RO - Learning Unit 7 - AR by AKETH

PLANIFICAREA EVENIMENTELOR ȘI ANALIZA CONȚINUTULUI DE DESIGN

RELAȚIA CU MASS-MEDIA - UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7

Conținut de învățare SUBUNITATEA 1: Tipuri de media și instrumente media SUBUNITATEA 2: Specificații și principii privind modul în care funcționează media într-o țară SUBUNITATEA 3: Strategii de diseminare

Ore de învățare :

Volumul de muncă :

This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the 1 authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

8 25

This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the 2 authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

Obiectivele unității Acțiuni/Realizări Stabilirea un plan pentru relația cu media Crearea materialelor pentru diseminarea unui anumit eveniment Cunoștințe

Aptitudini

Identificarea caracteristicilor Cuprinzătoare pe structura principale ale media și media, formatele sale selectarea celui mai potrivit tip principale și modelele dinamicii pentru un anumit eveniment, în de funcționare funcție de caracteristicile sale Fundamentale pe reglementările media, legislație, coduri și standarde Fundamentale pe instrumente media și instrumente

Competențe

Acționarea în mod independent, cu tehnologii de producție pentru soluții adaptate diferitelor obiective și suporturi (imprimate, audio, video, digitale)

Stabilirea pașilor necesari Selectarea în mod autonom a pentru elaborarea unui plan de unui model care să fie aplicat în comunicare relația cu suportul media Reacția la media în funcție de împrejurări (conferințe de presă, interviuri telefonice, discuții)

Verificarea soluțiilor pentru o colaborare reușită cu media Crearea și modelarea unei recunoașteri puternice și a imaginii unui eveniment

REZUMAT Unitatea își propune să ofere o înțelegere a modului în care relația cu media poate fi stabilită și susținută, a instrumentelor și canalelor media care pot fi folosite pentru a fi personalizate pe un instrument media pentru evenimentul viitor. Deoarece acest tip de comunicare se atribuie în cea mai mare parte domeniului relațiilor publice, cea mai mare parte a teoriei pentru acest modul provine din această sferă.

Prima subunitate analizează tipurile de media, acestea fiind denumite și canale de comunicare (televiziune, radio, mijloace scrise) și instrumentele (comunicat de presă, conferință de presă, buletin informativ) cu care se pot stabili relațiile cu jurnaliștii și cu care se poate realiza posibila acoperire.

Cea de-a doua subunitate acoperă subiectele regulamentelor media și procesul de selecție a celor mai adecvate canale media în funcție de publicul lor țintă.

Cea de-a treia subunitate oferă o înțelegere a posibilelor activități de implementat, care trebuie luate în considerare atunci când se creează un plan de comunicare, inclusiv calendarul.

CUVINTE CHEIE Relații cu mass-media, relații publice, comunicare, comunicat de presă, conferință de presă, știri, interviu, public țintă, jurnaliști, kit de presă, canale de comunicare.

This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

SUBUNITATEA 1: TIPURI DE MEDIA ȘI INSTRUMENTE MEDIA Comunicarea media a fost întotdeauna unul dintre cele mai valoroase instrumente pentru organizatorii de evenimente, atunci când încearcă să promoveze conștientizarea unui eveniment prin utilizarea unor resurse financiare minime. (Parry & Shone, 2001) Aceste tipuri de activități sunt cel mai adesea asociate cu domeniul relațiilor publice, deși promovarea unui eveniment se referă în prezent la comunicarea integrată de marketing, care este o abordare pentru atingerea obiectivelor unei campanii de marketing, printr-o utilizare bine coordonată a diferitelor metode promoționale care se intenționează să se consolideze reciproc, care este cel mai probabil să fie utilizate, deoarece toate campaniile de conștientizare sunt create cel mai adesea ca o entitate întreagă, îmbinând publicitatea, marketingul și relațiile publice, pentru a crea o singură imagine. (Dictionary, 2017)

Activitatea unui specialist în relații publice se bazează pe punerea în aplicare a programelor de comunicare planificate în mod clar, indiferent dacă sunt planificate să creeze o imagine a unei companii sau să prezinte publicului un nou eveniment. (Breckenridge, 2008)

În ultimele decenii, datorită oportunităților avansate oferite de internet și de rețelele de socializare, programele de comunicare s-au schimbat foarte mult - deși mass-media tradițională (televiziune, radio, presă) are încă o foarte mare relevanță, instrumentele de comunicare directă (rețele de socializare, bloguri etc.) cu posibili vizitatori la eveniment dobândesc o importanță mult mai mare. Aspectul pozitiv în utilizarea noilor instrumente media este oportunitatea unei comunicări bidirecționale - organizatorii evenimentului nu mai trebuie să încerce să ghicească întrebările adresate de participanții indeciși, de ex. prețurile biletelor, unde să parcați, cum să ajungeți acolo etc., deoarece la acestea se poate răspunde foarte ușor dacă apar online. Deși internetul complică de asemenea sarcina de a menține o singură imagine a evenimentului, oricine poate lua parte la procesul de comunicare. (Breckenridge, 2008)

Internetul este un instrument bun pentru a crea o comunicare durabilă cu jurnaliștii a căror slujbă necesită la fel de mult ca oricând mobilitate și viteză. Aceasta înseamnă că este foarte important să știți cu ce tip de media să vorbiți și despre ce teme, pentru a nu pierde timp. De asemenea, este important să creați o platformă online, unde jurnaliștii pot găsi cu ușurință informații despre eveniment și despre organizatorii acestuia - cel mai probabil ar putea fi o pagină web sau o pagină de Facebook. (Breckenridge, 2008)

Când ne gândim la mesajele destinate a fi transmise către media, este important să ne amintim să le creăm cât mai compacte și mai precise. Faptul că trebuie să fie pus un accent semnificativ, de exemplu, pentru a scrie în mod corect principiile redactării comunicatelor de presă, care vor fi prezentate la sfârșitul acestei unități. Acest lucru este foarte bine arătat într-o cercetare realizată în Regatul Unit, în care au fost publicate treizeci și șase de comunicate de presă despre Festivalurile de muzică și literatură de la Cheltenham. Studiul a ținut cont de modul în care au fost scrise și de modul în care au apărut în media - toate cele 36 de comunicate au fost publicate până la 99% în aceeași formă în care au fost trimise, analizând cuantumul cuvintelor publicate și textul șters sau textul corectat. (Connell & Page, 2015)

Având în vedere spațiul de informare saturat din ziua de astăzi, unul dintre elementelecheie ale unei campanii de relații publice de succes este de a ajunge la public, evitând comunicarea în masă. De aceea este important să se efectueze cercetări înainte de lansarea comunicării – aceasta ar contribui la aflarea canalelor media pe care să le utilizați. (Breckenridge, 2008) De exemplu, în prezent în Letonia, numeroși tineri nu urmăresc programe de televiziune și nici măcar nu dețin un televizor, deci dacă grupul țintă al evenimentului dvs. este tânăr, probabil că ar fi inutil să încercați să organizați un interviu televizat, cu toate că acesta este mediul cu care este posibil să ajungeți la cel mai mare segment de public - dacă nu este publicul țintă, nu contează. Organizatorul evenimentului poate efectua propriile cercetări. De exemplu, presupuneți că evenimentul se desfășoară anual și că nu este organizat pentru prima dată, iar organizatorul deține o bază de date a persoanelor care au vizitat în anii anteriori. Prin urmare, cercetările pot fi efectuate prin întrebarea vizitatorilor din anii anteriori prin care canale de informare au aflat pentru prima dată despre eveniment.

PRESA SCRISĂ

Este foarte obișnuită divizarea jurnalismului în general în patru genuri diferite: știri, reportaje (știri lungi și analitice), comentarii și interviuri.

Cel mai important gen pentru majoritatea specialiștilor din domeniul media și al relațiilor publice sunt știrile, deoarece acestea sunt cele mai obișnuite. Știrile se referă la tot ceea ce

este nou, neobișnuit, special și actual, iar această actualitate este primul criteriu pentru jurnaliști de a alege dacă să publice ceva sau nu. (Dimants, 2009)

Structura știrilor (valabilă și pentru comunicatele de presă) este creată după principiul piramidelor cu susul în jos. Mai întâi apar întrebările „W” (Ce, Cine, Când, Unde, De ce), acestea fiind urmate de cele mai importante detalii, care sunt susținute de informațiile de fundal, lăsând la sfârșit detaliile mai puțin importante. Știrile se desfășoară în limbaj scurt și precis, fără a face niciun comentariu personal.

Paragraful îngroșat, cunoscut și sub numele de element director, constă din cele mai importante informații și răspunsuri la cele cinci întrebări „W” menționate mai sus. În această propoziție (sau două) trebuie repetat același gând care este deja în titlu, dar dacă este posibil, folosind cuvinte diferite. (Dimants, 2009)

Dacă evenimentul este un fel de prestație, cum ar fi teatru, film sau muzică, recenzia care include critica prestației poate fi evaluată ca reportaj sau comentariu, în funcție de conținutul său. (Dimants, 2009) În Letonia, informații despre evenimentele din presa scrisă apar de obicei sub formă de știri (numeroase ziare/portaluri de internet au chiar o secțiune care constă din evenimente viitoare, cum ar fi un calendar pentru săptămână/lună) sau din

recenzii după eveniment. Uneori poate apărea și sub forma unui interviu cu unii dintre organizatori sau cu personalități care vor participa la eveniment.

TELEVIZIUNE Deși se pare că în prezent fiecare știre poate fi urmărită online, iar internetul este tipul de media cel mai popular, în majoritatea țărilor televiziunea este considerată încă a fi massmedia numărul unu, destinată celui mai larg public.

Bineînțeles, atunci când vorbim despre televiziune, trebuie luat în considerare faptul că aceasta este, mai presus de toate, un suport vizual. (Dimants, 2009) Peste 55% până la 85% din impresia pe care o lasă apariția în televiziune rezultă din limbajul corpului, din setarea imaginilor și din spectacol, deci este întotdeauna important să se ia în considerare cât de mult material vizual poate oferi evenimentul, astfel încât să fie văzut ca atractiv și interesant pentru spectatori. De asemenea, atunci când un oaspete participă la un interviu televizat, este foarte important ca acesta să-și controleze comportamentul în fața camerei gesturi, mimică, o modalitate de a vorbi. (Singleton, 2014)

Cerințe preliminare care trebuie luate în considerare atunci când se realizează un interviu de televiziune. Cu excepția cazului în care este vorba despre un interviu telefonic/video prin Skype și reporterul se află chiar lângă oaspete - oaspetele trebuie să se uite mereu la reporter și să nu se uite la camera video care trebuie ignorată, deoarece cameramanul își va face treaba. Dacă se privește în camera video, interviul va arăta pur și simplu foarte nefiresc.

În celălalt caz, atunci când vă aflați singur în fața camerei video, trebuie, de asemenea, să încercați întotdeauna să priviți în camera video și să nu vă uitați la monitor, unde vă puteți vedea fața, pentru a încerca să verificați cum arătați, deoarece aceste mișcări ale ochilor sunt ușor de observat și vă fac să păreți nesigur. (Singleton, 2014) Merită, de asemenea, să încercați să vă aplecați ușor spre camera video sau cel puțin să nu vă întoarceți de la aceasta – acest lucru va arăta că sunteți adâncit în conversație. De asemenea, este bine să zâmbiți puțin, deoarece acest lucru nu numai că va face o impresie pozitivă, ci vă va îmbunătăți și sunetul vocii. De asemenea, așa cum am menționat mai sus, este vorba despre un suport vizual și trebuie să încercați întotdeauna să rețineți că limbajul gesturilor este foarte

important - deci trebuie să răspundeți interlocutorului nu numai cu cuvinte, ci și cu gesturi – un dat din cap, un zâmbet sau orice pare adecvat în momentul respectiv. (Singleton, 2014)

Informațiile despre evenimentele din televiziune apar, de obicei, ca o poveste în știri (în Letonia, de exemplu, acestea apar cel mai adesea în știrile de seară sau în știrile culturale) sau sub forma unui interviu în emisiunile de mic dejun sau în talk-show-uri. Exemplele cele mai populare (deși pe scară foarte largă) sunt „Tonight Show with Jimmy Fallon”, „Conan” etc. Pentru unele evenimente pe scară largă, există uneori și alte soluții personalizate, cum ar fi traducerile live de la festivaluri (acoperirea de televiziunea BBC a festivalului de muzică Glastonbury 2017).

RADIO Un text audio este mult mai greu de perceput decât textul scris, deoarece personajele prezentate în acesta sunt mai puțin eficiente decât cele spațiale: este mai ușor să citiți text decât să-l ascultați. (Kruks, 2005) Din acest motiv, este foarte important să vorbim direct și la obiect, folosind mai multe substantive și verbe, folosind moderat adjective și cuvinte condiționale, evitând descrierile lungi, decorative. Intonația este, de asemenea, un aspect care are o mare importanță într-un interviu radio, mai ales dacă este vorba despre un interviu telefonic. (Kruks, 2005) Durata interviului depinde de lungimea emisiunii, dar reporterii de știri intervievează oaspeții aproximativ de la 5 la 8 minute pentru un fragment de interviu de 30 până la 90 de secunde. (Kruks, 2005)

Dar participarea la un interviu radio ar trebui să fie relativ mai ușoară, deoarece este posibil să se ia o foaie pe care sunt notate punctele principale de discuție (deși destul de multe posturi de radio oferă, de asemenea, transmisie video live pe pagina lor web). Dar, pe de altă parte, radioul în calitate de canal de comunicare necesită și pregătire suplimentară, deoarece conversația poate fi destul de lungă, în funcție de tipul de difuzare. Mai mult, dacă ar fi un interviu telefonic, ar trebui să ne gândim la locul unde să-l realizăm, la radio fiind suficient să se asigure un mediu liniștit și să se garanteze că nimeni nu poate intra și întrerupe interviul.

INSTRUMENTE MEDIA

COMUNICATE DE PRESĂ Un comunicat de presă este o declarație formală, oficială către presă despre ceva nou sau semnificativ. (Dicționar, 2017) Pentru ca comunicatul de presă să ajungă la publicul țintă, de ex. să fie publicat, trebuie să respecte un standard specific în alcătuirea sa. Așa cum am menționat, trebuie să conțină informații noi și actualizate, precum și să fie dat persoanei potrivite la momentul potrivit. Există două modalități prin care să încercați să obțineți publicarea de jurnaliștii a acestui comunicat – să-l trimiteți tuturor pe rând și să-l redactați cât mai general posibil sau să-l creați pentru publicații specifice, ceea ce este posibil să ofere o mai mare garanție că va fi publicat. (Nolte & Wilcox, 1990)

Structura ediției trebuie realizată pe baza principiului piramidei răsturnate - în titlu și în primul paragraf se menționează cele mai importante informații (Ce? Cine? Unde? Când? De ce?), apoi se prezintă informațiile de bază, iar la sfârșit vin informațiile despre organizație.

Trei cele mai importante elemente ale comunicatului de presă sunt:

Titlu - uneori este considerată cea mai importantă caracteristică a comunicatului de presă, deoarece dacă titlul nu va fi atractiv, nimeni nu va deschide e-mailul sau comunicatul de presă. Titlul trebuie să includă informații despre ce înseamnă ediția, despre motivul pentru care acest eveniment este important și este important chiar acum. Titlul poate fi considerat ca un tweet unde, cu un număr limitat de caractere, mesajul trebuie transmis într-o manieră obligatorie, inclusiv faptele importante. (Wynne, 2016) Dar titlul nu trebuie să fie confuz, deoarece jurnaliștii primesc o mulțime de comunicate de presă în fiecare zi și dacă nu vor putea să-și dea seama rapid despre ce este vorba, probabil că nu vor deschide e-mailul și comunicatul (titlurile pentru e-mail și pentru comunicat trebuie să fie aceleași). (Murray, 2014)

Figure 1 (Technologies, 2017)

Primul paragraf sau „elementul director” este un rezumat al celor mai importante informații, care răspunde la 5 întrebări „W”. Aceasta este următoarea cea mai importantă parte a titlului. Foarte bine scris – acesta este instrumentul prin care îi puteți face pe jurnaliști să citească până la sfârșit comunicatul. Elementul director nu trebuie să depășească 15-20 de cuvinte. (Murray, 2014) Există două tipuri de element director - unul este tipul „rezumat”, care include informații de bază, celălalt este un tip de prezentare creativă, în care elementul director apare ca prezentând cele mai interesante și mai actualizate informații despre eveniment, fiind necesar să includă și toate informațiile de bază. (Nolte & Wilcox, 1990)

Partea de text (informații generale) - lungimea ideală a unui comunicat de presă este de aproximativ o filă A4 (300 - 400 de cuvinte). Trebuie să existe 3 - 4 paragrafe scurte în partea de text, inclusiv informații generale, statistici, dacă există, citate etc, acesta trebuie să fie asigurat într-un limbaj simplu, care este ușor de citit. La sfârșitul comunicatului de presă, trebuie să se furnizeze informații despre organizația care este responsabilă pentru eveniment, precum și informațiile de contact ale persoanei care a pregătit comunicarea, astfel încât în cazul oricăror întrebări, destinatarul comunicării să poată contacta persoana care a pregătit-o. (Armenia, 2017)

Mai mult, atunci când se pregătește un comunicat, trebuie luat în considerare faptul că o alegere standard de culoare și de fonturi (Times New Roman, Arial 12) îl va face să arate mai profesional. În antet (partea de sus a hârtiei - în colțul din dreapta sau din stânga) se poate plasa sigla, care va afișa imediat adresa de unde provine comunicatul. Informațiile de contact ale organizației și data la care a fost pregătit comunicatul. Poate fi adăugată data publicării comunicatului, dar în majoritatea cazurilor, comunicatele sunt trimise în aceeași zi în care trebuie publicate. Comunicatul poate fi mai ușor de vizualizat prin utilizarea punctelor marcate și a subtitlurilor, în special dacă acesta include numere. (Murray, 2014)

În cazul în care comunicarea este trimisă prin e-mail (ceea ce este cel mai probabil), numeroase organizații pot practica copierea întregii versiuni sau a elementului director în mesajul de e-mail, considerând că jurnaliștii ar dori să colecteze mai multe informații și să verifice dacă există ceva interesant pentru ei. Este foarte important să verificați de două ori comunicatul înainte de a-l trimite, deoarece erorile de tastare par foarte neprofesionale.

Dacă sunt adăugate fotografii în comunicatul de presă, este important ca acestea să fie de calitate (cele care pot fi afișate în știri). Fotografiile trebuie să ilustreze sau să adauge ceva suplimentar la comunicat. De asemenea, dacă acestea sunt de foarte bună calitate, sunt adesea destul de grele, deci este o practică bună să le încărcați pe pagina web și să adăugați în e-mail un link de unde pot fi descărcate. (Singleton, 2014)

CONFERINȚA DE PRESĂ O conferință de presă este un eveniment mediatic organizat pentru a face o declarație publică, după care jurnaliștii vor putea adresa întrebări. (Dictionar, 2017) Conferințele de presă sunt organizate numai dacă există ceva cu adevărat important si actual de anunțat,

deoarece jurnaliștii trebuie să-și facă timp pentru a ajunge fizic acolo. Scopul ar putea fi o șansă de a intervieva o persoană la care altfel nu ar putea ajunge, de a vedea un loc care a fost închis pentru alte persoane sau altceva interesant. Oricum, trebuie să existe ceva suplimentar și care nu poate fi indicat printr-un comunicat de presă. (Singleton, 2014)

Cu câteva zile înainte de conferință, jurnaliștii sunt informați despre tema, locația și ora conferinței printr-un comunicat de presă sau printr-o invitație (totuși, poate fi trimis mai devreme un e-mail de „salvare a datei”). De asemenea, este important să se creeze un „kit de presă”, care să includă numele și pozițiile vorbitorilor care vor participa la conferință și să includă și un comunicat de presă, unde sunt prezentate principalele informații discutate în cadrul conferinței și pot fi incluse și fotografii (sau un link către acestea).

Cel mai bun moment pentru a organiza o conferință de presă este de marți până joi, între orele 11:00 și 16:00, deoarece lunea jurnaliștii lucrează mai pasiv și pentru a colecta toate informațiile care au apărut în weekend, deci probabil că nu le-ar plăcea să părăsească biroul. Dimpotrivă, vinerea, toate materialele pentru weekend sunt pregătite, ceea ce înseamnă foarte mult de lucru, deci jurnaliștii nu s-ar bucura să părăsească biroul. Mijlocul zilei este cel mai bun moment pentru conferință, deoarece reprezentanții din media electronică vor putea face referire la eveniment de câteva ori până seara, iar reprezentanții din media scrisă vor putea să pregătească mesajul pentru ediția zilei următoare. Durata unei conferințe de presă nu trebuie să depășească o oră. La intrarea în cadrul conferinței, jurnaliștilor trebuie să li se solicite să se înregistreze (într-un formular întocmit anterior), astfel încât ulterior, titularul conferinței să poată urmări cine a reușit să participe la conferință dintre toți jurnaliștii invitați. După conferința de presă, este o practică pozitivă să se trimită un comunicat după conferința de presă, care este completat cu fotografii de la conferință, iar organizatorul evenimentului îl poate trimite și la media, pentru a le comunica ce reprezentanți nu au participat la conferință.

BULETIN INFORMATIV ELECTRONIC Acest instrument media este destinat să educe, știind cât de multe e-mailuri nedorite se primesc zilnic, de aceea este important să includeți numai informațiile esențiale și pe cele mai importante. Cea mai ușoară modalitate de a crea un buletin informativ este de a crea un șablon, dar este important să se țină seama de faptul că comunicarea va avea loc în mod regulat. Există diverse sisteme (de exemplu, MailChimp) ale căror șabloane pot fi folosite

pentru a trimite buletine informative, însă este posibil și să le creați manual) fără ajutorul acestor site-uri care furnizează șabloane. Buletinul informativ este o modalitate adecvată de a informa atât publicul țintă, cât și media despre ceea ce este nou și important. (Breckenridge, 2008)

Comunicările media sunt de obicei legate de domeniul relațiilor publice. Este important să se analizeze tipul evenimentului, canalele media și jurnaliștii care ar putea fi interesați de acestea și tipul de media pe care îl folosește publicul țintă înainte de a începe să se construiască o modalitate de a comunica.

Deși în zilele noastre există o mulțime de tipuri diferite de media, cel mai popular canal mass-media este în continuare televiziunea. În ciuda faptului că radioul și presa scrisă sunt încă apreciate ca fiind destul de populare, canale precum buletinul informativ electronic promite o creștere mult mai mare decât cea a celor tradiționale.

SUBUNITATEA 2: SPECIFICAȚII ȘI PRINCIPII DESPRE MODUL ÎN CARE FUNCȚIONEAZĂ MEDIA ÎNTR-O ȚARĂ

Media nu este un concept ușor de definit, deci este posibil să o vizualizăm din diferite unghiuri. Cu toate acestea, gândindu-ne la mass-media, cea mai apropiată este înțelegerea tehnică a acestui concept. Potrivit acesteia, problema multiplicării tehnice este foarte importantă, deoarece numai după aceasta este posibil să se transmită mesajul celui mai mare public posibil. Aceasta se poate face în diferite formate - text, audio, vizuale sau audio-vizuale.

Mai mult decât atât, atunci când se menționează mass-media, se face referire probabil la ziare, reviste, televiziune, radio, pagini web sau la alte platforme interactive pe scară largă, destinate comunicării publice. (Anon., 2016-2020) Comunicarea în masă este definită ca o formă de comunicare prin care un mesaj este comunicat receptoarelor prin media. (Anon., 2016-2020)

De asemenea, convergența media devine din ce în ce mai populară în zilele noastre, ceea ce înseamnă fuziunea treptată a mijloacelor tradiționale și a internetului. Acest aspect este important deoarece modifică comportamentul consumatorilor, determinând mass-media să caute noi modalități de a atrage și de a menține atenția publicului. (Anon., 2016-2020)

În Letonia, domeniul mass-media este reglementat de legea „privind presa și alte tipuri de mass-media”, care prevede că mass-media reprezintă ziare, reviste, buletine informative și alte periodice (dacă sunt publicate cu o frecvență de cel puțin o dată la trei luni, cu limita că circulația o singură dată depășește 100 de exemplare. În plus, mass-media electronică, cronologiile cinematografice, anunțurile de la agențiile de informații și înregistrările audiovizuale pentru diseminarea publică sunt reglementate și de legea privind mass-media electronică. În general, activitățile mass-media din Letonia sunt guvernate de legile naționale menționate mai sus, precum și de legile internaționale și de legislația UE.

În Letonia, media electronică este împărțită în media publică, reprezentată de companii cu capital de stat și media comercială. Media publică din Letonia este reprezentată de posturile de televiziune LTV1 și LTV7, precum și de radio: Radio Letonia 1; 2; 3; 4; 5 și 6. Pentru luna iulie 2017, cel mai vizionat canal TV din Letonia a fost LTV1 (TNS), care de mult

timp concurează cu canalul media popular TV3, care oferă în cea mai mare parte spectacole de divertisment. Acest lucru indică, cel mai probabil, îmbunătățirea calității LTV1.

Cele mai ascultate posturi de radio în perioada de primăvară din Letonia au fost „Radio Letonia 2”, „Radio Skonto”, „Radio Leton 1”, „Radio SWH”, „European Hit Radio” și „Star FM” (TNS). După cum s-a menționat mai devreme, nu este cel mai important să se facă publicitate într-un tip cel mai popular de media, ci este important să se facă publicitate întrun tip de media care este cel mai popular pentru publicul țintă. De aceea, înainte de a trimite comunicate de presă sau de a încerca să contactați media în alte moduri, este important să încercați să răspundeți la câteva întrebări: - Care sunt obiceiurile media ale publicului dvs. țintă, ce tip de media utilizează acesta cel mai mult? - Cum să difuzați mesajul dacă publicul dvs. țintă nu utilizează niciun tip de media? - Care sunt liderii de opinie pe care îi urmează publicul dvs. țintă și în care are încredere (jurnaliști, bloggeri etc.)?

Un aspect mai important este de a înțelege diferența dintre relațiile publice și publicitate, orice declarație distribuită pentru plată sau pentru alte aspecte de luat în vedere, precum și orice program de promovare a oricărei persoane legat de comerț, afacere sau profesie, destinat să promoveze oferta de bunuri, inclusiv mijloace sau servicii, pentru plată sau pentru alte aspecte de luat în vedere. De exemplu, dacă un jurnalist se oferă să creeze o publicație pentru bani – aceasta nu este o practică etică și este ilegală.

SUBUNITATEA 3: STRATEGII DE DISEMINARE Indiferent dacă relațiile publice sunt considerate ca făcând parte dintr-o campanie de marketing sau ca un set separat și independent de activități, toate acțiunile legate de comunicare trebuie să se desfășoare într-un mod care să creeze în continuare o singură imagine. (Parry & Shone, 2001) Planul de comunicare va contribui la definirea scopurilor de comunicare și la utilizarea tipurilor de media adecvate pentru a le îndeplini și merită să reținem că programarea în timp este foarte importantă. De aceea, atunci când se alcătuiește o comunicare sau un plan de marketing pentru eveniment, în majoritatea cazurilor există și o componentă a relațiilor publice, având în vedere că diferitele tipuri de media necesită un timp diferit pentru planificarea activităților relevante. De exemplu, difuzarea de știri sau a unui interviu la televizor sunt planificate cu aproximativ o săptămână în prealabil, dar un articol dintr-un ziar publicat o dată pe lună este planificat cu una până la două luni înainte. (Parry & Shone, 2001) Există șapte aspecte care trebuie să fie permise pentru conturarea unui plan de comunicare: 1. Scopul comunicării (în acest caz, cel mai probabil să promoveze evenimentul) 2. Publicul dvs. țintă 3. Resursele umane, financiare, expertiza tehnologică și mijloacele tehnologice disponibile pentru desfășurarea activităților de comunicare 4. Mesajele cheie pe care doriți să le includeți în comunicarea dvs. 5. Stabilirea canalelor de comunicare 6. Bugetul 7. Evaluarea (evaluarea impactului) - fiecare activitate de comunicare trebuie să fie măsurabilă

Prezentând pe scurt, un calendar al planului de comunicare al unui eveniment mediu (de exemplu, festival, concert internațional etc.), poate fi demn de reținut faptul că cu 5 - 6 luni înainte de eveniment, trebuie rezervate o dată și un loc pentru o conferință de presă. Până în acest moment, trebuie să fie clară o listă media posibilă. cu 5 - 6 luni înainte de eveniment, trebuie începută pregătirea pentru kitul de presă. cu 4 - 5 luni înainte de eveniment, este trimis primul comunicat de presă în care anunțați evenimentul

cu 3 - 4 luni înainte de eveniment, este posibil să se înceapă efectuarea aranjamentelor pentru primele interviuri cu media (cel mai probabil folosind media scrisă publicată o dată pe lună) cu 2 - 3 luni înainte de eveniment - trimiterea invitațiilor de înregistrare (dacă este planificată o înregistrare) În luna evenimentului – organizarea unei conferințe de presă În săptămâna evenimentului - trimiterea unui comunicat de presă După eveniment - ultimele publicații media - sunt trimise fotografii și comunicate de presă despre succesul evenimentului, precum și dacă evenimentul este anual - puteți anunța data evenimentului următor. (Parry & Shone, 2001)

Uneori numit plan de diseminare, uneori plan de comunicare, alteori - plan de marketing, scopul său este promovarea strategică a evenimentului. Înainte de a începe orice activități de comunicare, inclusiv cele legate de media, trebuie să fie clare obiectivul comunicării, publicul țintă, resursele, mesajele-cheie, canalele de comunicare și mecanismele de evaluare, precum și calendarul activităților.

EXERCIȚIUL 1 Scrieți un comunicat de presă pentru un eveniment imaginar sau viitor organizat de dvs./organizația dvs., prin luarea în considerare a practicilor pozitive menționate în această subunitate. EXERCIȚIUL 2 Luând în considerare întrebările despre publicul țintă menționate în această subunitate, accesați site-ul respectiv din țara dvs. și încercați să identificați principalele canale media în funcție de publicul țintă și de specificul acestora, precum și de evenimentul dvs. EXERCIȚIUL 3 Luând în considerare aspectele menționate mai sus, în timp ce alcătuiți un plan de comunicare, creați un calendar pentru activitățile media, inclusiv tipul de media pe care îl alegeți ca fiind cel mai potrivit mediator pentru mesajul dvs.

DE CITIT ÎN CONTINUARE ȘI BIBLIOGRAFIE Anon., 2016-2020. Mass Media Policy Guidelines of Latvia (Ghiduri pentru politica mass-media din Letonia), Riga: s.n. Armenia, N. S. S. R. o., 2017. How to write a press release. (Cum se scrie un comunicat de presă) [Online] Disponibil la: http://www.armstat.am/file/doc/99487128.pdf [Accesat 1 12 2017]. Breckenridge, D., 2008. PR 2.0: New Media, New Tools, New Audiences. (Media nouă, instrumente noi, segmente noi de public) Upper Saddle River, N.J.: FT Press. Connell, J. & Page, S., 2015. The Routledge Handbook of Events. (Manualul Routledge al evenimentelor) New York: s.n. Craig, B., 2016. Media writing: a practical introduction. (Redactarea media: on introducere practică) Londra: Palgrave Macmillan. Dictionary, B., 2017. Business Dictionary. (Dicționar de afaceri) [Online] Disponibil la: http://www.businessdictionary.com/definition/media.html [Accesat 1 12 2017]. Dictionary, C., 2017. Cambridge Dictionary. (Dicționarul Cambridge) [Online] Disponibil la: https://dictionary.cambridge.org/ [Accesat 1 12 2017]. Dimants, A., 2009. Žurnālistika: Mācību un Rokasgrāmata. Rīga: s.n. Eldridge, S. A. F. A., 2017. The Routledge companion to digital journalism studies. (Manualul Routledge pentru studii de jurnalism digital) Londra: Routledge. Kruks, S., 2005. Radiožurnālistika. Rīga: Valters un Rapa. Murray, J., 2014. How to write an effective press release (Cum se scrie un comunicat eficient de presă) (The Guardian). [Online] Disponibil la: https://www.theguardian.com/small-business-network/2014/jul/14/how-to-write-pressrelease [Accessat 1 12 2017]. Nolte, L. & Wilcox, D., 1990. Public relations writing and media techniques. (Redactarea în relații publice și tehnici de media) New York: HarperCollins. Oğuz, A. & B., Ş. E., 2017. Research methods and techniques in public relations and advertising. (Metode de cercetare și tehnici în relațiile publice și în publicitate) New York: Peter Lang. Parry, B. & Shone, A., 2001. Successful Event Management: A Practical Handbook. (Managementul de succes al evenimentelor. Un manual practic) Londra: Continiuum. Roberts, J., 2016. Writing for Strategic Communication Industries, (Redactarea pentru industrii de comunicații styrategice) s.l.: Universitatea de Stat din Ohio (https://osu.pb.unizin.org/stratcommwriting). Singleton, A., 2014. The PR masterclass : how to develop a public relations strategy that works!. (Excelență PR: cum se elaborează o strategie de relații publice care funcționează) Chichester, West Sussex : Wiley & Sons Ltd.. Technologies, L., 2017. How to Create a Great Press Release. (Cum se creează un comunicat excelent de presă) [Online] Disponibil la: https://www.lianatech.com/news/liana-technologies-hints-and-tips/tip/how-to-create-agreat-press-release.html) [Accesat 1 12 2017]. Tutorial, P. R., 2011. https://www.youtube.com/watch?v=8UGjujm9BKw, s.l.: WFDMacedonia. Weintraub, A., 2015. Strategic public relations management: planning and managing effective communication programs. (Managementul strategic al relațiilor publice: planificarea și gestionarea programelor eficiente de comunicare) New York: Routledge. Wynne, R., 2016. How To Write A Press Release (Cum se scrie un comunicat de presă) (Forbes). [Online] Disponibil la: https://www.forbes.com/sites/robertwynne/2016/06/13/how-to-write-a-press-

release/#6d0fdec3b932 [Accesat 1 12 2017].