Revista Agrointeligenta - Mai 2016 by Agrointeligenta

Mai - 2016

www.agrointeligenta.ro

Gratuit

Cele mai eficiente soluții de nutriție vegetală Cele mai performante sisteme de irigații de la

Paginile 20-33

Paginile 40-49

Interviu EXCLUSIV cu cel mai PUTERNIC fermier al României Paginile 35-38

CINE ALEGE BINE, DEPARTE AJUNGE. NUMAI CU PIESELE DE SCHIMB ORIGINALE.

DISCOUNT

17% Ofertă supusă unor termene şi condiţii, valabilă în perioada 15.04 - 15.07.2016. Detalii la reprezentanţii autorizaţi AgroConcept.

Curele, Piese pentru recoltat, Sisteme de tăiere, Balotare, Tiranţi, Lanţuri, Bucşe, Pompe şi valve hidraulice, Aer condiţionat şi climatizare, Accesorii montate de dealer.

APELEAZĂ: www.agroconcept.ro

0800 500 700

NHAG_2016Q2_campaign_AGROCONCEPT_other-dimensions.indd 1 NHAG - 2016Q2 CAMPAIGN AGROCONCEPT- 205X280 - RO

contact: 16:43 4/28/16

info@sublight.hu

.hu

www.agrointeligenta.ro

Cum ați vrea să vă țină minte nepoții dumneavoastră? Ca un salvator sau ca un gropar al agriculturii românești? Vlad Macovei, Director General Agrointeligența

portunitățile istorice apar și dispar, nu îi așteaptă la nesfârșit pe oameni să își găsească timp, energie, pricepere să le fructifice. Agricultura rămâne o oportunitate pentru România, dar fereastra de oportunitate se cam închide. Fermierii sunt decapitalizați, prețurile de achiziție sunt jos, finanțare nu prea există. Ca să scape de faliment, fermierii, puși cu spatele la zid, au două variante: să încerce să vândă afacerea sau să supraviețuiască cu orice preț. Nici una din cele doua variante nu înseamnă prosperitate, dezvoltare, proiect de țară. Nimic din toate acestea. Va fi doar o agonie surdă, când vei vedea ce fac alții cu pământul tău sau când te vei gândi din ce mai trebuie să tai azi ca să mai reziști încă o zi. Un fel de agricultură de subzistență la scară mare.

ipocriziilor pe care am auzit-o este că dacă militezi pentru o legislație clară priIvindpocrizia vânzarea terenurilor către străini, dacă vrei

ca relația dintre supermarketuri și producătorul român să fie una corectă, dacă vrei ca traderii să dea prețul pe care fermierii îl merită, dacă vrei ca fermierul român să aibă acces la finanțare exact ca și omologul lui din vestul Europei, dacă vrei ca oamenii să fie educați să pre-

fere marfa românească în condiții similare de calitate și preț, ei bine, dacă susții toate acestea ești dușmanul economiei de piață, al liberei concurențe, al principiilor europene. Păi în primul rând, și cel mai important, este că practica ne omoară, la teorie toți dăm bine din gură. Păi hai să vedem care sunt cei mai buni practicieni ai economiei piață. Franța sună bine? Dar Germania? Dar Italia? Dar Spania? Păi să facem ca ei. Sigur, ei își protejează, uneori feroce, producția internă, agricultura, nu își înstrăinează terenurile, blochează administrativ și birocratic orice ințiativă din exterior care ar pune în pericol propriul fermier și producția internă, agricolă și alimentară. Sigur că acceptă investiții străine, sigur că au o legislație pusă la punct, alături de instituții solide, dar totul se joacă după regulile lor și nimeni nu crâcnește. Deci cam asta e cu economia de piață în țările dezvoltate. Eu zic să facem la fel și noi, dacă ne dorim o societate liberă și prosperă. A doua observație este că libera inițativă înseamnă și condiții egale în lupta de pe piață, că altfel ajungem la concurență neloială. Un alergător mediocru îl va intrece întotdeauna de Usain Bolt dacă acesta din urmă va alerga cu șireturile legate între ele. Cam asta e și cu fermierul român în competiție cu cel european. Și dacă ne întrebăm ce ar fi de făcut pen-

Știrile TALE din agricultură!

tru a-i deznoda șireturile, gata, ești dușmanul economiei de piață. răim într-o lume în care statele vor începe din ce în ce mai mult să își apere propriile inT terese. Actualul nivel de prosperitate din UE nu

mai poate fi menținut decât printr-o luptă feroce pentru fiecare oportunitate economică, pentru fiecare euro ce poate fi produs ca valoare adăugată. Și procesul se va accelera tot mai dramatic, și vor fi țări care vor pierde și țări care vor câștiga. România nu poate câștiga decât prin agricultură și industrie alimentară. Acestea sunt sectoarele care vor face diferența. Și atunci, doamnelor și domnilor lideri din agricultură și industria alimentară, doamnelor și domnilor politicieni cărora vă pasă, nu e oare cazul să reușiți ca în al doisprezecelea ceas să fructificați această oportunitate istorică? Poate acum sunteți mulțumiți că supraviețuiți, unii poate chiar într-o situație călduță, dar sunteți siguri că același lucru se va întâmpla cu copiii sau nepoții dumneavoastră? Și cum îi vor privi pe copiii sau nepoții dumneavoastră urmașii celorlalți români, consăteni sau concitadini de-ai dumneavoastră, când vor afla că ați ratat această oportunitate istorică? Succes, Agrointeligența este alături de dumneavoastră!

www.agrointeligenta.ro Publicăm ZILNIC: Știri despre subvențiile APIA, tehnologii agricole, prețurile cerealelor, noutățile companiilor de agribusiness, schimbări în legislația agricolă etc. Cel mai citit site de știri agricole din România: - medie zilnică de peste 30.000 de cititori - peste 630.000 de cititori UNICI lunar - aproape 2.000.000 de afișări lunare

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

www.agrointeligenta.ro

Agr story

Soiul românesc de grâu care a bătut recordurile de proteină la un test în Bavaria

Agr story

www.agrointeligenta.ro

Ciprian comoara nevalorificată a Stațiunii de la Lovrin

Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin (SCDA Lovrin) e a doua ca importanță din țară, după Institutul de la Fundulea. Deși este mai puțin prezentă în luminile reflectoarelor, fiind plasată oarecum marginal pe hartă, în partea de vest a județului Timiș, Lovrin e o stațiune care mai are o șansă la viitor. După înaintarea greoaie din ultimii ani, care au fost de declin accentuat, în 2015 la cârma stațiunii a fost pus un tânăr, Marinel Horablaga, doctor și cadru didactic din cadrul USAV Timișoara. De un an de zile, acesta încearcă să direcționeze resursele unității dinspre capușare și activitatea în regim de farming, spre producția de sămânță de valoare, ceea ce ar fi trebuit să facă întotdeauna, dar s-a uitat pe drumul tranziției.

www.agrointeligenta.ro

Agr story nă părintească cu Ciprian, în crearea acestui soi s-au urmărit cantitatea, calitatea și rezistența la boli. Soiul Ciprian face parte dintre soiurile cu o rezistență naturală la cădere poate nu dintre cele mai bune, dar în actualele tehnologii, prin aplicarea de regulatori de creștere, Ciprian devine un soi cu rezistență bună la cădere. Marele atu al acestui soi e calitatea excepțională. Dintre soiurile românești e unul dintre cele mai bune”. Riscul de cădere la acest soi poate fi compensat cu un extra-cost insesizabil, de doar 7-10 lei pe tona de producție, conform directorului Horablaga: ”Singurul dezavantaj al soiului Ciprian e talia mare, care duce la căderea lui în perioadele ploioase și pe soluri bogate în azot, dacă nu se folosește stabilizator de creștere. În ce privește utilizarea stabilizatorilor, aici e un lucru foarte sensibil. Trebuie să fii foarte profesionist, adică să știi perioada optimă când se aplică acest stabilizator. Dacă cumva s-a trecut de perioada pe care o recomandă specificațiile fiecărui produs în parte, efectul e mai puțin vizibil, dar dacă se aplică în intervalul optim, efectul e maxim și căderea e ținută sub control. Anul acesta am introdus la SCDA Lovrin ca regulatori de creștere Stabilan și Moddus, pe care-i testăm în paralel să vedem care se comportă mai bune. Unul e mai scump 50-60 lei/ha, altul mai ieftin, 40 lei/ha. Aplicarea stabilizatorilor s-a făcut împreună cu tratamentul întâi, ceea ce înseamnă că nu am un cost suplimentar de aplicare a stabilizatorilor. Inhibitorul reduce dimensiunea internodurilor, concomitent cu îngroșarea lor, ceea ce face tulpina mai robustă și mai rezistentă la cădere. În străinătate e o practică. Și soiurilor care au o talie mică dacă li se dă de mâncare tot cresc, fiindcă azotul duce la o acumulare de biomasă mare. Într-o agricultura modernă, aplicarea stabilizatorilor e ceva normal. Nu e un moft”.

Testare cu fertilizare de top de la Timac Agro

ar cufărul de comori al Lovrinului are câteva nestemate peste care, din păcate, s-a pus praful. Printre ele se numără nu doar soiurile de cânepă pentru care SCDA Lovrin a fost cândva celebră, dar și mai multe soiuri de grâu, printre care și Ciprian, care e un fel de ”copil al Revoluției”. Deși a fost omologat în 2003, el este parte al unui proiect de ameliorare inițiat înainte de 1989, conform lui Valeriu Tabără, unul

din cele mai reprezentative nume de cercetători care au activat zeci de ani la SCDA Lovrin: ”Cercetările pentru soiul Ciprian au început înainte de Revoluție. Principalul autor al acestui soi este fostul șef de laborator al Stațiunii de Cercetare Lovrin, Romulus Paraschivoiu, care a fost unul dintre cei mai buni amelioratori de grâu ai României. El e și autorul principal al soiului Alex. De altfel, soiul Alex împarte aceeași rădăci-

În acest an, la Lovrin, soiul Ciprian este supus unui studiu comparativ de comportament la fertilizarea clasică, medie ca și costuri și o fertilizare după o rețetă de top, oferită gratuit de compania Timac Agro România. Iată o parte dintre observațiile din vegetație făcute până acum de directorul SCDA Lovrin: ”E drept că rețeta Timac-ului e vizibil mai bună, fiind una de top. Observăm diferențe inclusiv în ce privește grosimea paiului, grosimea sistemului radicular, adâncimea de pătrundere în sol e profund mai adâncă decât pe lotul de Ciprian cu fertilizare clasică. E doar la nivel de test, însă urmărim cu atenție evoluția în vegetație și așteptăm să vedem diferența de productivitate. Pentru noi acest test e important deoarece din cauza limitărilor bugetare, nu ne-am permis niciodată să ne testăm soiurile în condițiile cele mai favorabile, cu ultimele tehnologii din domeniu”.

Agr story

www.agrointeligenta.ro

Bobul de Ciprian e un ”butoiaș de proteine” Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, a prezentat revistei Agrointeligența rezultatele unor teste comparative care demonstrează plusurile acesui soi dezvoltat de SCDA Lovrin: ”Am trimis trei soiuri de la Lovrin în Germania într-o experiență de testare comparativă efectuată în Bavaria. Erau 32 de soiuri, dintre care și 3 românești, Ciprian, Alex și Lovrin 34, acestea fiind soiurile pe care noi le avem în momentul de față în listă. Producțiile obținute prin cultivarea celor trei soiuri ale stațiunii noastre în Germania au dat cifre mai mici pentru că în Germania sunt alte condiții climatice: condiții mai umede și perioada mai lungă de umplere a bobului, so-

iuri create pentru astfel de specificități locale și atunci ei au soiuri cu producții mari, ce ajung la peste 9.000 kg/ha. Soiurile de Lovrin din punctul de vedere al producției erau undeva între 6.000-7.000 kg/ha. Dar când faci analiza de calitate, la capitolul proteină și gluten umed, în primele 5 clasate din 32 de soiuri testate, se aflau toate cele trei soiuri românești. Iar pe primul loc dintre toate s-a aflat soiul Ciprian. Soiurile lor, acelea cu 9.000 kg/ha s-au clasat pe ultimele locuri din punct de vedere al conținutului proteic și al calității proteinei. În Germania, Ciprian a ajuns la un procent de proteină de 17,3% și la 36-37%. Este o cifră remarcabilă, dacă ne gândim că grâul panificabil începe de la 22% gluten, iar în privința gluten indexului, Ciprian nu coboară sub 80”.

Agr story Marinel Horablaga, directorul stațiunii, deși are doar un an vechime la SCDA Lovrin, a studiat atent comportamentul în câmp al soiului Ciprian în cele două sezoane agricole, dar și caracteristicile boabelor în laboratorul Stațiunii: ”Eu pot să spun ce am văzut. Noi am avut anul trecut la o tehnologie optimă grâu Ciprian cu o proteină de 16% și am avut gluten de 32-33%. Nu știu câte soiuri se pot compara cu el în situația de față. Ca producție, pe solele unde s-a făcut o tehnologie minimă, am obținut și 7 tone/hectar. La Sandra (în județul Timiș) avem client care a obținut 7.500 kg/ha și în zona Nădlac-Pecica (județul Arad) a fost un fermier care a făcut în jur de 8.000 kg/ha pe soiul Ciprian”. Continuare în pagina 14

Agr story

www.agrointeligenta.ro

www.agrointeligenta.ro Ca tehnologie de cultură, șeful Stațiunii Lovrin a optat pentru o densitate de însămânțare cu 10% mai mare: ”Numărul de frați mediu la soiul Ciprian e mai mic decât la alte soiuri, în special cele străine, care s-au axat pe un grad de înfrățire foarte mare. Pentru compensare, la semănat recomand ca fermierii să se ducă cu o densitate ceva mai mare. Noi la Stațiunea Lovrin ne-am dus în acest an cu o densitate de 280 kg de sămânță la hectar în loc de 250 kg/ha. Am optat pentru această soluție și în ideea în care m-am dus cu grâul mai târziu decât era perioada optimă de semănat. Ploile încurcându-mă, n-am putut să pregătesc terenul și să semăn la timp. Acum am o densitate corespunzătoare în câmp”.

La ce e util un soi de grâu cu proteină peste medie, într-o țară în care tot grâul costă la fel În România, marii traderi nu au plafoane diferite de preț oferit fermierilor pentru grâul premium față de cel normal. Însă prof. Valeriu Tabără, care a consiliat tehnic mari producători de cereale în trecut, a explicat pentru Agrointeligența că, în realitate, marele negoț cu cereale e interesat de calitate. Iar cea mai frecventă utilizare o are grâul cu valori nutriționale superioare, cum e cazul soiului Ciprian: ”Când amestec un soi superior, cum e Ciprian, cu celelalte soiuri, îmbunătățesc calitățile de panificație ale celor din urmă. Marii producători de grâu și traderii care au parteneri în panificație ce le impun prin contract anumiți parametri minimi de calitate, lotizează grâul, depozitându-l separat, pe clase de calitate. Achiziționează de la mine grâu cu calități nutriționale excepționale, iar de la alți fermieri grâu care ca și parametri de calitate se apropie de bun sau de nesatisfăcător, dar încă în parametri. Traderul știe care este cerința partenerilor de afară și până la ce limite poate coborî acești indicatori de calitate. Grâul acela foarte bun îl amestecă în diverse proporții cu soiuri de grâu care au parametrii de calitate ceva mai jos, cum e cazul conținutului proteic sau al indicelui de deformare, fiindcă un grâu mai valoros crește valoarea grâului mai slab”. Proaspătul director al SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, a constatat de cum a venit, apetitul crescut al traderilor de cereale pentru soiul Ciprian produs de Stațiune: ”Anul trecut, când traderii au aflat de Ciprian că e un soi cu indicatori de calitate foarte ridicați, au început să vină expres să-l cumpere. Anul acesta, cele 3.000 de tone de grâu pe care le avem disponibile pentru consum sunt deja contractate în future doar pentru că are calitate foarte bună. Chiar și în iarnă, au cumpărat grâu de la Stațiune, au mai cumpărat și din altă parte și le-au combinat direct în vagoane. Au făcut o anumită proporție și apoi au venit chiar la noi să solicite să le facem contracost analizele de calitate, ca să nu scadă parametrii sub calitatea pe care au contractat-o”. Prețul oferit de intermediarii din comerțul cu cereale a fost cel standard de pe piață, însă directorul Stațiunii Lovrin,

Agr story având în spate analizele care demonstrează parametrii superiori de calitate ai producției din soiul Ciprian, a cerut și obținut o majorare față de prețul pieței exclusiv pe criterii de calitate: ”În România, în cvasi-majoritatea situațiilor nu se face o diferențiere de preț în funcție de cantitatea de proteină. Sunt totuși cazuri în care unii morari se iau după acest indicator de calitate și plătesc mai bine. Eu și în 2015 și în 2016 am obținut un preț mai bun decât prețul care se dădea pe piață la momentul când am contractat pe principiul că avea această calitate. Am ținut la acest aspect și am primit un preț mai bun. Grâul se vindea cu 670 lei/tona, iar eu am vândut cu 700 lei/tona. Sunt foarte puțini fermierii care cer să li se facă analize la producție. Marii traderi fac însă analize cu certitudine. Ei au contracte stas, în care le sunt impuse anumite limite minime și maxime ale diverșilor parametri. Când vin și cumpără o cantitate X de la un vânzător, traderii speculează lucrurile astea. Întreabă ce soi de grâu ai la vânzare și-ți cer o probă să o analizeze dacă se încadrează în parametri. Niciodată n-o să-i vezi că vin să-ți arate rezultatele analizelor. Îți spun doar că grâul e bun, nu și că grâul tău are 16% de proteină sau 12%. Traderul îl ia de la tine și tu nu știi ce face mai departe cu el. Dar la o diferență de proteină de la 12% la 16% el are marjă suficientă să își poată face amestecul”.

Zonele optime de cultivare Genotipul soiului Ciprian are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind perfect adaptat condițiilor din Vestul României, însă s-a extins și în Dobrogea, iar anul trecut directorul Horablaga a primit o comandă de la un fermier doritor să multiplice sămânța în Moldova: ”Am fost sunat de un fermier din zona Vrancei care mi-a spus că vrea să cumpere prebaza de Ciprian, ca să multiplice și să aibă mai departe la Bază și la C1, pretinzând că a fost singurul soi care a rezistat la gerurile extreme din estul Moldovei. Începând cu sezonul agricol următor sperăm să distribuim soiul Ciprian și în Italia prin intermediul unui partener cu care colaborăm pentru alte tipuri de sămânță. Am discutat cu partenerii noștri să facem începând cu această toamnă niște câmpuri demonstrative în Italia, ca un prim pas pregătitor pentru lansarea pe piața italiană”. Prezentăm și o curiozitate despre soiul Ciprian descoperită întâmplător. În acest an Stațiunea Lovrin aniversează 70 de ani de existență, prilej cu care s-a înființat un mic lot experimental pentru o expoziție amplasată într-o locație ușor accesibilă vizitatorilor și invitaților stațiunii. Pe respectivul lot au fost plantate 22 de soiuri de grâu, toate din rețeaua ASAS. Dintr-o eroare însă, amplasamentul ales e unul nisipos. Un accident fericit, care le permite acum cercetătorilor să observe comportamentul diferit al grâului în condițiile acestui tip de sol. Dintre toate cele 22 de soiuri plantate, în vegetație cel mai bine se comportă soiurile Alex și Ciprian.

Agr story Cota de piață - adevăratul test pentru soiul Ciprian Felia de piață a soiului Ciprian e destul de mică în prezent, urmare și a declinului Stațiunii Lovrin în ultimii ani și a unor incidente izolate din trecut, când ”din cauza neglijenței de selectare și însăcuire, au apărut la un moment dat impurificări în stație”, ne-a explicat directorul stațiunii. În prezent protocoalele de lucru s-au modificat radical și standardele de calitate implementate permit garantarea calității geneticii oferite. Începând din anul agricol 2016-2017, suprafața de grâu de consum cultivată de Stațiunea Lovrin se va înjumătățit, fiind înlocuită cu grâul de sămânță, conform lui Marinel Horablaga: ”Intenția noastră e ca pe 500 de ha să producem sămânța Bază, după care să găsim fermieri în zona Lovrinului care să multiplice Baza la C1. Ar fi ideal să putem vinde cât mai multă sămânță. Totul depinde de cât vrea lumea să cultive. Eu astăzi dacă la 500 ha câte le am declarate spre certificare și să fac o producție minimă de 5 tone, ar fi o producție minimă de 2.500 de tone de sămânța pe care aș putea-o certifica, selecta și da spre vânzare. Dacă împarți la 250 kg, ar fi undeva în jur de 10.000 ha. Dar, rețineți, noi facem sămânța Bază. Gândirea stațiunilor de cercetare oriunde în lume nu e de a vinde sămânță C1. Ele sunt stațiuni de cercetare-dezvoltare, care fac Prebaza, eventual Baza. În jurul Stațiunii Lovrin ar fi ideal să avem grupați niște fermieri care sunt dispuși să multiplice Baza la C1 și să avem și o rețea de distribuție în jurul nostru. În acest fel câștig și eu ca stațiune, fiindcă mi-am asigurat să-mi vând toată Baza, în al doilea rând câștig prin redevența pe care o primesc de la cei care multiplică C1, câștigă și fermierul multiplicator, pentru că e una să vinzi grâu de consum și e cu totul altceva să vinzi grâu de sămânță”.

Principalele caracteristici ale soiului Ciprian (sp. Triticum aestivum L. ssp vulgare, varietatea erythrospermum) > Soiul de grâu de toamnă Ciprian este un soi semitimpuriu. > Prezintă rezistență bună la iernare, mijlocie la cădere, secetă, arsiță, rugină brună, încolțirea în spic și la făinare. > Sensibil la septorioză și la înnegrirea spicelor. > Perioada de vegetație este de 236 zile. > Înălțimea medie a plantei este 82 cm, portul la înfrățire fiind semierect. > Spicul este de culoare albă la maturitate, dens,formă piramidală, aristat, cu ariste lungi la vârful spicului iar bobul este de culoare roșie > Caracteristicile de calitate ale bobului: conținut în proteină brută de 13,9 – 15,9% (în condițiile de test din Germania s-a obținut și 17,3%), conținutul de gluten 32,2%-36,8%, duritate 52% > Face parte din clasa de calitate B1, indicele de sedimentație (Zeleny)50-65ml. > Soiul a înregistrat o producție medie în anul agricol 2014-2015 în condițiile zonei Banatului de 7.210 kg/ha cu o masă a 1.000 de boabe de 45,4 g. > Soiul de grâu Ciprian se recomandă a se cultiva zona de câmpie din sudul și vestul tării.

www.agrointeligenta.ro

Agr story

DISCOUNT

20% Curele, recoltare, elemente de tăiere, fân si furaje, lanţuri cu role, ridicare in 3 puncte, bucse, rulmenţi, pompe şi valve hidraulice Promoţia indicată în anunţ este valabila de la 01.04.2016 până la 30.06.2016.

NU FAC

COMPROMISURI! PIESE ORIGINALE

www.titanmachinery.ro

BUCUREȘTI - Parcul Industrial A1, Autostrada București-Pitești km 13.2, Ilfov CLUJ - Str. Gării nr. 8A Localitate Bonțida, Județul Cluj CONSTANȚA - Str. Tulcei nr. 108-109, Localitatea Lumina, jud. Constanța ORADEA - Str. Matei Corvin, Nr. 110, Oradea, Județul Bihor ROMAN - Str. Libertatii FN, Comuna Cordun, Roman, Judetul Neamt TIMIȘOARA - Calea Lugojului nr. 58-60, Com. Ghiroda, jud. Timiș CRAIOVA - Calea București nr 136/10, Com. Pielești, Județul Dolj

Tel: 0374 367600 Tel: 0374 367698 Tel: 0374 367640 Tel: 0374 367605 Tel: 0374 367603 Tel: 0374 367604 Tel: 0374 367633

o cluj@titanmachinery.ro constanta@titanmachinery.ro oradea@titanmachinery.ro roman@titanmachinery.ro timisoara@titanmachinery.ro craiova@titanmachinery.ro

E T A T I L I FIAB

i 7 $ 7 1 *$5$

OGTEKCNK\CVG Q E IH E S A C KPGNG I! CTGNG Å&#x2018;K EQOD VQ E C VT Ã&#x160;P TG G #0Å&#x2019;+' de 4 AN F 4 TG # E ) Ã&#x160;P G F O O G X TC C I G P RTQ &GQCTGE EGUVQTC RTKPVT W C C VG C KV KN D C Æ&#x201A; ICTCPVÃ O

25( ( ' i 7 , 0 , / )i5i 1HGTVÃ UWRWUÃ WPQT VGTOGPG UK EQPFKÅ&#x201C;KK #Æ&#x192; Ã OCK OWNVG FGVCNKK FG NC TGRTG\GPVCPÅ&#x201C;KK 6KVCP /CEJKPGT[ 4QOÂ¾PKC UCW FG RG YYY VKVCPOCEJKPGT[ TQ +OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HÃ TÃ XCNQCTG EQPVTCEVWCNÃ

www.titanmachinery.ro

B8&85(Â¨7, 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREÅ&#x2026;TI 0ITEÅ&#x2026;TI KM )LFOV CLUJ 3TR 'Ä&#x2039;RII NR ! ,OCALITATE "ONÅ¤IDA *UDEÅ¤UL #LUJ &2167$1Â«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANÅ¤A O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEÅ¤UL "IHOR R20$1 3TR ,IBERTATII &. #OMUNA #ORDUN 2OMAN *UDETUL .EAMT 7,0,Â¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIÅ&#x2026; &5$,29$ #ALEA "UCUREÅ&#x2026;TI NR #OM 0IELEÅ&#x2026;TI *UDEÅ¤UL $OLJ

7HO OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO 7HO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO 7HO CRAIOVA TITANMACHINERY RO

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Timac Agro România -

10 ani alături de fermieri Timac Agro aniversează 10 ani de activitate pe piața din România. Parte a grupului francez Roullier, compania a inovat fertilizarea culturilor vegetale din țara noastră prin soluțiile inteligente oferite, prin consultanța specializată la cel mai înalt nivel și prin prezența fizică a reprezentanților Timac în fermele din toată țara. Anul 2016 găsește furnizorul de soluții pentru nutriție vegetală într-un proces de extindere, cu un portofoliu în creștere pentru a acoperi nevoile agricultorilor, dar și pe cele ale legumicultorilor, ale viticultorilor și pomicultorilor și inclusiv ale crescătorilor de animale. Și totul având la bază produsele performantei ”uzine” de cercetare numită Grupul Roullier!

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Singurul furnizor de soluții dedicate solurilor bazice

Timac Agro este o companie inovatoare, iar scopul nostru este să fim mereu un factor de progres pentru agricultura românească. Eu cred că reușim să realizăm acest lucru în teren, în ferme, zi de zi, prin specialiștii noștri care oferă fermierilor cele mai bune soluții de nutriție. Timac Agro România nu vinde îngrășăminte, noi oferim soluții personalizate de nutriție vegetală Adrian Drăgan, Director General al Timac Agro România

Din portofoliul actual al Timac Agro România fac parte cel puțin cinci produse - soluții de fertilizare adaptate problematicii din țara noastră. Astfel, compania este singura de pe piața autohtonă care pune la dispoziția agricultorilor soluții de fertilizare pentru solurile bazice, un specific al exploatațiilor agricole din Dobrogea. ”Recomandările pe care specialiștii noștri le fac fermierilor români au în spate zeci de ani de cercetare în cadrul grupului Roullier. E destul de simplu să vorbești de cercetare în agricultură pe partea de semințe, de pesticide, dar foarte puțin se

investește în cercetarea pe partea de îngrășăminte și de nutriție vegetală. (...) Am reușit după 10 ani de prezență în România să identificăm aici foarte multe problematici diferite față de alte țări, dar și să dezvoltăm soluții particularizate pentru dificultățile exploatațiilor din România. O soluție pe care o dăm într-o fermă este, de cele mai multe ori, diferită de cea pe care o dăm fermei vecine pentru că fiecare afacere agricolă are particularitățile sale legate de sol, poziționare sau schemă de cultură”, explică Adrian Drăgan, Directorul General al Timac Agro România.

Sprijin pentru finanțare În această primăvară, și nu numai în acest an, Timac Agro România răspunde nevoilor femierilor prin oferirea de produse cu plata la recoltare pentru practic toate culturile. În acest fel,

compania este alături de fermieri pe care îi ajută să “respire mai ușor“ până în momentul în care investițiile pe care ei le fac se transformă în bani, adică la recoltare.

Decenii de cercetare Timac Agro face parte din grupul Roullier care, de aproape 60 de ani, urmează căile cele mai novatoare și ambițioase, pentru a răspunde provocărilor alimentare mondiale. Anual, Grupul Roullier

are o cifră de afaceri cumulată de 3,1 miliarde de euro, cu o prezență în 46 de țări și 77 de unități de producție. Grupul Roullier beneficiază de sprijinul a 400 de cercetători și ingineri în inovare.

Mersul pe teren este ceea ce ne definește, este însăși filozofia grupului Roullier, suntem cei care recomandă soluții “în cultură”. Fără aceste vizite în fermă nu am putea identifica și oferi cele mai bune soluții pentru clienții noștri. Feedback-ul și informațiile pe care le primim de la fermieri sunt punctul-cheie în definirea strategiei și a modului în care Timac Agro România se poziționează în piață și răspunde nevoilor clienților noștri. Așa cum un medic nu poate pune un diagnostic sau să ofere un tratament fără să consulte pacientul, nici membrii echipei Timac nu pot recomanda o soluție fără a “consulta “ culturile, câmpul și fermierul . Ionel Bursuc, Director Comercial Timac Agro România.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Sfaturi pentru o fertilizare Dr. Marius – Laurențiu Eftene, Product Manager Timac Agro Romania Anul 2016 a fost declarat ai mult, în România, în 2016, aer, cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizode către Organizația pentru subvenția cuplată pentru cultu- bium. Alimentație și Agricultură Însă, pentru a ne asigura succesul, trebura de soia este de 335 de euro, cu 10 euro mai mult decât suma încasa- ie să ne asigurăm că instalarea nodozităților (FAO) din cadrul Națiunilor tă în 2015, valoare ce urmează să crească cu este una reușită și cș acestea funcționează în Unite „Anul Internațional 10 euro în fiecare an până în 2020. parametrii optimi. Bacteriile fixatoare de azot Astfel, având în vedere ca soia poate fi o se dezvolta optim pe solurile bine aprovizioal Leguminoaselor”, în cultură atât profitabilă, cât și foarte valoroa- nate în fosfor, potasiu, sulf, calciu, molibden, încercarea de a crește gradul să în cadrul sistemului de rotație al culturi- magneziu, motiv pentru care, se recomande conștientizare cu privire lor, Timac Agro România vă oferă câteva sfa- dă ca la fertilizarea de bază să se evite azotul, turi de fertilizare, pentru a va ajuta sa obțineți care are ca efect inhibarea instalării nodozila beneficiile semințelor de maximul de profit de la aceasta cultura. În tatilor și să se pună accentul pe fertilizarea cu leguminoase (sursă bogată primul rând, soia este o mare consumatoare fosfor, potasiu și eventual microelemente. Având în vedere că soia este o mare conde Azot (N), având un necesar de 80 kg de N de proteine, aminoacizi și sumatoare de azot, în cazul în care instalarea pentru producerea unei tone de sămânță. micronutrienți vitali), dar și Din fericire, fiind o leguminoasă, își poa- nodozităților nu a reușit, este absolut oblipentru stimularea producției și te fixa până la 65% din necesarul de Azot din gatoriu să intervenim cu 1-2 treceri de azot comercializării acestora.

www.agrointeligenta.ro

Agr business

corectă a culturii de soia pentru a ne asigura producția. Când se face verificarea nodozităților, se verifică în primul rând numărul de nodozități (în funcție de care se stabilește doza necesară de azot), dar și funcționarea acestora: -dacă conținutul nodozităților este de culoare roșie (culoare datorata prezentei leg hemoglobine) înseamnă că bacteriile au o activitate bună; -dacă conținutul nodozităților este incolor sau ușor roz înseamnă că bacteriile nu sunt active sau sunt puțin active. Indiferent de funcționarea nodozităților, o trecere de azot și sulf, după înflorit până la formarea primelor păstăi, va maximiza producția, dar va asigura și sinteza de proteină, datorită importanței sulfului în sinteza proteică.

În această situație, alegerea produsului Sulfamo 25 este una foarte inspirată, datorită faptului că are atât un conținut echilibrat de azot, dar și un adaos de sulf. O altă cale prin care ne putem asigura succesul la cultura de soia, este prin dezvoltarea unui sistem radicular puternic și bogat. Cu cât sistemul radicular, este mai bine dezvoltat, cu atât incidenta nodozităților este mai mare. Cercetările efectuate la Stațiunea de Cercetare SCDA Secuieni, au arătat că prin aplicarea biostimulatorului radicular Fertiactyl Starter la cultura de soia, în stadiul de 2-4 frunze, a condus la dezvoltarea mai puternică a sistemului radicular, creșterea numărului de nodozități de peste 2 ori față de varianta martor, fapt ce a condus în final la un spor

de producție de peste 750 kg/ha. Tot în cadrul cercetarilor de la SCDA Secuieni a fost observat și efectul negativ al stresului termic asupra producției la cultura de soia. Astfel, cercetările au arătat că în cazul aplicării unui biostimulator foliar (Fertileader Gold), reducerea stresului termic, dar și îmbunătățirea metabolismului și transportului de nutrienți către bob a condus la un spor de producție de peste 650 kg/ha. Pentru mai multe detalii privind cultura de soia, rezultate ale cercetărilor sau un plan de fertilizare personalizat pentru cultura dumneavoastră de soia, nu ezitați sa contactați Specialistul Timac Agro România, arondat zonei dumneavoastră.

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Marius Marica, Director de Marketing Timac Agro România:

„Aducem inovație pe o piață blocată de mai bine de 20 de ani în soluții clasice”

30%! Aceasta este ”plusul” de recoltă pe care l-au obținut anul trecut fermierii care au fertilizat cu Timac Agro. Nu doar cu produsele din portofoliul companiei, ci și ajutați, consiliați pas cu pas de specialiștii acesteia. Într-un an cu secetă și multe alte probleme, culturile ”hrănite” de la rădăcină au evoluat cel mai bine, și-au putut asigura vigurozitatea și, mai apoi, producția pe măsură!

a reuniunea anuală a reprezentanților Timac Agro, s-a discutat de o medie de 30-40 de euro cost în plus pentru o schemă de fertilizare cu Timac Agro comparativ cu o schemă clasică. ”Deși vorbim de produse premium diferența de cost între o soluție de fertilizare Timac Agro România și una clasică nu este una mare. Diferența de cost se regăsește în plusul de calitate și/sau de producție care să justifice în venit utilizarea unei variante Timac Agro Romania”, explică Marius Marica, Director de Marketing al Timac Agro România. Motivul pentru care un fermier român ar trebui să opteze sau măcar să încerce produsele Timac Agro este acela că a venit momentul în care pentru a obține rezultate mai bune, este clar că trebuie să faci ceva diferit. ”De ce ar trebui un fermier inteligent să apeleze la serviciile și produsele Timac Agro? Aș răspunde pentru că suntem singura companie pe parte de fertilizanți care aduce inovație pe o piață blocată de mai bine de 20 de ani în soluții clasice. Pentru ca know-how-ul Timac Agro România va duce la creșterea productivității din ferma respectivă. Pentru că în spatele produselor noastre este cercetare științifică garantată de patentele pe care le avem la majoritatea produselor”, spune Marica. De altfel, afirmația specialistului este corelată cu faptul că investițiile în fermele de la noi au început cu modernizarea utilajelor, apoi au urmat semințele – hibrizii cei mai noi și mai performanți sunt folosiți de fermierii români. „Dar dacă unui hibrid foarte bun nu îi dai fertilizarea corectă, el

nu își va putea atinge maximul de producție. Spre exemplu, noi am făcut un parteneriat cu o mare companie de semințe din piața autohtonă și pe lotul unde s-a folosit schema de fertilizare Timac s-a obținut cea mai mare recoltă din țară la porumb neirigat, în 2014. Despre astfel de rezultate vorbim când hibrizilor le sunt asigurate toate condițiile pentru a-și dovedi inovația”, explică Marius Marica. Deja de 10 ani pe piața din România, Timac Agro a avut un rol important în schimbarea mentalităților privind fertilizarea. De la un singur azotat și până la două porționări, la momentul optim pentru aplicarea lui sau la importanța folosirii NPK-urilor, sunt doar câteva ”consecințe” de care se fac ”vinovați” reprezentanții și consultanții Timac Agro prezenți în fermele din România. ”Suntem ancorați în realitatea locală, aducem soluții personalizate problematicilor din România. Expertiza pe care am acumulat-o în ultimii 10 ani pe piața românească coroborată cu cea a grupului de peste 50 de ani ne dă siguranța că oferim plus valoare fiecărui fermier cu care colaborăm”, explică Marius Marica, Director de Marketing al Timac Agro România. Iar mesajul specialistului pentru fermierii români este unul clar, unul de continuitate și progres: ”Doar investind și în soluții de nutriție noi, pe lângă celelalte schimbări tehologice din fermă pe care fermierii le fac uzual în ultimii ani (utilaje, semințe, pesticide de ultimă generație) există siguranța perenității fermei pe o piață în continuă schimbare„.

Succes din primul an pentru TOP-PHOS Marius Marica, Director Marketing Timac Agro România, a punctat în cadrul ultimei reuniuni a reprezentanților companiei succesul pe care noile soluții de nutriție vegetală îl cunosc în rândul fermierilor români. A fost dat exemplu TOP-PHOS, un nou tip de fosfor pe care Timac Agro România l-a lansat în 2014. „TOP-PHOS este un nou tip de fosfor. După 150 de ani în care pentru acest element nu s-au mai făcut inovații, noi am reușit să avem această realizare foarte importantă pentru agricultura românească, unde ne confruntăm o problematică mare în privința fosforului. Analizele de sol pe care le-am efectuat - peste 1.300, ne-au indicat că, la nivel național, avem o mare carență de fosfor, un element care, de altfel, este și cel mai blocat element mineral în solul autohton. Așadar, inovația de la Timac Agro România vine să suplimenteze acest minus, vine să sigure o producție agricolă mai bună”, a declarat Marius Marica, Marketing Manager Timac Agro România. Potrivit datelor furnizate de către companie, circa o treime dintre clienții Timac Agro au optat în 2015 și pentru produsele TOPPHOS.

Agr tradiČ&#x203A;ional hobby Agr

www.agrointeligenta.ro www.agrointeligenta.ro

26 2

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Aplicația exclusivă Timac Agro România care îi ajută pe fermieri să atingă maximul de producție:

Tehno Up Pe lângă consultanța specializată și soluțiile inteligente de fertilizare, compania Timac Agro România le oferă agricultorilor și un serviciu pe care nici un alt furnizor autohton de inputuri nu îl are în portofoliu. Se numește Tehno Up și este cea mai inovatoare aplicație de management al exploatației agricole.

ehno Up a fost creată special pentru fermele din România, urmărind specificitatea acestora. Proiectul a fost demarat în 2013 de către echipa Timac Agro și, începând cu 2014, agricultorii care colaborează cu compania din grupul Roullier beneficiază gratuit și de acest serviciu. Instalată pe o tabletă, aplicația Tehno Up înlocuiește practic cel mai pregătit agronom pe care o fermă și-l poate permite - acel specialist care poate să analizeze în orice moment nu doar potențialul producțiilor, dar și elementele care pot conduce la un plus sau la un minus la recoltă. Și totul prin calcule într-un sistem gândit de specialiștii români ai Timac Agro.

Serviciu gratuit ”Aplicația Tehno Up este un serviciu pe care îl oferim exclusiv fermierilor cu care colaborăm. Este un program gândit pentru fermele din România, iar după lansarea și rezultatele obținute, grupul Roullier a decis să preia modelul și să îl adapteze și în alte state unde Roullier este prezent în agricultură”, a explicat într-o conferință de presă Adrian Drăgan, Directorul General Timac Agro România.

Diagnostic pentru cultura din câmp Detalii despre modul cum poate fi folosită aplicația și ce avantaje oferă fermierilor ne-a

oferit Ionel Bursuc-Moraru, Directorul Comercial al Timac Agro România. ”În aplicația Tehno Up se introduc toate datele care țin de acea exploatație agricolă. Acesta este cel mai important element pentru că de multe ori, dacă există o producție scăzută, primul gând al fermierului este să afle de unde a venit acest minus - și noi îi putem da răspunsul, ca el să știe și să repare greșeala tehnologică pe viitor, dacă ea, bineînțeles, nu este una ce ține de condiții independente de decizia lui – precum o secetă sau alte condiții extreme legate de vreme. Prin programul nostru, însă, se introduc toate datele, exact ce s-a folosit, când s-a aplicat, pe ce suprafață, concentrații. Avem toată baza de îngrășăminte de pe piață – nu doar cele ale Timac, toată baza de pesticide și de semințe. Mai mult, ca să fim siguri de analizele generate fermierilor, avem colaborări cu institute de cercetare din România și din afară, am luat în calcul ce există în materie de cercetare agricolă. (...) Și ca să vă dau un exemplu: ai întârziat semănatul cu o săptămână. Aplicația analizează toți parametrii introduși și îți poate spune, spre exemplu, că șansa ta de a face producție maximă scade cu 5%. Ai precipitații, nu ai precipitații, și acest lucru contează. La momentul în care se introduc toate datele din fermă, putem să îi spunem fermierului exact ce a făcut sau ce nu a făcut bine. Un tratament pe care l-a aplicat prea devreme sau prea târziu. În momentul în

care s-a aplicat un pesticid, venim și putem spune că a fost un atac într-o anumită perioadă și nu s-a dat cu produsul care trebuia. Noi putem să îi dăm diagnosticul pe cultură, un diagnostic pe care i-l dăm pe parcurs. În momentul acela, agricultorul cunoaște exact potențialul culturii sale, știe că există riscul să facă cu 10% producție mai mică din cauze pe care le cunoaște. Practic știe la ce să se aștepte, își poate face un plan de afaceri mai solid”, explică Ionel Bursuc-Moraru modul în care funcționează aplicația Tehno Up în slujba fermierilor.

”Agronomul” din tabletă Un alt avantaj important al aplicației gratuite de la Timac Agro România este acela că diagnosticul și raportul culturilor pot fi generate pe parcurs, astfel încât unele erori tehnologice pot fi remediate. ”Sunt situații în care, spre exemplu, pe partea de fertilizare, mai poți să faci anumite lucruri. Nu poți să faci maxim, dar în loc să pierzi 30%, poți să reduci pierderile la 15%. Este un program în care nivelul de informație echivalează cu un agronom specializat pe toate domeniile și pe care nu trebuie să îl plătești”, mai spune directorul comercial al Timac Agro România. Pentru a intra în rândul celor care beneficiază de consultanța gratuită prin Tehno Up, agricultorii trebuie să ia legătura cu reprezentantul de vânzări Timac Agro din zona lor.

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Microgranulatele TIMAC + Microgranulatorul APV -

un parteneriat pentru performanță

Tehnologia microgranulatelor reprezintă o verigă tehnologică nouă, al cărei principiu se bazează pe aplicarea ultralocalizată a unui îngrășământ special adaptat pentru primele faze de vegetație ale plantelor. Pentru a se putea asigura eficiența acestui tip de fertilizare, al cărui cuvânt-cheie este “precizia”, Timac Agro și-a ales ca și partener compania APV.

pul deplasării prin modulul de control, ajustarea dozării în funcție de viteza de lucru, calibrarea automată, posibilitatea reglării suflantei electrice cu ajutorul modulului de comandă, monitorizarea erorilor, dar și contorizarea numărului de hectare lucrate.

ZERO pierderi

icrogranulatoarele produse de firma austriacă APV îndeplinesc standardele ridicate de calitate impuse de Timac Agro, asigurând aplicarea îngrășămintelor microgranulate cu o precizie foarte ridicată, răspunzând în același timp și nevoilor fermierilor.

Dozare extrem de precisă Astfel, avantajul folosirii unor utilaje de calitate îl reprezintă în primul rând dozarea extrem de precisă a îngrășământului, care

este realizată electronic de către un calculator, iar ulterior, microgranulele sunt dirijate prin furtune până la brăzdar de către o suflantă electrică, astfel încât atât sămânța cât și microgranulatul ajung simultan în pământ, indiferent de lățimea de lucru a semănătorii sau de condițiile meteo (vânt), lucru greu de realizat în cazul microgranulatoarelor mecanice. Asistarea electronică a utilajului și monitorizarea cu ajutorul senzorilor (senzor de roată), permite reglarea cantităţii în tim-

De asemenea, în cazul unui astfel de utilaj, asistat electronic, pierderile de îngrășământ microgranulat sunt zero, dozarea fiind sistată, în momentul în care senzorul detectează oprirea tractorului. Parteneriatul dintre Timac Agro România și APV are ca beneficii pentru clienții Timac oferirea gratuită a unui microgranulator performant, instalarea acestuia, precum și servicii de garanție gratuite. Mai mult, având în vedere faptul că în marea majoritate a cazurilor, utilajul primit pentru semănătorile de prășitoare se potrivește și pentru cele de păioase, în cazul achiziționării de microgranulate și pentru culturile de toamnă, mutarea utilajului de pe o semănătoare pe alta, este oferită gratuit de către Timac Agro.

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Constantin Duluțe, cel mai puternic fermier din România

Despre vinurile de Averești și Insula Mare a Brăilei Constantin Duluțe este, fără îndoială, cel mai puternic, dar și cel mai discret fermier din România. De numele său se leagă astăzi vinurile de la Crama Averești și cea mai mare fermă vegetală din Europa – cea din Insula Mare a Brăilei, administrată prin compania Agricost. Într-un interviu acordat revistei Agrointeligența în cadrul unui târg de vinuri, Constantin Duluțe vorbește despre cele două mari pasiuni ale sale: viticultura și cultura mare. Vlad Macovei (V.M.): Ne-ați primit aici la standul dumneavoastră de la Goodwine, la standul Averești. Constantin Duluțe (C.D.): Da, e zona Averești, podgoria Huși, centrul viticol Averești. (...) La acest târg noi am venit cu o gamă de produse noi, lansăm produse pentru rețeaua Horeca. Gama se numește Nativ de Averești. Este un vin la care am pornit de la ceva original, na-

tural, ceea și facem la Averești. V.M.: Am văzut că în comunicarea dvs. folosiți această ideea: că un vin bun nu trebuie să fie un vin scump. Mulți producători de vin se feresc de a spune lucrurilor pe nume, că vinul nu trebuie să fie un produs de lux, nu? C.D.: Noi, cei care producem vin în România, înainte de a face viticultură și vin, trebuie să

învățăm să vindem. Nu întotdeauna asocierea unui vin cu prețul reprezintă o realitate. Noi am venit pe ideea de a face un vin bun la un preț accesibil și toți producătorii ar trebui să înțelegem că în primul rând trebuie să promovăm vinul, acest produs să fie consumat de o masă cât mai mare de persoane.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

V.M.: Să mergem un pic cu gândul la Averești. Cum arată acum podgoria? Știm că sunteți unul dintre campionii programului de reconversie viticolă. C.D.: Eu am preluat societatea Averești în 2007, o societate ce se afla în pragul falimentului, cu foarte multe datorii. Am găsit un colectiv de oameni dezorientați, fără salarii primite de un an de zile, producția era foarte scăzută, via nu era la un nivel tehnologic corespunzător pentru a produce struguri de calitate și pentru a face vinuri bune. Din 2007 și până acum am reușit să investim peste 12 milioane de euro – sigur acești bani nu sunt din buzunar, sunt bani de la bănci, sunt bani de la fonduri europene. Am reușit să accesăm trei programe pe reconversie. În toată această perioadă, conceptul nostru a fost să investim și iar să investim. Nu am așteptat și nici nu ne-am propus să câștigăm a doua zi pentru că ar fi fost imposibil și cred că nici nu am fi ajuns aici dacă nu am fi avut gândirea de a investi și de a aștepta. Eu spun că pentru investiția în viticultură, orizontul depășește 6-7 ani ca să înceapă să ți se întoarcă din banii pe care i-ai investit. V.M.: Suprafața? C.D.: Suprafața totală de vie...avem 550 de hectare, până la acest moment avem replantate 470 de hectare. Urmează ca în toamnă și primăvara anului următor să finalizăm toată suprafața. V.M.: Soiuri? C.D.: Încă de la început ne-am propus două linii de producție. Prima dată ne-am gândit să promovăm soiurile românești și dintre acestea soiurile care se pretează și sunt soiurile locului, respectiv Zghihara de Huși – care era pe cale de dispariție, și Busuioaca de Bohotin, un soi care se comercializa foarte mult în România deși aveam o suprafață foarte mică în realitate. Era un soi la acea vreme, aș spune eu, cel mai falsificat soi din România. Am încercat să avem 50-50 soiuri românești și soiuri internaționale. Din soiurile românești – Zghihara și Busuioaca, zic eu că am reușit să le aducem la un nivel tehnologic ridicat și vinurile produse la Averești – fără lipsă de modestie, sunt cele mai bune vinuri din soiuri românești, autohtone, din zona respectivă. Busuioaca de Bohotin am cultivat-o pe 85 de hectare, practic avem pe rod peste 70 de hectare cu acest soi. V.M.: Trecând un pic la agricultura mare. Pe ce ați mizat anul acesta? C.D.: Noi întotdeauna avem un echilibru la culturile pe care le înființăm în așa fel încât pentru o cădere a prețului la o cultură să o putem compensa cu prețul altei culturi. La fel și cu producțiile. Deci am mers pe culturile tradiționale: grâu, orz, rapiță mai puțin din cauza faptului că am cultivat an de an și s-au înmulțit dăunătorii și bolile și singura măsură pentru a putea eradica aceste neajunsuri, a fost ca o perioadă să înlocuim cultura rapiței cu alte culturi. Și am crescut suprafața de orz care a început să fie căutat, suprafața de soia – o cultură de viitor din punctul nostru de vedere, deși este o cultură scumpă. V.M.: Și subvenția este un pic mai mare la soia. C.D.: Da, dar rămâne o cultură scumpă. Pentru a face o cultură la parametri normali necesită

patru erbicidări, ceea ce înseamnă costuri. V.M.: Și porumbul? C.D.: Porumbul rămâne o cultură constantă în Insulă și o cultură bună. Însă, revin, pentru a fi rentabil, criteriul de bază la noi este producția. V.M.: Mulți fermieri așteaptă acum subvenția. Pentru Insulă au intrat banii? C.D.: Nu aș putea să vă zic sigur dar știu că

săptămâna trecută când am verificat nu primisem banii. Dar noi am folosit adeverințele de la APIA. Am mers la bănci, am primit credit. Nu aș spune că ne-a afectat întârzierea mai mult decât în alți ani pentru că deja neam obișnuit, luăm măsuri. Plătim dobânzi care acum au devenit mai acceptabile. \ V.M.: Cât ați investit până acum în Insulă? C.D.: În Insula Mare a Brăilei, de când am

www.agrointeligenta.ro

preluat total și până acum nu am primit nici un euro din dividente. Deci toți banii câștigați în Insulă sunt bani regăsiți în investiții acolo. V.M.: Din ce an? C.D.: Din 2012 încoace. Tot profitul a fost reinvestit pentru că la o așa exploatație nici nu s-ar putea altfel. Așteptăm momentul când nu vom mai fi nevoiți să apelăm la bănci. Nu vorbim doar de capitalul de lucru: noi în fie-

care am investim mai mult decât avem profit. V.M.: Vorbim ca ordin de mărime, de sute de milioane de euro? C.D.: Per total, da, iar anual investițiile depășesc 10-15 milioane de euro. În fiecare an noi avem probleme cu sistemul de irigații pe care încercăm să îl extindem. Când s-a preluat Insula erau 7.000 de hectare irigate, iar la momentul la care discutăm de 42.000 de

Agr business

hectare irigate din 56.000 de hectare. Insula a avut un sistem de irigații de pe vremea lui Ceaușescu așa cum au avut foarte multe exploatații din România, dar care și aici a fost distrus. Când ne-am dus acolo erau distruși și stâlpii pe care erau montate cablurile pentru curentul electric, erau sparți cu ciocanul pentru a se lua fierul beton.

Agr business În afară de faptul că am investit în partea de bază a sistemului de irigații, sistemul de aducțiune, conducte, am investit peste 40 de milioane de euro numai în echipamente de udat. Am adus cele mai moderne echipamente din lume, avem pivoți, tot ce este de ultimă generație. V.M.: Și la utilaje? C.D.: În acest moment, la utilaje avem cea mai bună tehnologie din comunitatea europeană și nu numai. V.M.: Sunt foarte mulți oameni care vor să își deschidă o mică afacere în agricultură. Ce recomandare le-ați face? C.D.: Eu cred că în această zonă există încă multe oportunități. În ultima perioadă se discută de fermierii mici și mijlocii. Am văzut recent un studiu care, vă spun, pentru mine nu e foarte relevant: acela că unde sunt exploatații mari, gradul de sărăcie este foarte mare pentru că cei care ar vrea să lucreze nu mai au teren. Nu aș crede pentru că, în general, unde este numai agricultură, în toată lumea - nu doar la noi, gradul de sărăcie este mai mare pentru că agricultura nu te îmbogățește. În agricultură nu se câștigă foarte mult. Agricultură fac cei care au pasiune și nu veți găsi nicăieri în lume fermieri foarte bogați. Eu sunt bogați prin ceea ce au – prin pământ, prin mijloacele cu care prelucrează terenul, dar nu sunt cu conturi prin Panama. V.M.: Fermierii nu au conturi în Panama? C.D.: Nu, eu zic că nu au. Din mai multe motive. În primul rând pentru că sunt oameni care activează într-un domeniu foarte riscant, având în vedere că noi lucrăm sub cerul liber, suntem predispuși oricând să pierdem tot ce am investit. În al doilea rând, tehnologia pe care o folosim este foarte scumpă pentru un agricultor de rând. Vă dau exemplul unui vârf de combină performantă – peste 200.000 de euro, prea mult pentru un fermier cu 50 de hectare. Iar în al treilea rând, fermierii sunt foarte importanți dar nu la ei se adună plus valoarea. Plus valoarea se găsește în aval de agricultură și în amonte de agricultură. Agricultura este la mijloc. V.M.: Dar fără ea nu poți avea nici aval, nici amonte. C.D.: Evident. Însă cei care lucrează pentru agricultură sunt destul de profitabili, cei care ne vând pentru agricultură echipamente, inputuri, sunt societăți destul de ok, care prosperă, cei care prelucrează producția agricolă, de asemenea. Deci da, agricultorul e la mijloc, dar fără el nu se poate. De aceea în țările dezvoltate, oameni cu pregătire au tendința să ne spună că primim subvenție. Eu spun că nu se primesc subvenții, ci se dă ce se cuvine agricultorului pentru că agricultorul niciodată nu este rentabil – întotdeauna plusul valorii muncii noastre se duce către alții și este firesc ca într-o economie echilibrată, cei care au beneficii de pe urma agriculturii, să întoarcă o parte din ce câștigă pentru agricultură, pentru a menține acest domeniu esențial pentru societatea dezvoltată. Fără o agricultură performantă nu poți să asiguri un aliment și aș spune un aliment de

www.agrointeligenta.ro

Avem în acest moment o clasă de mijloc în agricultură? Nu, nu o avem, dar clasa de mijloc în agricultură nu se va face prin negarea a ceea ce s-a făcut până acum în agricultură, lucru care noi românii știm foarte bine să îl facem. Nu putem spune acum că nu s-a dezvoltat la noi clasa de mijloc în agricultură pentru că sunt mari exploatații. Este o mare greșeală. De abia am reușit să adunăm într-un procent destul de mic pământul în exploatații viabile, unde putem produce ieftin, să putem concura cu cei de afară. Dacă mergem pe ideea că marile exploatații sunt motivul pentru care clasa de mijloc nu s-a dezvoltat cred că suntem pe o pistă greșită și facem un mare deserviciu agriculturii și României în general. Există foarte mult loc pentru formarea clasei de mijloc, dar eu aș pleca în primul rând de la educația celor care vor să înființeze o exploatație mai mare sau mai mică, o afacere în România. Și când spun educație, mă refer la educație economică-financiară. Acești oameni trebuie să înțeleagă ce înseamnă un risc, că banii pe care îi produci într-un business nu sunt banii tăi, ci banii societății. Ei trebuie să înțeleagă că produc pentru piață, că trebuie să plătească sănătatea și celelal-

te dări către statul român în așa fel încât să poată beneficia de serviciile oferite de statul român și pe care nimeni nu le poate oferi gratis dacă ei nu contribuie. În același timp, aș spune că această educație economico-financiară trebuie să plece din familie. Dacă acum o să încercăm să facem cum am făcut după Revoluție, să dăm teren, nu o să facem nimic. Și eu nu cred că există situația acum ca un investitor care vrea să ia teren, să nu poată face acest lucru acum la noi în țară pentru că noi mai avem acum, în România, în jur de un milion de hectare de teren agricol nelucrat. Iar marile exploatații din România sunt cele care pot produce ieftin și pot face producție ca în afară. Și în afară de faptul că aceste ferme produc pentru piață, produc ieftin, plătesc statului român impozit, TVA, și nu vorbim de sume mici, plătesc salarii, plătesc contribuții, oamenii beneficiază de pensii, au vechime. Nu putem exclude dezvoltarea clasei de mijloc de la sate fără exploatațiile mari. Avem nevoie de o clasă de mijloc, dar trebuie gândită și promovată cu niște principii sănătoase, astfel încât să nu stricăm ce am construit până acum.

calitate la un preț accesibil. În ultimul timp vedeți ce se întâmplă în piața agro-alimentară: apar tot felul de produse contrafăcute, tot felul de adaosuri care, în final, distrug sănătatea populației. (...)

cat numai în deciziile majore – discutăm de investiții, de programul pentru anul următor. Nu mă implic în lucrurile curente, pentru că m-aș încurca.

V.M.: Cum își împarte ziua cel mai puternic fermier din România? C.D.: Eu sunt și încerc să rămân un om cu picioarele pe pământ. În primul rând, pentru mine, orice afacere pe care o am nu reprezintă un privilegiu, ci o obligație. De mult ori îmi tratez afacerile ca și cum am o obligație în plus. Eu când merg într-o societate la mine, primul lucru pe care îl văd și pe care îl simt sunt problemele existente acolo. Niciodată nu mă duc acolo să spun ”ce grozav e totul”. Orice societate are probleme – și numai cine nu lucrează, nu știe ce înseamnă să ai 1.300 de salariați cărora să le asiguri veniturile, nu mai vorbim de toate lucrurile care apar zi de zi. V.M.: Călătoriți mult cu mașina. La podgorie mergeți o dată pe săptămână? C.D.: Depinde cât de necesară este prezența mea acolo. Dar întotdeauna în momentelecheie sunt acolo. V.M.: Și la Insulă la fel? C.D.: Și la Insulă la fel. Dar vreau să spun că business-ul este bine coordonat la fiecare societate, sunt mulți oameni competenți, adevărați profesioniști. V.M.: Credeți în managementul pe care îl aveți în momentul acesta? Sunteți mulțumit. C.D.: Categoric da. V.M.: Delegați responsabilitățile de conducere? C.D.: Am societăți în care eu sunt impli-

V.M.: Zootehnia, industria alimentară vă tentează? C.D.: Este următorul pas. Noi acum lucrăm, mai mult încercăm să creștem valoarea producției agricole. Primul pas – am făcut în Insula Mare a Brăilei o fabrică de deshidratare a lucernei, lucernă pe care o balotăm în baloți mari de 700-800 de kilograme. V.M.: Investiția e funcțională? C.D.: Da. De anul trecut. Facem export de lucernă. Este un produs căutat. Dar revin la ce spuneam că un mic fermier este greu să facă o investiție de asemenea dimensiune – nu își permite orice fermier să ia un credit de 10 milioane de la bancă să facă un astfel de pas. V.M.: Și în zootehnie ce s-ar preta? C.D.: Eu aș spune că s-ar preta bovina de carne într-un sistem extensiv, fără investiții foarte mari. Teren ar fi. Dar e un proiect de viitor, deocamdată desfășurăm proiectele pe care le avem începute. V.M.: Dar pe această zonă vă uitați... C.D.: Dacă va fi și vom constata că ne aduce un plus, atunci vom face pasul. Nu facem investiții de dragul de a face investiții și de a arăta ce mari suntem. Nu mă interesează să dovedesc nimic, nu sunt acel gen de persoană, nu mă caracterizează. Eu nu sunt foarte sensibil nici la laude, nici la critici. De fapt, cred că sunt mai sensibil totuși la critici dacă vin de la oameni competenți și care știu despre ce e vorba.

Omologat pentru culturile de Ć&#x152;Ä&#x201A;Ć&#x2030;Ĺ?Ć&#x153;Ä&#x2030;Í&#x2022; Ĺ&#x2021;Ĺ˝Ä&#x201A;Ć&#x152;Ä&#x17E;Ä&#x201A; Ć?Ĺ˝Ä&#x201A;Ć&#x152;Ä&#x17E;ĹŻĆľĹ? Ć&#x2022;Ĺ? Ć?Ä¨Ä&#x17E;Ä?ĹŻÄ&#x2030;. NUFARM ROMĂ&#x201A;NIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

>Ĺ˝Ç&#x20AC;Ĺ?Ć&#x161;ĆľĆ&#x152;Ä&#x201A; Ä&#x161;Ä&#x17E; Ĺ?Ć&#x152;Ä&#x201A;Ć&#x153;Ĺ?Ä&#x17E; Ä&#x201A;Ć&#x2030;ĹŻĹ?Ä?Ä&#x201A;Ć&#x161;Ä&#x2030; Ä?ĆľĆ&#x152;ĆľĹ?Ä&#x17E;ĹśĹ?ĹŻĹ˝Ć&#x152; Ĺ?Ć&#x152;Ä&#x201A;ĹľĹ?ĹśÄ&#x17E;Ä&#x17E;Í&#x160;

4US 1PFU "OESFJ .VSFĘ&#x201D;BOV OS 4FDUPS DPE #VDVSFĘ&#x201D;UJ 5FM 'BY / 6 ' " 3 . XXX OVGBSN SP

Made in Japan

Agr story hobby tehnica

www.agrointeligenta.ro 50 www.agrointeligenta.ro 74

Agr news

www.agrointeligenta.ro

Estimările Bursei Române de Mărfuri

Rapița:

Un milion de tone și 380-390 euro/tonă prețul la recoltare

Anul 2015 a fost unul atipic în ceea ce privește valorificarea producției agricole. Dacă fermierii care au ales să-și vândă producția la recoltare au primit un preț bun de la traderi, cei care au ales să-și depoziteze cerealele, au avut surpriza ca, la începutul anului 2016 să primească un preț mai mic decât la recoltare. Explicația pentru această situație este dată de existența pe piața internațională a unor stocuri uriașe atât în ceea ce privește grâul, cât și la porumb. Potrivit ultimilor estimări, vorbim de cele mai mari stocuri internaționale din ultimii 6-7 ani.

acă la grâu și porumb situația nu este una prea fericită, Bogdan Iliescu, Head of Agriculture Division în cadrul Bursei Române de Mărfuri, estimează că fermierii care au mizat anul acesta pe cultura de rapiță vor obține venituri însemnate, mai ales că aceasta se vinde încă de la recoltare cu un preț foarte bun.

Rapița - locomotiva agriculturii ”Rapița o să se vândă undeva la 380-390 euro/tona. Vorbim despre un produs legat de piața de biodisel, iar cererea manifestată pe piață este foarte mare. Acolo tot ce faci vinzi, nu se păstrează stocuri - este o cereală locomotivă, motor pentru agricultură. Rapița rămâne una dintre cele mai profitabile culturi, dar care pune probleme în ceea ce privește amplasarea în teren. Dacă în anul de înființare se înregistrează temperaturi foarte scăzute și cultura îngheață, în primăvară fie ești pus în situația să întorci cultura, fie trebuie să înființezi altceva. Dacă avem o iarnă blândă, cum a fost cea de anul acesta, producția de rapiță crește simțitor”, a declarat pentru Agrointeligența Bogdan Iliescu, Head of Agriculture Division în cadrul Bursei Române de Mărfuri. Pentru anul acesta, estimările în ceea ce privește producțiile așteptate la cultura de rapiță sunt optimiste. Dacă în 2015 producţia de rapiţă s-a diminuat uşor, de la o medie la

hectar de 2,57 tone în 2014 la 2,36 tone la hectar în 2015, producția totală a atins 956.886 tone. Pentru anul 2016 producția poate depăși un milion de tone și am putea deveni chiar cel mai mare producător de rapiță din Europa.

Stocul la grâu a ajuns la 220-230 milioane de tone În ceea ce privește evoluția prețului la cultura de grâu, acesta va fi influențat de stocurile existente pe piața internațională, astfel că fermierii ar trebui să știe că doar în cazul manifestării unor evenimente meteo extreme, nivelul cotațiilor se poate modifica. Altfel, nu există șanse ca la recoltare prețul să fie mai mare de 150-160 euro/tonă. ”Anul acesta este atipic față de anul trecut, față de ultimii patru ani. Dacă stăm și ne uităm, de exemplu la grâu, acesta a crescut în plină campanie de recoltare la 170-175 euro pe tonă, după care din iulie 2015 a scăzut constant până la 155 euro, deci o scădere masivă, ceea ce nu s-a întâmplat în 2014 când trendul a fost unul obișnuit. Într-un an normal prețurile cresc până în ianuarie, după care înregistrează o ușoară scădere și trendul revine. Este total atipic ce s-a întâmplat în acest an cu prețul din cauza stocurilor. Atât la grâu, cât și la porumb, vorbim despre cele mai mari stocuri din ultimii 6-7 ani. La grâu, la o producție de 750 milioane de tone, avem

un stoc de 220-230 milioane de tone. Stocurile fiind foarte mari peste tot, producția fiind constantă, este normal ca presiunea pe preț să fie foarte mare. Restul speculațiilor de o săptămână- două de la 155 la 160 euro/tona sau de la 160 la 115 euro/tona sunt speculații de bursă. Anunță Brazilia că are o secetă, anunță Ucraina că se confruntă cu secetă și în momentul acela, imediat, pe bazele Reuters sau Bloomberg, aceste informații, timp de 2-3 săptămâni, bulversează piața, dar trendul nu se schimbă”, a explicat situația din piața cerealelor, specialistul de la Bursa Română de Mărfuri.

Prețul porumbului a scăzut cu 15-17% Situația este similară și la porumb, unde stocurile sunt cu 23% mai mari față de anul precedent. ”În cazul porumbului, scăderea în materie de preț a fost de 15-17%, în timp ce la grâu vorbim despre o scădere de 25% a prețului de valorificare. Media ultimilor 2-3 ani în ceea ce privește prețul porumbului a fost destul de constantă. Porumbul înregistrează o scădere și în ciuda faptului că vorbim de volume foarte mari, rămâne o cereală ceva mai stabilă decât grâul”, a mai spus Iliescu, care ne-a precizat că din cum arată acum piața, prețul porumbului la recoltare va fi de 150-155 de euro/tonă.

www.agrointeligenta.ro

Avantajele reprezentării fermierilor români la Bruxelles, în Copa-Cogeca

Agr news

În luna septembrie a anului trecut, Federația Națională Pro Agro a primit votul de încredere din partea celei mai puternice voci a fermierilor de la nivel european, Copa-Cogeca. Cotizația, deloc de neglijat, va fi ”facturată” din momentul în care asociațiile din România vor primi banii necesari pentru a-și asigura reprezentativitatea la nivel comunitar.

D Agro.

espre avantajele pe care le va aduce prezența fermierilor români în CopaCogeca am discutat cu Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro

Reprezentarea intereselor agriculturii românești În opinia liderului Pro Agro, cel mai important aspect legat de prezența României în Copa-Cogeca este cel a reprezentării intereselor agriculturii naționale, în special în raport cu împărțirea echitabilă a sprijinului financiar oferit statelor membre pentru sectoarele aflate în criză. ”Copa-Cogeca reprezintă organizația cea mai puternică la nivel european, de lobby pe lângă Comisia Europeană și Parlamentul European. Aceste lucruri sunt foarte importante, ținând cont de specificitatea agriculturii românești și de faptul că formele asociative din România nu au beneficiat de o reprezentare foarte puternică în această structură europeană a fermierilor. În acest fel, politicile agricole comune scrise sau despăgubirile pentru sectoarele aflate în criză nu i-au avantajat în nici un fel pe fermierii români din cauza faptului că nu a avut cine să le susțină interesul”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.

Participarea la dezbateri alături de experții Comisiei Europene Federația Națională Pro Agro, în calitatea sa de membru, are posibilitatea de a partici-

pa în cadrul dezbaterilor organizate de CopaCogeca alături de experții Comisie Europene. ”Nu trebuie să ne imaginăm că vom merge acolo în calitate de experți, doar ca să vizităm orașul, ci participăm de dimineață până seara la dezbaterile organizate de Copa-Cogeca cu experții Comisiei Europene, facem rapoarte. Îmi doresc o colaborare formată din trei părți: noi (mediul asociativ – n.r), MADR prin ministrul Achim Irimescu care participă la Consiliul de Miniștri și consilierii pentru afaceri europene care participă la Comitetele de Gestiune pe lângă Comisia Europeană. Dacă mesajul este unul unitar, în mod sigur vom avea și rezultatele dorite”, a explicat liderul fermierilor.

România va avea 12 locuri în grupele de dialog civil Având în vedere suprafața agricolă însemnată a României, dar și faptul că țara noastră are alocat la nivel european un număr de 12 voturi, așa cum are Germania sau Franța, Copa-Cogeca a decis să ne ofere 12 locuri în cadrul grupurilor de dialog civil, locuri ce pot fi ocupate atât de experții Pro Agro, cât și de experți proveniți din rândul altor organizații profesionale din România. ”Îmi doresc foarte mult ca lângă Federația Pro Agro să vină alături toate federațiile și organizațiile reprezentative din România, să trimită experți la grupele de dialog civil pentru că este vorba despre interesul agriculturii românești și nu de cel al lui Emil Dumitru sau al Pro Agro. Să lăsăm orgoliile deoparte și să încercăm împreună să construim un mesaj de forță al fermierilor români la nivel euro-

pean. În dreptul Federației Pro Agro membră Copa-Cogeca nu este trecut numele nostru, ci scrie România. Cred că este important să îi cooptăm pe toți cei care își doresc să participe în grupele de dialog civil, unde Copa-Cogeca are 220 de poziții dintr-un total de 400 de locuri, adică mai mult de jumătate din locurile alocate. România așa cum am discutat și în septembrie poate avea cel puțin 12 locuri în grupele de lucru, unde sunt reprezentate interesele sectoarelor de activitate”, a mai spus președintele Pro Agro.

Servicii care își justifică costurile Potrivit ultimelor informații, cotizația pe care Fderația Națională Pro Agro o are de plătit către Copa-Cogeca se ridică la 550.000 euro, o sumă deloc de neglijat, având în vedere posibilitățile limitate ale fermierilor români. Cu toate acestea, liderul din agricultură este de părere că această cotizație este justificată de serviciile oferite. ”Cotizația ce trebuie plătită la Copa-Cogeca nu este una deloc de neglijat și a reprezentat un impediment în ceea ce privește reprezentarea fermierilor români la nivel european. Ținând cont de avantajele pe care agricultura României le-ar putea avea, prin dobândirea calității de membru la această organizație europeană, cred eu că va trebui să facem o analiză după 1-2 ani și să vedem dacă obiectivele noastre sunt ușor-ușor atinse. Atunci vom constata că această sumă nu este atât de mare față de avantajele pe care România le poate obține”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.

www.titanmachinery.ro

0(752 6(0i1i72$5( 16 5e1'85, 35(Â« /,67i

35(Â« 35202

141.315â&#x201A;¬ Å&#x2122; Fertilizator metalic 4x950 litri, MONITOR SERIO Cadru rabatabil

MAESTRA

6(0i1i72$5( 12 5e1'85,

35(Â« /,67i

35(Â« 35202

88.475â&#x201A;¬ 48.700â&#x201A;¬ Fertilizator metalic 4x200 litri, MONITOR SERIO, KIT TRANSPORT 3.2m

1HGTVÃ URGEKCNÃ XCNCDKNÃ Ã&#x160;P NKOKVC UVQEWNWK FKURQPKDKN 2TGÅ&#x201C;WTKNG UWPV GZRTKOCVG Ã&#x160;P 'WTQ Å&#x2018;K PW KPENWF 6 8 # +OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HÃ TÃ XCNQCTG EQPVTCEVWCNÃ

www.titanmachinery.ro

B M I H C S E PIESE D

DE ORIGINE

&8/7,9$72$5( GRANGHIO DCNVÃ CEVKXÃ )#//# $TÃ \FCT WPIJKWNCT GRATOR DCNVÃ CEVKXÃ &'.6# DCNVÃ CEVKXÃ )#//# SANDOKAN DCNVÃ CEVKXÃ

35iÂ¨,72$5( HL HR HS 6F/8F Dalta activa Protectie laterala ST Protectie laterala DR Distribuitor seminte

IONALE

PRETURI PROMOT 2.99 â&#x201A;¬ 10.64 â&#x201A;¬ 4.85 â&#x201A;¬ 2.99 â&#x201A;¬

Dalta activa GAMMA

Dalta activa DELTA

$TÃ \FCT Unghiular

Dalta activa SANDOKAN

21.95 â&#x201A;¬

IONALE

PRETURI PROMOT 5.35 â&#x201A;¬ 28.60 â&#x201A;¬ 28.60 â&#x201A;¬ 40.90 â&#x201A;¬

&CNVÃ #EVKXÃ

2TQVGEÅ&#x201C;KK laterale

Distribuitor UGOKPÅ&#x201C;G

www.titanmachinery.ro

Ã&#x17D;NTOTDEAUNA LA Ã&#x17D;NDEMÃ&#x201A;NÄ&#x201A;

TRUSA DE SCULE CASE IH 6+VCP /CEJKPGT[ 4QOÂ¾PKC KÅ&#x201C;K QHGTÃ GRATUIT NC CEJK\KÅ&#x201C;KQPCTGC WPWK VTCEVQT UCW C WPGK EQODKPG 6+VCP /CEJKPGT[ 4QOÂ¾PKC KÅ&#x201C;K QHGTÃ GRATUIT 6+VCP /CEJKPGT[ 4QOÂ¾PKC KÅ&#x201C;K QHGTÃ GRATUIT NC CEJK\KÅ&#x201C;KQPCTGC WPWK VTCEVQT UCW C WPGK EQODKPG GRATUIT NC CEJK\KÅ&#x201C;KQPCTGC WPWK VTCEVQT UCW C WPGK EQODKPG CASE IH Q VTWUÃ FG UEWNG RTQHGUKQPCNÃ RG ECTG UÃ Q CK Ã&#x160;PVQVFGCWPC NC Ã&#x160;PFGOÂ¾PÃ IH Q VTWUÃ FG UEWNG RTQHGUKQPCNÃ RG ECTG UÃ Q CK Ã&#x160;PVQVFGCWPC NC Ã&#x160;PFGOÂ¾PÃ

+OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HÃ TÃ XCNQCTG EQPVTCEVWCNÃ

www.titanmachinery.ro

Agr activ

www.agrointeligenta.ro

Cum au reușit verii Stănescu să economisească 300.000 de euro într-un an la Agromec Vișina

Într-un singur an, la ferma Agromec Vișina s-a făcut economie de 70 de tone de tone de motorină și, în total, când s-a tras linie, afacerea s-a rentabilizat cu 300.000 de euro. Totul prin folosirea unei aplicații de monitorizare și management în fermă, un soft dezvoltat de verii Ștefan și Mihai Stănescu.

cum patru ani, cei doi tineri șiau dorit să implementeze în ferma Agromec Vișina, o afacere cu 3.600 de hectare din județul Olt, un sistem de monitorizare a activității agricole. La acea vreme au descoperit că pe piața din România nimeni nu oferea un asemenea produs deși, evident, cerere exista. ”Am căutat toate variantele din piață – de la firme de GPS, la firme de software personalizat la comandă însă nimeni nu avea o soluție integrată pe agricultură, cu manage-

ment și monitorizare. Astfel, văzând că nu sunt soluții, am decis împreună cu verișorul meu Mihai, care este IT-ist, să punem bazele aplicației AgriSo. Ușor-ușor, am dezvoltat-o acum doi ani și, în primă fază, am avut-o la noi în testare, să vedem dacă dă rezultate și într-adevăr a fost foarte utilă”, își amintește Ștefan Stănescu, asociat în Agromec Vișina, cum a pornit proiectul aplicației AgriSo. În acest binom, Mihai Stănescu, student la Cibernetică a dezvoltat softul ajutat de verișorul său, Ștefan Stănescu, agronom.

”Prima fază de testare a durat cam două luni de zile – baza softului. La acea vreme existau aplicații pentru GSP pe flote de camioane sau autocare, dar nimic care să fie dedicat agricultorilor, iar noi încă de la început ne-am gândit softul să fie ușor de folosit, să poată fi accesat de pe orice – telefon, calculator, tabletă sau laptop și să se vadă, să funcționeze la fel de bine. Și acum, când facem o actualizare, primul lucru pe care îl testăm este să vedem cât de simplu îi este să o folosească și o persoană care nu e familiariza-

www.agrointeligenta.ro

tă foarte mult cu tehnologia IT”, explică Mihai Stănescu. Rezultatele obținute încă din primul an în care au folosit sistemul AgriSo i-a făcut pe verii Stănescu să își dea seama că și alți fermieri și-ar dori un astfel de soft integrat. ”Comparativ cu anul în care nu am folosit aplicația, în anul de testare am redus consumul de carburant de la 330 de tone de motorină la 260. Deci undeva la 70 de tone de motorină, iar dacă am calcula un euro un litru de motorină, cam 70.000 de euro am scutit numai din motorină. Facem calcule pe parcele, avem totul bine organizat – cu ce costuri se face fiecare lucrare, vedem dacă e rentabilă acea lucrare la acel moment, dacă mai așteptăm. (…) Vă dați seama că numai dacă

luăm în calcul că mereu sunt probleme cu sustrageri de carburanți, sustrageri de inputuri și atât timp cât sustragerile de inputuri sunt proporționale cu cele de combustibil, normal că sunt mult mai mari valorile față de ce am economisit cu motorina. Eu aș spune ori trei. Undeva pe la 300.000 de euro am economisit într-un an”, ne-a declarat Ștefan Stănescu. Pe lângă reducerea sustragerilor de motorină sau inputuri, aplicația dezvoltată la Agromec Vișina îi ajută pe fermieri să vadă în timp real ce face fiecare utilaj, să se asigure că inputurile sunt administrate corect și că nici o bucată de teren nu e ”uitată” la erbicidat, spre exemplu. Mai mult, softul rezolvă și problema declarării suprafețelor agricole la APIA. ”În program, noi avem istoricul din ultimii 5 ani cu culturile puse și care se pot modifica în aplicație. În relația cu APIA, aplicația ajută foarte mult pentru că se vede în timp real ce sole se lucrează și dacă sunt probleme cu declarările din anii anteriori, se poate face corectura, totul este actualizat, iar fermierul poate să își exporte harta din aplicație și să o încarce automat la APIA și dispare riscul penalizărilor. E siguranța că ce lucrezi în câmp ai și declarat în cerere și eviți mai ales supradeclarările”, explică Ștefan Stănescu.

Dispozitiv GPS montat pe fiecare utilaj Sistemul dezvoltat de verii Stănescu are la bază, pe lângă softul de gestiune a fermei și monitorizarea lucrărilor prin sisteme montate pe fiecare utilaj. ”Se pune un dispozitiv pe fiecare utilaj, un dispozitiv GPS care este conectat la o cartelă de internet și transmite informația printr-un satelit la server unde se procează datele. Dacă utilajele sunt mai noi de 2005-2006, ne putem conecta și la compute-

Agr activ

rul lor de bord, adică să preluăm informații precum turația motorului, cum merge operatorul, consumul de motorină. Aceasta din urmă e foarte important și noi putem îl prelua în mai multe moduri – dacă utilajul este mai vechi, putem să instalăm și debitmetre pe tur și retur, pentru o exactitate mare”, explică Mihai Stănescu. În privința investiției făcute pentru implementarea AgriSo în fermă, cei doi veri dau asigurări că banii se recuperează în primul an. ”Costurile sunt foarte mici. Sunt în general de circa 10 euro pe fiecare utilaj monitorizat și este apoi un cost de abonament lunar. Noi practic lăsăm în custodie fermierului echipamentului. Se adaugă costul aplicației în sine – care se plătește o singură dată, undeva la câteva mii de euro, în funcție de dimensiunea fermei și de câte conturi se crează. Toate actualizările la sistem sunt apoi gratuite întrucât noi vom veni mereu cu îmbunătățiri pentru că problemele ce pot apărea își vor găsi imediat soluție și în soft”, vorbește Ștefan Stănescu despre investiția în softul românesc pentru fermieri.

De anul viitor, drone de monitorizare Iar în privința viitorului aplicației, cei doi veri din județul Olt spun că nu vor să se oprească din a crește AgriSo. La cererea fermierilor, acum lucrează la un modul care să permită și monitorizarea prin imagini în timp real a lucrărilor agricole. ”Unii fermieri vor să introducem drone de monitorizare prin care să vadă la orice moment imagini din solă – utilajele, culturile. Putem face acest lucru, acum dezvoltăm acest update și estimăm că într-o jumătate de an să ieșit pe piață cu el”, ne-a spus Mihai Stănescu.

DKC 3939 DKC 4943 DKC 3415

DKC 4555 DKC 4541 DKC 4351

DKC 4751 DKC 5031 DKC 5141

www.dekalb.ro

Prolectus ĂƐŝŐƵƌĉ ƐĉŶĉƚĂƚĞĂ ĐƵůƚƵƌŝŝ ƚĂůĞ ĚĞ ĐĉƉƔƵŶŝ͗ Ͳ ĞƐƚĞ ƵŶ ĂŶƟďŽƚƌŝƟĐ ĐƵ ĞĨĞĐƚ ƉƌĞǀĞŶƟǀ Ɣŝ ĐƵƌĂƟǀ͖ Ͳ ĐŽŶƜŝŶĞ Ž ƐƵďƐƚĂŶƜĉ ĂĐƟǀĉ ŶŽƵĉ͕ ĮŝŶĚ ƵŶ ďƵŶ ŝŶƐƚƌƵŵĞŶƚ ŠŶ ŵĂŶĂŐĞŵĞŶƚƵů ƌĞǌŝƐƚĞŶƜĞŝ͖ Ͳ ďĞŶĞĮĐŝĂǌĉ ĚĞ ƌĞǌŝƐƚĞŶƜĉ ďƵŶĉ ůĂ ƐƉĉůĂƌĞ Ɣŝ ƟŵƉ ĚĞ ƉĂƵǌĉ ƌĞĚƵƐ ;ϭǌŝͿ͘

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

4US 1PFU "OESFJ .VSFʔBOV OS 4FDUPS DPE #VDVSFʔUJ 5FM 'BY / 6 ' " 3 . XXX OVGBSN DPN SP

ƐŝŐƵƌĉ ƐĉŶĉƚĂƚĞĂ ĐƵůƚƵƌŝŝ ƚĂůĞ

Agr business

www.agrointeligenta.ro

Mecanica Ceahlău

lansează prima serie de echipamente agricole din 2016 Plugurile Optim 110 cu 3 și 4 trupite și Combinatoarele Solaris cu lățimea de lucru de 3 și 4 metri Mecanica Ceahlău, cel mai activ producător român de utilaje agricole, lansează prima serie din 2016 de noi echipamente dezvoltate în concept propriu. Este vorba despre plugurile Optim 110, cu 3 și 4 trupițe, respectiv două noi modele de combinatoare Solaris, cu lățimea de lucru de 3 și 4 metri. Lansarea noilor utilaje are loc la un an după ce Mecanica Ceahlău a lansat pe piață conceptele OPTIM și SOLARIS. Variantele disponibile din 2015 au fost plugurile 140 cu 3, 4 și 5 trupițe,

pentru OPTIM, respectiv combinatorul cu lățimea de lucru de 5 metri pentru SOLARIS. Spre deosebire de modelele lansate în 2015, noua serie de utilaje lansate pe piață se adresează fermierilor care dețin tractoare cu puteri între 90 – 160 CP, deoarece combinatoarele au lățimile de lucru mai mici, iar plugurile sunt mai ușoare. Echipamentele nou lansate pe piață din luna martie a acestui an se adaugă celor peste 20 modele dezvoltate de către echipa Mecanica Ceahlău începând cu 2015, ca rezultat al mo-

Plugurile OPTIM Gama de pluguri reversibile OPTIM, este concepută pentru a optimiza operațiunea de arat, permițând scăderea cu aproximativ 30% a costurilor de mentenanță a utilajelor și o perioadă mai lungă de amortizare a investiției, în condițiile unei eficiențe crescute în lucru. Caracteristicile principale ale acestor pluguri se referă la capacitatea lor de a menține o înaltă calitate a solului și o încorporare eficientă a resturilor vegetale, cu foarte bună manevrabilitate și fiabilitate în teren. Lățimea de lucru poate fi reglată din tiranții plugului, pentru a adapta utilajul diferitelor tipuri de sol, condiție importantă pentru realizarea unei arături de bună calitate.

dernizării fabricii de la Piatra Neamț, a proceselor de lucru și noilor dotări folosite în procesul tehnologic. Mecanica Ceahlău și-a propus consolidare poziției pe care o deține pe piața românească, prin apropierea de agricultori și modernizarea portofoliului de produse. Prin dezvoltarea de noi produse, producătorul român își extinde permanent gama, pentru a putea pune la dispoziția fermierilor echipamente care să le acopere cât mai bine nevoile de lucru a terenului agricol.

Combinatoarele SOLARIS Sunt destinate utilizării pentru pregătirea patului germinativ după arat sau după scarificat și au ca principal atribut posibilitatea de prelucrare a terenului printr-o singură trecere, datorită diversității operațiunilor de lucru înglobate în una singură. Combinatoarele realizează o prelucrare în adâncime a terenului nu numai la suprafață, lăsând în urma sa un pat germinativ nivelat și pregătit pentru lucrările de însămânțare. Vitezele mari de lucru de până la 15 km/h și productivitatea crescută contribuie la diminuarea timpului necesar pentru prelucrarea terenului precum și o mai bună organizare a lucrărilor agricole.

Agrwww.agrointeligenta.ro tehnica

Agr food

www.agrointeligenta.ro

2)(57( &$5( Ă&#x160;Äś, )$& $)$&(5($ 6Ä&#x2021; &5($6&Ä&#x2021; opel.ro opel.ro *Consum *Consumde decombustibil combustibil(ciclu (ciclucombinat): combinat):Opel OpelCombo: Combo:4,9-7,5 4,9-7,5l/100km, l/100km,Opel OpelVivaro Vivaro5,9-6,5 5,9-6,5l/100km, l/100km, Opel OpelMovano Movano6,7-9,5 6,7-9,5l/100km; l/100km;emisii emisiiCO CO22(ciclu (ciclucombinat): combinat):Opel OpelCombo Combo130-174 130-174g/km, g/km,Opel OpelVivaro Vivaro J NP 2SHO 0RYDQR J NP J NP 2SHO 0RYDQR J NP

67 67

www.agrointeligenta.ro www.agrointeligenta.ro

Agr Agractiv activ

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

Agr hobby

www.agrointeligenta.ro

Secretele unui fermier bio

5 plante

din care se obțin cele mai fertile îngrășăminte pentru legume Cele mai bune îngrășăminte nu costă o avere. Ele pot fi obținute din plante recunoscute pentru că pot oferi culturii de legume nutrienții de care aceasta are nevoie, explică Marin Dumbravă, fondatorul fermei ecologice BioDumbrava din comuna Joița, județul Giurgiu.

Macerat de urzică- fetilizant bogat în azot și fier

Poate cel mai cunoscut, dar și cel mai utilizat macerat în agricultura ecologică este cel obținut din urzică. Acest macerat presupune o perioadă mai lungă de timp, dar la final obții atât un fertilizant excepțional, cât și un produs pentru combaterea buruienilor și dăunătorilor. ”Maceratul de urzică este foarte bun, eu îl folosesc de când m-am apucat de agricultură ecologică pentru că este bogat în azot și fier. Este adevărat că dacă nu ai timp să aștepți până se obține un macerat de urzică numai bun de utilizat, poți tăia urzici și le poți lăsa pe sol, însă eficiența în cel de-al doilea caz este destul de scăzută. Pentru maceratul de urzică ai nevoie de un recipient din plastic în care pui urzici până la jumătate, după care completezi cu apă. De obicei raportul este de 10 kilograme de plante la 100 litri de apă. Maceratul de urzică va fi gata în câteva zile, dar trebuie să ai grijă să amesteci din când, în când în recipient și trebuie să te asiguri că maceratul beneficiază de destul de mult oxigen pentru a fermenta. Îți poți da seama când este gata de utilizare, atunci când mirosul degajat este greu de suportat. Maceratul de urzică aduce o cantitate însemnată de azot și alte elemente minerale, iar legumele se vor dezvolta armonios. Aceast îngrășământ natural ce conține o cantitate însemnată de azot nu este tolerat de culturile de mazăre, fasole, usturoi și ceapă”, a explicat producătorul de legume bio.

Macerat de tătăneasă – fertilizant bogat în potasiu

Maceratul obținut din frunzele de tătăneasă se folosește ca îngrășământ lichid, pentru culturile de legume. De obicei acest tip de îngrășământ verde este indicat pentru legumele iubitoare de potasiu, însă tătăneasa ajută grădina și prin adăugarea în sol a unor minerale precum calciu, fier, azot, magneziu sau fosfatul. ”Tătăneasa este o altă plantă pe care o folosesc pentru a-mi face fertilizanți. Această plantă este extrem de utilă mai ales datorită conținutului ridicat de potasiu. Maceratul de tătăneasă se prepară după aceași metodă ca cel de urzică, numai că procesul de fermentare în cazul acestei plante durează mai mult, în jur de 4-5 săptămâni. Maceratul de tătăneasă nu se administrează nediluat, ci soluția obținută se strecoară și la 1/3 cană de soluție se adugă 4 cani de apă. Soluția poate fi utilizată pentru a stropi frunzele sau pământul din jurul plantelor de cultură. Acest îngrășământ este recomandat a fi aplicat în culturile de tomate, vărzoase, castraveți, ceapă, salată sau țelină”, recomandă fermierul.

Macerat din coada calului – tonic pentru plante

Maceratul din coada calului aduce un aport însemnat de siliciu în plantă, fiind extrem de eficient și pentru combaterea dunătorilor, dar și a bolilor. ”Maceratul obținut din coada calului poate fi folosit atât pe post de îngrășământ verde, dar și pe post de insecticid. Datori-

tă compușilor activi din plantă, extractul de coada calului acționează ca un veritabil tonic pentru plantele de cultură, acesta pornesc mai repede în vegetație și frunctifică mult mai repede. De asemenea, protejează planta de atacul unor boli sau a unor dunători. Maceratul de coada calului se prepară din 1 kilogram de plantă proaspătă și 10 litri de apă ce se lasă la macerat 1-3 săptămâni, în funcție de temperatura de afară. În general, fermentația este încheiată atunci când lichidul nu mai prezintă pe suprafața lui bule de aer. Îngrășământul verde se folosește în soluție diluată de 1:10”, a explicat producătorul de legume bio.

4-5

Macerat din ceapă sau din usturoi

Un macerat ceva mai costisitor este cel din ceapă și usturoi, dar dacă ai în grădină aceste plante sau nu ai reușit să vinzi la piață întreaga cantitate, nu trebuie să arunci legăturile de ceapă sau de usturoi ofilite – acestea pot fi folosite ca veritabile îngrășaminte pentru celelalte plante de cultură datorită microelementelor pe care le conțin. ”Ceapa și usturoiul ce nu mai pot fi vândute sau folosite la bucătărie se pot transforma în îngrășăminte pentru alte plante de cultură. Bogate în substanțe minerale, aceste legume pot ajuta alte plante în procesul de dezvoltare și te pot ajuta să obții producții bune, doar prin folosirea acestei soluții pe bază de ceapă și usturoi. Varianta de preparare diferă, fie poți face un macerat, dar care durează ca și timp, fie poți pune peste ceapă sau usturoi apă clocotită și cu soluția rezultată poți face stropiri în grădină sau solar”, a explicat Marin Dumbravă.

Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România:

„Trebuie să ne protejăm PĂMÂNTUL!”

Fermierii reprezentați de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) au tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la fenomenul de acaparare a terenurilor agricole de către străini. Situația a atins un nivel îngrijorător, după cum a semnalat președintele LAPAR Laurențiu Baciu, care spune că o parte mare din suprafața arabilă a țării a ajuns să fie deținută de cetățenii din afara României.

egea care reglementează vânzarea terenurilor agricole în România a intrat în vigoare în 2014 și, în ciuda vehemenței fermierilor care avertizau încă de atunci că această lege nu este altceva decât o invitație pentru cetățenii străini să cumpere teren românesc, conducerea ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la acea vreme, a susținut că nu pot fi introduse cerințe restrictive întrucât forma actului legislativ a fost negociată și agreată de Comisia Europeană. Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, este unul dintre cei mai mari contestatari ai actului legislativ, arătând că, ușurința cu care se poate cumpăra teren agricol în România a dus la situația în care străini nu mai cumpără câteva hectare, ci au ajuns să achiziționeze ferme întregi, în timp ce nici un fermier român sau de altă origine nu poate cumpăra teren în Germania sau Franța, tocmai datorită condițiilor restrictive pe care astfel de state le-au impus pentru cei care doresc să cumpere teren la ei în țară.

Se propune emiterea unei Ordonanțe de Urgență Declarațiile recente ale conducerii MADR îi fac pe fermieri să-și pună toate speranțele în viitoarele modificări aduse Legii 17/2014 care reglementează vânzarea terenurilor agricole. Ministerul agriculturii și-a propus ca pentru perioada următoare să poarte mai multe discuții cu liderii din agricultură pentru a emite o Ordonanță de Urgență.

”Legea care reglementează vânzarea terenurilor agricole este în prezent într-un draft de proiect la ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cred că în perioada imediat următoare vom lucra împreună la propunerile de modificare a legii. În acest proces vor fi implicate asociațiile profesionale împreună cu reprezentanții MADR. Cel puțin la nivel verbal avem ”girul” premierului Dacian Cioloș și al ministrului Achim Irimescu. În acest demers avem și susținerea parlamentară. Până la urmă chiar dacă această lege va ieși printr-o Ordonanță de Urgență, cu siguranță va trebui să ajungă și în Parlament”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Modelele europene pot fi folosite drept exemplu Despre cum poate fi modificată legea vânzării terenurilor agricole fără a încălca regulamentele europene, liderul fermierilor este de părere că soluția este de a urma modelul statelor care au reușit să introducă în legislația națională anumite condiții care fac imposibilă achiziția de teren de către cetățenii străini. ”Îmi doresc să reușim să scoatem o lege bună, care să ne protejeze exploatațiile agricole autohtone. Sper să împrumutăm din legislația altor state, mai democratice decât România sau cu o experiență mai mare în acest sistem. În acest fel, fără să supărăm pe nimeni, să reușim să ne protejăm patrimoniul funciar al României așa cum au făcut Germania, Franța sau Ungaria. Prin filtrele pe care

le-au introdus au reușit să-și păstreze pământul și nu văd de ce noi nu am putea face același lucru”, a mai spus fermierul băcăuan.

”Ne-am trezit atunci când mare lucru nu se mai poate face” Potrivit președintelui LAPAR, fermierii din spațiul comunitar au fost susținuți financiar cu credite la care au primit dobânzi preferențiale pentru a achiziționa teren în estul Europei. Cum Ungaria a introdus măsuri drastice ce au fost puternic contestate de Comisia Europeană, toți cei interesați au cumpărat teren în România. ”Fermieri români aveau nevoie de un mecanism financiar care să le permită să achiziționeze credite cu dobânzi preferențiale pentru achiziția de teren încă de când a fost liberalizată piața funciară. Într-adevăr, au fost state interesate să achiziționeze teren în estul Europei. Aceste state au avut alte politici economice și guvernamentale decât România. La noi, ca de obicei, se întâmplă lucruri ciudate, ca să nu mai spus că noi ne trezim atunci când mare lucru nu mai putem face, mai mult de 30% din terenul agricol este deținut direct de cetățenii străini”, susține băcăuanul. În ceea ce privește termenul în care se poate pune bazele unei ințiative legislative care să apere proprietatea funciară a României, reprezentantul fermierilor se arată optimist. Dacă se va miza pe o Ordonanță de Urgență aceasta poate ieși în două săptămâni, urmând ca, cel mai probabil după vacanța parlamentară, până la alegerile din toamnă, să treacă și de Parlament.