

continuităţii afacerii (BCP - business con-

tru a restaura şi a reface activitatea de

punct din şirul continuu de date, mai con-

tinuity planning) şi include planificarea

business în cazul unui accident, al unei

cret este punctul cel mai vechi de date sal-

reluării funcţionalităţii aplicaţiilor, a date-

disfuncţionalităţi apărute în sistemele IT.

vate care poate fi considerat tolerabil.

lor, a părţii de hardware, comunicaţii (in-

Punctul de recuperare obiectiv (Recovery

clusiv networking) şi alte infrastructuri

Point Objective – RPO) se defineşte ca fiind

Protecţia continuă a datelor

IT. Un plan complex de BC presupune şi

cantitatea pierdută de date şi informaţii

Într-o lume în care organizaţiile au din ce

planificarea aspectelor non-IT printre care:

care poate fi acceptabilă pentru business în

în ce mai multe reguli de protecţie a datelor,

angajaţii cheie, facilităţile specifice, comu-

cazul unui accident, dezastru şi care este

facilitatea de a recupera incomplet datele

nicarea în condiţii de criză şi protejarea

măsurat ca unitate de timp petrecut până

nu mai poate fi acceptabilă. Produsele de

reputaţiei, ceea ce include planul de recu-

la refacerea sa.

protecţie continuă a datelor (CDP - Conti-

perare în cazul dezastrelor (DRP) pentru recuperarea şi continuitatea infrastructurii asociate IT. Această definiţie apare cu uşurinţă pe wikipedia lămurindu-ne şi dând importanţa cuvenită continuităţii derulării afacerii.

»

nuous Data Protection) sunt ulterior limi-

Cu alte cuvinte, cât timp pot amâna operaţiunile dacă apare o problemă?

tate de necesitatea firească de a folosi în mod curent cantităţi mari de spaţiu pe disk pentru a menţine copii ale datelor printr-un sistem bazat pe puncte de control. Dincolo de a sprijini un RPO mai bun, CDP oferă capabilităţi pe care backup-ul

Indicatori de măsurare a continuităţii afacerii: RTO şi RPO

Ideal ar fi ca indicatorii RTO şi RPO să

bazat pe casete nu-l poate oferi, facili-

fie cât mai aproape de zero (timp de re-

tatea de recuperare incompletă nu mai este

Privind din perspectiva implicaţiilor IT în

cuperare zero şi fără date pierdute),

suficientă acum pentru companii. Practic,

protejarea afacerii avem în vedere prin-

piaţa oferind astfel de soluţii la costuri

un CDP adevărat permite recuperarea date-

cipalii indicatori: timpul de recuperare în

corespunzătoare. Însă scopul pe care îl ai

lor din momentul şi starea în care se aflau

caz de dezastru (Recovery Time Objective

în vedere atunci când investeşti în soluţii

înainte de a fi corupte sau şterse.

– RTO) şi punctul de recuperare obiectiv

de disaster recovery este de a aduce aceşti

(Recovery Point Objective – RPO).

indicatori la valoarea potrivită afacerii pe

Tendinţe: CAPEX vs. OPEX În urmă cu un an scriam despre un stu-

Printre situaţiile critice care fac necesară o soluţie de disaster recovery se numără: • Distrugerea parţială sau totală a uneia dintre locaţii, având drept cauză incendii, cutremure, inundaţii, vandalism ş.a.; • Probleme de hardware sau software majore; • Atacuri informatice care reuşesc să compromită infrastructura de calcul primară (ştergere date, aplicaţii, blocare acces reţea); • Erori umane care pot cauza distrugerea parţială sau totală a datelor; • Fenomene naturale sau atmosferice care pot distruge liniile de comunicaţii a datelor.

www.ittrends.ro

diu Gartner în care analiştii remarcau tendinţa de internalizare a managementului activităţilor de DR în companiile mari, întrucât activitatea de DR a proceselor interne reprezintă o activitate critică pentru companie. Există o întreagă dezbatere relativ la tendinţa pieţei de a miza pe cheltuieli operaţionale în detrimentul cheltuielilor cu capitalul. CAPEX (capital expenditure) reprezintă o investiţie în business, mai exact: cheltu-


Nr. 9 - Septembrie 2009

25 D O S A R

-

B U S I N E S S

C O N T I N U I T Y

/

D I S A S T E R

ieli care creează viitoare beneficii. Acesta

timpi de intervenţie pentru remedierea

adaugă valoare pentru acţionari. Dar noua

discontinuităţii pe mai multe nivele: critic,

valoare adăugată se bazează mai mult pe

major sau minor.

crearea de flux de numerar prin investiţii,

Prin negocierea corespunzătoare a SLA-

nu tocmai o valoare concretă pe care să o

urilor ataşate contractelor de externalizare,

cumperi, ci, mai mult, este un element al

continuitatea business-ului este asigurată

valorii. Pe bursă funcţionează astfel: creşte

prin timpi garantaţi cu penalităţi şi daune,

numărul de acţiuni, acţiunile se depreciază

ceea ce nu este posibil în contractele cu

şi valoarea se diminuează. Ceea ce rămâne

proprii angajaţi.

este un anumit flux de numerar. Privit din

Pe de altă parte, companiile mari din

alt unghi, CAPEX reprezintă banii pe care

România conştientizează clar importanţa

îi pui astăzi în speranţa de a obţine valoare

disponibilităţii datelor în procesele critice,

mai târziu. Aşadar, valoarea fizică rămâne

acoperind intern partea de back-up şi di-

la nivel de intenţie până la final.

saster recovery prin investiţii importante în

Astfel, CAPEX poate fi finanţat din exte-

centre de date găzduite intern. Dacă mana-

rior. Colateral, pentru a finanţa datoria poţi

gementul înţelege importanţa şi costurile

contribui cu orice te poţi pune de acord cu

întreruperii activităţii atât pentru procesele

creditorul. Dar tot ceea ce contează sunt plăţile şi recuperarea banilor la final. Investitorii cu propriul capital sunt lacomi, ei vor totul. Dacă finanţarea este din capital propriu, atunci ai promis investitoru-

»

lui tot fluxul de numerar care reiese din

Externalizarea proceselor BC prezintă avantajul garanţiilor aduse de SLA.

proiect, iar orientarea spre CAPEX nu îşi are rostul.

interne, cât pentru clienţii deserviţi, atunci

OPEX (cheltuielile operaţionale – opera-

mizează pe un RTO minim prin dublarea

tional expense) reprezintă costul mărfurilor

şi chiar triplarea serverelor critice. O mo-

vândute, cheltuielile de vânzare, generale

dalitate tot mai mult adoptată pentru efi-

şi administrative şi cheltuielile cu cerceta-

cientizarea utilizării resurselor critice este

rea-dezvoltarea. Este tot ceea ce cheltui

virtualizarea. Rolul acesteia intervine în

pentru a păstra business-ul funcţional.

minimizarea costurilor investiţiei în ma-

OPEX se deduce din venit pentru a crea

nagementul infrastructurilor IT&C.

profit operaţional. Pe de altă parte, OPEX este măsura (in)eficienţei afacerii. Se core-

Mituri despre DR

lează direct cu valoarea întreprinderii. Prin

De cele mai multe ori, companiile ce au

reducerea OPEX (fără a afecta operaţiile

un disaster recovery plan cred că în cazul

critice ale afacerii), valoarea companiei

apariţiei unui incident vor apăsa câteva

la bursă creşte. Interesant este că atunci

butoane şi totul va reveni la normal. Din

când concediezi o parte din oameni, preţul

păcate, situaţia nu este deloc aşa – şi acesta

la bursă va creşte prin reducerea acestor

este doar unul dintre miturile legate de DR.

cheltuieli operaţionale.

Iată câteva dintre greşelile ce se fac în mod uzual atunci când se concepe un plan

Protejare garantată prin SLA

de DR:

În piaţa românească există o tendinţă în

• planul de DR a funcţionat perfect când

ultimii ani de a miza pe externalizarea

l-am implementat şi nimic nu s-a schimbat

proceselor atunci când nu sunt implicate

la infrastructură de atunci;

procesele critice ale companiei. Multe

• trebuie să avem planul de disaster recove-

firme consideră mai ieftin şi mai sigur să

ry funcţional în maxim două săptămâni;

externalizezi o parte a proceselor IT&C.

• departamentul IT trebuie şi poate să se

Externalizarea părţii de BC are şi avan-

ocupe singur de asta;

taje şi dezavantaje. Printre avantaje se

• backup-ul pe bandă este suficient;

numără protejarea riscurilor companiei

Pentru ca un plan de DR să funcţioneze,

prin SLA-uri (Service Level Agreement)

acesta trebuie actualizat şi testat permanent,

foarte stricte ale contractului. Astfel, pro-

de fiecare dată când o nouă componentă - fie

babilitatea discontinuităţilor este redusă în

ea hardware sau software - este adăugată

cazul incidentelor. SLA-urile au în vedere

sistemului informatic. www.ittrends.ro

R E C O V E R Y

Paşi de urmărit în realizarea unui BCP/DRP Pentru managerii IT dintr-o companie, indiferent dacă aleg menţinerea proceselor de BC în companie sau externalizarea, atunci când decid să realizeze planificarea pentru business continuity le sunt de folos urmărirea unor etape clare. În acest context mi se par importanţi paşii următori: 1. Identificarea scopului şi limitelor planului de business continuity. Primul pas ne permite să definim scopul BCP, moment în care ne putem stabili limitările şi graniţele planului. În cadrul planului este necesar să includem şi un raport de audit şi analiză a riscurilor pentru activele firmei. 2. Realizarea unei analize de impact a afacerii (BIA). Analiza de impact a afacerii este un studiu şi o evaluare a pierderilor financiare ale instituţiei rezultate din evenimentele distructive cum sunt indisponibilitatea serviciilor de bază ale afacerii. 3. Susţinerea conceptului de BCP în faţa managementului superior şi obţinerea implicării organizaţionale şi, mai ales, financiare. Argumentarea şi obţinerea sprijinului din partea managementului superior pentru implementarea planului de BCP/DRP este de fapt cel mai important pas. Pentru o securitate la nivel înalt profesional este obligatoriu să obţii aprobarea planului de la managementul superior, pentru ca apoi să-l poţi şi pune în practică. 4. Fiecare departament are nevoie să înţeleagă rolul său în plan şi să sprijine aplicarea lui. În caz de dezastru, fiecare departament va fi pregătit pentru a acţiona. Pentru a acoperi şi a proteja sistemele critice, fiecare departament va înţelege planul şi îl va urmări ca atare. De asemenea, este important sprijinul şi conlucrarea în realizarea planului cu fiecare departament al organizaţiei. 5. Echipa de proiect BCP trebuie să implementeze planul. După aprobarea planului de către nivelul superior, planul ca atare va fi urmărit pas cu pas şi implementat. Echipa de implementare ar trebui să urmărească procedurile de ghidare conform planului. 6. Setul de unelte NIST poate fi utilizat pentru a realiza BCP. Institutul Naţional de Standardizare şi Tehnologii (www.nist.gov) a publicat o serie de instrumente care pot ajuta în crearea BCP.


Nr. 9 - Septembrie 2009

26 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

-

C

R

M

CRM – Minimizarea costurilor prin fidelizarea clienţilor

Invitaþi: Teodor Breazu, Bit Software Gabriel Săftescu, Misoft Systems Eugen Schwab-Chesaru, Pierre Audoin Consultants Marian Ştirbescu, ASF Ionel Dinu, Crescendo Bogdan Muşat, Total Soft Mihai Ravici, Media Line Thomas Fortainer, SMC Gabriela Popescu, Ness Gabriel Rusu, Printec Moderator: Bogdan Marchidanu

copul iniţial al creării uneltelor şi aplicaţiilor software de tip Customer Relationship Management (CRM) a fost acela de a traduce în faptă o idee simplă, izvorâtă din practica economică: Este mult mai ieftin sa fidelizezi un client existent decât să alergi şi să cheltui bani pe atragerea de clienţi noi. Evident, de la idee la faptă, procesul a fost destul de lung şi încă nu este încheiat. Dacă în cazul soluţiilor software de gestiune a producţiei automatizarea este mult mai accesibilă şi oarecum mai logică fiindcă, în definitiv, este vorba despre activitate economică repetabilă şi îndreptată în special asupra resurselor materiale, în cazul CRM lucrurile stau cu totul altfel. Şi asta deoarece „materialul” de lucru este fiinţa umană, atât de diversă prin însăşi natura ei, dar şi prin cunoştinţele acumulate. În atari circumstanţe, repetabilitatea unor caracteristici în vederea automatizării procesului este, volens-nolens, destul de limitată. Cu toate astea, soluţiile CRM au apărut şi, iată, continuă să se dezvolte, unele dintre ele integrate în pachete mult mai largi de aplicaţii pentru gestiunea afacerilor. Ultimii ani, marcaţi de criza economică mondială, au adus însă o provocare majoră şi pentru acest domeniu al soluţiilor CRM. Scăderea nivelului general al comenzilor şi extinderea blocajelor financiare au dus, în multe cazuri, la o goană acerbă în direcţia atragerii de clienţi, pe orice cale. Cristian Faur

S

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

27 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

-

C

R

M

BM: Scopul acestor întâlniri este de a

trebui să se cumpere CRM motivat. Motivaţia

conştientiza clienţii, în primul rând clienţii

nu prea există. Pentru că se vorbeşte despre

non-IT, de importanţa soluţiilor pe care dum-

CRM în 95% din cazuri ca soluţie şi foarte

neavoastră le furnizaţi, de a-i lămuri, mai ales

rar ca şi concept de business, ca şi strategie...

în vremurile acestea; nu întâmplător au fost

Neavând concept, neavând strategie, nu există

lansate aceste mese rotunde pentru IT TRENDS

cerere. Există vânzători, există furnizori care

anul acesta, nu întâmplător, în ciuda unui an

se luptă pe piaţă, trag foarte tare, care până la

tâmpit, pentru că nu pot să-i spun altfel, IT-ul

urmă plasează un RCM, care rămâne destul de

chiar ajută. De aici s-a născut următoarea în-

restrâns acolo, pentru că nu există cereri reale.

trebare: cât de important mai este conceptul de

Există chestii punctuale, extrase de undeva

fidelizare a clienţilor în vremuri de criză? Mai

din zona de business.

important e să-mi păstrez clienţii sau trebuie să alerg numai după clienţi noi şi să mă uit

MŞ: Aş vrea să completez un pic ce-a spus

Teodor Breazu

Ionel despre CRM-ul care nu se mai cumpără

numai la preţ ca să supravieţuiesc?

de dragul de a fi cumpărat. Eu nu vreau să

B. Muşat: Aş da două exemple, unul ar fi

contracte care se derulează, are o stabilitate,

jignesc pe nimeni, dar să ştiţi că nivelul de

al companiei noastre şi unul ar fi al clienţilor

evident, doarme mai liniştit. Dar fideliza-

înţelegere a fenomenelor în ansamblu de

noştri. Când zicem fidelizare.... am făcut odată

rea rămâne la fel de importantă ca şi înainte.

achiziţie de clienţi şi de păstrare a lor prin fi-

o simulare, un model. În care ne-am gândit

delizare în foarte multe companii este destul

ce s-ar întâmpla dacă n-am găsi nimic luna

de redus. Şi aici noi încercăm să facem ceva.

asta, deci nici un client nou. Şi-am constatat

Dar este şi vina noastră ca vendori. Pentru

că întreg cashflow-ul, supravieţuirea, nicio

că mesajele noastre au fost destul de com-

problemă, vine de la clienţi existenţi. Ceea ce

plicate şi destul de la nivel de concept. Ce-o

ne-a dus la concluzia că este extrem de im-

fi însemnând fidelizarea asta în acţiuni con-

portant să-ţi fidelizezi clienţii, să nu-ţi pierzi

crete? Asta e, de fapt, întrebarea. Asta este un

clienţii vechi. Mai ales că suntem într-o firmă

lucru. Eu vă spun că dacă ar trebui să facem

care odată ce-a vândut un sistem complet, de

o listă cu clienţii care au cumpărat CRM de la

tip ERP, atunci urmează o serie de servicii în

noi, de fapt, fiecăruia, la un moment dat, am

spate, din momentul respectiv suntem furni-

reuşit să-i vindem o viziune. Dacă noi vrem

zori de servicii. Acelaşi lucru se întâmplă şi

să mergem şi să schimbãm o paradigmă, mai

pentru clienţii noştri. Pentru ei, de asemenea, este foarte importantă fidelizarea clienţilor.

Gabriel Săftescu

Mai ales în momente de criză, este foarte greu

avem un mic dezavantaj. Piaţa e lipsită de o consultanţă activă pe zona aceasta. Deci, dacă te duci acum şi spui că ai vrea să faci un re-

să aduci clienţi noi. Şi este foarte important

Dacă ne uităm un pic la ce s-a întâmplat cu

ingineering pentru procesele de vânzare sau

să-i păstrezi pe cei pe care îi ai. Şi să încerci

soluţiile CRM, cred că nu se mai cumpără CRM

de customer service, ştiţi cine sunt furnizorii

de acolo să generezi bani adiţionali. Pentru

de dragul de a avea CRM în curte. Acum ar

posibili şi destul de rapizi? Companiile de trai-

că acum nimeni nu mai încearcă să genereze

ning, spre exemplu. Paradoxal. Iar companiile

proiecte noi din masa de clienţi, toţi încearcă

de training fac şi ele ce pot să facă. Eu am făcut

să menţină ceea ce au şi să reducă cheltuielile,

pentru anumiţi clienţi second tier, am ajutat la

şi primele care pică ar fi proiectele noi. Care nu

redefinirea procesului de vânzare şase luni de

ar fi, să zicem, în zona critică. Cam aşa văd eu

zile. Astfel încât, într-adevăr, softul de CRM să

importanţa acestei fidelizări.

ajute acolo. Pentru că dacă obiceiurile, practi-

ID: Completez un pic. Ca să fiu ceva mai

cile nu există în companie, softul, într-adevăr,

scurt. Întrebarea este formulată la modul „cât

poate să funcţioneze la nivel de dorinţă şi

de important mai este”. Părerea mea e că e la

după trei luni îl oprim pentru că, practic, nu

fel de important ca şi înainte. Ideea de a fi-

ajută, de fapt, pe nimeni. Şi cam acesta este

deliza clienţii nu cred că are vreo legătură cu

nivelul, de fapt. Şi criza a venit în momentul

criza. Acum e adevărat că e mai important de

în care nu reuşisem să trecem de clasa întâi,

fidelizat clienţii pentru că jucăm pe un teren

Eugen Schwab-Chesaru

destul de instabil. Cine are clienţi fideli şi are

cumva. Şi acum trebuie să „dăm treapta”, cam asta se întâmplă.

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

28 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

-

C

R

M

TF: Fidelizarea este foarte importantă pen-

comunicare oarbă pe care o aveam înainte,

tru noi, deoarece, în vremuri precum această

gen telefon-telefon, mail-to-mail, blackbox-to-

criză financiară, nu trebuie să pierdem deloc

blackbox, acum pot să am o comunicare şi să

contactul cu clienţii noştri.

văd trasabilitatea, să văd oricând un knowl-

TB: Aş dori să vă povestesc un pic şi cum

edge base care rezultă în derularea unei relaţii.

a fost cu clienţii noi în ultimele două luni.

Sincer, eu ma aştept ca cererile de implemen-

Să zicem, pe perioada verii. Suprinzător, în

tare de CRM să crească în perioada următoare

ultimele două luni am primit cereri de a de-

şi asta ne bucură cumva pentru că şi partenerii

mara discuţii pe partea de CRM mai mult decât

vor fi de un nivel mai ridicat.

am primit într-un an înainte. Am stat şi noi

MR: Acelaşi lucru îl simţim şi noi în piaţă,

şi ne-am gândit ce se întâmplă şi se pare că

companiile care ies din criză au început să

acele firme care vor reuşi să supravieţuiască perioadei de criză vor fi nevoite automat să-şi

ceară soluţii CRM, pe de o parte din cauza re-

Marian Ştirbescu

crească nivelul organizaţional. Se vor uita un

ducerii forţei de vânzări generată de criză şi de un bun management. În al doilea rând, vor

pic în organizaţie, vor vedea care sunt valorile

timpi. Şi aş mai adăuga un anumit lucru: CRM

să urmărească costurile efective ale vânzării,

lor, care-i avantajul competitiv şi vor puncta

de-abia acum va renaşte sau va ajunge la

sunt situaţii în care anumite companii, da-

foarte clar procesele care trebuie accentuate

nivelul la care trebuia să fie dinainte. Şi asta

torită crizei, au trebuit să se extindă, să se

şi care trebuie, să zicem, mai bine controlate.

ducă în locul reseller-ilor, şi atunci volumul

Până acum a fost o piaţă în dezvoltare, în

de clienţi este foarte mare şi nu mai poate fi

creştere, iar creşterea a fost oarecum haotică

manageriat; în al treilea rând, au resimţit o

sau reactivă.

mişcare pe partea de vânzări şi clientul are ne-

Dacă ne gândim la CRM, aş vrea să spun

voie de informaţie. Pentru că pleacă omul de

că noi îl vedem oarecum benefic, pe două

vânzări, neavând un instrument de urmărire

canale de venituri: atât pe partea de existing

a activităţii, când pleca vânzătorul, pleca cu tot

business, de activităţi existente, de exemplu

ce ştia. Cam asta este şi impresia noastră, din

din cele de account management şi vânzări

partea companiilor care vor supravieţui se vine

adiţionale, dar şi pe partea de new business.

cu cereri de suport pentru business, pentru ac-

Am primit cereri de la companii şi din zona

tivitatea curentă, pentru eficientizare.

de new business, practic, cererea suna ceva la

GR: Eu aş reveni la conceptul de fidelizare.

modul „departamentul nostru de vânzări s-ar

Prin definiţie, conceptul de fidelizare înseamnă

reorganizat, a făcut o nouă strategie şi doreşte

Ionel Dinu

mult mai mult decât o simplă negociere pen-

să controleze mult mai bine procesul de vân-

tru a reduce un cost vizavi de serviciile de

zare”. Spuneaţi mai devreme că s-au făcut

spuneam. Pe un nivel crescut organizaţional,

mentenanţă sau suport. Înseamnă o aborda-

restructurări, că poate din zece vânzători au

în creştere, este instrumentul perfect pen-

re a clientului din toate perspectivele, atât pe

rămas doar cu cei trei, da, dar cu cei trei îşi

tru controlul comunicării. Încep să evit acea

partea de vânzare cât şi pe partea de marke-

propun să facă mai mult decât făceau înainte.

ting pentru a atrage pentru noi produse, cât

Au luat procesul la analiză şi şi-au dat seama

şi pentru îmbunătăţirea serviciilor de suport

că au nevoie de un instrument.

post-vânzare. Eu cred că există două culturi

Acum, pe partea de existing business – şi

diferite. În România a fost cu totul altceva

aici văd eu legătura cu fidelizarea clienţilor,

decât ceea ce s-a întâmplat în afară. Mă refer la

practic, a clienţilor existenţi. Îmi doresc să îmi

zona vest-europeană sau în America, deoarece

îmbunătăţesc relaţia pe care o am cu un client,

conceptul vine din spaţiul american. Şi dacă

iar acest lucru pot să-l fac printr-o comunicare

ne uităm puţin în urmă să analizăm economia

structurată şi standardizată. Iar CRM îmi per-

sau situaţia economică a României, eu cred

mite acest lucru. Îmi dă mie posibilitatea ca

că firmele din România s-au concentrat pe o

furnizor de produse sau servicii care vin alături

abordare orientată pe produs. Nu au existat

de produs să-mi îmbunătăţesc anumite lucruri care vin într-un contract de servicii. Îmi scurtez

studii asupra clienţilor pentru a înţelege care sunt dorinţele clientului vizavi de produsele

Bogdan Muşat

timpii de răspuns, îmi îmbunătăţesc anumiţi

scoase şi în acest sens, eu cred că atunci când

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

29 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

-

C

R

M

vii cu un produs care a fost născut într-o altă

acum nu s-a putut vorbi de procese integrate

cultură şi vrei să-l impui într-o cultură unde

între sales şi marketing.

mediul a fost cu totul altul, este greu acceptat.

BM: Aş întreba acum furnizorii de servicii

Deci, fidelizarea la noi nu a existat, pentru

– ştiu că Ness este furnizor dedicat de ser-

că toată lumea a scos produse, toată lumea a

vicii, se vorbea de mentalitate, cum procedaţi

vândut, nimeni nu s-a preocupat să vadă dacă

dumneavoastră pentru a schimba această

produsul respectiv este eficient pentru a fi pro-

mentalitate şi a vă vinde serviciile?

movat pe piaţă.

GP: Mai întâi am implementat CRM-ul la noi

B. Muşat: Aş aduce o completare. Un lucru

în companie şi am schimbat echipa de vânzări

pe care l-am constatat în timp. România n-aş

aproape cu totul. Noi am pierdut foarte multe

putea spune că a fost o şcoală a vânzărilor.

lead-uri, practic, ne-a luat concurenţa tot. Ne-a

Romania a fost un emerging market, a fost o expansiune foarte mare, ratele de creştere

costat foarte mult timpul până când ne-am

Mihai Ravici

dezmeticit şi am transmis informaţiile la noii

erau foarte mari, din acest motiv procesul de

accounts – s-au dus toate lead-urile la care am

vânzare, cel adevărat, era mai puţin impor-

regândim atitudinea. Sper că odată ieşiţi din

lucrat anul trecut. Decizia a venit din afară,

tant, foarte mulţi oameni care erau numiţi

criză vom începe să fim un pic mai raţionali

pentru că acum suntem parteneri globali şi ne

oameni de vânzări nu făceau decât facturare

şi aşa-numita şcoală de sales va începe să

şi contractare, nu făceau vânzare efectivă,

prezentăm astfel. BM: Eu ţin minte, de la bunicul, care a fost

adică să convingă un anumit client să cum-

negustor, că prin anii ’30, CRM era atât de bine

pere produsul respectiv. Cred că exemplul

implementat la nivel mental în Bucureşti, încât

cel mai potrivit sunt dealerii auto, care acum

te duceai pe Calea Moşilor la târgul Oborului şi

sunt într-o foarte mare dificultate. Ei nu cred

mergeai să-ţi cumperi un ac şi plecai cu o că-

că au făcut cu adevărat vânzare, ei stăteau

ruţă. Şi negustorul îl ştia pe nea Gică drept cli-

la birou şi administrau liste cu clienţi, pentru că erau cozi de aşteptare, facturau şi aşa mai

entul lui şi clientul lui nu se ducea în altă parte. GS: Acesta este un exemplu de best practice

departe. Ei n-au ieşit în stradă să vâneze cli-

românesc.

entul. Acum, pe fondul crizei, contează foarte

BM: Revenind la exemplul dat cu Telco. Eu la

mult competitivitatea. Din cauza asta s-au

noi văd un anti-CRM. Nu există oferte perso-

debarasat foarte multe firme de forţele mari

nalizate cu adevărat. Există doar oferte de preţ.

de vânzări. Pentru că nu mai aveau ce factura, de fapt, şi ce contracta. Acum, vânzarea

Thomas Fortainer

Vino la mine că e mai ieftin. Şi de aceea vreau să-l întreb pe domnul Chesaru ce se întâmplă în perioada de criză la nivel european, ne deose-

efectivă pe care o fac ei se poate face cu un număr mic de oameni. Firmele care în con-

funcţioneze şi în România. Pentru că, de fapt,

tinuare o duc bine şi pe criză sunt firmele din

CRM este o unealtă care îi ajuta în primul

bim aşa de mult de celelalte ţări europene? ESC: Ne deosebim foarte mult. Noi am făcut

telco. Care nu au probleme, au profitabilitate,

rând pe cei de la sales şi marketing. Până

în ultimele luni o analiză pe partea de CRM în

o duc bine, chiar dacă volumul convorbirilor

România, este primul an cu o analiză dedicată

a scăzut. Dar de ce sunt ok, pentru că stan-

a CRM în România după ce timp de 20 de ani

dardul lor organizaţional este trecut de un

am făcut acest lucru în Europa de vest. Vorbim

anumit nivel, ei sunt într-o competiţie acerbă

despre CRM, despre conceptul de fidelizare în

cu mult înainte de a veni criza, şi-au rodat

timp de criză şi cât de importante sunt şi totuşi

foarte bine mecanismele interne şi înţeleg

e un paradox. La fel ca şi la implementarea

foarte bine conceptele de piaţă. Când a venit

unui ERP ca să reduci anumite pierderi, anu-

criza, pentru ei nu a fost decât o schimbare

mite costuri, e un paradox major. Să imple-

a condiţiilor de piaţă. Pentru restul firmelor,

mentezi un CRM în timp de criză nu înseamnă

criza a fost un şoc, pentru că nu ştiau ce

că treci mai uşor peste criză. Este un concept

să facă, de fapt, puţini făceau business în

fals. Pentru că implementarea unui CRM acum te va ajuta peste un an, peste doi. Nu te va

adevăratul sens al cuvântului. Acum, criza, din punctul de vedere al relaţiei cu clientul, va

Gabriela Popescu

ajuta a doua zi după ce l-ai implementat. Sunt două cazuri. În primul rând, este cazul care a

fi ca o distilerie. Ne va învăţa pe mulţi să ne

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

30 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

-

C

R

M

fost menţionat aici, cel al companiilor care nu

scădere de 15-20%. Care este pe de o parte o

au procesele orientate către client, procesele

scădere în volum şi pe de altă parte o scădere

de fidelizare, procesele de vânzare – pentru

în valoare, o scădere de preţ. Comparându-ne

că poate să le aibă pe hârtie, dar dacă le-ar

cu alte ţări mai dezvoltate, vedem că piaţa de

avea, într-adevăr, implementarea unui CRM

CRM, în ţările din vest, este cel puţin constantă,

poate aduce eficientizare şi poate aduce bene-

dacă nu în creştere. De ce, pentru că utilizând

ficii foarte rapid. Dacă nu au şi nu au lucrat

de foarte mult timp şi conceptul şi metodologia

cu aşa ceva niciodată, pot să implementeze un

şi procesele şi soluţiile, concentrezi energie în

CRM, de unde iau datele ca să le introducă în

această soluţie, să-ţi dea mai mult, să dezvolţi

CRM? Trebuia să aibă nişte date. Trebuia să

un modul ca să poţi să ai o viziune şi este evi-

ruleze ERP-ul în timp. La fel şi la BI. BI este

dent cum îţi foloseşte. În România, la fel ca la

excepţional, este fantastic să îl ai în timp de criză. Îţi dă o radiografie. CRM-ul, la fel. Dar

multe soluţii din zona IT, şi în ERP este cazul,

Gabriel Rusu

dacă nu le-ai folosit, nu ai cum, realmente,

trebuie să fi fost deja alimentat. În telco, deja îl

să vezi un avantaj imediat. Şi atunci, acest

au şi este extraordinar de util în timp de criză.

până la 8 milioane de euro. Ce înseamnă?

IT, din nou este un paradox, în ţările subin-

În ceea ce priveşte România, făceam eu o

Înseamnă nimic. Aproape nimic. Din care o

formatizate, în ţările subdezvoltate din punct

estimare a pieţei soft şi servicii, cu licenţe, cu

mare parte este reprezentată de câteva sisteme

de vedere IT, IT-ul a căzut în zona soluţiilor

mentenanţă la licenţe mari, cu servicii de im-

mari cu mentenanţe uriaşe. Şi chiar şi aşa,

în timpul crizei mai mult decât economia în

plementare, am ajuns pentru 2008 undeva

pe o piaţă mică, vedem pe 2009 o scădere. O

general.

Roadshow de Tehnologie și Finanţări 2009 CALENDAR Gestiunea resurselor întreprinderii Infrastructuri IT pentru afaceri Comunicaţii Finanţări Pa r te n e r i m e d i a

Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: solepad@agora.ro și online la adresa: http://solepad.agora.ro Persoana de contact: Marina Enache, Coordonator Conferinţe Agora

19 februarie 2009 17 martie 19 martie 14 aprilie 16 aprilie 12 mai 15 mai 10 iunie 11 iunie 7 iulie 9 iulie 16 septembrie 18 septembrie 13 octombrie 15 octombrie 10 noiembrie 12 noiembrie 8 decembrie 2009

www.ittrends.ro

PLOIEȘTI (Prahova, Dâmboviţa și Giurgiu) CONSTANŢA (Constanţa, Tulcea și Călărași) GALAŢI (Galaţi (Galaţi, Brăila și Ialomiţa) CRAIOVA (Dolj, Olt și Teleorman) DROBETA TURNU-SEVERIN (Mehedinţi și Gorj) BAIA MARE (Maramureș și Satu-Mare) SUCEAVA (Suceava și Botoșani) TIMIȘOARA (Timiș și Caraș-Severin) ARAD (Arad și Hunedoara) PITEȘTI (Argeș și Vâlcea) SIBIU (Sibiu și Alba) CLUJ-NAPOCA (Cluj și Bistriţa-Năsăud) ORADEA (Bihor și Sălaj) BRAȘOV (Brașov și Covasna) TÂRGU-MUREȘ (Mureș și Harghita) BACĂU (Bacău și Neamţ) IAȘI (Iași și Vaslui) BUZĂU (Buzău și Vrancea)


Nr. 9 - Septembrie 2009

31

www.ittrends.ro


Nr. 9 - Septembrie 2009

32 G

R

E

Studii de Eco-Technologie

I

ntel şi Microsoft au finanţat o serie de studii „peer-reviewed” pentru a determina care este impactul tehnologiei informatice asupra

E

N

I

T

Serverele HP mai eficiente energetic

mediului şi al consumului de energie. Intel şi Microsoft continuă să inoveze în tehnologie în dorinþa de a demonstra cum industria de

IT poate modifica amprenta asupra mediului în multe alte industrii, cu scopul de a contribui la protejarea mediului. Unul dintre co-autorii studiului este Dr. Jonathan Koomey, Project Scientist al Lawrence Berkeley National Laboratory, Consulting Professor al Universităţii Stanford şi Visiting Professor la Yale University’s School of Forestry and Environmental Studies. Dr. Koomey este unul dintre liderii experţilor internaţionali în domeniul electricităţii folosite de computere, echipamente de birou şi centre de date şi în domeniul tehnologiilor de conservare a energiilor, economie, politic şi schimbări globale climatice. Cele trei studii explorează tendinţele şi posibilele consecinţe ale teh-

P

ortofoliul extins al companiei HP, adresat consumatorilor individuali şi companiilor de toate mărimile, lucrează în sens dublu, asigurându-le acestora atât câştiguri financiare, cât şi câştiguri pentru mediu, calculate în termeni de economii de energie sau emisii de carbon. Ca urmare

nologiei informaţionale, căutând să obţină un impact pozitiv în reducerea

a costurilor energetice tot mai mari, centrele de date joacă un rol central în re-

consumului de energie şi de emisii de carbon.

ducerea costurilor operaţionale şi a emisiilor globale de gaze de seră. Tocmai de

Tendiţe în eficientizarea consumului de energie electricã

aceea, HP a dublat numărul de platforme de servere HP ProLiant G6, livrând deci mai multe platforme eficiente energetic decât oricare altă companie din in-

în domeniul computerelor Studiile efectuate pe termen lung în acest domeniu arată că telefoanele

dustrie. Mai mult decât atât, noua serie de servere HP ProLiant DL1000 Multi-

mobile vor deveni în timp scurt mult mai eficiente din punct de vedere

Node oferă o îmbunătăţire de până la 30% a eficienţei energetice faţă de servere

al puterii consumate. Încă din 1945 eficienţa energetică în acest dome-

aşezate în rack-uri tradiţionale.

niu s-a dublat la 1,6 ani cu o constantă remarcabilă, o tendinţă care are

EDS, o companie HP, reduce impactul asupra mediului înconjurător prin

implicaţii importante.

soluţiile sale de administrare şi transformare a mediilor tehnologice pentru

Implicaţiile eficientizării energiei serverelor din cadrul

clienţi. De curând, EDS a dezvoltat sau transformat două centre de date din Tulsa, Oklahoma (SUA) şi respectiv Wynyard în Marea Britanie. Pentru centrul

centrelor de date de mari dimensiuni Tendinţele în domeniu sunt acelea de a „forţa” furnizorii de cloud compu-

din Tulsa, noul design al sistemului răcire este aşteptat să aducă economii de

ting şi operatorii de date să restructureze organizaţiile lor şi să schimbe

câteva milioane de dolari în fiecare an. Centrul din Wynyard pe de altă parte,

modulul în care se determină caracteristicile echipamentelor şi a modului

aflat momentan în construcţie, a fost deja premiat pentru proiectul său inova-

lor de cumpãrare.

tor, pentru că EDS foloseşte vântul rece din direcţia Mării Nordului pentru a

Tuning into Energy & Carbon-light Music

reduce temperatura echipamentului IT şi a sălilor din centru. Economiile anu-

Studiile au comparat energia şi emisiile de CO2 datorate descărcării

ale aşteptate se ridică la aproximativ 40% în comparaţie cu alte centre de date

de muzică faţă de cei care cumpară un CD şi au ajuns la concluzia că

convenţionale.

descărcarea de muzică reduce aceste emisii cu 40 până la 80% faţă de

Interesul HP pentru soluţii ecologice nu se opreşte doar la nivelul clienţilor

cumpãrarea fizicã a unui CD. Aceste studii ne oferă un exemplu concret

săi. Făcând schimbări şi în interiorul propriei companii, HP şi-a stabilit obiec-

de utilizare eficientă a tehnologiei pentru a contribui la salvarea mediului,

tivul de a economisi 1 miliard kWh de electricitate în 2011, prin redefinirea

arătând astfel avantajele dematerializării prin utilizarea IT. (C.L.)

modului de proiectare a produselor. (C.L.)

EDITORIALIŞTI:

Director GENERAL:

Radu Crahmaliuc Mircea Sârbu Constantin Teodorescu Str. Constantin Rãdulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 83, sector 4, Bucureºti, 040361 sau CP 85-OP 44/042350 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285, ittrends@agora.ro

rcrahmaliuc@yahoo.com mircea.sarbu@intraweb.ro brailateo@gmail.com

adrian.pop@agora.ro

MARKETING:

abonamente@agora.ro

Oana Iordache

Mihai Bucuroiu

romulus.maier@agora.ro

Director EXECUTIV: Adrian Pop

ABONAMENTE: PUBLICITATE: mihai.bucuroiu@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766

oana.iordache@agora.ro

ADMINISTRAÞIE: Ingrid Maier

REDACÞIA: Bogdan Marchidanu – senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Cristian Lăcraru - channel editor cristian.lacraru@agora.ro Elena Andreea Liþã – senior editor elena.lita@agora.ro Monica Muscã – senior editor monica.musca@agora.ro Cristian Faur – business editor cristian.faur@agora.ro Nicolae Bucur – tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu – fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro Elena Netea – web editor elena.netea@agora.ro

Romulus Maier

ingrid.maier@agora.ro

CONTABILITATE: Ilona Pap

ilona.pap@agora.ro

Agora Media SA este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor

Agora Media SA Web: http//www.agora.ro

www.ittrends.ro

NOTÃ COPYRIGHT: Copyright © 2009 Agora Media SA. Toate drepturile rezervate. IT TRENDS este marcã înregistratã a Agora Media SA. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei Agora Media SA.



HP ProLiant. Un preţ mic pentru excelenţă. U N N O U M O D D E A P R I V I A C C E S I B I L I TAT E A :

Serverul HP ProLiant DL 380 G6. Eficienţă maximă. Serverele HP ProLiant sunt recunoscute dintotdeauna pentru stabilitate ilil ta tate t şşii te aloa al oare oa re e. eficienţă iar începând de acum îţi oferă încă un avantaj major: valoare. ® ® e îţ îţii Echipate cu procesoare Intel Xeon seria 5500, aceste servere e oferă uimitoarele performanţe ProLiant şi o capacitate extinsă de stocare la un preţ competitiv. Tehnologie pentru afaceri profitabile.

HP ProLiant DL380 G6 server Echipate cu procesoare Intel® Xeon® seria 5500

Piaţa Concordiei, nr 2, Bucureşti, România Tel: 021.335.62.82 |www.system-plus.ro |sales@system-plus.ro

©2009 Hewlett-Packard Development Company, L.P. All rights reserved. Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and other countries. For more information about the Intel processor feature rating, please refer to www.intel.com/go/rating.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.