Vreau nr 1 by Alec Pop

Decembrie 2006 • Nr. 1

GRATIS Avem: Ni[te B`ie]i, sfaturi pentru Actorie, [oferi f`r` permis, un scuter, ponturi pentru shopping, Zune vs iPod, Drago[ Bucur & Drago[ Bucurenci…

sumar

[coal` & job Actorie, între practică și teorie Cafea, stres… a lot of fun

10 12

muzic` Am cântat cu Green Day! Made in Sweeden. Live in RO Ready to party!

16 18 24

dic]ionar urban Care-i faza cu EMO?

fashion Street fashion Go out to OUTWEAR

29 38

școală & job Dragoste, moarte & troleibuze

sport & fun Șase rolleri cu normă întreagă

auto & moto Fără carnet? Fără probleme!

gadgets & pc Colegi de cameră Zune vs. iPod

48 49

film Dansez pentru mine

carte Japonezii se cred superiori!

liceul lunii Coșbuc e UNITED! 8 2

pictorial Graﬃti ﬁles

editorial

Übercool În liceu eram un tip infect. Cu limba scoasă de-un cot, îi urmăream în pas de pudel pe câțiva profi pe care-i idolatrizam. Purtam cămașă, sacou și cravată într-o vreme în care uniformele nu fuseseră reintroduse în școală. Militam în schimb împotriva disciplinei și a conformismului. Eram rebel. Eram și singurul care știa că sunt rebel. Privit prin ochii celorlalți, păream pur și simplu infect. Din păcate, am găsit și alți tipi infecți, împreună cu care am umblat o vreme, până când ne-am făcut cu toții mari, ne-am dat seama cât suntem de infecți și am încetat să ne mai vedem. Dar asta a fost mult mai târziu. Pe vremea aceea, pentru că nimeni nu mă iubea, am început să mă iubesc singur. Și am făcut-o cum nu se poate mai găunos: pentru că nu credeam că ceva în mine poate fi luat în serios, am început să-mi upgradez învelișul. Am devenit narcisic. Am purtat șosete discromate la televizor. Am scris o carte despre drogați. Cu o mână mototoleam foițe și în cealaltă țineam Dilema. Am fost cool. În clipele de extaz, m-am urât cu pasiune. Apoi am început să visez trenduri. O vreme am alergat după ele, dar mi s-a tăiat respirația de la aerul rarefiat al înălțimilor și am luat o pauză. Am ajuns asemenea câinelui meu setter. Trend-setter. După toate ocolișurile astea, am obosit. Nu mai aveam resurse să continuu. Am încetat să mă detest. Am ajuns în punctul din filmele americane în care personajul învață să se accepte. Învățul ăsta e mai mult un dezvăț. E o privire în supa în care plutește propriul trecut: pătrunjelul ăla erai tu și cartofii erau ceilalți. Și pătrunjelul încetează să se

învinovățească pentru că nu e gălbui și nu-și mai dorește să se transforme în păstârnac. Mi-a luat mult timp să înțeleg ceea ce ar fi trebuit să văd cu ochiul liber la vârsta potrivită: că adevărata problemă nu e culoarea zarzavatului sau a legumei, ci felul în care fiecare se raportează la polonic. A durat cam mult, dar a meritat. Mă uit la tine și mă-ntreb ce mare păstârnac ai de gând să te faci în viață. Mă uit la tine și-mi zic, vorba lui Exarhu: la cum se-mbracă ăsta, tu-ți dai seama ce-i la el în casă?!

office@revistavreau.ro www.revistavreau.ro Editor: S.C. Supercar S.R.L. Director General: Alexandru Ciocâlteu Director Editorial: Andrei Crăciun Adresă: Str. Carol Davila 105-107, ap.2, sector 5, București. Telefon: 021 307.91.71, 021.307.91.72

Revistă realizată cu acordul și colaborarea Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Proiect susținut de Consiliul Elevilor din București. Redactor Șef: Vlad Ioan Tăușance Secretar de redacție: Vlad Ene

Art Director: Alec Pop Colaboratori: Sânziana Fănică (fashion adviser) Maria Popa (stilist) Ioana Mănescu (sporturi extreme și urbane) Alina Floroi (internet și literatură) Sașa Pop (literatură) Foto: Dragoș Savu Roald Aron

Director Executiv: Alice Predescu Publicitate: Maria Gavrilă Cristina Goliciu PR & events Eliza Șerban Distribuție: Cornel Calciu Tipar: G. Canale & C

Dragoș Bucurenci www.bucurenci.ro

Special thanks to: Hades Records (www. hadesrecords.com), Leonardo – Unirea Shopping Center et.1, Loona de Krystal – Calea Victoriei 101, Escape – Calea Victoriei 101, Adidas Shop – Calea Victoriei 101, Ollie Shop – Calea Victoriei 101, PNK Casual – Str. G-ral Berthlot 3-5, Hippie Shake – Calea Victoriei 122, Meli Melo – Str. Mendeleev 13, Tina R – Unirea Shopping Centre et. 1.

vedete

Lejer nehot`rât`

Cânt`rea]a, facultatea, [i actoria ța Să mai spui că e grea via șit reu a de artist! Andra să învețe destul de bine, am putea spune, având în vedere că a „văzut “ manualele și maculatura pentru Bac doar în frenezia drumurilor dintre con ru Spi la tă certe. Studen Haret, artista nu studiază muzica ci actoria, Andra dorindu-și o facultate pentru suﬂetul ei și nu una care să o ajute să-și construiască o carieră.

Coleg cu mama Mulatrul Cabral este student. Nu vă minunați până nu aflați și cine îi este colegă: mama lui. Da, ați citit bine, Cabral și mama lui sunt colegi de facultate, ba chiar mai mult sunt și în aceeași grupă, la Universitatea Ecologică, Facultatea de educație Fizică și Spor t. Ce poate fi mai frumos decât să copiezi la examene de la mama! Nici măcar nu putem să începem să ne închipuim ce discuții se pot purta între mamă și fiu în legătură cu școala, mama știe ce ai făcut și ce nu ai făcut, dar oare te poate certa că ai luat o notă mică în cazul în care ea a luat una și mai mică?

La [coala de paparazzi Mihai Gruia, membru al formației Akcent a ținut neapărat să fie și el în trend cu toată lumea și urmează cursurile unei facultăți de Jurnalism. Fie vorba între noi, probabil că îl interesează mai mult ce instrumente folosesc ziariștii pentru

a afla detaliile picante din viața lui. Drăguț am putea spune, dar ar fi și mai drăguț dacă ar reuși să ajungă mai des pe la cursuri și examene. Și eventual să le și promoveze. Nu de alta, dar altfel nu va avea cum să ne înțeleagă.

Ocupându-se mai mult de imaginea ei și mai nou de imobiliare, AndreEa a lăsat mai pe urmă partea cu învăţatul. Vedeta a ajuns pe băncile facultăţii de psihologie în urma unei cărţi care i-a plăcut foar te mult și care a trezit în ea impulsul de a ajuta oamenii. Din dorinţa de a arăta lumii că este la o facultate de stat AndreEa a intrat iniţial la ASE, dar a renunțat după primul an. Acum ea își dorește să-și facă simţită prezenţa cât mai des la cursuri pentru a evita neplăcerea absenţelor, dar și pentru a putea profesa meseria de psiholog.

Porecl` cu noroc Cele mai multe porecle sunt primite în liceu și cele mai multe reușesc chiar să se mențină în timp. Unul dintre cazurile fericite este și Keo, poreclă primită în liceu și folosită acum ca nume de scenă. Mai haios este că de curând a fost lansat un satelit care îi poar tă numele și care se va întoarce pe pământ peste 50.000 de ani. Păcat că nu îl va putea aștepta atâta timp.

[coal` & job

Co[buc e UNITED Bigsmall. {tiu c` e un slogan de reclam` pentru o ma[in`, dar asta e… ~sta e cuvântul, inventat, e adev`rat, care ar descrie perfect liceul Co[buc. Colegiul na]ional Bilingv George Co[buc, pentru a fi mai precis. Un liceu mic (dac` prive[ti cl`direa), dar mare (cum î]i dai seama dup` ce stai de vorb` cu oamenii de acolo, profesori sau elevi). 8

are-i treaba cu Coșbucul? Mi-am îndeplinit o mică fantezie pe care o am și eu din vremea liceului: să dau o lucrare de control. Fără note, însă și cu o temă simplă: „De ce sunteți în Coșbuc și nu în alt liceu?“ „Pentru mine, liceul Coșbuc a devenit o a doua casă, având în vedere că sunt aici de șase ani. Să faci Coșbucul îți dechide foarte multe uși, te face să cunoști mulți oameni mișto. Coșbucul e UNITED“ Cristina, clasa X-a. „În Coșbuc este ușor să-ți urmezi propria cale. Vrei să citești o carte bună? Îți întrebi profa de română, ba chiar îți aduce o carte de acasă. Te simți nesigur, ești emotiv? Proful de psiho îți dă de citit, psihologul școlii stă de vorbă cu tine. Ești bun la istorie, mergi la olimpiadă.“ Sorana clasa a X-a. „Fiind un liceu mic, ajungi să cunoști majorita-

Text: Vlad Ioan T`u[ance • Foto: Camil Dumitrescu

[coal` & job

Op]ionale? No problem! În plus față de materiile speciﬁce pentru un liceu bilingv predate în limba engleză, (Istoria Marii Britanii și a SUA, Geograﬁa Marii Britanii și a SUA, Studii Culturale Britanice și Americane etc.) elevii de la Coșbuc pot alege între: ✘ opționale de dramaturgie, ✘ opțional de introducere în marketing și advertising, ✘ opționale de pregătire în domeniul redactării diferitelor tipuri de texte (Successful Writing, Essay Writing, Creative Writing), ✘ opțional de cunoaștere și utilizare corectă a limbii engleze (Language Awareness), ✘ opțional privind integrarea în UE.

tea oamenilor. E o senzație OK, comodă, caldă. Mai mult, fiind un liceu bine cotat, șansele de a întâlni pe cineva care să nu fie în stare să lege două vorbe sunt minime“ Alexandra, clasa a XI-a. Câteva cuvinte despre nivelul liceului. Câteva cifre, ca să fim mai exacți: cea mai mică medie de admitere în 2006 a fost 9,22 pentru secția Real, respectiv 9,00 pentru secția Uman. OK, dar profesorii? În mod „suspect“ lumea vorbește profesorii de bine. Opinia generală pozitivă e garantată și de implicarea lor în activitățile extrașcolare, de depășirea barierei pe care-o reprezintă de obicei catedra. Un episod care mi s-a părut remarcabil a fost un Crăciun când profesorii au fost cei care au cântat colinde elevilor. Media de vârstă a profesorilor este sub 40 de ani, dar deschiderea lor către problemele elevilor este clar peste medie. „Ni se oferă destulă libertate, dar ni se și explică în ce constă ea. Doamna directoare ne-a explicat în glumă în Consiliul Elevilor cum

„libertatea pumnului tău se oprește în fața nasului meu!“ mi-a sintetizat Alexandra o lecție de toleranță greu de trecut cu vederea. Că tot veni vorba despre doamna Ilinca Buciu, directoarea liceului, trebuie să vă spun că elevi și absolvenți o pomenesc cu numele mic, fără lipsă de respect însă. Energică, francă și eficientă, mi-a rezolvat cererile legate de interviuri și shooting în treizeci de secunde. Am auzit că e la fel de tranșantă și la orele de engleză pe care le predă. Respect! Engleză și teatru Un punct tare al liceului este limba engleză. Coșbuc este un liceul bilingv care asigură regulat cam jumătate din lotul olimpic al Bucureștiului la limba și literatura engleză. No comment! Se pare că există și

o tradiție care cere ca directorul/directoarea liceului să fie profesor de engleză. Amuzant este însă să auzi pe coridoare puștii din generală sau liceeni ieșiți de la ore conversând cu naturalețe în limba lui John Lennon, cu un accent care te face invidios. Toate clasele a XI-a urmează cursul de pregătire pentru examenul Cambrige pe care-l și susțin in-house la sfârșitul anului. Bonus, la sfârșitul clasei a XII-a, elevii au ocazia să obțină un atestat de competență lingvistică. Imaginea despre Coșbuc nu ar fi întreagă dacă nu am pomeni trupa de teatru a liceului – Brainstorming, ultrapremiată în 2004, 2005 și 2006. Trupa e susținută și de absolvenți care studiază acum la UNATC sau facultăți de profil. Ne vedem în sala de spectacol!

After school Partea bizară, cel puțin pentru un ne-absolvent al liceului Coșbuc, este că oamenii rămân în liceu după ore. Pentru a face ceva ce se numește neprietenos „activități extrașcolare“. Care sunt de fapt prietenoase. E vorba de diverse cercuri/cluburi, susținute uneori chiar de alumni, actuali studenți care au absolvit Coșbucul. Printre ele: ✘ Club de teatru – trupa Brainstorming ✘ Club de teatru-sport – trupa The Players ✘ Club de ﬁlosoﬁe ✘ Club de debate în engleză „Hyde Park“ ✘ Club foto ✘ Club de dezbateri în română „Împreună“ ✘ Cursuri CODECS de leadership ✘ DJ (prin rotație în pauzele dintre ore)

[coal` & job

Actorie, \ntre practic` [i teorie Dac` ai r`spuns mereu m`tu[ilor cu „Actor“ la întrebarea „Ce Vrei S` Te Faci Când O S` Fii Mare?“ probabil c` te-ai întrebat [i cum se intr` la facultatea cu pricina. Trebuie s` fii convins c` vrei s` faci asta, pentru c` nu e u[or. Restul se rezolv`... 10

n general, prima poziție pe lista tuturor viitorilor Marcel Iureș o ocupă Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Asta nu înseamnă că opțiunea pentru o facultate particulară sau o facultate de actorie din provincie este greșită. La UNATC examenul este poate mai strict și dificil, iar locurile cu taxă se plătesc destul de scump – aproximativ 3.000 de euro pentru primul an. În sesiunea de admitere la UNATC 2006-2007 au fost scoase la concurs 58 de locuri, dintre care 6 cu taxă. Concurența a fost de aproximativ 5 persoane per loc, deci ai tot interesul să fii bine pregătit. Pe locuri, fiți gata… În funcție de talent și personalitate, pregătirea pentru facultatea de Actorie durează între o lună și un an. Ai de învățat un repertoriu, trebuie să exersezi mimică, gesturi... E bine să ai un profesor care să te evalueze și să te îndrume. O ședință de pregătire

Text: Vlad Ioan T`u[ance

[coal` & job

Resurse pe net

Idei pentru candida]i ✘ Uită-te la muuuuulte filme! Renunță o vreme la HBO pentru Cinematecă. Încearcă să înțelegi jocul și trucurile actorilor. ✘ Mergi des la teatru. E bine să știi despre ce e vorba înainte să te apuci de meseria asta. ✘ Implică-te în proiecte de teatru de liceu sau teatru de amatori. Programul EUROEST pentru licee este un exemplu la îndemână. Teatru PODUL de la Preoteasa e o altă instituție respectabilă care a format mulți actori mari. ✘ Fă sport. O formă fizică bună e obligatorie pentru a face față exerciților din Facultate. ✘ Citește teatru și nu numai. Cultura generală și cunoașterea domeniului sunt vitale pentru un actor. ✘ Mult entuziasm. Multă curiozitate. Renunță la fițe și idei preconcepute. ✘ Fii proactiv! Învață de pe acum că nu ai tot timpul dreptate și criticile te ajută să te perfecționezi. ✘ Fă o vizită la spectacole de stand-up comedy, la Cafe Deko sau La Scena. E unul dintre cele mai complexe și dificile genuri. ✘ Urmărește programele de dramaturgie contemporană. Dramacum și Tanga Project sunt două proiecte demne de luat în seamă. ✘ Fă-ți prieteni printre actori sau studenți la actorie. Din defect profesional sunt sociabili. Meseria se fură, nu-i așa?!

cu un actor te va costa între 10 și 20 Euro. Un sfat – alege-ți profesorul cu care faci pregătirea în așa fel încât să nu te inhibe. E foarte probabil să te simți mai relaxat cu un tânăr absolvent, decât cu un profesor pe care să-l știi din filme și pe care să-l fii văzut la teatru. „Este o evaluare obiectivă, nu trebuie să te forțezi să demonstrezi ceva. Trebuie doar să te iei în serios, așa cum vei dori să te trateze și publicul mai târziu“ ne-a povestit Mihai, absolvent al UNATC. Nu uita că atitudinea contează! Încă de la admitere e bine să fii prietenos și deshis cu toată lumea. Dacă vrei să faci carieră în domeniu e bine să nu uiți câteva reguli de aur: Fii pozitiv la critici! Nu bârfi! Păstrează o imagine echilibrată. Time & monney Trebuie să știi că actoria mănâncă mult timp. Foarte mult în comparație cu alte facultăți. Se

Facultăți de teatru UNIVERSITATEA DE VEST – TIMIȘOARA http://www.muzica.uvt.ro/catedre/actorie.php UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI“ – CLUJ-NAPOCA http://www.ubbcluj.ro/www-hu/pr-acad/lunga-durata.htm http://www.infotim.ro/tgst/studiu_actorie.htm UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU“ – IAȘI http://www.arteiasi.ro UNIVERSITATEA HYPERION – BUCUREȘTI http://www.hyperion.ro/module/facultati/spec.php?id_spec=23 UNIVERSITATEA SPIRU HARET – BUCUREȘTI http://www.spiruharet.ro/Teatru.html Cursuri de actorie STUDIOUL DE ARTE SCENICE ȘI VIZUALE CENTER STAGE http://www.centerstage.ro/departamente/teatru.html UNIVERSITATEA POPULARĂ „IOAN I. DALLES“ http://www.updalles.ro/cursuri/3-cursuri-profesionale/55-arta-actorului.html

întâmplă să ai cursuri de la 9 dimineața la 7 seara, iar înainte de examene ar fi bine să te aștepți la repetiții care se întind în weeekend și târziu în noapte. Obișnuiește-te cu gândul că în primii doi ani vei trăi practic în facultate, iar cei 10-15 colegi de grupă îți vor deveni o a doua familie. Odată intrat, primul lucru care o să-ți treaca pe lângă urechi, va fi: „Fă-ți fișa de castiiiing!!“. Se filmează mult în România, de la filme cu Steven Segal și telenovele cu Pepe, la reclame pentru pufuleți.

Talente sau fețe expresive se caută în permanență. La o reclamă TV care are nevoie de fața ta, vei primi cel puțin 150 Euro pentru o zi de filmare. Nu strică nici să ai un demo cu vocea ta. Câteva fraze înregistrate te pot face mai bogat cu câteva sute de euro. Nu se supără nimeni că faci bani în timpul facultății, dar nu ai voie să-ți neglijezi cursurile. Programul e destul de strict și nu e greu să fii exmatriculat pentru absențe. Dintre toate cursurile, cel mai important este cursul de Actorie. Frecvența obligatorie!

Admiterea la UNATC Prima etapă a examenului de admitere este eliminatorie și conține următoarele probe: a) Prezentarea unor versuri și a unei povestiri din repertoriul candidatului, b) Testarea calităților ritmice și muzicale c) Literatură dramatică- scris d) Test psihologic/Ateliere. A doua etapă include două probe: a) Prezentarea repertoriului (monolog, povestire, versuri) la alegerea candidatului și a comisiei b) Improvizație pe teme date – practic.

[coal` & job

Cafea, stres… a lot of fun Alex, ce înseamn` s` fi account? „Cafea, stres, telefoane care sun` non-stop, discu]ii cu echipa de crea]ie, întâlniri, prezent`ri, a lot of fun, a lot of nerves, mult râs, multe idei, glume, discu]ii în contradictoriu, ]ig`ri, prânz cu clientul, multeeee mail-uri, machete de semnat, montaj la studio, bugete, brand-uri, strategie, rezultate de business [i multe altele…“ Alexandra Cantor e account de peste 2 ani la Leo Burnett, una din cele mai cunoscute agen]ii de publicitate. {i îi place. În ideea c` s-ar putea s` v` plac` [i vou`, ne-am gândit s` dezvolt`m un pic subiectul. 12

Text: Ioan Lupan

[coal` & job

ând spui publicitate, spui în general creaţie. Aşa cum acum 10 ani toată lumea se visa avocat, acum toată lumea se visează copywriter sau Art Director. Agenţiile de publicitate sunt locuri de muncă ideale pentru tineri din motive mai mult decât logice: atmosferă degajată, program (relativ) flexibil, salarii decente. Pe scurt e cool să munceşti în advertising. Problema e că într-o agenţie nu lucrează doar creativi. Unul din job-urile mai puţin mediatizate, dar foarte importante e cel de „account“, interfaţa dintre clienţi şi agenţie. Cum te angajezi? Joburile de account disponibile sunt foarte rar anunţate la mica publicitate sau pe site-urile de job-uri. Mai mult, agenţiile de publicitate evită să apeleze la firme de resurse umane. Publicitatea este în egală măsură afacere şi familie, iar cea mai bună variantă pentru a intra în această familie este să fii prezentat de cineva. Aşadar e bine să ai cunoştiinţe printre publicitari, iar dacă nu ai, e bine să ţi le faci. Nu strică nici să ştii cine sunt Ogilvy sau Naumovici, să ştii că Leo Burnett e o agenţie mare, iar Gavrilă şi Asociaţii - un shop de creaţie. Şi aşa mai departe. Nu strică nici să te obişnuieşti cu slang-ul de agenţie, să nu te crispezi când auzi brief, target, SWOT sau mediaplan. Niciodată nu e prea devreme, mai ales dacă te gândeşti că cel mai tânăr junior copywriter din România, angajat la Leo Burnett, are 16 ani. Ce trebuie să ştii? Un început bun ar fi să te uiţi un pic pe www. iqads.ro, un site complet şi complex, care are şi un dicţionar de termeni. Dacă vrei să intri în detalii merită treci pe la un chioşc să-ţi cumperi cele două reviste de profil: Campaign şi Imagoo. Merită efortul? Merită, zic specialiştii. „Un job de account este un punct de plecare foarte bun pentru orice tânăr. E o poziţie în care poate să-şi măsoare puterile, să acumuleze informaţie, să înveţe să fie organizat şi creativ. Experienţa acumulată într-un astfel de job îţi permite să te adaptezi uşor şi în alte domenii: PR, vânzări, marketing…“ explică Dragoş Sălăgeanu, consultant în Resurse Umane. Facultăţile care te recomandă „la sigur“ pentru un astfel de job sunt Marketing-ul (la ASE, de exemplu) şi Comunicarea (există cel puţin trei secţii, în universităţi diferite din Bucureşti). Ar fi bine să te gândeşti la un job încă din anul doi. Chiar dacă e practică sau part-time, experienţa va atârna greu în CV. Cred că te-ai prins deja că trebuie să te descurci

binişor în Word, Excel, Powerpoint şi că engleza e obligatorie, chiar dacă nu-ţi iese accentul din filme. Câţi bani? Nu există un salariu minim de acount manager. În funcţie de mărimea agenţiei, experienţă şi capacitatea ta de negociere, un salariu de junior poate varia între 200 şi 350 de euro. Într-o agenţie

Program „Într-o agenţie de nivel mediu ca volum de conturi, intervalul de muncă este 9-19. De fapt, în orice agenţie, accountul va lucra şi în weekend dacă un proiect curent o cere.“ Ana Chiciu, Account LOWE

Un account ideal este… ° Organizat ° Răbdător ° Diplomat ° Sociabil ° Creativ ° Adaptabil

° Deschis spre nou ° Proactiv ° Serios ° Responsabil ° Dispus la compromisuri

Dacă ai bifat mai mult de 7 calităţi din listă, jobul ţi se potriveşte ca o mănuşă. Gândește-te că o să ai nevoie de ele din plin,

de asta depinzând nu doar munca ta, dar și succesul echipei în care lucrezi. Pare solicitant? Normal, e publicitate!

creşti încetul cu încetul, aşa că nu te aştepta la salturi spectaculoase ale salariului. Dacă vrei să rămâi câţiva ani în departament, poziţia maximă asigură un salariu care sare de 1.000 de euro. Adaugă şi beneficii gen training-uri, abonamente la sală sau piscină, vacanţe decontate parţial şi poţi să-ţi faci o idee despre ce te aşteaptă.

Defini]ie

„Ca deﬁniţie, un account are grijă de bunul mers al activităţilor de comunicare pentru un client – adică face Client Service. Real, un account scrie multe mailuri şi vorbeşte la telefon, atât cu clienţii cât şi cu cei din agenţie, încercând să convingă ambele părţi să facă ceea ce e bine pentru ambele părţi. Există şi aspectul mai puțin strălucitor, care presupune scrierea unor sumedenii de rapoarte, hârtii, prezentări etc. Per total, e un job care presupune multă adrenalină, dar şi răbdare.“ Alina Floroi, Account TBWA Merlin

[coal` & job

Dragoste, moarte & troleibuze

Încearc` s` te întorci un pic în timp – pe la 13 ani s` zicem – [i imagineaz`-]i c` e[ti chemat la o audi]ie unde prime[ti un scenariu plin de cuvinte la care pân` [i MTV-ul ar b`ga bip-uri [i c` ]i se propune s` joci rolul principal într-un film care se va turna în cartierul Rahova. 14

ă zicem că eşti tentat să accepţi rolul. Următorul punct pe ordinea de zi este să reuşeşti să îi convingi şi pe ai tăi să te lase să joci în film. Şi de ce nu te-ar lăsa? Până la urmă e o şansă căreia nu-i poţi da cu piciorul. Şi despre ce e filmul ăsta? te întreabă mama ta după ce ţi-a pus ciorbă în farfurie şi v-aţi aşezat la masă liniştiţi. Păi, e despre un băiat care se îndrăgosteşte de o prostituată, spui tu cu o voce timidă. Cel mai probabil, la replica asta, mamei tale i s-ar opri mâncarea în gât. Nu e ceea ce crezi, îţi pot explica, ai spune tu probabil, dându-ţi seama că vocea ta e sugrumată. Ia dă-mi şi mie scenariu’ ăla să-l citesc, ar spune ea şi tu te-ai duce în cameră să-ţi iei rucsacul unde ai print-ul cu scenariul şi i l-ai da spăşit, fără explicaţii suplimentare. Şi mama ta ar uita de farfuria de ciorbă şi l-ar citi pe nerăsuflate, iar ţie ţi-ar fi greu să o priveşti în ochi când îşi va ridica privirea din foi.

Text: Sasha Pop • Foto: Maria Alexe & Hifilm

[coal` & job

A[a a \nceput Într-o zi s-a înscris la o agenţie de casting. Într-o altă zi a primit un telefon. Era invitat la un castig, un casting pe care l-a şi luat. Aşa a ajuns Gabriel Huian în videoclipul Corinei şi al lui Pacha Man pentru piesa „Noi doi“. Clipul s-a dat la TV, câţiva colegi l-au văzut şi i-au zis: hei, salut, te-am văzut la televizor. Aşa l-a remarcat şi tânărul regizor Cristian Nemescu, care pe atunci era în faza de pregătire a filmului „Marilena de la P7“, însă nu i-a spus nimic lui Gabriel având în vedere că încă nu-l cunoştea. A făcut însă eforturi serioase să-l cunoască, căci a găsi un puşti care să joace într-un film nu-i o treabă prea uşoară, mai ales dacă rolul e complex. Cristian a dat telefon la toate agenţiile de casting din oraş şi, când în final l-a găsit pe puşti, l-a invitat direct la audiţie. Cam aşa a parcurs Gabriel prima lecţie a vieţii de actor, având norocul ca soarta să facă bastonaşe în locul lui. Aşa mi-am imaginat eu că s-a desfăşurat ziua lui Gabriel Huian când i s-a propus să joace rolul lui Andrei din „Marilena de la P7“. Şi apoi am încercat să mă pun în pielea ambelor personaje. Recunosc că m-a interesat în egală măsură să ştiu cum au digerat această experienţă Gabriel şi mama lui. Aşa că i-am invitat într-o duminică în oraş să stăm de vorbă. Au acceptat. Ne-am întânit la statuia lui Mihai Viteazu şi am profitat de momentele de început ca să-i studiez cât mai atent. Gabriel e un băiat timid şi frumos ca în filmele sud-americane de bună calitate (vezi de exemplu Amores perros, Y tu mama tambien sau Cidade de Deus). Iar doamna Huian e o cloşcă în sensul bun al cuvântului – o mamă care a ştiut să-şi strunească cei doi băieţi rămaşi fără tată în urmă cu cinci ani, dar şi să comunice cu ei. Când a citit scenariul prima oară, Gabriel şi-a zis: e doar un simplu rol. Un simplu rol care s-a transformat într-o experienţă de viaţă. Ca în orice poveste inţiatică, au fost trei probe pe care Gabriel/Andrei a trebuit să le treacă. Prima şi poate singura amuzantă a fost aventura șofatului unui troleibuz. Am uitat să vă spun, că pentru a o cuceri pe Marilena, prostituata de care s-a îndrăgostit (în film), Andrei fură troleibuzul pe care îl conduce tatăl său. Nicio curvă nu te bagă în seamă dacă n-ai maşină, nu-i aşa? Pentru scena cu troleibuzul s-au tras două duble, pentru că la prima Gabriel a buşit maşina în care era operatorul. Altfel, Gabriel spune că a învăţat repede şi că nici nu i s-a părut foarte greu să urnească ditamai hardughia. A doua probă, mult mai complicată, a fost cea a iubirii. Chiar dacă teoretic personajul a fost cel care a trecut prin iniţierea erotică, bănuiesc că nici pe actor nu l-au lăsat rece scenele mai strong. Îmi imaginez că nu-i foarte uşor să fii adolescent şi să-ţi păstrezi calmul când două fete îşi ridică

tricoul în faţa ta şi o echipă întreagă, ba chiar şi o cameră de filmat, sunt cu ochii pe tine. Gabriel însă nu e foarte vorbăreţ pe tema asta. Tot ce îmi spune e că s-a înţeles bine cu fetele, ca şi cu restul actorilor de altfel. No other comments. Scena despre care Gabriel mărturiseşte pe faţă că l-a impresionat e cea în care Marilena se omoară. Moartea e întotdeauna greu de privit în faţă. Şi cu asta am ajuns la proba trei. Din păcate, Gabriel a trebuit să facă faţă şocului morţii nu doar în film ci

Urm`torul pas

Hifilm, studioul care a produs filmul lui Nemescu le-a pus la dispoziţie lui Gabriel şi mamei lui un psiholog care să discute cu ei implicaţiile pe care filmul le-ar putea avea asupra puştiului şi a familiei sale. Mama lui Gabriel a fost la început foarte precaută şi îngrijorată însă când l-a văzut pe Andrei venind de la filmări relaxat s-a bucurat că nu a lăsat această şansă să treacă pe lângă el. Pe scurt, după cele două săptămâni de filmare cu echipa lui Cristian Nemescu, Gabriel nu doar că a devenit mai comunicativ, dar s-a hotărât şi ce drum vrea să urmeze în viaţă. La anul va da la secţia de actorie a liceului Dinu Lipatti.

şi în viaţă. La doar câteva luni după ce s-au încheiat filmările regizorul Cristian Nemescu şi sunetistul Andrei Toncu au murit într-un accident stupid. Când a auzit de moartea lui Cristi, prima reacţie a lui Gabriel a fost să-i scrie un e-mail lui Oto, sunetistul de care se apropiase şi cu care mai ţinea legătura. Apoi şi-a dat seama că cea de-a doua victimă fusese chiar el şi e-mail-ul a rămas nescris. A rămas însă foarte puternică impresia celor două săptămâni de filmare şi microbul actoriei, al camerei de filmat, al poveştilor în imagini.

In memoriam

Cristi şi Oto nu vor mai face filme… Pentru Marilena de la P7, Cristi Nemescu a fost distins post-mortem cu premiul pentru cel mai bun lungmetraj la Festivalul de Film de la Milano. Anul acesta, organizatorii festivalului au făcut o proiecţie în memoria regizorului de 27 ani. De asemenea, filmul a fost selecţionat la festivalul de la Cannes. Familiile lui Cristian Nemescu şi a lui Andrei Toncu împreună cu producătorul Ada Solomon au decis să înfiinţeze o fundaţie, numită „NexT“, dedicată sprijinirii producţiei de scurt şi mediumetraje ale tinerilor cineaşti.

muzic`

Am cântat cu Green Day! Stoi e \ntr-un fel eminen]a cenu[ie a grupului E.M.I.L. Iese cel mai pu]in \n eviden]` la concerte, dar \n mod clar n-ai cum s`-i ignori sound-ul chit`rii. Anul trecut a spart \ns` ghea]a cântând la Budapesta o pies` al`turi de Green Day. Despre concert [i nu numai, \n interviul care urmeaz`. Știu că ai mai auzit asta de sute de ori… Cum a fost pe scenă? „Green Day a fost şi este pentru mine cea mai mare trupă din rock’n roll. Îi ascult de peste 10 ani şi au reprezentat principala mea motivaţie de a mă apuca de cântat. În perioada 2004-2005, odată cu lansarea operei rock „American Idiot“, Green Day au avut cel mai bun moment din istoria lor de peste 16 ani. Turneul de promovare a durat 17 luni şi a acoperit 4 continente. Din fericire, am reușit să văd 2 dintre aceste concerte din primul rând, de la un metru de cei de pe scenă. Au fost cele mai frumoase şi profunde 4 ore din viaţa mea. Faptul că m-am urcat pe acea scenă şi am cântat o melodie cu trupa mea preferată, după care am primit cadou chitara de la Billie Joe Armstrong, chiar nu poate fi descris în cuvinte… Aştepți ceva absurd o viaţă şi la un moment dat, după

foarte mulţi ani, chiar ţi se întâmplă. A fost ceva foarte intens, ceva care m-a schimbat definitiv. Şi nu mai am 15 ani de foarte multă vreme…“ După experienţa cu Green Day te-ai simţit mai degrabă frustrat sau motivat? Puţin din fiecare. Am mers cu trenul în ziua aceea aproape 14 ore şi m-am gândit serios să nu mai cânt niciodată cu nimeni. Şi avea sens, nu? Am cu 10 ani mai mult decât ascultătorii de E.M.I.L., am avut nişte concerte fantastice cu trupa în toată ţara şi am cântat cu Green Day în faţa a 12.000 de oameni. Ce mai era de făcut în plus? Apoi am ajuns acasă şi mi-am dat seama (ajutat de colegii de trupă şi prieteni) că dacă m-aş opri aici, gestul lui Billie şi-ar pierde din semnificaţie. Toţi mi-au zis că am primit acea chitară să cânt la ea ani de zile, nu să o pun in cui! Cred că până la urmă au avut dreptate, nu?

Am avut la Bucureşti Placebo şi Depeche Mode. La cine speri să cânţi în deschidere în curând? S-a văzut că orice este posibil dacă îţi doreşti foarte tare. Aştept aşadar să deschid cu E.M.I.L. concerte pentru NOFX, Less than Jake, Mad Caddies, No Use For a Name, Lagwagon (Hefe ştie de ce am enumerat trupele astea). De ce nu nume mari din istoria rock’n roll-ului ca Red Hot Chilli Peppers? Dar asta e parcă puţin mai greu.

Pe cine pariezi din „noul val“ românesc? Există câteva trupe punk-rock/ska foarte bune care vor cânta din ce în ce mai des pe mica scenă a cluburilor de subsol: Pistol cu Capse, Nişte Băieţi, Buzz, Chester, Spook, Cobe, Dance Trauma, Cerbii din Carpaţi… Pistol cu Capse cred că vor avea un mare succes pentru că, asemenea echipei Steaua, sunt un grup unit de foarte mulţi ani şi au multe „meciuri“ în picioare!

Andrei Stoianovici (Stoi)

Playlist-ul de suflet:

° chitară de 10 ani, în E.M.I.L. (de la înfiinţarea trupei în aprilie 2000) ° 26 de ani, arhitect ° a terminat liceul Şincai în 1998 şi Arhitectura în 2004 ° posesor abonament la tribuna II – stadion Ghencea ° cult pentru Gică Hagi şi generaţia de aur a fotbalului românesc ° obsedat de jocurile: FIFA, Splinter Cell, Max Payne, Hitman şi Monkey Island ° conduce un Renault Clio ° băuturi: şurubelniţa şi vinul roşu cu cola ° adoră filmele lui Martin Scorsese şi Quentin Tarantino

Green day – Give me novacaine NOFX – Marxist Brothers Rancid –Tropical London Sublime – Doin’ time No Doubt – Sunday Morning Less than Jake – Rest of my life Transplants – Crash and Burn Me First and the Gimme Gimmes – Take it on the run The Clash – London Calling RHCP – Zephyr Song

Texte: Ion Lupan • Foto: Andrei Stoianovici

muzic`

Turneu cu Ni[te B`ie]i După albumul „Rom, Fum și Vanilie“, trei dintre componenții trupei E.M.I.L. au pus în practică un nou proiect personal. Barbu (bas), Gabi (chitară), Piti (tobe) l-au cooptat pe Albert (Hotel Fetish & Molotov Cocktail) și împreună s-au pus pe repetat, înregistrat, cântat cover-uri punk după... șlagăre din muzica ușoară românească. Fără nici un fel de finanțare, trupa a bătut în lung și-n lat țara românească. Au mâncat, au băut, s-au cazat și s-au deplasat din „banii de intrare“, o acțiune care demonstrează că în România se mai poate face muzică și fără bani. Au plecat din București de la Club Underworld către Ploiești, Brașov, Cluj, Zalău, Deva, Sibiu. Dacă sunteți gata pentru hit-uri de neuitat ca „Ioane Ioane“, „Sus în deal e-o casă“ sau „Un copac cu flori“, așa cum nu le-ați mai auzit niciodată atunci mergeți la un concert Niște Băieți.

Muse – s-a filmat la noi, sau nu? Ultimul videoclip al trupei Muse a fost filmat într-unul din studiourile de pe melegurile mioritice. Din păcate, la realizare nu a participat și formația, deoarece prezența lor nu a fost necesară pe platoul de filmare. Too bad for the groupies. Kinghts of Cydonia, căci acesta este numele lui de videoclip, s-a realizat într-o manieră „western fantastic“. Adică, personajul principal este un cowboy futurist care se luptă cu dușmani în scheme de kung-fu pentru a-și salva iubita. Trupa apare sub forma unei

Texte: Vlad Ene

holograme care cântă într-un bar western și nu intervine în acțiunile curajosul personaj, ci doar îi oferă o coloană sonoră adecvată. Deși story-ul pare destul de stupid pentru o trupă ca Muse, realizarea din punct de vedere al imaginii și decorurilor este foarte bună. A, și dacă nu mă credeți că este filmat în România, urmăriți marca auto tradițională, Dacia, care apare în câteva secvențe. Pentru a viziona Dacia și tot videoclipul intrați pe site-ul www.knightsofcydonia.com.

O nou` trup` la orizont Formația se numește The Prom Kings și același este și titlul primului album. Membrii fondatori, Luke (percuție) și Joey (chitară), după câțiva ani de repetiții și căutări prin diferite stiluri de rock, îl găsesc pe vocalul Chris la o petrecere. Împreună se hotărăsc să împingă soundul trupei spre un rock mai agresiv și reușesc să ajungă acolo prin înlocuirea fostului basist cu Mauricio. Au refuzat mai multe case de discuri celebre pentru a înregistra primul album în studioul mentorului spiritual Michael Carney.

„Bleeding“, „Alone“, „Blow“ și „The One“ sunt câteva piese de pe CD care atrag atenția prin ritmicitate, riff-uri puternice, atingeri industrial și nu în ultimul rând ritmuri funky. Acestea din urmă fac din rock-ul modern cântat de The Prom Kings o muzică pe care se poate dansa fără a pierde esența de muzică rebelă. Contrar faptului că i-am putea asemăna cu Linkin Park, ca atitudine, trupa se dezice de sfera plictisitoare a anilor ’90 și se apropie mai mult de energia care umplea stadioanele prin anii ’80.

muzic`

Made in Sweeden. Live in RO D

acă n-ați ajuns la concertul Promoe de la Agronomie, ați piedut evenimentul de hip-hop al anului. Sau poate chiar al ultimilor ani. Dacă înainte mă plângeam că nu vin la noi decât artiști care deja nu mai sunt devorați altundeva, acum mă plâng că nu am destui bani să-i văd pe toți. Hades Records, un label hip hop underground românesc, împreună cu Fat Ladies Events, s-a decis că a venit timpul ca unul dintre cei mai apreciați MC din Europa să poposească și pe la noi. S-au vorbit ei cu oamenii de la Yo!Raps și Radio Guerrilla, au mai găsit niște sponsori și au pus-o de un concert accesibil tuturor celor care apreciază

muzica hip hop și nu numai. Primul meu contact auditiv cu acest meșterul de versuri pe nume Promoe, a fost acum aproximativ un an, când un prieten m-a îndemnat să-l ascult. Nu știam nimic despre el, doar faptul că face parte din mișcarea hip hop. Primul album pe care am pus mâna a fost „Long Distance Runner“ și nici până în ziua de azi nu l-am scos din playlist-ul personal. Plecând de la mesajul versurilor, m-am decis sa aflu mai multe despre el. Primul lucru pe care l-am aflat intrând pe site-ul său – www.promoe.nu – a fost faptul că este suedez, ceea ce nu îmi imaginam ascultând fluiditatea limbii engleze cântate. Am mai aflat că prime-

le sale legături cu lumea muzicii au fost la începutul anilor ’90 când l-a întâlnit pe EmBee, cu care a înregistrat primele sale piese. Prin ’92, Cosmic (de la The Hot Dogs) li s-a alăturat pentru a forma Looptroop. După mulți ani de muncă și distilare a stilului, în ’99, cei de la Looptroop și-au înființat propria casa de productie – David Vs. Goliath – iar în anul 2000 au scos pe piață primul lor album. 2001 a fost anul în care Promoe s-a lansat ca artist solo cu albumul „Government Music“ urmat de materialul Looptroop cu numărul doi intitulat „The Struggle Continues“ în 2002. Ambele albume au fost primite bine de piață, reorganizând sensibil ierarhiile hip-hop-

ului european. Următorul proiect Promoe avea să apară abia în 2004, iar topic-urile abordate în acest album sunt în principal politice. Datorită turneelor supraîncărcate, cât

și vacanțelor în Jamaica, Cuba, Maroc sau Spania, albumul este intitulat „Long Distance Runner“. Ultimul album Looptroop a apărut anul trecut sub numele de „Fort Europa“.

|n turneu Pe 26 septembrie anul curent, Promoe a lansat „White Man’s“ „Burden“ în care incearcă să-și analizeze propria poziție într-o lume a claselor sociale, dar și istoria și discriminarea rasială. Promoe face din toate aceste probleme o povară; încercând să sublinieze ideea îndobitocirii populare prin puterea sistemului. A se asculta cu mintea deschisă! Concertul din București din 4 noiembrie 2006 face parte din turneul de promovare al albumului. Au avut onoarea și bucuria să participe la show 8 trupe românești: Cast, Shy Beatz, Funktastics, Dagga, KST, Pirats Klan, Turntable Science și VeritaSaga. Dacă nu îi cunoașteți, ascultați-i pe îndelete.

Text: Yazee Jay • Foto: Daniel Pedersen

muzic`

Battle Off Da Dome 3 Prob` de microfon? Nu, prob` de m`iestrie. Altfel spus „Battle Off Da Dome 3“ – un concurs de improviza]ie pentru MCi de hip hop. Cam ce-a]i v`zut în 8 Miles, doar c` f`r` Eminem [i cu ceva mai mult sim] al umorului. Aten]ie, con]ine limbaj vulgar [i scene de violen]` strict verbal`! Anul ăsta Hades Records a umplut de trei ori clubul B52 cu fani puşi pe petrecere şi MCi puşi pe ceartă. Regulile concursului au fost simple: concurenţii urcă câte doi pe scenă şi au fix două minute să-şi demonstreze calităţile şi supremaţia. Un duel verbal în rafale de câte 30 de secunde în care arma e microfonul. Unii au mizat pe conţinut explicit, alţii pe subtilităţi implicite. Oricum, show-ul a fost supertare. Într-un astfel de concurs se premiază în primul rând spontaneitatea şi inspiraţia, versurile făcute de acasă fiind sancţionate de juriu. Ai voie să-ţi ataci verbal şi să-ţi intimidezi prin

gesturi adversarul, aşa că de multe ori situaţia de pe scenă pare destul de încinsă. Însă nu degenerează niciodată, ostilităţile fiind limitate la timpul celor 2 minute de concurs. În mare parte MCi se cunosc şi se respectă, iar întrecerile sunt ocazii bune de socializare, limba literară fiind singura „victimă colaterală“. În aparenţă însă, pentru că la un „battle“ ai ocazia să auzi şi versuri de calitate, care-și vor găsi poate, la un moment dat, locul în manualele alternative. Dacă nu mă credeţi, vă aştept la B52, la finala „Battle Off Da Dome 3“ din 30 noiembrie, unde se vor întâlni cei mai buni dintre cei mai buni.

Hades Records (re)prezint` Hades Records este singurul label din România care s-a implicat în promovarea muzicii hip hop nu doar prin producţie audio-video, ci şi prin organizarea de showuri live. Începând cu sfârşitul lui 2003, Hades a susţinut periodic evenimente în București, Timişoara, Constanţa, Costinești, Oradea, Cluj, Targoviște, Craiova, Iași și Piatra Neamț. În perioada decembrie 2003 – august 2006 au cântat cu

banner-ul Hades Records desupra capului nume importante ale genului din țară și de afară: Bitza, DJ Dox, DJ Swamp (BUG Mafia), Cheloo, Freakadadisk (Parazitii), Puya (La Familia), RACLA, Raku/Zale, K-Gula, Pirats Klan, CTC, Stoe Toxxic (Da Hood), niste Gettodaci, JZArecta (rapper din Mexic), DJ Blue (New York), Turntable Science, VeritaSaga, USM, KST, Dagga, Funktastics, BRG, Intervenții Lirice...

Text: Ioan Lupan • Foto: Hades Records

Hai la lupta cea mare! La fel ca în jazz, competiţia și improvizaţia au stat la baza evoluţiei hip hop-ului ca gen muzical. Cu timpul, MC-ul („Master of Ceremony“) şi-a depăşit rolul de „animator“ de petreceri, transformându-se în artist, „entertainer“, lider de opinie. Bineînţeles, s-a ajuns şi la întrebarea „cine e mai bun?“… Pe stradă sau pe scenă, în cadrul „cypher“-urilor, MC-ul îşi expune calităţile de „lyricist“ prin „freestyle“, demonstrându-şi va-

loarea în faţa celor din jur şi în faţa adversarului. Aşa s-a născut noţiunea de „hip hop battle“: doi rapperi se „duelează“ verbal pe scenă, având drept arme o imaginaţie bogată şi un vocabular extins! Hades Records a introdus în România conceptul de „Battle Off Da Dome“ (improvizat, pe loc) pe o scenă, în faţa unui public. A fost mai întâi o ediţie de test, de două runde, şi apoi primul „Battle Off Da Dome Tournament“, în 2004.

muzic`

CRBL – Dansul presupune pasiune Cânt`re], dansator, coregraf [i chiar actor (a jucat într-un film horror al`turi de Olivier Martinez), CRBL este unul dintre cei mai c`uta]i b`ie]i buni din muzica româneasc`. Munca depus` în cadrul [colii de dans pe care a înfiin]at-o în urm` cu câ]iva ani, i-a adus un binemeritat motiv de mândrie. Cum ai ajuns, alături de trupa Big Bounce, să participi la cea de-a cincea ediție a Campionatului Mondial de hip hop? În primul rând aș vrea să spun câteva cuvinte despre Big Bounce. Big Bounce este o mișcare care tinde să promoveze cultura hip hop în România. Hip hop înseamnă: breakdance, graffitti, DJ și MC. Am început prin a organiza cursurile de breakdance și a forma o trupă de B-Boy pentru a merge în competițiile naționale și mai nou și la cele internaționale. În urma invitației celor de la IDO (International Dance Organization) de a participa la concursul desfășurat la Oradea trupa Big Bounce a reușit să câștige locul 1 la secțiunea trupe și locul 1 și 2, la secțiunea breakdance solo. Premiile câștigate i-au calificat pentru Campionatul Mondial de hip hop de la Bremen. Cât de mult v-ați antrenat? În mod normal trupa are antrenamente o dată la două zile. Show-ul acesta însă a necesitat mai multă pregătire decât de obicei, așa că băieții s-au antrenat zilnic. Big Bounce a reușit să câștige locul 3 la secțiunea breakdance formații, iar la secțiunea breakdance solo, Alexandru Lazea a câștigat locul 5. La această competiție au participat peste 30 de țări. Momentan trupa se pregătește pentru un eveniment pe data de 9 noiembrie

și are de asemenea antrenamente zilnice. Ce ați învățat din acest concurs? Adevărata lecție au învățat-o membrii Big Bounce. Ei sunt cei care s-au confruntat cu talente internaționale în breakdance și au reușit să rămână la înălțime. Au învățat că dansul nu implică doar talent, ci și pasiune și foarte multă muncă. Toate acestea combinate duc la adevarata performanță. Care este motto-ul tau în viață? Motto-ul după care mă ghidez este: „Only the strong survive“. Și nu trebuie uitat că „dacă vrei ceva cu adevărat, atunci reușești!” Cum ți-a influențat viața dansul? Dansul mi-a schimbat viața radical. Tot ceea ce fac acum are legătură cu această artă. Fiecare copil își alege la un moment dat o cale pe care vrea să o urmeze în viață, calea pe care am ales-o eu a fost dansul. Pentru că de mic am apreciat această artă și mai mult decât atât am avut și talentul necesar să o practic. Se spune că procentajul este 1 % talent, 99% muncă, dar părerea mea este că talentul este cu mult mai important. Pe lângă muncă și talent, fiecare copil trebuie să țină minte că sunt necesare pasiunea și dedicarea. Ce trofeu îți dorești cel mai mult să facă parte din palmaresul tău?

Cea mai înaltă distincție în breakdance care vine o dată cu participarea la BOTY (Battle Of The Year), cel mai mare concurs de acest gen, la nivel mondial. Vom participa în martie la BOTY Balkan, după care în urma unei calificări vom putea ajunge la BOTY mondial, concurs desfășurat în Germania. Care sunt criteriile după care îți selectezi dansatorii? În primul rând, caut dansatori talentați, dar care se pot integra ușor în echipă, oameni cu simțul responsabilității. Ce sfaturi ai pentru tinerii care ar vrea să se apuce de breakdance? În ultimul timp, breakdance-ul a luat amploare până și în România . Este un sport, o mentalitate, un mod de viață invidiat de mulți. Cei care vor să practice breakdance-ul, trebuie să înceapă acest sport într-o sală de sport și să încerce să-și protejeze cât mai mult corpul, folosind genunchiere, cotiere etc.

Vitrina cu premii

Playlist-ul de suflet:

„Am câștigat cinci concursuri din 1994 până în 1996, și nouă alături de trupa Big Bounce: locul întâi – „Campionatul de dans Brașov“ – Brașov 2004, locul întâi – „Campionatul de Break-dance“ – Lugoj 2005, locul întâi – „Campionatul de Break-dance și street dance“ – Iași 2005, locul al doilea și al treilea – „Concursul de dans Nympheea“ – Oradea 2005, locul întâi – „Campionatul de Break-dance și street dance“ – București 2005, locul întâi – Concursul IDO secțiunea trupe – Oradea 2006, locul întâi și locul al doilea – Concursul IDO secțiunea solo – Oradea 2006, locul al treilea – „Concursul de dans Nympheea“ – Oradea 2006, locul al treilea – Campionatul Mondial de Hip Hop.“

P. Diddy – I’ll be missing you Nelly – E.I. R. Kelly – Thoia thing Missy Elliot – Work it

Text: Alice Marcu

muzic`

Noroc cu neorock-ul! Dou` trupe rock au rupt gura târgului \n acest an. Le-am ales pentru c` ambele au \n componen]` membri foarte tineri, de aceea[i vârst` cu voi. Al`turi de nume ca The Kooks, The Raconteurs, The Killers, cele dou` trupe

reprezint` noul val din ce am mai putea s` numim muzic` rock. Dac` Tokio Hotel vin cu un look [i un sound influen]at parc` de HIM, Panic! at the Disco sunt revela]ia stilului emo. Mai multe, mai jos.

Tokio Hotel – Invadatorii nem]i Se știe că trupele formate din componenți foarte tineri sunt adesea ținta atacurilor virulente ale criticilor. Nu asta a fost și soarta celor patru teenagers-i germani, care în loc să se aleagă cu replici de genul: „Versuri fără viață și fără mesaj“, „Trupă tânără ce încă își caută sound-ul“ sau „O încercare lăudabilă, dar…“, primesc numai cuvinte de apreciere. După ce au scos pe piață primul single „Durch den Monsun“ (Through the Monsoon), s-au trezit direct pe primul loc în topuri, unde au și rămas pentru câteva săptămâni. Mai scot un single – „Schrei“ (Scream) – și cum unu’ și cu unu’ face doi, se trezesc direct cu aur la premiile MTV din Germania și Austria. Următorul pas este, evident primul album, ce primește numele celui de-al doilea single, Schrei. Cine suspectează o imagine manipulată a trupei, se înșeală amarnic. Tokyo Hotel și-au format singuri sunetul, au compus

singuri piesele, iar versurile lor mai au și ceva de spus, nu sunt doar vorbe aruncate peste un negativ. La baza acestei formații sunt doi puști de 16 ani. Bill este solistul vocal și compozitorul trupei. Împreună cu fratele său geamăn Tom (chitară), i-au cooptat în 2001 pe Georg (bas) și respectiv Gustav (tobe). Cu secțiunea ritmică asigurată, băieții s-au pus pe repetat, compus și cântat live, până în 2005 când li s-a dat șansa unică de a intra într-un studio de înregistrări. Munca alături de profesioniști i-a maturizat și i-a motivat pe cei patru băieți, astfel că la sfârșitul anului albumul era gata. Marea întrebare de pe buzele tuturor era acum dacă cei 4 puștii vor face față unui concert live de proporții. Curioșii au fost satisfăcuți când trupa și-a încheiat anul cu un mega concert la care au participat peste 75 000 de oamenii. Să-i vedem cum se descurcă încontinuare.

Panic! at the Disco – Revela]ia emo Din Las Vegas-ul anului 2005 explodează post-emo-pop-ul Panic! at the Disco cu albumul de debut „A Fever You Can’t“. Trupa a luat ființă atunci când Spencer Smith (tobe) și Ryan Ross (chitară) au obosit să se tot joace cu acorduri de la Blink 182 și s-au apucat de compus piese noi. Au completat cvartetul cu doi colegi de clasă, Brendon Urie (chitară/voce) și Brent Wilson (Bas). Împreună au căutat prin diverse influențe și au ajuns să îmbine o linie melodică, la bază pop, cu diverse beat-uri techno. Au înregistrat câteva demo-uri pe care le-au postat pe net și după scurt timp au atras atenția celor de la Decay-

dance. Label-ul a avut încredere în ei, deși nu avuseseră nici un concert live și le-au produs câteva cântece. Apoi i-au trimis într-un turneu, Nintendo Fusion Tour, alături de Fall Out Boy, Motion City Soundtrack, Boys Night Out. Băieții s-au descurcat admirabil și single-ul lor „I Write Sins Not Tragedies“ a ajuns în top 40 la scurt timp de la lansare. Astăzi, Panic! at the Disco cântă la concerte cu casa închisă, iar albumul lor de debut „A Fever You Can’t“ s-a vândut ca pâinea caldă. La premile MTV de anul acesta au câștigat distincția Video Of The Year, depășind concureții ca Madonna sau Red Hot Chili Peppers.

Text: Vlad Ene

muzic`

Acela[i pop cu alte fe]e Un comeback [i un nume nou pentru stilul deja consacrat. Ce aduc nou? Simplu. O nou` fa]` pentru un gen de muzic` care cam intrase \n lâncezeal` [i monotonie. Gnarls Barkley este o imagine atent construit` \n jurul unui perso-

naj misterios, dar [i un sound nou, o \mbinare de hip-hop, funk [i soul. Nelly Furtado revine dup` o absen]` de lung` durat` [i \mpreun` cu Timbaland se a[eaz` confortabil, din nou, \n topuri. Era [i p`cat s` se piard` a[a o voce.

Gnarls Barkley - Misterul din spatele numelui

Nelly Furtado – Comeback în for]` După o perioadă de timp în care nimeni nu a mai auzit nimic despre Nelly Furtado, avem din nou vești bune. După hit-ul din 2001 „I’m like a bird“, cântăreața canadiană are un comeback extraordinar în State cu noul album „Loose“. Magicianul din spatele sunetului de excepție este nimeni altul decât celebrul producător de R&B, Timbaland. O colaborare de mare succes, am putea spune, căci Timbaland a simțit că sound-ul zilelor noastre nu se potrivește cu timbrul vocal al cântăreței. Astfel el a ales o atmosferă de sunete apropiată perioadei anilor ’80 și rău n-a făcut. Reggaeton-ul din „No Hay Igual“ dă mâna cu duetul pop clasic al

Text: Vlad Ene

piesei „Promiscuous“, fără ca saltul între genuri muzicale diferite să deranjeze urechea ascultătorului. Cum Timbaland duce lipsă de orice, numai de inspirație nu, s-a jucat cu vocea lui Nelly și a trecut-o prin diverse efecte cum ar fi cel din „Say It Right“. În acest moment, Nelly Furtado se află în plin turneu de promovare al albumui. Pentru a face acest lucru a trebuit să renunțe la noua ei carieră de actriță. Dacă lucrurile nu i-au mers chiar bine în muzică, probabil că s-a gândit să-și încerce norocul și alt domeniu. Din fericire sau din păcate, nu o să mai apucăm să vedem și filme cu Nelly Furtado. Să-i ascultăm albumul atunci.

Cine este Gnarls Barkley? Este întrebarea care a apărut instantaneu pe buzele tuturor după ce au văzut în direct, la premiile MTV, live-act-ul superhitului Crazy. Pentru cei care nu au văzut spectacolul, membrii trupei au cântat costumați în personaje din Star Wars. Dacă scotocim trecutul, îl regăsim pe Gnarls Barkley simultan afiliat la două grupări: Dungeon Family din Atlanta și Georgia cu a sa grupare Elephant Six. Nici o lămurire. Dacă e să-i luăm la bani mărunții pe ceilalți membrii ai trupei Danger Mouse și Cee-lo Green nu primim nici un fel de informație despre cum, unde și când s-au întâlnit. Danger Mouse este nominalizat la Premiul Grammy pentru munca la Gorillaz și poate de aici aura de mister aruncată peste Gnarls Barkley. Oricum ar fi, Danger Mouse, și-a lăsat amprenta pe două aspecte

importante, imaginea videoclipurilor și conceptul albumului. Construcția videoclipurilor merge mână în mână cu muzica și participă la adâncirea misterului. La albumul, „St. Elsewhere“, a fost folosită aceași rețetă ca la Gorillaz: un superhit care te face curios să asculți restul. Dar, dacă asculții tot albumul ai să descoperi că în spatele imagini atent construite se mai asunde și o vastă experiență muzicală. Este un album complex și reflectă mai toate aspectele muzici pop. Regăsim varii influențe muzicale, de la funk până la soul și o grămadă de indici contradictori despre cine este cu adevărat Gnarls Barkley. Dacă la final aflăm sau nu, identitatea lui Gnarls Bakley, nu contează atât de mult. Contează că ni se atrage atenția către o trupă care a mai revigorat genul pop destul de amorțit de vedetele prefabricate.

muzic`

Ready 2 party!!! Într-un sfâr[it! Peisajul de clubbing din Bucure[ti începe sa aib` [i vârfuri. Din ce \n ce mai multe evenimente \[i disput` titlul de „Cel mai mare“, „Cel mai important“, „Cel mai, ce vre]i voi“. Heineken Music Thirst are [anse mari la titlu. M`car pentru toamna asta. Nu de alta, dar a adus la noi dou` nume din poll position-ul scenei din UK. 2 Many DJs aka Soulwax [i Groove Armada sunt trupe de baz` pentru oricine are cultura general` \n muzica eletronic`. A[a c`, trece]i la lec]ii! 24

roove Armada este un duo format din Andy Cato și Tom Findlay. Cum le-ar sta bine și unora de la noi, cei doi nu s-au trezit brusc în fața platanelor ci au luat-o cu binișorul, de la studiul instrumentelor muzicale. Astfel, Andy Cato a studiat trombonul, basul și pianul, atât de bine încât a fost nominalizat ca „Cel Mai Bun Tânăr Muzician de Jazz al UK“. Cu premiul în buzunar și cu o puternică pasiune pentru nou apăruta muzică disco, lui Andy nu-i rămâne altceva de făcut decât să-l găsescă pe viitorul său partener, Tom Findlay. Acesta din urmă și-a petrecut copilăria cu studiul basului, trompetei și clapelor. Cum oferta de trupe funk sau jazz englezești nu strălucea în aceea perioadă, cei doi își îndreaptă privirile spre noua manie de atunci, DJing-ul. Drumurile celor doi se întâlnesc pentru prima dată în Londra. Încep aici o colaborare ce se intitulează Captain Sensual At The Helm Of The Groove Armada. Lucrurile evoluează spre bine și Andy & Tom se hotărăsc să își producă singuri propria muzică sub titulatura prescurtată de Groove Armada. Muzica, Groove Armada, este o neobișnuită împletitură de influențe house, big beat, disco șI funk.

Text: Vlad Ene

muzic`

Groove Armada

Soulwax [i 2 Many DJs

Discograﬁe Soulwax: As heard on Radio Soulwax, Hang All DJ’s, 50.000.000 Soulwax Fans Can’t Be Wrong, This Is Radio Soulwax, Colette No 4, Steve and Sky, Discograﬁe: Northern Star (Tummy Touch 1998), Vertigo (Pepper/Jive Electro 1999), Goodbye Country (Hello Nightclub) (Pepper/Jive Electro 2001), Lovebox (Pepper/Jive Electro 2002). Compilații: The Remixes (Pepper/Jive Electro 2000), Back To Mine (DMC 2000), AnotherLateNight (Azuli 2002), Doin’ It After Dark (Ragbull 2004), The Best Of (Jive 2004).

Combină instrumentații și influențe tradiționale cu ritmuri și tehnici house, condimentate cu sampleuri de jazz. Albumul de debut, „Northern Star“, este apreciat încă de la început de fanii genului și mai ales de critica de specialitate; primește premiul Best New Album de la revista UK’s Muzik. Urmează al doilea album, „Vertigo“, care la rândul lui uimește presa, mai ales prin single-ul „If Everybody Looked The Same“. Findlay și Cato își continuă ascensiunea muzicală cu ajutorul a încă două albume, „Goodbye Country (Hello Nightclub)“ și „Lovebox“. Toate acestea au fost încununate în 2004 de o compilație „Groove Armada: The Best Of“, care include și superhiturile „Superstylin’“, „I See You Baby“ și „My Friend“. Ladies and gentlemen, 2 Many DJs! Putem spune fără să greșim că scena clubbing londoneză ar fi fost mult mai tristă fără frații Dewaele sau 2 Many DJs. La orice fel de eveniment major, dacă există o scenă unde să mixeze cei doi, cu siguranță acolo se vor strânge cei mai mulți oameni. De ce? Pentru felul originial și unic în care mixează muzica. Mai exact, cei doi au introdus conceptul de „30 seconds song“, adică, taie, îmbină și combină diverse stiluri muzicale și renunță astfel la piesele lungi și interminabile ale genului house. La 2 Many DJs poți să auzi într-o singură piesă sound-uri ca: Beck cu Prodigy, Beastie Boys cu Herbie Hancock, Inxs cu AC/DC, Green Velvet cu Led Zeppelin, Nirvana cu Destiny’s Child, The

Discograﬁe 2 Many DJs: 2nd Handsome Blues EP (1995), Leave The Story Untold (1996), Much Against Everyone’s Advice (1998), Any Minute Now (2004)

2 Many DJ’s Pe 11 noiembrie, Emagic Entertainment împreună cu Heineken Music Thirst au organizat o megapetrecere ce s-a desfășurat la Tenis Club București. Protagoniștii: Groove Armada (Andy Cato și Tom Findlay),

Stooges cu Salt’n’Pepa. Vă puteți da seama de ce party-urile marca 2 Many DJs sunt atât de apreciate oriunde ar avea ele loc. Colaborare lor a început cu o emisiune radio, „As Heard On Radio Soulwax“ și a continuat cu mai multe seturi și înregistrări după

Soulwax și 2 Many DJs (Stephen și David Dewaele), alături de Ronin (câștigătorul de anul trecut) și Raoul (ambasadorul programului Heineken Music Thirst). Intrarea a fost 60 de RON și 18 ani vârsta obligatorie.

aceste transmisii. Soulwax este numele trupei cu înclinații spre stilurile rock și electronic. Live actul trupei este special gândit pentru o scenă clubbing. În componența ei, intră, alături de frații Stephen și David, Stefaan Van Leuven si Steve Slingeneyer.

de ce – NU

5 lucruri de [tiut despre „pastile“ P

okemon, Fluturaș, Armani, Superman, Delfin... Sună cunoscut? Sunt doar câteva din numele de alint pentru Ecstasy. Li se mai zice generic „pills“ sau „pastile“. Cum le zici tu, e treaba ta, proprie și personală. Treaba devine mai complicată dacă le și iei. În afară de miturile de discotecă care le ridică în slăvi, sunt câteva lucruri pe care ar fi bine să le știți despre pastile. 1. Pastilele sunt un fel de Kinder Surprise. Nu știi niciodată ce găsești înăuntru. Surpriza, însă, e de cele mai multe ori neplăcută. În teorie, pastilele conțin în concentrații diverse derivați de amfetamină, MDMA fiind unul din cei mai puternici și populari.

În practică, pastila poate conține ORICE, de la doze mari de cafeină la cocktailuri de medicamente. E foarte probabil să nu afli niciodată ce ai luat sau, în cazurile nefericite, să afli la spital. 2. Unul din cele mai puternice efecte secundare ale consumului este deshidratarea. Ceea ce nu e deloc plăcut, starea de după fiind un fel de mahmureală la pătrat. Adică, amețeli, dureri de cap și lipsă a energiei. În combinație cu alcool, pastilele îți pot asigura o plimbare cu ambulanța, comă și chiar un necrolog înainte de vreme. Unul din motivele pentru care partyurile rave au fost interzise în UK a fost tocmai numărul

îngrijorător de morți accidentale cauzate de deshidratare. 3. Dacă ai crezut vreodată că nimeni nu te înțelege, a doua zi după ce ai luat pastile o să fi sigur de asta. Paranoia și depresia sunt efectele secundare garantate. Dacă adaugi insomniile, repulsia față de mâncare, stările de confuzie, poți să-ți faci o idee generală despre cum va arăta restul săptămânii. Nu uita că, în funcție de organism, efectele secundare pot dura zile bune, iar în cazul unui consum regulat, pot deveni permanente. 4. Consumul repetat îți scade nivelul de serotonină din creier. Pe scurt, neuronii tăi interacționează mai greu. Din ce în ce mai greu. Nu doar că

o să te prinzi mai greu la bancuri, dar o să și începi să găuri de memorie. Așa că, dacă iei pastile regulat, nu încerca să ții minte termenul de serotonină. O să-l uiți rapid. Iar dacă insiști vei avea probleme și cu tabla înmulțirii. Auzi, care era de fapt treaba cu Ștefan cel Mare? 5. Pastilele sunt considerate droguri de mare risc. Juridic asta însemnă că riști între

10 și 20 de ani de închisoare pentru posesie și consum. Despre trafic mai bine știi doar din filme. Jumătate din perioadă, dacă ești minor. Cum nu s-a hotărât încă nimeni care e diferența între posesie și trafic, situația e departe de a fi roză. Combinația dintre o razie și o pastilă poate să-ți aducă un rol principal în OZ, varianta românească.

Bibliografie pe bune! Dacă vrei să aprofundezi subiectul teoretic poți să intri pe www.ana.gov.ro, site-ul Agenție Naționale Antidrog, sau să dai un telefon la 08008 700 700. Pentru anglofili există www.lycaeum.org, un site bine documentat și nepărtinitor. Dacă vrei să afli mai multe pe pielea ta, poate ar fi bine să recitești textul de mai sus.

Text: Vlad Ioan T`u[ance • Foto: DEA

dic]ionar urban

Care-i faza cu… EMO? Care e leg`tura între Rites of Spring [i Panic! at the Disco? Ce treab` au fanii Fugazi (de acum 20 de ani) cu fanii My Chemical Romance (sub 20 de ani). Exist` o leg`tur`? Exist` o etichet`, mai degrab`. EMO. Nu vreau să intru în detalii istorice și să vă umplu capul cu date despre scena underground din Washington DC din 1985. Pentru pasionați există net, wikipedia și bootleg-uri pe DC++. Oricum, e bine de știut că termenul „emo“ a fost folosit pentru prima dată în legătură cu un gen de hardcore practicat pe vremea aia. Emo(tive)-(hard)core se referea la un stil de muzică ce abando-

na mesajul social al hardcore-ului pentru o lirică mai criptică și atitudini scenice orientate spre emoție și nu

spre violență. După care, potopul! În prezent, printre trupele care au vreo legătură cu rădăcinile „emo“ se regăsesc: The Used, Funeral for a Friend sau Dashboard Confessional (proiect al Jimmy Eat World). Unii critici sau fani folosesc label-ul „emo“ sau „post-emo“ și pentru formații ca Panic! at the disco, The Faint, The Hives, The White Stripes, Milemarker, sau chiar The Strokes. Legătura acestor trupe cu fenomenul e discutabilă, uneori fiind

vorba de afinități ale soundului sau, mai degrabă de stilul vestimentar abordat. În România, când spui „emo“, spui „emo-fashion“: converși sau Vans-uri, tricouri cu un număr mai mic, ochelari de vedere cu ramă groasă neagră, păr (vopsit sau nu) negru, intrat în ochi (obligatoriu), bluze Adidas sau Puma vintage, ochi subliniați cu dermatograf etc. Piercing-urile „spike“ (buză, nas) completează outfit-ul. „Afară“ aspectul emo e completat uneori de cicatrici pe încheieturi. Stupid? Mda, dar legat de latura „emo“-țională. „Emo-kidz“ e termenul generic (folosit ca insultă, uneori) pentru adolescenții-neînțeleși-de-nimeni, cu fome ușoare de mania persecuției. Mișcarea punk are o problemă veche cu „emo“, reproșându-le sensibilitatea exagerată, atitudinea negativistă, depresia constantă și look-ul gay. Bine, mișcarea punk, are ceva cu toată lumea, așa că...

Noi zicem…

Cârcota[ii zic…

Look-ul androgin și exchibiționismul emoțional au făcut ca fenomenul „emo“ să fie asociat (printre altele) cu homosexualitatea. Lucru nu foarte comod într-o țară ca a noastră, unde intoleranța față de minoritățile sexuale e o realitate regretabilă, dar prezentă. Look-ul „emo“ (așa college-trashy cum e) e OK atâta vreme cât nu devine modă generală. Muzica (oricât de depresivă ar fi) nu face rău nimănui. Iar depresia… În final și în definitiv, dacă nici în adolescență nu-ți faci norma de depresii, atunci când :)

„Emo Kids de România: În afară de faptul că sunt melodramatici, narcisiști (trecut de limita superioară, deci în parte ipohondri), patetici, obsedați (nu de ce, ci de tot), gata să plângă, au freze de le zboară de pe cap, ochii le curg de pe față odată cu rimelul și au profile impresionante pe hi5. com. Cum recunoști un emo într-o poză: păr și o mână întinsă spre aparat. Nu se pot uita în oglindă, că nu văd. Repet, nu sunt depresivi autentici, cu trăire plauzibilă, nu au o problemă pe care să pui degetul, ci totul stă în inducție.“ (micutzulputza.blogspot.com)

Text: Ioan Lupan • Ilustra]ie: Mihai }enovici

fashion

La temperatura camerei foto Moda strãzii e cel mai bun barometru al tendințelor, ﬁind o medie între excesele pe care ți le permiți în club și „cumințenia“ la care te îndeamnă profesorii. Am ales câteva exemple de outﬁt

cool și corect, în opinia noastră. De data asta n-am dat note! Dar, atenție! Suntem cu ochii pe voi! Ai grijă cu ce apari pe stradă, pentru că s-ar putea să apari în revistă!

fashion

graffiti file s

Stil: Dana An g h e l Foto: Cam il Dumitre scu Hair: Bogd an Mirică Make -up: Maria Pop a Modele: R aia, Alina , Irina – Co Național G legiul eo Locație: W rge Coșbuc & Adi hit – Str. Benja e House min Frank lin 8

fashion

Irina Pantaloni de călărie din stofă și voal – 135 RON – Loona de Krystal Tunică stil army din stofă cu butoni metalici – 153 RON – Loona de Krystal Cizme din piele ecologică cu bride și fermoar – 83 RON – Leonardo Adi Bluză bumbac imprimată – 75 RON – Escape Trening Adidas – 310 RON – Adidas Shop Pantoﬁ sport de piele întoarsă DC – 260 RON – Ollie Shop

Alina Trening Adidas (Missy Elliot Collection) – 170 RON – Adidas Shop Cizme din piele – 320 RON – Escape Raia Bluză fără mâneci din bumbac – 61 RON – PNK Casual Pantaloni șalvari cu tercot și voal – 135 RON – Loona de Krystal Bolero cu guler Adidas – 95 RON – Adidas Shop Pantoﬁ sport de piele întoarsă DC – 260 RON – Ollie Shop

fashion

Raia Rochie tricotată cu guler – 119 RON – Hippie Shake Sacou Adidas cu broderie – 270 RON – Adidas Shop Curea din piele și cataramă metalică – 39 RON – Meli Melo Cizme din piele – 320 RON – Escape Adi Bluză bumbac imprimată – 75 RON – Escape Bluză Trening Adidas – 310 RON – Adidas Shop Pantoﬁ sport de piele întoarsă ES – 280 RON – Base Pantaloni – Second hand

fashion

Irina Bluză Satin – 119 RON – Hippie Shake Pantaloni trei sferturi bufanți din catifea – 98 RON – Loona de Krystal Jachetă tercot cu buzunare aplicate – 86 RON – PNK Casual Cizme din piele ecologică – 83 RON – Leonardo

fashion

Irina Pantaloni încrețiți elastici – 35 RON – Loona de Krystal Rochie Adidas cu fermoar – 210 RON – Adidas Shop Hanorac cu blăniță – 99 RON – Escape Cizme din piele ecologică – 83 RON – Leonardo Adi Pantaloni cu buzunare – 150 RON – Escape Pulover cu ocheți metalici – 180 RON – Escape Șapcă Adidas – 70 RON – Adidas Shop Curea Volcom – 80 RON – Ollie Shop

fashion

Raia Sarafan cu bretea cravată din reiat imprimat – 165 RON – Loona de Krystal Trench catifea cu guler detașabil – 288 RON Loona de Krystal Bascheți Converse – 30 RON – Famous Brands

Alina Pantaloni tercot stil călărie – 120 RON – Escape Rochie bumbac dublată model babydoll – 132 RON – PNK Casual Trench jeans cu catarame metalice – 180 RON – Escape Pălărie Adidas – 70 RON – Adidas Shop Brâu piele cu dantelă și brandemburgi – 53 RON – Loona de Krystal

fashion

Rimmel Duo Eyeshadow

Rimmel Volume Flash ExtremeBlack

Unul din atuurile fardurilor Rimmel este paleta de culori; de la nuanţe mate la cele strălucitoare, din aceaşi gamă sau dimpotrivă complementare. Rezultatul este un look care se adaptează oricărei situaţii. Ce-ţi mai rămâne de făcut este să te decizi dacă vrei un look natural sau unul electrizant. Preţ: 19 RON

Îţi poţi depăşi limitele genelor cu noul Volume Flash Extreme-Black. Dacă citim cu atenţie numele, Volume Flash, ne dăm seama că este creat pentru fetele care se grăbesc. Lor le poate oferi volumul maxim al genelor într-un timp record. Alege acest rimel pentru gene negre şi un look londonez de invidat. Preţ: 14,5 RON

Recover – noul fond de ten Rimmel vine cu o propunere pentru persoanele active şi tenul acestora, un fond de ten special creat pentru a şterge orice urmă de oboseală de pe faţă. Datorită noii tehnologii Recover Illuminating Anti-Fatigue, tenul nu va mai fi afectat peste zi de efectele nocive ale vieţii din oraş. Pe de altă parte, efectul EnergyBoost oferă un plus de hidratare şi energie de care tenul are nevoie. Un ten tern? Niciodată! Preţ: 27 RON

Adidas Action 3 pentru el [i ea Adidas prezintă noul deodorant spray anti-perspirant cu efect de absorţie. Action 3 vine în patru variante dintre care o poţi alege pe cea potrivită pentru tine. Intensive este conceput pentru ultra-protecţia pielii normale. Sensitive este o formulă îmbogăţită cu aloe vera pentru pielea sensibilă. Fresh oferă o senzaţie de prospeţime pentru pielea normală, atunci când temperatura este ridicată. Ultima opţiune este Pure, gândit atât pentru pielea normală, cât şi pentru ceea sensibilă. Zinedine Zidan şi Ana Ivanovic sunt noile imagini ale gamei de produse Action 3. Două persoane extra-active recomandă noul deodorant-spray tuturor celor care simt nevoia de o protecţie mai bună şi de durată în viaţa de zi cu zi. Preţ: 10 RON varianta feminină Preţ: 11.5 RON varianta masculină

French Manicure Nude Shades Podiumurile de modă pentru prezentările de vară au fost pline de nuanţe de alb, bej şi crem. Rimmel s-a adaptat trendurilor din modă şi ne prezintă noua gamă de lac de unghii, French Manicure. De la com-

binaţia clasică de alb-roz pastelat, până la nuanţe de roz-piersică sau cafea-cu-lapte, cele 5 produse sunt special create să confere unghilor rezistenţă şi luciu pentru mult timp. Preţ: 11 RON

fashion

Lycra Flex+Silk Astor, așa cum ne-a obișnuit, aduce o nouă formulă revoluționară pentru oja de unghii. Microfibrele de mătase din conținutul acesteia netezesc suprafața unghiei, aplatizează striațiile și corectează micile imperfecțiuni pentru o culoare atractivă. Datorită noii formule, oja este cu 40% mai rezistentă la șocuri și astfel culoarea unghilor durează 7 zile din 7. Preț: 13,5 RON

Color Last Liquid Eyeshadow de la Astor Este primul fard lichid care își păstrează consistența și strălucirea timp de 10 ore. Complexul Color Stay True, asigură rezistență și intensitate machiajului și împiedică fardul să se strângă pe pleoape. Datorită reflexiei luminii pe pleoapă, se va creea impresia unei priviri sofisticate. Agenții de hidratare și extractul de mușețel te ajută să îți păstrezi pleoapele catifelate. Color Last Liquid Eyeshadow nu poate lipsi din nici o trusă de machiaj. Preț: 19 RON

Intimately Beckham David şi Victoria Beckham formează fără îndoială un cuplu de referinţă al zilelor noastre, fiind şi sursa de inspiraţie pentru acest parfum. Varianta masculină este o combinaţie preţioasă a celor trei note de bază, santal,

Color Vision Eyeshadow de la Astor Este primul fard de pleoape care îmbină culoare intensă cu delicatețea și luciul unei pudre mătăsoase. Pe lângă pudra mătăsoasă, Color Vision Eyeshadow conține agenți de hidratare care conferă culoare rezistentă și o aplicare uniformă. Poți spune adio fardurilor care se strâng pe pleoape. Fardurile mono sunt disponibile în 14 nuanțe strălucitoare, iar fardurile duo le puteți găsi în 8 combinații armonioase. De acum pleoapele tale vor fi fine ca mătasea. Preț: Eyeshadow Mono 20 RON Eyeshadow Duo: 28 RON

Cool Shine de la Rimmel Cool Shine este total diferit de rujurile de buze normale. În vreme ce rujurile obișnuite conțin o mare cantitate de ceară și uleiuri, rujul de buze Cool Shine are la bază o formulă inovatoare pe bază de gel, fără ceară, dar cu un conținut ridicat de apă. În momentul în care îți vei atinge buzele cu noul ruj de la Rimmel, vei avea o senzație plăcută de prospețime. Datorită tehnologiei „aqua cool“ se crează o bază transparentă ce îi permite culorii să strălucească și mai mult. Poți alege din 11 nuanțe de culori, de la roșu aprins (Vigour sau Burst) și până la vișinu (Cool). Preț: 20 RON

patchouli şi ambra, dând naştere unei esenţe intime. În varianta feminină, tuberoza şi floarea de portocal conduc către seducătoarele note de bază: vanilie voluptoasă, aroma lemnului de santal şi nota de eleganţă din mosc. Intimately Beckham este o întruchipare a luxului şi a stilului.

Preţ: Pentru el 30 ml, 50 ml, 75 ml – 100.29 RON, 137.44 RON, 173.64 RON Pentru ea 30 ml, 50, ml, 75 ml: 100.29 RON, 137.44 RON, 173.64 RON

fashion

Go out to Outwear Î diferitelor magazine care ncepem prezentarea

merită o vizită (din Bucureşti şi de-aiurea) cu Outwear. Adresa: Bulevardul Decebal nr 14. Aproape în centru, dar nu chiar. Se ajunge cu autobuzul 104, troleibuzul 79 sau cu metroul până la staţia Muncii plus o mică plimbărică în direcţia piaţa Alba Iulia. De ce această întreagă excursie? Păi, pentru că merită, mai ales dacă vrei haine nu extraordinar de scumpe (vezi Price Tag), dar care să arate chiar bine. Numai aici găseşti branduri foarte populare în zona scandinavă cum ar fi: Jack&Jones, Only, Vero Moda sau Object. Popularitatea acestor branduri vine din

faptul că fac haine cu linii simple care se potrivesc bine la mai multe tipuri de ţinute. Punctul forte al magazinului Outwear este numărul mare de piese de bază, aka tricouri şi bluze pe care poţi să le găseşti. Programul prelungit – până după ora 10 seara – te ajută chiar şi în momentele disperate de dinainte de petrecere când nu mai ai cu ce să te îmbraci. Pentru fete am remarcat tonele, la propriu, de tricouri şi bluze drăguţe. Marea majoritate a hainelor sunt din famila „casual“, dar se mai găsesc şi câteva exemplare din extreme: rochii elegante foarte bune de bal şi pantaloni de trening pluşaţi, de purtat prin casă.

Pentru băieţi lucrurile sunt mai simple; aveţi de ales între haine care sunt foarte ok pentru mers la şcoala – jeans, t-shirts şi pulovere – dar şi o gamă variată de sacouri şi cămăşi care pot completa (cu succes la fete) o ţinută de ieşit în oraş. În plus aici găsiţi şi genţi şi pantofi. Orice piesă vestimentară ai alege, sigur n-o s-o vezi peste tot prin oraş pentru că nu au multe exemplare din fiecare. Ăsta ar putea fi singurul minus – chestiile drăguţe se duc repede dar, nicio grijă, stocul de haine este îmbogaţit cam o dată la două săptămâni. Sfat final: Spor la căutat – ai o masă foarte mare prin care să scormoneşti!

Price Tag În general preţurile sunt cam aceleaşi şi pentru hainele de băieţi şi pentru cele de fete: t-shirt-uri de la aprox. 85 RON, jeansii pornesc de la 155 RON, sacourile din stofă sunt 250 RON, rochiile elegante 350 RON, iar cele casual 150 RON. Puloverele, atât cele pentru baieţi cât şi cele pentru fete, sunt cam 120 RON; acelaşi preţ îl au şi cămăşile pentru baieţi. La capitolul accesorii, curelele variază ca preţ între 50 şi 70 RON, iar mărgelele şi brăţările sunt aprox. 40 RON. Eşarfele şi fularele din lână pornesc de la 40 RON.

Text: Sânziana F`nic` • Foto: Drago[ Savu

fashion

4 atuuri NIKE WOMEN

Putere, pentru că NikeWomen scoate la iveală forțe nebanuite din tine.

Forță, pentru că NikeWom en imprimă mișcărilor tale siguranță și protecție maximă.

Stil, pentru că NikeWomen scoate în evidență felul ﬁecărei femei de a ﬁ.

Fie că ne referim la linia de Running, sau la cele de Dance sau Yoga, noua colecție de toamnă/iarnă Nike Women te invită să-ți redescoperi felul tău de a fi, ritmul, forța și inspirația. Colecția propune echipamentul perfect pentru femei dinamice care reușesc în ceea ce își propun. Pe site-ul www.nikewomen.com vei descoperi mai multe informații despre colecție, dar și mai multe provocări: de la concursuri internaționale de

Frumusețe, pentru că NikeWomen subliniază linia siluetei tale.

street-dance, la demonstrații video ale unor exerciții de întreținere. Elmec Romania este importatorul și distribuitorul oficial al brandului NIKE în România. Produsele colecției NikeWomen toamnă/iarnă 2006 se găsesc în rețeaua de magazine din București (Moșilor, Magheru, Unirea, Mall Vitan, Plaza România, Centrul Comercial Orhideea, Centrul Comercial Esplanada, Centrul Comercial Feeria) și din țară.

sport & fun

{ase rolleri cu norm` \ntreag` Toamna abia ce s-a încheiat [i odat` cu ea plimb`rile agale pe role. Dar undeva mai sunt ni[te b`ie]i care or s` rup` iarna asta barele pe la metrou. „Aggressive inline skating“, un sport prea extrem [i urban (dar atât de spectaculos!) a ajuns modul de via]` al unor tineri cu role în picioare [i haine cam largi pentru ochii unora. Rolleri profesioni[ti??? Acum [i \n România! 40

Î formă şi în România. Brand-urile foarte popu-

ncă de acum 8 ani agressive inline skating-ul lua

lare atunci printre rolleri îşi făceau echipe atât în agressive, cât şi în patinaj viteză. Acum lucrurile stau altfel. Riderii de extrem îşi fac propriile lor echipe, fără compromis şi cu libertate maximă. Ambiance Crew, una dintre cele mai bine cotate echipe de rolling de la noi, s-a format în underground acum 3 ani. O combinaţie între old-school şi noua generaţie de rolleri, Ambiance are în prezent 6 membri cu o experienţă de peste 8 ani, capete de afiş la competiţiile naţionale şi balcanice. S-au plimbat în toată Europa pe la marile concursuri şi sunt recunoscuţi ca echipă internaţională de rolling. Fără sponsori sau ajutor intern, Ambiance Crew are la activ 2 filme de profil: „Ambiance The Movie“ şi „A Cappella Presentation“, un site şi în curând o linie de haine şi un nou edit. Cu nenumărate review-uri în presa internaţională, baieţii din Ambiance nu sunt prea cunoscuți în România. Rolling-ul rămâne aici încă în underground, sponsorizările fiind şansa cea mai viabilă de evoluţie a acestui sport. Cu toate astea, Ambiance Crew a ieşit din faza de pionierat şi reprezintă pe cont propriu şi la capacitate maximă unul dintre cele mai cunoscute sporturi extreme din lume.

Text: Ioana M`nescu • Foto: Ambiance Crew

sport & fun

Ambiance Rolling Crew

Mircea Mocanu, 21, Constanţa Andrei Stoicescu, 19, Bucureşti Răzvan Stoian, 22, Bucureşti Ştefan Ene, 18, Piteşti Mihai Bivol, 17, Bucureşti – Geneva Cosmin Dumitru, 23, Bucureşti

Profil rider – Mihai Bivol, Ambiance Crew Ce mai poţi face altceva în afară de liceu? Mai pierzi timpul prin pub-uri sau pe net, te mai duci la un film cu banii de meditaţii… sau poţi să călătoreşti prin toată lumea cu rolele în picioare. Mihai Bivol din Ambiance Crew a arătat că se poate. Mihai, unul dintre cei doi liceeni din Ambiance Crew, se dă pe role de la 10 ani. De loc din Bucureşti, acum locuieşte în Geneva. Deşi a făcut doi ani de liceu la Miguel Cervantes în Bucureşti, a trebuit s-o ia de la capăt în Elveţia din cauza limbilor „străine“ studiate acolo. Şase ani de liceu nu strică nimănui. În România a participat la mai multe competiţii dintre care a și câştigat o parte. Evoluţia lui s-a conturat însă în Balcani şi Europa de Vest unde a avut diferite performanţe în clasamentele internaţionale. Mihai s-a ocupat de cel de-al doilea film Ambiance Series, „A Cappella Presentation“, o combinaţe de imagini a stilului de viaţă de rolling din Elveţia, Olanda, Franţa și România. Momentan pregăteşte, după 8 luni de filmări şi multă muncă, editarea unei noi producţii care va apărea la începutul lui 2007. Este un film de sport extrem care strânge rolleri renumiţi din mai multe colţuri ale Europei: Nicolas Schopfer, Cosmin Dumitru, Ştefan Ene, Mihai Militaru, Mathias Silhan, Fridolin Eelbo și mulți alţii.

Link-uri www.theambiance.role.ro www.role.ro www.rollernews.com www.be-mag.com

Cine sare? Nume:

Mihai Bivol

Vârsta:

18 ani

Locaţie:

Bucureşti – Geneva

Ocupaţie:

Full time roller

Locuri preferate de dat: Trickuri preferate: Role:

Bucureşti, Geneva, Marseille Backside Savannah, Truespin Mizou, Soyale Razors Genesis 5

sport & fun

Marfa [i banii Rollingul este un sport extrem deosebit de celelalte practicate la noi, skateshop-urile [i siteurile române[ti oferind mai mult echipamente de skateboarding, snowboarding sau BMX/MTB. Afar` îns`, lucrurile stau altfel, shop-urile sunt mult mai ofertante, rollingul fiind popularizat mult mai bine prin competi]ii. Dac` pia]a autohton` nu are multe de oferit, rollerii români se aprovizioneaz` cu echipamente profesionale din str`in`tate în turneele pe care le fac în fiecare an, sau [i le comand` de pe internet. Dacă ai un card (cu bani pe el), poţi comanda echipamente, cam tot ce-ţi trece prin cap în materie de brand-uri şi calitate, preţurile fiind destul de convenabile. Iată câteva opţiuni: www.ignitionskateshop.com www.hedonskate.com www.grindhouse.de www.aggressivemall.com www.rollerwarehouse.com www.skatepile.com www.rolling.ro

Billabong Shop În sfârșit! Primul Billabong Shop s-a deschis pe strada Blănari, la câțiva metri de Club A. Prețurile sunt destul de sus, dar având în vedere că singura opțiune e să-ți cumperi hainele de pe internet...

În rest doar de bine – multe modele de tricouri, blugi, hanorace și chiar sacouri. Ultraurbane. Sport și casual. Pentru băieți și fete. Mărci: Billabong, DC Shoes, Adio, Trance Snowboards, Coalision, Osiris, Volcom, Nidecker. Prietenii știu de ce!

Roller: Ștefan Ene, Ambiance Crew, autoportret, priceless Șapcă: New Erra, Exclusive Shop, Geneva, Elveția, 30 euro Tenisi: Adidas, Pump It UP Shop, Geneva, Elveț ia, 80 euro Tricou: USD, Powerslide Shop, Germania, 25 euro Pants: Adidas, Adidas Shop, China, Beijing, 20 euro Rolling Set-up: Deshi Colin Kelso 2, USD dualplates 2, Kizer Fluid 3 frames, Undercover prototype wheels, Powerslide Shop, Germania, 280 de euro Rotile de pe jos: Undercover wheels (Richie Eisler, Carlos Pianowski & Red Team wheels 2007) Camera: Panasonic NV-GS 400, 1400 $

The Kitchen Ar fi cazul să-ți treci și magazinul ăsta pe harta de shopping. Rămâi în centrul vechi al Bucureștiului și cobori pe strada Smârdan. N-ai cum să-l ratezi. Ar fi și păcat. The Kitchen e un magazin dedicat

sporturilor extreme/urbane dar și librărie. Găsești în ordine aleatorie (frumos aranjate, în schimb) următoarele produse de larg consum: shoes, cărți, plăci, roți, tricouri, hanorace etc. Mărci: Jansport, Adio, Osiris, Volkom, Cliche, Boule.

Text: Ioana M`nescu • Foto: Ambiance Crew / Drago[ Savu

sport & fun

Fotbal pe pâine? Nu, pe mas`! D

upă ce terminăm poveştile de genul „cum a fost la Mare” sau „ce s-a mai întâmplat pe la şcoală” sau „cum a fost la concert” apare un moment în care te întrebi oare ce ar mai fi de făcut. Asta în timp ce îţi toceşti unghiile răzuind eticheta de pe sticlă. Şi pentru că stai într-o cafenea, la o masă cu câţiva prieteni ţi-ar prinde bine ceva de făcut deodată, de făcut împreună, care să spargă plict-ul. Varianta cu biliardul e obosită rău, mai mult, ca la darts, e cuplată la inevitabila plictiseală cât aştepţi după ceilalţi. În plus, mai tot timpul se găseşte unul care ştie să joace mult mai bine şi devine enervant să tot pierzi.

Fotbalul de masă intră în România. În sfârşit apare un fotbal fără becali, mitici dragomiri, sanzi, muţi etc. Fotbalul de masă, sau kicker, sau fusbal, sau callceto, sau table soccer şi-a făcut apariţia şi în ţara mioriţei. Cool. Fotbal de masă în cafenea, în club, în discotecă! Povestitorul zice că nebunia asta cu fotbalul de masă a început înainte de primul război mondial. Că după al doilea, medicii soldaţilor americani răniţi în Germania, l-au folosit la refacerea coordonării dintre mână şi ochi. După aceea a început practic povestea de succes a acestui joc, care s-a transformat în sport. Soldaţii americani

Text: {tefan Szobotka

l-au luat acasă ducându-l apoi cu ei în toată lumea. La fel şi în Franţa, jocul-sport s-a răspândit apoi peste tot. Italia, Belgia, Spania, Suedia, mă rog, în toată Europa. După apariţia internetului jucătorii au început să se organizeze în cluburi, federaţii regionale şi naţionale, iar acum câţiva ani a apărut şi Federaţia Internaţională de Fotbal de Masă (International Table Soccer Federation) care pe lângă competiţiile internaţionale se străduieşte să promoveze fusbal-ul ca sport olimpic. Şi, între noi fie vorba, dacă curling-ul e olimpic, fotbalul de masă de ce n-ar fi?? În România fotbalul de masă

se joacă în tot Ardealul. Mai ales la Miercurea Ciuc, Cluj, Mureş unde există deja turnee serioase şi jucători recunoscuţi. Din când în când îi mai vezi în The Jack, Expirat, sau Twice făcând mingea să zboare. Ceea ce pare să justifice faptul că fotbalul de masă devine un

trend şi la noi e că tot mai multe companii pun la dispoziţia angajaţilor mese pentru momentele de relaxare. Se zice că şi MTV-ul e interesat de fenomen. Aşa că, eu zic că nu mai e mult până şi noi, cei care nu mergem pe stadioane, să avem fotbalul pe care îl merităm demult.

Ce [i cum… Public Relations Company este distribuitor unic pentru Roberto Sport şi Garlando, două din brandurile oﬁciale ale International Table Soccer Federation. Despre sport, joc, locaţii, precum şi despre business-ul cu fotbal de masă aﬂaţi mai multe pe www.fotbal-de-masă.ro. Vedeţi acolo că mesele au preţuri cuprinse între 300 şi 1100 de EUR, în funcţie de destinaţia lor, pentru acasă, școli, sau spaţii publice, indoor sau outdoor.

auto & moto

F`r` carnet? F`r` probleme! M

ajoratul e departe şi totuşi NFS-ul e boala ta? Dacă nu mai ai răbdare până la 18 ani şi pur şi simplu TREBUIE să conduci o maşină, avem veşti bune. Modelele MC1 şi MC2, invenţia francezilor de la Microcar, sunt maşini în toată regula pentru care nu îţi trebuie carnet. Tare, nu? Şi mai tare e că de anul ăsta se vând şi în România. Scuter upgradat Maşinuţa e un hibrid, fiind mai apropiată de scutere decât de suratele pe patru roţi. Cel puţin din punct de vedere legal, pentru că motorul diesel de jumătate de litru şi 5,4 cai putere o încadrează la categoria mopede/ciclomotoare. Adică nu trebuie s-o

înmatriculezi. Oricum, arată ca o maşină, având în afară de volan şi pedale, geamuri electrice, scaune de piele, sistem audio, airbag-uri. Tot tacâmul. Dacă insişti poţi s-o şi tunezi, probabil. Deşi nu-mi prea dau seama unde îţi încap plasmele. Distracţia costă! Ca să ai o astfel de jucărie parcată în faţa liceului trebuie să-ţi convingi părinţii sau sponsorii să scoată din buzunar de la 9000 de euro în sus. Nu e tocmai ieftin, dar poţi să te consolezi cu gândul că merge pe motorină şi consumă doar vreo 3 litri la suta de kilometri. Nici parcarea nu ar trebui să fie o problemă, având în vedere dimensiunile – 2.8 metri lun-

gime şi 1.5 metri lăţime. Dacă vrei mai multe date tehnice intră pe site-ul www.microcar. co.uk sau www.microcar.fr. Dacă vrei să ştii exact cât costă şi ce variante de echipare sunt disponibile poţi să încerci site-ul importatorului român la www.revaromania.ro. Atenţie la neatenţie! Vestea lansării Microcar în România a cam enervat şoferii profesionişti. Pe forumurile de profil şi chiar în ziare veţi găsi formulări gingaşe gen „puştani kamikaze“ şi acuze faţă de „pasivitatea suspectă a autorităţilor statului“. Ideea e că dacă ieşi cu Microcar-ul pe stradă e vital să ai habar despre regulile de circulaţie. Chiar dacă viteza ta e limitată la 45 km/oră, asta

nu e valabil şi pentru ceilalţi şoferi. În plus, „fără carnet“, nu înseamnă „fără risc de accidente“. Iar urcatul la volan după o bere e în continuare o idee foarte proastă.

Din păcate trebuie să ai măcar 16 ani ca să te urci la volan legal. Iar dacă te simţi Fast & Furios, o să fi şi mai furios când o să vezi pe pielea ta cum viteza e limitată la 45 km pe oră.

Vestea proast` Pentru că este încadrat la categoria motocvadriciclu, un Microcar diesel de 5,4 CP se conduce fără permis de conducere, începînd cu 16 ani. Versiunea cu motor pe benzină de 21 CP este ceva mai grea, atinge 105 km/h și poate ﬁ condusă tot începînd cu 16 ani, dar doar după obținerea unui permis de conducere categoria B1... cu examen, ca toată lumea. Cînd faci 18 ani, mai dai o dată examen pentru categoria B, dar, pînă atunci, cine mai e ca tine?! Powered by

Text: Ioan Lupan • Foto: Drago[ Savu

auto & moto

Partenerul perfect P

e zi ce trece, orașele devin din ce în ce mai sufocate de trafic. Soluția perfectă ar fi mersul pe jos, însă ființa umană a excelat dintotdeauna prin comoditate. O alternativă ar fi bicicleta, dar și acolo e nevoie de ceva condiție fizică, doar cineva trebuie să mai și pedaleze. Și nu cred că poți angaja pe cineva să învârtă la pedale în locul tău, că n-am văzut până acum nici un astfel de job în nomenclatorul de meserii. Deci, ce ne facem? Înlocuim bicicleta, uităm de hainele după ultima modă, abandonăm biletul de tren către mare sau munte și ne urcăm pe scuter. Însă ce marcă alegem? Există constructori ale căror nume nu mai au nevoie de prezentare.

Este suficient să spui Honda, iar alegerea modelului va deveni singura ta problemă. Pentru a-ți ușura un pic decizia, prezentăm modelul Honda Dylan. Este superior bicicletei pentru că-ți oferă independență în mișcare și nici nu te solicită la fel de mult, însă este aproape la fel de îngust, având o lățime de numai 70 cm, ceea ce înseamnă că te poți strecura lejer cu el prin aglomerația orașului. Motorul are 14 CP, suficienți pentru a realiza acelerații net superioare, iar viteza sa maximă, de 90 km/h, vorbește de la sine. Ce-l scoate în evidență este utilitatea; compartimentul de sub șa este spațios putând adăposti încă o cască. Și dacă nu-ți

ajunge spațiul și vrei să mai ai loc și pentru alte accesorii, scuterul poate fi echipat și cu un portbagaj adițional. O alegere inspirată a vestimentației poate atrage privirile tuturor, însă o ținută potrivită, împreună cu liniile fluide ale Dylanului, se pot dovedi decisive. Farul ascuțit, ce inspiră dinamism, design-ul sport, cadranele de bord moderne vor atrage admirația colegilor tăi. Gama de culori cuprinde variantele gri mat, albastru, roșu și argintiu, rămâne doar o chestie de gust să-l alegi pe cel care crezi că ți se potrivește cel mai bine. Întotdeauna am fost atrași de aventură, iar călătoria până la munte sau la mare este posibi-

lă cu Dylan, consumul său redus contribuind din plin la scăderea costurilor acestui voiaj. Echipat cu parbrizul opțional, ce elimină efectele deranjante

ale curentului de aer la viteze mari, Dylan face călătoria o placere, atât atunci când vrei să pleci singur la drum, cât și atunci când mai ai un însoțitor.

Honda Dylan Este cool să ai un scuter și, în plus, te scutește să folosești mijloacele de transport în comun, care uneori, pot deveni insuportabile. Trebuie însă să știi că dacă ai doar 14 ani poți conduce doar un scuter cu o capacitate cilindircă mai mică de 50 cmc, care să nu meargă cu mai mult de 50 km/h, iar dacă ai trecut de 16 ani și vrei un Dylan de 125 cmc, trebuie să ai permis de categoria A1. Powered by

auto & moto

Te mi[ti cu tttttttttttttttttttttalent S

ătui probabil de cârcotelile legate de dinamica decentă, dar nu extraordinară a vechiului model, Audi a venit anul ăsta cu lecţia învăţată. Noul TT e la fel de bine legat, arată ceva mai bine, e mult mai bine echipat și nu lasă aproape nimic de dorit când vine vorba de comportament rutier. Sigur, un Cayman, un 350Z sau un Z4 Coupe ar putea fi un pic mai distractive pe o șosea perfectă, uscată și liberă, pentru că o punte motoare spate e mai dispusă la scamatorii. Dar aici nu-i ţara minunilor. Nici măcar ţara germanilor nu este. E ţara în care tracţiunea integrală quattro de pe TT scoate cuvântul eficienţă din vocabularul tuturor competitorilor direcţi. Dacă

mai ţii cont că printre opţionale găsești și o transmisie automată DSG (botezată S tronic), și o suspensie dinamică „Magnetic Ride“, n-ai cum să nu ajungi la concluzia că TT-ul proaspăt apărut pe străzile românești a urcat instantaneu pe poziţiile fruntașe ale celor mai atractive coupe-uri de pe piaţă. Poţi alege între un motor de doi litri TFSI de 200 CP și un V6 de 250 CP, ambele cu propriile plusuri și minusuri, dar ambele pline de caracter. Cel mare are de partea lui puterea, cuplul și sunetul, dar pierde la secţiunea consum și, evident, adaugă câteva mii la factură. Ceea ce va lăsa probabil titlul de „bestseller“ în mâinile propulsorului turbo

care atrage și cu o masă mai redusă, dar și cu o mult mai mare predispoziţie către tuning, un element destul de important printre clienţii de TT. Oricum, amândouă variantele sunt nervoase și ajutate de transmisiile bine puse la punct și de caroseria excelent rigidizată, transformă TT-ul într-un partener de drum plăcut sau într-un partener de joacă excelent, după caz. Mănâncă viraje pe pâine, și chiar dacă neutralitatea specifică unui Audi mai e încă prezentă, TT-ul e capabil să te înfierbânteze. Mai ales că interiorul adunat (și foarte bine lucrat, dacă tot am amintit de el) îţi vine ca o mănușă și-ţi accentuează senzaţia de „man and machine“.

{i asta nu e tot… În viitor ar putea interveni şi un motor diesel, dar acum cel mai ieftin TT porneşte de la 29.796 euro (preţ CIP), iar un V6 quattro bine echipat sare liniştit de 40.000. O tapiţerie deschisă ajută cockpitul, dar n-are cum să ajute cele două locuri din spate condamnate la dispreţ. Sunt aşa de înghesuite şi aşa de incomode, încât nu cred că o să convingi vreodată pe cineva să stea acolo. Dar poţi rabata bancheta ridicând astfel volumul portbagajului de la 290 la 700 litri… ceva deosebit pentru un coupe de talia asta.

Text: Andrei Cr`ciun • Foto: Drago[ Savu

gadgets & pc

Jocuri pe mobil. Pentru toat` lumea DA, pentru toat` lumea! S-au dus vremurile când jocurile de pe telefoanele mobile erau numai pentru gamer-i pasiona]i. Acum, fiecare poate s` g`seasc` ceva pe gustul lui, de la clasicul Block Breaker, la noua manie – Platinum Sudoku. Partea cea mai tare e c` le po]i juca oriunde, în autobuz, în pauz`, sau la coada pentru bilete. Î]i testezi creierul cu „Brain Challenge“, sau reflexele pe un Lamborghini în „Asphalt 3“. Sau… ai grij` s` nu-]i ie[i din form` la „Solitaire“. Tu alegi! Nu uita că jocurile au fost proiectate special pentru mobilul tău (cel puțin cele de la Gameloft). Asta înseamnă că au fost adaptate și testate pentru a rula rapid, pentru a fi ușor de înțeles și jucat. Sunt gândite variante diferite de dificultate, astel încât toată lumea e fericită. Pentru doar 3 $! Gameloft – o alegere sigură „Cum știu dacă un joc e mișto?“ Întrebarea e bună, având în vedere că sunt foarte multe jocuri pe piață. În primul rând ar trebui să ai

încredere în operatorul tău de telefonie (Orange sau Vodafone), cea mai sigură sursă de jocuri de calitate. În plus, știi exact cât te costă jocul! La fel ca la haine, eticheta contează! Ține minte numele de Gameloft și o să ai parte doar de surprize plăcute. Au primit o grămadă de premii (cele mai recente sunt „Best Mobile Studio Award“, Brighton, UK și „Best publisher ME award“, Londra, UK), iar jocurile lor au trecut cu succes teste-

Rayman Raving Rabbids

Special Crime Unit: Blood on Campus

Rayman, legendarul personaj de „arcade“, se întoarce într-un joc nou pentru mobile. Varianta mobilă de Rayman Raving Rabbids este în același timp un preview pentru jocul ce urmează să fie lansat pentru consola wii de la Nintendo.

Dacă ești fan CSI, acum ai ocazia să-ți testezi talentele de criminalist pe propriul mobil. Inspectează locul crimei, analizează dovezile în laborator și interoghează suspecții. Investigația ta trebuie să lămurească misterul unor crime dintr-un campus universitar.

le publicului și ale site-urilor de profil. Pentru mai multe informații, vizitați www.gameloft.com. Tot ce găsiți acolo veți găsi și pe portalurile Vodafone live! și Orange World. Atenție, în decembrie vi se pregătesc concursuri și reduceri de prețuri! Ultimele noutăți Pentru început, vă prezentăm trei jocuri noi-nouțe disponibile prin Orange World și Vodafone live. Vă dorim distracție plăcută!

Domino Fever Cel mai complet joc de Domino pentru mobile, cu opt seturi de reguli și numeroase variante. Poți să joci în simulări de turnee, în ambiente animate, alături de jucători cu reacții neașteptate. Cine ar fi crezut că jocul cu pietrele de domino poate deveni atât de palpitant?

gadgets & pc

Zune vs. iPod. L

a început a fost walkman-ul, apoi a apărut CD-playerul portabil, încet-încet acesta a învățat să citească și mp3-uri, după care a apărut iPod-ul și a distrus orice concurență. Acum, iPod-ul de la Apple are la rândul lui un concurent, Zune de la rivalii de o viață Microsoft. Când a apărut pe piață, iPod-ul părea unealta perfectă pentru ascultat muzică. Cu un design deosebit și cu o capacitate de stocare și de redare a sunetului incredibilă, player-ul de la Apple a ajuns rapid aproape un obiect cult în State și nu numai. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza serviciului de internet special creat pentru iPod – iTunes, de

unde din doar două clickuri se poate download-a contracost un album. Însă odată cu trecerea timpului, au apărut diverși clienți nemulțumiți de unele aspecte și de calitatea produsului. Aici intră în scenă Microsoft, care vrea să speculeze de pe urma acestor nemulțumiri, și se pregătește să lanseze în luna noiembrie a acestui an, Zune. În ceea ce priveste look-ul, Zune-ul este un pic mai mare, mai gros și mai greu decât iPod-ul. Va fi disponibil în trei culori, alb, negru și… maro. Display-ul este mai mare ca cel al rivalului, dar numărul de pixeli este același („imagine mai pătrățoasă“). A fost înlocuit scroll wheel-ul,

un element care se defecta în timp la iPod, cu un pad tactile controll. Un mare minus este bateria, care nu poate fi înlocuită și a cărei durată de viață este relativ scurtă. Va rezista, însă, pentru 12 ore de muzică non-stop și cam 3 ore și jumătate pentru fișierele video. Da video, pentru că Zune-ul știe să ruleze atât filme cât și poze. Ai la dispoziție 30 de Giga ca să-ți depozitezi muzica, filmele și pozele, spre deosebire de cei maxim 80 ai iPod-ului. În schimb, are încorporat un Radio FM. La capitolul conectivitate, Zuneul beneficiază de o conexiune Wi-Fi. Deși papă rapid bateria, cu ajutorul ei se pot

transfera rapid fișiere de la un player la altul și nu numai. Se poate realiza un flux audio între patru persoane. Adică, dacă ai chef de DJ-eală cu prieteni ei vor putea vedea

pe display ce piesă ai pus tu și o vor și asculta în căștile lor. Din păcate compatibilitate cu Mac-ul este egală cu zero, așa că îți trebuie un PC, ca să folosești Zune-ul.

MarketPlace vs iTunes Pentru a nu ﬁ cu nimic mai prejos decât Apple, Microsoft va lansa și un site echivalent cu iTunes.com, care se va numi Zune MarketPlace. Pentru că 91% din oamenii care cumpără muzică de pe net o iau de la iTunes, Microsoft a promis că va încerca să găsească o portiță de intrare și pentru utilizatori de Zune. Oricum, aceste aspecte legate de cumpăratul muzicii pe net, nu ne prea încălzesc pe noi, românii.

Text: Vlad Ene

gadgets & pc

Colegi de camer` Dac` e[ti dispus s` dai peste 200 de euro pe un mobil, e normal s`-]i tai de pe lista de cheltuieli camera foto digital` separat`. Nu de alta, dar multe mobile [tiu s` fac` poze la fel de bine ca un aparat digital entry-level. Sunt câteva aspecte pe care trebuie să le ai în obiectiv înainte de a-ţi cumpăra un mobil cu cameră foto. În primul rând trebuie să fii atent la rezoluţia camerei. Tot ce sare de 2 megapixeli, e OK. În al doilea rând, e bine să te asiguri că ai memorie suficientă pentru a stoca fotografiile şi filmuleţele. Verifică aşadar prezenţa unui card de memorie. În final, ai tot interesul să vezi cum îţi poţi conecta mobilul la PC. Ar fi păcat să te uiţi la poze doar pe ecranul telefonului, chiar dacă are o rezoluţie decentă. Bluetooth e cuvântul de ordine aici, adică transmisie radio, rapidă şi simplă. Acestea fiind zise, spuneţi cheese şi cumpăraţi deştept!

Nokia 3250 – Funky multimedia Un lucru e clar, designul face diferenţa! Ecranul se roteşte într-un mod care ne aminteşte de camerele de filmat digitale, aşa că o să pari mai serios când te dai producător de la Hollywood, când vrei să agăţi. Unghiul de rotire al camerei este de 360o, pornind automat când o răsuceşti la un unghi de 90o. Are o rezoluţie de 2 megapixeli şi un zoom digital de 4x, dar acesta funcţionează rareori la capacitatea maximă. Nici o problemă, pentru că sistemul de operare al mobilului are inclus un soft de editare foto care poate retuşa simţitor pozele. Ce îl face însă 3250 cu adevărat spe-

Sony Ericsson K750 Campionul modest Poate nu este cel mai popular mobil de pe piaţă, dar specialiştii au căzut de acord - K750 face fotografii excelente. Contrast bun, culori vii, luminozitate excelentă, autofocus care chiar funcţionează, posibilitatea de a-ţi edita imaginile… Dacă adaugi şi camera de 2 megapixeli cu flash, ai toate calităţile pe care ţi le oferă un aparat digital entry-level. Partea bună este că poţi să vezi în condiţii bune ce ai pozat – display-ul TFT cu 256 000 de culori are o rezoluţie de 176 x 220 de pixeli. Memoria internă de doar 38 MB este împărţită şi cu alte aplicaţii, dar ai un card de memorie de 64 MB card inclus. Cu un card-reader o să-ţi poţi descărca foarte repede pozele pe calculator, dar şi să uploadezi pe telefon imagini sau muzică. Asta dacă nu

Text: Vlad Ene

vrei să foloseşti conexiunile prin infraroşu, USB-ul sau Bluetooth. Artă şi meserie! 779,69 RON (eurogsm.ro)

cial este sistemul de operare Symbian 9.1, care ar trebui să-i crească simţitor viteza de rulare atât a aplicaţilor Java cât şi mobilitatea de “surfare” pe internet. Player-ul intern recunoaşte aproape toate formaturile audio de la mp3, realplayer, wma, până la m4p şi mpeg4. Radioul se comportă şi el exemplar. Are 20 de posturi programabile şi o calitate înaltă de redare a undelor radio. Nokia 3250 nu are USB, dar are în schimb un card de memorie mic, dar încăpător (până la un 1 Gb). Am mai zis cumva că arată cool? 1.081,00 RON (eurogsm.ro)

Philips 960 Juniorul promite! Ultimul candidat din acest număr este modelul 960 de la Philips. Camera video este tot un model de 2 megapixeli şi face fotografii la o rezoluţie de 1600x1200. Are şi o funcţie ce îi perimte să filmeze, însă fără un card de memorie capabil nu prea ai loc unde să salvezi filmuleţele (doar 38 Mb în configuraţia de bază). Pe de altă parte memoria originală reţine nu mai puţin de 30 de apeluri primite, formate sau ratate. Display-ul are dimensiunile de 176 x 220 şi 256k de culori. Se descurcă bine şi la redarea audio a mp3-urilor. La capitolul conectivitate, Philips 960 dispune de un port USB, un port infraroşu şi Bluetooth. Mai vreţi ceva? OK, este cel mai mic şi cel mai uşor dintre toate mobilele prezentate, 94x47.5x23 mm la o greutate de 95 g. 749,00 RON (eurogsm.ro)

gadgets & pc

Jocuri, poturi [i focuri de arm` Nu [tiu al]ii cum sunt, dar dup` un raid de World Of Warcraft, un team la Call of Duty, sau o noapte pierdut` pentru o misiune din Hitman Blood Monney, parc` am chef de un shooter ca pe vremuri. Adic` unul stupid. Ireal. F`r` limite ra]ionale la muni]ie. F`r` misiuni istorice sau stufoase. F`r` rally-point-uri. Cu arme fanteziste. Ah, dac` se poate s` nici nu provoace dependen]`. C` mai trebuie s`-mi justific [i salariul.

Total Overdose. A Gunslinger’s tale in Mexico V-a plăcut GTA San Andreas? Total overdose e o clonă tunată în sti mexican. Chicano style, esse! Seamănă suspect pe alocuri cu GTA-ul dar asta nu-l face cu nimic mai puţin simpatic.

Serious Sam 2 Sam cel Serios s-a întors în iarna lui 2005 şi a făcut-o în stilu-i caracteristic. Dacă n-aţi jucat prima variantă, o să vă distraţi copios. Personajul pe care-l mânuieşti e un puşcaş marin mare şi tare, iute la mânie şi degrabă vărsătoriu de sânge extraterestru. O să trebuiască să omori alieni de toate felurile de la „rinocericu-cheiţă“ la „bodyguarzi-cubombă-n-cap“, pe o planetă exotică cu decoruri psihedelice,

Adică îţi vezi personajul „third person view“, ai un radar care-ţi indică diversele misiuni, iar save-point-urile sunt marcate prin conuri de lumină. La capitolul furăciuni notăm şi efectul de bullet-time-ul a la Max Payne. Acţiunea? Să distrugi un cartel al drogurilor din Mexic, răzbunându-ţi tatăl etc. etc. Cum? În dulcele stil Mariachi, dacă vă amintiţi filmul. Adică

de desen animat pentru copii tripaţi. Totul într-un story aberant care implică piramide, egipteni, soarta omenirii etc., un fel de Poarta Stelară la mișto. Jocul are elemente de arcade destul de obositoare, de la Boss-ul de sfârşit de nivel, la acţiunea liniară. Dificultate: peste medie Fun: peste medie Devine plict: o săptămână, hai două Notă: 7/10 Ce-are tare: comentariile macho stupide

folosind din plin pistoale, UZI-uri, AKM-uri, aruncătoare de grenade şi alte fineţuri. Fără fineţuri tactice însă, sau sniper-eală. În schimb printr-o grămadă de combo-uri, pe care le câştigi omorând băieţii răi. Şi tot omori la ei, până ţi se blochează degetul pe mouse. Din când în când mai conduci şi maşini, dar asta e destul de boring, din păcate, pentru că

manevrabilitatea lasă de dorit. Ca la multe alte jocuri care au fost gândite pentru consolă şi nu pentru PC. Dificultate: Fun: Devine plict: Notă: Ce-are tare:

medie peste medie o săptămână 8/10 soundtrack-ul cu hip hop mexican

Painkiller: Gold Edition Să zicem că Sfântul Petru te angajează ca ucigaş plătit. Să zicem că te pricepi să tragi cu arma. Să zicem că-ţi place. Cam asta e povestea jocului. Pachetul Gold conţine originalul Painkiller şi extension-ul Battle Out of Hell. Adică câteva zeci de ore bune de căsăpit armate ale întunericului cu arbalete cu ţepuşe şi aruncătoare de flăcări. Decorurile sunt de speriat, atmosfera bate filmele de groază recente, iar monştrii

sunt destul de reuşiti – de la copii fantomă din internate blestemate, la SS-işti reînviaţi la Stalingrad în oroarea ta. În rest, un shooter old-school, în care trebuie să ţopăi, să deschizi porţi, să te fereşti, să colectezi monede ş.a.m.d. Dificultate: medie Fun: mediu Devine plict: două săptămâni Notă: 8/10 Ce-are tare: armele şi vizibilitatea redusă

Text: Vlad Ioan T`u[ance

gadgets & pc

Public`-te pe tine te Visezi din copil`rie s` devii star? Ai vreun talent pe care nu ]i l-a recunoscut nimeni înc`? A[tep]i s` fii descoperit? Dac` r`spunsul este „da, da, da“ ar trebui s` te pui pe treab`. Puterea nu mai este în mâna impresarilor cu ochelari negri de soare care arunc` demo-uri la gunoi imediat ce le aterizeaz` pe birou. Ea a început s` treac` tot mai mult în mâinile celor înarma]i cu tastatur` [i mouse, transforma]i din geeks în cool kids. Dacă ai abilităţile de socializare şi promovare potrivite, poţi să intri în comunităţi uriaşe de oameni care intră în contact cu „opera” ta. Printre cerinţe: să ştii limba engleză (dacă te adresezi lumii întregi), să te împrieteneşti cu cine trebuie şi nu în ultimul rând, să fie ceva de capul producţiei tale. Fie netul cât de mare, non-valorile nu trec. Internauților începători le amintim câteva reguli de bază: 1. Evită vulgaritățile sau imaginile prea explicite, nu de alta, dar o să le regreți foarte repede; 2. Promovarea înseamnă totul, așa că ai tot interesul să fii prietenos cu cei care te vizitează; 3. Postează constant, ar fi păcat să-ți dezamăgești primii fani.

MySpace.com Oricare ar fi talentul tău, MySpace.com te acomodează cu blog și posibilitatea de a încărca poze sau melodii. Arctic Monkeys, cel mai mare succes de casă britanic de anul acesta aşa au făcut. And I bet you look good on the dance floor too. Aşa ar spune şi Madonna

şi orice artist indie, mic sau mare, pentru că mai nou MySpace este un stop obligatoriu pentru orice muzician (printre altele) care vrea să se afle despre el şi să interacţioneze cu publicul. Interfața este destul de prietenoasă așa că nu o să trebuiască să te apuci de PHP ca să postezi online filmulețul de la majorat.

Flickr.com

YouTube.com

Blogspot.com

Deşi a pornit ca un site destul de normal unde puteai să îţi publici pozele, Flickr a spart prin sistemul inteligent de socializare (add as a contact). Totul merge pe principiul că cine se aseamănă se adună. Astfel, poţi să admiri noile poze ale contactelor virtuale într-o fereastră şi să postezi în grupuri de oameni pasionaţi ca şi tine, de aeromodelism, un exemplu la întâmplare. Vedetele se contorizează după numărul de vizite (hit-uri) pe care le are o poză. Dacă faci 400 într-o singură zi eşti tare, iar dacă baţi peste 10 000, eşti acolo sus, cu David LaChapelle.

Nu ţi s-a întâmplat până acum să primeşti un link spre un filmuleţ de pe YouTube? Pe bune, acum! Pe ce lume trăieşti? YouTube a reuşit să se distanţeze detaşat de celelalte portale de video. La fel ca la alte site-uri de self-publishing, te înscrii şi apoi înregistrarea pe care ai facut-o cu handycam-ul verişoarei tale e gata să îşi cunoască spectatorii. Maxim permis: 100 de mega/upload. Suportă QuickTime .MOV, Windows .AVI sau .MPG. Recent a fost cumpărat de Google așa că lumea o să te găsească mult mai simpatic și mult mai repede. Lasă că-ți faci tu televiziunea ta!

Bun venit în lumea bloggerilor. Atenţie, ai în mână o armă periculoasă. Bloggerii sunt acum de temut în State, unde au devenit un câine de pază al democraţiei chiar mai temut decât presa clasică. Dar să nu crezi că pe blogosferă nu există reguli! Dacă iei o informaţie sau o poză de la cineva, e bine să dai sursa printr-un link. În rest, eşti propriul tău redactor-şef şi editor: poţi publica ce gen vrei, cu ce frecvenţă vrei şi normal, pe ce temă vrei. Dar atenţie la criteriul de bază pentru care o informaţie contează: newsworthiness! Dacă nu merită, o ştire nu ajunge nici măcar istorie…

Text: Alina Floroi

La cinema [i pe sticl` P

rimele filme în care a jucat Dragoș Bucur au fost scurt-metrajele colegilor săi de la UNATC. Încă de atunci este remarcat de regizori consacraţi și i se dau pe rând rolurile principale din „Furia“, filmul lui Radu Munteanu produs de Media PRO și din „Marfa și Banii“ – controversata peliculă a lui Cristi Puiu. Cristian Porumboiu îl distribuie în „Visul lui Liviu“, filmul lui de debut după terminarea facultăţii. Joacă apoi rolul unui medic în „Moartea domnului Lăzărescu“, peliculă care a câștigat premiul secţiunii „Un certain regard“ la festivalul de la Cannes. După aceste succese, PRO TV-ul i-a rezervat un loc în

primul serial poliţist produs pentru televiziune, „Băieţi buni“. Cum aprecierile nu vin singure, ci aduc împreună cu ele și bani, Dragoș Bucur, face primul pas spre cultura clubbing și își deschide propiul café-club, Frame. Anul acesta, Dragoș sau domnul Bucur (cum vă place) s-a remarcat prin două noi proiecte, unul de film și altul de televiziune (fără să punem la socoteală că va deveni în curând tată). Primul este „Hârtia va fi albastră“, nouă producţie regizată de Radu Munteanu. Despre film aflaţi mai multe dacă o să citiţi articolul cu pricina din acest număr. Al doilea proiect este o emisi-

une de 10 minute la Realitatea TV. Dragoș, prezentatorul emisiunii „Marfă“, dezbate de luni și până vineri diverse aspecte ale culturii urbane. Adică tot ce e fresh, trendy, hip, funky, de la apă plată cu lămâie până la energizante, de la Google la Yahoo Messenger, de la blog-uri la jucările surpriză și gumă de mestecat. În emisiune se iau interviuri oamenilor pe stradă, se dezbat subiectele cu persoanele cele mai avizate, sunt prezentate diverse mituri și așa mai departe. Scopul emisiunii „Marfă“ este acela de a descoperi cum funcţionează urbanul și tot ce intră în incidenţa pop-culturii. Dacă vreţi să aflaţi mai multe,

daţi drumul la televizor la 6:50, sau peste 12 ore, la 18:50

și noaptea de la 00:50 pe Realitatea TV, de luni până vineri.

Drago[ Bucur Şi-a început cariera de actor la Teatrul Podul şi a ajuns să joace în ﬁlme premiate la festivalul de la Cannes. Despre Dragoş Bucur se spunea că ar ﬁ copilul minune al generaţie sale. I-a ieșit. Astăzi este un actor apreciat atât de spectatori, cât şi de critici.

Text: Vlad Ene • Foto: Roald Aron

VIDEOrgie pe TVR2 În ultima vreme TVR 2 se arat` din ce în ce mai independente [i curajos`. Emisiuni noi, concepte de[tepte, prezentatori cool… lucrurile parc` începe s` semene cu ce ne doream de ceva timp. Videorgy, un studio de produc]ie tân`r [i creativ, sparge în toamna asta limitele a ce numeam „televiziune public`“. V` propunem, pentru început, dou` emisiuni. Asta doar ca s` v` obi[nui]i s` nu mai s`ri]i postul când butona]i telecomanda.

TRANSFER – AUDIOVIZIUNI Transfer este un VJ show, 30 de minute ubercool de new media, lifestyle, dans, tehnologie. Nu prea seamănă cu nimic din ce vedeați de obicei la TV, fiind mai apropiat de imaginile proiectate în cluburile cu muzică electronică. Adică? Un remix reușit de sample-uri din filme celebre, momente ambientale pe tema naturii, mesaje pentru public sub forma inserțiilor grafice sau transmise de un VoiceOver. Temele emisiuni? De la internet la fotomodele, de la chimie la Dumnezeu sau vegetarieni. Mixul audio e realizat de DJ Vasile, care este și Voice-Over-ul. Mixul video este acoperit de diferiți artiști video, de la regizori până la graficieni români sau străini

Dacă simți că ai ceva de arătat în domeniu, și preferi Photoshop-ul și editarea video statului pe messenger încearcă și site-ul emisiunii www.tvr.ro/transfer. Vei găsi acum și un forum prin intermediul căruia poți comunica cu alți artiști vizuali, sau cu realizatorii. Videorgy – casa de producție a Transfer te invită să transferi dacă ai ceva de arătat României: un film, un clip, o animație 2D, 3D sau full D, o poveste spusă din fotografii. Detalii despre upload la deliver@videorgy.tv. Durată: 30’ Difuzare: TVR 2, miercuri ora 00.00, în reluare sâmbătă ora 00.00

F~R~ LIMITE – UNDERGROUND.DOC Clar, sunt lucruri despre care vorbește toată lumea pe la colțuri, dar nimeni pe față. Cel puțin nu pe TV. Nu până acum. FĂRĂ LIMITE este o serie de documentare cu o abordare cinematografică despre: droguri, gay, muzică electronică, galeriile de fotbal, K1, urban people (i-pod generation, skaters, graffiti artists). Departe de Telenciclopedia, nu? Mai era cazul să zic că materialele sunt originale din punct de vedere vizual?

Materialele inedite sunt bazate pe confesiuni, portrete, filmări gen reality și nu pe anchetă clasică sau moralizatoare. Primul episod din FĂRĂ LIMITE – „Droguri ușoare“ – a avut ca subiect central – marijuana. Restul vedeți singuri! Durată: 30’ Difuzare: TVR 2, duminică ora 14.00, în reluare luni ora 13.00

film

Revolu]ia Român` în reluare F

ilmul lui Radu Munteanu prezintă chiar perioada zbuciumată a revoluţiei din ’89, mai exact ziua de 22 spre 23 decembrie. La început surprindem un echipaj al unui vehicul blindat care patrulează zonele mărginaşe ale Bucureştiului. Prin staţia radio se transmit mesaje recepţionate prost despre o grupare teroristă care atacă televiziunea naţională. Costi, personajul central al filmului, convins fiind că misiunea lui, după atâţia ani de comunism, este să lupte împotriva susţinătorilor regimului, pleacă să lupte la televizune, în pofida opoziţiei depuse de locotenentul Neagu. O confuzie întreagă se iscă atunci când

în loc să ajungă la televizune, Costi, nimereşte într-o vilă unde este luat drept terorist. OK, nu o să ne apucăm să-ţi povestim tot filmul, dar te asigurăm că Finalul îţi va înfige un maaare nod în gât. Dintre toate filme realizate despre revoulţie, „Hârtia va fi albastră“ este, poate, cel mai apropiat de realitate. Autenticitatea lui vine din situaţii, replici, gesturi şi nu în ultimul rând din atenţia pentru detalii a scenografilor. Sorin Dima şi Camelia Tutulan, alături de Silvana Bratu – responsabila de costume, au reuşit să obțină în cele 28 de zile de filmare atmosfera anului ’89. Fie că a fost vorba de infanterişti, paraşutişti sau tanchişti, toate

uniformele au fost recompuse, căştile tanchiştilor fiind chiar achiziţionate de la un colecţionar. Printre obiectele de decor mai găsim revistele Flacăra şi Cinema sau chiar televizoarele Cromatic şi Diamant. Dacă nu ştiţi la ce se urmăreau cele două ore de transmise TV urmăriţi scenele de interior în care apare câte o relicvă alb-negru. Un mare câştig pentru acest film sunt actori. Au fost scoşi la rampă trei tineri, colegi de an la UNATC: Radu Ipate, Tudor Aaron Istodor şi Alexandru Potocean. Rolurile nu se împart în principal sau secundar, toată lume este la fel de importantă, toţi sunt egali. Filmul nu este unul de acţiune

sau de război, accentul cade în general pe jocul actorilor şi pe complexitatea personajelor pe care le interpretează.

Du-te să vezi „Hârtia va fi albastră“ şi poate vei înţelege ce au trăit părinţi tăi şi cum au reacţionat ei acum 17 ani.

Acum 17 ani Mare majoritate aveaţi un an sau doi în 1989, iar revoluţia din decembrie o ştiţi din talk-show-uri, manuale şi amintiri confuze ale familiei. Toamna asta aveţi o ocazie să vă faceţi o idee despre haosul şi nebunia din perioada cu pricina. Trei ocazii, de fapt: „A fost sau n-a fost?“, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii“ şi „Hârtia va fi albastră“. Trei filme româneşi proaspete oferă trei perspective la fel de proaspete despre Revoluţie. Ironice şi amare, triste şi nostagice – 3 felii de istorie recentă. Trei filme care rulează, la propriu şi figurat.

Text: Vlad Ene • Foto: www.hirtiavafialbastra.ro

film

Dansez pentru mine C

ând am văzut prima oară „Rize“, am înțepenit timp de o oră jumătate în fața calculatorului, mirându-mă din când în când cu voce tare „Mamă, cum se pot mișca oamenii ăștia!“. A doua și a treia oară am apucat să mă bucur și de montaj, cadre, culori. Nu de alta, dar e făcut de-un elev al lui Andy Warhol. În general, când aud de un film în care se dansează mi se face părul măciucă pentru că… a) e un musical, gen pe care-l detest; b) e un film cu adolescenți americani produs de MTV, în care scenariul valorează fix cât un hamburger. Nu e cazul lui „Rize“. Înainte de a vă uita la film, uitați clișeele din „You got served“, un film similar ca

tematică, dar foarte îndepărtat ca realizare și conținut. Rize este un documentar. Despre puștanii din LA. Din ghetouri în care n-ai vrea să intri. Unde să porți culorile unei bande e sinucidere curată. Dar nu e un film cu gangsteri. E un film cu puștani care dansează în loc să vândă droguri. Cele aproape 90 de minute ale filmului urmăresc nașterea și evoluția unor stiluri de dans – „Clowning“ și „Krumping“. Un dans mutant, J. Lo. style contaminat cu o genă kung-fu. Un dans parte din cultura hip hop care amestecă unduirile din bazin ce sugerează actul sexual cu elemente ce te duc cu gândul la dansurile voodoo sau la mișcările războinice din

caipoiera. Plus acrobații, oameni care literalmente se urcă pe pereți, măști de clown… Coloana sonoră… Coloana sonoră rupe! O să găsiți și nume celebre ca Christina Aguilera, dar și anonimi (la noi) ca Flii Stylz sau Alice Ridley. E ceva în genul Black Eye Peas... după o injecție de adrenalină în inimă. Pur și dur. Beat după beat. Dacă dați un search pe net după soundtrack, o să vedeți cam ce succes a avut filmul, după abundența de DVD-uri care îți promit că te vor învăța mișcările de bază ale dansatorilor. Asta pentru cei care sunt departe de LA, unde sunt sute de echipe de „Krumping“, și cam tot atâtea școli. Poți să ai DVD-ul, dacă

nu-ți fac și transfer de coloană vertebrală din cauciuc și simț al ritmului, tot degeaba, zic eu. Singura problemă a filmului, e că nu se găsește ușor în

România, altfel decât în copii piratate pe Internet. Pentru degustare dați un search pe youtube.com, sau la shopurile care închiriază DVD-uri.

Arte [i meserie David Lachapelle, a nu se confunda cu entertainerul Dave Lachapelle, și-a câștigat renumele ca fotograf, ocupând cu onoare coperțile unor reviste ca Vogue, Vanity Fair sau Rolling Stone. În afară de shooting-uri cu celebrități ca Madonna, Leonardo DiCaprio, Pamela Anderson, Uma Thurman sau Marilyn Manson, a mai și regizat videoclipuri pentru Jennifer Lopez, Britney Spears, Avril Lavigne, No Doubt, Moby, Blink 182 și Christina Aguilera. După Rize, aștept cu nerăbdare să-l mai văd la lucru în proiecte de lung metraj.

Text: Vlad Ioan T`u[ance • Foto: David Lachapelle

film

Sâmb`t` sear`. Acas` N-ai împlint înc` 18 ani [i ai mereu probleme cu intrarea în cluburi sau la party-uri? Nu-i nimic. Î]i oferim noi solu]ia. Stai acas` [i, ca s` î]i rozi unghile [i mai tare, urm`re[te aceste 3 filme despre… clubbing. În ordinea numerelor de pe tricou: Human Traffic, It’s All Gone Pete Tong [i 24 Hour Party People.

Human Traffic – Weekend-ul a aterizat Este un film despre cinci tineri din Cardiff al căror scop, la prima vedere, pare a fi acela de a ieși în cluburi weekend de weekend. Jipp, este un tip prietenos ce își petrece toată ziua facându-și griji pentru mama lui prostituată și pentru dragostea sa secretă, „Mr. Floppy“; Lulu, o radiantă blondă cârlionțată are și ea la rândul ei o pasiune ascunsă pentru Jipp. Cel mai bun prieten al lui Jipp este

Koop, un DJ-wannabe care lucrează într-un magazin unde se vând vinyl-uri și are o prietenă, pe Nina, ce suferă de o boală cumplită, unul dintre acele MacJob-uri. Pe toți aceștia îi leagă un alt personaj, fiul unui șef de poliție, Moff. Spre deosebire de ceilalți el nu are nici un job și își câștigă banii din vânzarea drogurilor. Intriga… cei cinci se întâlnesc într-o seară de vineri, se pregătesc pentru marea ieșire în club într-un bar unde se ridică toți (și când spun toți îi includ și restul de oameni din bar) și cântă împreună o parodie la imnul Marii Britanii. În rest, câteva poante cu și despre dro-

It’s All Gone Pete Tong – Regele a surzit, tr`iasc` regele Cam așa se începe și se termină povestea unui DJ superstar, Frankie Wilde, într-un lamiștodocumentar artistic despre viața și cariera lui. Condimentat cu personalități din lumea DJilor – Carl Cox, Paul Van Dyk, Tiesto – filmul îl prezintă încă de la început pe Frankie într-o situație hedonistică de dansează-toată-noaptea/petrece-toată-ziua. Kaye îl joacă genial pe Wilde, care în mijlocul unei veri, prins între sex drugs & rock’n’roll, descoperă că își pierde treptat auzul și, deci, al său raison d’etre. Ca la șotron,

Text: Vlad Ene

Frankie al nostru sare cu fiecare pătrățel către dezastru, alături de unicul prieten ce i-a mai rămas, Giganticul Bursuc. La început, eroul încercă să ignore problema, cu repercursiuni dezastruoase pentru ringul de dans. După negare, desigur, urmează furia (distruge vila), târguiala (un compromis medical), depresia (autoizolarea în vilă) și, într-un final, acceptarea situație cu ajutorul unei surdomute superbe care îl învață să se adapteze la noul stil de viață. Către final descoperă că muzica nu este totalmente legată de sunet ci… de vibrații.

guri, o apariție sporadică a DJ-ului Carl Cox în rolul unui patron de club, o coloană sonoră excelent asigurată de Pete Tong și „What was I saying?“.

24 Hour Party People – Cum a coborât clubul pe p`mânt Este povestea lui Tony Wilson, un tânăr din care se scurge charisma, și care la sfârșitul anilor ’70 a înfințat Factory Records. Cu această mișcare a schimbat pentru totdeauna peisajul muzici britance. Filmul este o inovație a genului – să-i spunem documentar artistic – ale cărui perspective artistice le depășesc cu mult pe cele istorice. Trecerile relaționale, muzicale, profesionale și schimbările curentelor artistice sunt mereu sublinate prin diferite sketch-uri în care personajul principal simte „o chemare și o misiune divină“ de a împlini lucrurile. Mereu în

căutarea unei justificări chiar și atunci când toate se duc de râpă, Tony, este omul care a dat viață curentului New Wave prin trupe ca Joy Divison. Acțiunea filmului începe la primul concert Sex Pistols, momentul de viziunea al celor 40 de spectatori din sală, și se termină undeva la sfârșitul anilor ’90, atunci când Tony Wilson anunță magistral, închiderea clubului Hacineda. Acesta a fost locul de unde a pornit atât de controversata mișcare rave și care a deschis drumul spre nebunia hedonistică a Ibizei de azi. Dacă nu te-ai uitat deja, uită-te.

carte

Japonezii se cred superiori! H

aruki Murakami, Haruki Murakami, Haruki Murakami – merită să repeţi de trei ori acest nume cu voce tare. Și asta nu doar pentru că sună ca o incantaţie, ci pentru că e numele superstarului literaturii japoneze contemporane – un individ aparent banal de 57 de ani care arată ca de 45, și căruia îi place să înoate și să asculte jazz. Îi mai plac, pisicile, fetele și, evident, literatura. Scriitorul preferat al lui Murakami e Dostoievski. Teenagerii japonezi îi adoră romanele, pentru că multe dintre ele au ca personaj central un adolescent și pentru că Murakami vorbește pe limba lor. Bătrânii îl condamnă pentru că a îndrăznește să scrie cu

nonșalanţă pe aceeași pagină despre KFC și despre vechile temple japoneze. Murakami dărâmă, însă, cu atâta relaxare tabu-urile – atât pe cele ale societăţii consumeriste, cât și pe cele ale societăţii tradiţionale japoneze – încât e imposibil să nu-l simpatizezi. Este probabil unul din primii autori niponi care prezintă lumii o Japonie „user friendly“ într-un limbaj nepreţios. Fraze scurte și cuvinte simple – asta este formula stilistică a lui Murakami. Culoarea și farmecul – care nu-i lipsesc nici uneia dintre cărţile lui – vin dintr-o altă zonă: amestecul delirant dintre real și fantastic. Personaje care vorbesc cu pisici, ploi cu pești și lipitori, oi

care apar și dispar din tablouri, fantome și soldați uitați. Dacă ai citit Marquez și ai atâta imaginție încât să-l transferi în spațiul asiatic, poţi să-ţi faci o idee – măcar una vagă – despre ce-ţi oferă copilul teribil al literaturii nipone și despre ce să aștepţi de la cărţile lui. Și nici măcar nu trebuie să faci efortul să înveţi japoneză – sunt toate traduse în română și în alte peste 20 de limbi. Ca să vă faceți o idee, recent, sud coreenii au introdus în dicţionarele lor termenul de „murakamesc“. Aaaa, și ar mai fi ceva! Până ajungi la librărie, poţi intra în lumea virtuală a lui Murakami. www.harukimurakami.com. ENTER!

Scriitorul pe scurt ✘ Murakami a avut timp de mai mulţi ani un bar de jazz în Tokio care s-a numit Peter Cat. După ce și-a vândut barul (ura să-i dea pe beţivi afară dimineaţa) nu a renunţat la dragostea pentru jazz. Colectia lui de muzică însumează peste 40.000 de albume. ✘ Murakami duce un stil de viaţă foarte sănătos. S-a lăsat de fumat și a început să alerge. Participă la mai multe maratoane în ﬁecare an. ✘ Murakami a avut revelaţia că poate să scrie literatură după ce la un meci de baseball a fost impresionat de prestaţia unuia dintre jucători. ✘ În Japonia, Murakami e mai cunoscut decât Mutu la noi. ✘ Într-unul dintre romanele lui Murakami, Dumnezeu e văzut ca un arbitru de fotbal, cu picioarele păroase, care îi ﬂuieră pe cei care fac fapte rele. ✘ Atenţie, Murakami provoacă dependenţă! După ce ai citit primul roman devii victimă și te apuci să le cauţi și pe celelalte.

Text: Sasha Pop

carte

Big in Japan

Murakami pentru fete – În c`utarea oii fantastice

{tiu c` pare greu de crezut, dar japonezii mai produc [i altceva \n afar` de computere [i ma[ini cu consum redus. Literatura japonez` recent` a \nceput s`-[i câ[tige fani, mai ales \n rândul europenilor mereu \n c`utare de exotisme. Partea amuzant` este c`, \n ochii lor, Vestul european este de fapt maximul exotismului.

Crezi că trebuie să ai dimensiuni perfecte și o faţă de Barbie ca să poţi deveni fotomodel? Fals, total neadevărat! Citește-l pe Murakami și o să te convingi că e suficient să ai o mică părticică a corpului spectaculos de frumoasă ca să faci carieră. De exemplu, personajul feminin din „În căutarea oii fantastice“ este fotomodel de urechi și, deși arată ca „o elevă dintr-un cor de fete la un colegiu mediocru“, reușește să oprească lumea în loc când își descoperă urechile. E adevărat că tot urechile o bagă în bucluc, pentru că ele știu mai multe decât ceilalţi, chiar și decât ea. Urechile sunt cele care presimt momentul când începe fantastica goană după și mai fantastica oaie. Evident, căutarea oii e doar un pretext. E un pretext pentru cele două personaje principa-

Murakami pentru b`ie]i – Kafka pe malul m`rii Dacă ţi-a trecut măcar o dată prin cap să fugi de acasă și să-ţi iei lumea în cap, atunci ai cel puţin un lucru în comun cu personajul principal din „Kafka pe malul mării“. Așa că poate n-ar fi rău să citești cartea. Vei avea numai de câștigat. În primul rând că până vei reuși să o termini, vei avea suficient timp să te gândești dacă fugitul de acasă e sau nu cea mai bun idee. Apoi, îţi vei da seama că pentru o astfel de aventură ai cu siguranţă nevoie de un „survival kit“ și nu mă refer la telefonul mobil de pe care să-i suni pe ai tăi dacă dai de probleme. Ce te-ar ajuta cu adevărat ar fi să-ţi faci rost de un prieten-conștiinţă (la fel de necredibil și în același timp folositor ca Jiminy Cricket, asta dacă îţi aduci aminte de Pinochio). Kafka – personajul lui Murakami (care nu e

Text: Sasha Pop • Foto: Sasha Pop

unul și același cu scriitorul ceh) are o astfel de conștiinţă, un tânăr pe nume Corbul care, printre altele, îl avertizează că trebuie să fie cel mai tare puști de 15 ani, dacă vrea să-și ducă la capăt planul. Doar că planul lui Kafka e foarte complicat – el vrea să fugă de propria soartă și asta e o misiune greu de dus la bun sfârșit, mai ales că asta presupune un dublu trip – prin lumea reală și pe la marginile ei. Murakami este însă atât de generos încât inventează pentru Kafka un personaj de susţinere, un fel de joly joker care se ocupă de toate „dirty joburile“. Nakata – acest dublu al lui Kafka – este probabil cel mai adorabil ucigaș din istoria literaturii. E de o naivitate zdrobitoare, nu știe să citească, în schimb poate să vorbească cu pisicile, iar mâncarea lui preferată e ţiparul.

le care ies din rutina zilnică și se joacă de-a detectivii, e un pretext pentru autor care-și plimbă cititorii prin Japonia cu o lejeritate care i-ar împinge pe predecesorii lui să-și facă sepuku. Dar e un pretext atât de bine scris încât nu poţi să lași cartea din mână. Sincer, eu am fost la un pas să pic examenul de conducere din cauza ei. A nu se citi în perioada tezelor.

Din acela[i desen animat Dacă ţi-a plăcut Murakami și vrei să te împrietenești mai bine cu literatura japoneză, n-o rata pe Banana Yoshimoto, fiica unuia dintre cei mai importanţi filosofi niponi ai anilor ’60. Romanul ei „Kitchen“ este la fel de bizar și de cool ca și numele ei. „Locul care-mi place cel mai mult pe lumea asta e bucătăria“ – așa își începe confesiunea Mikage Sakurai, o fată rămasă singură pe lume care face terapie prin gătit. Bucătăria este pentru ea singurul loc care o ajută să regăsească căldura și confortul pierdute o dată cu moartea bunicii. Stilul lui Banana Yoshimoto este la fel de alert, curat și amuzant ca al lui Murakami, iar temele abordate sunt chiar mai îndrăzneţe. Doar un hint: Mikage e adoptată de mama unei colege, care e de fapt tatăl acesteia. Adică? Adică și-n Japonia există transsexuali.

carte

Spate’n’spate O

K, presupunem că nu ai timp să citești literatură. Ar trebui să ai timp măcar să asculți literatură. În Frame, un loc pe jumătate cafenea, pe jumătate club, se întâmplă deja ceva în acest sens – evenimente pe jumătate lectură, pe jumătate party. În mod tradițional „backto-back“ stau 2 DJ-i. Două domnișoare, cunoscute ca Hydra Society, și-au propus să pună „spate’n’spate“ scriitori (tineri) și să-i aducă mai aproape de cititori-ascultători (din ce în ce mai mulți). Au ieșit trei seri de lectură unde au citit poezie și proză: Dragoș Bucurenci Vs. Miron Ghiu, respectiv Jean Lorin Sterian Vs. Philip

O Ceallaigh (UK). Respectivii sunt toți scriitori cu acte și cărți în regulă, cu un cuvânt de spus în literatura din România și nu numai. Și ăsta a fost doar începutul. Să nu vă așteptați la o atmosferă scorțoasă, la liniște mormântală sau la comentarii în genul cenaclurilor literare. E vorba despre o lectură într-un bar, cu oameni care vin și pleacă, cu zgomot de fundal asigurat de mașina de măcinat gheață și espresorul de cafea, cu discuții libere și râs, când e cazul. Lejer, degajat, cool. „Poveștile s-au demonetizat, cărțile stau doar la căpătâi și nu au viață în afara caselor, genților și metroului. Să uităm de lansările unde merg ziariști,

pișcotari, membre de cenaclu foste hipioate și prieteni apropiați. Hydra Society cheamă la șezătoare oamenii care se îmbracă colorat. Lăsați cărțile să iasă din casă, lăsați poveștile să iasă la o bere!“ – ăsta e în mare manifestul Hydre-lor care a rămas stocat în memoria virtuală a umanității, mai exact pe un poster upload-at pe un blog. Lecturile în baruri și cafenele au fost și rămân populare în Occident, fiind o soluție eficientă de promovare a unor autori, dar și o formă de entertainment. O lectură „ideală“ presupune texte bine alese, interacțiune cu publicul și o doză de talent actoricesc. Ce zici, te bagi la un ascultat?

Mai multe pe net Hydra Society

Dragoș Bucurenci

Miron Ghiu

informații despre evenimente, trecute și viitoare www.hydrasociety.blogspot.com/ blog, articole și informații despre emisiunea TV Cultura Libre www.bucurenci.ro blog, literatură online miron-ghiu.blogspot.com

Text: Sasha Pop • Foto: Alina Floroi

aproape inutil

3 idei de cadouri

3 finaluri ciudate

Prezervative instant Uitaţi de prezervativele tradiţionale (cele din imagine). Prezervativele Pronto, ne spun proiectanţii, se pot aplica în mai puţin de 3 secunde, iar dacă ajungi un utilizator înfocat poţi coborî timpul până la o secundă. Din păcate, au fost lansate doar în Africa de Sud, unde 5,5 din 10 bărbaţi sunt purtători ai virusului HIV sau au deja SIDA. Dacă nu credeţi că invenţia chiar funcţionează puteţi vedea exerciţii de mânuire a prezervativului pe site-ul www.prontocondoms.co.za/adverts. htm. Trebuie însă să aveţi ceva prieteni sau rude prin Africa de Sud pentru a primi un cadou excentric.

Attila a.k.a. Biciul lui Dumnezeu (cuceritor, hun, Hoarda de Aur) 453 e.n. – A început să-i curgă sânge din nas, şi a tot curs până nu a mai rămas nimic. Căpşuna de pe tort e că toată treaba asta s-a petrecut chiar în noapte nunţii. Încă o demonstraţie a faptului că nu e bine să amesteci dragostea și cariera. Sir Francis Bacon (politician, om de ştiinţă, filosof) 1626 – A murit de penumonie după ce a îndesat zăpadă într-o găină în încercarea de a o congela. Deci, s-a demonstrat… Puiul congelat poate dăuna grav sănătăţii!

Carcasă din lemn pentru iPod Imaginaţia fanilor Mac şi iPod se pare că nu are limită. După console de DJ care folosesc iPod-uri şi cercei confecţionaţi din căşti, vă prezentăm o elegantă carcasă din lemn. Pentru ecologişti şi nu numai. Suntem convinşi că o să se asorteze perfect cu mobila bunicii, iar depozitul vostru de muzică se va integra perfect lângă colecţia ei de bibelouri.

Harry Houdini (magician, abracadabra, magician) 1926 – Magicianul care a uimit la vremea lui o lume întreagă cu evadările sale imposibile, a decedat în noapte de Halloween diagnosticat cu peritonită, adică apendicită neoperată. Să fi fost un apendice care vroia să facă o scamatorie? No comment.

Răcitor pe USB Dacă viaţa ta socială înseamnă hi5 şi Yahoo Messenger, dacă World of Warcraft ţi se pare mai real decât Berceniul, e clar că ai nevoie de minirăcitorul din imagine. Se alimentează printr-un port USB şi-ţi păstrează sticla de cola la o temperatură decentă. În principiu, noi te sfătuim însă să mai ieşi din casă. S-ar putea să ai o surpriză. Să vezi că a venit iarna, de exemplu! Gadget-uri din acealaşi repertoriu găsiţi la www.thinkgeek.com

3 cuvinte pentru a-]i impresiona profesorii Un vocabular extins îţi poate oferi o şansă în plus în situaţii dificile. Un cuvânt din afara fondului principal (de cuvinte) poate confuza sau impresiona partenerul de discuţie. Plus că îţi permite ironii, mai fine sau mai puţin fine. Totul e să îl foloseşti corect. Pentru azi vă propunem:

CONJECTURĂ, conjecturi, s.f. Părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri; prezumţie, supoziţie. – Din fr. conjecture, lat. conjectura. CONDESCENDENŢĂ s.f. Purtare plină de consideraţie şi bunăvoinţă faţă de cineva; respect, amabilitate, deferenţă. s (Peior.) Aer

Pentru alte asemenea informaţii (aproape) inutile recomandăm www.corsinet.com/trivia/3-triv.html

de superioritate, infatuare, semeţie – Din fr. condescendance. SUPERFLUU, -UĂ, superflui, -ue, adj. Care este de prisos, inutil. [Acc. şi: superfluu. – Pr.: -flu-u] – Din lat. superfluus, fr. superflu. Aşa, acum să facem o propoziţie. Să ne imaginăm că profesoara de

română te acuză că ai copiat. Poţi răspunde pe un ton indignat: “Doamnă, conjectura avansată mi se pare o dovadă de condescendenţă superfluă!“ S-ar putea să ţină. Nu garantăm însă nimic. Restul de cuvinte utile din limba română le găsiţi la http://dexonline.ro

aproape inutil

3 erori medicale grave

3 site-uri bune la plictiseal`

Plumb (la) greu Deși se știa încă de pe vremea romanilor că intoxicațiile cu plumb duc la o boală numită saturnism, materialul a fost folosit cu nonșalață până acum câțiva ani. Era practic peste tot, în țevile de apă, canistre, vopsea… producția fiind ieftină. În State, conservele alimentare sigilate cu folie ce conținea plumb au fost retrase din circulație de abia în 1996. Saturnismul are simptome grave care includ amețeala, durerile abdominale, insomnia și scăderea IQ-ului. Poate asta e explicația. Radiații pentru toți După ce Marie Curie a descoperit radiumul, tratamentele medicale care implicau radioactivitatea au devenit trendy. Ignorând evidențele (doamnei Curie chiar i-au căzut degetele înainte să moară) publicul consuma pastă de dinți radioactivă și ciocolată cu radiu, folosea creme antirid, supozitoare și anticoncepționale radioactive. În anii ’20 și ’30 se presupunea că produsele minune vindecă orice: de la epilepsie la tuberculoză, de la artrită la cancer. Hmm, de fapt era cam pe dos. Apa minerală radioactivă s-a vândut destul de bine până când promoterii ei înfocați au început să moară de tineri. Heroină Junior Între anii 1898 și 1910, heroina (într-o variantă destul de apropiată de drogul din zilele noastre) a fost vândută pe post de medicament contra tusei. Pentru COPII! Deși savanții și-au dat seama destul de repede că produce dependeță la fel ca morfina, „medicamentul“ a fost interzis în Statele Unite de abia în 1924. Heroina (Heroin, de la Heroische în germană) a fost înregistrată ca marcă de inventatorul ei, Felix Hoffmann de la Bayer. A inventat-o la 11 zile după ce a creat aspirina, pe care o credea destul de periculoasă și creatoare de efecte secundare.

Pira]i Vs. Ninja Dilemele cruciale care stârnesc dezbateri pe viață și pe internet sunt de multe ori de genul „Bruce Lee îl bate pe Van Damme?“ sau „Rossi e mai tare decât Schumacher?“. Din aceeași serie vă prezentăm ultima nebunie care se răspândește viral pe net – „Pirates vs. Ninja“. La un search distanță pe Google veți găsi pagini întregi dedicate acestui subiect și explicații savante. E un joc inutil de-a argumentele, uneori imprevizibil de amuzant. Să le trecem în revistă calitățile...

www.thesurrealist.co.uk În bună tradiție suprarealistă site-ul are mai multe progrămele online care generează definiții și sloganuri inventate ad-hoc, poezii scrise de oi, bătălii între monștri etc. Limba folosită e engleza, așa că îți trebuie un nivel decent de cunoaștere al ei ca să apreciezi umorul absurd. Secțiunea noastră preferată e „The Infinite Teen Slang Dictionary“, unde poți afla ce înseamnă în limbaj adolescent diverse lucruri. De exemplu definiția pentru „dulap“ este : adj. like a video. „That scooter is so dulap!“. Halucinant! www.thespark.com Un site plin de teste, quiz-uri și alte asemenea colecții de întrebări care ar trebui să te ajute să-ți afli personalitatea, IQ-ul, data morții, sexul etc. Testele glumețe se găsesc în secțiunea Spark Life. În homepage veți găsi link-uri către teste „pe bune“, printre care și SAT-ul american. Dacă vă țin puterile și vreți să vă luați la întrecere cu vreun tip din Iowa, acum aveți ocazia. Testul nostru preferat rămâne The Dateable Test, unde veți afla dacă lumea vă consideră bun(ă) de scos în oraș. Baftă! www.miniclip.com/games/en O colecție respectabilă de joculețe Flash și Java, pe care le puteți juca online. De la clone după celebrele Tetris sau PacMan, la simulatoare de skate sau shooter-e. Unele dintre ele se pot juca în varianta multiplayer – un exemplu fiind Runescape – un massive multiplayer online cu mii de jucători. Nouă ne-au plăcut cel mai mult cele simple și eficiente, jucate din mouse. O recomandare: Black Knight. Uitați în schimb de site-ul ăsta în perioada tezelor! Poate cauza nopți nedormite și efecte secundare dureroase!

Pirați

Ninja

✘ Sunt sexy (vezi Pirates of the Caraibean) ✘ Se îmbracă cam gay ✘ Au sabie ✘ Au corabie/corăbii ✘ Omoară din plăcere ✘ Beau toată ziua

✘ Sexul nu contează ✘ Se îmbracă în negru ✘ Au câte săbii vor ei ✘ Pot să se urce pe pereți ✘ Omoară din datorie ✘ Sar tot timpul

Nu cred că ajungem undeva în ritmul ăsta așa că dacă puteți să ne soluționați dilema prin explicații logice, trimiteți un e-mail la office@revistavreau.ro. Promitem să dăm premiu două bilete la Multiplex pentru cel mai rațional argument. Pe aceeași adresă așteptăm dileme similare.

interactiv

Sasha, literatură și alte vicii contemporane.

Vlad, tăușance, redactor șef, copleșit, punct.

Maria, fashion adviser, farduri, accesorii & DJ.

Ioana, sporturi extreme și urbane, redutabilă jucătoare de whist.

Sânziana, shopping expert, ubercool fashionista.

Alecu, art director contemporan sau așa ceva.

Camil aka Shake Sauvag

e, fotograﬁi și DJ- eală.

iv și ﬁlme, expres Vladuț, muzici . ie cț ar de reda ca orice secret

Ca să ne cunoaștem mai bine am rezervat o pagină din revistă pentru poze. Fiind primul număr, am ales fotograﬁile cele mai la îndemână, cele cu noi :) Așadar, îți prezint redacția VREAU. Ne pare bine de cunoștiință. Din numărul viitor te așteptăm pe tine cu poze. Indiferent că le-ai făcut cu mobilul, digitalul de 50 de euro sau tunul profesional de paparazzi. Ne-am înțeles, da? E rândul tău! Te așteptăm în format digital, pe mail, la oﬃce@revistavreau.ro