Revista Agrointeligența - Nr. 1/2016

Nr. 1 - 2016

www.agrointeligenta.ro

Alcedo - soluții inteligente pentru fermieri și în 2016

Paginile 14-37

ÎNTOTDEAUNA LA ÎNDEMÂNĂ

TRUSA DE SCULE CASE IH 6+VCP /CEJKPGT[ 4QO¾PKC KÅ“K QHGTà GRATUIT NC CEJK\KÅ“KQPCTGC WPWK VTCEVQT UCW C WPGK EQODKPG 6+VCP /CEJKPGT[ 4QO¾PKC KÅ“K QHGTà GRATUIT 6+VCP /CEJKPGT[ 4QO¾PKC KÅ“K QHGTà GRATUIT NC CEJK\KÅ“KQPCTGC WPWK VTCEVQT UCW C WPGK EQODKPG GRATUIT NC CEJK\KÅ“KQPCTGC WPWK VTCEVQT UCW C WPGK EQODKPG CASE IH Q VTWUà FG UEWNG RTQHGUKQPCNà RG ECTG Uà Q CXGÅ“K ÊPVQVFGCWPC NC ÊPFGO¾Pà IH Q VTWUà FG UEWNG RTQHGUKQPCNà RG ECTG Uà Q CXGÅ“K ÊPVQVFGCWPC NC ÊPFGO¾PÃ

+OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HÃ TÃ XCNQCTG EQPVTCEVWCNÃ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR ,IBERTATII &. #OMUNA #ORDUN 2OMAN *UDETUL .EAMT 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ #ALEA "UCUREŅTI NR #OM 0IELEŅTI *UDEŤUL $OLJ

7HO OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO 7HO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO 7HO CRAIOVA TITANMACHINERY RO

3

www.agrointeligenta.ro

Haideți să demontăm câteva clișee legate de agricultura românească

P

roblemele cu care se confruntă agricultura românească nu sunt puține și tocmai de aceea, o abordare greșită în rezolvarea lor ar putea aduce mai multe neplăceri decât însăși soluția de rezolvare. Indiferent că vorbim despre irigații, secetă, cadastru, asociere, integrarea producție sau birocrația împovărâtoare din agricultură, toate aceste probleme au nevoie de soluții inteligente pentru rezolvarea acestor neajunsuri ce caracterizează agricultura românească în ansamblul ei.

Irigațiile

Despre irigații au fost scrise foarte multe pagini și au apărut numeroase știri, s-a vorbit despre cum vom folosi milioane de euro de la Uniunea Europeană și de la bugetul de stat pentru construirea unei infrastructurii de irigații, fie că este vorba de cea primară sau cea secundară. Dar sistemul propus pentru refacerea sistemului de irigații este unul învechit și, odată pus la punct, fermierii nu își vor permite să plătească costurile antrenate de aducerea apei din Dunăre și distribuția ei pe întreaga suprafață a fermei. Nimeni nu vorbește de faptul că ceea ce se propune, modelul care este prezentat pentru această infrastructură de irigații, presupune un model din anii 60-70 care implică colectarea de apă din Dunăre, folosirea de energie electrică pentru a trimite apa la o cotă mult mai înaltă și apoi de a împrăștia zeci, sute de mii de hectolitri de apă într-o fermă mare. Ceea ce România ar trebui să se gândească este că în acet moment acest sistem este depășit, pentru că tocmai pentru a trimite această apă ar trebui să ardem gaz, cărbune, să poluăm, totul la niște costuri foarte mari. Există chiar în acest moment un sistem de irigații făcut cu bani de la Banca Mondială și care nu este folosit din cauză că fermierii nu își permit să plătească prețul apei și prețul curentului electric pentru acest sistem de irigații.

Ceea ce am putea face cu banii aceștia: am putea face un sistem de garanții guvernamentale pentru fermieri, cu care aceștia să construiască o infrastructură de irigații îngropată, cu picurare, totul computerizat, unde apa cade nu cu hectolitrul, ci cu picătura, unde nu se folosește foarte multă energie electrică și unde este implicată căderea gravitațională a apei. Vorbim despre irigații în zona Lunca Dunării, Bărăgan, dar ce facem cu fermieri din Transilvania, ce face cu cei din Moldova? Pentru acești fermieri nu avem nici o soluție în acest moment. Dacă luăm în calcul acest model de irigații de masă, care nici pe vremea lui Ceaușescu nu a fost folosit la capacitate maximă dintr-un simplu motiv, costă foarte mult este un sistem energofag, iar în condițiile actuale în care calculăm totul în termeni de eficiență a energiei electrice sau termice acest sistem nu are cum să fie de viitor, nici măcar de prezent. Un fermier care vrea să-și facă acum, în România anului 2016, un sistem de irigații prin picurare, îngropat trebuie să plătească pentru apa pe care o trage din pămân-

Vlad Macovei, Director General Agrointeligența tul lui. O aberație legislativă care este greu de explicat și oricum de netolerat.

Seceta

Seceta nu este un fenomen ce afectează izolat doar România, fenomenul de secetă este răspândit în toată Europa, dar fermierii europeni au învățat să folosească tehnologia în interesul lor, lucru ce ar trebui urmat și de fermierul român, înainte să ceară despăgubiri de secetă. Toți vorbim de secetă, că în România este secetă, că fermieri sunt păgubiți, că au pierderi an de an. Să știți că secetă există și în Polonia, Franța, Germania, Spania și în Italia. Ce trebuie făcut aici este următorul lucru, până a discuta despre despăgubiri ar trebui să discutăm despre perdele forestiere. Există în România un program național care să încurajeze plantarea de perdele forestiere care ar putea rezolva poate 25-30% din necesarul de apă și din retenția de apă care este necesară pentru sola respectivă. Vorbim de hibrizi rezistenți la secetă, toate companiile din agri-business au în portofoliu acest produs. Trebuie să existe și o schemă de fertilizare făcută corect și care să conducă la eficiență. De abia după aceea, dacă fermierul a respectat toți acești pași, putem să vorbim despre despăgubiri de secetă, pentru pierderi de recoltă sau venit. Până atunci este nevoie ca fermierii să învețe să-și facă treaba așa cum trebuie și în același timp să respecte planul de lucrări, să folosească hibrizi rezistenți la secetă, să-și pună perdele forestiere, să-și facă sisteme de irigații performante și după aceea putem vorbi și de despăgubire...

Cadastrul

Lipsa cadastrului din România ar putea să-i lase pe fermieri fără svenții din 2020. Chiar dacă procesul de cadastrare a terenului agricol ar fi grăbit, din cauza modului în care s-a făcut punerea în proprietate după căderea regimului comunist, ar putea conduce la situația în care cei mai mulți mici fermieri își vor pierde terenul, pentru că împroprietărirea s-a făcut pentru mai mult teren decât există fizic. Ne plângem că de 20 de ani nu am fost în stare să facem cadastru în România. Știți ce s-ar întâmpla dacă s-ar face mâine cadastru în România prin satelit, măsurat la centimetru sau la milimetru? Vă spun eu, foarte mulți oameni ar rămâne fără pământ la propriu, pentru că o problemă majoră a legii fondului funciar și a completărilor ei ulterioare la sfârșitul lui 1990 și începutul lui 2000 a fost faptul că, punerea în posesie s-a făcut pe mai mult teren decât există fizic. Până nu se reglementează și nu se fac indentificările clare de parcelă nu vom putea vorbi de un cadastru eficient. Vă spun sincer, va ieși răzmeriță în țară, vor fi oameni care se vor trezi fără pământ sau cu pământul înjumătățit.

Soluția legislativă pentru a rezolva această problemă nu există, toți vorbim de cadastru. Avem nevoie de cadastru mai ales pentru afacerile mari, dar cum facem acest cadastru?

Birocrația în agricultură Aceasta este o altă problemă ce le pune bețe în roate fermierilor care doresc să obțină subvenții sau să acceseze banii europeni pentru dezvoltarea afacerilor lor. O soluție pentru rezolvarea acestei probleme ar fi introducerea declarațiilor pe propria răspundere pentru tot ce nu implică o răspundere penală din partea fermierului. Toți ne plângem de birocrația din agricultură, că trebuie să chemăm fermieri, unii dintre ei în vârstă, unii dintre ei poate cu puțină carte să semneze toate hârtiile și să treacă prin tot hățișul birocratic. Din acest punct de vedere organizațiile de fermieri ar trebui să facă o petiție publică și să inițieze un proiect de lege care în agricultură s-ar putea face foarte ușordeclarațiile pe propria răspundere. Pentru tot ce nu implică o răspundere penală, ci doar administrativă se pot da declarații pe propria răspundere și apoi toți funcționarii din minister și din Camerele Agricole care oricum mulți dintre ei ”taie frunză la câini” să meargă în control și cel care este prins că a dat o declarație pe propria răspundere falsă să plătească de 10 ori mai mult decât ar plăti în prezent.

Aproape că nu există zi fără ca fermieri români să nu fie încurajați în fel și chip să-și unească forțele și să se asocieze după modelul fermierilor europeni, un model care funcționează atunci când ai o mentalitate deschisă. În schimb, fermierii români nu ar accepta pentru nimic în lume ca cineva din afara fermei lor, un inginer agronom angajat al asociației, să le spună ce să cultive și unde să cultive pe terenul lor. Toți spun cât de benefic ar fi să avem asociații, dar credeți că fermierilor le-ar conveni să vină un angajat și să-i spună în ferma lui ce să cultive și unde să cultive? Nici un fermier nu ar accepta să vină un inginer din exterior și să-i spună ce să facă în ferma lui chiar dacă la sfârșit îi garantează un venit. Pe termen scurt asocierea trebuie gândită în două direcții: în faza de aval și în amonte. Adică fermierii trebuie să se asocieze pentru a primi inputuri ieftine. Este un caz în Ialomița pe care l-am cercetat recent, unde vorbim de vreo 50.000 de hectare cumulate, fermieri care nu au nici o legătură asociativă între ei, cheamă an de an companiile de inputuri și licitează pentru toată suprafața lucrată, obținând o reducere de preț în medie de 30-35%.

La acest nivel de discount prețurile pe care le obțin pentru recoltă devin foarte puțin relevante în calculul profitabilității fermei, chiar și în cazul unui preț foarte mic tot obțin profit. Fermierii trebuie să se asocieze pentru a pune presiune pe ”aroganța” traderilor și pentru a obține un preț pe care ei îl consideră corect pentru recolta lor. Fermierii sunt niște oameni foarte individualiști, poate cei mai de dreapta oameni din România, vorbim de fermieri care fac agricultură performantă, aceștia nu o să accepte niciodată ca cineva din exterior să vină să le spună ce să facă în ferma lor. Avem nevoie de Camerele Agricole pentru ca în fiecare județ să se obțină această asociere primară și prin Camerele Agricole s-ar putea negocia și prețul inputurilor, și prețul final la recoltă!

Agr business

www.agrointeligenta.ro

4

5

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Gavrilă Tuchiluș,

fermierul care a găsit secretul producției-record de lapte

Pe 25 martie 1990, Gavrilă Tuchiluș venea ca inginer-șef la ferma de vaci din Matca, județul Galați. La 26 ani distanță, dezastrul pe care l-a găsit imediat după Revoluție îl găsim transformat într-un model de succes pentru cei care vor să facă performanță în agricultură.

Fermierul își aduce aminte că, la fel ca și alte mari IAS-uri, și cel de la Tecuci a fost ”spart” în două tocmai pentru a i se asigura supraviețuirea întrucât, în noul capitalism, se credea că nimic din ce e mare nu se mai poate susține. Așa că terenul a rămas la bază, iar la Matca doar animalele, într-o fermă cu garduri prăduite și cu adăposturi fără acoperiș ”La acea vreme îmi amintesc că lucrau 80 de oameni la 1.000 de capete, iar acum noi suntem 80 cu totul și acoperim și terenul, și via, și vacile. Așa am găsit eu ferma în 1990, când am venit de la fostul IAS Berești acasă, că eu sunt din Cosmești și fiul meu urma să intre la școală și mi-am făcut transferul să fim aproape”, își amintește Tuchiluș ce l-a adus la ceea ce astăzi toată lumea știe ca Agrimat Matca Galați.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

6

Nucleu...de elită D

espre ferma de vaci în perioada comunistă, Gavrilă Tuchiluș are numai cuvinte de laudă. A fost una dintre unitățile de elită ale regimului, locul de unde se lua material genetic pentru popularea altor ferme. ”Și atunci se creștea aici tot Holstein. Nucleul este adus în 1972, din Danemarca, deodată cu cel al fermei domnului Petcu. Cred că sunt singurele ferme care au rămas după 1990 la zi. Înainte erau nuclee foarte bune și de aici pleca genetica, junicile gestante mergeau la alte IAS-uri și la CAPuri”, explică fermierul.

Se gândește la ultimii ani și parcă realizează, din nou, cât de mult este legat de acest loc.

A fost parcă de la început unul cu noroc: imediat după transfer, la trei luni, directorul de la acea vreme, fostul primar de Tecuci, Gheorghe Lazăr, a plecat la minister și Tuchiluș a preluat conducerea fermei. A fost momentul când

a început schimbarea despre care se rezumă doar să spună că, la fel ca și acum, ”și-a făcut treaba”. A urmat apoi privatizarea, în 2001, prin PAS (Programul Acționarilor Salariați).

A fost un nou moment de turnură pentru Gavrilă Tuchiluș și Agrimat Matca. ”Am cumpărat cea mai scumpă acțiune din țară la acea vreme, vreo 125.000 de lei. La celalalte privatizări nu săreau de 5.000-6.000 de lei pe acțiune, dar am pus totul în joc pentru că după atâția ani în care am muncit să pun totul pe picioare, pur și simplu nu am vrut să fac jocurile nimănui. Este adevărat că m-au concurat nume puternice la acea vreme, dar și o firmă de apartament, pusă probabil doar să mă scoată din licitație. Am mers cât de sus am putut și nu m-am lăsat”, își aduce aminte Tuchiluș. Chiar și concesionarea terenului a fost nevoit să o facă la supra-preț: 1.200 de kilograme de grâu la hectar!

Astăzi, la 15 ani distanță de privatizare, Agrimat Matca are 1.180 de capete de bovine și lucrează peste 4.600 de hectare și 100 de hectare de viță de vie. Are în curtea fermei și o frumoasă livadă înființată și îngrijită de soția inginerului Tuchiluș, plecată dintre dintre noi mult prea devreme.

Planuri pentru un adăpost modern ”Ferma noastră nu este ultimul răcnet, ci genetica a fost prioritară, iar retehnologizarea majoră noi am făcut-o în 2004 și apoi am mai modernizat pe parcurs. Ceea ce îmi lipsește mie este un adăpost modern care, dacă 2015 ar fi fost un an normal, îmi mai apăreau șase celule de siloz plus un adăpost pentru 600 de vaci cu lapte, iar adăposturile pe care le avem acum pe lângă ar fi rămas pentru restul efec-

7

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Chiar și așa fermierul, este optimist pentru 2016 și se plimbă mulțumit prin fața văcuțelor sale arătoase, cu cușete aduse din Olanda și pe care dintotdeauna a refuzat să le lege. ”Vaca asta m-a trimis în toată lumea. Tot ce s-a făcut s-a făcut din reinvestirea profitului și din subvenție. Am accesat un program de două milioane de euro în 2008 pentru utilaje agricole, iar restul – silozul, e făcut din surse proprii, cu oamenii noștri și m-a costat 105 euro/tonă. Dacă verificați, nu realizează nimeni așa ceva. Am plătit direct nemților cu care ne-am înțeles la prețuri foarte bune, plata pe loc și construcția cu oamenii din fermă”, vorbește Tuchiluș despre capacitatea de stocare de 10.000 de tone.

totuși, din propria experință, gălățeanul spune că este ușor ca de la o producție medie de 6.000 de litri să urci la 9.000. Trebuie doar să existe un interes pentru genetică. Acesta este, de altfel, și secretul producțiilor-record de la Matca, unde în 2004, Tuchiluș, când a venit la noi prima firmă cu material seminal din SUA, s-a numărat printre cei care nu au ratat ocazia de a-și îmbunătăți genetica în fermă. ”Din 2004 și până acum sunt 3-4 generații de vaci și tot nu am ajuns unde trebuie”, ne spune fermierul, subliinind că nu are în vedere doar producția de lapte, ci și conformația și alte caracteristici importante ale rasei Holstein. Caracteristici care pot face ca, în final, la vaca ”perfectă”, să se ajungă la medii pe fermă de peste 12.000 de litri, așa cum au americanii și chiar mai mult, ca-n Israel, unde fiecare fermă este ”conectată” la asociație și urmează cu strictețe un program bine stabilit.

O medie cu mult peste medie

Program pentru performanță

Și acum ajungem la partea frumoasă: producția de lapte care a făcut Agrimat Matca un etalon pentru România cu o medie anuală în 2016 de 11.300 de litri pe cap de vacă la muls.

Este un rezultat care, recunoaște Tuchiluș, nu e ușor de atins, dar care poate fi un punct de pornire pentru un program național dedicat îmbunătățirii produțiilor la nivel național. ”Se cheltuiesc miliarde de lei să facem controlul producției de lapte. Sunt vreo doi cetățeni cu 20-30 de vaci în bătătură, dar vine cineva să facă acel control al producțiilor la aceste ferme? Se face pe genunchi. Dar se dau bani pentru treaba asta. Sunt oameni foarte valoroși în România care pot identifica fermele cu valoare biologică foarte ridicată în România – astea sunt, există, le avem - ce trebuie să facem? Să obținem produși și să vindem către populație sau firme care sunt mai mici și cu potențial scăzut acum. Nu sunt numai eu, sunt multe ferme în România”, vorbește Tuchiluș despre nestematele neșlefuite ale zootehniei românești.

Soluția pentru ca și România să progreseze pe calea laptelui este și materialul sexat – mai scump, dar care îi ajută pe fermieri să obțină o rată de peste 80-82% de vițele. ”În 2006 sau 2007, tot firma care a venit prima dată în România a zis să facem transplant de embrioni.

Am fost câteva ferme din România și s-au adus câteva sute de embrioni. Rezultatele cele mai bune la transferul de embrioni au fost la Matca – un rezultat bun este să ai peste 50% produși obținuți. De ce la Matca? Embrionii au venit congelați și a trebuit să găsim noi mama purtătoare. Am pregătit animalele foarte bine cu o echipă de oameni foarte buni. Se face un profil al sângelui, iar echipa care a făcut transferul, două persoane din Ungaria – reprezentanți ai firmei-mamă din SUA, au venit aici, au stat de vorbă cu tehnicienii, cu doamna inginer (ing.

Gabriela Ganea – n.r.) și cu doctorul și am pregătit materialul ca atare ca să prindem momentul. Pentru primii 10 embrioni, a trebuit să pregătesc 30 de vițele. Cel care făcea implantul, când punea mâna, pipăia uterul și spunea imediat dacă deja am depășit sau nu momentul optim”, explică Gavrilă Tuchiluș, care se mândrește că rata de succes a transferurilor de embrioni a fost de 62% în ferma sa, predominând – foarte important, ”fetele”. ”Din vacile obținute am făcut iar embrioni și am implantat în vacile noastre”, explică fermierul cum și-a perfecționat genetica și cum îi ajută și pe alți crescători să o facă.

Pot fi și sunt ferme în România care își sacrifică un număr de animale să fie donatoare de embrioni și atunci, în loc să se facă un control al producției de lapte, să se dea banii în vânt, se poate face un program de creștere a producției la vaci prin transfer de embrioni în care fie se cumpără de afară, fie se identifică în țară animale valoroase și se pune embrionul de la o vacă care dă 50, 60, chiar 70 de litri pe zi, mai spune Tuchiluș. Este vizibil nemulțumit de modul în care atât statul, dar și mulți fermieri, tratează vaca. ”Pentru un litru de lapte, inima pompează peste 400 litri de sânge. Vă gândiți ce fabrică este acolo și cum gândește ea. Și tu dai cu bățul în ea și vrei să mai dea și lapte dacă o ții la păscut pe marginea străzii, unde mănâncă și gâsca”, își varsă năduful crescătorul din județul Galați.

tivului”, este oful lui Tuchiluș legat de anul agricol care i-a dat planurile peste cap.

Siloz ridicat cu oamenii din fermă

Investiție în genetică Din punctul de vedere al producției de lapte, Agrimat Matca este cu mult peste ceea ce se raportează la nivel național – circa 3.000 de litri pe cap de vacă, și chiar peste media europeană de 8.500-9.000 de litri per animal muls. Și,

Agr business

www.agrointeligenta.ro

8

Ozana , vaca cu cea mai

mare producție de lapte din România Cum a evoluat prețul laptelui livrat de la Matca

D

intre vacile Holstein ale fermei Agrimat Matca Galați, una este specială.

Este ceea ce atât Gavrilă Tuchiluș, cât și inginera unității, Gabriela Ganea, numesc ”vaca etalon”. I-au dat și un nume pitoresc: Ozana și se mândresc cu ea ca fiind vaca de lapte care a încheiat anul trecut cu cea mai bună producție de lapte.

Când s-a tras linie la producția de lapte din 2015, Ozana a ieșit pe primul loc. ”Ne-am închis cu ea la 18.018 litri de lapte. Este mândria noastră pentru că genetica Ozanei, la fel ca și a altor vaci cu rezultate apropiate a fost obținută la noi în fermă. Vorbim despre o medie de 60 de litri pe zi”, ne-a declarat Gavrilă Tuchiluș.

Ozana a împlinit opt ani și a terminat a patra lactație. A intrat acum pe a cincea și are cinci produși care îi calcă pe urme. Astfel, două din fiicele sale aflate în fermă au dat anul trecut 13.000 de litri, respectiv 14.000 de litri de lapte și, cum sunt numai la primele lactații, sunt așteptări mari și pentru ele.

Totul este atent monitorizat cu ajutorul celui

mai bun program de gestionare a efectivelor din ferma de vaci.

La Agrimat Matca, cele circa 380 de vaci care se mulg intră în stație de trei ori pe zi.

Primul muls este dimineața, la 4.30, apoi urmează cel de la prânz, la 11.45, și se închide cu cel de seară, la 18.30. Timpul mediu cât o vacă stă la stație este de 4,5 minute, unul dintre detaliile care, spune Tuchiluș, face diferența în performanța animalelor. Astfel, fermierul spune că tot ce depășește 4,5 minute ca stat la muls nu face decât să creeze o stare de stres pentru vacă, așa cum s-a dovedit în mari exploatații prin studii amănunțite.

Despre hrana animalelor, Gavrilă Tuchiluș vorbește puțin dar, din ce se vede la fața locului, vacile au parte de răsfăț în orice clipă.

Mănâncă afară, în aer liber și, spune fermierul, doar în zilele cu viscol mare a sesizat o ușoară scădere a apetitului. În rest, vacile de la Agrimat Matca se bucură de viață: au libertatea totală, ventilatoare să le răcorească vară, perii pentru masaj și, cel mai important, grija și atenția fiecărui om din fermă!

Cu o investiție concentrată pe partea de genetică, ferma Agrimat Matca nu este ocolită de criza laptelui. Uitându-se în urmă, gălățeanul Gavrilă Tuchiluș spune că dezastrul prețului la lapte a fost unul anunțat: perioada 2014-2015 a fost una cu șuișuri și coborâșuri. S-au adunat toate la finele anului trecut când, în balanța financiară a Gavrilă Tuchiluș, pierderile înregistrate au însumat 1,1 milioane lei raportat la momentul 2014, când prețul laptelui a fost destul de bun. „Cu beneficiarul cu care am contractat producția în perioada 2014-2015 am început cu un preț de 1,7 lei pe litru, adică 0,38 de eurocenți, ceea ce un preț corect. Prețul mediu pe 2014 a fost de 1,486 de lei, iar în 2015 am coborât și la 1,232 de lei. Diferența de preț la cantitatea de lapte pe care am dat-o noi, de 5 milioane de litri pe care i-am livrat în 2015, a fost de 1,1 milioane lei față de 2014. Bani pe care îi puteam investi tot în fermă¨, ne-a declarat fermierul. El spune că o scădere semnificativă s-a simțit din mai 2015. „Atunci am avut cea mai acută cădere cu o ușoară revigorare în lunile noiembrie, decembrie 2015”, a mai arătat Tuchiluș.

9

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Adeptul noilor tehnologii de cultură Fermierul gălățean a ales pentru primăvară să semene 1.100 de hectare de porumb, 650 de hectare de floarea-soarelui și peste 200 de hectare de soia, reușind până în prezent să înființeze 50 de hectare de lucernă. Încurajat de prețul bun ce se oferă pe piață pentru grâul durum, Tuchiluș a ales să pună în această primăvară și 40 de hectare de grâu, tocmai pentru a vedea ce performanțe reușește să obțină la această cultură. ”Am luat să experimentez un soi de grâu de primăvară, un grâu durum pe care l-am și semănat pe vreo 40 de hectare. Știu că este bun, productiv și se vinde la preț bun pe piață dar am luat să văd cum se prezintă la mine în fermă. În condițiile de secetă se ce manifestă din ce în ce mai des în România este destul de dificil să cultivi pe o suprafață însemnată grâu durum, dar încercăm, am zis să riscăm și noi anul acesta cu 40 de hectare. Totul este achiziționat - atât sămânța pentru culturile de primăvară, cât și îngrășămintele pe care le vom administra. Prioritizăm ce avem de făcut, ca să ne încadrăm în epoca optimă și să semănăm cât mai devreme pentru a evita seceta din timpul verii care se instalează începând cu 15 iunie”, ne-a spus gălățeanul.

Raportat la felul în care se prezintă la această dată terenurile agricole, inginerul Gavrilă este de părere că nu va întâmpina probleme la înființarea culturilor de primăvară, mai ales că utilajele perfomante pe care le deține îi permite să semene 170 de hectare în 24 de ore. ”Nu vor fi probleme la înființarea culturilor de primăvară, noi avem utilaje performante și printr-o singură trecere facem acum o lucrare de afânare a solului, deci nu lucrăm cu

discuri, avem echipamente care doar afână. În spatele utilajului de afânat mergem cu semănătoare și cu fertilizarea. Avem semănătoare Monosem pe 12 rânduri și trei semănători Sfoggia și avem o viteză de lucru în 24 de ore de 170 de hectare”, a precizat fermierul.

Până acum fermierul gălățean a ales să experimenteze tehnolgia de cultură cu minime lucrări agricole doar la culturile păioase, abia de anul viitor ale în plan să extindă această tehnologie și la culturile prășitoare. ”Nu am încercat noile tehnologii de cultură la porumb, dar cred că începând de primăvara viitoare vom lăsa o suprafață și vom experimenta tehnologia minimum till. Sunt momente în care ai de câștigat din această tehnologie pentru că trebuie să producem mult și ieftin pentru a fi profitabili, dar cu tehnologia clasică produci puțin și scump. La noi factorul limitativ este apa și ne îngrijorează ceea ce a zis directorul de la INMH că vom avea secetă și anul acesta și va fi mai dură decât anul trecut. Fiecare fermier își alege modul de lucru pentru înființarea culturilor, dar foarte important este să-ți păstrezi apa în sol. Noi avem utilaje să lucrăm alternativ. La grâu deja lucrăm cu minimum till, să vedem la prășitoare cum vor evolua lucrurile. La porumb venim cu utilaje performante pentru a face afânarea solului, semănăm imediat după, aplicăm erbicid și o fertilizarea fazială cu azotat de amoniu atunci când porumbul are 4-6 frunze, în condițiile în care sunt perspective de apă, dacă nu va rămâne cu o fertilizare pe care o facem la semănat cu 175 kg/ha cu un produs cu degajare treptată”, a vorbit inginerul, despre tehnologia pe care o aplică la cultura de porumb.

Fertilizarea culturilor de toamnă la Matca

În toamna anului 2015, Gavrilă Tuchiluș a semănat 1.600 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz și 650 de hectare de rapiță, culturi care au intrat destul de bine în iarnă, cu excepția grâului care în procent de 30% era răsărit și în curs de răsărire. Iarna blândă a fost tocmai bună pentru cultura de grâu care a recuperat la stadiul de evoluție, iar în ceea ce privește fertilizarea, fermierul a reușit în mare parte să aplice îngrășămintele chimice în dozele pe care și le-a propus, urmând apoi ca la aplicarea tratamentelor împotriva bolilor și dăunătorilor să mai aplice și îngrășăminte foliare.

”Până acum am reușit să fertilizez cele 650 de hectare de rapiță și avem puse capcane pentru că avem un dăunător care ne înțeapă tulpinile. Analizăm să vedem dacă avem pragul necesar pentru a interveni cu tratament contra dăunătorilor. Odată cu combaterea venim și cu un îngrășământ foliar și cu o substanță pentru combaterea bolilor. La orz am reușit să fertilizăm toată suprafață și acum suntem cu fertilizarea la grâu. Urmărim îndeaproape evoluția buruienilor, pentru că dacă iarna a fost blândă cu culturile agricole și buruienile au pornit în vegetație. Odată cu erbicidare aplicăm și tratamentele foliare la grâu și orz. În ceea ce privește schema de fertilizare noi lucrăm la păioase cu un produs care se numește Amosulf (produs de Naturevo), un produs cu degajare treptată, unde aplicăm 300 de kilograme acum, iar la fine-

le lui aprilie dacă vom avea precipitații așa cum ne dorim vom mai aplica 60 de kilograme de azotat de amoniu. La rapiță ne limităm la cele 300 de kilograme de Amosulf, nu mai dăm cu nimic. Nu există secrete în ceea ce privește reușita unei fertilizări, fiecare îngrășământ are specificul lui, dar noi folosim un fertilizator de ultimă generație ce ne-a dat rezultate foarte bune în ultima perioadă de timp. Fiecare își alege produsul în funcție de experiența pe care a acumulat-o, în funcție de necesarul plantelor dar trebuie să fim atenți la faptul că atât azotatul de amoniu, cât și ureea acidifiază solul.

Fiecare agronom are experiența lui, dar toți țin cont de două aspecte: să nu crească aciditatea în solul și să nu aibă pierderi la elementul de bază”, a explicat fermierul, care este schema de fertilizare pe care o aplică an de an.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

12

Vremea bună dă peste cap calendarul agricol

Laurențiu Baciu (LAPAR): Vom recolta mai devreme cu două săptămâni Iarna blândă a ajutat mult culturile însămânțate în toamnă care acum se prezintă la un stadiu de vegetație mai avansat decât cel normal pentru această perioadă.

Astfel, potrivit estimărilor fermierilor, dacă totul decurge așa cum trebuie, cel mai probabil campania de recoltat la grâu și rapiță va începe cu două săptămâni mai devreme.

L

aurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) se arată mulțumit de felul în care se prezintă culturile în câmp la început de martie, dar recunoaște că pentru zona în care își desfășoară activitatea, regiunea Moldovei, situația se poate schimba radical dacă în perioada imediat următoare nu își fac apariția precipitații serioase. ”Lipsa de umiditate din sol încă nu și-a făcut simțită prezența în culturi, dar dacă nu plouă, în perioada următoare este posibil să avem un an cu probleme, pe zona Moldovei. Lipsa de apă din sol poate pune probleme și la înființarea culturilor de primăvară în această zonă agricolă. În continuare pe parte Moldovei avem o problemă cu deficitul de umiditate”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Campania de recoltare la grâu și rapiță va începe mai devreme Faptul că în această iarnă nu prea am avut perioade lungi de temperaturi negative și nici cantitatea de precipitații nu a fost una însemantă sunt semne ce ne spun că vom aveam culturi mult mai timpurii decât în alți ani. ”Cred că vom recolta cam cu două săptămâni mai devreme decât în mod normal.

Dar încă o dată revin asupra cantităților de precipitații de care avem mare nevoie, mai ales în zona Moldovei”, a adăugat fermierul băcăuan.

Potrivit liderului LAPAR la cum se anunță

prognoza meteo pentru perioada următoare se pare că și însămânțarea culturilor de primăvara va începe ceva mai devreme, cu condiția ca terenul agricol să o permită, adică să existe suficientă umiditate în sol.

A început semănatul la culturile timpurii Dată fiind vremea prielnică în unele zone ale țării deja au început lucrările de fertilizare și de însămânțare la culturile timpurii. ”În partea de sud deja s-a intrat în câmp pentru însămânțarea culturilor timpurii și mă refer aici la cei care cultivă mazăre, lucernă, grâu de primăvară sau chiar rapiță de primăvară. S-a intrat la semănat, în unele locuri chiar au terminat semănatul pentru că sunt condiții prielnice de lucru în câmp în zonele unde nu avem deficit de umiditate”, a mai spus liderul Baciu.

Fermierii se vor orienta către culturi cu perioadă scurtă de vegetație Potrivit lui Baciu, cultura pe care vor miza fermierii anul acesta va fi cea de floarea-soarelui, urmând ca în viitor apropiat aceștia să se orienteze mai mult către culturile cu o perioadă scurtă de vegetație din cauza condițiilor climatice care afectează an de an producția agricolă a speciilor tradiționale. ”Din cauza condițiilor meteo care sunt din ce în ce mai neprietenoase cu fermierii, cred că va exista o reorientare către culturile cu o perioadă scurtă de vegetație, care vor pu-

tea să acumuleze apa. Nici un fermier nu va mai putea să facă un business la voia întâmplării, pentru că primul pas greșit e greu, al doilea este ultimul. Nu aș vrea să am dreptate dar dacă lucrurile continuă în același ritm în ceea ce privește agricultura, cred că în viitorul apropiat activitatea agricolă va deveni una dintre cele mai puțin profitabile activități și atunci cred că fermieri vor încerca o altă orientare a business-ului pentru că după cum știți prețurile produselor agricole sunt într-o continuă scădere, în timp ce inputurile sunt într-o contiună creștere”, a vorbit președintele LAPAR despre viitorul agriculturii românești.

Baciu mai are de însămânțat 1.300 de hectare cu porumb, soia și floarea-soarelui În ceea ce privește situația de la ferma din comuna băcăuană Damienești a liderului fermierilor din sectorul vegetal, președintele Baciu a ales să cultive 1.200 de hectare cu grâu și rapiță, urmând ca în primăvară să mai înființeze alte 1.300 de hectare cu floareasoarelui, soia și porumb. ”Acum în primăvară am reușit deja și o fertilizare cu azot în cea mai mare parte a suprafeței însămânțate în toamnă. Am lăsat pentru campania de primăvară o suprafață de 1.300 de hectare care va fi acoperită cu floarea-soarelui, dar nu mare suprafață, cu soia undeva la 150 de hectare și cea mai mare parte cu porumb”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

13

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Emil Dumitru, Federația Națională Pro Agro:

„AFIR ar trebui să gândească pachete de creditare atractive pentru fermele de familie” Cea mai mare reușită a fermierilor privind accesare fondurilor europene prin PNDR 2014-2020 a fost anul acesta de a convinge autoritățile să renunțe la Ghidul condițiilor artificiale, un document care ar fi blocat o mare parte din finanțările în agricultură. Pasul următor este de a convinge Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) de nevoia unui sprijin suplimentar pentru cofinanțarea proiectelor.

G

hidul de condiții artificiale a fost retras de pe pagina AFIR după ce Federația Pro Agro s-a implicat să explice autorităților că acel docu„ ment ar fi încurcat mai mult lucrurile. Fermierii au nevoie de sfaturi cum să acceseze banii europeni și sper ca într-un final, și chestiunea condițiilor artificiale să fie tranșată în favoarea beneficiarilor”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.

Fermele medii ar trebuie să aibă prioritate Marea problemă a agriculturii românești rămâne cea a exploatațiilor medii și mici care nu reușesc să acceseze fondurile europene și să se dezvolte. ”AFIR ar trebui să se concentreze pe gândirea unor pachete de creditare atractive pentru ferma de familie. Din punctul meu de vedere, principala țintă a AFIR ar trebui să fie dezvoltarea fermelor medii în România pentru că numai așa putem să facem o agricultură performantă. Producătorii mari oricum vor depune proiecte, însă ferma de familie are nevoie de susținere și are nevoie, pe lângă facilități, și de o bună consultanță, inclusiv din partea funcționarilor”, a indicat fermierul.

Un nou sistem de creditare Dobânda la care se poate împrumuta un fermier care dorește să-și asigure partea de cofinanțare a unui proiect european este destul de mare în raport cu forța lui financiară.

”Trebuie gândit un sistem de creditare în care garanțiile suplimentare pe care băncile comerciale le solicită fermierilor să fie mult mai simple. Altfel va persista situația de acum când agricultorul preferă să cumpere utilaje second-hand sau să lucreze cu instituții financiare nebancare”, a mai spus reprezentantul fermierilor din Pro Agro.

neglijat, vorbim de câteva miliarde de euro bune în exercițiul financiar 2014-2020. Aici ar trebui să se facă un caiet de sarcini în care să se lucreze cu maxim trei bănci comerciale prin care să se ruleze aceste sume de bani și în mod automat se vor obține și dobânzi negociate de minister, mult mai atractive pentru fermieri”, recomandă Emil Dumitru.

Se impune reducerea comisionului de garantare

Timpul înseamnă bani. Și în agricultură

Potrivit liderul Federației Naționale Pro Agro, comisionul de garantare pentru un credit este de 3,8%, un procent ”anormal” ținând cont că, la momentul la care s-a stabilit acest nivel, dobânda de referință era mult mai mare. În acest sens, este necesar ca în regim de urgență ministerul Agriculturii împreună cu Fondul de Grantare a Creditului Rural să facă o notificare la Comisia Europeană pentru reducerea acestui comision.

Experiența cu fondurile europene a demonstrat că perioada de timp de la depunerea proiectului și până când fermierul ajunge să facă investiția este destul de mare. ”Va conta foarte mult și rapiditatea cu care AFIR îi va răspunde fermierului la proiectul depus. De exemplu, eu îmi doresc să-mi cumpăr o combină de recoltat cereale păioase, iar acest utilaj îmi trebuie în luna iunie. Dacă am depus azi proiectul și mie îmi comunică AFIR peste 8 luni - un an că proiectul este eligibil, eu nu mă pot baza și nu pot să-mi fac un plan de afaceri pentru investiția respectivă.

Dacă răspunsul vine în două săptămâni, maxim o lună, aplic, merg la bancă iau creditul, pun garanții, pentru că am nevoie de utilaj în vara asta și nu peste un an. Dacă vrem cu adevărat să ”dezghețăm” sistemul, trebuie să facem acest lucru ținând cont de realitățile agriculturii. Suntem într-o economie reală unde lucrurile evoluează cu rapiditate și coerență și eficiență, nu avem cum să fim competitivi”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.

Banii ar trebui rulați prin maxim 3 bănci În viziunea președintelui Federației Naționale Pro Agro creditele bancare destinate proiectelor pe banii europeni ar trebui rulați doar prin intermediul a 3 bănci cu dobânzi preferențiale pentru fermieri. ”Cred că avem o bancă a fermierului - CEC Bank. Nu avem nevoie de altă bancă. Problema de fond este legată de modul în care ministerul și AFIR înțeleg să lanseze aceste licitații pentru sumele de bani care nu sunt deloc de

Agr business

www.agrointeligenta.ro

14

Vicențiu Cremeneanu, președintele ALCEDO:

„A folosi produsele pentru protecția plantelor într-un mod echilibrat, bine gândit, înseamnă o economie pentru fermier”

C

u o climă în continuă schimbare, fermierii se confruntă cu o mare problemă: tot ceea ce se știa odată despre dăunători și buruieni aproape că nu se mai aplică. Specialiștii vorbesc de fenomene noi despre care, până de curând doar se citea în lucrări de specialite. Scenarii sumbre dintre care, multe acum se petrec în fermele din România. În fața acestor noi provocări, marele noroc al agricultorilor este că nici cercetarea nu a stat pe loc. Iar când vorbim în România despre inovație în protecția plantelor, de produse eficiente, unul ditnre primele nume care ne vin în minte este Alcedo. Președintele companiei care produce și distribuie inputuri în cele mai multe ferme din România, Vicențiu Cremeneanu este la rândul său agricultor, așa că știe foarte bine care sunt nevoile și problemele din câmp. ”Pentru noi și pentru mine ca și reprezentant al Alcedo, prioritatea principală este de a aduce fermierilor întotdeauna la cunoștință că a folosi produsele pentru protecția plantelor într-un mod echilibrat, bine gândit, înseamnă și o economie. Tot timpul, economia se face aplicând produsele într-un program dinainte stabilit, nu atunci când apar problemele și doar cu produse foarte complexe putem face o combatere curativă, dar întotdeauna cu costurile ei – nu doar a prețului, ci și de producției scontate”, spune Vicențiu Cremeanu. Acesta subliniază că este foarte important să dăm atenție culturii încă din momentul în care ne gândim că vrem să o înființăm printr-o pregătire corectă a tere-

nului, o sămânță de calitate. ”Fermierii trebuie să conștientizeze că semințele pe care le folosesc în ferme trebuie să fie certificate, adică o sămânță condiționată. Produsele pe care noi le recomandăm pentru tratarea semințelor sunt în primul rând insecticidele pentru că un insectofungicid poate acoperi atât presiunea bolilor, cât și a dăunătorilor”, explică președintele Alcedo.

Un lucru care le asigură fermierilor români că produsele Alcedo au eficiență maximă este acela că o parte din ele se produc chiar aici, la noi în țară, la fabrica Alchimex. ”Îmi este drag să spun că lucrez într-o companie care a dezvoltat acest concept de a fabrica în România produse pentru protecția plantelor la standarde foarte mari deoarece Alchimex la acest moment exportă în 23 de țări formulele produse la noi”, spune Cremeneanu.

Cu o experiență de peste două decenii în agricultura românească, Alcedo este printre puținele companii din piață care pot da un sfat avizat fermierilor atunci când vine vorba de schemele de tratament în culturile vegetale. ”Având în vedere că în România cerealele păioase sunt pe primul loc ca suprafață, și atenția noastră trebuie să fie cea mai mare asupra acestei culturi. Este o cultură care ne asigură o rotație corespunzătoare și poate intra în rotație cu toate celelalte culturi din fermă. Recomand fermierilor să practice întotdeauna această diversificare a culturilor care le poate aduce și o siguranță pentru că eu consider că o fermă care poate realiza un profit sigur este o fermă în care se cul-

tivă minim trei sau patru culturi. Bineînțeles că și prin politicile PAC, pachetul de înverzire, utilizarea unor culture care să ne asigure o refacere sau o îmbunătățire a calităților solului, ne vor aduce un beneficiiu, un plus în viitor. Recomad de asemenea ca întotdeauna, fiecare dintre fermieri să studieze cu atenție potențialul pedoclimatic al zonei în care lucrează, în care are ferma, să nu facă investiții care nu pot fi justificate de producțiile realizate pe ultimii 5 ani sau mai mult. Chiar dacă nu are experiență, se poate interesa care sunt producțiile medii și întotdeauna planul de afaceri să țină cont și de producțiile medii realizate în zonă, bineînțeles la un nivel de tehnologie corespunzător. Întotdeauna trebuie să avem o balanță foarte clară între ceea ce investesc și ceea ce sigur voi obține pentru că în ultimii ani, prețul produselor agricole nu a fost cel pe care l-am dorit noi, ci cel care se face într-o piață liberă”, mai spune președintele liderului de pe piața inputurilor din România.

Un alt brand pe care Alcedo și l-a con-

15

www.agrointeligenta.ro

struit din 2001 și pe care îl continuă și în prezent este cel al pachetelor tehnologice. Mai exact, pachete personalizate cu toate produsele de care fermierul are nevoie și la care are două mari avantaje: scapă de bătăile de cap cu diverși furnizori și, în plus, face economii enorme. ”În momentul de față, dacă este să fac o contabilizare a pachetelor pe care le avem înregistrate ca pachete pentru fermieri, pot să zic că am trecut de 100 pentru că multe dintre ele sunt personalizate.

Chiar sunt pachete pe care le avem personalizate cu numele fermei sau numele zonei pentru că au fost și ca răspouns la nevoile de acolo. În acest moment, numai pentru cerealele păioase avem peste 35 de pachete deoarece nu putem să avem ceva care să fie șablon pentru toată țara deoarece și problemele sunt diferite adică tipul de boli sau presiunea de dăunători, sau tipul de buruieni. (…) Scopul lor este de a prezenta unui fermier o ofertă completă care să acopere pentru toată perioada de vegetație

a unei culturi cu rezolvarea problemelor pe care le au. De aceea cred că pachetul îi poate asigura la un cost scăzut toate aceste produse la momentul oportun pentru că produsele pe care le punem în pachet, respectând o bună etapizare a problemelor, le poate folosi atunci

Folosind întotdeauna ca și etalon prețul de listă, discountul sau reducerea pe care o are un fermier folosind pachetele tehnologice este de minim 35%” când are nevoie, preventitiv și cu un răspuns foarte bun atât a costului de achiziție, cât și a costului înregistrat per total investiție în cul-

Agr activ

tura respectivă. Folosind întotdeauna ca și etalon prețul de listă, discountul sau reducerea pe care o are un fermier folosind pachetele este de minim 35% la aceste pachete. Mă referer la pachetele complete. Întotdeuna am vrut să facem atractiv acest pachet pentru ca, prin costul lui, fermierul să înregistreze un plus de beneficiu”, mai spune Vicențiu Cremeneanu. În final, din discuția cu președintele Alcedo Vicențiu Cremeneanu, am reținut că și în agricultură se aplică o regulă simplă: este mai bine să previi decât să combați. Iar când este vorba de culturile agricole, încălcarea acestei legi nescrise îl poate costa scump pe fermier. Astfel, fiecare discuție cu reprezentanții Alcedo și fiecare vizită la fabrica Alchimex ne redau încrederea că producătorii români au sprijin solid: atât în pământul fertil cu care Dumnezeu a binevântat țara noastră, cât și în companii care sunt aproape de agricultor, ajutându-l să rezolve orice problemă cu soluții eficiente și la prețuri corecte!

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Avantajele utilizării pachetelor tehnologice în culturile dumneavoastră!

N

u puțini au fost acei fermieri care au fost puși în situația de a cheltui timp și mai ales mulți bani pentru a-și cumpăra produse de protecția plantelor, atât de utile în combaterea bolilor, dăunătorilor, dar și a buruienilor. Așa că, ne-am gândit să ușurăm munca fermierului și să oferim soluția cea mai pragmatică, pachetele tehnologice. De ce neam gândit să aducem pe piață aceste pachete? Ei bine, din mai multe considerente, și anume: ai înglobate toate produsele de care ai nevoie, de la cele mai renumite companii de produse de protecția plantelor, economisești timp și bani decât dacă le-ai achiziționa separat, și ce este cel mai important au prețuri foarte accesibile pentru fiecare fermier. Le-am gândit în așa fel încât să poată fi utilizate de toți cultivatorii. De asemenea, disponibilitatea produselor în fermă la momentul optim pentru aplicare, modul în care sunt structurate, pentru a asigura o tehnologie pentru cerințele fermierilor sunt alte avantaje.

De când le-am introdus pe piață fermierii le folosesc cu mare încredere. Au obținut producții bune, evident, iar lucrul ăsta pe noi ne-a bucurat enorm.

Mulți fermieri ne-au întrebat dacă o să mai avem în oferta Alcedo 2016 pachete tehnologice. Răspunsul este afirmativ, iar Alcedo le va păstra și pe viitor, deoarece au devenit instrumentul principal în lupta fermierilor cu bolile, dăunătorii și buruienile.

Așadar, pentru cereale păioase fermierii au la dispoziție 28 de pachete, din categoriile: Diamond, Gold, Silver, Bronze, Criza-n Tema, dar și altele. Aici, găsesc fungicide, insecticide, erbicide, dar și fertilizanți foliari.

De exemplu, buruienile din culturile de cereale păioase sunt o problemă majoră ce pun în pericol cultura. Însă în pachetele tehnologice puse la dispoziție de către Alcedo, fermierii pot apela, de exemplu, la cele mai utilizate erbicide din România, și anume, cele din familia Rival. Fermierii știu deja că Rival Superstar 75 GD și Rival Star 75 GD combat foarte

bine buruienile dicotiledonate anuale și perene, inclusiv pe cele rezistente la 2,4 D. De asemenea, împotriva complexului de boli foliare și ale spicului, găsesc în pachete, fungicide ca Bumper, Topsin 500 SC, Priori Xtra și Chefara. Mulți fermieri au probleme cu insectele. Avem soluție și pentru aceste probleme și aici amintim insecticidele Faster 10 CE, Faster Gold 50 EC și Mospilan 20SP, eficiente în “lupta” cu dăunătorii cerealelor. Pentru a face un tratament complet la culturile de cereale păioase, ne-am gândit ca pachtele tehnologice să conțină și un fertilizant foliar, cum este Microfert U. Acesta le asigură plantelor pe lângă aportul de elementele și microelementele nutritive de care au nevoie și o

eficacitate deosebită când sunt aplicate împreună cu fungicidele.

Despre cultura de rapiță, știm că se înscrie printre culturile care necesită tehnologie, avându-se mare grijă să fie liberă de boli, buruieni și dăunători. Pentru această cultură, Alcedo le aduce fermierilor 12 pachete tehnologice, ce conțin fungicide, insecticide, erbicide, ce dau cu siguranță randament. În majoritatea culturilor de rapiță apar boli ca: putregaiul alb, Phoma lingam, făinarea, alternarioza sau putregaiul cenușiu, însă folosind fungicidele Topsin 500 SC sau Priori Xtra, pe care le găsiți în multe pachete, problema este ca și rezolvată.

De asemenea, dăunători ca: viespea rapiței, gărgărița tulpinilor sau gândacul lucios pot fi combătuți folosind produsele din pachete. Puteți apela în funcție de spectru de

16

combatere la Faster 10 CE, Faster Gold 50 EC sau Mospilan 20 SP. Referitor la cultura porumbului, aceasta a constituit dintotdeauna o cultură de bază a românilor. Are multiple întrebuințări în alimentația oamenilor, în furajarea animalelor, dar și în industrie, ca și produs destinat exportului. Din aceste considerente, el ocupă mai bine de o treime din suprafața agricolă a țării. Alcedo este pe piață de 26 de ani, și în tot acest timp a înțeles care sunt nevoile și preferințele fermierilor. Așa că, și pentru cultura de porumb Alcedo are pachete tehnologice, 12 la număr. În preemergență, fermierii pot folosi eficient erbicidele Tender, Silba, și asta nu o spunem noi, ci fermierii care le folosesc an de an, dar și producțiile obținute. Știm că în cultura de porumb există mari probleme cu buruienile monocotiledonate anuale și perene, ca mohor, iarba bărboasă, dar și costreiul din rizomi, iar erbicidele Astral 40 SC și Lancelot Super i-a ajutat întotdeauna pe fermieri. Pentru buruienile cu frunză lată se pot folosi cu succes produse precum: Lancelot Super și Ceredin Super 40 SL, cu eficacitate sporită ținând cont de faza de aplicare.

Cât despre floarea-soarelui, și pentru această cultură Alcedo are 10 pachete tehnologice. Putregaiul alb, putregaiul cenușiu, pătarea brună, alternarioza sunt câteva boli cu care cultivatorii se confruntă an de an. Așa că, în pachetele tehnologice sunt fungicide ca Topsin 500 SC sau Priori Xtra, cu spectru larg de acțiune, ce influențează în mod pozitiv activitatea fiziologică a plantei.

De asemenea, buruienile pot fi combătute foarte bine cu erbicide, precum: Leopard/ Rango, Tender sau Silba. Precizăm că erbicidele din pachete au o eficacitate ridicată, creșterea buruienilor fiind stopată, asigurând, totodată, o cultură curată. În final, putem spune că toate aceste pachete sunt folosite de fermieri, cu mare încredere, deoarece le recomandă calitatea și siguranța unor produse bine alese.

17

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

18

Un SUPERSTAR pentru cultura de păioase Rival Superstar 75 GD, un produs din portofoliul companiei Alcedo, este apreciat ca fiind un veritabil “SuperStar” în eliminarea buruienilor

P

rodusul Rival Superstar 75 GD acționează ca un erbicid sistemic, selectiv față de cerealele păioase și are în componența sa tribenuron-metil (37,5 %) și clorsulfuron (37,5% ). Activitatea reziduală a produsului este de durată medie, mai puțin riscantă sub aspectul roțatiei culturilor. ”Combate un spectru mare de buruieni dicotiledonate anuale și perene, inclusiv pe cele rezistente la 2,4 D. După tratament, cele două substanțe active sunt absorbite prin frunze și prin rădăcini, având o acțiune erbicidă complementar – sinergică, buruienile dicotiledonate fiind distruse în 7-21 zile. Eficiența acțiunii erbicide este influențată de condițiile pedoclimatice existente (umiditatea atmosferică și la sol, reacția soluției solului, temperatura ambiantă), de sensibilitatea și stadiul de creștere a buruienilor, precum și de momentul aplicării tratamentelor”, arată specialiștii de la Alcedo.

Rival Superstar 75 GD este omologat pen-

tru erbicidarea postemergentă a culturilor de grâu, orz, orzoaică de primăvară și ovăz, în doză de 15 – 20 g/ha, folosindu-se 200 – 500 l apa/ha.

Ca și la celelalte erbicide din gama Rival, în condiții de secetă, erbicidarea se va face cu 500 l apa/ha, iar doza minimă se recomandă când culturile au un grad redus de îmburuienare și/sau cu dominanța buruienilor sensibile.

Perioada optimă pentru erbicidare este în faza de înfrățire a cerealelor până la formarea primului internod, respectiv faza de 2-4 frunze, maxim 10 cm înălțime la buruieni. Erbicidarea se poate face și cu o săptămână înainte de înfrățire, iar dacă depășeste perioada op-

timă de erbicidare indicată anterior, tratamentul se poate aplica până la faza de burduf.

Rezultatele economice cele mai bune se obțin dacă tratamentele se fac în perioada optimă de erbicidare, când, în general, se pot aplica doze mici de produs, de 15 – 17 g/ha. Tratamentele se fac la temperaturi de peste 5°C, când nu există perspective imediate de ploaie (minim 2 ore) și pe timp liniștit, pentru evitarea împrăștierii produsului pe terenurile sau culturile necerealiere învecinate.

Pentru a afla mai multe informații despre acest produs, dar și despre alte produse, puteți contacta reprezentantul Alcedo din zona dumneavoastră sau consultați site-ul www.alcedoltd.ro, la secțiunea PRODUSE.

19

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

9

www.agrointeligenta.ro

20

produse de protecția plantelor pe care le găsiți doar în rețeaua ALCEDO După cum se știe, de 26 de ani încoace, Alcedo aduce pe piață cele mai performante și eficiente produse de protecția plantelor. Așadar, pe lângă produsele pe care le cunoașteți și utilizat până acum, în urma colaborării cu companii de renume, Alcedo a adăugat în portofoliu alte 9, însemnând: insecticide, fungicide, erbicide. Acestea sunt dedicate companiei Alcedo, și doar în rețeaua sa le puteți găsi. Totuși, trebuie reținut că ele sunt pe piață, în paralel cu produsele inițiale.

Fermierii au astfel acces la produse de top cu prețuri mai accesibile. Așadar, din punct de vedere al calității biologice nu există niciun fel de diferențe față de produsele inițiale, au aceleași omologări ca brandurile inițiale, sunt la fel de sigure față de mediu și oameni și sunt fabricate la aceleași standarde. Sunt adresate tuturor categoriilor de culturi, de la cereale păioase, rapiță, porumb, floarea-soarelui, soia, viță de vie, dar și pomi, având un spectru larg de combatere al bolilor, buruienilor și al dăunătorilor. Mulți fermieri cunosc deja aceste produse, deoarece le-au folosit anii trecuți, cu rezultate notabile. Și pentru a avea mai multe informații despre aceste produse, găsiți tabelul alăturat, cu doza, spectrul de combatere și cultura pentru care se folosește.

21

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Un produs Alchimex, aliatul fermierilor în războiul cu rățișoara porumbului și viermele sârmă

22

Nuprid Al 600 FS poate fi folosit în acest sezon pentru tratamentul sămânței la porumb și floarea-soarelui Rățișoara porumbului și viemii sârmă sunt dăunătorii cu care fermierii români se luptă an de an. Atacurile lor sunt puternice mai ales în sudul țării unde anul trecut s-a ajuns la peste 100 de exemplare pe metrul pătrat în cultura de porumb a fermierului Nicolae Sitaru din județul Ialomița.

Î

n baza notificării pe care România a transmis-o Comisiei Europene, la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli și a Asociației Producătorilor de Semințe, fermierii au primit acordul autorităților de la Bruxelles pentru a trata semințele cu neonicotinoide în campania de primăvară. Astfel, din lista produselor care se pot folosi pentru tratarea semințelor din campania de primăvară se numără și Nuprid Al 600 FS produs de Alchimex .

Autorizația a fost acordată pentru utilizarea controlată, în condiții de siguranță a produsului, în vederea combaterii dăunătorilor la sămânța de porumb și floarea-soarelui, și anume Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), Agriotes spp (viermii sârmă), Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb).

Autorizația temporară primită de la Bruxelles expiră pe 31 mai 2016, dată după care este interzisă și stocarea semințelor tratate.

Au fost salvate 5 milioane de hectare de culturi agricole Autorizarea temporară pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania din această primăvară a fost primită cu entuziasm de fermieri. Cei mai mulți se temeau că demersurile sau răspunsul de la Uniunea Europeană va veni mult prea târziu pentru a mai ajuta culturile de porumb și de floarea-soarelui din acest an. ”Era normal să primim derogare pentru utilizare de neonicotinoide, atâta timp cât în România avem o situație specială față de celelalte țări. Interzicerea folosirii acestor substanțe practic ar fi însemnat scoaterea din producția a aproximativ 5 milioane de hectare, aici mă refer la porumb, la floarea-soarelui, la rapiță.

Este adevărat că Ungaria și Bulgaria au primit de ceva timp derogare pentru utilizare de neonicotinoide. La noi a mai durat ceva pentru că întotdeauna se găsește un Gică-contra care reacționează emoțional și mai puțin așa cum ar fi normal și atunci a trebuit să ducem foarte multă muncă de lămurire pentru a face pe toată lumea să înțeleagă că de fapt nu se întâmplă nimic rău, ci din contră. Ca în orice afacere mai sunt și neajunsuri și de o parte și de alta, dar trebuie să le acceptăm așa cum sunt ele și fiecare să ne facem treaba”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, organizație care a cerut MADR să notifice Comisia Europeană pe această temă încă din decembrie.

Potrivit liderului Baciu, nu MADR a fost cel care s-a opus acestei solicitări a fermierilor de a utiliza neonicotinoide la tratamentul la sămânță, ci a fost vorba de reacția unui grup destul de restrâns de apicultori.

23

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

24

Cheia succesului în afaceri: De 25 de ani pe piața din România, ceea ce a asigurat succesul Alcedo pe piața producției și distribuției de inputuri agricole a fost, este și va rămâne relația solidă pe care compania o clădește cu fiecare fermier în parte De relația pe care Alcedo a clădit-o cu fiecare agricultor îți dai seama imediat ce vorbești cu fermierii cu care compania colaborează încă de la începuturile activității sale. Pentru mulți producători, prima comandă parcă a fost ieri: își aduc aminte de primul produs luat de la Alcedo, de prima recoltă mai sănătoasă și mai bogată cu ajutorul Alcedo.

E

ste și cazul fermierul Ovidiu Stamatescu care deține 100 de hectare de teren arabil în localitatea Titu, din județul Dâmbovița. Agricultorul își face mereu din timp planul de cultură, așa că deja are înființate 20 de hectare de lucernă, câteva zeci cu grâu și acum se pregătește de însămânțare porumbului. Încă de când și-a început pionieratul în agricultură, Ovidiu Stamatescu a colaborat doar cu compania Alcedo și își amintește cu drag atât de începuturile lui în agricultură, cât și de felul în care compania a evoluat sub ochii lui. De fapt, deodată cu el! ”Începurile colaborării mele cu Alcedo ar putea părea comice povestite acum, dar la acea vreme țin minte că mă întâlneam cu Luminița State undeva într-o parcare și preluam saci cu substanțe ca să-i duc la fermă.

Acum lucrurile s-au schimbat, dăm comanda, ne aduc ei produsele la fermă, lucrurile au evoluat în bine. Am început colaborarea cu Alcedo când eu eram la început și ei tocmai își făcuseră apariția pe piață”, a declarat pentru Agrointeligența Ovidiu Stamatescu, fermier din localitatea Titu, județul Dâmbovița.

Consultanță agricolă de calitate Pe o piață în care există o mulțime de jucători poate părea imposibil să-ți fidelizezi fermierii, mai ales să îi păstrezi aproape pe cei cu care ai pornit la drum. Și, totuși, exact acesta este secretul ce face ca Alcedo să fie mereu pe primul loc. Iar din această rețetă de succes poate cel mai mare aport îl au specialiștii companiei, deveniți în timp prietenii fermelor și ai culturilor. ”Eu m-aș caracteriza ca un fermieri atipic: nu lucrez o suprafață mare, am 100 de hectare și, mai mult, am început fără să fi avut experineță în agricultură. Aici a contat mult relația mea cu Alcedo, sprijinul pe care mi l-au dat. Îmi amintesc că la vremea aceea, dacă îmi spunea cineva produce ”x” cultură, eu aia produceam. Am avut noroc cu cei de la Alcedo care mi-au oferit cele mai bune sfaturi. Atunci când le spuneam că vreau să pun porumb ei mă întrebau cum e terenul pe sola pe care vreau să pun porumb, eu le ofeream informații, iar ei mă sfătuiau care este cea mai potrivită cultură pentru acea suprafață. Astfel de lucruri contează cel mai mult pentru că orice decizie greșită în agricultură poate însemna faliment. Nu am

făcut niciodată o comparație, dar este clar că, în cazul meu și sunt convins că și în cel al altor fermieri, consultanța a venit la pachet cu produsele. Un lucru important întrun domeniu unde fiecare ține mai mult pentru el și nu mulți sunt cei care vor să te ajute cu informații utile”, ne-a explicat fermierul dâmbovițean.

Plata la recoltare Ca și până acum, în momentele grele, în anii dificili, Alcedo este alături de fermieri.

Compania nu este străină de problemele din agricultură, de întârzierea subvențiilor sau de disponibilul de resursele financiare și are soluții pentru fermieri și la această problemă generată de lipsa fondurilor pentru achiziția de inputuri. ”Așa cum bine se știe, fermierul român stă cam prost cu banii atunci când trebuie să facă tratamente, iar compania Alcedo ne permite să achizițonăm produse la care plătim uneori doar TVA-ul și nici acela pe loc, după care plătești restul banilor la recoltare. La recoltare poți plăți chiar și cu produsele și, practic, ești sigur că vei valorifica o bună parte din producție”, ne-a vorbit Ovidiu Stamatescu despre parteneriatul avantajos pe care îl are cu compania. ”Este foarte important să știi că ai un sprijin, că există cineva care înțelege fenomenul agricultură. Mai departe de ceea ce compania vinde, contează foarte mult și felul în care vinde produsul respectiv. Simți că îi pasă cuiva de ceea ce ți se întâmplă în afacere, îți acordă atenția și respectul cuvenit.

Tot timpul când îi sun pe cei de la Alcedo îmi răspund, sunt drăguți, amabili și se preocupă de nevoile mele din fermă. Chiar dacă se mai întâmplă să nu pot plăti la termenul stabilit inițial, fac tot posibilul să obțin o amânare, cât de mică, care contează enorm pentru ferma mea. Cel mai important este că poți plăti în produse tot ce cumperi de la ei”, ne-a mărturisit fermierul din Titu, județul Dâmbovița.

Soluții la problemele specifice din fermă Relieful diferit, dar și solele diferite aduc cu sine probleme diferite în agricultură, astfel că dacă un anumit produs funcționează perfect într-o fermă, în ferma vecină este

posibil să nu fie la fel de eficient. Tocmai de aceea relația strânsă pe care compania o construiește cu fermierii îi ajută pe aceștia să aibă acces la soluții individualizate. ”În fermă tot timpul avem probleme specifice, ce diferă foarte mult de la un an la altul.

Tocmai de aceea specialiștii Alcedo ne consiliează de fiecare dată și ne oferă soluții la pro-

25

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

colaborarea cu fermierii Mihai Petcu, fermier:

„Cel mai important lucru pentru mine este că au produse românești”

Dincolo de consultața agricolă de excepție oferită de specialiștii Alcedo, pentru fermierul ilfovean Mihai Petcu contează foarte mult și faptul că produsele comercializate de aceștia sunt fabricate în România.

blemele noastre. Orice problemă am în fermă, sun la Alcedo, descriu exact situația din cultură și ei mă sfătuiesc ce produs să aplic, când să-l aplic și în ce cantitate. Asta te scutește de foarte mult timp pierdut cu documentarea și aplici ce trebuie exact atunci când trebuie”, ne-a explicat fermierul cum decurge relația sa cu Alcedo.

”Am rămas fidel companiei Alcedo, am colaborat cu ei încă de la început, îmi plac oamenii și nu mă gândesc să merg la o altă firmă. Niciodată nu m-am ghidat după prețuri și consider că relația construită pe termen lung este mult mai importantă decât prețul practicat”, a declarat pentru Agrointeligența Ovidiu Stamatescu.

”Folosesc produsele Alcedo, le-am folosit mereu, încă de când și-au facut apariția pe piață. Sunt o firmă serioasă care ne asigură asistență tehnică și produse de calitate și avem și o relație comercială onorabilă, în sensul că nu mai apelăm la bancă, primim produsele și le achităm în momentul în care valorificăm producția. Firma Alcedo este foarte serioasă, foarte cunoscută, are un personal de excepție. Faptul că se află undeva foarte sus în piața inputurilor arată că sunt capabili și au venit mereu cu lucruri extraordinare.

Cel mai important lucru pentru mine este că au produse românești. Acesta este și factorul care m-a determinat să cumpăr de la ei”, a declarat pentru Agrointeligența fermierul Mihai Petcu. În prezent medicul veterinar Mihai Petcu exploatează 450 de hectare de teren arabil, luat în arendă, unde cultiva cereale utilizate exclusiv în hrana efectivului de 700 de vaci de lapte.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

26

27

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Dezinfectarea solului în solar:

cum se face și de ce este o lucrare importantă Dezinfectarea solului este obligatorie ca lucrare într-un solar, avertizează specialiștii companiei Alcedo. Aceștia atrag atenția că, din cauza bolilor și a dăunătorilor din sol, tot mai mulți cultivatori de legume în spații protejate înregistrează anual pierderi importante. ”Pentru a preîntâmpina aceste situații se recomandă să se facă dezinfecția solului. Noi venim cu una dintre soluții: Raisan 51. Acesta se folosește pentru tratamentele preventive în vederea dezinfectării solului, înainte de plantarea sau semănarea tuturor tipurilor de culturi. Combate cu succes ciupercile din sol (Fusarium, Verticillum, Rhizoctonia, Armillaria, Pythium etc.), nematozii (Meloydogine, Pratylenchus etc.), diverse insecte, dar și buruieni”, spun reprezentanții Alcedo.

Raisan 51 este un fumigant de sol cu activitate fungicidă, insecticidă, nematocidă și erbicidă, ce se găsește sub formă de concentrat solubil (CS). Se aplică iîn sol, în cantitate de 750 până la 1.200 l/ha, iar uneori doza poate fi mărită până la 2.000 l/ha.

Produsul poate fi aplicat la o adâncime de 10 cm, prin udare sau injectare. După 1521 de zile, solul trebuie lucrat pentru a ajuta gazele care au mai rămas să se elimine.

Noua cultură poate fi plantată după 5-6 zile de la aerisire.

Agr business BUMPER 250 CE Fungicid Alchimex S.A, România; ADAMA, Israel Substanță activă: 250g/l propiconazol Acțiune: Bumper 250 CE este un fungicid sistemic, cu acțiune preventivă și curativă și cu spectru larg de acțiune. După aplicare, este absorbit rapid în plante și asigură o foarte bună protecție întregii plante, inclusiv pentru creșterile noi, pentru o perioadă de 21-35 zile.

Modul de utilizare: Bumper 250 CE se aplică prin stropiri foliare, în volume normale de apă, la avertizare, la culturile de grâu, orz de toamnă, viță de vie, măr, castraveți. Eficacitatea cea mai bună se obține când tratamentele se fac preventiv, înainte de/sau la apariția primelor simptome ale bolilor.

RIVAL 75 GD Erbicid Alchimex S.A, Romania; DuPont International Operations Sarl (DIOSA), Elveția Substanță activă: 75% clorsulfuron Acțiune: erbicid sulfonilureic cu efect rezidual de durată și cu spectru de acțiune împotriva buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale păioase și in. Este preluat de buruieni atât prin frunze, cât și radicular.

Mod de utilizare: este omologat la culturile de grâu, orz, orzoaică și ovăz, în doză de 15 - 20 g/ha, și la culturile de in, în doză de 10 - 15 g/ha, în 200 500 l apa/ha. Perioada optimă pentru erbicidare este atunci când buruienile au 2-4 frunze și maxim 10 cm înălțime, culturile de cereale păioase sunt în faza de înfrățire - formarea primului internod, iar cele de in în faza de brădișor. Dacă la cereale nu se reușeste efectuarea erbicidării în perioada optimă, tratamentul se poate face până în faza de burduf.

www.agrointeligenta.ro ASTRAL 40 SC Erbicid Nufarm România SRL

Substanță activă: 40 g/l nicosulfuron Acțiune: Astral 40 SC este un erbicid pe bază de nicosulfuron, din familia sulfonilureicelor.

Astral 40 SC are acțiune sistemică și imediat după aplicare este distribuit rapid în plante. Buruienile tratate sunt distruse după una până la trei săptămâni de la aplicare, în funcție de specie și condișiile de mediu.

Mod de utilizare: Combate buruienile graminee anuale din cultura de porumb: Setaria spp., Echinochloa crus-galli, Digitaria, Panicum spp., samulastra de cereale și altele. Dintre buruieni-

le graminee perene combate Sorghum halepense din rizomi, Agropyron repens. Sunt combătute parțial și unele buruieni dicotiledonate. În cazul în care avem infestări și cu buruieni dicotiledonate se va face un amestec în rezervor cu erbicidul Ceredin Super. Astral 40 SC se aplică post-emergent când plantele de porumb au 4–6 frunze, buruienile graminee anuale în faza de 1–3 frunze până la înfrățit, gramineele perene: pir 10-15 cm, costrei 15 – 20 cm, buruienile dicotiledonate să fie mici 2 frunze. Buruienile trebuie să fie tinere și în faza de creștere activă. Doza de utilizare este de 0.8 l/ha pentru combaterea buruienilor graminee anuale și de 1-1.5 L/ha pentru combaterea costreiului din rizomi.

Condiționare: suspensie concentrată

Recomandările specialiștilor Alcedo pentru fermierii români

RIVAL STAR 75 GD Erbicid Alchimex S.A, Romania; DuPont International Operations Sarl (DIOSA), Elveția Substanță activă: 75% tribenuron metil Acțiune: erbicid selectiv pentru cereale păioase și fără efect remanent, acoperind o perioadă de aplicare foarte lungă (de la faza de 2 frunze până în stadiul de burduf). Substanța activă este absorbită în special prin frunze și este translocată rapid în țesuturile în creștere, din frunze și rădăcini. Efectele erbicidului sunt observate la 3-4 zile dupa aplicare, iar distrugerea totală a buruienilor poate dura 15 zile.

Mod de utilizare: este omologat pentru erbicidarea culturilor de grâu, în doza de 15 - 20 g/ha, și a celor de orz, orzoaica de primăvară și ovăz, în doza de 10 - 15 g/ha, în funcție de gradul de infestare, dominanța speciilor și talia buruienilor, folosindu-se 200 - 500 l apă/ha. În condiții de secetă, erbicidarea se va face cu 500 l apă/ha. Doza minimă se recomandă când culturile au un grad redus de îmburuienare și/sau cu dominanța buruienilor sensibile. Perioada optimă pentru erbicidare este atunci când buruienile au 2-4 frunze și maxim 10 cm înălțime, iar culturile de cereale sunt în faza de înfrățire - formarea primului internod. Dacă nu se reușește efectuarea erbicidării în perioada optimă, tra-

tamentul se face până la faza de burduf.

28

LEOPARD 5 EC Erbicid Adama Agricultural Solutions, Israel Substanță activă: 50g/l quizalofop-p-etil Actiune: erbicid cu acțiune sistemică de combatere a buruienilor graminee și selectivă pentru culturile dicotiledonate.

Substanța activă este rapid absorbită de frunzele buruienilor (în cca. 2-3 ore) și se translocă în toate punctele de creștere intensă, inclusiv în rădăcini și rizomi. Produsul realizează o combatere excelentă a buruienilor problemă (graminee perene), mai ales a costreiului.

Mod de utilizare: fiind un erbicid selectiv față de toate culturile dicotiledonate (rapiță, sfeclă de zahăr, tomate, varză de toamnă, cartof, soia, ardei,

pepeni, fasole, lucernă, mazăre, floarea soarelui, căpșun, pepiniere silvice), ca urmare particularitățile de aplicare vor ține seamă mai ales de spectrul de buruieni ce trebuie combătute și condițiile climatice și agrotehnice din câmp și mai puțin de cultură în sine. În funcție de stadiul optim de dezvoltare a buruienilor, tratamentul se va efectua astfel: * gramineele anuale - când sunt în stadiul de 1-2 frunze, se aplică 0,75 lt/ha. În faze mai avansate de creștere, doza crește până la 1 l/ha (până la începutul împăierii) sau chiar 1,5 l/ha dacă buruienile graminee sunt spre sfârșitul împăierii. * gramineele perene, în funcție de specie, se combat astfel: costrei, când atinge înălțimea de 15-25 cm, folosind 1,5 l/ha; pir gros, cand are 10-20

cm, folosind 1,5 - 2 l/ha.

29

www.agrointeligenta.ro

RIVAL SUPERSTAR 75 GD Erbicid Alchimex S.A, Romania; DuPont International Operations Sarl (DIOSA), Elveția Substanță activă: 37,5% clorsulfuron + 37,5% tribenuron-metil Acțiune: erbicid sistemic, selectiv față de cerealele păioase. Activitatea reziduală a produsului este de durata medie, mai puțin riscantă sub aspectul rotației culturilor. Combate un spectru mare de buruieni dicotiledonate anuale și perene, inclusiv pe cele rezistente la 2,4 D. La plantele sensibile, diviziunea celulară este oprită în câteva ore de la aplicare, rezultând inhibarea creșterii frunzelor și rădăcinii. După 4-5 zile de la aplicare, buruienile își încetează creșterea, se distrug mugurii terminali și se necrozează.

Mod de utilizare: este omologat pentru erbicidarea postemergentă a culturilor de grâu, or-

zoaică de primăvară și ovăz, în doza de 15 - 20 g/ha, folosindu-se 200 - 500 l apă/ha. În condiții de secetă, erbicidarea se va face cu 500 l apă/ ha. Doza minimă se recomandă când culturile au un grad redus de imburuienare și/sau cu dominanța buruienilor sensibile. Perioada optimă pentru erbicidare este în faza de înfrățire a cerealelor până la formarea primului internod, respectiv faza de 2-4 frunze, maxim 10 cm înălțime la buruieni.

Erbicidarea se poate face și cu o săptămâna înainte de înfrățire, iar dacă depășeste perioada optimă de erbicidare arătată mai sus, tratamentul se poate aplica până la faza de burduf. Rezultatele economice cele mai bune se obțin dacă tratamentele se fac în perioada optimă de erbicdare, când, în general, se pot aplica doze mici de produs, de 15 17 g/ha.

FASTER 10 CE Insecticid Agriphar SA, Belgia Substanță activă: 100 g/litru cipermetrin Acțiune: Cipermetrinul este un piretroid de sinteză nesistemic, cu acțiune de contact și prin ingestie.

La doze foarte mici acționează rapid în mod deosebit asupra speciilor de lepidoptere, coleoptere, diptere, hemiptere și altele. Are o bună acțiune reziduală pe plantele tratate, cu efect inhibitor asupra hrănirii insectelor fitofage.

Modul de utilizare: Faster 10 CE este omo-

CEREDIN SUPER 40 SL Erbicid Alchimex S.A. București, România în colaborare cu Nufarm GmbH Co.KG, Austria + SYNGENTA Crop protection AG, Elveția Substanță activă: 300 g/l acid 2,4-D + 100 g/l dicamba Acțiune: Ceredin Super 40 SL acționeaza ca un erbicid sistemic selectiv, cu spectru larg de acțiune în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene. După tratament, cele două substanțe active din compoziția produsului sunt absorbite rapid prin frunze și rădăcini, opresc creșterea și dezvoltarea buruienilor dicotiledonate, provocându-le uscarea.

Mod de utilizare: Ceredin Super 40 SL a fost omologat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de

grâu, orz, orzoaică de primăvară și porumb, prin tratamente postemergente, în doză de 1,0 litru/ha, astfel: când grâul este în faza de înfrățire până la formarea primului internod, iar buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze; când orzul este în faza de înfrățire – până la formarea primului internod, buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, iar pălămida (Cirsium) este sub 10 – 15 cm înălțime; când porumbul are 4-6 frunze, buruienile au 2-4 frunze, iar pălămida (Cirsium) este sub 10 cm înălțime. Erbicidarea culturilor prin depășirea perioadei optime arătate poate determina scăderi semnificative de recoltă.

Agr activ MICROFERT-U Fertilizant foliar Alchimex S.A, România

Conținut: Azot (N) total, minim - 90 g/l (din care: N amidic, din uree - 84, g/l7; N amoniacal - 5,0 g/l; N nitrat și aminic - 0,3 g/l); Fosfor (P2O5), solubil în apă - 30 g/l; Potasiu (K2O), solubil în apă - 30 g/l; Magneziu (Mg), solubil în apă - 0,15 g/l; Sulf (S) din SO4-2 - 12 g/l; Bor (B) - 0,5 g/l; Cobalt (Co) - 0,03 g/l; Cupru (Cu+2) - 0,25 g/l; Fier (Fe+2) - 0,2 g/l; Mangan (Mn+2) - 0,3 g/l; Molibden (Mo) - 0,07 g/l; Zinc (Zn+2) - 0,5 g/l Acțiune: fertilizant foliar lichid recomandat în concentrație de 0,5 -1% (0,5 - 1,0 l produs la 100 l apă), la culturile semincere și pentru consum, cu sau fără fertilizare de bază, pe toate tipurile de sol.

Mod de utilizare: Dozele maxime și numărul maxim de fertilizări, se recomandă la culturile amplasate pe soluri cu fertilitate naturală scăzută, erodate, fără fertilizare la sol și, în special, pe soluri nisipoase. Nu se va amesteca cu zeama bordeleză, cu alte produse alcaline și nici cu azotatul de amoniu, sau de calciu. Se poate amesteca cu uree aplicată foliar. Se recomandă utilizarea și ca fertilizant starter la culturile de porumb, în doza de 2,5 litri produs/tonă de samânță, aplicat concomitent cu tratamentele la sămânță, asigurându-se o mai viguroasă înrădăcinare și creștere a plantelor. logat pentru combaterea dăunătorilor la cereale păioase, porumb, soia, lucernă, rapiță, vița de vie, măr, prun, tomate de câmp, ardei, castraveți, ceapă, varză, plante ornamentale (trandafir, lemn câinesc), arbori.

Produsul se aplică la avertizarea tratamentelor, cu mijloace de stropit terestre, în volume normale de apă, în funcție de cultură tratată, cu echipamente corespunzătoare și în condiții de calm atmosferic, pentru evitarea deplasării la distanță a aerosolilor formați, care pot produce efecte toxice asupra albinelor și peștilor.

TOPSIN 500 SC Fungicid Alchimex S.A, România; Nippon Soda, Japonia; Summit Agro SRL, România Substanță activă: 500 g/l tiofanat metil Acțiune: fungicid de contact și sistemic, fiind absorbit de plante prin frunze și rădăcini, având un foarte bun efect preventiv și curativ față de un spectru larg de agenți fitopatogeni care provoacă boli ale plantelor cu infecție de suprafață și sistemică.

Mod de utilizare: se aplică prin stropiri cu volume normale de apă, la avertizare, avându-se în vedere și recomandările din tehnologiile specifice pe culturi, referitoare la fazele și momentele obligatorii pentru aplicarea tratamentelor. Eficacitatea cea mai bună se obține când tratamentele se aplică preventiv, înainte sau la apariția primelor simptome de boală.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

30

31

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

32

Făinarea la măr Boala care vă

poate distruge recolta în livadă.

Aflați din timp care sunt sfaturile specialiștilor!

Făinarea la măr – Podosphaera leucotricha, este prezentă în toate zonele de livezi. Făinarea mărului poate fi foarte păgubitoare pentru recolte, mai ales la soiurileJonatan, James, Grives, Ionared. Boala e prezentă și la păr, dar și la gutui, unde este produsă de ciuperca Podosphaera clandestina.

S

emnele făinării mărului apar în luna aprilie, când sunt atacate frunzele, florile și ramurile tinere. ”Pe frunze și ramuri apar pâsle caracteristice bolilor de tip ,”făinare”.

Frunzele și ramurile atacate se deformează, se îngroașă și devin casante. Masa pulverulentă (conidiofori și conidii) devine apoi galben-portocalie. La gutui, făinarea produce pe fața superioară a frunzelor, o pâslă fină, albicioasă, care formează pete de mărimi variabile, care devin pulverulente”, explică specialiștii citați de revista Sănătatea Plantelor.

Metode de prevenire și combatere O metodă ecologică de prevenire și de combatere este cultivarea de soiuri imune, rezistente sau tolerante, așa cum sunt, la măr: Ardelean, Aromat de vară, Aura, Auriu de Bistrița, Bistrițean, Ciprian, Delicios de Voinești, Gloria, Golden delicios, Golden pur, Granny Smith, Jonaprim, Mutsu, Pionier, Poiana, Prima, Remus, Romus 1, 2, 3 si 4, Starkprim, Starkrinson, T 120, T 195.

O mare importanță o au măsuri de igienp a pomilor: asigurarea tuturor lucrărilor din tehnologie în conditii optime; chimice: tratamente în perioada repausului vegetativ și în vegetație.

33

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

34

Soluţii eficiente pentru combaterea dăunătorilor din depozitele de cereale Fermierii care nu au vândut recoltele din anul trecut şi care le păstrează depozitate trebuie să acorde o atenţie deosebită dăunătorilor care le pot distruge producţia.

Astfel, este absolut necesar controlul periodic al produselor depozitate, deoarece există în permanenţă pericolul infestării cu dăunători de depozit, atrag atenţia specialiştii de la Alcedo.

Dăunătorii din depozitele de cereale pot fi: Insecte (gărgăriţa orezului depozitat – Sitophilus oryzae, cariul cerealelor – Rhyzopertha dominica, gândacii făinii – Tribolium confusum, Tribolium castaneum, gărgăriţa grâului depozitat – Sitophilus granarius, gândacul din Surinam – Oryzaephilus surinamensis, molia fructelor uscate – Plodia interpunctella, gărgăriţa fasolei – Achanthoscelites obtectus s.a.), Acarieni (acarianul făinii – Acarus siro) Rozătoare (şoarecele de casă – Mus musculus, şobolanul cenuşiu – Ratus norvegicus, şobolanul negru – Ratus ratus etc.).

Specialiştii de la Alcedo recomandă o serie de insecticide şi rodenticide, utile pentru dezinsecţia şi deratizarea depozitelor. Din gama insecticidelor, pentru combaterea dăunatorilor de depozit, se poate utiliza: Actellic 50 EC, Agroxin, K-obiol EC 25, Reldan 22 EC, iar din gama rodenticide: Protect B Pellets sau Protect Bait Blocks.

Fermierii care doresc să achiziționeze aceste produse, dar și alte produse fitosanitare, pot lua legătura cu reprezentanții zonali ai Alcedo sau pot afla toate informațiile necesare de pe site-ul www.alcedo.ro.

35

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

36

37

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

38

Tasarea solului - fenomenul care scade producțiile cu până la 35%

Ce soluții au fermierii pentru „a sparge” hardpan-ul?

65% din terenurile agricole ale Europei de Est sunt compactate, un fenomen care conduce la pierderi de producție între 15% și 35%, spune George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyer. Specialistul precizează că în România problema s-a ”împământenit” în ultimii 50 de ani, perioadă în care agricultura noastră a folosit utilaje neperformante și care și-au pus, la propriu, ”amprenta” în sol.

Gabriela Gimbășanu

T

oată lumea știe că un tractor U650, cu un plug cu două trupițe după el care a arat timp de zeci de ani ani nu a făcut altceva decât să se ”joace” cu pământul la suprafață. Ce s-a întâmplat sub cei 30 de centimetri în care respectivul tractor a arat foarte puțină lume știe. Am fost într-o fermă în zona Hârșova anul trecut și fermierul era ferm convins că nu are nici un fel de compactare în sol. Specialiștii companiei Titan Machinery au penetometre la ei și pot verifica compactare în orice fermă. Tot specialiștii noștri au fost cei care au descoperit în acea exploatație compactare în proporție de 90% din suprafața fermei din Hârșova.

Compactarea era atât de gravă încât după ce s-a rezolvat problema, din punct de vedere financiar lucrurile s-au îmbunătățit simțitor”, explică George Stanson cauzele compactării solului în România, cu exemplu concret la una din fermele cu care colaborează Titan Machinery.

Efectele se văd cu ochiul liber Efectele compactării solului sunt vizibile pentru ochiul expertului, dar și pentru fermier. În principal sunt două efecte negative, dintre care, în primul rând este fenomenul prin care apa din ploi sau irigații nu se poate infiltra acolo unde rădăcina plantei ar trebui să ajungă, așa că stă undeva într-o suprafață, superficială. Pe de altă parte există foarte multă apă care se află sub stra-

tul de compactare al pământului, apă ce nu poate fi utilizată de plantă.

O chestiune îndelung neglijată ”Sunt obligatorii mai multe treceri pe o parcelă de pământ, nu le poți limita la zero indiferent ce structură agronomică ai folosi, fie că e vorba de ”minimum tillage” sau ”notill”, de arat, de discuit, trebuie să treci peste pământ pentru că nu ai ce să-i faci, nu poți să-l ocolești. Efectele financiare care derivă dintr-o compactare exagerată sunt foarte mari. Astfel că dintr-o suprafață compactată de 5 hectare, omul cam 25% nu folosește la margini, din cauza faptului că niciodată nu a agresat compactarea. Realitatea obiectivă, nu calculată de noi, ci de către organismele în vigoare este că 65% din pământurile agricole ale Europei de Est sunt compactate într-un mod destul de grav, din cauza faptului că tehnologiile folosite pe parcursul ultimilor `50 de ani au fost relativ primitive, în sensul că niciun tractorist în anii `70 nu era interesat de câți bari are în cauciuc sau ce presiune are în cauciuc. Omul ara cu 2,5 bari și își distrugea propria fermă în acest fel”, subliniază Stanson.

Cum se formează compactarea Compactarea se petrece exact acolo unde roata tractorului a tasat pământul sub zona de acționare a plugului. Totul se întâmplă la circa 30 de centimetri adâncime, unde se crează acel hardpan, cunoscut fermierilor români și ca harpan. ”Acest fenomen chinuie pământul de

foarte mulți ani în România și mulți fermieri nu au scarificat chiar dacă fac agricutură performantă. Sunt mulți și cei care nu au reușit să scarifice toată ferma. Scarificarea trebuie corelată și cu celelalte inputuri, pentru că degeaba te gândești la tehnologie avansată din punct de vedere al mecanizării dacă nu te gândești la sămânță, la fertilizare sau chimizare. Nu poți să faci agricultură perfomantă doar cu unul dintre ele”, spune George Stanson.

Economii de sute de euro la hectar O compactare exagerată a solului îi conferă un mare dezavantaj fermierului, o scădere de producție de 15% putând ajunge până la 35% la hectar. Din analiza celor de la Titan Machinery într-o fermă din Vaslui cu producții de 5 tone la grâu, 7 tone la porumb și 2,2 tone la soia la hectar, dacă s-a agresat compactarea solului s-a ajuns ușor la economii de sute de euro pe hectar. ”Pentru un fermier mare această sumă nu înseamnă nimic, nu poți face decât un plin sau două de motorină la tractor. În schimb pentru un fermier mic această sumă înseamnă enorm”, explică George Stan-

39

www.agrointeligenta.ro

son, atrăgând atenția că cu cât compactarea este rezolvată pe o suprafață mai mare, 1.000 de hectare, spre exemplu, atunci și beneficiile cresc până la 750.000 de euro/an, dar cel puțin 400.000 de euro. O sumă deloc de neglijat!

Soluții pentru minimizarea efectelor Prevenirea compactării solului este imposibilă, însă minimizarea efectelor sale este una dintre provocările specialiștilor de la Titan Machinery care recomandă limitarea numărului de treceri, balastarea/lestarea tractorului, o grijă permanentă pentru o presiune corectă în anvelope și un control pe patinarea roților. ”Specialiștii noștri de la Titan Machinery sunt tot timpul pregătiți cu lucruri concrete, vin în fermă, fac balastarea tractorului, îți spun dacă tractorul este balastat corect, te ajută să-ți dai seama ce trebuie să faci, dacă greutățile sunt corecte sau nu, în așa fel încât să controlezi compactarea, dar nu să o elimini. Este bine ca atunci când lucrezi pământul să te gândești la presiunea pe care o ai în anvelope pentru că aceasta poate rezolva sau

controla compactarea”, explică business managerul pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyer.

Puterea șenilelor stă în ”blândețea” lor cu solul Tot pentru a reduce nivelul de compactare a solului, de ani buni, constructorul american de mașini agricole Case IH a investit și a inovat tehnologia șenilatelor. ”Noi de vreo 35 de ani ne-am dat seama că va veni ziua în care climatul general se va schimba și am investit foarte mult în tehnologia șenilată, despre care se credea la vremea respectivă că este produsă de NASA și nu este destinată fermierilor. Există fermieri care, astăzi, cu un tractor de genul acesta au înlocuit 15 tractoare U650 făcute la Brașov și termină munca de trei ori mai repede decât o făceau cu 15 Universal 650. Când investim știm clar că o facem în așa fel încât să existe un rezultat concret din punct de vedere profitabil pentru fermier”, explică George Stanson.

Experimentul ”apăsării” ”O persoană care are o greutate de 100 kilograme apasă solul mai greu decât un trac-

Agr tehnica

tor de 25 de tone pe șenile. Știu că este greu de crezut dar este foarte coerentă afirmația.

Vă întrebați poate cum este posibil: răspunsul este foarte simplu, datorită suprafeței de contact. O persoană de 100 de kilograme apasă cam 0,0194 metri pătrați cu talpa, pe când un tractor șenilat apasă pe 5,6 metri pătrați.

Cu cât mărești suprafața de contact, cu atât presiunea asupra solului scade. Este un lucru foarte simplu pe care trebuie să-l gândești la tine în fermă. Trebuie să te gândești ce însemană un plus de producție de 10-15%. Doar din acest punct de vedere îți dai seama că în loc de 5 tone producție, poți avea 5,6 tone dacă rezolvi această problemă, a compactării solului”, este sfatul lui George Stanson pentru fermierii din România.

Iar cei care au urmat indicațiile specialiștilor de la Titan Machinery n-au regretat. O dovedesc imagini din ferme din toată țara unde s-au făcut teste între loturi cu sol tasat și sol unde s-a aplicat tehnologie de ”spargere” a hardpan-ului. Iar un caz concret este cel al unui producător din Caracal care după primul an de schimbare a tehnologiei de lucru, a reușit să își sporească producția cu 25% la cultura de floarea-soarelui, spre exemplu.

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR ,IBERTATII &. #OMUNA #ORDUN 2OMAN *UDETUL .EAMT 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ #ALEA "UCUREŅTI NR #OM 0IELEŅTI *UDEŤUL $OLJ

7HO OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO 7HO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO 7HO CRAIOVA TITANMACHINERY RO

B M I H C S E PIESE D

DE ORIGINE

&8/7,9$72$5( GRANGHIO DCNVÃ CEVKXÃ )#//# $TÃ \FCT WPIJKWNCT GRATOR DCNVÃ CEVKXÃ &'.6# DCNVÃ CEVKXÃ )#//# SANDOKAN DCNVÃ CEVKXÃ

35i¨,72$5( HL HR HS 6F/8F Dalta activa Protectie laterala ST Protectie laterala DR Distribuitor seminte

IONALE

PRETURI PROMOT 2.99 â‚10.64 â‚4.85 â‚2.99 €

Dalta activa GAMMA

Dalta activa DELTA

$TÃ \FCT Unghiular

Dalta activa SANDOKAN

21.95 €

IONALE

PRETURI PROMOT 5.35 â‚28.60 â‚28.60 â‚40.90 €

&CNVÃ #EVKXÃ

2TQVGEÅ“KK laterale

Distribuitor UGOKPÅ“G

1HGTVà URGEKCNà XCNCDKNà ÊP NKOKVC UVQEWNWK FKURQPKDKN 2TGÅ“WTKNG UWPV GZRTKOCVG ÊP 'WTQ Å‘K PW KPENWF 6 8 # +OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX Hà Tà XCNQCTG EQPVTCEVWCNÃ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR ,IBERTATII &. #OMUNA #ORDUN 2OMAN *UDETUL .EAMT 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ #ALEA "UCUREŅTI NR #OM 0IELEŅTI *UDEŤUL $OLJ

7HO OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO 7HO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO 7HO CRAIOVA TITANMACHINERY RO

Agr activ

www.agrointeligenta.ro

42

Top 5 cele mai profitabile culturi în sere și solarii

Investiția într-un solar de 1.000 de metri pătrați se ridică la circa 10.000 de euro și poate asigura unei familii o sursă decentă de venit, ne spune Gheorghe Vlad, legumicultor cu multă experiență din bazinul Vidra-Dărăști, județul Ilfov. Producătorul, printre puținii care au reușit să coaguleze o asociație care a intrat în supermarketuri, știe bine care sunt legumele care se vând cel mai ușor și care își păstrează un preț bun tot timpul anului, așa că ne-a ajutat să realizăm un top al celor mai profitabile culturi pentru sere și solarii. acest tip de roșie pentru că este foarte dulce, gumicultorul, despre importanța acestei le1. Roșiile cherry Principalul motiv pentru care roșiile cherry i-au venit prima dată în minte legumicultorului din Ilfov este acela că cererea este în creștere, așa că vânzările merg excelent.

Roșiile cherry prezintă avantajul că sunt ușor de întreținut și se poate obține o producție frumoasă care este ușor vandabilă pe piață datorită aspectului comercial extrem de apreciat de consumatori. Pe perioada iernii un kilogram de roșii cherry ajunge și la prețul de 15 lei, iar vara prețul cu greu scade sub 7 lei pe kilogram. ”Pe primul loc aș pune roșiile cherry care, în ultima perioadă de timp au început să fie cultivate și de fermierii din România. Astfel, până acum un an sau doi, singurele astfel de roșii erau aduse din Spania sau Grecia pe piața românească, dar se găsesc și produse pe pământ românesc. Acest soi de roșii este mult mai dulce și mai practic decât roșia clasică, fiind de două-trei ori mai scump decât tomata obișnuită indiferent de sezon”, a declarat pentru Agrointeligența Gigi Vlad, legumicultor din localitatea Vidra-Dărăști, județul Ilfov.

2. Tomatele din soiul Prekos Cele mai cu ”moț” tomate din piață sunt și cele mai căutate. Legumicultorii mizează an de an pe soiul bulgăresc Prekos atunci când vine vorba de roșiile cultivate în solar, asta și pentru că cei de la oraș caută acest tip de tomată la tarabă. ”Românii caută la tarabă și în magazin

gustoasă și zemoasă și merge numai bine de o salată. Chiar dacă nu sunt foarte productive, tomatele Prekos sunt destul de profitabile dacă reușești să ajungi cu ele pe tarabă destul de repede, tot atunci ai toate șansele să obții și un preț bun”, a explicat legumicultorul din Vidra.

3. Dovlecelul Este o cultură ignorată de foarte mulți grădinari în primul rând pentru faptul că ocupă foarte mult spațiu în solar, iar producția obținută, cred unii, nu ar fi prea însemnată.

Totuși Gigi Vlad este de părere că dovlecelul începe să fie din ce în ce mai căutat și din acest motiv tot mai mulți legumicultori se vor întoarce la această legumă. ”Dovlecelul a urcat foarte mult în cerere de câțiva ani. Cu toate acestea, sunt destul de puțini cei care aleg să cultive dovlecel în solar, în special pentru faptul că ocupă destul de mult spațiu. Cei care pun dovlecei în solar sunt foarte câștigați, pentru că pe timp de iarnă, în lipsa altor legume românești proaspete așa cum este ardeiul, dovlecelul este o variantă extrem de bună căutată de gospodine. Inclusiv proprietățile pe care le are dovlecelul au început să fie promovate și acest produs pe perioada iernii se vinde foarte bine, mai ales dacă este românesc. În general, prețul în magazin ajunge la 6-7 lei kilogramul, iar producția este destul de bună. Există pe piață și variante de hibrizi timpuri și cu rezistență mai mare la ger, deci dovlecelul este o cultură numai bună de înființat în solar”, a vorbit le-

gume în solar.

4.Castraveții cornișon În opina lui Gigi Vlad, la mare căutare sunt și castraveții cornișon. Tocmai de aceea, cultura de castraveți în solar este una profitabilă, tot la fel cu condiția să reușești să obții o recoltă timpurie și să fi printre primii care aduce această legumă la tarabă. ”O cultură ceva mai pretențioasă, extrem de sensibilă la lipsa de umiditate este cea a castraveților cornișon. Chiar dacă trebuie să acorzi o atenție deosebită acestei culturii, dacă îi asiguri umiditate și urmărești să nu fie năpădită de boli sau dăunători, la sfârșit când tragi linie ai o cultură profitabilă, în care se și investește ceva”, a precizat legumicultorul.

5. Salata verde Chiar dacă în topul nostru, salata verde ocupă locul șapte, această cultură nu este deloc de neglijat în condițiile în care apetitul românilor pentru salată în general, a crescut de la an la an, așa că fie vară, fie iarnă românul caută la tarabă sau la supermarket salata verde românească. ”Chiar dacă pe timp de iarnă această cultură pune destul de multe probleme, rămâne o cultură profitabilă care are căutare tot timpul anului. Pe perioada de iarnă se pot obține venituri frumoase din cultura de salată mai ales în zonele de sud sau vest ale țării, unde temperatura este mai blândă și gerul nu pune atât de multe probleme. Pe timp de iarnă, o salată vede se vinde din solar cu 1-1,5 lei, în funcție de cumpărător”, a mai spus Gigi Vlad.

43

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr activ

www.agrointeligenta.ro

44

Provocarea Procera pentru fermieri în 2016!

Compania caută parteneri pentru producerea de sămânță de soia nemodificată genetic, rezistentă la erbicide

Holdingul Procera, cel mai mare investitor autohton privat în cercetare agricolă, a devenit distribuitorul exclusiv pe Europa al unei varietăți interesante de soia patentate de americanii de la Stine Seed. E un soi care deși e obținut prin selecție naturală, aduce o parte din beneficiile soiei modificată genetic. Asta înseamnă reduceri de costuri cu tratamentele și o ”intoxicare” mai redusă a solului, dat fiind că se reduce numărul și cantitatea erbicidelor folosite și producții mai mari.

A

grointeligența a dialogat cu Daniel State, managerul Procera, care ne-a explicat de ce soia redevine ”prințesa balului” în materie de cultură mare: ”Soia este interesantă prin două aspecte. Unul, prin subvenția cuplată plătită suplimentar, care e în cuantum de 335 euro/ha în 2016, dar și prin elementul de înverzire. Fermierii pentru a-și maximiza subvențiile pe exploatație, au nevoie să își includă exploatațiile în programul de înverzire, de a cultiva specii care ajută la menținerea și refacerea calității solului. Iar cultura de soia e una dintre acestea, alături de mazăre etc. Soia e însă interesantă și pentru că fermierii obțin o bonificație de circa 50 de euro/ha pe toată suprafața exploatației, comparativ cu fermierii care nu își pun exploatația în programul de înverzire. Cei din urmă sunt sancționați cu 50 euro/ha pe întreaga suprafață, nu numai pe sola cu soia”.

După experiențele cu producții grozave din anii de dinaintea interzicerii soiei GMO în urma primirii României în UE, a urmat o undă generală de pesimism în ce privește cultura de soia. Suprafețele cultivate s-au redus dramatic de la 400.000 ha la 70.000 ha în 2015, din cauza producțiilor mici și a costurilor mari.

Acum Procera lansează ”soia viitorului” care pentru statele din Uniunea Europeană reprezintă alternativa cea mai productivă și economică, atâta vreme cât GMO-urile sunt prohibite. Daniel State explică: ”Tehnologia nu este nouă, apărută înainte soia GMO, similară cu tehnologia întâlnită la floarea soarelui rezistentă la tribenuron metil. La trei-patru ani de la lansarea pe piața americană, a apărut soia modificată genetic, rezistentă la glifosat. Soia GMO având o tehnologie mult mai ușoară, normal că a înlocuit orice produs de pe piață și această tehnologie a fost uitată în-

tr-un sertar. Această tehnologie nu e interesantă pentru țările care au pe piață soiuri modificate genetic, dar pentru România și în UE unde nu avem voie să cultivăm soiuri GMO și unde nici nu vom avea foarte curând, e o alternativă care poate contribui la dezvoltarea culturii de soia, așa cum, dacă facem o paralelă, s-a schimbat cultura de floarea soarelui.

Dacă ne uităm cu 10-12 ani în urmă, floarea soarelui avea o medie de producție de 1,2-1,3 tone/ha din cauza proastei combateri a buruienilor. În momentul în care au apărut concomitent două tehnologii noi, una fiind floarea rezistentă la tribenuron metil, a doua fiind tehnologia celor de la BASF a schimbat fundamental cultura de floarea soarelui. Azi cultura de floarea soarelui e ușor de întreținut, e curată, cu producții de la 2,5-3-3,5 tone/ ha. Un fermier care azi produce sub 3 tone/ ha de floare nu e mulțumit. Așa se va întâmpla și cu soia cu această tehnologie pe care o promovăm noi, pentru că în primul rând scade costul de producție, e o genetică nouă de la unul din cele mai mari programe de ameliorare de soia din lume. Este singura alternativă la momentul actual, pentru că altceva nu există decât tehnologia clasică, care costă mult și la erbicidele care se folosesc în tehnologia clasică, apar niște fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. Eu sunt convins că aceasta va fi tehnologia viitorului în materie de soia non-GMO”.

Ca și atribute, soia Procera e semitardivă: ”E propice în zonele unde se cultivă porumb de la FAO 330 în sus. Se pretează în toate zonele cultivabile, de la Neamț coborând de-a lungul Dunării până în Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare. Pentru cei care vor să cultive soia, eu recomand să o semene înaintea porumbului, până în 15 aprilie. Dar soia e o cultură cu o tehnică pe care trebuie să știi s-o faci. Soia

e o cultură care trebuie semănată devreme și deși toată lumea știe că soia acumulează azot în sol, ea are nevoie de o fertilizare și cu un pic de azot. De asemenea la soia trebuie făcută bacterizare cu biopreparate pe bază de rizobium, care să o ajute să fixeze azotul din aer. E o problemă de tehnologie. Nici americanii nu au soia la irigat. În Nebraska, în Iowa, în Kansas, nu se irigă. Unii fermieri irigă, dar cea mai mare parte nu irigă. În schimb fac tehnologie, una care să mențină apa în sol, fără a ara, fără a face lucrări profunde ale solului an de an”. În privința productivității, soia americanilor de la Stine Seeds, distribuită în România sub brandul Procera, a fost supusă ”testului focului” la propriu, dacă ținem cont de fenomenele de uscăciune teribilă de anul agricol trecut: ”Lucrăm deja cu mai mulți fermieri cu care avem încheiate parteneriate de multiplicare de sămânță. În 2015, care a fost dificil peste tot, am obținut în Bărăgan la neirigat 2680 kg/ha la Drajna, într-o locație de 40 ha, în condițiile în care a fost o secetă cumplită dublată de arșiță. Deci nu vorbim de teste, ci de cultură mare, multiplicare de sămânță.

Soiul Procera rezistent la tribenuron metil a obținut în mod constant 500-700 kg peste alte soiuri, atât în Bărăgan, cât și la Roman și în Timiș. În sistem irigat am obținut un maxim de 3,9 tone/ha. Irigatul este un element, dar nu elimină arșița. Pentru soia nu neapărat apa din sol este critică. E un factor critic, dar nu deteminant. Când apare fenomenul de arșiță, oricâtă apă ar avea planta în sol, florile avortează. În loturile de până-n 4 tone/ha obținute anul trecut, când te uitai în câmp vedeai etaje întregi fără păstăi. Era o linie. Exact așa cum vezi straturile geologice când te uiți la un profil de sol, tot așa se vedeau anul trecut în câmpul de soia, 2-3 etaje

45

www.agrointeligenta.ro

cu păstăi, apoi un etaj întreg compromis și tot așa. Pentru că acolo au fost 1-2 zile de arșiță și planta a avortat florile. Chiar și așa suntem mulțumiți, deoarece fermierii parteneri care au avut în paralel cultivate mai multe soiuri de soia, la varietatea rezistentă la tribenuron metil, au obținut cu 900 kg/ha mai mult. Însă noi având o licență de comercializare din partea Stine Seeds pe teritoriul întreagii UE, am testat o gamă de astfel de soiuri și în Ungaria și în Cehia și în Italia. La italieni am avut un vârf de producție de 6 tone/ha în 2015 cu soiuri din aceeași linie”.

Cel mai probabil, motivul principal din spatele sporurilor de producție e în parte genetica mai productivă, dar un rol îl are și rezistența la chimizare: ”Dacă la alte erbicide care combat dicotiledonate, soia după ierbicidare suferă o perioadă și îi apare un proces de îngălbenire, de umflare a frunzelor, la acest tip de rezistență, care este fiziologică la tribenuron metil, avem o selectivitate totală, fără semne evidente de fitotoxicitate pe plantă”.

Pe lângă plusurile de producție, un alt avantaj îl reprezintă și economiile la cheltuielile pentru tehnologie. Asta pentru că tehnologia de cultivare este mai ieftină cu 70-90 euro/ha. Și nu în ultimul rând, varietatea de soia a cărei licență o deține Procera, ajută și la salvgardarea mediului: ”Asta vine din înlocuirea erbicidelor scumpe pentru comba-

terea buruienilor dicotiledonate cu un singur ierbicid foarte ieftin, pe baza de tribenuron metil. Orice cantitate de ierbicid aplicată în doze mai mici normal că are un efect benefic asupra mediului, fiindcă afectează mai puțin organismele din sol, solul și pânza freatică”, ne-a declarat managerul Procera.

Cum arată partenerii ideali ”vizați” de compania Procera

În 2016 Procera oferă pe piață sămânță din categorii biologice de nivele superioare: ”Vindem Prebază și Bază și deși la prima vedere prețurile par foarte mari, în momentul când vinzi Prebaza și fermierul multiplică Prebaza obține Bază în primul an, obține în anul doi C1 și în anul trei C2. Dacă el ia o tonă de sămânță anul acesta, își produce sămânță și pentru 2017 și 2018 și 2019”. În același timp ce oferim fermierilor este un parteneriat pentru producerea de sămânță. E un contract în care noi venim cu sămânța gratuit și împărțim recolta. O parte din recoltă este a noastră, o parte din recoltă rămâne fermierului ca sămânță replicată, pe care după aceea o poate folosi încă 2 ani de zile, iar toate riscurile sunt asociate cu Procera, pentru că noi când venim cu sămânța, dacă există risc de fiasco, cum e de pildă o alterare a condițiilor climatice, fermierul nu pierde investiția în sămânță, ci noi. Pe fermieri îi costă doar tehnologia aplicată, adică lucrările Cine e părintele Stine Seeds agricole ale solului, fertilizarea și tratamentele.

Harry Stine este un fermier care din anii `60 investește Compania Procera caută parteîn ameliorarea soiei. Nebunia asta l-a făcut să fie sinneri în România pentru producegurul miliardar din statul Iowa, cu o avere estimată la rea de sămânță. Portretul robot al 4,1 miliarde de dolari. Programele sale de ameliorare potențialilor parteneri targetați de genetică sunt atât de valoroase, încât e principal furnicompania Procera sunt cooperatizor de material genetic de soia pentru Monsanto. Stivele agricole și marii fermieri, conne Seed i-a avut printre clienți și pe giganții Pioneer și form lui Daniel State: ”Fermierii de Syngenta. la 2000-3000 hectare în sus sunt

Agr activ ideali. Ei pot încheia parteneriate de multipilicare cu noi pe loturi de 50 ha și în felul ăsta ei își asigură sămânța necesară pentru înverzire până în 2019 fără a mai investi în sămânță an de an. Trebuie să ținem cont că fermierul profesionist vrea în primul rând o sămânță care să-i asigure producție și atunci se uită cel mai adesea spre sămânța Pioneer. Însă de când Procera a devenit licențiata Stine Seeds, balanța se înclină.

Managerul Procera: ”Avem un plan de 3500-4000 de hectare pentru producerea de sămânță, nu atât pentru România, cât pentru a fi capabili să aprovizionăm piețele externe, unde promovăm acest tip de sămânță: Franța, Italia, Austria, Bulgaria și o să începem să dezvoltăm soia și în Ucraina și Rusia. Orice fermier sau cooperativă care dorește să încheie un contract de parteneriat cu Procera, trecbuie să fie dispus să pună la dispoziție un modul de 50 ha. Noi venim cu sămânța, iar fermierul face tehnologia pe care noi i-o recomandăm. Noi luăm 70% din sămânță și fermierului îi lăsăm 30% din sămânța certificată ca bază, pe care după aia o poate multiplica încă doi ani, din Bază în C1 și din C1 în C2. Deci va avea necesarul de sămânță acoperit până în 2019, fără a mai nevoie să investească vreun leu în sămânță. Dacă luăm cazul ipotetic al unei producții minime de 2 tone/ha, din ea Procera ia 1,4 tone și fermierul partener își oprește 600 kg. La 50 de hectare rezultă o cotă de sămânță Bază alocată fermierului de 30 de tone, pe care mai departe poate să o vândă sau să semene și să obțină C1 pe care să-l vândă pe piață sau să-l semene în anul următor. Cum costurile cu sămânța variază între 150-200 euro/ha, pentru un fermier partener cu Procera care cultivă an de an câte 100 de hectare cu soia, parteneriatul pe multiplicare de sămânță încheiat cu noi îi aduce din anul doi o economie de 15.000-20.000 euro/an. Exprimat pe hectar, dacă ținem cont și de economia generată de utilizarea a mai puțin ierbicid, rezultă o reducere a costurilor la hectar pentru partenerii multiplicatori ai Procera, de 170-220 euro/ha începând cu anul doi de cultură”.

Deși încurajează parteneriatele, Compania Procera oferă celor interesați și varianta achiziției de sămânță rezistentă la tribenuron metil, tot pentru multiplicare: ”Dacă fermierul ia o tonă de Prebază, care-l costă 10.000 euro, din ea poate să semene 12 hectare. La o producție minimă de 2 tone, producția va fi de 24 tone. Asta înseamnă că el va avea sămânță Bază cu 40 eurocenți/ kg la care se mai adaugă alți 50 eurocenți/ kg costurile cu lucrările solului. Asta înseamnă că fermierul produce Bază cu sub 1 euro/kg, în loc de 4-7 euro/kg. Din cele 24 de tone poate semăna aproximativ 250 de hectare de soia. Asta înseamnă că după a doua generație, el obține 500 tone de C1, care se vinde cu 1,5-2 euro/kg. A plecat de la 10.000 euro și la finaul anului al doilea are sămânță în valoare de peste jumătate de milion de euro, în condițiile în care s-au scăzut costurile de producție. Mai departe lăsăm agenții multiplicatori să vândă sămânța C1 și C2 pe piață, deoarece Procera nu vinde decât soia din categoria biologică Prebază și Bază”.

DEKALB. REZISTENŢĂ FĂRĂ EGAL

Seminţele de rapiţă de la DEKALB sunt garanţia succesului.

Fără scuturare, fără griji, mai mult profit!

www.dekalb.ro

SEED YOUR

SUCCESS

SEED YOUR

SUCCESS

NOUA GENETICÄ‚ DEKALB DKC 3939 DKC 4943 DKC 3415

DKC 4555 DKC 4541 DKC 4351

DKC 4751 DKC 5031 DKC 5141

www.dekalb.ro

SEED YOUR

SUCCESS

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

48

Ministrul Irimescu despre subvențiile pe care APIA le va plăti din 8 aprilie:

220 euro/ha pentru suprafeţe de 5-30 ha şi 170 de euro/ha la peste 30 de ha

Ministrul agriculturii Achim Irimescu ţine la respectarea calendarului stabilit pentru plățile APIA pentru anul de cerere 2015. Șeful de la MADR spune că i-a verificat pe funcţionari şi aceştia lucrează şi în weekend pentru a respecta termenele propuse: 8 aprilie pentru sectorul vegetal și 24 mai pentru fermierii care dețin animale.

Î

ntrebat de EurActiv.ro când se pot aştepta fermierii la plata subvenţiilor APIA, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a explicat că a discutat cu funcţionarii agenţiei, „să ne sprijine, să lucreze cât mai bine, pentru că pentru fermieri este important să-şi facă datoria şi să lucreze şi peste program şi în weekend”. ”Atâta timp cât am un calendar la care ţin să-l respect neapărat – 8 aprilie este data la care vor începe plăţile şi 1 martie data de la care se pot depune cererile de plată – vă asigur că fac tot ceea ce pot şi nu doar din vorbe, i-am verificat în weekend şi erau prezenţi”, a spus ministrul pentru sursa citată.

Achim Irimescu a reamintit că sumele (aproximative) care pot fi plătite sunt 220 euro/ha pentru suprafeţe de 5-30 ha şi 170 de euro/ha la peste 30 de ha.

Potrivit informațiilor APIA, fermierii vor cumula schemele de plată – plata unică de 77,42 euro/ha, plata pe înverzire – 53,90 euro/ha, plata redistributivă (5 euro/ ha pentru primele 5 hectare și apoi, până la 30 de hectare, câte 46,75 euro/ha pentru diferența până la 30 de hectare). Fermierii care nu au mai mult de 40 de ani în anul depunerii cererii de plată primesc și o subvenție suplimentară. Este vorba despre plata inclusă de noua Politică Agricolă Comună în Schema pentru tinerii fermieri care se calculează anual ca 25% din cuantumul plății unice pe suprafață – SAPS, respectiv 19,35 de euro/ha pentru primele 60 de hectare. La acești bani se va aduna ajutorul național tranzitoriu (ANT estimat) – circa 19-20 euro/ha și sprijinul cu-

plat pentru diferite culturi eligibile (ex. 55 euro/ha la lucernă și 325 euro/ha la soia).

Suprafață 5-30 ha: 77,42 euro(SAPS) + 46,75 euro (plata redistributivă) + 53,90 euro (plată înverzire) + 20 euro (ANT estimat) + 19,35 euro (plată tineri fermieri) = 217,42 euro ha Suprafață peste 30 ha: 77,42 euro(SAPS)

+ 53,90 euro (plată înverzire) + 20 euro (ANT estimat) + 19,35 euro (plată tineri fermieri) = 170,67 euro ha Ministrul Irimescu a arătat că, din păcate, la bovine este o situaţie mai sensibilă ”pentru cei circa 55.000 de beneficiari”, deoarece ”plăţile vor începe mai târziu şi se vor finaliza în iunie 2016.

Fermierii, așteptați la APIA să depună cererea unică pe 2016 Din 1 martie, APIA a deschis campania de primire a cererilor unice aferente plăților directe pe anul 2016. ”Cererea unică de plată pentru anul 2016 se completează în format electronic, de către fermieri, prin aplicația electronică pusă la dispoziție de către APIA, în urma digitizării parcelelor agricole declarate și a completării în aplicație a datelor privind animale din exploatație pentru care solicită sprijin/ajutor financiar. Cererea unică de plată se listea-

ză la centrele APIA și va conține numai datele declarate de către fermieri și schemele de plată/măsurile de sprijin/ajutor solicitate”, se arată în legislația actualizată. Depunerea documentelor la APIA se face în perioada 1 martie-16 mai fără penalizări, urmând și după, timp de 25 de zile lucrătoare (respectiv până pe 10 iunie ), cererile să fie primite, însă pentru fiecare zi de întârziere se va aplica o sancțiune de 1% din valoarea plăților cuplate pe care beneficiarul le are de încasat. Cererea unică de plată se depune la centrele județene ale APIA pentru fermierii care solicită la plată o suprafață de peste 50 de hectare de teren agricol, și la centrele locale ale APIA pentru fermierii care solicită la plată o suprafață de până la 50 de hectare teren agricol. Mai multe detalii găsiți pe www.agrointeligenta.ro

49

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

Agr business

www.agrointeligenta.ro

50

IPSO Agricultură sărbătoreşte 20 de ani de provocări şi de succes în agricultură

O

portunităţi, provocări, obstacole depăşite, realizări notabile şi o echipă căreia i s-au alăturat în fiecare an noi profesionişti: acestea sunt ingredientele reţetei succesului descoperită şi aplicată în timp de compania IPSO Agricultură. În 2016 compania sărbătoreşte 20 de ani de activitate pe piaţa maşinilor şi utilajelor agricole, prilej de bilanţ şi de stabilire a strategiei de dezvoltare pentru următorul deceniu.

Totodată, identitatea vizuală a fost împrospătată pentru a marca acest moment important.

Logo-ul aniversar IPSO Agricultură simbolizează maturizarea companie de-a lungul a două decenii de activitate în agricultură şi reflectă valorile şi obiectivele pentru următorii ani, simbolizând în acelaşi timp individualitatea şi unicitatea pe piaţa agricolă din România.

“Cu 20 de ani în urmă, în 1996, am lansat activitatea de agricultură în cadrul IPSO cu scopul de a crea o companie de succes şi de a atrage cele mai importante mărci de maşini şi utilaje agricole în portofoliul nostru. Au fost două decenii cu multe realizări şi am reuşit să atingem toate ţintele pe care ni le-am propus. Cei 20 de ani de activitate vorbesc despre evoluţia noastră şi despre forţa şi reputaţia pe care am dobândit-o, într-un domeniu cu multe obstacole şi transformări bruşte. Ne-am concentrat permanent pe inovaţie şi pe îmbunătăţirea constantă a serviciilor oferite clienţilor noştri, iar astăzi pot spune că sunt mândru să conduc o echipă de profesionişti care muncesc zilnic pentru a atinge excelenţa în agricultură.” a spus dl. Arnaud Van Strien, Director IPSO Agricultură. „Agricultura este în prezent unul dintre cele mai dinamice domenii din România, iar în ultimii 20 de ani am asistat şi am participat prin activitatea noastră la dezvoltarea intensă a acestui domeniu. În fiecare an am lansat produse şi servicii noi şi le-am îmbunătăţit permanent pe cele existente, strategie care a contribuit semnificativ la evoluţia noastră, în stransă legătură cu evoluţia clienţilor noştri.

De asemenea, chiar dacă IPSO Agricultură

activează într-un domeniu cu tradiţie, imaginea companiei, construită de-a lungul timpului, este una modernă şi are un rol important în evoluţia şi în succesul nostru.” a spus Philippe Astoin, Director Marketing Vanzare si Post- Vanzare IPSO Agricultură. „Fiecare dintre cei 20 de ani de activitate a reprezentat o provocare pentru reprezentanţii noştri de vânzări din toată ţara. În acelaşi timp, în fiecare an am reuşit să creştem cotele de piaţă pentru principalele tipuri de utilaje din portofoliul IPSO Agricultură. Toate aceste rezultate, obţinute treptat, prin multă muncă şi prin construirea unor relaţii solide cu clienţii noştri, ne-au condus la poziţia de lider pe piaţa de maşini şi utilaje agricole din Romania, pe care o ocupăm în prezent.” a spus Gabriel Petrişor, Director Comercial IPSO Agricultură. „Unul dintre secretele succesului pe care îl are IPSO Agricultură este extinderea gamei de produse şi servicii oferite clienţilor, în cei 20 de ani de activitate. Divizia de echipamente de ocazie, lansată în 2014 se încadrează în această strategie de dezvoltare şi feedback-ul pe care îl primim din partea clienţi-

lor ne încurajează să continuăm această activitate şi să ne gândim permanent la proiecte noi, pe care le putem implementa în următorii ani. Primii doi ani de activitate ne-au demonstrat că fermierii au încredere în alternativa pe care le-o acordăm noi la achiziţia de utilaje rulate din afara ţării.” a spus Vlad Miron, Manager Echipamente de Ocazie IPSO Agricultură. „Calitatea serviciilor post- vânzare reprezintă unul dintre principalele motive pentru care mulţi fermieri sunt clienţii noştri de 20 de ani. Rapiditatea în livrarea pieselor de schimb, crearea condiţiilor speciale pentru clienţii fideli, intervenţiile prompte ale celor 90 de tehnicieni de service mobili, calificati şi atestaţi periodic, sunt argumente puternice pe care clienţii le iau in considerare atunci când hotărăsc să continue să achiziţioneze utilaje şi servicii de la IPSO Agricultură. În următorii ani ne propunem să menţinem cel putin acelaşi nivel de calitate şi să adăugăm noi beneficii pentru fermieri, la pachetele noastre de servicii post- vânzare. ” a spus Franck Quertier, Director Lanţ de Distribuţie IPSO Agricultură.

51

www.agrointeligenta.ro

Agr business

20 de realizări marcante: > Din 2009 IPSO Agricultură este lider pe piaţa tractoarelor din România, poziţie pe care şi-o consolidează în fiecare an cu noi succese pe această piaţă > Extinderea, de-a lungul timpului, a portofoliului de furnizori cu nume de referinţă din rândul producători de maşini şi utilaje agricole: John Deere, Kuhn, Manitou, Bednar FMT etc > Dezvoltarea celei mai mari reţele de distribuţie din România, cu 15 sedii în toată ţara > Modernizarea sediilor existente şi inaugurarea unor noi sedii la Timişoara şi Mogoşoaia în 2014 şi în 2015 > Inaugurarea, în 2015, a unui centru de formare destinat pregătirii angajaţilor şi dezvoltării unor programe de formare a clienţilor noştri > Şapte ateliere de service complet echipate > 90 de tehnicieni de service, dintre care 66 mobili, pregătiţi să intervină permanent pentru rezolvarea dificultăţilor cu care se confruntă utilajele clienţilor noştri > 20.000 de ore de formare în 2015 > Livrarea rapidă a pieselor de schimb, întrun interval cuprins între 24- 48 de ore > Participarea activă la cele mai mari târguri şi expoziţii de agricultură naţionale şi internaţionale

> Organizarea frecventă de demonstraţii în câmp, cu utilajele prezente în portofoliul companiei > Lansarea anuală de modele de maşini şi utilaje noi şi promovarea acestora prin intermediul unor evenimente şi campanii dedicate > Susţinerea inovaţiei în agricultură prin promovarea sistemelor de management agricol cum este FarmSight > Extinderea permanentă a gamei de servicii furnizate clienţilor > Facilitarea accesului clienţilor la achiziţia de utilaje prin intermediul departamentului de finanţare, care se ocupă de elaborarea ofertelor de finanțare și de intermedierea relației dintre clienți și instituțiile financiare > Lansarea unei divizii noi în portofoliul companiei: echipamente de ocazie > Dezvoltarea diviziei de irigaţii prin organizarea de demonstraţii şi evenimente dedicate fermierilor > Prezenţa companiei în mediul online prin lansarea unui nou website şi a canalelor sociale de comunicare You Tube, Facebook şi LinkedIn > Evoluţia ascendentă a cotei de piaţa pentru principalele categorii de utilaje comercializate în România > Dezvoltarea competenţei companiei de-a lungul anilor a condus la extinderea activită-

ţii agricole în alte două ţări din Europa: Croaţia şi Ungaria.

Privim cu entuziasm către următorii ani de activitate, iar strategia noastră de dezvoltare vizează păstrarea poziţiei de lider pe piaţa maşinilor şi utilajelor agricole din România, creşterea constantă a gradului de satisfacţie a clienţilor prin furnizarea de servicii de calitate superioară, investiţii în valoare de 15 mil. euro în extinderea cu noi puncte de lucru şi modernizarea celor existente şi alocarea de resurse financiare pentru instruirea şi perfecţionarea tehnicienilor.

IPSO Agricultură- lider pe piața de mașini și utilaje agricole din România IPSO Agricultură, parte a grupului francez Monnoyeur, unul dintre cei mai mari distribuitori de utilaje agricole la nivel internaţional, cu o reţea de birouri extinsă în 9 ţări, cele mai multe din Europa este lider pe piaţa de utilaje agricole din România. Compania oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor.

IPSO Agricultură este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial, iar paleta de furnizori include şi alte marci de renume pe piaţa utilajelor agricole, precum Manitou, Kuhn, Bednar FMT, Fliegl, Pichon, Perard, Kemper, Zurn, Geringhoff, Grasdorf, Laforge etc.

Agr hobby

www.agrointeligenta.ro

52

Sfaturile ing. Marius Roman pentru plantarea pomilor fructiferi Pregătirea unei livezi nu este deloc treabă ușoară iar pentru a vă asigura că rata de prindere a pomilor este completă trebuie să respectați o serie de pași. Inginerul Marius Roman, doctor în științe pomicole și proprietarul unei pepiniere (www.pepinierele-roman. ro) a prezentat pentru Agrointeligența etapele care trebuie parcurse la înfiinţarea unei plantaţii de pomi fructiferi. Este vorba despre pichetarea terenului, săpatul gropilor, repichetatul si umplerea parţial a gropilor cu pământ si gunoi, alegerea materialului săditor, repartizarea pomilor la gropile de plantare si plantatul pomilor.

P

ichetatul terenului se face în vederea marcării locului de plantare al fiecărui pom. În funcţie de natura terenului se utilizează mai multe sisteme, dar cel mai folosit este cel simplu de marcare, prin ţăruş, la distanțele stabilite, și prin măsurare cu ruleta. Practic, pe terenuri cu pante mici sau în pante terasate: pichetatul în dreptunghi la care între rânduri distanța este mai mare, iar pe rând distanțele sunt mai mici și în pătrat la care distanțele sunt egale atât pe rând cât și între rânduri. În cazul terenurilor uşor accidentate sau cu o pantă mică, pichetarea se face în paralelogram ca și cel în dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale două câte două, sau în chinconz respectiv în triunghi echilateral.

Atunci când se doreşte plantarea pomilor pe terenuri neamenajate se face pichetaj pe curbe de nivel. În cazul pichetării terenului pentru înfiinţarea de plantaţii intensive, întotdeauna trebuie avut în vedere ca rândurile de pomi să fie perpendicular pe axul drumurilor principale.

Săpatul gropilor, repichetatul și umplerea parțială a gropilor cu pământ și gunoi de grajd Prima dintre aceste lucrări trebuie făcuta cu mult timp înainte de plantare, uneori chiar cu 1-2 luni, acolo unde terenul nu se desfundă. Mărimea gropilor este variabilă în funcţie de gradul de mobilizare al terenului, și anume de la 30x30x30cm în teren desfundat, până la 60x60x40cm în teren nedesfundat. Celelalte lucrări se fac cu 2-3 săptămâni înain-

te de plantare, respectiv gropile se umplu cu pământ și gunoi, iar repichetatul se face prin vizare pe jaloane sau cu ajutorul scândurii de repichetat.

Alegerea materialului săditor este una din operațiile de care depinde starea viitoarei plantații De aceea, este indicat ca materialul săditor să fie procurat din pepiniere consacrate, recunoscute oficial şi controlate, care garantează autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului. Este indicat să se aleagă pomii cu rădăcinile cât mai dezvoltate și intacte, cu lemnul ramurilor copt și muguri bine formaţi, preferându-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipaţi, la care se poate forma scheletul pomului și implicit intrarea timpurie pe rod. Efectul plantării unor astfel de pomi constă în formarea rapidă a coroanelor și începutul fructificării încă din anul 2 sau 3, obţinându-se o producţie însemnată de fructe încă din anul 4 de la plantare.

Plantarea se poate face și primăvara Epoca cea mai potrivită pentru plantarea pomilor în general este toamna (octombrienoiembrie), întrucât asigură refacerea sistemului radicular și pornirea în vegetaţie primăvara mai timpuriu, dar se mai poate planta și primăvara devreme (martie-aprilie). Pomul trebuie plantat la adâncimea la care a crescut în pepinieră, respectiv cu punctul de

altoire la nivelul solului. În caz că plantarea este adâncă, se întârzie pornirea în vegetaţie, iar în cazul unei perioade ploioase și pe teren greu are loc asfixierea rădăcinilor. Numai în zona de şes, unde se simte lipsa umezelii, pomii pot fi plantaţi cu 2-3 cm mai adânc decât au fost în pepiniera. Pe măsură ce se aşează pământ peste rădăcinile pomului, trebuie efectuata o călcare energică, în jurul pomului, pentru a se tasa solul și a nu rămâne goluri de aer.

Indiferent de epoca de plantare, materialul săditor suportă două operaţii premergătoare lucrării – fasonarea şi mocirlirea pomilor.

Fasonarea constă în eliminarea rădăcinilor vătămate, reîmprospătarea prin scurtarea vârfurilor la cele lungi.

Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben), bălegar proaspăt de bovină şi apă. De regulă, la plantare, după fasonarea rădăcinilor și mocirlire, pomul se aşează în partea de nord a tutorelui pentru a-l proteja de acţiunea îngheţului și dezgheţului brusc.

Alte lucrări care se fac odată cu plantarea pomilor sunt: administrarea îngrăşămintelor la groapă și udarea. Când pomii se plantează în gropi săpate individual, cum este cazul în grădinile de lângă casă, odată cu plantarea, trebuie administrate ți îngrăşămintele, și anume 15-20 Kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare potasică și 50-60 g superfosfat substanţă activă, la fiecare pom.

Agr tehnica

Hudson

®

2ŶǀŝŶŐĉƚŽƌƵů ďƵƌƵŝĞŶŝůŽƌ ƉƌŽďůĞŵĉ

ƌďŝĐŝĚ ƉĞ ďĂnjĉ ĚĞ ŇƵƌŽdžŝƉŝƌ͕ ĐƵ ĂƉůŝĐĂƌĞ ƉŽƐƚĞŵĞƌŐĞŶƚĉ ůĂ ĐƵůƚƵƌŝůĞ ĚĞ ĐĞƌĞĂůĞ ƉĉŝŽĂƐĞ͕ ƉŽƌƵŵď ĨƵƌĂũĞƌ ƕŝ ƉĉƕƵŶŝ͗ • ĂƐŝŐƵƌĉ ĐŽŵďĂƚĞƌĞĂ ĞĮĐŝĞŶƚĉ Ă ƚƵƌŝƜĞŝ͕ Ă ǀŽůďƵƌĞŝ͕ Ă ŵƵƌƵůƵŝ Ɣŝ Ă ĂůƚŽƌ ďƵƌƵŝĞŶŝ ĚŝĐŽƟůĞĚŽŶĂƚĞ͖ • ĞƐƚĞ ĨŽĂƌƚĞ ƐĞůĞĐƟǀ ƉĞŶƚƌƵ ĐƵůƚƵƌĉ͖ • ĞƐƚĞ ŇĞdžŝďŝů ůĂ ƵƟůŝnjĂƌĞ ŠŶ ĂŵĞƐƚĞĐ ĐƵ ĂůƚĞ ƉƌŽĚƵƐĞ ŽŵŽůŽŐĂƚĞ͘

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

www.agrointeligenta.ro

4US 1PFU "OESFJ .VSFʔBOV OS 4FDUPS DPE #VDVSFʔUJ 5FM 'BY / 6 ' " 3 . XXX OVGBSN SP

53

Agr business

www.agrointeligenta.ro

58

Dilema porumbului Arnaud Perrein, APPR: Suprafețele cu porumb ar putea să scadă cu circa 15% în acest an. Prețurile actuale - „de nebăgat în seamă”

Suprafețele cultivate cu porumb ar putea să scadă în acest an cu circa 15%, avertizează Arnaud Perrein, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Acesta spune că din cauza secetei, care a redus serios producția de anul trecut, există agricultori, precum cei din Dobrogea sau Moldova, de exemplu, care iau în calcul să nu mai cultive porumb în acest an și să-l înlocuiască cu floarea soarelui. ”Este foarte important să fie asigurat un asolament echilibrat”, mai atrage atenția Arnaud Perrein.

Î

n 2015, suprafețele cultivate cu porumb în România s-au ridicat la 2,6 milioane de hectare. Membrii APPR au avut producții care au variat de la 3 tone la hectar – un nivel la care nu se poate vorbi de acoperirea costurilor de producție, în condițiile în care și prețurile la cereale au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii trei ani -, până la 11,5 tone la hectar.

Perrein spune că deocamdată nu se poate spune că seceta s-a instalat în România, ba chiar există exces de umiditate în Ardeal.

Probleme ar putea însă să apară în Dobrogea sau în anumite zone din Moldova, unde seceta s-a simțit din plin, anul trecut. În ceea ce-l privește, Perrein declară că

nu a avut această problemă, în condițiile în care porumbul a fost irigat, obținând chiar o producție record, Din păcate, nu același lucru se poate spune despre prețurile practicate pe piață, o ”loterie până la urmă”, afirmă Perrein, care adaugă că oricum nu mai au până unde să scadă. Agricultorul a vândut în urmă cu o lună porumb la un preț aproape similar celui de la momentul recoltării. Și Dimitrie Muscă, un cunoscut fermier din Ardeal, renumit pentru producțiile mari de grâu și porumb, spune despre prețul cu care se vinde kilogramul de porumb că acesta este de ”nebăgat în seamă (n.red. 55-60 de bani/kg)”, însă el se așteaptă să-și revină peste câteva săptămâni.

Fermierul arădean este optimist cu privire la producția de porumb din acest an, chiar și în caz de secetă. Nu trebuie decât să aplici tehnologia așa cum trebuie. ”Dacă știi să pregătești porumbul, acesta răspunde bine la secetă”, declară Muscă.

Îngrijorare în rândul cultivatorilor europeni Cultivatorii europeni de porumb, membri ai Confederației Europene a Producătorilor de Porumb (CEPM), și-au exprimat recent îngrijorarea față de dificultățile cu care se confruntă sectorul. Producția mai mică de anul trecut cu circa 20 milioane de tone, previziunile în scădere privind suprafațele cultivate în acest an, prețurile foarte mici, precum și concurența puternică a importurilor, sunt doar câteva motive de îngrijorare pentru agricultori. Membrii CEPM, reuniți la Paris, în urmă cu câteva zile, au atras atenția Comisiei Europene, care poartă negocieri privind TTIP (Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții) să nu liberalizeze și mai mult o cultură care se află în concurență puternică cu producțiile provenite din anumite zone ale lumii și care sunt protejate de tot felul de bariere tarifare sau sanitare.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Preoțescu.

62

O fermă românească după o rețetă franțuzească Mihai și Ioana Preoțescu au gândit valorificarea producției din ferma de capre altfel decât alți fermieri. Au ales să crească doar caprine din rasa Alpină Franceză aclimatizate în România și au mizat pe lactatele artizanale după rețete din Hexagon. Într-un cuvânt familia Preoțecu a mers împotriva curentului și a pus la punct în localitatea Dumbrăveni, comuna Balotești, județul Ilfov o fermă de familie în care bunăstarea animalelor are prioritate.

A

ventura familiei Preoțescu cu creșterea caprelor a debutat clasic: sătui de viața de la oraș, dar și pentru că șiau dorit pentru copiii lor să trăiască și să mănânce sănătos, în urmă cu 12 ani cei doi soți s-au mutat la țară. Câțiva ani mai târziu, pentru că și-au dorit să ofere micuților lactate proaspete în fiecare zi, au cumpărat două capre din rasa Alpină Franceză. ”În 2012 am achiziționat primele două capre din rasa Alpină Franceză. Așa neam întâlnit pentru prima data cu această rasă și caprele Fiona și Mimi încă se găsesc la noi în gospodărie. Atât eu cât și soția mea avem o formare în zona de medicină veterinară, nu suntem medici veterinari pentru că nu am finalizat studiile, viața ne-a purtat în altă direcție, dar dragostea pentru animale a rămas aceeași”, a declarat pentru Agrointeligența Mihai Preoțescu, crescătorul de capre din Dumbrăveni, județul Ilfov.

Au plătit 250 de euro pentru o capră În urmă cu 4 ani, când au achiziționat primele exemplare din rasa Alpină Franceză, soții Preoțescu s-au oprit la această rasă nu pentru că este foarte productivă, ci pentru că au remarcat din prima gustul deosebit al laptelui. ”Căprițele pe care le-am luat la momentul respectiv aveau vârsta de 4 ani și erau aduse din Austria. Cred că atunci am plătit doar pentru un exemplar 250 de euro”, își amintește Mihai Preoțescu.

Efectiv de 61 de capete din rasa Alpină Franceză Dacă la început soții Preoțescu au fost cuceriți de gustul laptelui, ulterior au remarcat că nu erau singuri, așa că au decis să investească într-o fermă de capre. Tocmai pentru a fi cât mai informați dar și pentru a îngriji cu trebuie animalele, cei doi au făcut numeroase vizite de documentare în ferme de familie din Franța.

”Fără iezii pe care îi avem, deținem un efectiv de 61 de căprițe, dintre care o parte capre pe lactație, o parte tineret format din căprițe care vor fi montate în toamnă și țapi de reproducție. Nu vorbim despre o fermă de capre, ci de o gospodărie care adăpostește câteva animale extrem de apreciate de noi. Nu ne dorim să creștem efectivul pentru că fiecare animal are nevoie de îngrijire specifică și trebuie să formezi o legătură cu animalul care îți bucură viața. Dacă am avea mai multe animale cel mai propabil am vorbi despre un număr, nu despre niște căprițe care se bucură de fiecare dată când îți aud glasul și care îți bucură inima atunci când le vezi fericite în curte sau adăpost”, a precizat crescătorul de capre.

3,2 litri de lapte - media pe fermă Rasa Aplină Franceză prezintă avantajul unei producții însemnate de lapte, dar pentru că sunt abia la început, soții Preoțescu au o medie zilnică de 3,2 litri de lapte pe cap de animal.

”În momentul de față laptele vine de la două categorii de vârstă: avem prima dată laptele de la căprițele multipare, care sunt destul de puține. Vorbim aici despre capre care nu sunt la prima fătare și implicit cantitatea de lapte pe care o dau este substanțial mai mare. Iar a doua grupă este reprezentată de caprele primipare, care se află la prima fătare și la care producția de lapte este mai redusă. Din start avem un maxim și un minim de producție, o treime din producție vine de la multipare și restul de la primipare. Media pe fermă este la 3,2 litri pe cap de animal și pe zi. De departe, producția de lapte este principalul avantaj al acestei rase de caprine, dar nu neapărat cantitatea - pentru că nu asta am urmărit noi, cât este vorba despre calitate”, a explicat Mihai Preoțescu.

Caprele franceze, pretențioase la mâncare Animalele de rasă sunt mai productive,

63

www.agrointeligenta.ro

Agr activ 300-350 de euro prețul unui ied de 3 luni Marea majoritate a animalelor din ferma familiei Preoțescu au fost fătate în România. Încurajați de rezultatele bune pe care leau obținut în ceea ce privește reproducția animalelor, anul acesta este primul an în care vor scoate la vânzare iezi și ieduțe din producția proprie. ”Suntem deosebit de atenți când vine vorba despre încrucișări, ținem un registru de montă și fătări și încercăm constant să îmbunătățim și acest proces. Avem deja 4 generații de Alpină Franceză și am cumpărat țapii de reproducție veniți din Franța tocmai pentru a ne asigura că nu se va produce consangvinizarea. Anul acesta va fi primul an când vom vinde și ieduțe rasă pură Aplină Franceză. Prețul minim la care ne-am gândit să vindem ieduțele la vârsta de 3 luni este de 300 de euro, iar pentru tapi vorbim despre 350 de euro”, a vorbit Mihai Preoțescu.

Producție de lactate în fermă

dar sunt și mai sensibile decât o capră autohtonă. Dintre sensibilitățile rasei Alpină Franceză se remarcă cea la curenții de aer, la temperaturi scăzute și pretenții ridicate în ceea ce privește calitatea hranei. ”Când achiziționezi o Alpină Franceză trebuie să te asiguri că ea s-a născut și vine din părinți aclimatizați în România. Există niște diferențe de factori de mediu care influențează animalul și dacă provine din părinți de la noi din țară, capra este mult mai rezistentă. Totuși, ea nu mănâncă orice, ai nevoie de lucernă de bună calitate, care să nu fie mucegăită și să nu prezinte nici un fel de miros străin. Cerealele trebuie să fie și ele atent alese pentru că nu ai nici o șansă să mănânce capra cereale în care au stat șoareci”, a subliniat crescătorul de capre.

12.000 de euro pe an pentru hrana animalelor În ferma de capre Preoțescu totul se învârte în jurul animalelor. Animalele sunt răsfățate în fiecare zi cu muzică și sunt cu o rație furajeră care se păstrează tot timpul anului, compusă din lucernă, cereale, paie de ovăz și șrot de floarea soarelui achiziționate de la producătorii locali din județul Ilfov. ”Cumpărăm mai multe tipuri de cereale pe care le măcinăm ulterior la moara noastră, avem o instalație care face treaba asta.

Rația furajeră este calculată după niște tabele, în funcție de necesarul animalului. În general stabilim componența după aceste tabele care ne indică clar cât porumb pu-

nem, câte triticale, cât ovăz și cât șrot de floarea soarelui să adăugăm în rație. Toate acestea se mixează, se macină și ajung în hrana animalelor. Cumpărăm din zonă, încercăm pe cât posibil să păstrăm aroma locală a produsului și nu vrem să aducem lucernă de la distanțe foarte mari, așa că identificăm în județul Ilfov tineri agricultori de la care cumpărăm ce ne trebuie. Hrana la nivelul unui an pentru efectivul nostru ne costă undeva la 12.000 de euro”, a mai spus micul fermier.

Fermă modernă realizată cu fonduri proprii Întreaga investiție efectuată în fermă a fost realizată din fonduri proprii, iar familia Preoțescu nu și-a propus să acceseze fonduri europene. ”Referitor la suma pe care am investit-o în acest proiect este foarte mare și nu aș vrea să o spun tocmai pentru că nu vreau să descurajez pe nimeni din cei care doresc să înceapă o fermă de capre. Un astfel de proiect, după modelul fermelor de familie din Franța a înghițit foarte mulți bani, vorbim despre un adăpost modern în care ținem animalele, despre o sală de muls de ultimă generație, un tanc de răcire, o încăpere în care pasteurizăm laptele și despre o sală unde facem și o procesare. Nu există nici un raționament economic care să justifice investiția pe care am făcut-o noi, aș zice că am mers pe un val de entuziasm și pasiune și nu ne-am putut opri”, se justifică producătorul de lactate de capră.

Proiectul fermei de capre de inspirație franceză a fost bine gândit, astfel că familia Preoțescu a ajuns să producă lapte pasteurizat, dar și specialități de brânză cu mucegai nobil care pot face concurență ori când celebrelor brânzeturi franțuzești. ”Nu facem telemea de capră. Mergem către gusturi ceva mai rafinate în materie de brânzeturi. Brânzeturile sunt făcute după rețete franțuzești care au o interpretare proprie, tocmai de aceea au și denumiri proprii. Sortimentul de lactate pe care îl producem este restrâns și va rămâne așa. În momentul de față producem lapte pasteurizat la temperatură scăzută timp îndelungat, brânză tartinabilă iar din zona de brânzeturi cu mucegai nobil avem o brânză de formă cilindrică pe care am botezat-o ”Nor creț”, pentru că pe suprafața ei se dezvoltă o colonie de mucegai care arată ca niște mici onduleuri, de aici și denumirea. Un alt tip de brânză pe care îl producem este ”Turnul Vlăsiei”, vorbim despre un trunchi de piramidă care este acoperită cu un alt tip de mucegai și cu cenușă vegetală”, ne-a spus Mihai Preoțescu.

10 lei/litrul de lapte pasteurizat În prezent ferma Preoțescu are la vânzare lapte pasteurizat la prețul de 10 lei litru, brânză tartinabilă la 400 de grame la prețul de 20 lei și Nor Creț - brânză maturată cu selecții de mucegai nobil, cu un preț ce variază între 15 și 35 de lei, în funcție de dimensiunea bucății de brânză. ”Există un interes foarte mare pentru produsele noastre, avem foarte mulți clienți din zonă care vor să mănânce altfel, sunt clienți care au călătorit, care s-au întâlnit cu produse similare undeva în Europa și sunt foarte bucuroși că le pot găsi aici. În principiu, oamenii vin și își ridică produsele de aici, încercăm să păstrăm relația directă. În general avem clienți din București și județul Ilfov”, ne-a vorbit familia Preoțescu. Planurile de viitor ale celor doi soți sunt axate mai mult pe ideea de a lăsa ceva în urma lor și mai puțin pe obținerea de profit. În acest sens, pe termen lung, Mihai Preoțescu își propune să devină o sursă bună de animale de rasă și o sursă de informare pentru cei care doresc să investească într-o fermă de capre din rasa Alpină Franceză.

TEMATICA:

Sectiunea AGRICULTURA: - tehnologii agricole, utilaje, masini si echipamente agricole; masini de transport pentru sectorul agricol; scule, unelte si accesorii agricole; - insilozarea si depozitarea produselor agricole primare;

- seminte, ingrazaminte, pesticide;

- sisteme de irigatii ;

Sectiunea HORTICULTURA si VITICULTURA:

- tehnologii, utilaje, masini si echipamente pentru pomicultura, viticulture si legumicultura;

- infiintarea si exploatarea plantatiilor pomicole si viticole;

- legumicultura; sere si solarii; Sectiunea ZOOTEHNIE si MEDICINA VETERINARA - tehnologii de cresterie animalelor de ferma – bovine, porcine, ovine si caprine - tehnologia cresterii pasarilor – gaini, curci, gaste si rate; - piscicultura - apicultura;

- furaje si furajarea animalelor

- utilaje, echipamente si dotari zootehnice;

- medicina veterinara;

- abatorizare;

- deratizare, dezinfectie, protectia muncii;

Sectiunea AGRICULTURA ECOLOGICA:

Sectiunea SILVICULTURA, VANATOARE si PESCUIT SPORTIV; Sectiunea INDUSTRIE ALIMENTARA: - tehnologii, utilaje si echipamente pentru industria carnii, laptelui si panificatie;

- prelucrea si valorificarea legumelor si fructelor; Sectiunea PROTECTIA MEDIULUI in sectorul AGRICOL si ZOOTEHNIE

ENERGIE REGENERABILA in sectorul AGRICOL;VALORIFICAREA DESEURILOR din AGRICULTURA si ZOOTEHNIE; Sectiunea MARKETING si E-COMMERCE pentru produse AGRICOLE si ALIMENTARE; Sectiunea AMBALAJE pentru sectorul AGRICOL si ALIMENTAR:

- ambalarea produselor proaspete;

- ambalarea produselor alimentare prelucrate ;

Agr news

www.agrointeligenta.ro

66

Modificări la selecția proiectelor pe fonduri europene prin PNDR 2014-2020

A

genția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare (ROF) al procesului de selecţie şi verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), aplicabil măsurilor de investiţii din PNDR. „Modificările s-au făcut în contextul nevoii permanente de adaptare a procedurilor de lucru la dinamica observată în procesul de implementare efectivă a Programului. Totodată, modificările aduse noului ROF de selecție fac parte din procesul de calibrare procedurală, prin implementarea în documentele de lucru a lecţiilor învăţate din prima sesiune a PNDR 2020, astfel încât să eficientizăm procesul de acordare a fondurilor europene”, a precizat Andras Szakal, director general al AFIR. O primă modificare se referă la posibilitatea întocmirii rapoartelor de selecţie trimestriale. Decizia privind submăsurile pentru care se vor întocmi rapoarte de selecţie lunară sau trimestriale va fi supusă aprobării în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru PNDR, de către Autoritate de Management pentru PNDR din cadrul MADR. Faţă de perioada anterioară, sunt acceptate pentru depunere doar proiectele ce au punctajul estimat (evaluare – prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii/ trimestrului respectiv. Această modificare va avea impact atât asupra calităţii proiectelor selectate, dar şi asupra echitabilităţii procesului de depunere şi selecţie a proiectelor.

Termenul de evaluare a proiectelor este, după caz, de maxim 20 de zile lucrătoare pentru evaluarea lunară, respectiv 50 de zile lucrătoare pentru cea trimestrială, de la sfârşitul lunii/ trimestrului respectiv. Termenul se

poate prelungi cu 10 zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pe două sau mai multe submăsuri.

Evaluarea proiectelor cuprinse în eşantionul de verificare la nivel central AFIR se va face, conform noului ROF, după finalizarea evaluării, în termen de 15 zile lucrătoare iar rezultatul se va regăsi în raportul de selecție.

Anterior, această verificare se făcea după aprobarea şi publicarea Raportului de Selecţie.

Noul ROF modifică, de asemenea, termenul privind perioada de depunere a contestaţiilor. Solicitanţii au acum la dispoziţie 5 zile lucrătoare de la postarea pe pagina de internet AFIR a Raportului de Selecție pentru a depune contestaţii cu privire la rezultatul evaluării, față de termenul de 10 zile prevăzut anterior.

Cât priveşte soluţionarea contestaţiilor cu privire la rezultatul selecției lunare/ trimestriale/ finale a proiectelor, dacă o contestaţie este soluţionată în favoarea solicitantului, proiectul va fi reevaluat din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi al evaluării criteriilor de selecţie. Termenul de analizare a tuturor contestaţiilor depu-

se pentru o submăsură este de 10 zile lucrătoare pentru contestațiile aferente raportului de selecție lunar, respectiv 20 de zile lucrătoare pentru contestațiile aferente raportului de selecție trimestrial, şi poate fi prelungit cu încă maxim 10 zile lucrătoare de către AFIR dacă se analizează contestaţii depuse pe două sau mai multe sub-măsuri sau dacă numărul de contestaţii depuse este foarte mare.

Pentru submăsurile la care verificarea eligibilității este realizată în două etape, și anume etapa I – eligibilitatea solicitantului și etapa II – eligibilitatea proiectului, solicitanții au posibilitatea contestării rezultatului verificărilor eligibilității, pentru fiecare etapă în parte. În situația în care exista contestații admise aferente etapei I „eligibilitatea solicitantului”, AFIR continuă verificarea eligibilității proiectului iar în cazul în care proiectul este declarat neeligibil pentru etapa II, solicitanții vor avea posibilitatea depunerii de contestații la rezultatul verificării etapei II. Termenele procedurale pentru analizarea acestor contestaţii se reduc la jumătate faţă de cele prevăzute pentru soluţionarea contestaţiilor cu privire la rezultatul selecției proiectelor.

Regulamentul de Organizare și Funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020 este disponibil pe prima pagină a site-ului AFIR, www.afir.info, rubrica INFORMEAZĂ-TE!

67

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

68

Marius Bîcu,

fermierul care exportă brânză românilor plecați în străinătate Fermele de succes sunt viabile și în România dacă se pune multă pasiune iar profitul este așteptat în timp. O spune Mariu Bîcu, 37 de ani, un tânăr de profesie inginer IT, astăzi fermier, pentru care exportul de lactate românești către țări precum Spania, Italia, Marea Britanie sau Austria nu este o problemă.

Roxana Dobre

A

cucerit și piața de retail din România iar recent, produsele brandului Unilact ajung și în rețeaua HoReCa, patiserii sau cofetării. ”La raft apărem doar cu brânza dar în spate avem mai multe produse. Avem o fermă medie de vaci și oi iar afacerea este una de familie și integrată, adică pleacă de la producerea propriilor furaje până la livrările în supermarket. Producem aproximativ 2 tone de brânză pe zi pe care o vindem în retail și în câteva țări din Europa, românilor care au plecat din țară dar tot le e dor de casă și consumă brânzeturi românești, după socotelile proprii cam jumătate din piața noastră este acolo. Am început să exportăm din 2010 iar în a doua jumătate a anului trecut am exportat jumătate din producția noastră de brânzeturi.

Nu este ușor să îți găsești parteneri în țări îndepărtate”, le-a mărturisit celor prezenți, Mariu Bîcu la un eveniment pe teme agricole.

An încheiat pe profit chiar și fără subvenții Marius Bîcu a preluat din 2002 afacerea cu lactate începută de tatăl său în localitatea Unirea, judeţul Alba, şi a ajuns după un deceniu să mențină și chiar să crească profitabilitatea acesteia. ”Anul 2015 a unul extrem de bun, mai ales

a doua jumătate, a scăzut TVA-ul și am simțit din plin acest lucru la vânzări. Suntem pe o pantă de creștere, suntem mulțumimți că am reușit să ne creștem cifra de afaceri cu 20 la sută iar ca profit am rămas ca cel din 2014. Am avut senzația destul de neplăcută că am muncit degeaba dar analizând economic ne-am dat seama că nu am pus la calcul și subvențiile pe care, evident nici noi nu le-am primit. Atunci

am zis că nu e așa de rău deși întârzierea ne-a afectat într-adevăr cash-flow-ul dar profitabilitatea nu”, e declarat tânărul fermier.

El a explicat că secretul succesului este o afacere integrată astfel că în ferma din Alba nu se cumpără nimic. Totul se produce începând cu hrana animalelor. ”Pe lângă faptul că avem o afacere integrată de la agricultură până la supermarket, vindem și anima-

69

www.agrointeligenta.ro

Agr tradițional și ei doresc să facă afaceri în această țară, să vândă mâncare. Unii (retailer – n.r) își doresc mâncare românească, alții ieftină sau alții de calitate, totul este să ai urechi și să îi asculți”, a mai explicat fermierul.

Brânză minusculă, de dragul clienților Fermierul din Alba nu se dă înlături de la nimic când vine vorba să își mulțumească clienții. Astfel că, atunci când a primit oferta să ambaleze aproape minuscul brânza pe care o produce, acesta nu a stat pe gânduri.

Rezultatele nu au întârziat să apară iar clienții s-au înmulțit peste noapte. ”Vindem pentru HoReCa, cofetării, patiserii brânzeturi speciale care sunt rezistente la coacere.

Acești clienți sunt cei mai pretențioși astfel că am ajuns să vindem produse ambalate la 25 de grame pentru că așa ni s-a cerut. Deci de câteva ori pe săptămâna livrăm 10.000 de bucăți de câte 25 de grame dar acești clienți sunt cei mai fericiți pentru că ne-au mărturisit că le-au scăzut costurile cu brânza cu 40 la sută. Este o mare realizare și pentru noi. Nu vă spun ce bătaie de cap a fost la început până am găsit mașina de porționat potrivită astfel să facem brânză de 35 de grame. Dar am reușit iar rezultatul s-a văzut pentru că ne vin clienți noi care au auzit la alții că le-au scăzut costurile”, a mai explicat plin de mândrie Mariu Bîcu.

Planurile de viitor includ și turismul în fermă

le, cereale. Vindem grâu deja în al patrulea an la doi producători de pâine locali din Ocna Mureș. Cerealele sunt depozitate și livrăm lunar cantitatea de care clienții noștri au nevoie” , a mai spus fermierul.

A reușit să contruiască relația perfectă cu supermarketurile Fermierii și supermarketurile merg mai greu în armonie, mai ales din cauza condițiilor

draconice impuse de cele din urmă.

Cheia este să ai răbdare și să le asculți cu atenție cererile, spune Marius Bîcu care pare să fi găsit relația perfectă cu retailerii. ”În loc să ne plângem sau să fim supărați pe supermarketuri și să spunem că ne chinuie am reușit să găsim parteneriate și soluții. Mereu am mers la supermarket cu ce știm noi să facem mai bine, ei ne-au spus ce au nevoie iar dacă ai răbdare să îi asculți și să te străduiești ceva mai mult atunci chiar vei reuși pentru că

Tânărul fermieri din Alba nu se oprește cu planurile în 2016.

Pe termen lung are în vedere să aducă cât mai mult lume în fermă iar în 3-4 ani acest lucru să îi aducă și profit. ”Acum ne-am făcut un magazin în fermă și vrem să primim oaspeți. Toți cei care vor să vadă cum merg lucrurile la noi sunt oricând primiți cu plăcere. Mulți dintre clienții noștri își doresc să vadă de unde vine mâncarea. Am avut copii în vizită care nu aveau habar că brânza se face din lapte sau credeam că vaca este mov. Undeva în 3 ani vrem să adăugăm valoare și prin turism în fermă. Dar deocamdată am făcut un magazin frumos, am instalat o bucătărie astfel ca cei care ne vizitează să poată gusta o plăcintă cu brânză și să putem să ne primim frumos musafirii”, a mai dezvăluit tânărul antreprenor.

Momentan are în curs de desfășurare și un proiect în care sunt incluși tinerii studenți la medicină veterinară. ”Am făcut anul trecut un parteneriat foarte bun cu USAMV Cluj și avem odată la două săptămâni două grupe de studenți care vin să învețe în fermă. Fac tratamente vacilor, control de gestație și chiar își dau și examenele la noi în fermă. Eu zic ca se poate și în România dar condițiile sunt mai grele. Totul depinde noi iar dacă ne plângem sigur nimănui nu îi pasă”, a conchis plin de optimist tânărul antreprenor.

Agrwww.agrointeligenta.ro tehnica

Agr food

www.agrointeligenta.ro

2)(57( &$5( ÊĜ, )$& $)$&(5($ 6ć &5($6&ć opel.ro *Consum de combustibil (ciclu combinat): Opel Combo: 4,9-7,5 l/100km, Opel Vivaro 5,9-6,5 l/100km, Opel Movano 6,7-9,5 l/100km; emisii CO2 (ciclu combinat): Opel Combo 130-174 g/km, Opel Vivaro J NP 2SHO 0RYDQR J NP

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

72

Un martie atipic pe piața cerealelor.

Un 2016 cu risc

Anul 2016 se anunță cu mult mai greu decât 2015, fie că vorbim de nivelul prețurilor, producții sau de starea generală a agriculturii românești. Suntem deja în martie, iar prețurile la cereale continuă să scadă, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată, sporind îngrijorarea agricultorilor. Din păcate, nici prognozele pentru următoarele luni nu sunt liniștitoare, ci, dimpotrivă.

Vorbim de o piață nu doar atipică, ci total imprevizibilă, după cum susțin specialiștii.

D

incolo de analize, statistici și rapoarte de piață, un lucru este clar: prețurile la grâu și porumb scad vertiginous, în contextul în care cererea este mică, oferta ridicată, iar noi producători precum Argentina și Brazilia nu mai au taxe la export de la 1 ianuarie 2016. Urmarea a fost micșorarea prețurilor către traderii din Egipt, Coreea și alte țări, dar și o concurență tot mai puternică pe aceste destinații. În aceste condiții, este logic ca prețurile să se prăbușească, susține Bogdan Iliescu, manager Divizia Agricultură a Bursei Române de Mărfuri.

El spune că producțiile mari au mărit stocurile mondiale, producători noi precum Argentina au intrat cu forța în piață, în timp ce apetitul traderilor multinaționali de a-și lua riscuri a scăzut din cauza problemelor globale ale micșorării prețurilor, ceea ce a dus la o diminuare semnificativă a tradingului de cereale. ”Lucrurile sunt din ce în ce mai grele. Ca și producător de cereale, fără să fii condus de informații pe această mare furtunoasă, va fi din ce în ce mai greu să supraviețuiești acestor schimbări de mediu de afaceri din piața internațională, reașezându-se noi forțe din piețe îndepărtate și noi legi. La principale cereale, prețurile nu vor crește, ci vor rămâne constante”, afirmă Iliescu, care se așteaptă ca nivelul prețurilor la cereale în acest la recoltare să fie undeva la 172-175 euro pe tonă.

Gheorghe Țuțuianu, un cunoscut fermier din județul Călărași, spune și el că 2015 a fost un an atipic. Tendința la cereale este de descreștere a prețurilor, în condițiile în care s-a pornit de la 70-72 de bani pe kilogram, la recoltare, și s-a ajuns acum la 58-60 de bani

pe kilogram. ”Nu vedem o evoluție în creștere a prețurilor sau cel puțin la nivelul recoltei din 2015. Producătorii încheie acum contracte futures pentru rapiță la 320 euro/tonă, respectiv150 euro/tonă la grâu (FOB Constanța) sau 133 euro/tona, în zona noastră, ceea ce înseamnă cu 15% mai puțin față de 2015”, declară Țuțuianu. Și aceasta în condițiile în care agricultorii se așteaptă la producții mai mici în acest an din cauza secetei, iar pe de altă parte, au costuri mai mari de producție, pe fondul scumpirii inputurilor, dar și a motorinei.

Contextul local Piața agricolă românească, în acest început de an 2016, este dominată de prețuri mici, stocuri mari atât la grâu cât și la porumb, întârzierea subvențiilor către fermieri, închideri de divizii de multinaționale, insolvențe și reorganizări răsunătoare de firme românești de renume, alături de multe alte lucruri ce au impact negativ asupra mediului de trading, adaugă Iliescu. Și aceasta după ce piața locală a fost asaltată de traderii internaționali care au solicitat-o la maxi-

mum cu sute și mii de agenți achizitori, sute de salesmani și multe alte combinații de parcă ar fi fost de mărimea Rusiei sau a Ucrainei. ”Anul 2015 și începutul de 2016 a fost un an sumbru din punct de vedere comercial atât pentru firmele românești, cât și pentru firmele internaționale. Motivul este scăderea prețurilor cerealelor, micșorarea cererii, ceea ce a condus la imposibilitatea realizării cash-flow-ului companiilor din cadrul bugetelor și planurilor anului în curs, ajungându-se la pierderi mari. Traderii nu au exportat, fermierii nu au vândut, banii nu au circulat, lanțul întreg s-a rupt!”, spune Bogdan Iliescu (foto).

Așa se face că din cele 7,9 milioane de tone de grâu produse în 2015, au fost exportate numai 2,5 milioane de tone - cu 30% mai puțin, comparativ cu anul anterior.

Agr story tehnica

www.agrointeligenta.ro www.agrointeligenta.ro

74

75

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

Înapoi la troc!

Dar cu ce eficiență?

Pentru că nu au bani să efectueze lucrările agricole specifice acestei perioade, în condițiile în care suvențiile întârzie, tot mai mulți agricultorii încep să se gândească la troc, fără prea mare succes însă. În lipsă de cumpărători, fermierii au ajuns să scoată la vânzare sau la schimb cereale contra îngrășăminte, cartofi sau chiar lemne de foc.

Astfel de anunțuri au devenit ceva obișnuit pe site-urile de specialitate în ultima vreme, dar din păcate, fără prea mari efecte în piață. Nu sună nimeni sau aproape nimeni, iar oamenii rămân în continuare cu recolta în magazii.

D

upă cum susține Ion Mănăilă, un fermier din Teleorman, într-o piață foarte bulversată, în care toată lumea caută pe cineva să îi dea ceea ce are nevoie cu plata la recoltă, pe fondul întârzierii plății subvențiilor, asigurarea surselor financiare pentru finanțarea producției devine tot mai grea. Supărarea agricultorilor este cu atât mai mare, cu cât mulți au investit în silozuri în speranța obținerii unor prețuri mai mari, în primăvară, ceea ce acum nu se întâmplă, ba mai mult, prețurile sunt chiar mai mici decât la recoltare, iar în plus, fermierii s-au ales și cu costurile de depozitare. ”Sub 60 de bani pe kilogram la grâu, vorbim de faliment”, mai spune Mănăilă. Și Ilie Popescu, vicepreședinte LAPAR, spune că prețul la cereale constituie o mare problemă la momentul actual pentru agricultori, pentru că nu există cerere la export.

Cu o piață așa de grea nu s-a mai confruntat de prin 2005, povestește fermierul, care adaugă că o scădere a prețurilor la recoltare de 30-40%, ceea ce s-a petrecut anul trecut, este enorm. Cel mai greu va fi în toamnă, când vor trebui înființate culturile pentru anul viitor. ”Dacă acum în piață mai există firme care finanțează fermierii cu plata la recolta-

re, ce-i drept tot mai puține, în toamnă n-ar fi exclus să se ajungă cu plata doar la livrare, dat fiind contextual dificil al pieței”, avertizează Popescu.

Ce se vinde prin târg…

La români, trocul s-a practicat dintotdeauna, cu un succes mai mare sau mai mic.

Pentru că în prezent nimeni nu cumpără cereale și oricum prețul e foarte mic, există și agricultori care s-au gândit la schimbul de produse agricole. Așa se face că pe siteurile de specialitate, au început să apară tot mai multe anunțuri în ultima vreme de produse scoase la vânzare sau puse la schimb.

Oferta este chiar generoasă, de la grâu contra porumb sau îngrășăminte, până la porumb la schimb cu cartofi sau lemne sau chiar fân în contrapartidă cu grâu sau porumb.

Un fermier din Constanța, de exemplu, a scos la vânzare 20 de tone de grâu de panificație, eventual la schimb cu porumb, prețul solicitat pentru kilogramul de grâu fiind de 0,65 de bani pe kilogram. După cum el însuși mărturisește, nu l-a sunat nimeni și nici nu prea se așteaptă să facă vreo tranzacție, nici măcar un schimb. A recurs la acest gest, nu doar pentru că are grâu de

vânzare, ci și pentru că are nevoie de porumb pentru hrana animalelor din fermă.

Cereale de vânzare are și un fermier din Vaslui, care se chinuie să vândă circa 20 de tone de triticale de ceva vreme. Pentru că nu găsește cumpărător, și el s-a gândit să încerce să facă un schimb, să dea triticalele, care pot fi folosite în alimentația porcilor sau a păsărilor, contra îngrășăminte, mai ales că are nevoie de ele pentru fertilizarea culturilor și nu are bani să le cumpere. ”Prețul este ca la grâu, însă nu am găsit pe nimeni interesat să cumpere. Poate dacă aș fi avut o cantitate ceva mai mare, ar fi fost mai ușor să găsesc cumpărători. Triticalele sunt indispensabile în hrana porcilor și a păsărilor, dar mulți crescători nu știu”, povestește fermierul.

La Căzănești, în județul Ialomița, un localnic vrea să schimbe porumb boabe din producția anului 2015 cu cartofi consum sau lemne de foc, în timp ce la Vâlcea, localnicii au scos fânul la vânzare sau îl dau la schimb cu grâu sau porumb. Prețul este de 500 - 600 lei pe claie, în funcție de mărimea ei. Anunțul aparține unui localnic din satul Bratovești, comuna Titești, județul Vâlcea.

Oferta este abundentă, lipsesc însă cumpărătorii…

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

76

Se pregătește programul Primul utilaj agricol!

Programul ”Primul utilaj agricol” are mari șase să demareze din acest an și este o măsură ce ar putea sprijini concret activitatea fermierilor care trebuie să își modernizeze exploatațiile prin achiziția unor echipamente agricole noi

Î

n cadrul Conferinței ”Agricultură competitivă în 2016” organizată de săptămânalul Capital, ministrul Finanțelor Anca Paliu Dragu a prezentat noi informații despre acest program. ”Agricultura românească trebuie să fie un domeniu mult mai important pentru România. Într-adevăr încă din primele zile de când am preluat acest mandat, am discutat împreună cu colegii de la Agricultură și cu vicepremierul pentru Economie despre modalitățile în care am putea ajuta agricultura românească. Suntem în acest moment în faza în care creionăm acest program de sprijinire a agricultorilor pentru achiziționarea unui utilaj agricol, îi spune noi ”primul utilaj agricol”. Nu mă refer aici numai la tractoare, au mai fost aceste programe pentru tractoare, vorbim în general de un utilaj agricol pentru că România este împărțită în zone agricole diferite. Agricultorul de la munte are anumite necesități, agriculturoul de la câmpie are alte necesități. De asemenea, dacă ne uităm pe profilul de producție în zona vegetală sunt anumite utilaje necesare, pentru creșterea animalelor avem nevoie de alte utilaje, de hidrofoare, de remorci pentru transportul animalelor”, a explicat ministrul Finanțelor.

”M-am gândit să punem pe hârtie un program de susținere financiară prin garanții de stat care să se adreseze agricultorilor care se asociază în vederea achiziționării de utilaje agricole necesare pentru îmbunătățirea performanței și sustenabilitatea fermelor. Acest program dorește să se adreseze persoanelor care dețin ferme agricole, dar și crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice care sunt intenționează sau sunt deja într-o formă asociativă conform prevederilor legale. Ca și utilaje care se pot încadra în acest program ne gândim la o varitate de utilaje. În sectorul vegetal ar putea fi acoperită nevoia de combine, tractoa-

re, motocultoare, utilaje care deservesc la obținerea culturilor. În sectorul animal ne gândim la încărcătoare frontale, remorci de transpot animale, mașini de împrăștiat gunoiul și altele”, a mai spus Anca Paliu Dragu. ”Este un program pe care îl lucrăm în strânsă colaborarea cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care vine cu toate aspectele tehince și ministerul Economiei. Ministerul Finanțelor se uită doar la partea de structurare a produsului pentru oferirea acestor garanții de stat care să meargă undeva la 40-60% din prețul bunului achiziționat”, mai precizat ministrul, adăugând că draftul programului ”Primul utilaj agricol” ar putea fi finalizat în două-trei luni.

Anca Paliu Dragu nu a putut preciza dacă măsura va avea în vedere un anumit plafon, nici dacă programul va funcționa pentru achiziționarea primului utilaj în fermă sau pentru înlocuirea unui echipament mai vechi în fermă, eventual cu o ”vârstă” de funcționare de peste 10 ani. În cadrul conferinței organizată de Capital, ministrul Finanțelor a primit o recomandare ca programul ”Primul Utilaj Agricol” să aibă în vedere mai ales exploatațiile de dimensiuni mai reduse, eventual cele din horticultură.

ATOS , perfect integrat 77

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

în familia noastră

CLAAS oferă în prezent una dintre cele mai vaste game de tractoare cu puteri sub 160 CP de pe piață, modelele fiind echipate cu motoare cu 3 şi 4 cilindri. În cadrul gamei de tractoare ATOS sunt disponibile şase modele: trei modele ATOS 200 echipate cu motoare cu 3 cilindri, cu puteri de 76, 88 şi 97 CP şi trei modele ATOS 300 echipate cu motoare cu 4 cilindri, cu puteri de 88, 102 şi 109 CP. Tractorul ATOS este dotat cu tehnologie robustă şi, în același timp, simplă, având o gamă largă de opţiuni, fiind astfel extrem de versatil. Designului său compact şi manevrabilitatea excelentă, fac din acesta alegerea ideală pentru toate tipurile de lucrări din fermă. Motorul Farmotion respectă prevederile standardului Stage IIIb/Tier 4i, având o cilindree de 3,8 litri pentru modelele din gama 300 şi de 2,9 litri pentru cele din gama 200.

Motoarele sunt prevăzute cu sistem de injecţie common-rail, turbocompresor şi intercooler, şi sunt dotate cu un convertizor catalitic de oxidare diesel (DOC), în timp ce sistemul de recirculare a gazelor de eşapament răcite (EGR) asigură o eficienţă maximă.

Convertizorul catalitic este perfect integrat sub capotă, asigurând astfel o vizibilitate optimă de jur împrejur. Datorită valorilor ridicate de cuplu, de până la 436 Nm, modelul ATOS reacţionează extrem de rapid la accele-

rare. Pentru a îndeplini diversele cerinţe de pe piaţă, ATOS este disponibil cu trei opţiuni diferite de transmisie. Transmisia manuală de bază are 10 trepte de viteză pentru mers înainte şi 10 trepte pentru mers marșarier, însă pentru cei cu cerinţe mai sofisticate există opţiunea 20/20 TWINSHIFT cu două trepte powershift sau 30/30 TRISHIFT cu trei trepte powershift. Toate variantele de transmisie sunt disponibile cu un inversor mecanic sau cu inversor fără ambreiaj REVERSHIFT. Opţiunile de priză de putere sunt 540; 540/540 ECO sau 540/540 ECO/1000/1000 ECO. De asemenea, sunt disponibile opţional o priză de putere automată şi o priză de putere separată pentru tractarea remorcilor.

SMART STOP SMART STOP este o funcţie deosebit de utilă pentru operaţiunile care necesită opriri sau porniri dese, de exemplu la utilizarea unui încărcător sau a unei prese de balotat. Disponibilă pe tractoarele echipate cu REVERSHIFT, la activarea sa prin intermediul unui buton de pe planșa de bord, când pedala de frână este apăsată, SMART STOP va debreia automat transmisia, astfel încât oprirea şi pornirea se realizează numai prin utilizarea pedalei de frână.

La cerere, ATOS poate fi echipat din fabrică cu tiranţi faţă complet integraţi cu o capa-

citate de ridicare de 1,9 t, care sunt controlaţi fie prin sistemul mecanic de control PROPILOT, fie prin sistemul hidraulic FLEXPILOT. Opţional, şi tiranţii spate pot fi controlaţi mecanic sau electronic. ATOS 300 are o capacitate maximă de ridicare de 4,8 t în partea din spate, în timp ce ATOS 200 poate ridica până la 3,6 t.

Pompa hidraulică inclusă în dotarea standard are un debit de 55 l/min, însă modelele ECO au un debit sporit de 60 l/min la turaţii reduse ale motorului, de numai 1600 rpm, reducând astfel consumul de carburant. Sunt disponibile în total patru valve hidraulice.

Toate modelele ATOS sunt disponibile cu tracţiune pe două roţi sau integrală, iar dimensionarea maximă a anvelopelor pentru ATOS 200 este de 34” şi de 38” pentru modelele ATOS 300.

ATOS este dotat cu o cabină confortabilă cu patru montanţi, care asigură o vizibilitate excelentă de jur împrejurul zonei de lucru. În plus, toate comenzile sunt dispuse clar în cabină. Portierele au un unghi larg de deschidere, facilitând intrarea şi ieşirea din cabină.

Datorită trapei din sticlă a acoperişului, operatorul dispune permanent de o bună vizibilitate asupra încărcătorului frontal, şi astfel poate lucra în siguranţă şi cu precizie în orice moment.

PAT GERMINATIV PERFECT

CU TIGER MATE 200 Crearea patului germinativ RGTHGEV GUVG EJGKC ÊODWPà Và œKTKK őCPUGNQT EWNVWTKNQT FWOPGCXQCUVTà őK OCZKOK\à TKK TGEQNVGK 'ZGEWV¾PF NWETà TKNG FG RTKOà XCTà EW Tiger Mate 200 de la CASE IH RWVGœK TGCNK\C Q OCK DWPà Hà T¾OKœCTG C UQNWNWK NC UWRTCHCœà QDœKP¾PF Q FKOGPUKQPCTG őK FKUVTKDWKTG WPKHQTOà C CEGUVWKC

SISTEM AVANSAT DE MĂRUNȚIRE ȘI NIVELARE

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR ,IBERTATII &. #OMUNA #ORDUN 2OMAN *UDETUL .EAMT 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ #ALEA "UCUREŅTI NR #OM 0IELEŅTI *UDEŤUL $OLJ

7HO OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO 7HO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO 7HO CRAIOVA TITANMACHINERY RO

Agr interviu

www.agrointeligenta.ro

80

81

www.agrointeligenta.ro

Agr interviu

Neagu Djuvara,

amintiri despre viața la țară în exclusivitate Cu acest prilej cu care vă rog să ne vorbiți despre amintirile dumneavoastră despre agricultură și despre sat. Asta cu atât mai mult cu cât știu, tot din spusele dumneavoastră, că ați avut și o mică moșioară.

Neagu Djuvara: Mai întâi trebuie să reamintim marelui public că problemele din agricultură, sau de muncă la țară pentru un tânăr care aparținea societății bucureștene și cu strămoș boier, erau un lucru cu totul firesc. Adică noi, copiii, ne petreceam totdeauna vacanțele la o moșie oarecare. Eu, întâmplător, nu m-am născut bogat. Tatăl meu, inginerul Marcel Djuvara, era un creier, ca să spun așa, un inventator, dar l-a luat Dumnezeu la vârsta de 38 de ani, câteva zile după armistițiul din 1918, așa că eu am crescut orfan și fără avere proprie, aproape deloc. Numai de la o bunică paternă, moștenisem, împreună cu fratemiu, 40 de hectare undeva la Finta. Deci nu ne puteam ocupa de ea, așadar, contactul meu cu agricultura a fost totdeauna la alții, adică la sora mamei, Nica Alexandrescu, la Găești. Chiar oamenii foarte bogați, înainte de Primul Război Mondial, au fost ruinați de ceea ce s-a numit Marea Expropriere, de care nu vorbește niciun dicționar occidental, ca și când n-ar fi existat. Eu vă garantez, fiindcă am studiat istoria, că nu există niciun caz în istorie de o asemenea confiscare, la care nu s-a reacționat deloc. Bineînțeles că nu era democratic faptul că vreo 4000 de proprietari posedau mai mult pământ decât 80% din populația țării. Asta o spun toate cărțile de istorie și geografie, dar această expropriere, care a avut loc între anii 1918 și 1922, din punct de vedere economic a fost o catastrofă.

Din cauză că noii proprietari nu au avut puterea economică să lucreze pământul la fel de eficient ca marii latifundiari?

Neagu Djuvara: Bineînțeles, marii proprietari, ori că le lucrau cu țăranii în dijmă, ori că aveau o regie, cumva, era lucrul foarte rar să ai deja de pe vremea aia tractoare, dar în orice caz un bogătan putea să aibă zeci de perechi de boi. Și atunci stricarea acestui regim, pentru că oameni care aveau intenții economice sănătoase, cum a fost Constantin Argetoianu, au considerat că s-a făcut o mare greșeală cu această împărțire de pământ, că aceia care au căpătat pământul, foarte rar să fi avut

vreo 5 hectare sau 10 pogoane, că se socotea în pogoane, care era jumătate din hectar. În general au avut câte două pogoane, unii trei pogoane, nu suficient să hrănească o familie și asta s-a răspândit în toată țara. De altfel, cei care posedau mari întinderi de pământ dețineau incomparabil mai puțin decât marii moșieri de la toți vecinii noștri. În Ungaria, cel care a fost președintele republicii, contele Karoly, în 1918-1919, avea 100.000 de hectare.

La noi n-avea 100.000 de hectare decât cel care s-a numit nababul Cantacuzino.

Marile moșii considerate mari erau așa, 5000-6000 de hectare. Încă erau foarte mari. În Ungaria, de asemenea în Rusia, moșiile mari erau de sute de mii de hectare. În fond era, ca să zic așa, o mare proprietate medie.

Cum era percepută calitatea agriculturii românești în epocă?

Neagu Djuvara: Am să fac o generalitate, și anume că în cărțile de geografie sau istorie occidentale, în general, se considera, pe drept cuvânt, că România era o țară cu o agricultură foarte înapoiată față de felul în care se putea face agricultură în Occident, chiar în centrul Europei, până și în Ungaria și Austria. La noi era o agricultură de tip medieval. În 1900 încă era de tipul ăsta?

Neagu Djuvara: Eu vă vorbesc de epocile pe care le-am apucat eu, adică încă din anii 1920. Eu sunt născut în 1916 și am amintiri de la țară deja de când aveam 5 ani, spun din 1921-‘22. Deci de-abia se făcuse Marea Expropriere, adică se terminase cu marile proprietăți, unde majoritatea locuitorilor de la sate lucrau pe moșii boierești, iar micile porțiuni de moșie privată ale țăranului erau foarte modeste, nu puteau hrăni o familie. Erau foarte puțini, în cele câteva sate pe care le-am cunoscut, cei care să fie autonomi, să aibă 60 de pogoane, adică 30 de hectare, și să poată considera că trăiește din asta cu familia lui. Din cauza acestei situații socio-economice, toți ceilalți țărani erau cvsiobligați, chiar dacă aveau o bucată de pământ, să-și completeze veniturile lucrând în dijmă pe o moșie mai mare a așa-zișilor mari proprietari, care nu mai erau decât minoritari, cei cu o origine boierească. Erau proprietari, în general, dar mai mult burghezie de comercianți, care considerau, din punct de vedere psihologic, că nu

ești domn decât dacă ai moșie la țară, care e un aspect tare interesant. Chiar un tânăr deja din burghezie, adică fiu de inginer sau de medic, nu se considera domn decât dacă avea o bucată de moșie.

Faptul că în perioada medievală, și nu doar, erau feudele și nobilul era mare proprietar de pământ, adică cei cu sânge albastru, treaba asta li s-a imprimat burghezilor și ei încercau să aibă acces la statutul de nobil, achiziționând pământ?

Neagu Djuvara: Exact, este foarte exact ce spui matale. Se considera că, dacă nu ai moșie, nu faci parte din categoria mai înaltă a societății? Cu toate că au fost cazuri de oameni ieșiți relativ din popor, adică hai să spunem că aveau două generații de intelectuali, dar dacă n-aveau și moșie, se considera că nu sunt cineva.

Iubeau satul și viața în mediul rural sau era doar pentru statut? Adică aveau moșie, mergeau verile acolo, stăteau mai multe luni pe an la țară sau pur și simplu erau oameni de oraș care se lăudau că au și la țară ceva, sau mergeau să facă petreceri la moșie?

Neagu Djuvara: Asta e părerea mea. Majoritatea erau oameni de oraș, care se bucurau să spună: mă duc vara la moșie. Era o chestiune psihologică. Adică moșia reprezenta categoria fostului boier, cel care poseda pământuri mai multe.

Dar știți că există o tendință a prezentului, întâlnită la oameni ca Traian Băsescu, Președintele României, Elena Udrea, lider al opoziției. Oamenii aceștia au cumpărat multe hectare și vor să devină fermieri. Pe de altă parte, Dan Voiculescu lucrează enorm de mult pământ, mii de hectare, pe care le-a luat în arendă de la statul român pe zeci de ani. Elitele politice gustă din terenul agricol. Mie mi se pare foarte interesant. Ce-mi povestiți se întâmpla cu un secol în urmă. Se întâmplă același lucru acum, sau mă înșel eu?

Neagu Djuvara: Astea sunt sechele, sunt urmări ale unei mentalități care ține de sute de ani. Adică cel care posedă pământ la țară e cineva, ca să zic așa. Un intelectual care ar fi numai în oraș și n-ar avea nimic, n-ar... Eu sunt convins că oameni de înaltă distincție, cum a fost Dinu Noica, familia lui avea pământuri.

Agr interviu Eu am fost și am vizitat Vila Florica de la Șetefănești, lângă Pitești.

Neagu Djuvara: A Brătienilor.

Da, și spunea ghidul că acea moșie era locul în care Brătianu își încărca bateriile.

Neagu Djuvara: Asta înseamnă și faptul că noi românii nu suntem născuți orășeni. În fond orașe adevărate în România n-au existat. În România veche, nu în Transilvania. În Muntenia și în Moldova erau târguri și chiar Bucureștiul era un târg mare, care n-avea, cum să spun, alură, ca să întrebuințez un neologism venit din franceză, aspectul unui oraș occidental. Era foarte întins, avea grădini în jurul fiecărei case. Păi chiar în Bucureștiul pe care l-am cunoscut eu când eram copil erau puține locuri unde într-adevăr era o stradă lungă numai cu case una lângă alta, cum e Calea Victoriei. Dar restul Bucureștiului era un fel de târg mare, cu case despărțite una de alta.

Era un sat mare. Și aveau grădini în curți?

Neagu Djuvara: Mai toate aveau grădină.

Deci agricultura face parte din sângele românului.

Neagu Djuvara: Da. La ce tip de activități agricole ați fost martor sau v-ați implicat?

Neagu Djuvara: Am fost martor la toate și m-am implicat în multe. De ce? Vă repet, nu aveam avere personală. Tata murise în ultimele zile ale războiului. Din partea lui, adică maică-sa, bunica mea, a moștenit o nimica toată.

O moșioară de 40 de hectare la Finta undeva, pe care o avusese ea ca zestre când s-a măritat cu bunicul meu Trandafir Djuvara, dar cum a divorțat la puțini ani după asta, era singura ei avere. Și nu era mare. Era o moșie de 800 de pogoane, 400 de hectare.

Deci ea a moștenit 400 de hectare?

Neagu Djuvara: Da, dar ea a murit în 1920, când eu aveam 4 ani, deci nici n-am apucat-o pe mama tatălui meu, pe bunica paternă, și am considerat întotdeauna că bucățica de moșie pe care ne-a lăsat-o la Finta, după expropriere vorbesc, că bucata ei de moșie era mai mare când s-a măritat ea, când a venit cu o zestre de 400 de hectare, 800 de pogoane, era totuși ceva. Dar nu erau mii de hectare? Bunicul Trandafir avea, dar nici el nu pot să spun că le avea din moși strămoși, pentru că Djuvăreștii ăștia ai mei sunt veniți din Munții Pindului pe la 1780, au făcut mai întîi avere la Brăila, făcând comerț și bineînțeles că imediat, nu din ambiție, dar din nevoie economică, s-au boierit, adică au primit niște ranguri de mici boieri. Eu din partea Djuvara, deci, n-aș avea veche boierime. Aș avea o boierime relativ recentă, adică de la 1800 încoace. Boierimea veche era numai de partea Grădișteanu, de partea mamei, care sunt boieri vechi și înrudiți cu toate familiile din țară și cu toate familiile domnitoare.

Așa că, în momentul în care mama s-a căsătorit în 1913 cu Marcel Djuvara, care era o personalitate deja extraordinară, ca însușiri

www.agrointeligenta.ro personale și ca studii, ieșit premiant de la Politehnica din Berlin, taică-su Trandafir Djuvara, era diplomat de carieră, ministru plenipotențiar, unchiul său, Alexandru Djuvara, fusese de trei ori ministru, deci era o categorie, ca să zic așa, de burghezie care se înălța către boierime, dar mama mi-a spus-o de o sută de ori, ea când s-a căsătorit cu Marcel Djuvara, cu toate calitățile lui personale extraordinare, ea și tot anturajul ei, aveau impresia că face o mezalianță. Fiindcă ea era Gărdișteanu, bunica ei maternă era Ghica, mă rog, dacă îți arăt un tabel de ascendență al mamei mele, îl am la bucătărie afișat acolo, se trăgea de douăsprezece ori din Basarab Întemeietorul. Așa erau marile familii boierești, încrucișate între ele. Dacă urmezi mama, bunica, străbunica în dreapta și în stânga, ajungi că erau toți rude între ei. Deci încă o dată, a fost privită nu tocmai bine în momentul în care s-a măritat cu Marcel Djuvara, de origine relativ recentă, niște aromâni veniți în țară la sfârșitul veacului al 18-lea, în 1913, cu toate însușirile lui cu totul excepționale de premiant al Politehnicii din Berlin și inventator cu o grămadă de brevete, în Germania, în Anglia.

82

eram la 20 de kilometri de Finta, unde nu mai aveam conac. Deci mama avea la Finta pământurile noastre, nu ale ei, avea la Finta 40 de hectare, pe care le lucra în dijmă cu țăranii și ea locuia în conacul mătușii, la 20 de kilometri distanță, și țăranii, în momentul recoltei, veneau cu căruțele și aduceau niște cantități de grâne. Considerai că era mare lucru dacă venea cu o căruță de 1000 de kilograme de ovăz sau de orz sau de grâu pentru fiecare hectar.

Câte căruțe veneau o dată într-un șir?

Neagu Djuvara: Păi foarte puține. Venea încetul cu încetul, câte una, câte una. Țăranul își lucra când putea, fiindcă mai avea de recoltat și pământul lui și nu venea la tine prima oară.

Ați fost în vizită sau în inspecție să vedeți cum vi se lucrează terenul, sau nu? De câte ori mergeați la teren pe an?

Neagu Djuvara: Dragă, la Finta, ferma, adică și conacul pe care-l avea bunica mea paternă, îl pierdusem. Mai întâi pentru că ea a avut patru copii: pe tata, care a murit, pe fratele lui Radu Djuvara, care a făcut diplomație și nu se ocupa de agricultură. El, bineînțeles că era încântat dacă primea la sfârșit de an o sumă de la cele 40 de hectare pe care le avea acolo, dar nu se ocupa, așa că noi, din această mică moșie de 40 de hectare de la Finta, nu trăgeam niciun folos mare, decât că trebuia maică-mea să vină la sfârșitul sezonului, când se făcea și adunarea porumbului, ca să vadă ce-i dau țăranii pe fiecare hectar pe care-l lucraseră.

Am amintiri de la țară deja de când aveam 5 ani, spun din 1921-‘22.

Deci de-abia se făcuse Marea Expropriere Deci bunica dumneavoastră a avut 400 de hectare zestre. A lăsat moștenire tatălui dumneavoastră câte? 40?

Neagu Djuvara: Exproprierea i-a lăsat foarte puțin. La Finta aveam 40 de hectare, 80 de pogoane, pe care nici n-aveai cum să le lucrezi, pentru că n-aveam conac, naveam nimic, deci erau fatalmente date în dijma țăranilor din zonă. Și ce le dădeați țăranilor?

Neagu Djuvara: Păi jumătate din venit țăranul și-l reținea. Îl lucra el, cu boii lui, cu plugul lui, dar i se dădea jumătate din recoltă. Știți ce recolte se obțineau atunci?

Neagu Djuvara: Față de cele din Occident erau foarte slabe. Îmi aduc aminte că, hai să spun o amintire așa. Aveam 11 sau 12 ani și se nimerea, ba aveam chiar 13 ani în 1929, și se nimerea anul în care a avut loc marea criză economică în Statele Unite, care s-a răspândit ca un foc de miriște în lumea întreagă, dovadă că încă de pe-atunci economia americană domina, dar lumea nu realiza lucrul ăsta. Era de pe-atunci dovada că o criză economică în Statele Unite imediat a ruinat o lume întreagă, și eu îmi aduc aminte, în 1929 aveam 13 ani, eram la un mic conac de administrator la o moșioară a unei surori a mamei, Nica Alexandrescu. Era la Cojasca, sau Cojeasca, după unii, care este pe drumul spre Târgoviște, București-Târgoviște. Și parcă văd că, noi stăteam acolo, fiindcă

Deci la recoltă era prezent un membru al familiei Djuvara ca să vadă cât se recoltează?

Neagu Djuvara: Da, dar acolo nu este tipic, ca să spun așa, prin faptul că nu mai aveam niciun conac. Deci stăteam la Cojasca, unde era un conac al unei surori a mamei, Nica Alexandrescu, și Finta era la 20 de kilometri, deci venea căruța cu mia de kilograme de orz sau de ovăz, pentru ca să o vindem. Și îmi aduc aminte că în 1929, când a început criza americană, dintr-o zi pe alta scădeau prețurile. Mă văd încă la acel mic conac de administrator de la Cojasca, alături de mama, care ținea minte că în anul precedent o căruță de ovăz se vindea cu 1000 de lei. Vine o primă căruță și cumpărătorul oferă 800 de lei. Mama zice: „A nu, eu vreau o mie“. Mai trece un ceas, două, trei, vine încă un țăran cu căruță și îi zice: „Vă dau 700 de lei pe căruță“. Mama: „Nu, nu, nu. Nu vreau“. Mă rog, au trecut câteva ceasuri, câteva ceasuri numai, în aceeași zi, când prețul a scăzut de la 1000 la 400. Ăsta era, ca să zic așa, rezultatul crizei americane, care s-a răspândit în toată Europa. Care va să zică, într-o singură zi, prețul unei căruțe de orz sau de ovăz scăzuse până la 40% din valoarea ei.

Deci dumneavoastră primeați grânele și le vindeați mai departe. Cine erau cumpărătorii?

Neagu Djuvara: În general erau negustori. Țăranul nu era cumpărător. El, dimpotrivă, vindea ce avea al lui, că avea în general puțin și mai vindea și jumătatea care-i venea de la lucrul unui pământ al boieru-

83

www.agrointeligenta.ro

Agr interviu

lui, dar negustorii erau cu totul altă speță. Și îmi a, care pe urmă Vodă Ghika l-a făcut pe acest Alexandrescu, care nu era decât un fiu de țăran, isteț, cu voce frumoasă, i-a dat un mic titlu boieresc: Cafegi Bașa. Această titulatură însemna că era răspunzător ca să existe o cafeluță la orice oră din zi pentru Vodă și pentru toată curtea. Și i-a rămas numele așa. Și culmea e că, pe urmă, s-a ridicat în grad și, cum se-ntâmplă cu fiii de țărani care pun mâna pe puțină putere, a făcut avere încetul cu încetul, fiind foarte rău cu țăranii. Ce a pățit e un caz rar în istoria pe care-o cunoaștem noi din veacul al 19-lea. Când avea vreo 60-65 de ani, a fost împușcat de țărani. El făcuse avere mare.

Acest bărbat al mătușii mele, nenea Costică, care era nepotul lui de fiu, niciodată nu mi-a pomenit de chestia asta, că bunicul său fusese un rău care fusese omorât de țărani. Asta am aflat-o prin alții.

Câte hectare aveau ei?

Neagu Djuvara: Nu mai țin minte bine, dar el cred că avea, ceea ce nu este uriaș față de ce ți-am spus de pildă din Ungaria sau Polonia, avea zece mii de hectare.

Vacanțele de vară le petreceați la familia aceasta, sau în altă parte?

Neagu Djuvara: Da, da. În mai multe părți.

Dar ce făceați la țară? Descrieți-ne.

Neagu Djuvara: Eram un copil care stăteam simplu în casa boierească, îmi plăcea să văd la câmp când se lucra, la treierat sau alte lucrări ale sătenilor, dar eram spectator, atâta tot.

Dar simțeați ceva, o poezie a lucrului la câmp, sau când îi vedeați pe oamenii ăia că-și desfac un ștergar cu mămăliga înăuntru sau taie o slănină și mănâncă în pauza de prânz ca în Moromeții, sau poate când simțeați mirosul paielor? Ce vă plăcea, ce vă entuziasma când mergeați la muncile câmpului?

Neagu Djuvara: Totul, totul. Toată viața de la țară îmi plăcea. Când umblam, păi mi se întâmpla de pildă când eram la Găești, la mătușă-mea, că fugeam noaptea prin gratiile ferestrei ca să umblu în câmp și să miros iarba tăiată. Deci participam fizic, ca să zic așa, la bucuria câmpului, dar altfel, muncă propriu-zis n-am făcut niciodată cu brațele. N-am săpat în pământ decât când am fost militar și când am fost la război. Atunci mi-am făcut o groapă personală cu sapa, în 1941.

V-ați făcut groapa?

Neagu Djuvara: Da, dar o făceam prost. În general îi rugam pe ostașii din grupa mea sau din plutonul meu să îmi facă o groapă mai mare. Groapa, în general, nu te apăra decât de pușcă sau de mitralieră, deci la orizontală, dar groapa nu te apăra împotriva artileriei.

Ce ați simțit că vă atrage la mediul rural? Când ați văzut cum se mulg vacile, sau oile cum sunt duse pe deal, sau de la treierat, sau când băgați mâna în boabe. Sau v-ați urcat vreodată în căruță să faceți baie în boabe?

Neagu Djuvara: Bineînțeles, mă urcam

pe batoză împreună cu țăranii și îmi plăcea să arunc paiele împreună cu dânșii. Pe urmă stăteam la gura batozei când curgea rezultatul, adică grânele, era un semn de plăcere fizică să bagi mâinile, să vezi cum din munca asta de un an întreg, uite acum îți curge averea asta de grână în mână. Știi?

Era un fel de bucurie fizică. Știi că de rezultatul unei munci depinde traiul unor oameni? Mai întâi, ceea ce era impresionant, era că, din toate posibilitățile de a agonisi bani, agricultura este cea mai, cum să spun, hazardată? Adică dacă nu ți-a dat Dumnezeu ploaie, degeaba. Acum, în anumite zone, s-au făcut progrese. Sunt multe regiuni care sunt irigate. Dar nici acolo nu scapi de hazard. Cei care s-au succedat pe fosta noastră moșie, în județul Brăila, de pildă, făcuseră mari progrese, introduseseră irigație și stropeau câmpul întreg. Dar dacă venea grindina?

Asta când?

Neagu Djuvara: Acum. În ultimii ani.

Dumneavoastră vi s-a retrocedat proprietatea și ați vândut-o. Cui? Neagu Djuvara: Unei familii care fusese arendașă a unei părți a acestui teren.

Cât vi s-a dat pe hectar, când ați vândut terenul?

Neagu Djuvara: Nu țin minte ce cifră, dar am beneficiat în cazul ăsta prezent, dar care e un caz foarte particular, și anume că în regiunea Bărăganului Brăilei vor să facă un cerc de irigație uriaș și atunci societatea care se ocupa de a grupa terenurile, a plătit puțin mai scump decât prețul pe toată țara, în graba lor de a avea zeci de mii de hectare ale lor, pentru a face acolo această instalație uriașă.

Agr interviu

www.agrointeligenta.ro

84

Păsări aveați?

Neagu Djuvara: Sigur. Dar tot așa, ca să ai o friptură de pui zilnic sau la 2-3 zile odată, dar nu crescătorie de păsări.

Vorbiți de bunicul din partea tatălui sau din partea mamei?

Neagu Djuvara: Bunicul din partea mamei a murit de mult, dinainte de război: generalul Grădișteanu. El crezuse că în momentul în care am dobândit Dobrogea, cumpărase la, cum se chema localitatea? Era în nordul Dobrogei. Noi, românii, cam uităm că n-am avut Dobrogea în Evul Mediu. Mircea cel Mare a avut o bucățică de Dobroge, mi se pare moștenire, dar Țara Românească în tot Evul Mediu și în perioada modernă nu trecea de Dunăre. Deci de-aia am dobândit-o, ca un fel de compensație din partea Rusiei în 1878, când Rusia ne-a reluat sudul Basarabiei, pe care occidentalii ne-o redăduseră în 1854, după războiul din Crimeea.

De ce? Pentru ca să-i îndepărteze pe ruși de la gurile Dunării. Asta e ideea. Francezii au făcut-o. Dar când în 1977 rușii au redevenit agresivi și noi ne-am alăturat lor ca să facem războiul în Bulgaria, atunci ei, la congresul de la Berlin, ne-au reluat sudul Basarabiei, pentru că voiau să aibă gurile Dunării, voiau să aibă Delta și în schimb neau dat Dobrogea. Deci noi Dobrogea am căpătat-o ca un fel de compensație de la ruși, pentru că ne reluau din nou Basarabia.

Deci bunicul dumneavoastră pe linie maternă a cumpărat teren în Dobrogea?

Neagu Djuvara: Da, a cumpărat ceva în Dobrogea, dar când a venit exproprierea, ce i-a rămas mamei? I-au rămas 50 de hectare.

În ce an ați vândut?

Neagu Djuvara: Acum 3-4 ani.

N-ați vrut să țineți terenul?

Neagu Djuvara: Ei, ce să fac eu cu pământul?

te.

Ați avut și câțiva ani în care ați luat bani de pe arendă, după Revoluție. Cât primeați?

Neagu Djuvara: Da, da. Nu mai țin min-

Era o sumă consistentă? Simțeați că puteți face ceva cu ea, sau era nesemnificativă?

Neagu Djuvara: Îmi amintesc că nu m-ar fi ținut tot anul, ca să zic așa. Adică venitul de pe cele câteva zeci de hectare caremi aparțineau mie, că mai erau și ale fratelui meu, mi-aduc aminte că n-aș fi trăit tot anul cu ce-mi aducea acea sută de hectare.

Dar înainte de război, arenda era suficientă să vă asigure traiul?

Neagu Djuvara: Era cam fifty-fifty. În 1940-‘41, când a început războiul pentru noi, ca sublocotenent aveam 20.000 de lei pe lună și de la moșie tot 20.000 îmi reveneau. Era foarte puțin. Nu era foarte rentabil.

Cât costa hectarul pe vremuri, când erați dum-

neavoastră copil?

Neagu Djuvara: Nu țin minte, fiindcă nu făceam comerț cu hectarele, să vindem și să cumpărăm.

Nu mi-ați vorbit de experiența dumneavoastră cu animalele de când mergeați la țară.

Neagu Djuvara: Dar nu făceam din ele, în cazul meu, dar și în cazul mătușii mele Nica Alexandrescu, care avea mai mult pământ, nu făceam din asta o ocupație aparte.

Dacă aveam de pildă la Ezna, în Bărăganul Brăilei, la bunicul meu, care avea 14 cai, a vreo 10 perechi de boi, dar astea erau numai pentru ca să muncească pământul, nu erau să faci, să îngrășăm. Și la porc era același lucru. Aveam porci ca să tăiem la sfârșitul anului, dar nu făceam crescătorie de porci.

Câți purcei erau în crescătoria bunicului?

Neagu Djuvara: Foarte puțini, vreo 2-3.

Dar totuși avuseserăm grijă să cumpărăm rasă York, adică nu porcul mangaliță sau nu știu ce. Vezi, chiar numele de mangaliță înseamnă că el e mongol. Erau porci aduși probabil din Asia, dar noi aveam porci de York care au fost importați la noi în țară și care erau de o calitate mult mai bună și, de altfel, creșteau peste suta de kilograme. Dar puțini, aveam 2-3 pentru familie.

Și ce s-a întâmplat cu ele?

Neagu Djuvara: Le-a vândut imediat.

Ne-am cumpărat o căsuță la București.

Unde?

Neagu Djuvara: Am impresia că eram cam periferici. Era dincolo de strada Buzești. A dispărut strada asta. Acum mai există încă Strada Doctor Felix, o stradă care este perpendiculară pe Buzești. Era mai la NordEst, era această stradă, Doctor Sergiu. Doctor Felix a mai rămas, Doctor Sergiu a dispărut cu clădirile Ceaușiste. În fundătura Doctor Sergiu ne-am cumpărat căsuță și aveam impresia că locuim cam la periferie. Strada nu era pavată, era pavată cu bolovani grei, unul lângă altul. Nu era asfaltată și nici pietruită. Canalizare era, aveam apă curgătoare în casă. Casa pe care o luase mama acolo era foarte mică. Erau două camere la parter și două camere la primul etaj și pe urmă un fel de anexă, o mare bucătărie la parter și o mare sală de baie la primul etaj. Știu că era foarte modest. Curtea era numai o felie de pământ, așa până la stradă. O nimica toată. Deci cu banii celor 50 de hectare pe care le avusese în Dobrogea n-a putut să cumpere decât această căsuță într-un cartier destul de periferic pentru Bucureștii de atunci, în anii 1920-‘21, deci la trei ani după moartea tatei, care a fost în 1918. Bunicul meu pe linie maternă a murit în 1909.

Câte hectare a lăsat în 1909?

85

Agr interviu

www.agrointeligenta.ro

Neagu Djuvara: Lăsase aceste hectare în Dobrogea, dar în urma exproprierii, Legii exproprierii, nu i-a rămas decât o zecime din cât a avut. El a avut 500 și avea cinci copii. Mama avea 4 frați și surori.

A, fiecare a moștenit câte 50?

Neagu Djuvara: Da. Mamei i-au fost luate hectarele prin expropriere, pentru că bunicul dumneavoastră era mort de mult, la momentul Marii Exproprieri?

Neagu Djuvara: Da. Aveți amintiri cu animale? Ați muls vreodată o vacă?

Neagu Djuvara: Nu, de muls vacile nu, fiindcă mă uitam și, de altfel, mă scârbea chestia asta. În schimb, unde îmi plăcea să mă duc era la muncile câmpului, adică să văd cum se ară, să văd cum se seceră. Și la batoză. Mă duceam la batoză și participam când venea perioada, de pildă. Am stat câteodată, chiar în timpul războiului, când eram desconcentrat, stăteam la moșia de la Ezna și îmi plăcea să văd munca de la treierat.

Bun, dar la vârsta aia erau toate gândurile războiului, era toată apăsarea pe care un om în floarea tinereții o simte. Când mergeați acolo era o evadare? Vă curățați de gânduri negre? Puteați să vă eliberați un pic, când vedeați muncile câmpului și natura?

Neagu Djuvara: Orișice situație care te scoate din amintirile războiului, ori că este la oraș, ori că este la țară, e un fel de spălare a creierului.

Când v-a murit tatăl, bunicul din partea lui încă mai trăia?

Neagu Djuvara: Da, el a mai trăit până în 1935. Și mergeați acolo vara?

Neagu Djuvara: Mergeam acolo vara, dar nu pentru foarte mare lucru, pentru că el era foarte zgârcit și nu făcuse nicio investiție.

Aveam o casă veche de administrator. Deci era un conac foarte țărănesc. Era ca o casă mare de țăran, știi? Și mergea acolo numai timp de vreo două luni spre sfârșitul verii, pentru a lua dijma de pe ce recoltau țăranii de pe terenul lui.

Dar dumneavoastră, ca nepoți, erați bineveniți?

Neagu Djuvara: Da, bineînțeles. Și îmi plăcea. Plecam. Îl lăsam pe bunicul. Îl lăsam în casa lui și eu toată ziua eram pe câmpuri. Făceam kilometri și kilometri în fiecare zi pe câmp. Îmi plăcea natura.

Se cânta la muncile câmpului? Erau țărăncuțe frumoase? A fost vreuna dintre primele dragoste, dar dragoste de copil, din aia frumoasă și nevinovată?

Neagu Djuvara: N-am avut. Nu îndrăzneam să mă ating de fetele de la țară. Din timiditate.

Dar admirați pe vreuna în secret că era frumoasă?

Neagu Djuvara: A, îmi dădeam seama, cum să spun, că o văd pe cutare, pe Irina, pe

Caterina, de la Finta, sau de la Găești, dar nu, nu mă băgam. Fratele meu a fost mult mai îndrăzneț. A avut aventuri cu fete de la țară, dar eu nu.

Se cânta la muncile câmpului? Oamenii cântau?

Neagu Djuvara: Nu am amintirea asta.

Dumneavoastră erați oficial nepotul boierului, da? Vă invitau la masă la prânz, când își întindeau ștergarul să mănânce, să împartă cu dumneavoastră?

Neagu Djuvara: Da, sigur că da. De mai multe ori, așa întâmplător.

Ce mâncau?

Neagu Djuvara: A, ei mâncau foarte sobru. Bineînțeles că mămăliga destul de vârtoasă, pe care o tăiau cu sfoara sau cu cuțitul și, în general, carne de pasăre, deoarece carnea de la măcelar la țară era foarte rară, foarte rară. Mâncau foarte prost, foarte slab. Multă fasole, ca și la armată, numai fasole, fasole, fasole și mămăligă. Ceapă multă, care e foarte sănătoasă. Zicea fratele meu care e doctor, că ceapa a întreținut țărănimea română. Deci fasole, ceapă, pe urmă porumbul. Porumbul sub formă de mămăligă, dar și sub formă de cocean, dacă mâncam și la București: „fierbinte porum-

Participam fizic, ca să zic așa, la bucuria câmpului, dar altfel, muncă propriu-zis n-am făcut niciodată cu brațele. belu”, cum strigau pe stradă țigăncile.

Deci carnea era mai rară la ei?

Neagu Djuvara: Carnea era foarte rară.

Era numai la casa boierului. Țăranul nu prea mânca carne. Decât dacă-i murea animalul cumva și nu era o boală pentru care veterinarii să interzică mâncarea cărnii. Adică dacă era un accident. Se întâmpla, de pildă, că un bou scăpase în lucernă, se umfla și crăpa. Aveam, de altfel, și un cuțit special pentru ca, dacă s-a întâmplat nenorocirea asta, că a scăpat boul în lucernă, să-l înțepi și-i ieșeau gazele din stomac. Am făcut chiar eu asta.

L-ați înțepat?

Neagu Djuvara: Da. Aveam 25-26 de ani.

A scăpat boul, dar era destul de scârbos.

Trebuia să știi că înțepătura trebuie făcută o palmă de la șold. Ce se întâmplă? De multe ori noi nu prea aveam garduri de sârmă ghimpată și trebuia să fie păzit, că dacă nu era bine păzit și scăpase în lucernă, boul era pierdut.

Cum era cerul la țară? Cerul noaptea, apusul, răsăritul?

Neagu Djuvara: Eram foarte, cum să spun, poetic așa. Îmi plăcea foarte mult să stau întins pe o claie de fân și stăteam cu orele, până noaptea, ca să văd stelele. Și îmi cântam eu cântece de-ale mele și romanțe tâmpite, că eu mai cântam la pian pe vremea aceea și îmi plăcea să cânt cântece la

modă: „Frumoasa mea cu ochii verzi,/Ca două mistice smaralde,/Te duci spre alte zări mai calde,/Melancolia să ți-o pierzi,/Dar dacă vrei să mă desmierzi,/Mai fă o dată să mă scalde/Priviri din ochii tăi cei verzi,/Ca două mistice smaralde“.

Cântam la pian chestia asta și-mi veneau lacrimile-n ochi și mai aveam alta, care aveam impresia că-i chiar soarta mea: „Dacă-n 20 de toamne, zi senină n-am avut,/O atuncea spune-mi Doamne,/Pentru ce m-ai mai născut“.

Ha! Ha! Ha! Pe astea le cântam la pian. Și ce vârstă aveați?

Neagu Djuvara: 17-18 ani. Pe urmă la 1819 ani am început să mă îndrăgostesc de viitoarea mea nevastă, care era la Paris. Când am adus-o prima dată, aveam amândoi 20 de ani, pentru ea, care nu ieșise din Paris, era din marea burghezie franceză, familia ei avea un adevărat palat la Paris, dar nu văzuse un uger de vacă în viața ei. Când a ajuns la noi în țară și a văzut societatea aia, conacul de la Găești, care nu era rău, era modern, cam de pe la 1900 făcut, cu toți bătrânii ăștia din familia mea, care erau, de altfel, din aristocrație: baronul de Raineck, din Germania și legături spre aristocrația greacească prin Mavrocordat, familie princiară.

Ea a văzut conacul și familia, dar când a văzut felul în care se muncea la câmp, când a văzut animalele, cum i s-a părut?

Neagu Djuvara: Foarte repede s-a adaptat, pentru că, în momentul ăla, vezi, eu aveam 24 de ani și a trebuit să merg la război și, în mare parte, eram și mobilizat în țară la instrucția recruților, când m-am întors de pe front, și în tot timpul ăla ea s-a ocupat de moșie. Franțuzoaica pariziană devenise moșiereasă în Bărăganul Brăilei. Foarte zdravănă. Se pricepea mai bine la bucate decât mine: că asta-i cutare, că asta-i cutare, că asta trebuie plantată la timpul cutare. Era extraordinară. Devenise o moșiereasă.

Nici soția dumneavoastră n-a muls vaca vreodată?

Neagu Djuvara: Ei, nici chiar să muncească. Nu era nevoie. Aveam doi cai frumoși și călărea pe cal ca să vadă unde se lucrează pe moșie sau nu știu ce. Asta se întâmpla la cealaltă moșie. La Finta era o bucățică prea mică, nu aveam conac, nu aveam nimic. La Finta o lăsasem mamei mele, căci mama nu mai avea din ce trăi, așa că și fratele meu și eu ne-am înțeles că bucata de 40 de hectare de la Finta să se ducă mama acolo o dată pe an și să ia venitul. Eu vorbesc acum de moșia din Bărăganul Brăilei, de la Trandafir Djuvara, de la bunicul.

Cât de mare era bucata asta?

Neagu Djuvara: După expropriere era între 640 de pogoane, adică 320 de hectare.

Dar erau lucrate în mod așa de primitiv, că nu ar fi ca 320 de hectare care ar fi acum, lucrate în Franța sau în Germania.

Agr interviu

www.agrointeligenta.ro

86

perechi de boi, 14 cai și am făcut o agricultură mult mai tradițională, mai veche.

Cine a câștigat această bătălie? Tradiționalul sau modernul?

Neagu Djuvara: Rusul, că a venit și ne-a luat totul.

Cum arăta acel tractor?

Neagu Djuvara: Nu știu dacă nu era un tractor german. Fratele meu, chiar el se urca pe el și pe urmă a angajat un brașovean mai vârstnic, care a lucrat pe tractor, că el, ca medic, avea multă treabă. A trebuit să plece de la țară. În ce perioadă se întâmpla asta?

Neagu Djuvara: În 1945-‘46 Ați condus tractorul?

Neagu Djuvara: Eu nu, niciodată. Nu m-a tentat lucrul acesta deloc.

Ați condus plugul tras de boi?

Neagu Djuvara: Da, dar așa, să văd cum este și e foarte, foarte greu. N-am putut să fac decât câțiva metri. N-aveam mușchii exersați pentru așa ceva, cu toate că nu sunt slab deloc. Asta după vârsta de 20 de ani.

Acea moșie din Bărăganul Brăilei bunicul v-a lăsat-o moștenire, sau doar v-a lăsat să i-o lucrați?

Neagu Djuvara: Nu, nu, nu. Am fost de multe ori acolo pe când mai trăia și vedeam ce se întâmplă. El stătea numai două luni toamna, ca să încaseze dijma țăranilor, atâta tot. După ce a murit, atunci împreună cu nevastă-mea am fost de mai multe ori la țară, dar acum venise și războiul. Numai când eu eram desconcentrat puteam să mă duc acolo, dar nevastă-mea s-a întâmplat să stea multe luni, să stea chiar o iarnă întreagă acolo. Și o iarnă grea, când au venit zăpezile atât de mari încât conacul a rămas sinistrat. Conacul era cam la 800-900 de metri de sat și, la un moment dat, ninsese așa de tare, de au trebuit cei din sat să facă un fel de tunel ca să se poată intra în casă.

Deci moșia din Bărăganul Brăilei nu era a dumneavoastră, ci era un fel de refugiu?

Neagu Djuvara: Da. Când ați fost ultima oară la țară?

Neagu Djuvara: Păi, de-ndată ce m-am întors din Franța în ‘90, m-am dus să văd ce-a mai rămas pe-acolo. N-a rămas piatră de piatră. Nimic. Nici din acareturi, nimic, nimic, nimic. Țăranii din sat au dărâmat casa, au dărâmat totul, au luat cărămizile ca să facă la ei în curte.

Cum interpretați dumneavoastră asta?

Neagu Djuvara: Este foarte trist, dar este foarte generală pe țară chestia asta. Conace mult mai vechi și mai frumoase decât al meu, au fost barbarizate de săteni. Dar bagă de seamă că asta s-a petrecut în toate țările. În Franța, în momentul revoluției France-

ze și după, s-au dărâmat castele frumoase șamd.

Din 1990 ati mai fost la țară?

Neagu Djuvara: Nu, n-am mai fost. Nu mai am pe nimeni. Nici nu mai țin minte când am fost ultima oară. Când m-am întors în ‘90 în țară gândurile mi-au fost în cu totul altă direcție, adică scriere de istorie și puțină politică, fiindcă lumea m-a chemat să vorbesc la televizor, că eram o mutră televizionară. Na, așa m-a făcut Dumnezeu, că Dumnezeu când m-am născut știa deja în 1916 că o să apară televizorul și atunci i-a dat lui Neagu o mutră care să paseze bine la televizor.

Când ați văzut primul tractor din viața dumnea-

Când ați văzut ce grea e munca câmpului, v-a făcut să-i respectați pe țărani?

Neagu Djuvara: Totdeauna i-am respectat. N-am fost deloc antițăran, ca să zic așa.

Dimpotrivă, eram foarte respectuos și în foarte buni termeni și cu cei din curte, argatul și așa mai departe. Cu copilul argatului, când aveam vreo 10-11 ani am plecat să dezlegăm niște cai undeva pe câmp și, între timp, s-a umflat Dâmbovița. Știi cum se întâmplă cu râurile astea ale noastre. Dacă vine o ploaie foarte violentă la munte, în câteva ceasuri se transformă un râuleț într-un potop. Eram cât p-aci să ne înecăm. Marinică, țin și-acum minte cum îl chema. Amândoi aveam 10-11 ani. Ne întorceam pe patru cai. Cu doi cai merseserăm ca să dezlegăm alti doi, care erau pe câmp și iată-ne cu patru cai și, când am ajuns, de departe am văzut cerul negru de nori și, până când să ajungem la râu, râul curgea de zece ori mai larg decât la dus și atunci ne-am gândit mai întâi că să facem 12 kilometri până la un pod, că nu era pod acolo și Marinică al meu: „Nu! Noi încercăm conașule. Hai să mergem‘. Și ne-am legat toți patru, am pus calul fără cavaler de partea unde venea șuvoiul. Și îmi aduc aminte că am fost foarte speriat de chestia asta. Deci fiecare avem doi cai. Pe unul eram călare, calul înota cât putea, săracul, ca să treacă și, din păcate, dacă ne-ar fi împins mai mult, mai în aval era un perete și nu am mai fi putut ieși. Adică locul unde se putea trece vadul era destul de strâmt.

Mă urcam pe batoză împreună cu țăranii și îmi plăcea să arunc paiele împreună cu dânșii voastră și care v-a fost reacția?

Neagu Djuvara: N-a fost o reacție simpatică, fiindcă mie îmi plăcea natura și deci preferam să... De pildă aici, la noi, la Bărăganul Brăilei, l-am moștenit deci pe bunicul, fratele meu și cu mine. Fratele și-a cumpărat un tractor și el a urcat pe tractor, a vrut să-și lucreze terenurile, cu toate că era și medic în același timp și nu putea să fie tot timpul la țară, dar el a înțeles să se modernizeze. Eu, dimpotrivă, am cumpărat 6

Dar ați reușit.

Neagu Djuvara: Am reușit. Dar îmi aduc aminte că e una dintre marile mele spaime.

O teamă că, dacă am fi sosit cu calul unde începea peretele, ne căra apa cine știe pe unde. Ne înecam. Dar a fost una dintre marile sperieturi din viața mea.

Cu Marinică ați mai ținut legătura?

Neagu Djuvara: În anul următor am ple-

87

Agr interviu

www.agrointeligenta.ro

cat în Franța și nu mai veneam decât vara și mă duceam în altă parte, la Găești, la sora mamei, că era o casă mai mare.

Cum interpretați dumneavoastră, poate ați urmărit la știri. În ultima perioadă se tot vorbește despre liberalizarea pieței terenurilor și faptul că se vând, e liber ca oricine din UE să cumpere în România. E o spaimă reală sau e doar pe agenda politicienilor ca să-și facă capital politic, faptul că, mai nou, se vorbește despre ungurii care vor să cumpere masiv teren agricol în Ardeal. E o spaimă reală, pentru că știu că erau mari proprietăți, pe la începutul anilor 1900, care erau deținute de francezi, italieni și nobili români șamd. Adică străinii au deținut tradițional teren în România. E o spaimă reală sau e o spaimă închipuită?

Neagu Djuvara: „Nem tudom“. Cum o săți răspund? Nu pot să știu. Dacă vrem să fim membri ai Europei nu putem să stabilim că n-are voie un străin să cumpere teren în România. E o obligație politică și morală în momentul de față. Pericolul există, dar a existat dintotdeauna. De pildă, îmi aduc aminte că am citit că primul domnitor al sârbilor, Milo Obrenovici, avea aproximativ o mie de hectare în Muntenia. El prefera să aibă în străinătate, ca să nu știe supușii săi că e bogătaș.

Stați un pic. Avem oameni de afaceri români și politicieni care au proprietăți în străinătate, au conturi ascunse în Elveția sau în străinătate sau în insule din alea exotice, paradisuri fiscale, același lucru. Doar că e în altă epocă, tradus altfel.

Neagu Djuvara: Da, da, da.

Mai spuneți-mi ceva. Sunt oameni care iubesc viața la țară. Premierul României, Victor Ponta, are, împreună cu soția lui, reședință de vară, la țară, la Cornu. Premierul Năstase la fel, la Cornu. Mugur Isărescu, fost premier și guvernator, are pe malul lacului Snagov și mai are și o livadă, și-n Oltenia o vie.

Neagu Djuvara: Bine, la noi e trațional.

Tuturor ne place la țară. Ascultă un lucru.

Românul, atât munteanul, cât și moldoveanul, n-au avut orașe. Aveam târguri mari cel mult, un fel de sate mari. Deci noi n-avem o tradiție de orășeni ca un franțuz sau un italian.

Proprietățile bisericii ortodoxe, faptul că Biserica are proprietăți, e un lucru normal, bun, binevenit? De ce zâmbiți?

Neagu Djuvara: Păi da, Biserica a avut întotdeauna imense proprietăți. Din păcate, unele fuseseră date străinilor, așa-zisele moșii închinate la Muntele Athos, sau în Țara Sfântă, deci la noi e o tradiție străveche să fi fost mănăstiri proprietare de moșie.

România e jumătate rural, jumătate urban, balanță înclinată un pic mai mult spre urban în clipa de față. La începutul secolului XX era 80% rural, 20% urban. Faptul că jumătate din Românie e de la țară și că avem atât de mult teren agricol, ar trebui să aibă o altă reprezentare în politică și-n Parlament? Adică interesele țăranilor să fie mai bine reprezentate în Parlament, ținând cont de cât de important e ca volum numărul de țărani?

Neagu Djuvara: Mai întâi de toate nu mai există țărani, există tinerii de la țară, asta e

opinia mea, care e urmare, după părerea mea, a regimului comunist. Tinerii sunt scârbiți de lucrarea pământului și fug sub orice pretext de munca pământului. Nu mai vezi că mai muncesc cumva la țară decât oamenii foarte vârstnici. Soluția eu nu văd care este, dar în orice caz, după părerea mea, nu mai este o problemă în Europa de astăzi să zici că ai țărănime.

o tragedie socială chestia asta și o să aibă consecințe grave pe viitor, dar nu știu cum putem împiedica lumea să plece să muncească dacă vrea în străinătate.

Dați-mi un gând de la Neagu Djuvara pentru locuitorii satului românesc.

Neagu Djuvara: Eu am amintiri din copilărie extrem de mișcătoare, ca să zic așa. Îmi plăcea satul românesc.

Eu de la vârsta de 12 ani am învățat în străinătate. Când mă întorceam în țară stăteam numai la sat. Era vară. Deci, pentru mine, munca de la țară și atmosfera de la țară îmi sunt foarte dragi, dar consider că împrejurările economice actuale, chiar cuvântul de țăran nu mai este actual, nu mai există țărănime.

Dar copiii prezentului, ar trebui să-și petreacă și ei vacanțele la bunici, la țară, sau să stea în niște cutii de chibrituri cu calculatorul, televizorul sau jocurile pe computer în față?

Neagu Djuvara: Bineînțeles că ar trebui să stea puțin la țară, să vadă cum este, pentru că chiar munca mecanizată, sau ceva de la țară, are totuși poezia ei și frumusețea ei și chestia cu să stai cu pardonul pe scaun și să te uiți la televizor și calculator este o nenorocire pentru tineret.

Nu îndrăzneam să mă ating de fetele de la țară. Din timiditate.

Dar sat ai. Jumătate din români locuiesc la sat. Ar trebui ca satul românesc să aibă reprezentanți pe măsură în Parlament sau nu?

Neagu Djuvara: În orice caz este o slăbiciune față de ce se întâmplă în țările occidentale, în SUA, de pildă, care sunt cel mai mare producător de cereale din lume. Acolo, nu mai țin bine minte cifrele, dar mi se pare că numai 7% din populație lucrează pământul. La noi este o anomalie că mai sunt încă 40% care lucrează pământul. În Franța este un maximum 10% din populație care se ocupă de agricultură.

O mare parte din valuta care a intrat în România după revoluția din ‘89 e valută adusă de căpșunari. Românii care au plecat, de la sat, de la oraș, să muncească în fermele, pe șantierele și în gospodăriile străinilor. Cum interpretați fenomenul căpșunarii? El are și părți negative. Și-au lăsat copiii acasă, copii care au probleme cu educația, cu adaptarea.

Neagu Djuvara: Da, chestia asta cu plecarea oamenilor la muncă pentru ca să câștige un ban familia, după părerea mea este o nenorocire. Nu se poate împiedica, dar faptul că, de multe ori, aproape întotdeauna soțul pleacă fără nevastă dezechilibrează și familia, sau dacă pleacă și femeia, ceea ce se-ntâmplă foarte des să plece și femeia să muncească în străinătate, copiii sunt lăsați în îngrijirea unor bunici. Este

O parte din personalitatea lui Neagu Djuvara are o sămânță și la țară? A fost formată, influențată de verile petrecute la țară?

Neagu Djuvara: Da. Sigur că da. Pentru mine atmosfera de la țară, pământul au însemnat foarte mult. Bineînțeles că n-am pus mâna pe sapă, nici n-aș fi fost foarte în stare. În armată am făcut sute de kilometri pe jos, dar muncă de câmp n-am făcut niciodată. Ce să m-ascund? Dar m-am urcat pe căruța încărcată cu fân.

Producțiile la hectar în România interbelică Producția medie la hectar în intervalul 1921-1938, conform Anuarului Statistic al României, care a centralizat datele din respectiva perioadă, este prezentată în tabelul de mai jos, urmare a prelucrării informatice a Agrointel: Producția medie la hectar în chintale: (Unitate de măsură pentru greutăți, folosită mai ales pentru cereale, egală cu o sută de kilograme)

10 motive

pentru a alege gama de Azot

Timac Agro România

Dr. Marius Eftene - Product Manager Timac Agro România Timac Agro România propune o gama complexă de fertilizare cu azot care încearcă să ofere soluții complexe în funcție de stadiul vegetativ al plantelor, de necesarul specific al fiecărei culturi, ținând cont și de momentul aplicării. Pentru a vă ajuta să alegeți soluția cea mai potrivită pentru dumneavoastră, mai jos va oferim 10 motive pentru a include și soluțiile Timac Agro România în schema dumneavoastră de fertilizare.

1

Două tipuri de eliberare a Azotului Timac Agro România propune și cea mai avansata tehnologie de eliberare treptată a Azotului, pretabilă pentru prima trecere de Azot, cât și o formula adaptată de Azot rapid, cu o formula echilibrată și cu un accent pe creșterea indicilor de calitate.

2

Limitarea pierderilor de Azot Folosind cea mai avansată tehnologie de eliberare lentă (nu întârziată) de pe piață, Timac Agro România propune o soluție pentru prima trecere cu azot, ce va fi protejată atât pierderilor prin levigare, cât și prin volatilizare.

3

Raport azot amoniacal/nitric echilibrat În funcție de stadiul vegetativ, capacitatea de procesare a azotului nitric este diferita. Astfel, tinerele plăntuțe preferă o cantitate mai mare de azot amoniacal, azotul nitric fiind mai greu de procesat în stadiile incipiente. Timac Agro România propune pentru prima trecere (când plantele sunt mai tinere), un azot lent, care nu doar că este preponderent sub formă amoniacală, dar cantitatea eliberată crește treptat, urmărind curba de absorbție a plantei, iar pentru a doua trecere o formulă echilibrată, cu un raport optim între azotul amoniacal și nitric.

4

Transformarea Azotului în plantă În momentul in care plantele tinere asimilează cantități prea mari de azot sub formă nitrică, acesta nu poate fi procesat foarte rapid și este depozitat in vacuola celulară. Ca urmare, pentru a-și menține concentrația constantă, planta va absorbi mai multă apă, ceea ce in primăverile ploioase poate conduce la căderea plantelor (mai ales la orz și grâu).

Soluțiile de fertilizare cu azot de la Timac conțin și precursori ai unor enzime care ajută la transformarea mai rapidă a azotului nitric, evitând astfel depunerea lui în celulă.

5

Susținerea fotosintezei Condițiile meteo din perioada aplicării primei treceri cu azot, pot include pe lângă temperaturi scăzute și nebulozitate ridicată, condiții ce reduc intensitatea fotosintetică. În același timp, plantele cu foliaj mai mare (rapița, floarea soarelui) au un necesar mai mare de Magneziu (constituent elementar al clorofilei). De aceea, in gama de azot propusă de Timac Agro România veți găsi și variante cu adaos de Magneziu, pentru intensificarea fotosintezei sau pentru a satisface necesarul specific al unor culturi.

6

Stimularea aportului solului Având in vedere faptul că solul contribuie la realizarea producției cu o cantitate însemnată de elemente nutritive (uneori peste 50%), Timac Agro a inclus în produsele sale cu azot și o serie de activatori microbieni, care cresc activitatea vieții bacteriene, ajutând astfel la descompunerea mai rapidă a resturilor vegetale și la o creștere a aportului solului în realizarea producției.

7

Adaos de microelemente Soluțiile de fertilizare cu azot de la Timac Agro,

aduc și un aport însemnat de microelemente. Având în vedere că de exemplu, în cazul Borului și Zincului, de obicei prin fertilizarea foliară se poate aplica în jur de 15-20 g, prin fertilizarea cu Timac, se introduce în sol aproximativ 300-400 g și de Bor și de Zinc.

8

Soluții pentru managementul apei Pentru zonele puternic afectate de secetă (în special arealele din SE Romaniei), Timac Agro România a dezvoltat o soluție specială de fertilizare cu azot care conține și Potasiu (K). Acesta pe lângă valoarea de ordin calitativ, asigură un management mai eficient al apei în plantă, ajutând la controlul închiderii și deschiderii stomatelor prin care planta își reglează pierderile de apă.

9

Îmbunătățirea indicilor calitativi Pentru că o producție mare nu este suficientă pentru a ne asigura competivitatea pe piață, Timac Agro se asigură că prin formulele sale adaptate, va oferi și atingerea indicilor de calitate, care devin de la an la an din ce în ce mai restrictivi. Astfel sinergia, Azot – Sulf va asigura un procent ridicat de proteină sau de ulei, Potasiul crește conținutul de amidon și masa a o mie de boabe, și rolul microelementelor în metabolismul general.

10

Formule adaptate în funcție de pH-ul solului Având in vedere, că în general toate îngrășămintele aplicate pe sol au o reacție acidifiantă, Timac Agro propune pe solurile acide formule care conțin și Calciu, atât pentru neutralizarea reacției acidifiante a îngrășământului, cât și pentru a compensa lipsa calciului din solurile acide. Pe solurile bazice sunt propuse formule fără calciu, dar protejate împotriva blocajelor.