ittrends_martie_2010_optim by Swiss Webacademy

B U S I N E S S

Nr. 3 - Martie 2010

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

www.ittrends.ro

E V ENIM ENT CONFERINȚELE

TEHNOLOGIE TE TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

Simplitate şi eficienţă prin comunicaţii unificate Pag. 10

DOSAR Capcanele implementării unui ERP Pag. 18-19

STUDIU DE PIAŢĂ O suferinţă mai mică Pag. 24-25

S TIL Brother MFC 9120CN

Eugen Schwab-Chesaru

Managing Partner PAC, România şi Europa de Est

„În trei luni proiectele publice pot schimba culoarea pieţei de soluţii IT” Pag. 16-17

Pag. 32

Nr. 3 - Martie 2010

1 E

Gaura din covrig

cest număr de IT Trends găzduieşte două materiale legate de situaţia actuală şi de perspectivele IT-ului în România pe termen scurt. Dacă studiul efectuat de Institutul pentru Tehnică de Calcul se opreşte în

mare parte la constatări şi emite, cu mare prudenţă, câteva prognoze, interviul cu Eugen Schwab-Chesaru, şeful PAC România, una din cele mai importante firme internaţionale de audit şi consultanţă în domeniul tehnologiei informaţiei, punctează clar unele din cauzele pentru care IT-ul şi, prin trist ricoşeu, întreaga economie românească adaugă o notă

Bogdan Marchidanu

proprie de tragism la dramatismul crizei. Desigur, punctarea cauzelor nu înseamnă neapărat şi oferirea de soluţii. Nu stă în puterea unei firme de consultanţă

situaţii, ba chiar s-a evidenţiat prin anularea tuturor germe-

de a da soluţii acolo unde nu sunt cerute. Din nefericire, toc-

nilor de proiecte răsăriţi anterior. Mai mult, un alt program

mai aici se regăseşte una din problemele fundamentale ale

extrem de interesant, acela de a subvenţiona achiziţia de

actualei situaţii: nimeni din cei care ar trebui să acţioneze

computere de către populaţie prin diverse metode, a rămas

nu caută soluţii sau sfaturi. Şi pentru că rănile trebuie mai

încuiat în sertarul ministrului Nagy, altfel un om extrem de

întâi văzute şi operate pentru a se vindeca, trebuie spus clar

elegant şi de amabil. Următoarea schimbare de regim, din

că la ora actuală principala rană a economiei româneşti este

2008, a generat în ultimii doi ani doar o sămânţă de pro-

reprezentată de sistemul public, în special de administraţia

iect, eRomânia, un proiect despre care nimeni nu ştie exact la

publică, centrală şi locală.

ora actuală ce va deveni. La rândul lor, administraţiile locale,

Dacă oficialul unei firme de consultanţă poate doar iden-

după un meritoriu avânt luat în perioada 2003-2008, par

tifica un sector ca deficitar şi, eventual, poate sugera câteva

să-şi fi pierdut orice interes pentru informatizare coerentă

soluţii posibile, un editorialist poate trece dincolo de reticenţe

în ultimii ani.

pentru a căuta să evidenţieze dimensiunile adevărate ale

Recentele dezvăluiri legate de sporurile absolut elucu-

dramei şi, poate, pentru a încerca să găsească razele de

brante pe care salariaţii din administraţie şi le-au pus în

lumină ale acţiunilor care pot soluţiona problema.

contractele de muncă dezleagă, măcar şi parţial, unul din

Ani de zile am susţinut că IT-ul devine platforma funda-

motivele fundamentale ale ajungerii la o astfel de situaţie

mentală de existenţă a economiilor moderne, iar datele sta-

dramatică. Cum naiba să mai aibă cineva chef de investiţii

tistice susţin cu puterea cifrelor această afirmaţie, parţial

pentru modernizare atunci când principala preocupare este

Eu unul mă tem însă că voinţa politică pentru modernizare prin IT nu există în România.

legată de zvântarea cât mai asiduă şi mai „ingenioasă” a bugetelor publice? Oficialul PAC afirmă că e nevoie de voinţă politică pentru schimbarea acestei situaţii, şi are enorm de multă dreptate. Eu unul mă tem însă că voinţa politică pentru modernizare

chiar şi pentru România. Din acest punct de vedere, proble-

prin IT nu există în România. Preocupaţi, simultan, doar

ma acestei ţări nefericite este dată de covrigul a cărui gaură,

de umplerea propriului burdihan şi de evitarea DNA-ului,

în loc să se micşoreze de la un an la altul, se măreşte expo-

cei mai mulţi politicieni şi salariaţi cu putere de decizie din

nenţial. Dotat cu capacitatea de a sătura enorm de multă

administraţia publică vor continua să plaseze IT-ul acolo

lume prin însăşi natura lui hrănitoare, covrigul IT are nevoie,

unde l-au plasat mereu în ultimii ani: lângă tomberonul

pentru a se transforma în masă îmbelşugată, de cooperarea

de gunoi. Cu un sector privat sufocat şi aproape paralizat,

tuturor sectoarelor cărora li se adresează. Ei bine, de ani de

gaura imensă din covrig nu are cum să se astupe de la sine,

zile, covrigului românesc îi lipseşte o bucată esenţială: sec-

fără ajutorul devenit critic al sectorului public. Dimpotrivă,

torul public.

va ameninţa să se transforme în gaură neagră. Rămâne de

Istoric vorbind, faptele spun câteva lucruri. Sub conducerea psd-istă a fostului MCTI s-a elaborat în 2002 o pompoasă strategie naţională de prioritizare a IT-ului. O strategie din care, în foarte puţin timp, s-a ales praful. Dan Nica, ministrul din acea vreme, a lansat multe proiecte pilot pentru administraţie, din care prea puţine au devenit proiecte naţionale care să fie şi implementate. Schimbarea de regim politic din 2005 nu a adus cu ea vreo revigorare a acestei www.ittrends.ro

văzut câţi vor reuşi să evite atragerea în vârtejul mortal. bogdan.marchidanu@agora.ro

Nr. 3 - Martie 2010

2 P

acctus devine PLAUT Consulting România

ompania acctus Consulting România a devenit la începutul acestui an PLAUT Consulting România, după cinci ani de succes în consultanţă de management şi IT pe piaţa locală şi înregistrarea în 2009 a unei cifre de afaceri de peste 1,5 mi-

lioane de Euro. „acctus Consulting este o companie care a reuşit, în numai cinci ani de prezenţă în România, să câştige o cotă importantă pe piaţa serviciilor SAP, deservind companii multinaţionale şi firme locale. Anul acesta am devenit PLAUT Consulting România, ca urmare a fuziunii celor două grupuri la nivel internaţional. Astfel, clienţii noştri din România au acces atât la know-how-ul unei companii cu peste 60 de ani de experienţă în consultanţă de management şi IT - care a implementat cu succes peste 1000 de proiecte SAP la nivel internaţional, cât şi la experienţa unor echipe locale specializate pe diverse industrii”, a declarat Robert Novak, Managing Director, PLAUT Consulting România, responsabil pentru clienţii internaţionali care activează în România.

presupun costuri reduse de implementare, adecvate pieţei. Compani-

Pentru 2010, PLAUT estimează o creştere de 15% a cifrei de afaceri

ile pot beneficia de pe urma experienţei noastre în domeniu şi obţine

la nivel local, ca urmare a extinderii activităţilor de consultanţă SAP,

astfel rezultate tangibile în scăderea costurilor operaţionale, optimiza-

managementul proceselor de business şi consultanţă IT & Manage-

rea performanţelor afacerii, o mai bună organizare internă şi operarea

ment. Compania mai estimează că rezultatele financiare din primul se-

la standarde internaţionale”, a adăugat Romeo Bîrlescu, Managing

mestru al acestui an se vor situa la nivelul perioadei similare a anului

Director, PLAUT Consulting România.

trecut, urmând ca indicatorii să crească în a doua jumătate a anului.

„Suntem încântaţi că, începând de anul acesta, subsidiarele grupului

„În ceea ce priveşte piaţa din România, majoritatea proiectelor noas-

PLAUT din ţările din Europa Centrală şi de Est (CEE), inclusiv cea din

tre vizează consultanţa şi implementare SAP pentru companii mijlocii

România, vor putea funcţiona sub acelaşi nume, exploatând sinergiile

şi mari, datorită capabilităţilor de integrare şi optimizare a unui spec-

şi experienţa Grupului. Împreună vom continua extinderea în regiu-

tru larg de procese şi aplicaţii. Pe lângă această linie de business, vom

nea CEE şi în cursul acestui an”, a declarat Johann Grafl, Preşedintele

viza şi creşterea prin soluţii preconfigurate tip „best practices” - ce

Consiliului Director al Grupului PLAUT. (E.L.)

eMAG vizează 100 milioane euro pentru 2010

Iulian Stanciu, Director General eMag

nouă provocare. Comerţul online este un

avem un sistem informatic performant şi un

domeniu foarte interesant şi cu potenţial

brand valoros. Plecând de la acest fundament

mare de creştere”, declară Iulian Stanciu.

solid, cifra pe care o vizăm anul acesta este

În 2010, piaţa de retail IT&C, electronice

foarte accesibilă, mai ales că lunile ianuarie

şi electrocasnice va înregistra, în opinia

şi februarie au avut un debut foarte bun”,

reprezentanţilor eMAG, o creştere uşoară anul

declară Radu Apostolescu, director de mar-

acesta, cu 10 procente, după corecţia extrem

keting eMAG.

de severă de anul trecut. Mediul online va

Planurile de investiţii din 2010 includ de-

cunoaşte însă o ascensiune mai pregnantă,

schiderea a cel puţin trei showroom-uri, în

cu 40%, în principal datorită creşterii natu-

puncte cheie, cu acoperire geografică mare

rale provenite din rata mai mare de penetrare

- un model care se estimează a fi la fel de

a Internetului şi migrării consumatorilor către

eficient ca până acum (în 2009 s-a tradus în

entru eMAG, cel mai mare magazin

mediul online, precum şi datorită maturizării

vânzări de 25.000 EUR/mp de showroom şi

online din România, anul 2010 co-

jucătorilor din piaţă care vor adăuga valoare

în acumularea unui important capital de în-

incide cu un obiectiv ambiţios: atin-

serviciilor oferite şi vor contribui la sporirea

credere local).

gerea unei cifre de afaceri de 100

încrederii în achiziţiile online.

milioane euro, echivalentul estimat al pieţei

Un segment important unde eMAG vizează

„Pentru eMAG, ne aşteptăm la o creştere

creştere anul acesta este cel corporate, unde

accelerată şi profitabilă a afacerii anul acesta,

un plus de valoare îl aduc serviciile perso-

Începând cu luna ianuarie a acestui

ţintind o cifră de afaceri de 100 de milioane

nalizate - account management, transport

an, Iulian Stanciu este alături de echi-

de euro. Avem o bază foarte puternică pe

gratuit şi preferenţial, acordare de discoun-

pa eMAG, în calitate de director general.

care să construim: suntem stabili financiar,

t-uri la volume importante de achiziţii, acor-

„După 10 ani de distribuţie, am găsit o

suntem susţinuţi de o echipă foarte bună,

dare facilă de termene de plată. (E.L.)

din 2009 în care a activat.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

3 E

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

4 P

Appnor pregăteşte terenul pentru cloud ppnor, primul integrator de servicii

„Cu toate că suntem foarte la început, deja

cloud din România, a iniţiat în luna

avem clienţi şi leaduri foarte bune. Primul

februarie seria de seminarii Cloud4

client mare este Grupul Menatwork, la care

Business. Primul eveniment din aceas-

urmează să se facă implementarea. Am făcut

tă serie a avut loc pe 19 februarie şi a avut ca

o migrare de test şi lucrurile au mers excelent.

scop familiarizarea mediului IT şi de afaceri

Domeniile din care provin clienţii sunt variate.

din România cu tehnologia Cloud Computing,

Vă pot spune însă zonele în care ne aşteptãm

mai exact cu impactul pe care îl poate avea

să nu avem o adopţie ridicată: banking şi sec-

aceasta asupra fiecărui tip de business.

torul de stat - datorită restricţiilor impuse la

„Deşi piaţa românească nu este probabil

achiziţie”, continuă acesta.

Dragoş Mănac, Business Development Consultant, Appnor

încă la nivelul la care să livreze servicii cloud

Deşi adopþia Cloud Computing este într-o

localizate sau internaţionale, cu siguranţă

creştere accelerată la nivel global - în fie-

este pregătită pentru consumul acestui tip

care zi, 3000 de companii din toată lumea

„În ceea ce priveşte lansările pe care le avem

de servicii”, spune Dragoş Mănac, Business

adoptă serviciile Google Apps - iar studiile

în vedere în acest an - serviciul de backup on-

Development Consultant, Appnor. „Appnor

de specialitate arată că serviciile de cloud

line, soluţia CRM în cloud etc. - momentan

integrează soluţii de cloud ale terţilor ven-

computing pot reduce costurile unei companii

pot spune doar că urmează şi că vom fi parte-

dori şi oferă implementare, migrare, suport

uneori cu peste 50%, furnizorii de cloud pot

neri cu companii mari din aceste domenii. De

tehnic şi ţine relaţia comercială cu providerii,

întâmpina probleme în câştigarea încrederii

asemenea, sper că la mijlocul anului să avem

adică facturează clienţii în numele provideru-

clienţilor, atunci când vine vorba de securi-

suficientă experienţă şi deschidere pentru

lui. Lucrăm cu Google în acest moment, mai

tatea datelor.

a ne putea lansa şi în US. Lansarea în sine

exact cu divizia lor de Enterprise, iar în lunile

„Este un proces complicat. Clienţii au în

este ultimă problemă, asigurarea unei baze

următoare vom anunţa extinderea colaborării

general o viziune destul de simplistă asupra

de clienţi fiind, de fapt, cea mai dificilă. Pe

şi cu alţi provideri”. Appnor furnizează local

acestei situaţii. Consideră că datele aflate la

plan local, cred că în câţiva ani vor fi foarte

soluţiile Google de business, Google Apps.

un terţ sunt mai puţin sigure decât cele ţinute

mulţi furnizori care vor vinde astfel de soluţii.

Google Apps este o soluţie găzduită în cloud,

local. În practică, o arată o mulţime de studii,

Admir foarte tare produsul Factureaza.ro,

ceea ce înseamnă că poate fi accesată în orice

este mai sigur să te bazezi pe o companie ca

un software ca serviciu local extrem de util,

moment, oriunde există o conexiune la In-

Google decât pe soluţii inhouse. Următorul

ieftin şi bine realizat. Domeniul e cu atât mai

ternet. Setul de aplicaţii colaborative conţine

seminar Cloud4 Business, organizat de noi în

interesant cu cât permite furnizorilor români

Google Mail, Google Docs, Google Video,

aprilie, va trata exact acest subiect spinos”,

Google Calendar, Google Sites şi Google Talk.

mai spune Dragoş Mănac.

să-şi vândă uşor internaţional produsele”, concluzionează Mănac. (E.L.)

IIRUC Service, cu 45% mai prolifică în 2009

Călin Rangu, CEO IIRUC Service şi VP al Raiffeisen Informatik

În 2009, clienţii corporate i-au adus com-

tizeze costurile interne prin externalizarea

paniei IIRUC Service peste 7,81 milioane

serviciilor de IT şi service, ceea ce a dus la o

Euro, reprezentând aproape 70% din totalul

creştere pe acest segment pentru IIRUC Ser-

veniturilor înregistrate. Printre cele mai mari

vice. În plus, am câştigat o serie de noi pro-

proiecte realizate anul trecut se numără oferi-

iecte în domeniul privat şi de stat, precum şi

rea de soluţii IT integrate pentru noua fabrică

un cont important în Ucraina, ceea ce ne-a

Pepsi Americas (cea mai mare facilitate de

ajutat să depăşim estimările financiare iniţiale

producţie Pepsi din Europa), Raiffeisen Bank

şi să creştem veniturile cu circa 45% anul

(externalizarea serviciilor IT şi întreţinere

trecut. Pentru 2010, estimăm o creştere de

ePOS), AVAL Bank Ucraina, Claim Expert (ex-

40% a cifrei de afaceri din proiecte în secto-

ternalizare servicii IT), Asirom şi Omniasig.

rul privat şi licitaţii de stat”, a declarat Călin

În acelaşi timp, IIRUC Service a câştigat

Rangu, CEO IIRUC Service şi VP al Raiffei-

IRUC Service, parte a grupului IT aus-

aproape 4,5 milioane Euro din contracte cu

sen Informatik, în cadrul conferinţei de presă

triac Raiffeisen Informatik, a înregistrat

sectorul public, implementând proiecte de ter-

dedicată acestui anunţ. Potrivit directorului

în 2009 o cifră de afaceri de 11,25 mi-

minale fiscale şi/sau IT pentru ANAF, Poşta

IIRUC Service, principalele obiective ale com-

lioane Euro, cu aproape 45% mai mare

Română, Loteria Română, BNR, Autoritatea

paniei pentru 2010 vizează obţinerea de pro-

decât în anul precedent. Compania estimase

Rutieră Română, Registrul Auto Român,

fit prin creşterea şi valorificarea investiţiilor

la jumătatea anului precedent că va ajunge la

Romatsa, Imprimeria Naţională, Informa-

făcute până în prezent, creşterea numărului

o cifră de afaceri de 10 milioane Euro până la

tica Foreviară, Hidroelectrica şi Romsilva.

finele anului trecut.

„În 2009, multe companii au ales să eficien-

de servicii oferite clienţilor existenţi şi axarea pe serviciile de outsourcing IT. (E.L.)

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

5 A

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

6 P

eSkills Week 2010, despre tehnologie la ea acasă 5 de elevi şi studenţi şi şase companii

referitoare mai ales la abilităţile practice ale

reprezentative din industria IT au

tinerilor absolvenţi. Pentru a fi competi-

avut oportunitatea de a interacţiona

tivi pe piaţa muncii, tinerii au nevoie să-şi

în Săptămâna Competenţelor Infor-

dezvolte anumite competenţe, inclusiv cele

matice („eSkills Week 2010”), în încercarea

informatice, să interacţioneze cu specialişti

de a familiariza tinerii cu noutăţile tehno-

care deţin un know-how valoros în companii

logice şi oportunităţile de carieră oferite de

şi să înţeleagă cum funcţionează lucrurile

industria IT&C locală.

în realitate în aceste organizaţii. Proiectul

Campania, al cărei punct culminant l-a

eSkills Week 2010 a lansat o iniţiativă utilă

constituit săptămâna 1-5 martie, s-a deru-

în acest sens, punând faţă-în-faţă tinerii şi

lat în România în perioada noiembrie 2009

potenţialii angajatori, companiile IT parte-

- martie 2010, în organizarea APDETIC

nere în acest program”, a declarat Valentin

(Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente IT&C), alături de partene-

Negoiţă, preşedintele APDETIC.

Valentin Negoiţă, preşedintele APDETIC

rii săi: Microsoft, IBM, HP, Intel, Oracle,

Analiştii Uniunii Europene estimează că Europa va avea un deficit de 500.000 de

Maguay, Junior Achievement, ECOTIC,

Proiectul „eSkills Week 2010” a fost

specialişti IT în anul 2015, dacă tendinţa

EOS, Tehne, Ateliers sans Frontieres, Bi-

iniţiat de Comisia Europeană, plecând de la

tinerilor de a ocoli studiile universitare po-

blionet, cu sprijinul MECTS şi MCSI.

situaţia alarmantă în ceea ce priveşte defici-

litehnice se menţine la nivel continental.

Pe parcursul acestei săptămâni, elevii

tul de specialişti din domeniul IT&C la nivel

Fenomenul afectează semnificativ dezvol-

şi studenţii au vizitat sediile companiilor

european şi discrepanţa dintre sistemul de

tarea industriilor high tech şi încetineşte

menţionate şi au aflat de la potenţialii an-

învăţământ actual, care nu reuşeşte să

ritmul inovării, influenţând productivitatea

gajatori mai multe informaţii despre pro-

acopere pregătirea practică a tinerilor şi

în industriile complementare.

iectele educaţionale pe care le derulează,

necesităţile existente pe piaţa muncii.

Lansarea

şi

desfăşurarea

campaniei

oportunităţile de practică şi internship,

„Ca şi în alte domenii, în industria IT

„eSkills Week 2010” a coincis cu demararea

posibilităţile de dezvoltare a competenţelor

există o neconcordanţă între pregătirea ti-

unui studiu online, iniţiat de APDETIC, care

IT, dar şi despre proiectele CSR şi Green IT

nerilor în şcoală, axată în principal pe noţiuni

urmăreşte identificarea scopurilor în care

derulate de organizaţii.

teoretice, şi cerinţele existente în companii,

sunt utilizate echipamentele IT. (E.L.)

Genesys Systems pune accent pe centrele de date enesys Systems a organizat pe 18

în paralel cu căutarea de noi nişe şi seg-

februarie, în cadrul Hotelului Ra-

mente de piaţă. Concomitent cu eficien-

mada Majestic, evenimentul „Data-

tizarea procesolor de afaceri, alinierea

Center Day”. Destinat specialiştilor

tehnologiei cu cerinţele organizaţiei joacă

IT din companii din sectoarele Financiar-

un rol la fel de important, pornind de la

Bancar, Telecom sau Servicii, evenimentul

standardizarea, consolidarea şi eficienti-

a pus accent pe cele mai importante soluţii

zarea infrastructurii IT&C existente şi

dedicate centrelor de date, aflate în porto-

mergând până la trend-urile tehnologice

foliul Genesys Systems.

ale momentului: virtualizare, mobilitate,

Reprezentanţii companiei, alături de par-

managementul securităţii şi identităţii,

tenerii invitaţi - HP, AMP, APC, AVOCENT

SaaS, open source sau Cloud Computing.

şi ALLIED TELESIS - şi-au propus ca prin intermediul acestui eveniment să ofere răspunsurile concrete şi de moment la

În

Sorin Baltag, CEO Genesys Systems

provocările pe care specialiştii IT le pot în-

concordanţă

cerinţele

pieţei,

Genesys Systems oferă în prezent un portofoliu vast de servicii de consultanţă, proiectare şi implementare infrastructuri, out-

tâmpina în realizarea unor infrastructuri

asociate unor cerinţe de profitabilitate şi

sourcing de servicii IT, virtualizare la nivel

moderne pentru centrele de date, necesare

competitivitate, reducerea costurilor, men-

de server şi desktop, stocare, consolidare

în mediul de lucru uzual.

ţinerea sau creşterea cotei de piaţă, îm-

centre de date, soluţii de comunicaţii şi

În deschidere, Sorin Baltag, CEO Genesys

bunătăţirea proceselor de business în ve-

mobilitate, precum şi soluţii de securizare

Systems, a prezentat principalele priori-

derea creşterii profitabilităţii, precum şi

a comunicaţiilor, reţelelor, echipamentelor

tăţi ale companiilor în această perioadă,

consolidarea relaţiilor cu clienţii existenţi,

şi identităţii. (E.L.)

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

8 P

Noua colecţie VAIO de la SONY vine cu opţiuni şi aplicaţii noi ony a lansat în România colecţia de

3000 de lei la peste 7000 de lei în funcţie

multiple şi de funcţia de afişare a ferestrei

notebook-uri VAIO cu o variaţie de

de model.

„split”.

VAIO EB – cu funcţii multimedia şi utilizare intuitivă

VAIO W – pentru conectivitate

cât şi celor care au nevoie în primul rând de mobilitate.

Notebook VAIO seria EB de la Sony este

tivitate, pentru a fi conectat în reţelele de

VAIO m-a impresionat mai ales cu supli-

elegant şi puternic, ca şi capacităţi de

socializare, pentru a naviga pe Internet

mentarea de butoane şi aplicaţiile asociate.

procesare, dar are şi performanţele unui

etc. Notebookul se bazează pe procesorul

Am testat butonul de web: închid calcula-

dispozitiv multimedia. VAIO EB are o se-

eficient energetic de la Intel Atom, având

torul, mă întorc şi vreau să obţin rapid o

rie de caracteristici specifice laptopurilor

informaţie de pe net. Se deschide în câteva

mai voluminoase, dar cu o structură

secunde. Doar browserul de web. Dacă

compactă şi destul de uşor. Acest note-

cumva descopăr o informaţie interesantă

book se potriveşte atât utilizatorilor busi-

şi vreau să o salvez, sau să o trimit către

ness, cât şi celor casnici, oferind opţiuni

un prieten a cărui adresă o am în Outlook,

de calcul avansate la un consum redus de

atunci am o problemă. Sistemul de ope-

resurse. Modul rapid de accesare a paginii

rare nu se deschide menţinând browse-

web este optimizat de navigarea în taburi

cinci modele diferite VAIO F, Z, Y, EB, W, dedicate atât prefesioniştilor,

Modelul VAIO W este gândit pentru conec-

rul deschis, ci trebuie închis şi redeschis standard întreg sistemul de operare. Sin-

deja preinstalat sistemul de operare Win-

gura variantă pe care o am este să folosesc

dows 7 Starter Edition. Memoria RAM de

o adresă publică de email din browser şi

1GB şi spaţiul de stocare de 250GB ajută la

să-mi salvez informaţia, ceea ce practic nu

gestionarea colecţiei multimedia. Modelul

mă ajută prea mult.

oferă o autonomie de până la 7,5 ore, iar

Un alt buton care mi-a reţinut atenţia

ceea ce oferă Sony în premieră este geanta

este butonul „ASSIST” care are asociată

de voiaj ecologică maro care este inclusă

o aplicaţie menită să ajute utilizatorii de

în preţ la achiziţionare. Geanta înlocuieşte

rând în rezolvarea problemelor minore cu

cutia tradiţională de carton, reducându-se

care se confruntă. Preţurile variază de la

cantitatea ambalajelor folosite. (M.M.)

Progress consideră 2010 anul investiţiilor anticiclice

irma Progress a prezentat în cadrul

moment de criză”, ne-a menţionat Martin

se adresează îndeosebi domeniului privat,

evenimentului „Tools made for your

Hoerhammer.

iar soluţia CRM poate fi implementată şi în

progress” organizat la finalul lunii

Firma Progress este prezentă pe piaţa

februarie soluţiile CRM şi ERP pe

românească din 2007, un moment când

„În 2009 unele investiţii s-au amânat,

care le implementează în România. Martin

piaţa noastră era mult mai rapidă decât

dar acum este momentul potrivit pentru

Hoerhammer, CEO Progress, consideră

piaţa din Europa de Vest, cu creşteri sem-

ca firmele să-şi organizeze procesele pen-

piaţa din România interesantă, această

nificative ale pieţei de soluţii software.

tru ca, în momentul când piaţa îşi revine,

perioadă fiind potrivită pentru organiza-

Clienţii potenţiali cărora se adresează

să-şi poată valorifica potenţialul”, a de-

rea proceselor cu ajutorul soluţiilor ERP şi

compania sunt firme mici şi mijlocii, cu un

clarat reprezentantul Progress.

CRM. „Anul trecut am făcut implementări

număr de utilizatori situat între 10 şi 250.

Soluţiile din portofoliu pot fi imple-

la firmele care investesc anticiclic, respectiv

Firma beneficiază de suportul prin reţea a

mentate şi prin cele mai noi tehnologii

au găsit o oportunitate în a investi acum

9000 de specialişti bine integraţi în piaţă,

cloud. La implementările pe cloud rolul

în soluţii potrivite. Noi am oferit discoun-

soluţiile companiei vizând patru domenii de

implementatorului se regăseşte îndeosebi

turi mai mari, pe care le-am regăsit şi în

business: infrastructura IT&C, servicii de

pe partea de procese. În acest caz partea

discounturile producătorilor de soft. Astfel,

hosting şi web, consultanţă şi implemen-

tehnică în zona de Software as a Ser-

pentru client a reprezentat un avantaj real

tare CRM, prin soluţia CAS Genesis World,

vice (SaaS) este oferită complet de către

alegerea de a face implementarea în acest

şi soluţii ERP/PPS WINLine. Soluţia ERP

specialiştii Progress. (M.M.)

www.ittrends.ro

domeniul public.

Nr. 3 - Martie 2010

9 O

Etnobotanicele virtuale

orin, colegul meu de serviciu, este un tip foarte ordonat şi studios. În maşină, de acasă la serviciu şi invers, ascultă audio-book-uri despre criza financiară, managementul proiectelor şi multe altele. Uneori le mai cumpără şi în format cla-

sic, pe hârtie, de aceea am făcut ochii mari când am văzut la el pe masă ultimele trei cărticele din seria „for dummies”, „Facebook”, „MySpace” şi „Twitter for dummies”. Hai, dă-o naibii, am zis eu, ce naiba poţi scrie într-o carte de 240

Constantin Teodorescu

pagini despre Twitter, asta e un soi de teoria chibritului, un soi de cursuri despre cum să înghesuim un mesaj în 140 caractere. Bine, unii

facem strategia de broadband, ca să aibă şi tuşa Veta de la Cireşu’

chiar că au nevoie de instruire, că am mai primit mesaje de 2 pagini din

broadband, să steie câtu-i ziulica de mare să ude (virtual) răsadurile

care n-am înţeles mai nimic.

de cestârlapiţă, în timp ce grădina din spatele casei rămâne pârlog.

Văzând isteria mereu crescândă în domeniu, mai ales şi după ce

Asta cu udatu’ virtual dă bine la biznis, doar că la biznisul altora, atâta

Google mi-a aruncat în poală noua sa jucărie, Buzz, mi-am zis că

vreme cât routerele nu sunt produse la Tehnoton Iaşi, uaiărlesu nu e

poate, totuşi, ar trebui să le mai dau o şansă reţelelor astea sociale,

produs la IPRS Băneasa, care produce acum apartamente cu uşa de

poate n-am fost eu prea atent, poate totuşi folosesc la ceva. Tot aveam

sufragerie la pădure şi eu mănânc roşii din Turcia din care muşc ca din

eu de gând să încerc promovarea următorului concert Mozart ROCKS –

măr, cu mare băgare de seamă, să nu-mi smintesc plombele.

2010, în luna aprilie (detalii la http://www.mozartrocks.ro), hai, zic, să văd dacă vorba pe net se duce mai repede decât pe afiş.

După ce am găsit modalitatea în care să opresc exodul (virtual) de animale şi răsaduri exotice spre pagina mea, m-am procopsit cu altele.

După ce m-am căznit vreo câteva minute să-mi aduc aminte parola

Zilnic mă pocneau cu perne de puf câteva gagici cu ameninţarea că,

contului de Facebook pe care mi l-am făcut de curiozitate acum vreun

dacă nu ripostez în 24 de ore, sunt un iepuraş fricos. Nu sunt violent

din fire, însă judecând după pozele unora ce m-au provocat, m-aş fi

an (era 1234, slavă Domnului că am absolvit cursuri de criptografie

Zilnic mă pocneau cu perne de puf câteva gagici cu ameninţarea că, dacă nu ripostez în 24 de ore, sunt un iepuraş fricos.

aruncat în luptă dreaptă dacă nu m-aş fi prins din vreme că faptele mele de glorie sunt afişate public la loc de cinste taman pe wall-ul meu, la care are acces şi altcineva şi n-am vrut să risc să dorm împărţind preşul cu câinele. O sublimă fereastră a cunoaşterii mi s-a deschis apoi, aflam despre nu ştiu ce prieten că dacă ar fi jucat în filme, ar fi primit rolul lui Darth

avansată!) m-am aruncat în universul celor peste 400 de milioane

Vader, despre altul că e compatibil cu Lisabona, că poziţia lui preferată

de utilizatori activi, pe care peste 100 milioane îl accesează folosind

de sex este „caiac-canoe”, că îl reprezintă cutare personaj din desene

divaisuri mobile, în care peste 60 de milioane postează zilnic câte ceva,

animate, băutura Daiquiri-lemon ar fi fost creată doar pentru el,

în care utilizatorul mediu petrece zilnic câte 55 minute.

animalul lui de casă este porcul de Guineea, locul lui de vacanţă e în

Prima surpriză a fost aceea că, după ce m-am chinuit cu nişte

Malibu şi maşina care i-ar veni mănuşă ar fi BMW-ul. Apropos, chiar

dialoguri în care Facebook-ul zicea că vrea să afle care dintre oamenii

am auzit că BMW ar rechema mii de maşini în service la verificare pen-

cu care am corespondat prin Gmail au deja conturi la ei, după ce am

tru că s-a constatat că, probabil din cauza unor defecte ale geamurilor,

bifat persoanele pe care le cunoşteam, în final băieţii au trimis mail de

şoferii de BMW conduc de parcă n-ar vedea ceilalţi participanţi în trafic

cerere prietenie la TOATE adresele mele de mail. Şi ieri am auzit că au

şi au impresia că sunt singuri pe şosea.

trimis o a doua şarjă, ca să fie siguri că mă înjură suficienţi oameni.

Fir’aş al naibii, bă, cum se face că nu vezi pe nimeni că e frate de

În câteva zile, aveam vreo câteva zeci de prieteni. Cool, mi-am spus.

cruce cu cheia de 14, compatibil cu strungul şi raboteza, că animalul

Pe urmă cutia poştală a început să-mi fie inundată de zeci de mesa-

lui de casă predestinat e găina care face ouă din alea cu zero în faţă şi

je. Cineva găsise nuş’ ce motănel rătăcit în ograda lui virtuală şi se

gemul lui preferat e ăla din prune brumării de la Întorsura Buzăului.

oferea să mi-l paseze. M-am uitat la expeditor, persoană importantă,

Pe urmă „am realizat că” (mă calcă pe nervi înlocuitorul preţios,

nu spui cine, ş-am zis să fiu amabil. Naiba m-a pus? În câteva zile

forţat modernizat al demodatului „mi-am dat seama că” ce a ajuns

se strânseseră în bătătura virtuală capre, tăuraşi, pisicuţe, cotârle,

„de mare porc”, căzând astfel în desuetitudine) la o creştere de la 150

răsaduri de pătrunjel, de lămâiţă, coada şoricelului. Am întrebat un

milioane utilizatori de Facebook în ianuarie 2009, până la peste 400

expert, ce naiba fac eu cu toate astea? Păi, le plantezi (virtual), ai grijă

milioane de portofele care pot fi deschise azi, e o ditamai tarla de mar-

pe urmă să le uzi (virtual), inviţi prietenii în grădina virtuală, te lauzi

keting. Care se amăgeşte în continuare crezând că sloganul „Consumă,

cu răsadurile, dai şi la alţii. Când am auzit că există şi cadouri virtuale pe care trebuie să dai bani reali să le poţi trimite, am rămas mut. Tare

consumă, fire-ai al draq, că dacă nu, nu contezi pentru noi !”, ar putea să ne scoată din criza financiară.

de tot, mi-am spus. Probabil că de-aia ne înghesuiau ăia de la UE să

brailateo@gmail.com

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

10 E

Simplitate şi eficienţă prin comunicaţii unificate de Monica Muscã

700 de milioane de dolari economisiţi de Microsoft prin unificarea comunicaţiilor

definirea stării de prezenţă, definirea gru-

eficienţa comunicaţiilor unificate în contextul social-economic actual au fost

Dovada incontestabilă la care a apelat Gabriel

panie parteneră, dar şi criptarea informaţiilor şi

prezentate în cadrul ultimei ediţii a Conferinţei

Leca, Microsoft Business Solution, a fost nive-

modalităţile de a reduce costurile de deplasare

de Tehnologie Agora care a avut loc în prima

lul economiilor realizate

parte a lunii februarie în Bucureşti. În momentul actual companiile pun tot mai

de Microsoft de 700 de

Soluţia Crescendo are la bază atât aplicaţii

milioane de dolari, salvaţi

Microsoft, cât şi soluţii Cisco, compania oferind

mult accentul pe reducerea costurilor şi efi-

numai datorită soluţiilor

posibilitatea clienţilor interesaţi să apeleze la

cientizarea activităţii, comunicaţiile unificate

de comunicaţii unificate,

soluţia pilot pe server UCS. Marius Ţurlea a

prin alternativa pe care o

prezentat ca exemplu un

reprezintă aceste soluţii la

proiect

emonstraţii practice care au dovedit

completează perfect aceste cerinţe de pe piaţa actuală. Majoritatea companiilor apelează deja

Gabriel Leca

purilor de discuţii, federalizarea cu o altă com-

pentru training, şedinţe etc.

implementat

în

la soluţii de comunicaţii unificate mai simple

întâlnirile face-to-face şi reducerea costurilor

cadrul unei companii care

sau mai complexe, succesul acestora fiind unul

de transport. Microsoft a organizat în ultimul

deţine 10 sucursale. În

dovedit. Conferinţa Agora dedicată acestei teme

an tot mai multe evenimente online, asigurând

acest proiect reducerile de

a avut în vedere modalităţile de funcţionare a

un grad de interacţionare între participanţi la

tehnologiilor, partenerii prezenţi prezentând

standarde securizate. Gabriel Leca a subliniat

atât facilităţile tehnologice specifice, cât şi

faptul că rapoartele Gartner situează compania

şedinţe online şi reducerea deplasărilor. În ca-

implementări de succes.

Marius Ţurlea

costuri s-au obţinut imediat prin organizarea de

Microsoft ca lider în Unified Communication,

zul soluţiilor de comunicaţii unificate costurile

Mihai Tănăsescu, IT Consultant Acceleris

devansând chiar şi nume consacrate în dome-

de implementare se amortizează rapid.

System Integration, a susţinut prezentarea

niu, cum este Cisco. Pentru argumente concrete

Concluzia rezultată în urma evenimentului ar

„SUN unified communications powered by

de reducere a costurilor prin comunicaţii unifi-

putea fi cuprinsă în „Unified communications

Mitel”. Reprezentantul Acceleris a prezentat

cate, reprezentantul Microsoft a indicat site-ul

– noi tehnologii, noi oportunităţi”, explicaţiile

atuurile companiei pentru a convinge parti-

www.microsoft.com/uc. Pe parcursul a şase

tehnice fiind îmbinate cu demonstraţiile prac-

cipanţii

referinţele

luni, comunicaţiile unificate au potenţialul de a

tice ale simplităţii utilizării tehnologiilor de

parteneriatelor şi calitatea

reduce costuri de 5 milioane de dolari pentru

comunicaţii unificate. Tehnologiile expuse în

implementărilor pe care le

organizaţiile mari cu peste 1000 de angajaţi.

cadrul conferinţei au rolul de a găzdui, redi-

prin

pot realiza în domeniul co-

recţiona, securiza şi eficientiza prin cele mai potrivite mijloace de comunicare cum ar fi:

invitată a Acceleris, Gabrie-

Simplitatea comunicaţiilor susţinută prin demonstraţie practică

la Vişan, Account Executive

Marius Ţurlea, Manager Microsoft Infra-

rarea în documente etc., comunicaţiile unificate

Mitel Networks, a completat această prezentare

structure Solutions Team la Crescendo, a in-

având în comun desfăşurarea pe Internet.

cu o demonstraţie practică a implementării în

vitat unul dintre colegii aflaţi la birou să par-

Toate aceste modalităţi de comunicare uni-

domeniul comunicaţiilor unificate. Exemplele la

ticipe în conferinţă prin mijloacele specifice

ficată converg spre atingerea scopului principal:

care a apelat reprezentanta Mitel au fost speci-

comunicaţiilor unificate. Prezentarea sa practică

al creşterii vitezei de răspuns, element adesea

fice domeniului energetic, domeniu care presu-

a adus în discuţie atât varietatea de modalităţi

esenţial în luarea deciziilor şi valorificarea de

pune situaţii de congestionare a traficului.

de a comunica prin partajarea de resurse,

oportunităţi.

municaţiilor integrate. Ca

Gabriela Vişan

www.ittrends.ro

convorbire telefonică, video conferinţa, colabo-

Nr. 3 - Martie 2010

11 S

ลข

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

12 T

Power7 – Tuning IBM pentru noile tendinţe tehnologice de Monica Muscã

od Adkins este unul dintre mentorii şi formatorii tinerilor cercetători din IBM, cu o îndelungată experienţă universitară. Recunoscut ca a doua persoană din IBM, după 28 de ani de experienţă în companie, Rod Adkins deţine din luna octombrie a anului trecut poziţia de Senior Vice President, Development and Manufacturing Systems and Technology Group. Power7 este cea mai nouă tehnologie IBM în ceea ce priveşte puterea de calcul. Cu prilejul lansării de la Londra a noii tehnologii am avut prilejul să discut cu mentorul cercetătorilor din IBM care ne-a vorbit despre investiţia realizată de-a lungul anilor în cercetare-dezvoltare şi despre noile tendinţe tehnologice.

Monica Muscă: Cât a investit IBM în dezvoltarea Power7 şi cât reprezintă ca valoare din totalul cheltuielilor realizate de companie în cercetare-dezvoltare? Rod Adkins: Investiţia totală în Power7 a fost de 3,2 miliarde de dolari, reprezentând o combinaţie a investiţiei în semiconductori, hardware, diferite tipuri de middleware,

optimizări

variate

pentru

Rod Adkins, Senior Vice President, Development and Manufacturing Systems and Technology Group IBM

Power7. IBM cheltuie în fiecare an peste 6 miliarde de dolari în cercetare-dezvoltare,

şi produse software, aplicaţii cerute pentru

de dezvoltare globalizat pe care îl depunem

circa 40% din întreaga sumă fiind cheltuită

managementul platformelor de sistem, soft-

în realizarea acestor tehnologii.

în aria mea de R&D. Ce acoperă aceasta?

ware care permite virtualizarea resurselor,

Acoperă familii de tehnologii, tehnologii

software care permite managementul în-

MM: Care sunt noile trenduri pe care

de semiconductori, storage, servere şi alte

tregii platforme şi sistemele de operare

le aveţi în vedere pentru dezvoltarea

capabilităţi software.

precum AIX, ZOX pentru mainframe-uri,

următoarei generaţii de tehnologie?

Power7 este un proiect specific din

ca parte a Systems and Technology Group.

RA: Noile tendinţe le-am avut în vedere

punct de vedere al ciclului de viaţă. Dacă

Power4 a avut alocat un buget de 2,7

şi în dezvoltarea Power7, dar vor continua

urmărim cheltuielile realizate în ultimii

miliarde de euro, iar investiţia a evoluat

să apară noi variaţii, iar aici am în vedere

45 de ani în dezvoltarea produselor, prin

de-a lungul anilor prin noi versiuni până

flash-ul – este o arhitectură care joacă un

acest procent de 40% din cheltuielile re-

la 3,2 miliarde de euro alocaţi pentru dez-

rol tot mai important în sistemele centrale,

alizate de IBM facem mai mult decât dez-

voltarea Power7. Am lucrat cu acest buget

atât datorită puterii pe care o poţi obţine

voltarea tehnologiei Power7. Am dezvoltat

pe o perioadă de circa 3 ani de dezvoltare,

prin flash, cât şi datorită eficienţei energe-

serii de produse bazate pe tehnologie Intel,

perioadă care a început înainte de lansarea

tice pe care o aduce. Multe dintre produsele

facem mainframe-uri, supercomputere de

Power6. A fost o perioadă de tranziţie bine

de stocare combină flash-ul cu discurile

înaltă performanţă, game de produse de

administrată.

clasice, în funcţie de datele stocate: pen-

stocare pentru low-end, middle-end până

Efortul de dezvoltare al IBM implică 33

tru unele tipuri poţi folosi disk-ul, iar pen-

la produse high-end. De asemenea, facem

de laboratoare situate în 17 ţări, ca un efort

tru alte tipuri de date vei folosi flash-ul.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

13 T

Informaţiile deţinute pe hot spot sau meta-

PowerVM am integrat HyperViser. Scopul

datele vor folosi un mecanism flash pentru

HyperVM este de a transforma resursele

RA: Avem o serie de clienţi pentru care

a creşte performanţa. Vom începe să vedem

fizice în resurse virtuale. În Power7, une-

este mai potrivit ca cele două platforme

flash-ul ca o parte din structura multi-Tier

le carateristici de virtualizare incluse în

să coexiste, păstrând sistemele actuale şi

de stocare. Este unul dintre trend actual,

această gamă de produse implică realiza-

adăugând noi sisteme, dar şi o serie de

aşa cum veţi vedea.

rea a mii de partiţii logice. Comparativ cu

clienţi care vor realiza o înlocuire completă

Tendinţele pe partea de semiconductori:

produsul precedent se pot crea de patru

a sistemelor. IBM are un business pen-

vedem deja cum Power7 a fost construit

ori mai multe partiţii virtuale, deci este o

tru reciclarea produselor la retragerea de

pe tehnologia de 45 nanometri, una din-

schimbare majoră în termeni de capabilităţi

pe piaţă, produse care sunt donate uni-

tre trăsăturile de care s-a discutat este

de virtualizare.

versităţilor şi folosite în educaţie.

MM: Ce faceţi cu sistemele care se retrag?

eDRAM sau Embeded eDRAM, care este

Datorită capabilităţilor superioare din

colocată cu puterea procesorului central.

Analytics, noile modele de business pre-

MM: Cum vedeţi nevoile actuale ale

Această caracteristică ne permite să ofe-

iau cantitatea mare de date de la senzo-

clienţilor? Sunt dispuşi să investească

rim performanţele de care vorbim astăzi,

rii din reţelele electrice, din trasee sau

acum în noi tehnologii?

în acelaşi timp ne permite să folosim mai

din lanţul de alimentare. Prin conectarea

RA: Mediul economic este destul de

puţin spaţiu cu un număr mai mic de tran-

la sistemele optimizate POWER7 se îm-

fluctuant, însă a fost mai stabil în ceea ce

zistori, ceea ce conferă o eficienţă sporită

part sarcinile de lucru pe Internet, care,

priveşte procesarea hardware. În trimes-

prin comparaţie cu ceilalţi concurenţi din

apoi, sunt analizate cu sistemele Analy-

trul doi şi trei al anului trecut am resimţit

industrie. Aceasta demonstrează că soluţia

tics. Există trei modalităţi – prin procesare

o stabilitate faţă de trimestrele precedente.

noastră tehnică este bună. Vorbesc de

paralelă, „throughput” computing, precum

Se pune problema de eficientizare şi sta-

faptul că prin comparaţie cu modele simi-

şi prin capabilităţi de analiză – toate fiind

bilitate. Din dialogurile pe care le-am avut

lare Sun sau HP, tehnologia noastră la un

integrate şi gestionate în mod constant cu

cu clienţii am aflat problemele cu care se

preţ similar este net superioară.

software-ul IBM Systems Director. Sistemul

confruntă: Cum îmi pot reduce costurile de

Cloud computing este o oportunitate

în ansamblu poate administra apoi alte

operare? Cum pot face ca mediul meu să fie

imensă de transformare. Strategia noastră

sisteme, stocarea şi reţelele, nu numai pe

mult mai eficient? Când ai în faţă o propu-

are în vedere câteva elemente: în primul

sistemele POWER6 şi POWER7, ci şi pe

nere de valoare cum este puterea de calcul,

rând urmărim optimizarea, a doua are

mainframe-urile IBM şi sistemele bazate

începi să consolidezi mai mult, investeşti

în vedere managementul serviciilor, prin

pe serverele X86 – oferind un cadru com-

în fiabilitate, iar propunerea noastră are

furnizarea de instrumente şi capabilităţi

plet de management, inclusiv gestionarea

în vedere consolidarea virtualizării. Acum

care îi ajută pe clienţi să simplifice infra-

avansată a virtualizării cu VMControl.

este mult mai eficient să investească bani

structura şi să o administreze mai eficient, prin intermediul virtualizării. A treia ar fi

pe aceste atribute tehnologice specifice MM:

Cum

aţi

abordat

în

ultima

modelul de livrare, iar cloud computing

versiune Power7 compatibilitatea cu

reprezintă un model de a livra resurse

Windows?

modelelor economice actuale. MM: Care este strategia IBM de achiziţii?

IT, continuând să împacheteze soluţii, ca

RA: Power a fost proiectat de la început

modalitate de a livra servicii utilizato-

pentru mediul Unix, acesta este mediul

rilor. După părerea mea, cloud computing

nativ pentru sistemele noastre. Am decis

RA: Suntem una dintre cele mai active

va juca un rol esenţial în noul model de a

să continuăm dezvoltarea pentru a include

companii în termeni de achiziţii: în ultimii

livra soluţii către utilizatori. În ultimii ani

şi mediul Windows ca parte a arhitecturii

cinci ani am achiziţionat sute de firme

am acordat mult timp educării pieţei asu-

Intel. Power are o anumită arhitectură, iar

pe diferite zone din piaţă, îndeosebi pe

pra diferitelor tipuri de cloud: public clouds

Unix este un mediu care a penetrat bine

zona software şi servicii. Avem în vedere

(disponibil oricui), private clouds (cu o

piaţa. Pentru a-şi atinge performanţele sale

trei căi prin care construim capabilităţi

securitate sporită în spatele firewall-urilor)

reale, este recomandat să rămână pe me-

soluţiilor noastre: una este dezvoltarea

şi hybrids, care combină cele două tipuri

diul nativ. Pe de altă parte, când ne referim

organică – 6 miliarde de euro sunt investiţi

întrucât unele aplicaţii private vor rula pe

la Analytics, la mediul specific pentru high

în cercetare-dezvoltare care ne permit să

domenii publice, aşa cum sunt reţelele de

performance computing, acest tip de pu-

ne dezvoltăm portofoliul de produse -, a

socializare sau colaborare. Ca exemplu,

tere de calcul pe care rulează ştiinţa, Unix

doua cale de creştere a valorii proprietăţii

avem cea mai mare dezvoltare de cloud

rulează excelent în această zonă. Şi unele

intelectuale este cea prin care integrăm

din lume alături de Panasonic care a decis

medii Intel rulează cu Linux, un gen de

capabilităţi prin parteneriate - avem diferi-

să folosească reţeaua noastră cloud pentru

clusteri low cost folosiţi pentru anumite

te tipuri de parteneriate care au în vedere

colaborare.

aplicaţii de high performance computing.

tipuri variate de soluţii sau aplicaţii care

Power merge cu adevărat bine cu Unix.

ne ajută să dezvoltăm capabilităţi, ca parte

Rămânem în continuare liderul de piaţă pe

importantă a strategiei noastre pe ter-

segmentul de Unix, respectiv cu Power7

men lung, denumită IPS model. Apoi sunt

continuăm progresul realizat şi cu Power6

investiţiile în achiziţii, iar noi vom conti-

pentru piaţa de Unix.

nua să rămânem activi pe această zonă.

MM: Cum a evoluat tehnologia Power7 faţă de sistemele anterioare? RA: Power6 a avut integrat pentru virtualizare PowerVM. Gândindu-ne la

www.ittrends.ro

Aveţi în vedere noi mişcări în această direcţie?

Nr. 3 - Martie 2010

14 T

Infrastructură inteligentă, planetă inteligentă de Cristian Faur

xperţi în domeniul infrastructurii informaţiei au prezentat cele mai noi tendinţe şi soluţii în domeniu la IBM Information Infrastructure Forum. S-au prezentat soluţii pentru optimizarea raportului dintre costuri şi beneficii şi s-au susţinut demo-uri.

SONAS

cloud computing-ului, clienţii nu mai trebuie

IBM a anunţat şi un nou sistem de stocare a

să descarce şi să instaleze software specific

datelor de tip scale-out care crează un mediu

pe calculator, eliberând astfel memorie şi re-

virtual de stocare a tuturor datelor de pe mai

ducând costurile cu energia.

multe servere şi sisteme de stocare, oferind

Şi IBM se numără printre companiile care

acces la miliarde de fişiere, indiferent de

oferă soluţii de cloud computing pentru in-

locaţie.

frastructura IT, în ceea ce priveşte Business

Scale Out Network Attached Storage

Intelligence, servicii de colaborare, de testare,

În cadrul evenimentului, au susţinut pre-

(SONAS) se adresează clienţilor care lucrează

de stocare şi de business. Modelele de lucru

zentări specialişti IBM de vârf, precum:

după modele de business care presupun ges-

cu aceste soluţii presupun fie construcţia

Moshe Yanai, Storage Visionary and IBM

tionarea unor volume mari de date. Cu aju-

unui cloud în spatele unui firewall, fie pentru

Fellow, Roland Leins, STG Sales Manager

torul acestuia, se obţine un control mai ri-

a accesa resurse din norul propriul al IBM,

of System Storage, IBM CEE şi Steve Sibley,

guros asupra datelor, se ajunge la modalităţi

fie un hibrid între cele două modele.

Power System Platform Manager, IBM USA.

mai inteligente de utilizare a resurselor şi la

Forumul a fost deschis de Mihai Tudor,

reducerea costurilor operaţionale.

Information Archive În cadrul Information Infrastructure Forum

Country General Manager, IBM România.

Cloud computing

s-a mai prezentat o soluţie: IBM Information

substanţială contribuţie din istorie în dome-

Cloud computing poate pune la dispoziţie

Archive, cea mai nouă abordare a companiei

niul stocării datelor, a fost prezent la eveni-

modalităţi convenabile de acces la serviciile

în materie de arhivare a informaţiilor. Aceas-

ment şi a împărtăşit din cunoştinţele acumu-

de calcul, independent de hardware şi locaţie

ta pleacă de la premisa necesităţii unei soluţii

late pe perioada carierei sale de 30 de ani.

fizică. Astfel, utilizatorii sunt absolviţi de

de arhivare care să fie sigură şi scalabilă pe

El este cel care a dezvoltat primul sistem de

procese precum stocarea informaţiilor pe cal-

măsură ce se folosesc informaţiile. Informa-

stocare scalabil tip grid, a fost primul care a

culator sau pe alte dispozitive mobile, putând

tion Archive este conceput ca un repozitoriu

permis mai multor sisteme să fie conectate

accesa informaţiile rapid şi uşor de oriunde

de arhivare pentru toate tipurile de conţinut

la aceeaşi unitate de stocare prin intermediul

prin intermediul internetului. Cu ajutorul

(structurat sau nestructurat).

Moshe Yanai, cel care a avut cea mai

SCSI şi al utilizării arhitecturii de tip „fixed block”. Moshe Yanai este considerat un vizionar al domeniului stocării de date.

Power Systems În cadrul forumului, IBM a prezentat în premieră în România noua sa tehnologie, Power 7. Acesta, spun reprezentanţii companiei, este un instrument de optimizare a infrastructurii organizaţiilor cu cel mai rentabil raport costuri/performanţe. Sistemul, lansat global în 2010, este destinat lucrului cu tranzacţii în număr mare şi cantităţi importante de date. Power 7 poate analiza datele primite de la miliarde de dispozitive şi poate gestiona milioane de tranzacţii în timp real. La designul acestui produs s-a avut în vedere utilizarea eficientă a energiei. Sistemul este capabil şi de virtualizare, putând susţine 1000 de servere virtuale în acelaşi timp, servind la consolidarea

Cotă de piaţă în creştere IBM a anunţat faptul că peste 200 de clienţi au migrat în trimestrul patru către serverele şi sistemele de stocare IBM, în defavoarea Sun şi HP. IBM a lansat totodată noi soluţii software care permit clientilor sa accelereze si sa automatizeze procesul de migrare. Din momentul în care IBM a lansat programul Migration Factory în urmă cu patru ani pentru a oferi suport utilizatorilor care doreau să migreze către sistemele IBM, circa 2.200 de companii au ales serverele şi dispozitivele de stocare IBM, în defavoarea Sun şi HP. În 2009, peste 800 de clienţi au migrat către IBM Power Systems, către soluţiile de stocare IBM şi serverele System x şi System z, 550 dintre aceştia renunţând la serviciile Sun şi circa 250 la HP. Pe segmentul serverelor UNIX, IBM a înregistrat o creştere de 12 procente în ceea ce priveşte cota de piaţă a veniturilor în ultimii cinci ani până în trimestrul al treilea din 2009, potrivit raportului trimestrial de monitorizare a pieţei serverelor, IDC Worldwide Quarterly Server Tracker, IBM anunţând si faptul că a înregistrat o creştere de 4% a cotei veniturilor în trimestrul patru din 2009 pe segmentul Power Systems. IBM a înregistrat o creştere a încasărilor generate de sistemele Power în urma migrării clienţilor în special de la Sun şi HP, acestea ajungând la peste 200 milioane dolari în trimestrul patru al anului 2009. Acest lucru înseamnă peste 600 milioane dolari, suma obţinuta de către IBM în urma vânzărilor de servere UNIX în 2009. IBM a mai anunţat faptul că segmentul serverelor System x a câştigat trei procente în trimestrul patru, marcând cel de-al patrulea trimestru consecutiv de creştere a cotei de piaţă. IBM a mai raportat faptul că şi business-ul sistemelor de stocare a crescut în trimestrul patru din 2009. În 2009, peste 200 de clienţi au migrat de la software HP la software IBM, reprezentând o creştere de 200% a veniturilor faţă de perioada anterioară. Clienţii care au migrat către sisteme IBM provin din domenii precum servicii financiare, telecomunicaţii, sectorul public, asistenţă medicală, retail şi din segmentul firmelor mijlocii.

sistemelor. www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

15 A

CRESCENDO, furnizor complet al industriei de Contact Center

RESCENDO, casa de soluţii IT&C, a obţinut recent certificarea Cisco ATP (Authorized Technology Provider) - Unified Contact Center Enterprise (soluţii de contact center unificate pentru companii mari). Astfel, CRESCENDO devine singura companie IT&C românească certificată să ofere soluţii Cisco Unified Contact Center Enterprise integrate cu Microsoft Dynamics CRM.

şi de operaţiunile specifice fiecărui agent. Agenţii obţin astfel acces în timp real la toată informaţia de care au nevoie, indiferent de locul unde se află aceasta (ERP, CRM, BI sau alte aplicaţii), de modul de contact (telefon,

Participarea în programul ATP se face nu-

un departament de relaţii cu clienţii cât mai

email, fax, web etc.) sau de modul de acces al

mai în baza invitaţiei Cisco şi presupune

performant.

agentului (de pe un desktop, laptop sau dis-

îndeplinirea unor cerinţe specifice, auditate

Deosebit de scalabilă, soluţia permite conec-

ulterior de organismele de certificare Cisco.

tarea simultană a până la 6000 de agenţi,

Pe lângă beneficiile operaţionale imedia-

CRESCENDO a trebuit să îndeplinească toate

deservind zilnic milioane de apeluri. De ase-

te, informaţiile stocate în timp sunt extrem

criteriile necesare obţinerii certificării, precum:

menea, contribuie la creşterea satisfacţiei

de preţioase, putând fi analizate şi valorifi-

pozitiv mobil, conectat local sau la distanţă).

specializarea în Cisco Advanced Uni-

cate atât pentru creşterea satisfacţiei

fied Communication (Comunicaţii

clienţilor, cât şi pentru utilizarea mai

Unificate Avansate); pregătirea şi

eficientă a resurselor organizaţiei,

certificarea echipei tehnice în centrele

ceea ce are ca rezultat creşterea pro-

de training Cisco, din Marea Britanie

fitabilităţii companiei.

şi SUA; dezvoltarea unui laborator propriu - cu rol de prezentare, tes-

Volksbank, primul client

tare, troubleshooting, toate acestea

Ca parte a strategiei băncii, de con-

în condiţiile menţinerii nivelului ri-

solidare a poziţiei în România,

dicat al satisfacţiei clienţilor, monito-

VOLKSBANK – a treia bancă din

rizat constant prin mecanismul CSAT

sistemul bancar românesc în funcţie

(Cisco Customer Satisfaction).

de mărimea activelor, a optat la

„Obţinerea certificării Cisco Autho-

sfârşitul anului precedent pentru

rized Technology Provider de către

implementarea soluţiei Cisco Unified

Crescendo asigură clienţii companiei,

Contact Center Enterprise. Proiectul,

care activează în domeniul centrelor

demarat la începutul anului 2010, are ca scop automatizarea colectãrii

de contact, că se vor bucura de soluţii şi servicii la cea mai bună calitate oferită de

clienţilor şi a productivităţii agenţilor, atât

debitelor şi presupune implementarea şi in-

standardele Cisco”, a declarat Dragoş Josanu,

în zona de aplicaţii inbound (apeluri primi-

tegrarea soluţiei Cisco Unified Contact Center

Channels Manager Cisco Romania.

te) - prin rutarea inteligentă a apelurilor către

Enterprise cu o aplicaţie dedicată, de colectare a debitelor.

„Noul statut dobândit vine ca o completare

resursa cea mai avizată din organizaţie, ori-

a serviciilor şi soluţiilor din portofoliul nostru

unde s-ar afla, cât şi outbound (apeluri efec-

„Pentru a rămâne competitivi în această

şi ne întregeşte imaginea de integrator/casă

tuate), prin apelarea automată a listelor de

piaţă şi a ne îndeplini obiectivele de business,

de soluţii - furnizor complet pentru industria

clienţi presetate sau a tuturor numerelor de

trebuie să fim în permanenţă atenţi la nivelul

de Contact Center, indiferent de dimensiu-

telefon atribuite unei persoane şi rutarea ape-

creditelor neperformante şi să le menţinem,

nea, domeniul în care activează sau de ne-

lului către agent, numai în momentul în care

cu costuri minime, sub un anumit plafon.

voile de business specifice ale companiei cli-

este recunoscută o voce umană.

Am optat pentru soluţia Cisco Unified Contact Center Enterprise pentru că îndeplineşte

ent”, afirmă Marius Tulea, General Manager

Integrare la nivel de utilizator

toate cerinţele noastre preliminare şi se

Datorită capabilităţilor de integrare la nivel

integrează perfect cu soluţia de telefonie IP

Până la 6000 de agenţi simultan

de utilizator, cu aplicaţii software de business

deja existentă. În urma implementării so-

Parte din portofoliul Cisco de comunicaţii

(ERP, CRM, BI sau alte aplicaţii), aplicaţii soft-

luţiei aşteptăm o creştere cu până la 35% a

unificate, soluţia Unified Contact Center En-

ware dedicate anumitor industrii (ex: Debt

eficienţei departamentului de Debt Collec-

terprise este proiectată pentru a răspunde

Collection) şi/sau aplicaţii web (chat, colabo-

tion, cu impact benefic asupra rezultatelor

cerinţelor centrelor de contact de mari dimen-

rare şi e-mail), se pot dezvolta interfeţe per-

financiare ale băncii ”, afirmă Daniel Oană,

siuni şi/sau companiilor mari, care îşi doresc

sonalizate în funcţie de automatizările dorite

CIO VOLKSBANK.

CRESCENDO.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

16 C

Dependenţi de politică de Monica Muscã

n decurs de trei luni proiectele publice pot schimba culoarea pieţei de soluţii IT susţine Eugen Schwab-Chesaru, Managing Partner pe România şi Europa de Est al Pierre Audoin Consultants. Managerul PAC vede o situaţie stagnantă din punct de vedere al achiziţiilor de soluţii în domeniul privat. În schimb consideră că domeniul administraţiei publice este singurul care are puterea de a mişca piaţa pe termen scurt şi de a alinia România la piaţa internaţională, pe termen mediu.

Monica Muscã: Care sunt tendinţele actuale în piaţa de soluţii IT din România? Eugen

Schwab-Chesaru:

În

primul

rând este greu de vorbit de nişte tendinţe pe piaţa românească. Există o lipsă de orizont şi de viziune a dezvoltării pieţei pe termen foarte scurt, pe de altă parte se poate vorbi de anumite caracteristici în ultimii ani care se regăsesc în România şi la nivelul lui 2010. Investitorul public, dezinteresat de investiţii şi soluţii IT, are un efect

Eugen Schwab-Chesaru, Managing Partner, Pierre Audoin Consultants, România şi Europa de Est

aproape catastrofal asupra pieţei. Teoretic, sectorul public ar trebui să aibă o dinamică

din fonduri europene. În 2010, în majori-

înţeleagă lucrurile pentru a lucra mai efici-

superioară celorlalte sectoare care vor fi în

tatea ţărilor, de la Statele Unite până la Ru-

ent, apoi să susţină comunicarea şi să asi-

continuare în scădere din punct de vedere al

sia, sectorul public are un rol fundamental

gure transparenţa. Această decizie se poate

cheltuielilor IT. Dacă în anul 2007 şi parţial

în lansarea de proiecte care să eficientizeze

lua şi mâine, iar rezultatele se pot vedea

în 2008, sectorul privat putea să alimente-

activitatea şi să genereze continuitate, să

până la sfârşitul anului. Contează priori-

ze piaţa cu proiecte, în aşa măsură încât să

creeze piaţă în zona de soluţii IT.

tatea care li se acordă proiectelor IT în buge-

compenseze anumite sincope din sectorul

Teoretic, şi în România anului 2010, sec-

public, 2009 şi 2010 sunt ani în care sec-

torul public ar trebui să aibă o dinamică

torul privat nu-şi recapătă încă forţa de a

superioară celorlalte sectoare care vor fi în

Pe termen mediu şi lung sectorul public va

produce proiecte de integrare şi implemen-

continuare în scădere. Deocamdată, până pe

fi obligat să se modernizeze, să investească

tare de soluţii. În 2010 este fundamental să

la jumătatea anului, sunt pesimist, întrucât

în IT. Aşa cum am reflectat în studiile noas-

avem un sector public activ, o schimbare

toate semnalele pe care guvernul le dă cu

tre, în următorii cinci ani sectorul public va

la acest nivel ducând domeniul public la o

privire la investiţii, îndeosebi cele din IT,

avea cu certitudine o rată de creştere mai

pondere de peste 40% din piaţa de soft şi

sunt descurajante. Este un aspect impre-

mare decât sectorul privat, însă o rată de

servicii.

dictibil la nivel de decizie politică, însă cred

creştere medie.

MM: Se poate vorbi de schimbări în sectorul public pe termen scurt? ESC: În mod normal ar trebui, dacă urmărim trendurile din regiune. O situaţie particulară se înregistrează în Ungaria, care

tare. Deocamdată însă nu văd o astfel de viziune.

că în decurs de şase luni piaţa va suferi în

Situaţia sectorului public este mult mai

continuare de lipsă de determinare în sec-

acută decât în domeniul privat, care s-a

torului public.

echipat într-un mod mai constant compara-

MM: În opinia dvs. care ar fi termenul de schimbare al acestei paradigme?

tiv cu ceea ce s-a întâmplat în zona publică. Sunt şi alte sectoare care au nevoie de

se confruntă cu alegeri în acest an. În restul

ESC: După părerea mea lucrurile se pot

investiţii IT în România. Cheltuielile IT în

ţărilor din zonă sectorul public pregăteşte

schimba foarte rapid, chiar şi în urmă-

România sunt încă mici dacă analizăm pro-

sau are în derulare proiecte mari şi are în

toarele trei luni. Este vorba de o chesti-

centul din cifra de afaceri sau cheltuieli IT

derulare prebugetat proiecte importante

une care ţine de politică. Condiţia este ca

per locuitor. Orice raport de acest gen arată

finanţate parţial din fonduri publice, parţial

un grup de miniştri să aibă fermitatea, să

clar că există un deficit major în România.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

17 C

MM: Care ar fi, în opinia PAC, facto-

în IT, sunt unele cheltuieli inerente. Însă

dere a cheltulilor totale legate de IT. Ceea ce

rii care ar contribui ca sectorul public să

sunt diferenţe evidente între ţările unde

nu va însemna o scădere a cifrei de afaceri

fie viu? Ce îi lipseşte României raportat la

sectorul public cheltuie minimul necesar şi

a companiilor IT către aceste firme.

axperienţa altor ţări?

sectorul public care investeşte consistent,

Zona privată, pe de o parte, este din ce

concentrându-se să realizeze planuri de in-

în ce mai mult este subordonată din exteri-

formatizare.

or, depinde de capitalul extern, la nivel de

ESC: Dacă avem în vedere Cehia, Slovacia, Polonia, experienţele sunt diferite şi strategiile diferite. În primul rând acolo există

MM: Într-un studiu PAC publicat în luna

multinaţională. Pe de altă parte, această

o dorinţă de modernizare şi eficientizare

ianuarie sunt date exemple de proiecte din

centralizare duce şi la optimizare, moderni-

prin utilizarea tehnologiei în sectorul pu-

diferite zone ale lumii pe domeniul public,

zarea forţată a entităţilor locale, însă, în

blic, o dorinţă mult mai pregnantă decât în

proiecte care influenţează puternic indus-

acelaşi timp, riscă să bulverseze anumite

România. Este diferit modul în care gândesc

tria locală. Ce proiecte au perspective să în-

organizaţii locale. Acestea s-au dezvoltat

investiţiile şi se ocupă de acestea. În ceea ce

vioreze piaţa de soluţii IT din România?

altfel, şi-au creat anumite lucruri specifice,

priveşte proiectele există un cadru şi o ori-

ESC: Sunt mai multe proiecte în discuţie:

local, şi nu sunt întotdeauna compatibile

entare. Pentru proiectele din administraţie,

un proiect cu Ministerul Justiţiei; un pro-

cu ceea ce se doreşte ca informatizare la

interne, justiţie, trezorerie şi ministerul de

iect mare, început şi stopat în Ministerul

nivel de grup. În mod cert, companiile pri-

finanţe, agricultură şi sănătate s-au reali-

Sănătăţii; alte proiecte importante în Minis-

vate din România urmează trendul mondi-

zat programe cadru care reprezintă nişte

terul de Interne. Proiectele mari din dome-

al din punct de vedere al tehnologiei, dar

linii directoare pentru utilizarea tehnologiei

niul public, care s-ar putea lansa anul acesta

se păstrează un gap. Noile tehnologii, noile

informaţiei în administraţia publică cen-

prin voinţă politică, ar ajunge la o valoare

inovaţii ajung mai târziu la noi. Aici sunt

trală, un cadru în care s-au creionat pro-

între 200 şi 300 de milioane de euro. Valoa-

dezvoltări mai mici decât în zonele de

iecte şi caiete de sarcini, iar pentru fiecare

rea aceasta presupune proiecte pe mai mulţi

headquarter, însă România este în mod cert

din aceste proiecte s-a analizat modul de

ani, cu valoare servicii, licenţe etc. Ar putea

conectată la trendurile europene.

finanţare. Aceste proiecte au fost gândite

fi circa 15 proiecte mari, însă mai sunt pro-

MM: Vor fi anul acesta schimbări majore

împreună cu industria implicată. Este vorba

iecte la nivelul administraţiei locale. Acestea

pe piaţă, la nivel de fuziuni şi achiziţii între

de o gândire pe termen lung, nu doar cât mă

nu au însă un impact la fel de mare, dar sunt

companiile IT?

costă ca să implementez, ci şi cât costă apoi

sute de proiecte mici şi mii de proiecte foarte

ESC: Anul acesta sita este mai deasă, pot

mentenanţa, funcţionalitatea proiectului.

mici atât în administraţia centrală, cât şi în

trece mai puţini. Însă nu cred că vor fi firme

Fondurile europene finanţează de regulă

cea locală. Proiectele foarte mari sunt im-

importante care să se închidă. Firmele de

deploymentul, proiectul de implementare,

portante, dar nu au o pondere mai mare de

soluţii nu au costuri fixe foarte mari.

apoi mentenanţa poate dubla valoarea pe o

40%. Şi proiectele mici sunt importante din

Pe partea de achiziţii sunt mai multe com-

perioadă între 3 şi 6 ani. Pe partea de im-

ambele puncte de vedere: atât al industriei,

panii interesate să cumpere. Sunt companii

plementarea există anumite direcţii pentru

al firmelor care implementează, cât şi al cli-

care mizează pe preţuri mai mici, de criză,

care, cu ajutorul banilor europeni, pot fi in-

entului, al beneficiarului. Aceste proiecte au

raportându-se la rezultatele din 2009, care

tegrate proiecte IT. La noi este vorba de o

puterea de a transforma anumite procese.

nu sunt teribile pentru nimeni. Pe de altă

mult mai slabă cunoaştere a mecanismelor de accesare a banilor europeni, dar aici lucrurile se mişcă, există determinare, efort depus care arată că se întâmplă lucruri.

MM: Cum vedeţi zona sectorului privat în 2010?

parte, companiile care au trecut cu bine de perioada cea mai grea a crizei nu sunt dis-

ESC: Sectorul privat în 2010 va continua

puse la evaluări pe această perioadă.

procesul de optimizare a IT-ului existent, un

Eu cred că vor fi cel puţin trei-patru achi-

În ţările din jur se realizează proiecte de

proces început în 2009, care înseamnă pe

ziţii anul acesta pe piaţa de soluţii software.

succes, proiecte pentru care s-au obţinut

de o parte investiţii în unelte de optimizare,

După părerea mea vânzătorul ar trebui să

finanţări de jumătate sau 70% din valoare.

iar pe de altă parte implică externalizare,

fie la fel de pragmatic ca şi în perioada de

Pe de altă parte, au fost unele cazuri unde

care a crescut anul trecut cu peste 20%.

dinaintea crizei. Foarte rar sunt vândute

soluţiile s-au implementat prin parteneriat

Cei care sunt activi pe această zonă de

companii direct în procent de 100%, în ge-

public-privat, dar sunt situaţii punctuale.

outsourcing înţeleg foarte bine această

neral achiziţiile se derulează în etape. Ideea

Un exemplu de parteneriat este proiectul

situaţie, în schimb cei care nu sunt activi în

este de a urmări finalitatea acestui pro-

implementat în Polonia pentru permisele

zonă contestă total această evoluţie. Zona

ces. Pentru că, dacă ai şansa ca potenţialul

auto, unde o companie IT a investit în tot

de externalizare este acompaniată de opti-

cumpărător să fie compatibil cu business-ul

sistemul de la hardware, software, imple-

mizarea infrastructurii, de optimizarea ser-

şi cu strategia ta, este bine să studiezi cu

mentare de servicii ş.a.m.d., pe o perioadă

viciilor de mentenanţă, de suport, inclusiv

multă atenţie, deşi valoarea din 2010 este

de şapte ani, apoi a primit o parte din taxa

a modului de alocare a infrastructurii, ceea

sub o evaluare potenţială în 2011. Reco-

de emitere a permisului. În acest fel se

ce conduce la creşterea nivelului de matu-

mand evaluarea situaţiei pe termen mediu:

derulează un parteneriat win-win, iar statul

ritate în abordarea IT-ului. Acum a apărut

ce înseamnă, care sunt riscurile şi avan-

nu a avut nevoie de o investiţie iniţială.

şi tendinţa de externalizare a unor anumite

tajele. Nu aş sfătui pe cei cărora le merge

Deocamdată, conform declaraţiilor actu-

aplicaţii virtual prin SaaS, apelarea la hos-

prost să vândă acum, ci să aştepte să-şi

ale, în România nu se prioritizează investi-

ting, renunţarea la cheltuielile de deţinere a

revină şi apoi să vadă ce condiţii li se oferă,

ţiile, ci se prioritizează alocări de buget pen-

tehnologiei. Companiile private sunt într-un

să analizeze contextul şi dacă este vorba de

tru cheltuieli. Sectorul public cheltuie totuşi

proces de analiză a cheltuielilor IT şi de scă-

un investitor strategic, o firmă IT.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

18 D

Capcanele implementării unui ERP de Monica Muscã

acă în general ne-am concentrat pe avantajele pe care le aduce implementarea unui sistem ERP, acum utilizatorii se întreabă dacă sistemul ERP pe care îl rulează le conferă toate beneficiile de care au nevoie în mod real, piaţa atingând nivelul de optimizare. Probabil aţi auzit sute de poveşti despre milioane de euro risipiţi şi eşec în implementarea unei aplicaţii ERP. Cu siguranţă nu iese fum fără foc, astfel de poveşti se bazează pe un sâmbure de adevăr. Uneori şi cei mai experimentaţi furnizori de soluţii au avut eşecuri în implementări, dar din toate acestea au ajuns la o experienţă mai mare, la soluţii pentru a preveni unele capcane cu care s-au confruntat. Vă prezentăm mai jos o serie de probleme pe care este bine să le aveţi în vedere în momentul implementării unei soluţii ERP.

Sistemul va trimite către locaţia A şi, întrucât nu mai este acolo, se vor face eforturi de căutare. În acelaşi timp, altcineva vrea să depoziteze un alt material în B, dar B este plin. Prima persoană găseşte materialul original în B şi introduce informaţia în sistem. Acum se poate dubla cantitatea în loc să se reordoneze. Astfel apar situaţii greu de controlat, iar toată lumea va acuza sistemul. Aplicaþiile ERP tind să înlocuiască vechile

Cele mai multe organizaţii nu înţeleg care

fie pierdută din vedere şi implementarea să

sisteme. Ca urmare, este ca un salt cuan-

sunt costurile asociate unui sistem de tip

nu-şi mai atingă scopul.

tic pentru toate departamentele compa-

ERP în momentul când pornesc demer-

În cadrul mediului existent apare un mix

niei. Este ca şi cum ai înlocui Fordul cu

surile de achiziţie. Vânzătorul va avea

diferit între ceea ce se face manual şi ceea

care te-ai obişnuit cu un Ferrari de înaltă

grijă să explice foarte bine beneficiile, însă

ce se face prin intermediul sistemului, pro-

performanţă. Aceasta se întâmplă la nivel

costurile totale vor ieşi la suprafaţă abia la

vocând o reaşezare a situaţiilor după mo-

tehnic, precum şi la nivel de business. Noi

punerea în aplicare a aplicaţiei.

mentul implementării.

modalităţi de lucru trebuie învăţate într-un

La o primă privire motivele pentru a

Utilizatorii vor avea nevoie să lucreze

implementa un ERP sunt foarte atractive:

mai bine cu calculatorul şi să cunoască

Este nevoie de o anumită consecvenţă.

beneficiezi de un sistem unic care ajută

aplicaţiile. Acest fapt poate apărea ca o

Nu ne mai putem permite să facem ceva

în gestionarea resurselor, în loc să ai mai

provocare personală, dincolo de capaci-

într-un anumit fel într-o zonă şi diferit

multe aplicaţii mărunte şi diferite, cu po-

tatea lor. Unii este posibil să nu facă faţă şi

într-o altă zonă. Sistemul va determina

sibile probleme de compatibilitate; ai o

să părăsească compania.

modul în care facem lucrurile în toate

singură arhitectură pentru aplicaţii cu un

număr redus de interfeţe; ai acces la gestionarea informaţiilor centralizat care nu era posibilă cu un mix de aplicaţii; ai acces la sisteme şi proceduri care includ bune

interval scurt de timp.

Înţelegerea implicaţiei pe care o au acţiunile noastre dintr-o anumită zonă, în alte departamente ale companiei, nu se poate întâmpla peste noapte.

practici; beneficiezi de o integrare mai bună, ceea ce implică reducerea costurilor;

Cuvântul „Enterprise” din ERP înseamnă

locaţiile. Chiar şi pentru o singură locaţie,

o mai bună „automatizare” a task-urilor

că orice se întâmplă într-o zonă are efect

nu se poate acorda o excepţie fără a schim-

de cheltuieli generice.

asupra altor zone. Înţelegerea implicaţiei

ba configuraţia sistemului. Dacă sistemul

pe care o au acţiunile noastre dintr-o

spune că poţi avea fie 0, 15, 30 sau 60 de

Costurile implementării nu sunt uşor de estimat

anumită zonă, în alte departamente ale

zile termen de plată, nu mai poţi schim-

companiei nu se poate întâmpla peste

ba termenul la 45 zile, fără a schimba

Costurile şi efectele nu sunt, desigur, expuse

noapte. În general, trainingul este orientat

configuraţia. Dacă sistemul se va imple-

de către vânzători, poate doar dacă ştiţi să

spre cum să-mi fac treaba. Ar trebui să se

menta coerent este foarte posibil să reduci

întrebaţi. Ca şi costuri ar fi bine să aveţi

axeze şi pe impactul pe care îl au acţiunile

costurile, tot aşa cum poţi scăpa de unele

în vedere efortul de implementare care nu

mele asupra celorlalţi.

situaţii speciale care îţi reduc profitul.

se prea poate derula conform planului, ci

Integritatea datelor devine critică cu o

suportă destule ajustări. Încă nu am auzit

aplicaţie ERP. Calculatorul nu poate în-

Cultura companiei

de vreo organizaţie care şi-a implementat

locui alegerea pe care o face un om. În

Toate punctele de mai sus conţin aspecte

eficient o astfel de aplicaţie încadrându-se

cazul în care se mută un stoc, trebuie să

tehnice sau probleme de business, care

în termen şi conform bugetului alocat.

ştie unde s-a mutat. Informaţiile trebuie

pot fi gestionate dacă sunt identificate la

Din cauza numărului mare de funcţio-

să fie păstrate în sistem sau vă veţi con-

timp. În cadrul trainingului oamenii pot să

nalităţi lucrurile pot scăpa de sub control.

frunta cu un efect de domino. De exemplu,

înţeleagă care este impactul acţiunilor lor

Utilizatorii îşi doresc toate funcţionalităţile

stocul este mutat locaţia de la A la locaţia

pentru alte departamente. O importanţă

şi le vor pe loc. Aplicabilitatea ar putea să

B şi informaţiile nu sunt puse în sistem.

mare o are calitatea datelor. Ceea ce pot

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

19 D

confirma majoritatea managerilor care au

imediat, fiind obişnuiţi din alte organizaţii

apelează la contractori externi care vin şi

experienţa unei implementări de tip ERP,

cu aceste sisteme şi consideră o şansă să

gestionează un astfel de exerciţiu, ceea ce

cel mai mare impact îl are cultura com-

se folosească de noile tehnologii.

poate fi o linie sensibilă fină între a nu-şi

paniei. De obicei aceasta este subestimată,

asuma responsabilitatea şi a o împărţi.

Managementul schimbării

Multe firme de consultanţă fac un deser-

Cultura companiei implică două aspecte

Managementul schimbării se referă la se-

viciu clienţiilor prin faptul că nu permit

care se intercondiţionează: tipul de oameni

tarea aşteptărilor care să reducă durerea

împărţirea responsabilităţii.

care sunt angajaţi de către companie, cu

asociată schimbării. Oamenii implicaţi în-

Efortul de a construi interfeţe, a schimba

propriile lor valori personale, aptitudini,

tr-o schimbare se aşteaptă să meargă de la

rapoarte, a customiza aplicaţia şi a converti

obiceiuri etc. şi modul în care funcţionează

A la B. Poate că în unele cazuri vor ajunge

datele sunt în general subestimate. Pentru

organizaţia, priorităţile, procesul de adop-

în punctul C. Managementul schimbării

a culege date noi şi a curăţa datele conver-

tare al deciziilor, atitudinea staff-ului, sta-

se referă la a se obişnui cu punctul C ca

tite vor fi necesare demersuri suplimentare

bilitatea acestuia etc.

destinaţie reală. Pe de altă parte a asigura

decât cele estimate în mod firesc. Puteţi

niciodată nu este supraestimată.

folosi trialuri ale tehnologiei alese pentru

Succesul implementării unui ERP implică o schimbare la nivel de cultură a organizaţiei - oamenii îşi vor schimba focusul de la cifra de afaceri către profit întrucât ERP-ul permite măsurarea profitului la nivel de departament.

a avea estimări realiste de timp. Evaluarea insuficientă a softului implică surprize descoperite după achiziţia de software. De obicei organizaţiile nu fac destul pentru a înţelege ce, sau cum lucrează ERP-ul înainte de a semna contractul de

Pentru a implementa cu succes un sistem

utilizatorii că acesta este un sistem per-

implementare. Integrarea aplicaţiei cu alte

ERP este necesară o schimbare la nivel de

fect, fără nici o problemă, poate conduce

sisteme poate fi uneori mai dificilă decât

cultură a organizaţiei. S-ar putea să fie

la dezamăgire şi respingere din partea lor

vă aşteptaţi.

nevoie de o schimbare la nivel de flexi-

atunci când apare primul bug. Deci ma-

În concluzie, la implementarea unei so-

bilitate şi de a nu mai acorda prea multă

nagementul schimbării este cuantificabil.

luţii ERP este absolut necesar să avem în

atenţie coerenţei şi acurateţei, spre a fi

Măsurarea schimbărilor de atitudine nu

vedere o serie de probleme specifice: riscul

centraţi pe detalii. Ar fi cazul să aplici cele

este un proces complicat. Coordonat cores-

de a subestima costurile; subestimarea tim-

mai bune practici, nu doar să le foloseşti

punzător putem observa cum simt oamenii

pului şi a efortului implicat în implementa-

în documentare, pentru ca mai apoi să le

schimbarea pe parcurs şi cum îşi ajustează

re; resursele de business necesare care pot

uiţi. Oamenii îşi vor schimba focusul de la

aşteptările. Rezultatul banilor cheltuiţi cu

fi mai mari decât se anticipase; nivelul de

cifra de afaceri spre profit. ERP-ul permite

managementul schimbării poate fi obser-

competenţă suplimentar poate fi mai mare

măsurarea profitului mai aproape de nive-

vat. Aceste costuri nu pot fi prevăzute

decât în estimări; modificările necesare

lul de departament sau client.

înainte de implementare, ci vor apărea ca

proceselor de afaceri sunt adesea mai mari

Angajaţii se vor orienta mai mult pe rolul

şi costuri după implementare. Care este

decât se aşteaptă; controlul domeniului de

întregii organizaţii, nu doar pe atribuţiile

costul în organizaţie pentru un sistem

aplicare este mai dificil decât se preconiza;

lor individuale. Ceea ce fac ei în departamentul lor are impact în locuri pe care nu le aveau în vedere. Aceasta nu este simplu, şi, în multe cazuri, va fi imposibil de realizat. Unele persoane nu vor fi pregătite pentru a face

Măsurarea schimbărilor de atitudine nu este un proces complicat. Coordonat corespunzător putem observa cum simt oamenii schimbarea pe parcurs şi cum îşi ajustează aşteptările.

faţă schimbării şi vor pleca, fie din proprie iniţiativă sau demişi de companie. Şi

care forţează oamenii şi cu care se simt

niciodată nu este suficient training, îndeo-

acesta poate fi un cost al implementării

prea puţin în rezonanţă? Va fi un eşec, sau

sebi pentru anumite module.

sistemului ERP.

oamenii se vor asigura că nu-şi va atinge

Cel mai important pentru a ajunge la o

O altă dimensiune a schimbărilor la

niciodată potenţialul operaţional. Este clar

implementare de succes este atenţia acor-

nivel de cultură este termenul când se va

că acea organizaţie nu va obţine randa-

dată managementului schimbării. Nevoia

produce schimbarea. În principiu ar trebui

mentul sperat din investiţie.

de management al schimbării nu vă puteţi

să se întâmple imediat, peste câteva zile.

permite să fie ultima recunoscută, deseori

La o săptămână se pot dubla toate regulile

Alte capcane generatoare de costuri

mult prea târziu. Modificările necesare în

şi gata! Nu contează cât de mult training

O problemă care poate da bătăi de cap com-

cultura organizaţiei sunt uşor de subesti-

şi câtă pregătire se face, nu se pot pregăti

paniilor poate fi managementul defectuos

mat. Poate fi destul de dificilă confruntarea

toţi pentru confruntarea cu realitatea.

al proiectului. Foarte puţine organizaţii au

cu unele probleme tehnice, fără a ne mai

Pregătirea va face durerea mai uşoară,

experienţă internă în rularea unui astfel

gândi şi la posibilele probleme majore de

însă nu o va lua de tot. Pe de altă parte, vor

de proiect complex ca implementarea unei

personal, iar toate acestea sunt incluse în

fi unii oameni care se vor adapta la sistem

soluţii integrate la scară largă. De obicei se

managementul schimbării.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

20 S

Banca fără hârtii de Bogdan Marchidanu

flată în plin proces de modernizare, EximBank este actualmente în curs de definitivare a implementării soluţiei Kazier, oferite de către firma Zero Paper. Multiplele valenţe ale proiectului, care includ soluţia tehnică în sine, dar şi modul de colaborare, precum şi posibilităţile de personalizare a soluţiei au dus la probabilitatea extinderii colaborării dintre cele două entităţi economice.

Pentru o organizaţie modernă şi dinamică, preocuparea pentru cunoaşterea şi îmbunătăţirea proceselor proprii este asociată unor soluţii informatice: management electronic al documentelor, workflow, partajarea informaţiilor – groupware, modelarea proceselor de business. Totuşi, a alege şi implementa o astfel de aplicaţie este de cele mai multe ori o provocare, atât pentru organizaţie, cât şi pentru echipa de implementare, iar experienţa multor companii relevă câteva elemente cheie pentru reuşita unui astfel de proiect.

Daniela Raduly, director IT, EximBank

„Pentru EximBank, instituţie financiară specializată în a oferi servicii şi produse

tim de securitate şi stocarea tuturor date-

resursele umane. Şi asta pentru că tendinţa

(finanţări, garanţii, asigurări), unele unice

lor şi documentelor într-o bază de date

generală a oamenilor este de a fi conser-

pe piaţa bancară, companiilor româneşti cu

centralizată. De asemenea, aveam nevoie

vatori în relaţia cu tehnologia informaţiei,

activităţi de export, societăţilor tip IMM sau

de o interfaţă cu aplicaţia core banking

mai ales atunci când tehnologia înseamnă

firmelor care derulează proiecte în domenii

pentru preluarea datelor privind clienţii”,

o schimbare - uneori esenţială a modu-

prioritare, reducerea perioadei de analiză

mărturiseşte Raduly.

lui lor de a lucra şi interacţiona cu mediul

şi aprobare a acestor produse este foarte

Aplicaţia Kazier a asigurat aceste cerinţe,

importantă”, spune Daniela Raduly, direc-

iar raportul calitate/preţ şi timpul foarte

torul IT al băncii. „Astfel, aprobarea rapidă

scurt în care furnizorul s-a angajat să fina-

(pe bază de grilă de decizie) a solicitărilor

lizeze implementarea au fost decisive pen-

de finanţare ale clienţilor IMM (produsul

tru alegerea acestei soluţii.

înconjurător. EximBank nu a fost scutită de această provocare, după cum spune şi Raduly: „Schimbarea de mentalitate indusă de automatizare reprezintă, evident, o provocare

CreditScor IMM) a fost primul proces im-

„De asemenea, am preferat o soluţie adap-

pentru resursa umană internă. Oamenii sunt

plementat folosind aplicaţia Kazier. Noi ne

tabilă cerinţelor noastre specifice, cunoscând

la început rezervaţi în a înlocui o semnătură

dorim să îmbunătăţim procesele interne,

că aplicaţiile foarte mari şi complexe sunt

pe un document cu un click într-un ecran.

să le simplificăm şi să le monitorizăm mai

mai puţin flexibile,” continuă Raduly.

Şi la noi a existat o oarecare rezistenţă la

bine. Urmează automatizarea lor, în sen-

„Kazier este doar una dintre aplicaţiile care

schimbare, dar treptat aceea rezistenţă a fost

sul standardizării succesiunii de etape, a

ne vor permite modernizarea, iar noi sun-

înlocuită de entuziasm. Utilizatorii au văzut

rolurilor avute de fiecare factor şi a rezul-

tem într-un proces continuu de adaptare la

cum le poate fi uşurată substanţial munca,

tatului final. Astfel se va reduce birocraţia şi

cerinţele pieţei. Căutăm de pildă, aplicaţii

pentru că acum o bună parte din decizii se

va creşte viteza de comunicare”.

performante de business intelligence şi so-

iau în mod automat de către sistem”.

Cum de s-a ajuns la Kazier? „Am dorit

luţii de budgeting şi planning”.

La rândul lui, George Butunoiu, directo-

o soluţie simplă, uşor de utilizat, flexibilă

Una dintre provocările fundamentale ale

rul Zero Paper, afirmă: „O aplicaţie precum

şi scalabilă, care să asigure un nivel op-

implementării aplicaţiei a fost cea legată de

Kazier are darul de a dezvolta competenţe

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

21 S

spre generarea de noi modele de afaceri şi dă naştere proceselor de inovaţie din punct de vedere al afacerii. Utilizatorii pot să efectueze analize foarte complexe, inclusiv predicţii, cu condiţia să dispună de modele matematice corespunzătoare deja implementate”. Implementarea soluţiei a demarat în martie 2009, aplicaţia fiind trecută în mediul live în luna iulie. Primele rezultate au arătat că timpul de aprobare pentru cererile de credit s-a diminuat de la câteva săptămâni la câteva zile. În prezent toate etapele de aprobare, începând cu evaluarea criteriilor de eligibilitate, continuând cu analiza financiară, rapoarte de întâlnire cu clientul, documente de decizie şi generând în final oferta şi contractul, sunt disponibile într-un dosar electronic, informaţia fiind accesibilă în timp util. De asemenea, au fost informatizate încă două fluxuri de documente: pentru analiză şi administrare credite. Conform actorilor implicaţi în proces, partea cea mai dificilă a proiectului a fost analiza şi transpunerea în specificaţii func-

George Butunoiu, director Zero Paper

ţionale a cerinţelor beneficiarilor finali ai aplicaţiei (direcţiile de business proprietare

„Implementarea de la Eximbank este în

ale proceselor de analiză şi aprobare credi-

derulare şi va continua ani de zile. Asta

te). Au avut loc mai multe discuţii, s-au

pentru că şi banca lansează, la rândul ei,

În privinţa aplicaţiei implementate la

stabilit etapele, documentele, câmpurile de

noi proiecte, iar Zero Paper este capabilă să

EximBank şi a planurilor de viitor lega-

date, validările, formulele de calcul, rolurile

efectueze dezvoltări şi localizări legate de

te de această aplicaţie, Butunoiu spune:

utilizatorilor.

proiectele specifice ale clientului”, adaugă

„În România, în general, încă nu se face

Butunoiu.

distincţia între Business Process Manage-

„Echipa Zero Paper a fost foarte aproape

să rămână în mediul natural, acolo unde le este locul”.

de personalul băncii în toată această pe-

Câştigurile obţinute din implementarea

rioadă, înţelegând reticenţa inerentă pe care

soluţiei nu se măsoară în principal în efecte

utilizatorii o pot manifesta faţă de o nouă

financiare. Conform beneficiarului, cel mai

Sincer, mă aşteptam să vând aplicaţia mai

aplicaţie care înlocuieşte documentele scri-

important câştig este satisfacţia clientu-

ales la IMM-uri, însă, spre uimirea mea,

se şi semnate cu ecrane şi validări”, spune

lui. Şi asta pentru că, pentru organizaţie,

cererile au venit mai ales dinspre firmele

Raduly.

un mare avantaj este flexibiliatea, reduce-

mari, precum băncile, inclusiv cele din re-

De asemenea, definirea tuturor rolurilor

rea birocraţiei, simplificarea proceselor,

tail. Aceste firme mari au luat iniţial în cal-

şi acordarea permisiunilor de acces pentru

valorificarea mai eficientă a informaţiei,

cul aplicaţia ca şi un CRM. Unul din marile

utilizatori, sistemul de alerte (prin care se

renunţarea pe cât posibil la hârtie în activi-

avantaje ale acestei aplicaţii este dat de po-

transmit mail-uri de avertizare către anumiţi

tatea curentă.

sibilitatea lejeră de a extinde capabilităţile

ment şi Document Management. Kazier este o aplicaţie în primul rând de tip BPM.

utilizatori pe parcursul etapelor de apro-

„Pentru noi este foarte important, ca şi cri-

ei. Tocmai de aceea, una din extinderile deja

bare) sunt în curs de îmbunătăţire, furni-

teriu fundamental de eficienţă, ca un expor-

în curs de implementare este cea legată de

zorul acceptând adaptarea întregului meca-

tator aflat în luptă continuă cu concurenţa, cu

creditele neperformante”.

nism de administrare a aplicaţiei conform

problemele generate de contextul economic

„Vrem să intrăm cu această aplicaţie şi în

exigenţelor băncii. Exigenţele EximBank

actual, să aibă un răspuns foarte prompt

zona de administraţie publică şi avem deja

se referă la securitate, la modul de admi-

şi profesionist din partea noastră. Evident,

discuţii în acest sens cu unele instituţii, cum

nistrare a utilizatorilor şi rolurilor. „Am do-

toate acestea reprezintă pentru bancă şi

ar fi Ministerul Culturii”, mărturiseşte el.

rit o interfaţă care să fie administrată de un

un câştig de imagine şi chiar un avantaj

„Un mare avantaj al aplicaţiei este dat de

om de business şi nu de un specialist IT. Aici

financiar”, afirmă Raduly. „Considerăm că

preţul ei, care este de 20 de ori mai mic decât

au fost mai specifice cerinţele noastre faţă

aceasta este direcţia normală în care trebuie

al unor aplicaţii mai stufoase. În acelaşi

de construcţia standard a aplicaţiei pe care

să evolueze lucrurile, spre o societate în care

timp, personalizările sunt mai uşor de făcut,

orice furnizor şi-o defineşte de la început”,

afacerea să însemne comunicare rapidă,

iar viteza de reacţie la schimbările mediului

afirmă directorul IT al băncii.

fără un consum masiv de hârtie, iar copacii

creşte”.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

22 S

SocrateOpen Un sistem ERP&CRM de clasă mondială O aplicaţie pregătită pentru toate domeniile SocrateOpen este un sistem integrat pentru managementul afacerilor (ERP&CRM), de clasă mondială, care susţine gestiunea organizaţiilor cu 30 de angajaţi, dar şi pe a celor cu peste 300 000 de angajaţi. Un sistem complet care acoperă, prin funcţionalităţile sale, toate activităţile din organizaţie, atât pentru gestiunea economică cât şi pentru gestiunea relaţiilor cu clienţii, incluzând şi un magazin virtual şi un modul de gestiune de conţinut pentru realizarea de site-uri. În acelaşi timp, SocrateOpen a fost astfel construit încât să ofere flexibilitate, scalabilitate, libertatea de a modifica orice, oricând, de a adapta, extinde şi integra alte funcţionalităţi necesare unei organizaţii cu activitate complexă. SocrateOpen este open source, ceea ce înseamnă zero costuri de licenţiere pentru sistem şi un cost total de deţinere mult mai mic comparativ cu sistemele de gestiune tradiţionale. Un sistem integrat de gestiune economică de ultimă generaţie, SocrateOpen are la bază platforma Compiere (www.compiere.com), și este dezvoltat şi susţinut prin servicii profesionale de consultanţă, mentenanţă, suport tehnic şi implementare, de BIT Software.

Managementul peformanței Rapoarte Standard

Tablou de bord

Integrare cu alte instrumente de analiză

ERP

CRM Producție

Aprovizionare

Gestiunea depozitelor

Gestiune stocuri

Gestiune comenzi (clienți și furnizori)

Vânzări Magazin virtual Servicii

Financiar/Contabilitate

Istoric clienți

Platforma MDA

Dicționar activ date

Motor tranzacțional

Baza de date tranzacțională

Beneficiile dumneavoastră Control în timp real al proceselor şi costurilor Modelare cu acurateţe a activităţilor din companie Uşor de achiziţionat, extins şi adaptat Funcţionalitate complexă, perfect integrată Cost ZERO de achiziţie licenţe Bugetare fixă pentru servicii de mentenanţă Recuperare rapidă a investiţiei prin implementare rapidă şi flexibilă Protejarea investiţiei prin adoptarea de tehnologii deschise, viabile pe termen lung şi independente faţă de producător Costuri reduse de deţinere (TCO)

Îmbunătăţire continuă

“Am analizat serios piaţa înainte de a implementa o soluţie ERP&CRM. După ce am ales SocrateOpen şi am demarat implementarea, au început să se aşeze procesele din companie, pentru un control şi o îmbunătăţire continuă a organizaţiei. Avem acum informaţii în timp real care ne permit să răspundem eficient la cerinţele din domeniul nostru de activitate.

“

Cătălin Alexa – IT Manager Mediclim www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

23 O

Funcționalități

Caracteristici

Procese de business integrate De la ofertă/comandă până la încasare De la necesarul de aprovizionare până la plată

Platformă flexibilă Organizaţii multiple Valute multiple Contabilităţi multiple Taxe multiple Limbi şi localizări multiple

Gestiunea lanţului de aprovizionare Gestiunea stocurilor Logistică şi gestiunea depozitelor

Arhitectură inovatoare Dicţionar activ de date Workflow integrat pentru 100% adaptabilitate Alerte. Agenţi de notificare Generator integrat de rapoarte Interfaţă client şi web Arhivare şi fişiere ataşate Import-export de date Acces şi audit pe bază de roluri

Gestiunea relaţiilor cu clienţii Gestiune terţi Gestiune sesizări Campanii de marketing Gestiunea proiectelor Gestiunea serviciilor profesionale Gestiunea contractelor Gestiune financiară Contabilitate şi analize de performanţă

Tehnologie Independent de sistemul de operare Baze de date: Oracle 10g, 11g Tehnologie: J2EE Server de aplicaţie: JBoss Servere de internet: Apache, Apache Tomcat

E-commerce şi self service Magazin virtual on line Content management Realizare şi gestionare de site-uri

un produs

Accesați site-ul www.socrateopen.ro pentru Download gratuit aplicație și documentație Demo-uri de produs disponibile on line Mai multe informații despre sistem

www.ittrends.ro

BIT Software Str. Zambilelor nr. 4, Brașov Tel: 0268 314446 Fax: 0268 314447 Email: office@bitsoftware.ro Web: www.bitsoftware.ro

Nr. 3 - Martie 2010

24 S

O suferinţă mai mică de Bogdan Marchidanu

n recent studiu emis de Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) prognozează că totalul consumului TI&C al populaţiei se va menţine încă 2-3 trimestre la nivelul scăzut din 2009, iar în zona întreprinderilor reluarea imediată a investiţiilor în tehnologia informaţiei este puţin probabilă.

depăşind 21.200 (circa 3% din numărul total pe economie). Peste trei sferturi din acestea aparţin sectorului software şi servicii IT, care a rămas unul din cele mai dinamice din punctul de vedere al iniţiativei antrepreno-

Consumul intern de servicii TI&C va reveni

foarte modeste, iar în cazul serviciilor nu se

riale. Tendinţa de creştere numerică din ul-

treptat, dar un reviriment mai vizibil va

reveni nici măcar la nivelul din 2007.

timii ani a fost stopată abia în 2009, când

surveni abia în jumătatea a doua anului.

Potrivit Institutului pentru Tehnică de

înrăutaţirea mediului economic şi financiar

„Deşi 2010 este considerat anul ieşirii din

Calcul (ITC), veniturile totale ale industriei

a provocat dispariţia unor firme mici şi

recesiune, majoritatea factorilor care ar

locale IT&C au scăzut anul trecut cu 12%,

mijlocii, şi a pus în dificultate chiar şi com-

trebui să determine relansarea economiei

la 8,2 miliarde euro (nivel comparabil cu

panii mari.

(consumul intern, creditarea, investiţiile

2007), faţă de anul anterior, când acestea

din sectorul public, diminuarea şomajului,

au fost de 9,3 miliarde euro.

etc) sunt puşi sub semnul întrebării, iar

Câteva din marile firme TI&C se numără printre cele mai puternice companii ale României. Este vorba, în primul rând, de

reluarea creşterii pare a se amâna spre

Exporturi în creştere

cei doi mari operatori telecom (Orange şi

jumătatea a doua a anului. În acest context

Studiul arată că exporturile sectoarelor TI&C

Vodafone) care fac parte din primele zece

este posibil ca sectoarele TI&C să aibă în

au avansat cu 50% în 2008, atingând 3 mi-

companii în ordinea cifrei de afaceri, dar şi

2010 o evoluţie pozitivă determinată mai

liarde de euro. Ponderea TI&C în totalul ex-

de alte şase societăţi (Romtelecom, Nokia,

mult de efectele redresării economiilor dez-

porturilor de bunuri şi servicii ale României

RCS/RDS, Altex, Cosmote şi Flamingo

voltate decât de fundamentele economiei

s-a mărit astfel la 9%. „Anii 2008 şi 2009

Internaţional) care au intrat în 2008 pe

româneşti”, potrivit analiştilor de la ITC.

au adus o schimbare remarcabilă în secto-

lista primelor 100 de companii. Faţă de anii

În ceea ce priveşte contractele externe

rul hardware în sensul corectării decalajului

anteriori, companiile TI&C au înregistrat o

şi activitatea centrelor R&D (cercetare /

dintre exporturi şi importuri care se accen-

uşoară pierdere de teren în astfel de top-uri,

dezvoltare - n.r.) şi de servicii ale multi-

tuase în perioada anterioară, aducând defi-

fiind devansate de societăţile din domeniile

energetic, utilităţi şi retail.

Companiile TI&C trebuie să se obişnuiască cu gândul că extinderea spectaculoasă şi creşterile anuale cu zeci de procente dinaintea crizei nu mai sunt posibile în anii imediat următori.

În acelaşi timp, contribuţia la PIB a industriei TI&C (valoarea adăugată brută raportată la totalul VAB pe economie) a fost de 3,15% în 2008, în scădere faţă de anul anterior şi a urcat uşor la 3,20% în 2009. Aportul cel mai important (2%) l-au avut

naţionalelor, acestea vor cunoaşte un avans

citul comercial al sectorului la -2,7 miliarde

serviciile telecom, unde însă s-a menţinut

mai pronunţat, astfel încât, pe întreg anul

euro”, se arată în studiul ITC.

tendinţa de reducere din ultimii ani, în timp

2010, sectorul software şi servicii poate să

Exportul de hardware şi electronică a în-

ce contribuţia din software şi servicii a fost

înregistreze o creştere cu peste 5%, apropi-

registrat creşteri record, cu 125% în 2008 şi

de 0,8%, iar cea a sectorului hardware, deşi

indu-se de nivelul din 2007.

cu 30% în 2009, când a ajuns la circa 2 mi-

în creştere, nu a depăşit 0,4%. Ponderea

Potrivit studiului, în telecomunicaţii situ-

liarde euro, în timp ce importul a cunoscut

industriei TI&C în PIB rămâne relativ mică

aţia se va stabiliza probabil la valori egale

o încetinire în 2008 şi o scădere serioasă

în comparaţie cu alte state europene (unde

sau uşor mai coborâte decât cele din 2009,

(-20%) în 2009. România rămâne net im-

se situează între 5% şi 10%) şi a avut o

regresul segmentului voce fiind compensat

portatoare de hardware şi electronică, dar

dinamică negativă după 2005, scăderea din

de măriri la serviciile Internet şi de date,

soldul negativ al balanţei externe s-a redus

telecomunicaţii nefiind compensată în în-

iar în semestrul doi sunt posibile creşteri

la doar -1,15 miliarde euro. Exportul de

tregime de creşterea din software şi servicii

cu câteva puncte procentuale. În hardware

software şi servicii TI a continuat să crească

şi hardware.

şi electronică demararea unor investiţii

în 2008, când a atins o valoare de cca 640

Capitala îşi menţine rolul de pol absolut al

străine, printre care cele amânate în 2009

milioane euro şi a semi-stagnat în 2009,

industriei TI&C. Aici se realizează o cifră de

şi un flux pozitiv de comenzi la unităţile de

sectorul menţinîndu-se net exportator, cu

afaceri de peste 6,8 miliarde euro (75% din

producţie existente pot conduce la un avans

un sold extern pozitiv şi în creştere.

totalul TI&C), se generează o contribuţie

cu 5% - 10%. Anul 2010 va fi deci un an de

În ceea ce priveşte numărul de firme TI&C,

la PIB de peste 3 miliarde euro (80% din

creştere pentru sectoarele TI&C, dar cu rate

acesta a continuat să se mărească în 2008,

total) şi lucrează peste 74.000 de angajaţi

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

25 S

IT&C (59% din total). Producţia de software

n.r.), ponderea deţinută a înregistrat o nouă

industria TI&C (tehnologia informaţiei şi

şi servicii se acumulează, după Bucureşti

reducere (la 55% din cifra de afaceri). De-

comunicaţiilor - n.r.) a fost de 130.550, re-

(62%), în regiunile Vest şi Nord-Vest cu 8%

celerarea din anii anteriori s-a transformat

prezentând circa 2,7% din totalul pe econo-

fiecare, după care urmează Centru şi Sud

în 2009 în contracţie. Majoritatea principa-

mie. Cea mai mare parte a personalului

cu câte 6%, în timp ce sectorul hardware

lilor operatori au raportat scăderi cu două

IT&C a lucrat în servicii (59.000 în software

este concentrat în Vest şi Nord-Vest (care

cifre, iar veniturile totale ale sectorului s-au

şi servicii TI şi 49.800 în telecomunicaţii).

deţin împreună 80% din producţie şi 66%

redus cu 15% şi cu o tendinţă de accentuare

În software şi servicii 2008 a fost al şaselea

din cifră de afaceri), după care urmează

a regresului pe parcursul anului.

an consecutiv de mărire cu peste 7.000 a

Capitala. Concentrarea activităţilor TI&C în

„Sectorul Software şi servicii a fost în anii

numărului de angajaţi, iar pe piaţa forţei

locaţiile tradiţionale (Bucureşti, Timişoara,

de după 2000 cel mai dinamic segment al

de muncă s-a prelungit starea de criză

Cluj) a determinat companiile şi noii inves-

industriei TI&C, cu creşteri anuale de 30-

generată de decalajul între cererea şi oferta

titori să-şi îndrepte atenţia şi spre alte zone

40%. Creşterile au continuat în 2008, când

de personal specializat.

ale ţării. În software şi servicii alternativa

s-au atins 2,54 miliarde euro pentru cifra

„În 2009 personalul TI&C a coborât

este căutată la Iaşi, Braşov, Sibiu, Galaţi şi

de afaceri (+22%) şi 1,86 miliarde euro

sub 130.300, scăderea (-0,2%) fiind ne-

Craiova, iar în hardware mişcarea pare a fi

pentru producţie (+27%), în timp ce valoa-

însemnată în comparaţie cu reducerea pu-

spre Transilvania, evitându-se însă înde-

rea adăugată a trecut pragul de 1 miliard

ternică la nivelul întregii economii (-10%).

părtarea de graniţa de vest din cauza situaţiei infrastructurii de transport.

Venituri în scădere Conform studiului ITC, veniturile totale ale industriei locale IT&C au scăzut anul trecut

Este de aşteptat ca în următorii doi ani contribuţia TI&C la PIB să se mărească, apropiindu-se de 3,5%, dat fiind perspectivele de creştere mai rapidă decât în alte sectoare în perioada de relansare a economiei.

cu 12%, la 8,2 miliarde euro, faţă de anul anterior, când acestea au fost de 9,3 miliarde

euro (+21%). Performanţele din 2008 au

În sectoarele de servicii s-a înregistrat o

euro. Industria TI&C românească a avut

fost urmate în 2009 de un declin mai sever

tendinţă de comprimare în ultimele trimes-

în 2008 o evoluţie ascendentă, cu creşteri

decât se anticipa. Cifra de afaceri a secto-

tre, care continuă şi la începutul acestui

în toate cele trei sectoare: telecom, soft şi

rului a înregistrat o cădere cu circa 25%,

an, dar numărul mediu de angajaţi pe în-

servicii TI şi hardware plus electronică, dar

determinată mai ales de grupa „Servicii în

treg 2008 a avut o uşoară creştere. Multe

impactul crizei economice a fost resimţit din

tehnologia informaţiei” (CAEN 620) unde

din firmele aflate în dificultate au evitat

plin în 2009 cu scăderi pe toate planurile,

au fost resimţite efectele contracţiei pieţei

să disponibilizeze specialiştii recrutaţi cu

mai puţin producţia şi exportul de hardware

interne”, se mai precizează în studiul ITC.

greu în anii anteriori, iar în centrele multi-

şi electronică, unde fabrica Nokia a tras în

În ceea ce priveşte producţia de hard-

naţionalelor şi la unele companii locale

ware şi electronică, aceasta a înregistrat,

angajările au continuat în 2009”, se arată

„Cifra de afaceri totală a industriei a

după o evoluţie fluctuantă în anii anteri-

în studiul ITC. În ceea ce priveşte salariul

depăşit în 2008 9,3 mld. euro, în creştere cu

ori, un „avans spectaculos” în 2008 şi este

brut mediu anual TI&C, acesta s-a ridicat

13%, producţia/serviciile vândute au atins

singurul sector IT&C care s-a menţinut

în 2008 la 8.722 euro, în creştere cu 8% şi

7,9 mld.euro (+17%), iar efectivul total de

pe creştere în 2009. Cifra de afaceri totală

cu diferenţe destul de mari între sectoare:

angajaţi a ajuns la 130.500 (+6%). În 2009,

s-a ridicat în 2008 la 1,7 miliarde euro, în

10.550 euro în telecomunicaţii, 8.180 în

veniturile totale ale industriei au scăzut cu

creştere cu 55% faţă de anul anterior, iar

software şi servicii şi 6.010 în hardware.

12 procente, la 8,28 miliarde de euro, la

producţia vândută de întregul sector s-a

Nivelul mediu a fost depăşit de două-trei

un nivel comparabil cu 2007. Contribuţia

mărit cu 70% depăşind 1,3 miliarde euro.

ori la principalii operatori de telefonie, la

industriei la PIB s-a redus cu 14 procente,

Expansiunea s-a datorat mai ales centrelor

multe companii de software şi consultanţă

la 3,63 miliarde de euro, sub valoarea din

de producţie ale companiilor străine şi în

TI, în centrele R&D şi, mai ales, în filialele

2007”, se arată în studiu.

special platformei Nokia care a dat aproape

multinaţionalelor. Potrivit studiului reali-

Astfel, serviciile TI&C au fost afectate

trei sferturi din creşterea înregistrată, în

zat de Institutul pentru Tehnică de Calcul,

de recesiune mai sever decât producţia de

timp ce producţia locală de calculatoare a

în sectorul software şi servicii, anul 2008

hardware şi electronică, iar firmele orien-

avut o evoluţie negativă datorită reducerii

a adus o temperare a tendinţei de escala-

tate exclusiv pe piaţa internă au simţit mai

puternice a consumului intern.

dare a salariilor şi o reducere a decalajului

sus întreaga industrie.

puternic impactul crizei decât cele care au

dintre creşterea salariilor (+13%) şi cea a

exportat. Sectorul Telecomunicaţii a atins o

Resurse umane mai reduse

cifră de afaceri de 5,13 mld.euro în 2008,

Personalul din industria TI&C a coborât,

„Anul 2009 este primul an de scădere

cu o atenuare pronunţată a ratei de creştere

anul trecut, sub 130.300, scăderea (-0,2%)

a salariilor IT&C, cu reduceri în euro de

impusă de începutul saturaţiei pe piaţa de

fiind neînsemnată în comparaţie cu reduce-

6%-8% în cele trei sectoare (echivalentă cu

telefonie, constrângerile reglementative şi

rea puternică la nivelul întregii economii

o creştere cu 9% - 7% în lei constanţi) şi

accentuarea concurenţei. Chiar dacă secto-

(-10%), 2009 fiind primul an de scădere a

cu modificări radicale ale raportului de forţe

rul continuă să domine în totalurile TI&C

salariilor din IT&C, cu reduceri în euro de

pe piaţa muncii”, potrivit studiului realizat

(tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor -

6-8%. În 2008, efectivul de angajaţi din

de ITC.

www.ittrends.ro

productivităţii (+11%).

Nr. 3 - Martie 2010

26 D

Reguli de aur în virtualizare de Cristian Faur

eea ce face virtualizarea este destul de clar. Aceasta permite organizatiilor să aducă pe piaţă mai rapid servicii bazate pe tehnologie şi furnizează o fundaţie solidă pentru iniţiative strategice precum tehnologia verde şi cloud computing. Pentru organizaţiile care au ca obiect de activitate tehnologiă, virtualizarea înseamnă servere funcţionând mai bine, creştere a gradului de folosinţă pentru hardware şi costuri mai reduse pentru disaster recovery. Dar există o problemă, iar companiile cu mai mulţi ani de experienţă în folosirea virtualizării au descoperit ceva foarte interesant: câştigurile iniţiale din virtualizare au condus la cheltuieli suplimentare în alte zone ale afacerilor pe termen lung. Iată de ce mediile virtualizate sunt mult mai complexe şi mai mobile decât corespondentele lor fizice. Când aceste lucruri nu sunt luate în considerare, apar dificultăţi serioase în administrarea mediilor virtuale.

Pentru a ajunge la potenţialul maxim al

şi conexiunile cu reţeaua şi stocarea se vor

virtualizării şi a obţine rezultate de busi-

mişca la fel.

ness mai bune de pe urma ei, organizaţiile

Cele mai multe organizaţii descoperă,

au nevoie de o abordare mai largă şi mai

până la urmă, pe pielea lor că dacă nu

centrată pe servicii a acestei tehnologii.

se foloseşte o viziune mai largă asupra

Abordarea de sus în jos este cea care duce

virtualizării, una care să includă toate

la obţinerea de valoare reală din virtua-

elementele de infrastructură a unui ser-

turile fizice cu un alt set. Această abordare

lizare din punct de vedere al afacerilor.

viciu, toate câştigurile cu serverul vor fi

cu două infrastructuri conduce la seturi

Potenţialul real al virtualizării poate fi atins

anulate de cheltuieli crescute pe partea de

multiple de instrumente de operare, date

doar aşa, spre deosebire de o strategie în

stocare sau reţelistică.

de management şi procese. Dacă cerinţele operaţionale de rutină precum disponibili-

care costurile sunt pur şi simplu mutate de

Administrarea unei singure structuri

tatea serviciului, administrarea evenimen-

Specialiştii de la HP au alcătuit, pe baza

Cea de-a doua regulă pleacă de la premisa

telor, izolarea problemelor şi rapoartele

experienţei si a know-how-ului acumulat

că odată cu noi tehnologii apar şi noi in-

de standarde erau dificile înainte de vir-

în anii de când lucrează cu virtualizarea, o

strumente. Se întâmplă foarte des ca infra-

tualizare, imaginaţi-vă costurile şi com-

listă de cinci reguli care, urmărite, pot duce

structurile virtualizate să fie administrate

plexitatea la care se ajunge într-un mediu

companiile la un nivel la care profită de

cu un set de instrumente, iar infrastruc-

dublu, fizic şi virtualizat.

la o zonă tehnologică la alta.

potenţialul maxim al virtualizării. Acestea sunt: concentrarea pe conexiuni; administrarea unei singure infrastructuri; automatizare pentru a permite scalarea; gândire de ansamblu, dincolo de centrul de date; flexibilitate.

Concentrarea pe conexiuni Prima regulă se referă la importanţa concentrării pe legăturile dintre aplicaţii, servere, stocare şi reţea. În general, organizaţiile încep prin a adopta virtualizarea punând accent pe tehnologie, o abordare care este centrată pe server şi pe hypervisor. Regula conexiunilor cere schimbarea modului de gândire în legătură cu felul cum un server virtualizat, cu viteza lui sporită şi mobilitatea crescută, interacţionează cu restul infrastructurii. Simplul fapt că o maşina virtuală se mişcă sau se manevrează rapid nu înseamnă că

Încă un furnizor certificat Star Storage, furnizor de top pentru soluţii pentru stocare, arhivare şi management de informaţii (date şi documente), a anunţat obţinerea certificării „Infrastructure Virtualization”, devenind astfel primul partener Enterprise VMware Authorized Consultant (VAC) în România cu astfel de capabilităţi. VMware vSphere 4 este cea mai folosită suită software de virtualizare pentru optimizarea şi managementul platformelor IT, oferind acestuia dinamism, eficienţă şi disponibilitate ridicată. Prin eliminarea problemelor de natură hardware, tehnologia VMware permite companiilor consolidarea serverelor de producţie, adoptarea şi implementarea rapidă a soluţiilor de business continuity la costuri reduse, consolidarea mediilor de dezvoltare şi testare aferente noilor aplicaţii precum şi securizarea şi administrarea staţiilor de lucru. „Având în vedere că echipa Star Storage deţine 16 certificari VMware, suntem, în acest moment, partenerul autorizat VMware în România care poate oferi la nivel enterprise cea mai variată gamă de servicii respectând, în acelaşi timp, standardele impuse de VMware” a declarat Dan Popa, Business Development Manager – Soluţii de Infrastructura IT, Star Storage. „Principalele beneficii ale utilizării virtualizării sunt creşterea nivelului de utilizare al echipamentelor hardware, reducerea costurilor raportate la spaţiul în rack şi a consumului de energie electrică, implementarea rapidă a planurilor de continuitate operaţională şi crestere a gradului de disponibilitate a aplicaţiilor. În egală măsură, posibilitatea realizării mentenanţei infrastructurii IT fără perturbarea activităţii aplicaţiilor, îmbunătăţirea timpului de răspuns al serviciilor IT sau eficientizarea instalării şi configurării aplicaţiilor software cu implicaţii directe asupra reducerii costurilor operaţionale fac din virtualizare principalul driver utilizării eficiente a resurselor de infrastructură” declara Dan Popa.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

27 D

Serviciile puse la dispoziţie cu ajutorul

niveluri. La nivel de infrastructură, cei de

distanţă suport, troubleshooting şi admi-

tehnologiei vor fi întotdeauna alcătuite şi

la HP propun o soluţie numită Data Center

nistrare hardware, operând sisteme, apli-

din componente fizice, şi din componente

Automation Center care, spun ei, asigură

caţii şi servicii pentru un număr mare de

virtuale. Monitorizarea şi administrarea

continuitatea în business permanent la

utilizatori, fără a fi nevoie să stea pe sub

tuturor acestor componente într-o manieră

costuri scăzute cu până la 70%, cu elemen-

birouri sau să facă deplasări.

unificată este esenţială pentru ca pro-

tul Data Protector.

Flexibilitate

viderii de tehnologie să îşi atingă scopul în afaceri. Cheia este administrarea holistică

Gândire în ansamblu

Cea de-a cincea regulă vorbeşte despre

a unei singure infrastructuri.

A patra regulă se referă la securitate, sta-

modul cum folosim resursele de valoare

bilitate şi investiţii folosite la potenţialul

pentru a face primele patru reguli să dea

Automatizare pentru scalare

maxim prin virtualizare de client. Virtu-

rezultate. În faţa constrângerilor bugetare,

Regula a treia se referă la creşterea unui

alizarea nu se face doar în centrele de date.

organizaţiile care au succes au demonstrat

mediu virtualizat eficient şi la costuri

Multe din investiţiile făcute în centrele de

că dacă suntem creativi cu modul cum ne

atractive. Automatizarea permite orga-

date pot fi folosite şi pentru desktop-uri

folosim resursele, putem acoperi cel puţin

nizaţiilor să scaleze serviciile şi în sus şi

personalizate, care reduc riscurile de se-

o parte din obstacolele ce stau în calea unei

în jos rapid, fără a fi nevoie de cheltuieli

curitate la terminale şi date, sporind pro-

adoptări mai avansate a virtualizării.

suplimentare de personal. Acest lucru

ductivitatea angajaţilor şi micşorând costul

elimină şi elementul eroare umană din sar-

total cu serviciile.

Capacitatea fiecărei organizaţii de a ajunge la potenţialul maxim al virtualizării

cinile manuale complexe. Din aceste mo-

Extinderea virtualizării către desktop

se bazează pe nevoile şi resursele ei speci-

tive, adopţia la scară largă a virtualizării

face afacerile mai sigure, mai agile şi mai

fice şi cu familiaritatea ei cu toate faţetele

depinde de automatizare. Automatizarea

adaptabile pentru angajaţi, la un TCO mai

virtualizării. Alegerea unui furnizor care

proceselor de rutină, operaţionale, end-

mic. Angajaţii devin mult mai produc-

să pună la dispoziţie opţiuni flexibile, care

to-end este esenţială pentru scăderea

tivi prin flexibilitatea cu mult mărită şi

să poată fi mulate pe nevoile specifice ale

costurilor cu serviciile, crescând calitatea

cu o experienţă la desktop mai sigură de

fiecărei organizaţii şi care sunt capabile de

şi respectând standardele. Automatizarea

oriunde ar dori să muncească. Pe lângă

o strategie de virtualizare bazată pe ser-

poate fi pusă în funcţiune la mai multe

aceasta, administratorii pot oferi de la

viciu este un lucru vital.

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

28 O

De la HOMO SAPIENS, la HOMO MOBILUS

untem tot mai dependenți de cyberspace. Analizând antropologia omului modern, cu siguranță că Darwin ne-ar cataloga ca Homo Mobilus... Deși dinamica vieții online este mult prea rapidă, făcând inovațiile Web

practic impredictibile, câteva tendințe clare privind tehnologiile mobile se prefigurează pentru acest an: Orice în timp real – Popularizat de Twitter, Facebook sau

Radu Crahmaliuc

LinkedIn, trendul real-time vine ca reacție la nevoia stringentă de interacțiune imediată. De ce să așteptăm până acasă să trimitem un review despre un restaurant, când cele mai re-

a demonstrat că prietenii sunt cei mai buni sfătuitori, prin

cente aplicații iPhone ne permit să postăm aprecierile noastre

link-uri către filme, cărți și emisiuni TV.

imediat după ce am terminat desertul? Cel mai recent exem-

Cloud computing coboară în stradă – Serviciile cunoscute

plu de colaborare în timp real este Google Wave, o platformă

înainte ca SaaS (software-as-a-service) se vor apropia tot mai

ce pune totul la un loc, reunind mesagerie instant, e-mail și

mult de zona small și middle business, devenind accesibile de

pagini Wiki.

oriunde și oricând. Din 2010 vor deveni extrem de populare

Oriunde cu plăcere - Devenite implicite odată cu încorporarea GPS în noile generații smartphone, serviciile de localizare

odată cu lansarea „Office Web Apps”, în tandem cu Microsoft Office 2010.

de tip Foursquare, Gowalla, Brightkite sau Google Latitude au

TV și filme pe Internet - Deși, cu certitudine, nu toate

din ce în ce mai mulți fani. Analiștii văd în dezvoltarea acestor

canalele de televiziune se vor posta în acest an și pe net, cu

servicii nu numai funcția elementară de poziționare geografică,

siguranță că se va avansa mult în acest domeniu. Printre

ci și o nouă dimensiune a Web-ului, prin asocierea opțională

pionierii tehnologiei Web TV se remarcă Hulu, Boxee, Apple

a unei balize de tip „pe aici ar putea fi” cu orice mesaj Tweet,

TV, Roku sau Epix - un adevărt portal de filme.

comentariu de blog sau postare foto-video.

Enigmă de convergenţă - În privința dispozitivelor mobile,

Orice despre oriunde – Deși încă neasimilate ca obicei de

perspectivele din 2010 par contradictorii, în condițiile în care

peste convergența funcțiilor în smartphone se suprapune di-

consum, serviciile Augmented Reality au atras dezvoltatorii

Abundența de informații generează deficit de confidenţialitate. Rețelele sociale ne fac acum mult mai conectați, dar și mult mai expuși.

versificarea pe echipamente specifice. TomTom, producător GPS a introdus recent o aplicație iPhone de 100 dolari care elimină necesitatea de a cumpăra un dispozitiv hardware TomTom… Lansarea iPhone 3G a produs canibalizarea pieței de iPod-uri. Paradoxal, cititoarele e-book sunt acceptate ca dispozitive dedicate, cel puțin atât timp cât ecranele de laptop sau smart-

vizionari încă de anul trecut. Activate prin GPS și procesate

phone sunt încă improprii pentru citit. Ecranele flexibile sau

de accelerometrele din telefoanele moderne, datele cartografice

expandabile pentru telefoane ar putea fi o soluție de viitor.

ale locului în care ne aflăm pot fi suprapuse cu imagini de la

Jocuri de noroc sociale – Iată un pariu cîștigat în 2010.

nivelul străzii, recomandări de hoteluri, cluburi sau descrieri

Jocul FarmVille de la Zynga de pe Facebook adună acum mai

Wikipedia ale punctelor de atracție. Singura provocare pentru

mulţi utilizatori activi decât Twitter, dacă ar fi să ne luăm după

aceste servicii: sunt oare utile sau doar ceva „cool” cu care să

ce susține un executiv Facebook. Între timp, rivalul Playfish

te lauzi la prieteni?

a fost achiziţionat de Electronic Arts, într-o tranzacție de 400

Foamea de informații – Marea provocare Web este nevoia

milioane de dolari.

continuă de a crea conţinut, ce devansează capacitatea noastră

Viața noastră unde e? - Marea provocare a tuturor aces-

de a asimila „excesul de informaţii”. Într-o economie digitală

tor tehnologii va fi însă protejarea vieții private. Abundența

cu milioane de actualizări de conținut și miliarde de noi pagini

de informații generează deficitul de confidenţialitate. Rețelele

Web, problema este alocarea resurselor pentru parcurgerea

sociale ne fac acum mult mai conectați, dar și mult mai expuși.

acestor informații. O soluţie algoritmică au fost site-urile ce

Partajarea publică a datelor personale, accesarea serviciilor

ofereau deja selecții, de tip Google News, dar odată cu aces-

bazate pe locație sau includerea camerelor video într-o gamă

tea a crescut și nevoia de personalizare. Răspunsul a venit

tot mai mare de dispozitive, generează o eroziune voluntară a

singur prin lansarea Facebook Connect, care a făcut posibilă

vieţii private.

personalizarea de conţinut pe baza preferinţelor dintr-o rețea de prieteni. Între timp, experimentul Google Social Search www.ittrends.ro

rcrahmaliuc@yahoo.com

Nr. 3 - Martie 2010

29 D

www.ittrends.ro

Nr. 3 - Martie 2010

30 S

Îmbunătăţirea reţelelor wireless cu ajutorul tehnologiei optice de Marius Isbăşoiu, Consultant – Infologica

ie că este vorba de un aeroport sau o sală de curs care „se respectă”, lipsa unei reţelele wireless a devenit de neconceput. Într-o lume în care comunicarea a devenit scop în sine iar comunicarea directă e cam desuetă, posibilitatea unei reţele fără fir a trezit interesul oamenilor, iar ea s-a realizat cu ajutorul undelor electromagnetice.

Mobilitatea şi flexibilitatea oferită de acest

anumite fabrici, aceste reţele pot fi folosite

nou tip de reţele le-au transformat foarte

în locuri unde instalarea celor clasice era

repede într-un deziderat în anumite con-

inacceptabilă, sau pot împărţi acelaşi spaţiu

texte. Entuziasmul s-a diminuat însă

cu acestea. În plus, dacă se foloseşte lumina

atunci când au ieşit la iveală inconvenien-

din spectrul vizibil, visele angajaţilor pot

tele destul de mari, care au mai fost ame-

prinde viaţă prin realizarea unor proiecţii

liorate pe parcurs, însă unele dintre ele nu

de înaltă definiţie, care pot rezolva şi pro-

au putut fi anticipate înainte de punerea în

blemele din sălile de conferinţă. Punerea

funcţiune.

la dispoziţie a unor astfel de soluţii este

Marius Isbăşoiu, Consultant – Infologica

Este bine cunoscut faptul că reţelele fără

posibilă datorită faptului că s-au reuşit

fir au rata de transfer mai scăzută decât cele

transmisii şi de 1 Gbps, sau chiar mai

o aventură mult mai riscantă şi dificilă,

cu fir, sau că uneori calitatea comunicaţiei

mult. Este de aşteptat ca această tehnolo-

în condiţiile în care va trebui să pătrunzi

lasă de dorit datorită atenuării semnalului

gie să atingă viteză analogă cu cea a fibrei

în interiorul clădirii pentru a încerca să te

sau a interferenţelor cu alte dispozitive

optice faţă de cablul de cupru.

conectezi neautorizat la reţea.

electromagnetice. Ca de obicei, problema

Nici ecologiştii nu vor fi dezamăgiţi de

Fără îndoială că există şi obiecţii la

securităţii s-a pus mai târziu şi s-au con-

implementarea unor astfel de soluţii, dato-

această tehnologie, cum sunt cele referi-

statat neajunsuri mari legate de intercep-

rită faptului că acestea elimină poluarea

toare la faptul că semnalul optic, emiţătorul

tarea traficului şi autentificare.

electromagnetică şi consumul de energie

şi receptorul se pot obtura uşor de către

Deşi se află în stadiu de pionierat, re-

mai mic, deci este „verde”. Rămâne de

persoane rău intenţionate, iar transmisia

ţelele wireless optice care folosesc trans-

văzut dacă această tehnologie are poten-

pe distanţe mari sau în afara clădirilor

misia multi-element şi receptori ramificaţi,

ţialul să ofere o soluţie alternativă fără

întâmpină şi ea dificultăţi.

pentru a rezolva mai vechea problemă a

prea multe radiaţii şi pentru domeniul tele-

obstacolelor care împiedică lumina, pot

foniei mobile.

Descoperirile aduse pot fi înscrise într-un curent mai general de cercetare asupra teh-

oferi soluţii viabile pentru unele din aceste

Astăzi există tehnologii bine puse la

nologiei optice prin care s-au realizat fibra

neajunsuri, fără a leza mobilitatea mult

punct pentru a transforma semnalul lu-

optică, circuite integrate fotonice sau me-

dorită de cei care se simt spânzuraţi de ca-

minos într-unul electric şi invers. Acest

morie RAM optică. Toate acestea deschid

blul de reţea. Prin instalarea unei reţele de

lucru creează posibilitatea alternării celor

drumul unei procesări optice totale, fără a

senzori, semnalul optic poate fi direcţionat

două tipuri de reţele fără fir şi implicit im-

mai fi necesară conversia foton-electron

către alte încăperi ale unei clădiri, conferind

plementarea uneia din soluţii pe anumite

care este consumatoare de resurse.

astfel accesibilitate şi, în plus, controlabili-

zone unde acest lucru este necesar, fără

În aşteptarea noilor calculatoare care se

tate a perimetrelor în care semnalul optic

a produce modificări majore în structura

vor baza pe tranzistoare organice şi proce-

poate fi receptat. În funcţie de context,

generală a reţelei.

soare cuantice, constatăm că nici reţelele

se foloseşte lumina albă, infraroşie sau

Reţelele wireless optice aduc un plus şi

fără fir nu fac excepţie de la legea conform

în ceea ce priveşte securitatea. O încăpere

căreia orice tehnologie care apare se va

Datorită faptului că nu mai există inter-

care are ferestrele inaccesibile sau în care

dezvolta până la epuizarea ultimelor sale

ferenţă cu alte surse generatoare de unde

semnalul luminos folosit de reţea nu se

potenţialităţi.

radio sau de înaltă frecvenţă, lucru care le

transmite şi către fereastră, va face din

făcea indezirabile în locuri ca spitalele sau

activităţi ca wardriving sau warwalking

ultravioletă.

www.ittrends.ro

marius.isbasoiu@infologica.ro

Nr. 3 - Martie 2010

31 D O S A R

A D M I N I S T R A Ţ I E

P U B L I C Ă

CALENDAR

CONFERIN}E GET IN CONTACT WITH YOUR AGORA FUTURE BUSINESS PARTNERS! CONFERINȚELE

REGIONALE R

CONFERINȚELE

DE SOLUȚII D

Constan]a (Constan]a, Tulcea, C`l`ra[i) 16 martie Gala]i (Gala]i, Br`ila, Ialomi]a) 17 martie Ia[i (Ia[i, Vaslui, Boto[ani) 19 martie Bra[ov (Bra[ov, Covasna) 20 aprilie Sibiu (Sibiu, Alba, Mure[) 21 aprilie Cluj-Napoca (Cluj, Bistri]a-N`s`ud) 23 aprilie Craiova (Dolj, Olt, Teleorman) 18 mai Timi[oara (Timi[, Cara[-Severin, Arad) 20 mai

TEHNOLOGIE TE TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

ROADSHOW DE TEHNOLOGIE ȘI FINANȚĂRI

Conferin]ele Regionale Agora sunt un Roadshow de tehnologie [i finan]`ri care promoveaz` solu]iipentru sc`derea costurilor [i eficientizarea afacerilor [i solu]ii de finan]`ri nerambursabile [i/sau par]ial rambursabile [i asigur`ri. Conferin]ele au fost lansate în februarie 2005 [i au înregistrat 52 de prezen]e pân` la sfâr[itul anului 2009 în cele mai dezvoltate regiuni ale ]`rii, însumând o audien]` de peste 5.000 de participan]i din aproape 4.000 de companii. http://solepad.agora.ro

CONFERINȚELE

Conferin]ele de Solu]ii Agora sunt o suit` de manifest`ri care alterneaz` workshop-uri interactive cu discu]ii în cadrul unor mese rotunde cu public, pe durata unei zile. Scopul Conferin]elor de Solu]ii Agora este de a prezenta punctele de vedere ale marilor juc`tori în domeniile de interes asupra tendin]elor pie]ei, precum [i a aduce laolat` furnizori [i utilizatori de solu]ii care, în cadrul discu]iilor one-to-one vor putea pune baza unor colabor`ri viitoare. Spa]iul special destinat fiec`rui partener permite atât prezent`ri demonstrative ale solu]iilor, cât [i discu]ii mai restrânse pe marginea acestora. La Conferin]ele de Solu]ii Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori economici, Chief Financial Officers, directori de achizi]ii din companiile medii [i mari [i administra]ia public`. Audien]a minim`: min. 50 de persoane / conferin]`. Solu]ii pentru IMM-uri (ERP, CRM, Document Management, BI) 11 martie Solu]ii New Business (SaaS, Cloud Computing,Outsourcing) 3 iunie

www.ittrends.ro

Conferin]ele de Tehnologie Agora reprezint` o suit` de manifest`ri menite a prezenta solu]ii concrete pentru administra]ia public` central` [i/sau institu]iile financiar-bancare, telecom, utilit`]i [i marile companii. La Conferin]ele de Tehnologie Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori IT, persoane care stabilesc bugetele de achizi]ii în marile corpora]ii. Audien]a minim`: cca. 60 de persoane / conferin]`. Conferin]ele de Tehnologie Agora au debutat în 2008, înregistrând 20 de conferin]e în primii 2 ani, audien]a fiind între 70 [i 140 de participan]i / conferin]`.

http://atc.agora.ro Storage 27 ianuarie Unified Communications 10 februarie Administra]ie Public` 24 februarie Virtualizare 24 martie Securitate 14 aprilie Business Continuity/Disaster Recovery 28 aprilie Centre de date 12 mai Open Source/ Free Software 27 mai Managementul infrastructurilor IT 16 iunie Intelligent Networks 30 iunie

Nr. 3 - Martie 2010

32 S

Brother MFC 9120CN de Cristian Lãcraru

ipărire, scanare, copiere și fax. Asta

Restriction, tocmai pentru a oferi un con-

sunt sigur că ar începe imediat să sune

înseamnă multifuncțional, într-o

trol asupra modulului color. Pentru că

telefoanele pentru suport în activarea și

definiție simplă, dar nu completă.

este vorba de un model de birou, Brother

gestionarea tipăriturilor securizate. Bine

Utilizarea unui echipament de tipă-

a activat și Secure Print, o funcție despre

însă că există, mai ales pentru cei care nu

rire cu funcții multiple este acum la fel de

vor să treacă prin situații neplăcute.

folosită ca memory stick-ul.

9120CN are și scaner și ADF și fax.

Alegerea unei imprimante de birou

Viteza de tipărire este de maxim 16 pa-

nu este ceva complicat, dar nici nu trebuie

tratată

gini pe minut. Nu contează dacă e vorba

superficial.

de color sau monocrom, pentru că tot

Te-ai gîndit la vibrații, spațiu ocu-

atâtea treceri face imprimanta cu hâr-

pat, capacitate de coli, ADF, co-

tia pentru imprimare. Capacitatea tăvii

nexiuni multiple, zgomot, ma-

de alimentare este de 250 de coli.

nevrabilitate,

prea

La cumpărarea unei imprimante

utilizatorul? Pentru că dacă vine

interacțiune

de rețea ar fi minunat dacă utili-

vorba de total cost sunt sigur cã

zatorii ar face și un mic training

da. Sau îmi doresc să fie așa.

cu modelul pentru diverse situații.

Acum doi ani de zile producătorii

După o astfel de etapă ai putea

s-au chinuit din greu să explice

să îți dai și mai bine seama de

TCO-ul. Au reușit sau nu, vreau

cum se comportă imprimanta în

să cred că da, pentru că altfel

situații multiple, dar mai ales de

degeaba vrei să fii verde, mic și

cât de ușor poți să lucrezi cu ea,

jucăuș, în trend cu lumea.

fără să ai neapărat habar de IT și

Modelul 9120CN de la Brother

echipamente. Un paper jam în di-

vine cu câteva caracteristici pe care

verse situații, o înlocuire de cartuș

trebuie să le treci în revistă când

sau o curățare ușoară, sunt etape

faci o astfel de achiziție. În primul

care cred că ar trebui trecute în

rând, trebuie să ai în vedere că

manualul de utilizare. Cui nu i s-a

este un model LED color, tehnologie

întâmplat să rămână după program,

de imprimare proprietară Brother lansată

care mulți când aud se bucură, dar puțini

să printeze şi să aibă o eroare, din di-

la începutul acestui an. Alegerea unui mo-

o și folosesc cu adevărat. E de ajuns totuși

verse situaţii? Aici vei vedea cât de bine

del color în birou trebuie făcută cu mare

să scape la print câteva fișiere critice, să

interacţionează imprimanta cu utilizato-

atenție, dacă ții la costurile firmei. Brother

zicem salariile angajaților (în perioada

rul. Modelul 9120 de la Brother a trecut

a implementat în 9120CN funcția Colour

asta ar fi cu adevãrat informații critice) și

cu brio testul în mediul de lucru.

EDITORIALIŞTI:

ISSN: 2065 - 4766

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com

REDACÞIA: Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Cristian Lăcraru, Channel editor cristian.lacraru@agora.ro Elena Andreea Liþã, Senior editor elena.lita@agora.ro Monica Muscã, Senior editor monica.musca@agora.ro Cristian Faur, Business editor cristian.faur@agora.ro Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT: Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro

O PUBLICAŢIE

AG GO ORA

NOTÃ COPYRIGHT: Copyright © 2010 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

Radu Teleman, Sales Manager radu.teleman@agora.ro

ADRESA: Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro

www.ittrends.ro

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 8, Ap. 81, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Libr`rie: Str. Halelor, nr. 3 (Cheiul D창mbovi]ei, dup` Hanul lui Manuc) Tel: 0723.576750; 0721.927499; 021.3309281 www.byblos.ro; dpastrama@byblos.ro