Mercedes Magazine nr2 by Alec Pop

C1 MertzMag 02-06

10/5/06

3:01 PM

Page 1

02 2006

Noua Clas` CL: Rafinament [i estetic` pur` Muzeul Mercedes-Benz: Istorie adus` la via]` Sudul Africii: Perpetuarea spiritului s`lbatic

C2 AD Clasa S

10/5/06

3:01 PM

Page 2

003 Spirit

10/5/06

2:48 PM

Page 3

SPIRIT

Foto: EMI

„Avem nevoie de fantezie pentru a ne elibera creativitatea [i a favoriza inova]ia.” Mike Oldfield Muzicianul [i compozitorul Mike Oldfield, acum \n vârst` de 53 de ani, a avut un impact profund \n muzica rock. La 20 de ani, el r`sturna ierarhiile cu albumul „Tubular Bells“, \n care anumite piese erau interpretate la 20 de instrumente. Iar de atunci a r`mas mereu \n prim-plan, reu[ind s` impresioneze prin modul \n care a trecut grani]ele diverselor genuri muzicale. Dup` o lung` absen]` de pe scen`, el revine la finele acestui an, cu ocazia „Nokia Night of the Proms“. Oldfield conduce un Clasa S.

004-005 Sumar

10/5/06

3:34 PM

Page 4

Pies` de referin]`: Clasa CL.

Timp liber: Peisaje de vis [i sport extrem.

02 2006

SPIRIT

EXCELEN}~

Mike Oldfield, c창nt`re] [i compozitor

MONITOR

Tehno-senza]ii

GALERIE

Decora]iuni interioare

PRIM-PLAN

Foto copert`: Markus Bolsinger

Premier` mondial`: PRE-SAFE

REVISTA

FOCUS

Keyless-Go

Forma urmeaz` fascina]ia Noua versiune a Clasei CL reinterpreteaz` valorile tradi]ionale ale luxoaselor coupe-uri Mercedes-Benz folosind un uimitor vocabular formal. Impresionant [i totu[i subtil, carismatic [i inegalabil din punct de vedere estetic, CL are darul s` te vr`jeasc` \nc` de la prima \nt창lnire.

Sunetul muzicii O incursiune \n laboratoarele Harman Kardon, acolo unde a fost dezvoltat sistemul de sonorizare al noii genera]ii din Clasa S. Ghid este Arndt Hensgens, un guru al acusticii, autorul proiectului care permite clien]ilor limuzinei s` asculte muzic` \n condi]ii similare cu ale unei s`li de concerte.

004-005 Sumar

10/5/06

3:34 PM

Page 5

SUMAR

Spectacol: C`l`torie \n timp \n Muzeul Mercedes-Benz 36

Previziuni: Jesco von Puutkamer despre viitor.

EMO}II

PERFORMAN}~

Team building 56 Mountain-bike, tirolian` [i rapel, rafting. Adrenalin` la maximum. Plus versan]ii abrup]i de la Polovragi [i apele repezi ale râului Olte]. Sunt ingredientele unui program de team building organizat \n România, dar la standarde interna]ionale.

For]` [i dinamism Noua stea \n gama de produse a speciali[tilor de la AMG, companie ce este un simbol al puterii [i rafinamentului, este un propulsor V8 de 6,3 litri.

TRADI}IE 48

Omagiu unui campion SLR McLaren 722 este inspirat de un succes istoric \n Mille Miglia.

DESTINA}II FASHION

Despre viitor 64 Jesco von Puutkamer, manager la NASA, se ocup` de programele permanente de explorare a spa]iului. Cercet`tor de renume [i scriitor apreciat, el ne-a vorbit despre zborurile spre Lun` [i Marte, programate peste mai bine de un deceniu, dar [i despre subiecte care par desprinse din c`r]ile SF, precum turismul spa]ial [i „caut`torii de aur“ ai noului mileniu, care vor exploata bog`]iile asteroizilor.

Sudul Africii: Perpetuarea spiritului s`lbatic.

Un principiu respectat Juri[tii spun c` lucrurile accesorii urmeaz` soarta celor principale. Cei de la Mercedes-Benz respect` principiul [i au lansat o colec]ie special` CL.

Elegan]` [i exclusivitate Solu]ii inovatoare, linii \ndr`zne]e [i amestecuri interesante de materiale \n noile colec]ii Ermenegildo Zegna.

Muzeul Mercedes-Benz Ne-am lansat \ntr-o c`l`torie spectaculoas` printre comorile trecutului, \n compania unui expert al designului.

C~L~TORII

Spirit s`lbatic Am fost \n rezerva]iile din Swaziland pentru a descoperi pe viu comorile faunei din sudul Africii.

006-009 Monitor

10/5/06

2:48 PM

Page 6

Foto: Airbus S.A.S.

CASTELE LA ALTITUDINE

Nivelul principal g`zduie[te Royal Lounge, sala de conferin]e [i restaurantul.

Lufthansa Technik proiecteaz` o versiune de lux a lui Airbus A380.

pl`cute se transform` uneori \n reaV isele litate. Speciali[tii de la Lufthansa Technik au redesenat versiunea Airbus A380, astfel \ncât monstrul zbur`tor a fost transformat \ntr-un veritabil palat suspendat. Clien]ii care-[i doresc un zbor select \[i vor putea astfel \mplini visul de a de]ine un castel la \n`l]ime, gra]ie modelului A380VVIP („very, very important person“). Primele comenzi au sosit deja din Orientul Mijlociu [i Asia de Sud-Est.

Pasagerii sunt primi]i la bordul avionului \n Reception Lounge, ce comunic` apoi cu spa]iosul Royal Lounge. Interiorul, ce include o sal` de conferin]e [i un restaurant, este dominat de ansamblul de linii convexe [i forme ovale. Puntea inferioar` dispune de o suprafa]` total` de 400 metri p`tra]i, iar cei 200 metri p`tra]i ai nivelului superior – cu scara interioar` ce conduce spre camere private – sunt rezerva]i fericitului proprietar al aparatului. Tot aici, un salon exclusi-

vist precede intrarea \n Private Office, \nc`pere care, ca design [i func]ionalitate, are rol de birou [i sufragerie deopotriv`. Palatul aerian va dispune, printre altele, [i de dormitor, de o elegant` sal` de baie [i o camer` de fitness. Scaune suplimentare se aﬂ` \n partea posterioar` a aparatului, iar o parte din cal` poate ﬁ utilizat` pe post de sal` de proiec]ii [i bar. A380VVIP este proiectat pentru o autonomie de zbor similar` cu cea a versiunii

006-009 Monitor

10/5/06

2:48 PM

Page 7

MON ITOR

Dormitoarele spa]ioase (st창nga) [i saloanele confortabile ofer` momente de relaxare [i transform` c`l`toria \n delectare.

clasice, pentru pasageri: 15.000 km. Printre gadgeturile prezente la interior, se num`r` un sistem audio hi-fi [i camerele de luat vederi din dotare ce filmeaz` apusurile de soare [i le proiecteaz` pe pere]ii interiori ai aparatului. Clien]ii pot opta pentru tac창muri de aur [i mobilier din lemn pre]ios. Pre]ul unui Airbus A380 tradi]ional este de 280 de milioane de dolari. www.lufthansa-technik.com

Aparatul are dou` pun]i cu o suprafa]` total` de 600 metri p`tra]i.

006-009 Monitor

10/5/06

2:48 PM

Page 8

Kodak EasyShare V570 face poze panoramice din pân` la 3 cadre.

Pere]ii alc`tui]i din beton [i fibr` optic` se preteaz` jocurilor de lumini.

ZIDURI DE LUMINI {I UMBRE

VIZIUNE 180

Litracon este un material de construc]ii alc`tuit din beton [i mii de fibre optice.

Fotografii panoramice din trei instantanee.

ziduri de beton sunt transparente ca A ceste hârtia de orez. Umbrele de la exterior sunt perfect vizibile. Materialul se nume[te Litracon [i este opera inventatorului maghiar Aron Losonczi. |n interiorul acestui bloc transparent de beton, mii de ﬁbre optice sunt pozi]ionate unele lâng` altele [i permit luminii s` penetreze dintr-o parte a zidului \n cealalt`. Cu toate c` ﬁbrele alc`tuiesc numai 5% din \ntregul material, un perete de Litracon e tot atât de transparent precum o vitrin` abia ie[it` de pe por]ile fabricii. Iar aceast` caracteristic` se p`streaz` chiar [i \n cazul

unui zid cu o grosime de 20 de metri, sus]ine inventatorul. Materialul este destinat arhitec]ilor, designerilor [i inginerilor speciali[ti care caut` noi aplica]ii pentru structurile din beton; un amestec de ciment, pietri[i [i ap`, utilizat \nc` din timpuri str`vechi. Pere]ii transparen]i [i-ar putea g`si utilitatea \n holurile de hotel, \n magazinele exlusiviste [i fa]adele unor cl`diri publice. Or, mai simplu, pot aduce un plus de luminozitate parc`rilor supraetajate [i tunelurilor de metrou.

dou` lentile sunt amplasate \n corpul C ele versiuni Kodak EasyShare V570. Una dintre ele este destinat` fotograﬁilor cu un unghi extra-larg, permi]ând o fotografie panoramic` chiar [i \n spa]ii restrânse. |n cazul unei transfoc`ri efectuate asupra unui obiect \ndep`rtat, cealalt` lentil` \[i intr` \n rol. {i, gra]ie unui buton, utilizatorul poate opta pentru tipul de lentil`. Aparatul permite [i fotograﬁi panoramice complete (unghi de 180 de grade) din trei instantanee distincte.

www.litracon.hu

www.kodak.com

006-009 Monitor

10/5/06

2:48 PM

Page 9

MON ITOR

Butoanele de cronometrare sunt dispuse \n unghi de 45 de grade raportat la planul cadranului.

Prin fantele fa]adei (foto sus), vântul este direc]ionat \n interiorul cl`dirii [i spre turbine.

TURNUL-MINUNE

OPER~ DE ART~

China uime[te din nou, prin construc]ia unui zgârie-nori eolian.

Design clasic [i \nalt` tehnologie.

din 2008, turnul Pearl River, C udin\ncepere metropola sudic` Guangzhou, va avea alura unui uria[ brici \n`l]at spre cer. Cu cele 70 de etaje [i o \n`l]ime total` de aproximativ 300 de metri, construc]ia atrage deja aten]ia lumii \ntregi, gra]ie formei sale ie[ite din comun [i a calit`]ilor ecologice. Echipat` cu aproape 3.400 de panouri solare, opt turbine [i un sistem propriu de climatizare [i recuperare de energie, cl`direa a devenit deja un exemplu de manual \n materie de autonomie de func]ionare. Fa]ada sculptat` dispune de patru fante enorme, ce

dirijeaz` aerul spre turbine. Generatoarele de electricitate eolian` sunt complet izolate fonic. Alt` g`selni]` interesant` pentru acest centru multifunc]ional o reprezint` sistemul de recuperare [i filtrare a apei, ce exploateaz` condensul natural [i stocheaz` apa de ploaie. Compania american` de arhitectur` Sidmore, Owings and Merrill, cu sediul la Chicago, este autoarea acestui proiect monumental, dezvoltat pentru \ntreprinderea chinez` de stat Guandong Tobacco Company.

spirit sportiv [i inova]ie; P erforman]`, versiunea SLR McLaren a reprezentat

www.som.com

www.tagheuer.com

argumentul acestui cronometru automat, botezat „TAG Heuer SLR for MercedesBenz“. Aceast` veritabil` oper` de art` prezint` dou` cadrane. Cel interior este divizat \n 60 de minute [i poate fi \ntors de 9 ori gra]ie roti]ei centrale. Cadranul exterior dispune de o scar` tahimetric`, pentru calcularea vitezelor. Modelul este disponibil \ntr-o edi]ie limitat` la 3.500 de unit`]i.

010-011 AD Clasa B

10/5/06

2:50 PM

Page 10

010-011 AD Clasa B

10/5/06

2:50 PM

Page 11

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 12

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 13

EXCELEN}~

FORMA URMEAZ~ FASCINA}IA Text

PETER GROSCHUPF

Foto

MARKUS BOLSINGER

Noul Clasa CL reinterpreteaz` valorile tradi]ionale ale luxoaselor coupe-uri Mercedes-Benz folosind un uimitor vocabular formal. Impresionant [i totu[i subtil, carismatic [i inegalabil din punct de vedere estetic, este o performan]` captivant` ce induce transparen]` substan]ei tehnice.

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 14

Uluitor: Prima privire aruncat` noului CL coupe te face s` cazi sub vraja combina]iei rare dintre prezen]a sa carismatic` [i estetica designului.

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 15

EXCELEN}~

Distinctiv: Spatele CL-ului 500 exud` o cultivat` atrac]ie pentru sportivitate.

n momentul \n care arunci pentru prima

| dat` o privire noului CL coupe, vei r`mâne insensibil – cel pu]in pentru o vreme – la toate aspectele banale ale vie]ii. Acele linii. Acea form`. CL-ul este o rar` [i fascinant` sintez` a prezen]ei carismatice [i a esteticii designului formal ce nu las` nici un loc de interpret`ri gre[ite. Rareori frumuse]ea este atât de pu]in ambigu` [i de incontestabil` ca \n cazul noului CL. Practic, ma[ina reu[e[te s` pun` la \ndoial` conceptul potrivit c`ruia frumuse]ea se reg`se[te \n ochii privitorului, o maxim` creat` \n ap`rarea aprecierilor subiective asupra a ceea ce este sau nu frumos. Cert este c` lumea \n care tr`im este plin` de lucruri incontestabil frumoase – iar noul coupe de lux de la Mercedes-Benz este, cu siguran]`, unul dintre ele. Cine [i-ar dori

oare s` foloseasc` cuvântul „urât“ atunci când vorbe[te despre David, capodopera de marmur` al lui Michelangelo? O lucrare scoas` la iveal` din piatr` pentru eternitate, ce \ntruchipeaz` ideile clasice ale frumuse]ii, ce sﬁdeaz` orice fel de explica]ie matematic` [i orice \ncercare de a le reduce la nivelul unor reguli de baz`. Trebuie doar s` admitem existen]a acestei perfec]iuni formale. Dar de ce trebuie s` ne referim la clasici pentru a descrie forma unei ma[ini moderne? CL-ul este mai mult decât capabil s` se explice singur. Este similar cu \ncercarea de a desfiin]a concep]ia gre[it` potrivit c`reia explica]iile ra]ionale pre\ntâmpin` dragostea la prima vedere. Ca \ntotdeauna, excep]ia conﬁrm` regula. Recenta lansare mondial` a lui CL a l`sat multe guri c`scate. |n momentul \n care

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 16

Noul purism: O fascinant` interac]iune \ntre linile distinctive [i suprafe]ele mari [i fluide.

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 17

EXCELEN}~

Carisma \n mi[care: Partea din fa]` \i imprim` CL-ului un caracter cu totul special.

A eticheta designul CL-ului „la mod`“ ar fi sub demnitatea lui.

profesorul Peter Pfeiffer, directorul departamentului de design de la Mercedes, a prezentat noul coupe la Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart a fost ca [i cum cei prezen]i la acest eveniment ar fi fost martorii unui moment crucial \n istoria designului companiei. |ntr-un abur al timpului, al spa]iului, al adrenalinei [i al pulsului m`rit, jurnali[tii – cei care nu tr`iesc, de obicei, aceste emo]ii – au izbucnit \ntr-o cascad` de aplauze. Iar atunci când jurnali[tii aplaud` \nseamn` c`, m`car pentru un moment, au uitat de lumea ce-i

\nconjoar`. Erau pur [i simplu extazia]i. |n momentul \n care a fost dezv`luit CL-ul au aplaudat. Acest lucru nu spune totul, dar spune foarte multe. Este reac]ia cu care noul CL se a[teapt` s` se obi[nuiasc` atunci când va rula pe marile bulevarde ale lumii. Acolo unde impactul vizual al acestei opere de art` va avea efectul maxim, determinându-i chiar [i pe cei obi[nui]i cu limbajul secret al designului auto s` se opreasc` [i s`-l admire. Cuvântul frumuse]e pare cumva neadecvat atunci când \ncerci s` descrii o crea]ie din metal. Estetic ar ﬁ o apreciere mai potrivit`. A[a cum no]iuni precum gravita]ia [i viteza luminii sunt folosite pentru a da un \n]eles real unor fenomene naturale, cuvântul estetic transform` frumuse]ea \ntr-un concept tangibil, de durat`, incapabil de a deveni comun sau perimat.

Dac` David este pl`cut de c`tre iubitorii de art` din prezent cu aceea[i intensitate pe care o \nregistram \n cazul patronilor renascenti[ti ai lui Michelangelo, este de a[teptat ca acela[i lucru s` se \ntâmple cu noul CL. El va supravie]ui momentului \n care va ie[i din produc]ie datorit` orizonturilor temporale pe care noi le numim mod`. Nimic nu ar ﬁ mai neadecvat decât s` \ncerci s` \]i propui o descriere a noului model Mercedes \n contextul tendin]elor de design din prezent. Ar putea fi o capodoper`, dar a eticheta-o ca fiind modern` ar \nsemna s` ratezi \ntreaga demnitate a esteticii designului. Vorbind despre demnitate, CL-ul \[i anun]` prezen]a f`r` a folosi vocabularul adecvat al textelor de marketing. |n ciuda elegan]ei sale f`r` arogan]`, denot` o vibra]ie de personalitate rar \ntâlnit` \n cazul vehiculelor

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 18

Faruri inteligente: Sistemul de iluminare inteligent` se adapteaz` \n mod automat condi]iilor de trafic [i celor meteo.

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 19

EXCELEN}~

Focus: frumuse]ea \n detaliu.

moderne. Dac` o ma[in` radiaz` acel fel de carism` ce pune \n lumin` ﬁecare detaliu de substan]` tehnic` chiar [i \n momentul \n care st` pe loc, atunci \nseamn` c` limbajul designului a reu[it s` ating` inima celui mai serios dintre \mp`timi]ii de ma[ini. Bine\n]eles c` lumea este plin` de ma[ini frumoase, dar numai unele au adoptat regula de design potrivit c`reia „forma urmeaz` func]ia“, care ne \ndreapt` c`tre fascina]ia unui stil estetic exclusivist. Pentru a ne face o idee mai bun` despre capodopera creat` de profesorul Pfeiffer [i echipa sa – l`sând la o parte pentru un moment aspectele tehnice ale CL-ului – ar trebui s` privim aceast` realizare \ntr-un context istoric. Ultimul venit din seria lung` a coupe-urilor de lux de la Mercedes reu[e[te s` ridice standardele la un alt nivel. La tim-

Contururi curate: o reflexie a distinc]iei.

Noul design este construit \n jurul legilor purismului modern.

pul lor, toate aceste coupe-uri au reprezentat sisteme de referin]` ale designului Mercedes-Benz, care [i-a propus mereu s` stabileasc` noi repere pentru industria auto. Arta secret` a creatorului de automobile este aceea de a reinterpreta \n mod radical elementele tradi]ionale. Arcuirea montantului spate, de exemplu, este o trimitere c`tre anii ’50. O verig` la fel de inspirat` \ntre linia clasic` [i cea contemporan` este generoasa lunet` spate \ntins` pe \ntreaga l`]ime a ma[inii. Iar \n momentul \n care este privit

Confort: scaune integral redesenate.

din proﬁl, \]i dezv`luie un alt element stilistic distinct: geamurile laterale, complet retractabile, f`r` rame [i ne\ntrerupte de montan]i centrali, genereaz` un spa]iu unitar, ce atrage cursiv privirea de la elegantele linii ale exteriorul c`tre luxosul interior. Pfeiffer, [eful de design, a concentrat aceast` abordare \ntr-o singur` fraz` „Designul CL-ului simbolizeaz` \nc` o dat` dorin]a brandului de a nu se culca pe lauri, ci de a se gândi \n viitor [i a se mi[ca \nainte. Stilul noului Mercedes-Benz este bazat pe regulile purismului modern. El propag` un vocabular al designului clar [i simplu, respingând orice manifestare de ostenta]ie.“ {i chiar aceasta este esen]a. |n timp ce alte ma[ini din aceea[i clas` se prezint` ca ﬁind „mari“ [i „zgomotoase“ – metaforic vorbind –, CL-ul \[i câ[tig` admiratorii cu ceva

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 20

Puterea atrac]iei: Lumea nostr` este plin` de forme incontestabil de frumoase â&#x20AC;&#x201C; noul Clasa CL este una dintre ele.

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 21

EXCELEN}~

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 22

Toleran]`: Materiale de \nalt` calitate, combina]ii perfecte de culori [i forme ergonomice combinate pentru o adev`rat` s`rb`toare a sim]urilor.

012-023 CL-Klasse

10/5/06

4:10 PM

Page 23

EXCELEN}~

pe care unii l-ar numi atenuare deliberat`, prin no]iunile de „lini[te“ [i „putere“. Altfel spus, CL coupe nu are nevoie s` dea explica]ii. Sim]ul absolut al identit`]ii este cel mai emfatic r`spuns la orice \ntrebare legat` de personalitatea sa. Acela[i lucru poate fi spus [i despre interior, un mediu luxos care satisface orice preten]ie a pasagerului. Materialele de \nalt` calitate, combina]iile de culori pline de gust [i designul ergonomic, toate se \mpletesc \ntr-o adev`rat` s`rb`toare a sim]urilor. Interiorul nu las` nici o umbr` de \ndoial` asupra faptului c` aceasta este o ma[in` extraordinar`, chiar dac` o judec`m prin prisma \naltelor standarde ale designului de lux. Pfeiffer ne spune c` aranjamentul vertical sugerat de plan[a de bord [i consola central` \[i trage r`d`cinile din conceptele de design ale unor modele mult mai sportive. Normal, Clasa CL are poten]ial dinamic din plin. Dar performan]ele dinamice f`r` un design adecvat nu reprezint` decât o plictisitoare parad` de mu[chi. {i, pân` la urm`, care ar fi rostul puterii dac` nu poate fi strunit` \n condi]ii de siguran]`? Integrând teh-

Performan]a f`r` design, ar fi o plictisitoare parad` de mu[chi. nologii inovatoare, inginerii Mercedes au adus CL-ul la cele mai \nalte nivele ale siguran]ei. Ultima genera]ie de Active Body Control (ABC) confer` maximum de comportament dinamic eliminând practic orice mi[care neadecvat` a caroseriei \n timpul accelera]iei, frân`rii sau \n timpul abord`rii virajelor. Odat` dep`[it` viteza de 60 km/h, ABC-ul reduce garda la sol a ma[inii cu pân` la 10 mm, mic[orând coeﬁcientul de frecare [i \mbun`t`]ind aderen]a. |n plus fa]` de toate acestea, g`sim noua tehnologie de frânare PRE-SAFE, ca parte a sistemului PRE-SAFE ce vine \n dotarea standard, despre care ave]i detalii la rubrica „Prim-plan“ . Este de la sine \n]eles c` noul CL are mai mult decât suﬁcient` putere sub capot`. Per total ma[ina prezint` tot ceea ce s-ar a[tepta

Noble]ea oblig`: a [aptea genera]ie CL.

cineva de la un generos coupe Mercedes: lux, performan]`, exclusivitate, inova]ii [i un design estetic f`r` fals` modestie. |n plus, este, \nc` o dat`, produsul declara]iei de credin]` pe care Mercedes trebuie s` o aplice ﬁec`rui vehicul din aceast` clas`, care spune c` orice produs care arat` atât de bine trebuie s` ﬁe cel pu]in la fel de bun din punctul de vedere al tehnologiei.

DATE TEHNICE CL 500

Motor: 5.5 litri V8, 285 kW/388 CP la 6,000 rpm, cuplu maxim: 530 Nm la 2,800–4,800 rpm Accelera]ie: 0–100 km/h \n 5.4 sec Vitez` maxim`: 250 km/h limitat` electronic Consum (mixt): 12.1 litri premium f`r` plumb/100 km Emisii CO2: 288 g/km Cd (provisional figure): 0.27 Transmisie: 7G-Tronic (automat` 7 trepte) Alte variante de motorizare: CL 600 cu 5.5 litri V12, 380 kW/517 CP la 5,000 rpm, cuplu maxim: 830 Nm la 1,900–3,500 rpm, accelera]ie 0–100 km/h \n 4.6 sec, consum 14.3 litri premium f`r` plumb/100km www.mercedes-benz.ro/ClasaCL

024-025 AD B&O

10/5/06

2:53 PM

Page 24

Pred`-te! E[ti înconjurat!

Danish Design since 1925

Supunerea nu a fost niciodat` mai u[oara. Atunci când ai \n fa]a ta o imagine perfecta, de 102cm diagonala, împreuna cu cele mai puternice incinte acustice digitale create pan` acum \n jurul ei, sufrageria ta devine un loc perfect pentru a capitula. Programa]i o demonstra]ie personalizat` sunând la : +4021 403 31 46, sau vizita]i-ne la showroom-ul din incinta Hotel JW Marriott, The Grand Avenue, Calea 13 Septembrie 90, Bucure[ti.

Cuceritorii BeoVision 7 & BeoLab 5.

024-025 AD B&O

10/5/06

2:53 PM

Page 25

Sunet [i design de cea mai \nalt` clas`.

LA DRUM CU BANG & OLUFSEN Reinventarea lucrurilor luate pâna acum ca standard sau tabuuri sunt pentru Bang & Olufsen aproape o a doua natur`. Designul cât [i tehnologia din spatele ei sunt reprezentative pentru toate echipamentele lor.

ehnologia cardurilor de memorie este bine cunoscut` \n domeniul calculatoarelor, dar cu BeoSound 4, Bang & Olufsen o folose[te pentru a eluda PC-ul [i pentru a „digitaliza“ mai u[or muzica. Acesta joac` acela[i rol cu cel al casetelor audio de odinioar`. Odat` ce a]i \nc`rcat cardul cu muzic`, \l pute]i reda pe BeoSound 3, sau pe BeoSound 2. Cu noul BeoSound 4, muzica dumneavoastr` preferat` devine [i mai accesibil` [i

mai... mobil`. Acesta nu v` ofer` doar audi]ii CD, radio FM, sau DAB op]ional, ci [i noi posibilit`]i de \nregistrare cu card de memorie digital integrat. BeoSound 4 este sistemul audio perfect \ntr-o configura]ie BeoLink [i poate fi \mbun`t`]it printr-un BeoPort pentru a include accesul la radio prin Internet sau la MP3urile dumneavoastr` stocate pe PC. BeoSound 3 transform` „radioul cu tranzistori“ \ntr-un obiect cu design atractiv. Este un radio portabil, cu player digital, cu ceas, care integreaz` [i o box` de band` larg`, \ntr-o carcas` compact`. Alimentat de un acumulator re\nc`rcabil, nu are cabluri sau mufe – doar un sunet incredibil. Tehnologia cardului de memorie SD este parte integrant` a op]iunilor lui BeoSound 3. |nregistr`rile dumneavoastr` v` vor urma oriunde ve]i dori s` merge]i. Confec]ionat din materiale robuste, suprafa]a de alu-

miniu anodizat si lustruit nu las` s` se \ntrevad` nici un buton. Operarea se realizeaz` prin atingere u[oar`, iar o anten` care apare ca din neant adaug` farmec experien]ei BeoSound 3. Mânerul supradimensionat asigur` transportul u[or [i se combin` cu un suport special conceput pentru montare pe perete. Forma rotund` [i finisajul din o]el inoxidabil lustruit face din BeoSound 2 un player digital portabil al c`rui aspect nu \[i g`se[te egal decât \n performan]ele sale. Este atât de simplu [i intuitiv de folosit \ncât nu are nevoie de afi[aj. Absen]a pieselor \n mi[care, indiferent de cât de activ sunte]i, \nseamn` c` nu va exista nici o vibra]ie care s` v` perturbe pl`cerea audi]iei. Combina]i BeoSound 2 cu c`[tile Bang & Olufsen A8 sau Form 2, pentru o audi]ie impresionant`. www.bang-olufsen.com

026 Close-up

10/5/06

2:53 PM

Page 26

PRIM PLAN

Premier` mondial`: Clasele S [i CL frâneaz` automat cu 1.6 secunde \nainte de un poten]ial impact.

ZONA DE ABSORB}IE VIRTUAL~ PRE-SAFE ac]ioneaz` automat frânele \n situa]ii critice.

nul din [ase dintre accidentele grave produse pe drumurile din Europa sunt coliziunile rezultate ca urmare a faptului c` nu se p`streaz` distan]a potrivit` \ntre automobile. |n America, situa]ia este chiar mai grav`, pentru c` o treime dintre incidentele de acest gen conduc la r`nirea grav` sau chiar la deces. Trebuia deci g`sit un sistem menit s` sporeasc` siguran]a, iar acesta este deja realitate. Este vorba de PRE-SAFE, a c`rui ac]iune asupra frânei previne accidentele sau reduce substan]ial urm`rile acestora. Inginerii de la Mercedes-Benz au dezvoltat tehnologia Brake Assist Plus introdus` pe Clasa S pentru a croi acest sistem unic, global, menit s` intervin` automat \n procesul de frânare. Brake Assist Plus calculeaz` cu precizie for]a de frânare nece-

sar` pentru a evita impactul [i se activeaz` imediat ce [oferul apas` pedala. Dac` acesta nu reac]ioneaz`, atunci sistemul de siguran]` \l va avertiza, folosind pentru aceasta semnale vizuale [i sonore. PRE-SAFE reprezint` un alt pas \nainte pentru Mercedes. |n viitor, dac` [oferul va ignora aceste semnale, ma[ina va frâna automat. Nu va folosi \ns` toat` for]a de care dispune, ci 40% din aceasta. Sistemul va avertiza asupra pericolului cu 2,6 secunde \nainte de o posibil` coliziune [i, dup` trei semnale furnizate \ntr-o secund`, dac` nu \nregistreaz` reac]ia [oferului, va ac]iona frâna. |n acela[i timp, sistemul PRE-SAFE de protec]ie a ocupan]ilor ma[inii va preg`ti automobilul pentru impact. |n mod normal, [oferul mai are la dispozi]ie mai bine de o secund` pentru o reac]ie salvatoare (frân`

de urgen]` sau manevr` de evitare). {i nu este deloc timp pu]in, pentru c` \n acest interval, la o vitez` de 80 km/h, automobilul parcurge 22 de metri. Chiar dac` reac]ia nu vine, efectele impactului sunt sim]itor sc`zute. Simul`rile f`cute cu 70 de persoane diferite au ar`tat c` sistemul PRE-SAFE mic[oreaz` cu 40% [ansele de r`nire, ceea ce \nseamn` c` avem de-a face cu o zon` de absorb]ie virtual` ce reduce energia impactului \nc` \nainte ca acesta s` se produc`. PRE-SAFE func]ioneaz` la viteze \ntre 30 [i 180 km/h dac` radarul detecteaz` ma[ini care sunt situate \n fa]`, dar nu reac]ioneaz` la obstacole neprev`zute. El este disponibil pentru Clasele S [i CL. www.mercedes-benz.ro

027 AD Clasa GL

10/5/06

2:53 PM

Page 27

028-031 CL Collection

10/5/06

2:54 PM

Page 28

ACCESSORIUM SEQUITUR PRINCIPALE Pornind de la principiul juridic conform c`ruia lucrurile accesorii urmeaz` soarta celor principale, Mercedes-Benz a lansat al`turi de noul CL [i o colec]ie special` de obiecte care urmeaz` \ntocmai principiile de design ale elegantului coupe.

028-031 CL Collection

10/5/06

2:54 PM

Page 29

FASHION

Designul exclusivistului ceas \mprumut` forma rectangular` [i cadranul luminos al ceasului din interiorul ma[inii. Cureaua neagr` din piele de vi]el se ajusteaz` perfect \n jurul \ncheieturii oferind o senza]ie de confort.

reat` \n cooperare cu Centrul de Design Mercedes-Benz din Sindelfingen, colec]ia de accesorii destinat` noului Mercedes CL completeaz` \ntr-un mod c창t se poate de fericit stilul de via]` specific fiec`rui posesor al unui asemenea exemplar. Materialele de cea mai \nalt` calitate, prelucrate des`v창r[it, ca [i designul special sunt \n m`sur` s` induc` ambian]a unic` de la bordului CL-ului [i \n alte spa]ii, fie c` vorbim de birou, camera de hotel sau intimi-

Datorit` materialului special din care este confec]ionat`, umbrela propus` de CL se dovede[te rezistent` la cele mai puternice furtuni. |n plus, se potrive[te cu materialele interiorului ma[inii.

tatea c`minului. Colec]ia accesoriilor din piele, av창nd ca principal` surs` de inspira]ie luxosul interior al modelului, sensibilizeaz` \ntr-un mod aparte sim]ul tactil, cu ajutorul celor mai fine materiale organice folosite. Pe de alt` parte, instrumentele de scris [i umbrela, demonstreaz` cu prisosin]` faptul c` obiectele folosite zilnic nu trebuie nep`rat s` aib` un design comun. Este [tiut` rela]ia special` ce se leag` \ntre b`rbat [i cesurile sale, [i tocmai de aceea,

Mercedes s-a str`duit, prin designul exclusivist al noului ceas CL, s` imprime o not` de elegan]` \n plus posesorului vehiculului. Ceasul, al`turi de brelocul inspirat din emblema amplasat` pe portbagajul ma[inii [i placat cu metal pre]ios, ocup` un loc c창t se poate de important \n cadrul interac]iunii dintre om [i ma[in`, rela]ie pe care noul CL pune un accent deosebit. www.mercedes-benz.ro

028-031 CL Collection

10/5/06

2:54 PM

Page 30

Portvizitul, ce urmeaz` acelea[i linii ale designului, prezint` o cus`tur` decorativ` de culoare beige al`turi de inscrip]ionarea Mercedes Benz, dou` buzunare adi]ionale [i un sistem de \nchidere magnetic, put창nd primi p\n` la 50 de c`r]i de vizit`.

Forma acestui clip pentru bancnote este inspirat` din forma elegant` a oglinzii exterioare a noului coupe, iar finisajul este realizat din metal pre]ios [lefuit.

Respect창nd \ntocmai propor]iile vehiculului original, modelul la scar` al CL-ului poate fi una dintre piesele de rezisten]` ale colec]iei de modele miniaturale sau un obiect ornamental foarte potrivit pentru birou.

028-031 CL Collection

10/5/06

2:54 PM

Page 31

FASHION

Combinând pielea nappa de culoare neagr` cu cea perforat` de culoare beige, mânu[ile pentru condus ofer` o binevenit` ventila]ie palmelor [i degetelor. Faptul c` numai jum`tate din deget este acoperit reprezint` un omagiu adus tradi]iei sportive a m`rcii.

Finisajul instrumentelor de scris reprezint` un transfer reu[it al designului interioului des`v\r[it al CL-ului. Vârful stiloului, argint 925 veritabil, poart` o gravur` a binecunoscutei stele. Capacul stiloului destinat doamnelor prezint` o pre]ioas` piatr` de onyx. Instrumentele beneficiaz` de propriul lor suport din piele cu inscrip]iile m`rcii.

Portofelul, fabricat din cea mai fin` piela nappa, este destinat atât femeilor cât [i b`rba]ilor [i con]ine 11 spa]ii pentru carduri, dou` spa]ii pentru bancnote [i un buzunar pentru monede.

032-036 SLR 722

10/5/06

4:12 PM

Page 32

032-036 SLR 722

10/5/06

4:12 PM

Page 33

TRADI}IE

OMAGIU UNUI CAMPION Text

ALEXANDRU COCU

Foto

MERCESDES

|n chip de autentic` bijuterie a Salonului Auto de la Paris derulat la finele lui septembrie, Mercedes-Benz [i-a alintat admiratorii lans창nd versiunea radical` a supercarului SLR McLaren. Minunea argintie, botezat` SLR McLaren 722 Edition, \[i are sursa de inspira]ie \n bogata istorie a succeselor m`rcii \n motorsport.

032-036 SLR 722

10/5/06

4:12 PM

Page 34

Moss [i Jenkinson fac din 722 un num`r de legend`.

u \ntâmpl`tor \ns` Mercedes-Benz a f`cut apel, \nc` o dat`, la cutiu]a cu amintiri. SLR McLaren 722 Edition reprezint` omagiul adus unei victorii fabuloase, ce avea s` schimbe radical maniera \n care erau abordate sporturile cu motor. Pân` \n anul de gra]ie 1955, Mercedes-Benz triumfase deja la Indianapolis, \n Grand Prixurile de anduran]` ale epocii interbelice, [i, al`turi de Juan Manuel Fangio, \n Formula 1 \n chiar sezonul de debut \n competi]ie. Mille Miglia \ns` reprezenta o piatr` de \ncercare. Inventat` trei decenii mai devreme de con]ii italieni Aymo Maggi [i Franco Mazzotti, \n chip de consolare pentru mutarea Marelui Premiu al Italiei de la Brescia la Monza, Mille Miglia avea caracteristicile unei curse de anduran]` desf`[urate pe drumurile publice ce legau Brescia de Roma [i retur. {oselele

pline de capcane [i lungimea uria[` a traseului (peste 1.500 km) f`ceau ca m`rcile [i pilo]ii locali s` porneasc` de fiecare dat` favori]i. Rezultat: doar marele Juan Manuel Fangio, britanicul Peter Collins [i germanul Wolfgang von Trips se num`rau printre pilo]ii non-italieni care izbutiser` o clasare pe podium, \n edi]iile anterioare ale clasicei curse de anduran]`. Pentru 1955, Mercedes-Benz a recurs la o nou` tentativ` de a-[i adjudeca victoria \n Mille Miglia. Marca din Stuttgart a venit cu un model mai puternic, 300 SLR, derivat din modelul W196, campion mondial de Formula 1, [i cu o echip` echilibrat` de pilo]i. Tinerii – germanul Hans Hermann [i britanicul Stirling Moss – au ales s` ruleze cu copilot. |n schimb, germanul Karl Kling [i argentinianul Juan Manuel Fangio, care considerau

traseul extrem de periculos, au ales s` piloteze f`r` copilot-mecanic. Asemeni coechipierilor s`i, Moss [i navigatorul s`u, jurnalistul britanic Denis Jenkinson, au efectuat \naintea cursei 6 tururi de recunoa[tere. „Jenks“ [i-a notat observa]iile pe toat` suprafa]a unui rulou de hârtie \n lungime de 4 metri [i jum`tate. Apoi, pe 30 aprilie 1955, la ora de start 7:22, ma[ina cu num`rul de concurs 722 pilotat` de echipajul Moss/Jenkinson a luat startul \n edi]ia cu num`rul 22 a celei mai importante curse de anduran]` derulate vreodat` pe p`mânt italian. |n fa]a avantajului net al pilo]ilor locali, Jenkinson [i-a ajutat pilotul \ntr-un stil original: i-a citit lui Moss noti]ele [i, atunci când acestea erau imposibil de auzit, i le „traducea“ \n limbaj gestual. A fost actul de na[tere a unei tehnici ce exist` [i ast`zi,

032-036 SLR 722

10/5/06

4:12 PM

Page 35

Bordul modelului de curse era o fericit` combina]ie de metal [i lemn.

Pe 30 aprilie 1955, ma[ina de concurs cu num`rul 722 stabilea un record care rezist` [i ast`zi.

\n raliuri. „Mille Miglia era o amestec`tur` \ntre raliuri [i curse pe circuit. Nimeni nu \ndr`znea s` piloteze la 100% din capacitate, pentru c` - \n cazul \n care un viraj se dovedea a fi mai strâns decât anticipase – respectivul ar fi sfâr[it \n decor. A[a c` a trebuit s` pilotez la 80-90% din posibilit`]i pe toat` durata cursei; ceea ce a \nsemnat mai bine de 10 ore“, spunea \n urm` cu câ]iva ani \nving`torul Stirling Moss, care a stabilit tot atunci un record r`mas pân` ast`zi \n picioare: 159,65 km/h – vitez` medie a cur-

Detaliu de referin]`: ro[ul folosit la turometru [i vitezometru.

sei desf`[urate pe distan]a de 1.597 km. „Cea mai mare solicitare \n acea curs` disputat` pe [osele par]ial \nchise a fost c` drumul era str`juit de spectatori. Asta necesit` un stil diferit de pilotaj. |naintea cursei, atunci când eu [i coechipierul meu am luat noti]e nu erau oameni \n jur, \ns` evident, pe durata cursei, spectatorii erau peste tot. Spre exemplu, dac` \n timpul recunoa[terilor ajungeam \ntr-un viraj rapid, nici m`car nu-l mai notam \n cazul \n care \l abordam cu pedala la podea. |ns` când acela[i viraj este complet str`juit de dou` ziduri de spectatori, nu mai e deloc acela[i lucru. Apoi, pe liniile drepte – unde rulam cam cu 280-290 km/h – trebuia s` ne concentr`m pentru a nu derapa. Una peste alta, toate acestea au transformat cursa aceasta \ntr-o experien]` unic`“, explica recent acela[i Moss.

O experien]` unic`, pe care fiecare dintre cele 150 de unit`]i ale noii edi]ii 722 \[i propune s` o ofere – sub form` de esen]` de senza]ii tari – ferici]ilor posesori. Cu o putere maxim` de 650 CP (mai mare cu 24 de unit`]i fa]` de modelul din care a fost derivat), SLR McLaren 722 Edition este capabil` s` sprinteze de la 0 la 100 km/h \n 3,6 secunde (cu dou` zecimi mai rapid decât versiunea SLR de baz`) [i se poate l`uda cu 337 km/h ca vitez` de vârf. Progresul \n materie de performan]e a implicat [i amelior`ri fine, la nivelul aerodinamicii, frânelor [i suspensiei, aceasta din urm` fiind \nt`rit` [i coborât` cu 10 mm. Per total, SLR McLaren 722 Edition a suferit o cur` frumu[ic` de sl`bire, pierzând cam 44 kg \n compara]ie cu versiunea din care a fost derivat`. Num`rul „722“, inscrip]ionat mare pe 300

032-036 SLR 722

10/5/06

4:12 PM

Page 36

Dac` varianta de baz` a cucerit atĂ˘tea inimi, v` \nchipui]i c` seria special` va subjuga o mul]ime de \mp`timi]i ale modelelor super-sportive.

Cu fiecare detaliu, SLR McLaren 722 Edition arat` c` se adreseaz` unei categorii aparte de colec]ionari.

SLR, este aplicat discret cu acelea[i caractere ro[ii pe aripile edi]iei limitate prezentate de Mercedes-Benz. Tot la capitolul â&#x20AC;&#x17E;Pour les conaisseursâ&#x20AC;&#x153;, etrierele ro]ilor sunt vopsite \n purpuriu, iar ceasurile vitezometrului [i turometrului sunt conturate \n aceea[i nuan]`. E limpede, Mercedes-Benz SLR McLaren 722 Edition se adreseaz` unei categorii aparte de colec]ionari. O elit` rafinat`, animat` de pasiunea pentru epoca de pionierat a istoriei motorsportului [i de respectul cuvenit marilor campioni de odinioar`. Sub capot`, o impresionant` declara]ie de for]`

037 AD Standox

10/5/06

3:35 PM

Page 37

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 38

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 39

DESTINA}II

MOBILITATE |N NOU~ ACTE Text

HEINER UBER

Foto

MARKUS BOLSINGER, RALF MEYER

Mercedes-Benz a reinventat muzeul auto. Iar noi ne-am lansat \ntr-o c`l`torie spectaculoas` printre comorile trecutului, \n compania unuia dintre cei mai aprecia]i exper]i europeni \n materie de design.

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 40

Belvedere: Crea]ia arhitectului Ben van Berkel le ofer` vizitatorilor un regal al perspectivelor fascinante.

u \n ﬁecare zi po]i \ntâlni un ﬁn analist c`zând prad` lirismului \n fa]a decorului oferit de un muzeu: „E futurist, ca un OZN care a g`sit un loc pentru a ateriza undeva printre podgoriile [i uzinele de automobile din jurul ora[ului“, \mi spuse [oferul, conducând ma[ina spre ie[irea de pe autobahn. Omul de la volan este Florian Hufnagl, un profesor-doctor de istoria artei [i directorul muzeului de art` modern` Pinakothek der Moderne, din München. Avem de-a face deci cu unul dintre cei mai aprecia]i exper]i europeni \n art` contemporan`, care \mi va fi ghid \n vizita la Muzeu Mercedes-Benz, recent inaugurat \n Stuttgart-Untertürkheim. Cochilia de beton cu o \n`l]ime de 50 de metri, \mbr`cat` \n aluminiu str`lucitor, ne aduce aminte de carcasa cizelat` a S`ge]ilor Argintii. O band` spiralat` se \nal]` spre cer,

\nv`luind cl`direa cu 9 etaje \ntr-o panglic` mobil` de sticl`. Exper]ii sunt unanimi \n privin]a verdictului: o capodoper` a arhitecturii contemporane, pe cât de u[oar` [i de delicat`, pe atât de solid` [i de bine \nchegat` – un monolit dinamic, conceput de olandezul Ben van Berkel, personaj \n vog` \n cercul select al arhitec]ilor de renume. De cealalt` parte a u[ii culisante de sticl` ne a[teapt` HG Merz, reputat designer [i profesor de comunicare vizual`. Este prima \ntâlnire fa]` \n fa]` \ntre cei doi speciali[ti: designerul muzeului din Stuttgart [i directorul muzeului din München. Zâmbetele nu sunt de complezen]`. Fiecare a[teapt` cu ner`bdare momentul \n care vor \mp`rt`[i experien]e, idei [i solu]ii. „Poate ar trebui s` urc`m chiar acum“, sun` invita]ia lansat` de Merz. Ascensorul sub forma unei capsule de

sticl` constituie punctul de plecare al incursiunii noastre \n istoria automobilului. Ne ridic` u[or de-a lungul zidului luminos, \nainte de a ne l`sa la \nceputul cronologiei, \n epoca na[terii automobilului. Am fost preg`ti]i cum se cuvine pentru aceast` c`l`torie \n timp, prin intermediul unui colaj acustic, ce emana din boxele instalate \n`untrul ascensorului. Ascult`m o veritabil` simfonie a sunetului, trecând de la familiarul zumzet al unui motor modern, cu 8 cilindri, la horc`itul propulsoarelor de alt`dat` sau la zgomotul tr`surilor [i cel f`cut de copitele de cai \n contact cu pavajul str`zilor de odinioar`. Pe peretele opus, c`l`toria noastr` este pigmentat` de o proiec]ie documentar` a istoriei Mercedes-Benz. „|nainte de a pune ochii pe primul exponat, vizitatorul [tie c` scopul echipei de

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 41

Uvertura o constituie c`l`toria spre ultimul etaj \ntr-un ascensor de sticl`.

design a fost realizarea unui concept total nou pentru un muzeul auto“, spune Hufnagl. Nu este o colec]ie \n sensul obi[nuit al termenului, ci un muzeu care – \n sine – alc`tuie[te o parte dintr-o oper` cuprinz`toare, asemeni unei capodopere ce \mbin` dram`, sunet [i imagine \n ceea ce marele Richard Wagner ar fi numit „Gesamtkunstwerk“. Ideea este subliniat` de perspectiva deschis` a cl`dirii, de unghiurile de percep]ie [i de liniile de for]`. E o scen` ce face apel la Dialog interior: Ambian]a reflectat` se armonizeaz` perfect cu formele cl`dirii.

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 42

Fascina]ia vitezei: Modelele istorice de competi]ie s-au al`turat bolizilor contemporani.

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 43

DESTINA}II

Wilhelm al II-lea avea \ncredere \n cal [i nu credea \n viitorul automobilului.

elemente specifice operei, pentru a ilustra istoria designului auto \n general, [i cea a m`rcii Mercedes-Benz, \n particular. |n cazul \n care c`l`toria cu ascensorul a ]inut loc de uvertur`, actul \ntâi st` s` \nceap` abia acum. Debarcat la ultimul nivel, vizitatorul este confruntat cu genul de iritare deliberat` la care ne putem a[tepta \n orice expozi]ie de art` modern`. „Am decis s` \ncepem turul muzeului cu o mic` surpriz`: \nh`marea unui cal“, explic` Merz. Actul marcheaz` punctul de start al cronolo-

Holul de intrare: o bolt` \nalt` de 42 de metri.

Siguran]a pasagerilor, explicat` \n detaliu.

giei. Hufnagl zâmbe[te [i d` u[or din cap. Un cal \nh`mat ca punct de pornire a unei vizite de muzeu? „Felicit`ri, domnule Merz. Bine gândit. |mi place.“ Surprizele continu` s` se \nl`n]uie cu repeziciune. Merz \l parafrazeaz` pe \mp`ratul Wilhelm al II-lea care, \n 1905, spunea: „Am \ncredere \n cal. Automobilul nu este decât un fenomen temporar.“ Ceea ce dovede[te c` pân` [i \mp`ra]ii pot gre[i atunci când vine vorba despre inova]ii ce pot schimba fa]a lumii. Doar zece ani mai târziu, o comisie regal` a fost trimis` la uzinele din Untertürkheim, iar Mercerdes a furnizat prima berlin` Pullman cur]ii imperiale de la Berlin. Aceea[i limuzin` se afl` ast`zi \n patrimoniul muzeului. Al`turi de multe alte „fenomene temporare“, a revenit la locul s`u de na[tere, pentru o reuniune de familie, ce

a adunat, printre altele, versiunea 770 Pullman a |mp`ratului Japoniei, Hirohito, [i modelul Mercedes-Benz 300 de func]iune, utilizat de primul cancelar al Germaniei postbelice, Konrad Adenauer. Pentru orice vizitator \n etate, imaginile sunt familiare: Kennedy la Berlin, Regina Elisabeta a II-a \n prima sa vizit` de stat \n Germania. |nso]i]i de dou` limuzine 190 SL. Grace Kelly a condus [i ea o asemenea versiune pe serpentinele din jurul principatului Monaco, iar Gina Lollobrigida s-a afi[at, la rândul ei, la volanul respectivului model ori de câte ori avea ocazia, pe Via Veneto, la Roma. Urmeaz` apoi versiunea 500 SL cu volan pe dreapta, ce a apar]inut Prin]esei Diana. Un model ceva mai apropiat de perioada contemporan`, prin compara]ie cu Papamobilul cu acoperi[ de sticl`. |n fine,

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 44

Armonie \ntre form` [i con]inut: o perspectiv` asupra s`lii Legendelor nr. 1, una \n care sunt expuse primele automobile din lume.

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 45

DESTINA}II

Genera]ii \ntregi de S`ge]i Argintii sunt expuse pe banking.

varianta „Baby Benz“ 190 cu gard` la sol joas`, preparat` de AMG, a fost de]inut` de bateristul Beatles-ilor, Ringo Starr. |n postura sa de curator al muzeului, Hufnagl \[i dore[te s` identifice exponatele favorite ale publicului. Cei doi exper]i poart` o discu]ie aprins` asupra acestui subiect. Una dintre exponatele care de]in [anse mari de a \ntruni favorurile vizitatorilor este un off-roader p`mântiu ce a \nfruntat dinozaurii. Veritabil star hollywoodian, acest model Clasa M a jucat un rol

Speciali[tii: HG Merz (stânga) cu Florian Hufnagl.

Art` pe ro]i: un autocar sud-american.

important \n megaproduc]ia „Jurassic Park“, semnat` de Steven Spielberg. Modelul a fost echipat cu bare metalice de grosimea bra]ului de om, pentru a proteja geamurile [i caroseria ma[inii de monstruoasele f`lci ale tiranozaurilor. Off-roaderul este expus \n „Galeria Celebrit`]ilor“. Nu este \ns` singura galerie tematic` existent` \n muzeu. „Galeria de Prim-Ajutor“ arboreaz` vehicule de pompieri, modele de descarcerare [i interven]ie rapid`, ma[ini de gunoi, o versiune Unimog de dez`pezire, ba chiar [i un b`trân Strich Acht, din sudul Italiei. |n „Galeria Eroilor“ \i reg`sim pe vajnicii reprezentan]i ai diesel-urilor de alt`dat`, cu sau f`r` dispozitivele aferente de remorcare. O galerie \n care piesa de greutate este un taxi din Lisabona, cu peste 1.000.000 de kilometri la bord.

„Galeria Utilitarelor“ pune accentul pe tradi]ionala experien]` a companiei \n domeniul vehiculelor comerciale, \n timp ce sala imediat urm`toare, cu „Galeria Voiajorilor“, mizeaz` pe pl`cerea de a c`l`tori cu Mercedes-Benz. Haufnagl face un scurt popas pe scaunele de picnic, sculptate \n piatr`. Exponatele te invit` nu o dat` s` z`bove[ti, \mbinând astfel goana dup` noutate cu momentele de lini[te. „Pentru vizitatori, e enorm de v`zut, \ns` niciodat` n-ai senza]ia c` e[ti cople[it“, apreciaz` Hufnagl. Iar bavarezul nici c` d` semne c` ar vrea s` se despart` de un vechi autocar, vopsit cu ghirlande de flori. Pe [oselele nesfâr[ite ce str`bat pampas-ul argentinian, asemenea capodopere decorative pe patru ro]i reprezint` un element obi[nuit; decora]ia floral` – se spune – aduce noroc pasagerilor [i

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 46

Ascensor spre trecut: bolta este \mp`r]it` \n trei sec]iuni, pentru a crea impresia unor spectaculoase decoruri de scen`.

toarelor. „Ideea a fost de a evoca, \ntr-un mod relativ pl`cut, leg`tura deosebit` care exist` \ntre om [i automobil“, explic` Merz. Detaliile acestea sunt pres`rate \n toate s`lile de colec]ii [i se constituie \ntr-un fir ro[u ce \nso]e[te vizitatorul pe toat` durata prezen]ei sale \n muzeu. S`lile de colec]ii sunt aranjate \ntr-o spiral` ce te conduce de la cel mai \nalt etaj la nivelul zero. Un drum ce intersecteaz` \n diferite puncte sec]iunea de s`li ale Legendelor, ce propun o vizit` alternativ`. „S`lile Legendelor g`zduiesc modelele emblematice care au creionat legenda Mercedes, \n fiecare deceniu de existen]` a m`rcii“, explic` Merz. „Unul dintre cele mai importante elemente ale acestor s`li \l constituie informa]iile de context istoric.“ Efectul de ansamblu ]ine de construc]ia unui muzeu ce

Automobilul este plasat \ntr-un context social.

garanteaz` o c`l`torie f`r` peripe]ii. Merz, ca designer al muzeului, a ad`ugat sare [i piper acestor galerii, gra]ie colec]iei „33 Extra“, ce reune[te \nsemn`ri scurte, dar pertinente, legate de istoria automobilului. Ve]i g`si astfel exponate [i explica]ii despre evolu]ia volanului, [terg`toarelor de parbriz [i trusei de prim-ajutor, despre Sfântul Cristofor, protectorul c`l`torilor dup` ritul catolic, [i despre Veedol, manechinul sexy imortalizat \n fotografiile pe care camionagiii anilor ’50 le lipeau de grilele radiaPionierii designului auto: Benz, Daimler, Maybach.

038-047 Museum

10/5/06

2:55 PM

Page 47

Pauz` pentru contemplare: Muzeul ofer` vizitatorilor ocazia de a se odihni [i de a medita.

reprezint` mai mult decât o simpl` colec]ie de modele faimoase ori spectaculoase. Aportul documentelor politice, tehnice [i culturale vine s` completeze o experien]` unic`. Monitoarele cu ecran plat pe care se deruleaz` secven]e video [i fotografii de epoc` \nso]esc aceast` rut` alternativ` a vizitatorului [i plaseaz` automobilul \ntr-un context social. Vremea r`zboiului, munca for]at`, criza petrolului, duminicile cu circula]ie auto interzis`, miracolul economic postbelic, mobilitatea for]ei de munc`, [omajul cvasi-inexistent al perioadei anilor ’60-’70, for]a de munc` a imigran]ilor – toate acestea se reg`sesc ilustrate \n s`lile Legendelor. Evident, aten]ia este \ndreptat` [i spre calit`]ile asociate, prin tradi]ie, lui Mercedes-Benz: inova]ia, obsesia pentru siguran]`, spiritul vizionar.

A venit \ns` momentul ultimului act. Ajun[i aproape la parter, s`lile Legendelor [i cele ale Colec]iilor converg, \n fine, spre un banking uria[, desprins parc` de pe circuitele de Grand Prix. O sec]iune ce reune[te S`ge]ile Argintii din fiecare deceniu de sporturi cu motor, \n sunetul asurzitor al propulsoarelor de competi]ie, amplificat de un sistem audio de top. Veritabil Grand Finale al unei capodopere despre o c`l`torie \n timp. {i, ca dup` orice reprezenta]ie artistic`, protagonistul a[teapt` cu \nfrigurare opinia criticului de art`. „Este un concept de expozi]ie care func]ioneaz`, pentru c` armonizeaz` cu succes con]inutul [i forma. Ceea ce m` impresioneaz` cel mai mult este faptul c` muzeul se potrive[te perfect cu tot ceea ce reprezint` marca Mercedes [i c` te atrage s`-l parcurgi integral.“

DATE {I CIFRE

Arhitect: UN Studio van Berkel & Bos, Amsterdam, Olanda Designerul muzeului: HG Merz, Stuttgart |nceputul lucr`rilor: 17 septembrie 2003 Deschiderea oficial`: 19 mai 2006 |n`l]imea cl`dirii: 47,5 metri Masa total`: 110.000 tone Niveluri: 9 Suprafa]` de expunere: 16.500 m2 Suprafa]` pentru copii: 700 m2 Exponate: 1.450 Dintre care: 160 de vehicule Automobile: 80 Modele de competi]ie: 40 Vehicule comerciale: 40 Orar: Mar]i-Duminic` 9:00 – 16:00 Bilet de intrare: 8 euro

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 48

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 49

PERFORMAN}~ 49

POWERING ON AMG [i-a câ[tigat reputa]ia de simbol al puterii [i rafinamentului. Fiecare motor produs de aripa de \nalt` performan]` a Mercedes este opera unui singur mecanic. Iar noua stea \n gama de produse este un propulsor cu 8 cilindri, produs, \n mod exclusiv, \n cas`.

Text

FRANK WALD

Foto

NILS HENDRIK MÜLLER

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 50

Tonuri Sportive: ML 63 AMG este dotat cu o pereche de evacu`ri duble cromate.

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 51

Prezen]` impun`toare: ML 63 AMG este propulsat de noul motor V8 de 6,3 litri AMG, iar grila special` a radiatorului denot` experien]` \n domeniul tuningului.

AMG combin` \nalta performan]` cu designul de top.

nii spun c` po]i s`-]i dai seama de câ[tig`torul unei curse chiar \nainte de startul acesteia. Cu toate acestea, nimeni nu putea b`nui \nainte de startul cursei de 24 de ore de la Spa, pe 24 iulie 1971, c` victoria \i va apar]ine Mercedes-ului 300 SEL 6,8. La acel moment, ma[ina de]inea titlul de cel mai rapid sedan de serie din lume, dar greutatea sa impresionant` de 1,635 kilometri \l f`cea un adev`rat uria[ pe lâng` piticii Alfa GTA, Opel Steinmetz [i Ford Capri – delica]ii s`i adversari. Cu toate acestea, sub capota colosului din Stuttgart se afla un puternic V8 AMG de 420 cai putere, care le-a permis pilo]ilor Hans Heyer [i Clemens Schickentanz s` spulbere orice concuren]`. Cu \nsemnele AMG purtate cu mândrie pe parbriz, ma[ina a ob]inut victoria la clasa din care f`cea parte [i a terminat pe a doua pozi]ie \n clasamentul general. Aproape peste noapte, acest` victorie extraordinar` a pus firma lui Hans-Werner

Aufrecht [i Erhard Merlcher, responsabili de bijuteria mecanic`, pe harta lumii sporturilor cu motor, Mercedes-ul 300 fiind practic r`spunz`tor de succesul viitor al companiei, dup` cele 24 de ore din 1971. Iar bolidul ro[u 300 SEL de 6,8 a ie[it din umbr` \nc` o dat`, atunci când pre[edintele Daimler Chrysler Dieter Zetsche a oferit lumii \ntregi o replic` a legendarei ma[ini de curse cu ocazia celei mai mari prezent`ri de modele AMG din istoria firmei. Ma[ina original`, vedeta cursei de la Spa, a disp`rut f`r` urm` dup` ce a fost vândut` pentru a fi folosit` \n procesul de dezvoltare a trenului de aterizare al unui avion de vân`toare. Dup` mai multe decenii de la victoria din Belgia, timp \n care Mercedes a devenit proprietarul firmei cu sediul \n Affalterbach, AMG nu [i-a pierdut nimic din dorin]a sa pentru performan]`. Dimpotriv`. De la preluarea firmei de c`tre Daimler Chrysler AG ce a avut loc \n 1999, AMG a devenit simbolul Caractere puternice: AMG.

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 52

Rafinament exploziv: Un biturbo cu 12 cilindri propulseaz` un SL 65 AMG pân` la 100 km/h \n 4,2 secunde.

AMG \ntruchipeaz` performan]a, exclusivitatea [i confortul.

caracterului exclusivist al Mercedes. |n 2005, AMG a atras peste 20.000 de clien]i din \ntreaga lume, doritori s` beneficieze de combina]ia unic` dintre performan]` de top, exclusivism [i confort, specific` brandului. |n prezent, gama cuprinde 16 modele din tot spectrul de vehicule – sedan, combi, coupe, cabriolet, roadster, off road [i, nu \n ultimul rând, un grand turism. Fiecare ma[in` este propulsat` de un motor de 8 sau 12 cilindri, asamblat manual. Noua vedet` a gamei sportive este primul motor \n 8 cilindri construit \n \ntregime de AMG, f`r` nici o interven]ie din exterior. Un cocktail format din tura]ii ridicate [i o cilindree generoas` permite uzinei de 6,3 litri normal aspirate s` dezvolte 630 Nm de cuplu [i o putere de 514 cai. Aceast` extraordinar` putere este disponibil` pe E 63 AMG, CLK 63 AMG, CLS 63 AMG, R 63 AMG [i pe ML 63 AMG. Cutia AMG SpeedShift 7G-Tronic ultrarapid` sau cea automat` cu 5 rapoarte, le per-

mite acestor atle]i des`vâr[i]i s` accelereze de la 0 la 100 de km/h \ntr-un timp de pân` \n 5 secunde, oferind totodat` [oferului alegerea unei deplas`ri \n condi]ii de confort sau de sportivitate. AMG are planuri mari pentru noul V8, v`zându-l ca baz` de plecare pentru \ntreaga gam`. Poarta de intrare \n lumea AMG r`mâne propulsorul cu 8 cilindri [i 5.439 cmc pe care \l g`sim sub capota modelelor C 55 AMG [i SLK 55 AMG. Ambele ma[ini au un renume \n Formula 1. Versiunea combi AMG de 367 de cai a lui Clasa C este ma[ina de salvare oﬁcial` a FIA, \n timp ce SLK-ul capabil de 360 de cai având [i cutia AMG SpeedShift 7G-Tronic a fost Safety Car-ul F1 \n 2004 [i 2005. |nalta performan]` a V8-ului dotat cu compresor poate fi experimentat` pe cele mai variate modele plecând de la celebrul G 55 AMG, [i ajungând pân` la SL 55 AMG Roadster sau chiar CLK DTM AMG Cabriolet, ﬁecare prezentând cifre de putere diferite.

Cei 476 cai putere [i 700 de Nm ai cuplului bubuie prin cele 4 evacu`ri laterale ale lui G 55 AMG generând performan]e invidiate de multe ma[ini cu preten]ii sportive. Pe de alt` parte, \n cazul roadsterului, puterea de 517 cai [i cuplul de 720 Nm sunt direc]ionate pe [osea prin intermediul cutiei automatice cu 5 trepte care propulseaz` ma[ina de la 0 la 100 de km/h \n 4,5 secunde. V8-ul supraalimentat de 582 de cai [i 800 de Nm \i asigur` lui CLK DTM AMG Cabriolet titlul de cea mai rapid` convertibil` cu patru locuri din lume. Versiunea soft top a coupe-ului, limitat [i acesta la un num`r de 100 de exemplare epuizate deja, sprinteaz` pân` la 100 de km/h \n 3,9 secunde \n drumul c`tre viteza maxim` de 300 de km/h limitat` electronic. G`sirea unui rival pentru uzina V12 biturbo semnat` AMG este, practic, imposibil`. Uimitoarele cifre de genul celor 612 cai putere sau 1000 Nm cuplu fac din S65 AMG cea mai puternic` limuzin` produs` \n serie

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 53

048-054 AMG

10/5/06

2:55 PM

Page 54

Numai tu[e bine alese: Modelele AMG \[i expun alura sportiv` din orice unghi.

Motoarele AMG se disting prin m`iestrie [i aten]ie pentru detaliu.

vreodat`, [i o sportiv` \n toat` puterea cuvântului. |n cazul Clasei S trecut` prin tratamentul AMG, disponibil numai pentru versiunea lung`, explozivul [i totodat` rafinatul motor de 6 litri tr`ie[te \n simbioz` al`turi de cutia de viteze automat` AMG Speedshift ac]ionat` prin intermediul clapetelor din spatele volanului. Noua suspensie sport bazat` pe sistemul Active Body Control al`turi de noile frâne compozite de \nalt` performan]` ajut` [oferul limuzinei s` struneasc` impresionanta demonstra]ie de putere a motorului. |ntregul sistem face ca ma[ina s` se comporte pe circuit asemenea unei sportive de \nalt` clas`, \n condi]iile \n care timpul de 4,2 secunde pân` la suta de kilomentri o \ncadreaz` u[or \n categoria celor mai performante vehicule. |n plus, toat` aceast` combina]ie dintre vitez`, siguran]` [i confort este asigurat` pe orice fel de suprafa]` de rulare, de la autostrad` pân` la drumuri secundare.

SL 65 AMG este un pic mai rapid pân` la suta de kilometri [i pe circuit, dar c`l`toriile romantice de-a lungul coastei sunt cele \n care roadsterul de lux se simte cel mai bine. Puterea acestor motoare este \ntr-adev`r impresionant`, dar nu numai for]a brut` este cea care deﬁne[te modelele AMG. Mul]i constructori joac` pe cartea puterii motoarelor, dar numai câ]iva reu[esc s` o fac` \n cel mai des`vâr[it stil. Aceast` sintez` a puterii [i a raﬁnamentului, a performan]ei [i a luxului, a exclusivit`]ii [i discre]iei este lucrul pe care clien]ii \l apreciaz` la modelele AMG. „Un om, un motor“ este mottoul fiec`rui model din gama AMG. Un singur inginer este responsabil pentru fiecare detaliu al fiec`ruia dintre propulsoare – \n condi]iile \n care un V12 biturbo prezint` un total de 570 de componente. {i se \n]elege de la sine c` toat` aceast` aten]ie pentru detalii define[te [i ergonomia, materialele [i finisajul fiec`rui automobil cu \nsemnele AMG.

MODELE CU NOUL MOTOR V8

CLK 63 AMG Putere: 354 kW/481 CP Accelera]ie: 0-100 km/h \n 4.6 sec Emisii CO2: 338 g/km CLS 63 AMG [i E 63 AMG Putere: 378 kW/514 CP Accelera]ie: 0-100 km/h \n 4.5 sec Emisii CO2: 345 g/km or 341 g/km (E 63) ML 63 AMG Putere: 375 kW/510 CP Accelera]ie: 0-100 km/h \n 5.0 sec Emisii CO2: 392 g/km R 63 AMG Putere: 375 kW/510 CP Accelera]ie: 0-100 km/h \n 5.0 sec Emisii CO2: 387 g/km www.mercedes-amg.com

055 AD HP

10/5/06

3:40 PM

Page 55

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:55 PM

Page 56

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:55 PM

Page 57

EMO}II

TEAM BUILDING TEXT

ALEX BU}U

FOTO

DRAGO{ SAVU

Organizarea unui team building poate fi un mijloc eficient [i foarte pl`cut de a-]i apropia colegii de serviciu. Iar \n Rom창nia exist` o multitudine de loca]ii unde se pot organiza programe sportive care s` \mbrace aceast` practic` importat` din Occident.

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:56 PM

Page 58

Pentru aventur`ri mai \ndr`zne]e, locul ma[inii este luat de mountain-bike.

oamna \nc` nu [i-a intrat pe deplin \n

T drepturi, astfel c` o escapad` de câteva zile la munte se poate desf`[ura f`r` \ntreruperile triste aduse de ploi reci. Deci timpul este tocmai bun pentru un team building activ, practic` devenit` din ce \n ce mai popular` [i \n România, datorit` num`rului mare de companii str`ine stabilite aici. Una dintre cele mai atractive destina]ii pentru un asemenea program este Valea Olte]ului, unde se desf`[oar` un program complex de sporturi specifice muntelui, numit Romania Gorj Adventure. Mai exact, este vorba de zona Polovragi, aflat` la peste 350 km de Bucure[ti, o destina]ie la care am ajuns f`r` pic de oboseal`. Suspensia pneumatic` a lui Clasa R, habitaclul s`u spa]ios, care g`zduie[te pân` la [ase persoane, [i ecranele pentru pasagerii din spate, pe care se pot urm`ri filme pe DVD, transformând drumul de aproape patru ore \ntr-o experien]` confortabil`. Traseul te poart` pe carosabil foarte iert`tor pentru ma[in` pân` când ajungi la circa 2 km de destina]ie. De acolo, peisajul

Urmeaz` probele de rapel [i tirolian`. Echipamentul este probat [i sortat.

Versan]ii abrup]i de la Polovragi [i râul Olte], au constituit scenele de desf`[urare a team building-ului.

se schimb` dramatic. Versan]i seme]i care au spintecat p`mântul cu milioane de ani \n urm` \]i apar \n cale precum zidurile unei cet`]i. Drumul devine deodat` pietruit [i \ngustat din loc \n loc de roci imense desprinse din pere]ii ce \l \ncadreaz`. Dar Clasa R este preg`tit. Trac]iunea este integral`, garda la sol se ridic` la o simpl` ap`sare de buton, iar pentru amortizarea [i mai eficient` a denivel`rilor se trece pe setarea Confort a suspensiilor. Serpentinele ce se \ncol`cesc pe versan]i dau o prim` ocazie pentru a se face mountain-bike. Este ca o punere \n mi[care a sângelui, un fel de \nc`lzire pentru ceea ce urmeaz`. |n acela[i timp coordonatorul programului profit` de ocazie pentru a atrage

aten]ia asupra frumuse]ilor [i istoriei care se ascund \n acest col] de natur` pentru care timpul parc` a stat \n loc. |ntreaga poveste a acestei v`i \]i poate fi spus` [i la M`n`stirea Polovragi, unde cu amabilitate prime[ti [i sfaturi pentru a te descurca \n por]iunile sale mai vitrege. Dar, \n oricâte cuvinte ]i-ar fi descris`, m`re]ia sa \]i r`mâne str`in` pân` când o vezi personal. Este exact ca \n cazul unui tablou. Abia când \l prive[ti de aproape \i \n]elegi frumuse]ea. E[ti uimit de sculpturile f`cute de vânt [i ape \n maiestuoasele stânci calcaroase. Iar opera de art` este pe[tera de la Polovragi, una dintre cele mai mari din lume. Aceasta ascunde \n continuare galerii nev`zute de om, care de mii de ani tot \ncearc` s` cucereasc` zona. La altitudinea de 1.000 de metri, \nc` mai pot fi g`site r`m`[i]ele unei cet`]i dacice care dateaz` din secolele II-I \.e.n. Traseul de mountain-bike s-a \ncheiat \n fa]a unui pod care traverseaz` o pr`pastie de circa 40 de metri adâncime, ce a scos la iveal` curajul din fiecare. Aici grupul a fost \mp`r]it \n dou` echipe care au trebuit s`

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:56 PM

Page 59

De[i aspectul [i rafinamentul de limuzin` nu dau de b`nuit, trac]iunea integral` [i garda la sol reglabil` recomand` Clasa R [i pentru traseele montane.

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:56 PM

Page 60

Ini]ial pr`pastia de sub pod a dat emo]ii, dar curajul a ren`scut repede, dup` ce primii doi aventurieri [i-au luat inima \n din]i.

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:56 PM

Page 61

EMO}II

|mbr`carea costumelor de rafting s-a dovedit a fi o aventur` \n sine.

Trei sporturi la limita extremului, \ncercate unul dup` altul, sunt ideale pentru a trezi spiritul de echip`.

culeag` ni[te a[a-zise indicii. Cei care adunau mai multe indicii erau desemna]i \nving`tori. Sun` simplu, doar c` indiciile erau prinse pe ni[te corzi ce atârnau deasupra pr`pastiei. Un joc menit s`-i familiarizeze pe participan]i cu dou` sporturi extreme, tirolian` [i rapel. Primul a constat \n coborârea de pe o stânc` la baza pr`pastiei, ancorat de un cablu, cu o escal` la jum`tatea distan]ei, pentru a recupera unul dintre indicii. {i \n cazul rapelului cerin]a a fost aceea[i, doar c` de data aceasta coborârea s-a f`cut perpendicular de pe pod la baza pr`pastiei. Ambele probe au reu[it s` trezeasc` spiritul de echip` \n ce prive[te sus]inerea verbal`, care s-a dovedit de efect când curajul unora era cam [ubred. Desigur,

Dup` o pauz` scurt` [i repetarea câtorva sfaturi, se reia lupta cu valurile.

nu au lipsit glumele legate de posibilitatea ca frânghiile sau hamurile s` cedeze. De exemplu: „Cât cânt`re[ti? 96 de kilograme? Aoleu, frânghia asta ]ine doar 80! Deci o s` te rog s` nu te mi[ti prea mult, ca s` nu avem probleme.“ Dar, pân` la urm`, toat` lumea se \nghesuia s` mai aib` dreptul la o \ncercare. Agita]ie. Momente care merit` filmate, iar cu un Samsung D900, dotat corespunz`tor, s-au imortalizat secven]e memorabile. Distrac]ia nu avea s` \nceteze. Ba a urmat ceva [i mai antrenant, rafting pe Olte]. De data asta, pân` [i \mbr`carea costumelor speciale a fost un spectacol \n sine. Glumele s-au mai rarefiat când a venit momentul \ndrum`rilor oferite de coordonatorul programului, care a explicat principiile raftingului [i normele de siguran]` pe râul \nvolburat. Având \n vedere c` pentru participan]i raftingul era o premier`, fiecare echip` a fost \nso]it` de câte un supraveghetor experimentat care a jucat rolul c`pitanului de vas. Iar complexitatea traseului a fost la nivelul 2 de dificultate, ocazional 4, \n condi]iile \n care nivelul maxim este 6.

Circuitul de ap` a fost \mp`r]it \n mai multe sectoare, incluzând [i o oprire, când o parte din cei [rezen]i la acest team building sportiv au fost \nv`]a]i s` fac` [i body rafting. Mai simplu zis, s` se lase purta]i de râu, dar s` fie \n stare s` men]in` o direc]ie dorit`. La finalul cursei de rafting epuizarea era evident`. Dup` lupta grea dat` cu valurile abia de-[i mai puteau da jos costumele. Dar to]i aveau zâmbetul pe buze. E de \n]eles, pe parcursul unei singure zile s-au ales cu amintiri cât pentru un an. {i ziua nu s-a \ncheiat aici, pentru c` seara a adus cu ea un foc de tab`r` serii proaspete de glume. De prea pu]ine ori se \ntâmpl` ca acea grani]` dintre afaceri [i pl`cere s` se dizolve ca acum. Iar Clasa R reflect` perfect rafinamentul, prestan]a [i for]a ce definesc un om de afaceri de succes dar, totodat`, poate fi un tovar`[ pentru evad`rile \n natur` al`turi de parteneri sau prieteni. {i, \n final, scopul acestui team building a fost atins. Participan]ii s-au \ntors din excursie nu doar colegi, ci [i foarte buni prieteni. www.turismaventura.ro

056-062 R-Klasse

10/5/06

2:56 PM

Page 62

Dac` s-ar face abstrac]ie de mimici ai putea jura c` prive[ti lotul na]ional de rafting.

Valurile nu au distras aten]ia c창nd a venit vorba de poze.

SAMSUNG D900

Telefonul D900 din Samsung Ultra este alternativa pentru camerele video. Este mai lejer de folosit datorit` designului ultra-sub]ire (12,9 mm grosime) [i poate capta la fel de eficient momentele pl`cute dintr-o vacan]` cu camera de 3Megapixeli cu autofocus. D900 are un

card de memorie de minin 60 MB, care \i permite stocarea a numeroase clipuri filmate sau poze. |ns` include [i o ie[ire special` prin intermediul c`reia poate reda clipurile direct pe TV. Din kit-ul video/foto mai fac parte func]ia de zoom digital 4x, flash [i oglind` pentru

realizarea de portrete. De asemenea, interfa]a este interactiv`, de tip uGo (imaginea de fundal se modific` \n functie de ]ar`, de momentul zilei, de semnal [i de evenimentele planificate). Iar meniul permite o personalizare detaliat`, folosind structura U-Menu.

063 AD TiriacL

10/5/06

2:56 PM

Page 63

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 64

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 65

EMO}II

JESCO VON PUTTKAMER

DESPRE

Foto: Corbis (3), Getty Images (6)

Interviu

ANNETT WIEKING

VIITOR

Foto interviu

JULIA BAIER

F`r` explorarea spa]iului, exist` pericolul s` nu mai fie via]` nici pe P`m창nt. Afirma]ia \i apar]ine inginerului NASA Jesco von Puttkamer, cel care este convins c` explorarea altor planete este una dintre primele noastre responsabilit`]i. Cunoscutul om de [tiin]` [i scriitor ne spune, \n plus, c` \n fiecare clip` trebuie s` ]inem cont de leg`tura fundamental` dintre om, P`m창nt [i spa]iu [i s` ac]ion`m \n consecin]`.

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 66

Cercet`tor al spa]iului, Jesco von Puttkamer viseaz` c` omul va coloniza Marte.

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 67

EMO}II

„Originile vie]ii sunt relativ simple. Au existat condi]ii externe propice ei.“

Domnule profesor von Puttkamer, de ce omul are aceast` obsesie a cuceririi spa]iului [i caut` s` [i-o \mplineasc` \n pofida unor obstacole aparent insurmontabile [i a riscurilor uria[e? Unul dintre instinctele de baz` ale omului este s` exploreze ceea ce se afl` \n jurul sù, iar dorin]a de a atinge locuri cât mai \ndep`rtate este o trìre esen]ial` pentru acesta. Cred c` [i omul primitiv avea dorin]a elementar` de a atinge stelele. Aceste obiecte str`lucitoare de pe cer l-au fascinat [i, imediat, a \nceput s` se gândeasc` la modul \n care ar putea ajunge la ele. S` p`r`se[ti P`mântul pentru a te aventura \ntr-un mediu ostil nu este tocmai o c`l`torie de pl`cere. Revin la ]elurile primare ale omului [i spun c` unul dintre acestea este faptul c` va face mereu totul pentru a dep`[i o barier`. Iar imediat ce acest lucru este realizat, cu siguran]` o va cùta pe urm`toarea. Exist` o nevoie constant` de a merge mai departe, de a explora necunoscutul [i de a \nvinge temerile. Dac` omul n-ar mai explora Universul, ar pune punct evolu]iei [i, \ntr-o zi, ar ajunge la punctul final. Nu spun c` n-ar mai exista umanitate, dar ea ar deveni dur restric]ionat` \n ceea ce prive[te dezvoltarea fizic` [i psihologic`. Acesta este motivul pentru care consider esen]iale c`l`toriile spa]iale [i afirm c` sunt o responsabilitate. Fiecare ]ar` dezvoltat` are datoria moral` s` ia parte la acest proces [i s` contribuie la fiecare dintre pa[ii importan]i pe care \i presupune. Ultimul astronaut a p`r`sit Luna \n 1972. Acum, NASA pl`nuie[te s` re\nnoade c`l`toriile c`tre aceast` destina]ie din 2018. De ce trebuie s` mergem pe Lun`? V` r`spund la fel de sincer, [i v` spun c` eu a[ prefera s` ajungem direct pe Marte. Problema este c` o c`l`torie c`tre planeta ro[ie dureaz` opt luni, iar dup` ce echipajul ar ajunge la destina]ie, ar trebui s` petreac` la fel de mult timp la \ntoarcere. Dac` exist` ceva care nu merge bine, nu vei avea [ansa s` te \ntorci. |n schimb, un drum spre Lun` dureaz` doar trei zile. {i-atunci, vom putea utiliza aceste misiuni pentru a \nv`]a cum s` construim [i s` dezvolt`m sisteme mai eficace [i mai fiabile. O mul]ime de lucruri trebuie s` se schimbe, iar acest proces nu poate avea loc \ntr-un laborator, ci punând la lucru echipamentele \n condi]iile \n care vor trebui s` func]ioneze. Este necesar ca munca s` fie efectuat` acolo, pe Lun`, \ntr-un mediu ostil. Aceasta este singura cale ca omul s` fie \ncrez`tor c` poate reu[i. |n plus, vom putea ob]ine de acolo materii prime precum oxigenul, aluminiul sau titanul pe care s` le folosim \n viitoarele misiuni spa]iale. |n fine, Luna este o baz` ideal` pentru a dezvolta cercet`rile interstelare, ca [i pentru investiga]iile aprofundate legate de Cosmos. A[adar, Luna este doar o escal` c`tre Marte? Da, a[a se poate spune. Implica]iile misiunii pe Marte sunt enorme, dar aceasta presupune o preg`tire minu]ioas`. Avem nevoie de

mul]i ani pentru a dezvolta tehnologia necesar`. |n aceast` faz` preg`titoare cred c` lumea va crede c` nu se \ntâmpl` nimic \n ceea ce prive[te explorarea spa]iului. Tehnicienii [i oamenii de [tiin]` implica]i \n cercetare [i dezvoltare vor lucra din greu, dar publicul nu va avea parte de prea multe informa]ii. A[a c` misiunea pe Lun` va oferi un plus [i din acest punct de vedere, pentru c` va da o imagine de continuitate a muncii \n acest domeniu. Primul zbor cu un echipaj uman c`tre Marte este prev`zut s` aib` loc \n 2024. Care este semnifica]ia planetei ro[ii pentru umanitate? |ntr-o bun` zi vom ateriza pe Marte, iar aceasta va \nceta s` mai fie un spa]iu extraterestru. Vom pune piciorul \ntr-o lume care ne-a \nso]it \nc` de la \nceputurile umanit`]ii [i a fost, precum alte multe corpuri cere[ti, subiectul unor numeroase mituri. Gândi]i-v`, spre exemplu, c` Marte este Zeul R`zboiului. Sau la pove[tile despre mar]ieni. |n ziua \n care vom face ca aceste puncte luminoase de pe cer s` fie lumi c`tre care s` putem c`l`tori, vom avea parte de un eveniment cu un impact puternic asupra con[tiin]ei noastre. Iar acest eveniment nu mai este atât de departe. Ceea ce \nseamn` c` am f`cut pa[i enormi nu numai din punct de vedere [tiin]ific, ci [i al con[tiin]ei umane. De ce sunt oamenii de [tiin]` atât de interesa]i de Marte? Este o planet` care de]ine vulcani puternici, un vast sistem de canioane, uria[e \ntinderi nisipoase, nenum`rate vì [i cursuri de ap` uscate. Exist` \ntrebarea cum Marte [i P`mântul s-au dezvoltat atât de diferit pornind din acela[i punct. Iat` unul dintre lucrurile interesante din punct de vedere [tiin]ific. Apoi este vorba de fenomenele geologice, precum erup]iile vulcanilor, cutremurele, depozitele minerale sau furtunile. |n plus, compara]iile \ntre datele de aici [i cele pe care le avem despre Lun` sau despre alte planete din sistemul nostru solar, precum Uranus, Neptun sau Pluto, ne vor putea oferi informa]ii importante despre P`mânt. Putem s` avem r`spunsuri despre modul \n care s-au schimbat climatul [i compozi]ia atmosferei [i cum au fost influen]ate de fenomenele geologice individuale. Poate exista via]` pe Marte? Pentru mul]i, r`spunsul la aceast` \ntrebare reprezint` unul dintre motivele importante pentru a ajunge pe aceast` planet`. Cunoa[tem faptul c`, spre deosebire de Venus, aici a existat pe vremuri o mare cantitate de ap`, care a [i s`pat adânc \n solul de pe mar]ian. Ba mai mult, recent am descoperit c` \nc` exist` enorm de mult` ap`, \n imense suprafe]e \nghe]ate. {i dac` este ap` \nseamn` c` exist` via]`? Posibil. Via]a este atât de dependent` de hran` \ncât, dac` acest aspect este rezolvat, poate s` se reg`seasc` [i \n condi]ii mult mai ostile decât am crezut pân` acum. Microbiologi[tii sunt convin[i c` via]a este un proces relativ simplu dac` exist` condi]iile externe propice.

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 68

„C`l`toriile spa]iale ne dau voie s` prob`m nemurirea umanit`]ii.“

Poate un organism ultradezvoltat precum cel al omului s` trìasc` pe Marte? Dup` P`mânt, Marte este planeta care ofer` cele mai favorabile condi]ii de via]` dintre toate cele care exist` \n sistemul nostru solar. Are atmosfer`, o suprafa]` accesibil` [i temperaturi \ntre minus 120° [i plus 20° Celsius. A[adar, condi]ii deloc rele. |ns` omul nu poate trì aici \n aer liber, f`r` protec]ie, pentru c` presiunea aerului este prea mic`, iar atmosfera nu con]ine oxigen sau suficient ozon. {i este posibil s` o transform`m \ntr-un alt P`mânt? |n timp vom putea schimba condi]iile de pe Marte cu ceea ce numim tehnologie planetar` sau „terraforming“ [i vom transforma planeta ro[ie \ntr-o lume fertil`, verde. Dar vom putea face asta numai dup` ce vom avea certitudinea c` aceste procese nu vor distruge orice form` de via]` existent` deja acolo. Iar cùt`rile pentru a descoperi dac` acestea exist` vor dura mult timp, ca [i, ulterior, ceea ce am numit terraforming. |n acest timp, oamenii vor trebui s` g`seasc` noi ]eluri. Chiar dac` ne rezum`m la sistemul nostru solar, exist` multe destina]ii promi]`toare. Lua]i, de exemplu, asteroizii dintre Marte [i Jupiter. Mul]i cred c` acestea sunt r`m`[i]e ale unei planete dezintegrate. Dac` este adev`rat, aici pot exista iceberguri ce pot deveni o surs` de ap` pentru Marte. Sau pot deveni o surs` pentru alte resurse naturale, precum metalele pre]ioase. De ce s` nu ne gândim c` vom ajunge la ziua \n care vom avea, precum \n Vestul S`lbatic, „cùt`tori de aur“ moderni care, pe propriile cheltuieli, vor trece de la un asteroid la altul pentru a descoperi aceste resurse valoroase. {i sunt [i celelalte planete din sistemul nostru solar… Câteva dintre Lunile lor sunt incredibil de interesante. Un exemplu este Titan, care graviteaz` \n jurul lui Saturn, unde am trimis deja o sond` spa]ial`. |n cazul acestei planete mai exist` [i Tethys. Am v`zut recent fotografii, iar ghe]arii au canale ca [i cum apa ar trece pe sub ace[tia [i a produs cr`p`turi. Dac` este a[a, sunt [anse s` existe [i via]`. Mai este [i exemplul Ganymede, Luna lui Jupiter, cea mai mare din sistemul nostru solar, despre care se spune mai nou c` ar putea [i ea s` fie capabil` s` g`zduiasc` via]a. Cazuri precum acestea sunt extrem de interesante [i stârnesc curiozitatea biologilor. Dar nu numai. |ntr-o zi, oamenii vor reu[i s` ajung` acolo [i vom putea avea confirm`ri. A schimbat explorarea spa]iului con[tiin]a uman`? Cu siguran]` ne-a ar`tat c` atunci când vorbim de crea]ie avem de-a face cu mai mult decât imediata noastr` apropiere. Grani]a atmosferei noastre este doar \nceputul [i, dup` ce am dep`[it-o, spa]iul a devenit o parte a noastr`. Nu numai c` ne ofer` oportunitatea de a exista [i dincolo de P`mânt, dar ne influen]eaz` [i via]a de aici. P`mântul este bombardat constant cu energie cosmic`, radia]ii [i meteori. Ecologia viitorului se va baza pe unitatea [i interac]iunea care exist` \ntre om, P`mânt [i spa]iu.

{i vor putea oamenii s`-[i redefineasc` locul \n acest sistem? Primul zbor spa]ial a demonstrat umanit`]ii c` trìe[te actualmente \ntr-un loc \ngust: [ase miliarde de persoane care se zbat s`-[i ob]in` o p`rticic` de-aici, de pe P`mânt. Acesta a fost primul pas \n transformare. Una care nu ne va face pe to]i ni[te Buddha, dar ne va dezvolta o nou` con[tiin]`. Eu cred c` vom avea parte de un nou concept, c` vom \ncepe s` \n]elegem c` suntem componente ale unei comunit`]i ecologice globale [i entit`]i cosmice. Merit` beneficiile aduse de aceste zboruri atâtea cheltuieli imense [i riscuri de anvergur`? Exist`, este cert, o mul]ime de riscuri [i de cheltuieli, dar merit`. Sunt \n beneficiul umanit`]ii. |ncerc`m s` deschidem u[a un pic mai mult, iar acest gest este nu numai costisitor, ci [i periculos. Dar el permite ca omenirea s` aib` un viitor chiar [i dac` se va ajunge la situa]ia \n care P`mântul s` nu mai poat` fi locuit. C`l`toriile spa]iale ne dau voie s` prob`m nemurirea umanit`]ii. Dar dincolo de promisiuni vagi despre un viitor trìt departe de aceast` planet`, exist` [i certitudini pe care s` ni le pute]i oferi ast`zi? Privi]i la telefonul mobil sau la sistemul Palm. F`r` c`l`toriile spa]iale nici unul dintre aceste obiecte nu existau. Dac` a]i putea face o magie [i a]i elimina toate elementele care au avut la origine c`l`toriile spa]iale, civiliza]ia noastr` ar intra \n colaps. N-ar exista GPS, informa]ii prin satelit, previziuni meteo, sisteme electronice sau sisteme de naviga]ie iner]ial` \n avioane. Toate acestea sunt legate indisolubil de zbor [i de c`l`toriile spa]iale. Când companii precum Lockheed Martin sau Boeing dezvolt` noi tehnologii pentru zborurile \n Cosmos, speciali[tii caut` imediat \ntrebuin]`ri [i \n via]a de zi cu zi. {i ma[inile de ast`zi sunt pline de tehnologie spa]ial`: computere, materiale high-tech [i tehnici de construc]ie care au drept scop reducerea greut`]ii. Dar c`l`toriile spa]iale vor r`mâne domeniul exclusiv al oamenilor de [tiin]` [i aventurierilor sau vom avea parte [i de turi[ti obi[nui]i acolo? Turi[tii au ajuns deja \n spa]iu. Gândi]i-v` la Dennis Tito [i Mark Shuttleworth. |n octombrie, milionarul american de 60 de ani Gregory Olson se va afla la bordul unei rachete Soyuz. {i sunt o mul]ime de oameni care a[teapt` s` fac` acela[i lucru. |n 2006 sau dup`, conteaz` mai pu]in. Un lucru este cert. Când turismul spa]ial va \nceta s` mai fie un eveniment, el va deveni mai ieftin [i, implicit, mai accesibil. Pentru transport spa]ial va mai trebui \ns` s` a[tept`m ani-lumin`... Este clar c` \n momentul de fa]` c`l`toriile spa]iale sunt o activitate de pionierat, similare cu expedi]iile de pe oceanele P`mântului sau cele din zonele greu accesibile ale acestuia. Dar, a[a cum acestea au \ncetat s` mai reprezinte un pericol pentru cei care le fac [i au devenit rutin`, a[a se va \ntâmpla [i cu spa]iul. Dac` un turist poate merge ast`zi mii de kilometri cu autobuzul prin Sahara, va putea s` ajung` [i pe orbit` sau, de ce nu, pe alt` planet`.

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 69

Viziunea lui Von Puttkamer: â&#x20AC;&#x17E;Caut`torii de aurâ&#x20AC;&#x153; din viitor vor merge de la un asteroid la altul \n c`utarea unor resurse naturale de valoare.

064-070 Puttkamer

10/5/06

2:56 PM

Page 70

C`l`toriile galactice vor permite oamenilor s` aib` o imagine complet` despre modul \n care a fost creat P`mântul.

Ce ar putea duce la lansarea turismului spa]ial? Turismul este o chestiune comercial`. NASA sau ESA, agen]ii spa]iale guvernamentale, nu au nimic de-a face cu acest domeniu. Cei care sunt interesa]i de acest proiect pot pune bazele unui consor]iu care s` dezvolte vehicule speciale pentru turism. Ru[ii, spre exemplu, construiesc acum un succesor al lui Soyuz, „Clipper“, capabil s` transporte [ase persoane. Urm`torul pas trebuie s` fie un hotel pe orbit`. Americanii sunt vizionari: când vor \nv`]a suficient de la cosmonau]i [i astronau]i pentru a face aceste c`l`torii sigure, vom asista la lansarea acestui business. Dar crede]i c` ne vom separa vreodat` permanent de P`mânt? Când astronau]ii au ajuns pe Lun`, au fotografiat P`mântul. Acele imagini ne-au f`cut con[tien]i de unicitatea [i vulnerabilitatea P`mântului. Când au revenit din c`l`torie, au avut sentimentul \ntoarcerii acas`. Acest lucru va deveni mai pregnant pe Marte. De acolo, globul va deveni un punct, dar conexiunea va r`mâne. {i pe m`sur` ce ne vom \ndep`rta, c`ldura locului din care provin se va sim]i mult mai puternic \n suflet. A[a cum se \ntâmpl` \n cazul locurilor natale. }ine tot de esen]a umanit`]ii.

JESCO VON PUTTKAMER Spa]iul l-a fascinat mereu pe acest inginer cu nume aristocratic. |nc` din timpul studiilor, von Puttkamer s-a \ntre]inut traducând sau scriind nuvele SF. |n 1962, unul dintre pionierii zborurilor spa]iale, Wernher von Braun, l-a luat pe Jesco, tân`rul din Leipzig, la Huntsville, \n Alabama, oferindu-i un post de cercet`tor \n Programul de Aselenizare Apollo. Apoi, von Puttkamer a muncit pentru sta]ia spa]ial` Skylab, \n proiectul comun Apollo-Soyuz [i \n dezvoltarea unei navete spa]iale. |n 1974, s-a mutat la sediul central al NASA de la Washington, fiind \ns`rcinat ca director al compartimentului care se ocupa de planurile pe termen lung menite a pune bazele unui program permanent de explorare a spa]iului. Acolo este [i ast`zi, manager la sediul central al NASA, ocupându-se de opera]iunile zilnice ale International Space Station. Von Puttkamer, ajuns la 72 de ani, a avut o contribu]ie major` la dezvoltarea noului program de zboruri spa]iale al pre[edintelui SUA George W. Bush. Se implic` serios [i \n realizarea acestui proiect, pentru ca, \n timpul liber, s` fie un comentator al domeniului c` [i un scriitor de succes al c`r]ilor non-fiction despre c`l`toriile \n Cosmos.

071 AD HP Xpand

10/5/06

2:57 PM

Page 71

072-075 Gallery

10/5/06

2:57 PM

Page 72

DECORA}IUNI INTERIOARE

SCOICA

Un scaun e doar... un scaun. Cel pu]in a[a vei crede pân` când vei face cuno[tin]` cu „Very Round“, amuzanta interpretare a unui lucru obi[nuit, semnat` Louise Campbell. Designerul stabilit \n Copenhaga a creat un obiect fascinant care pare s` evite toate elementele care ne-ar putea duce cu gândul la faptul c` este un scaun. Nu are nici sp`tar, nici picioare, nici m`car un [ezut conven]ional, fiind compus \n schimb din

SIX APPEAL

dou` rânduri de cercuri intercalate – 240 \n total – unite printr-o ram` de o]el sub]ire de 2 mm. Rezultatul este un obiect de mobilier care, de la prima vedere, \]i inspir` latura sa practic`. „Este o form` generoas`, asemenea unei scoici deschise, ce te invit` s` te a[ezi [i s` te legeni u[or“, ne spune Campell. Dar \n ciuda faptului c` pare fragil, este chiar robust [i rezistent la ap` – ceea ce-l face ideal pentru gr`din` sau balcon.

www.zanotta.it

O ideea minunat` din ora[ul Bruxelles – Atomium, emblema capitalei belgiene – a reprezentat sursa de inspira]ie pentru ultimele corpuri de iluminat semnate Benjamin Hopf [i Constantin Wartmann. Disponibil` \n trei versiuni – lustr`, aplic` sau lamp` –, structura format` din [ase globuri de plastic a[ezate radial \n jurul structurii centrale ofer` o foarte elegant` solu]ie de iluminat a oric`rui tip de interior.

www.buerofuerform.de

072-075 Gallery

10/5/06

2:57 PM

Page 73

GALERIE

UNDELE LUI MOSCA

Servanta realizat` de Antonello Mosca reprezint` o combina]ie inteligent` \ntre capacitatea de depozitare [i partea de estetic` cu un design elegant. Este disponibil` [i \n varianta din ar]ar b`l]uit sau \ntr-o finisare lucios-metalic`, putându-se opta pentru culori ca ro[u, rubiniu, cupru, gri aluminiu sau gri \nchis. Designerul a optat pentru o fa]ad` dimetric`, cu umbre curbate. De aici vine [i numele: Onda.

www.giorgetti-spa.it

GEMENELE

Cuprul placat cu argint, al`turi de lemnul de cea mai bun` calitate sunt materialele folosite de c`tre Isay Weinfeld pentru acest bol. Practic, structura are un suport de metal pe care a fost amplasat un lemn de Timbauba brazilian` provenind din planta]ii protejate [i atestate. Fiecare dintre aceste crea]ii este unic`. Numele „Fruteira“ sugereaz` c` se dore[te a fi un bol pentru fructe, dar nu sunt excluse alte \ntrebuin]`ri.

www.etelinteriores.com

IBIS DE STICL~

Aceast` m`su]` cu suprafe]e duble [i linii curate este construit` \n \ntregime din sticl`. Forma sa o imit` pe cea a ibisului, ceea ce explic` de ce creatorii s`i – culpul de designeri japonezi Sotsu [i Shinobu Ito – au intitulat-o „toki“ – cuvântul japonez care define[te aceast` specie de p`s`ri. Ibisul este privit ca simbolul longevit`]ii \n Japonia, iar m`su]a – gra]ie unei stabilit`]i excelente – pare a se ridica la nivelul omonimei sale.

www.studioito.com

072-075 Gallery

10/5/06

2:57 PM

Page 74

DOMINO CU SCAUNE

Fotoliile „Madras: pot fi combinate la infinit – asem`n`tor unor piese de domino – pentru a forma o varietate de canapele. |n func]ie de gustul fiec`ruia pot fi a[ezate \n linie, sub forma unei insule, sau chiar \n zigzag. Indiferent de modul \n care vor fi aranjate, confortul va fi \ntotdeauna asigurat gra]ie spumei bultex de \nalt` calitate [i a pernelor filate cu piele pe care le au \n componen]`. Acest concept este rodul min]ii

OCHI DE PISIC~

artistului [i designerului industrial Jorge Pensi stabilit \n Barcelona. |ncepându-[i cariera \n ]ara sa de ba[tin` Argentina, Pensi [i-a creat reputa]ia prin modul \n care a reu[it s` incorporeze \n cadrul crea]iilor sale elemente de rafinament arhitectural. |n acest caz, artistul a ales un cub ca punct de plecare \n crearea unui fascinant [i flexibil sistem de fotolii care ofer` oamenilor diverse variante de pozi]ii comunicative.

www.perobell.com

Aceast` lamp`, intitulat` „Mitzi“ face mai mult decât s` ofere lumin`, reprezentând un omagiu adus \ntregului simbol al pisicii. „Mitzi \ncearc` s` simbolizeze curiozitatea specific` fiec`ruia dintre noi“, explic` designerii King & Miranda. Umbra creat` de aceast` lamp` \mprumut` forma capului unei pisici [i este disponibil` \ntr-o gam` variat` de culori: ro[u, alb, bej [i gri. Elegantul suport este confec]ionat din metal.

www.inlight.es

072-075 Gallery

10/5/06

2:57 PM

Page 75

GALERIE

CUTIA DE C~R}I

COLUMNA

Aceast` vaz` „Sgraffitto“ a fost creat` manual din por]elan provenit din Limoges, Fran]a. |nalt` de 45 de cm, aceasta \mprumut` elegan]a fascinant` a unei coloane clasice. Artista artizan` Anna Sykora l-a decorat cu un strat sub]ire de clei care a fost supus unui dublu procedeu de coacere. Acest str`vechi proces dateaz` din vremuri istorice [i are ca rezultat un finisaj foarte fin numit „Terra Sigillata“.

www.anna-sykora.de

„San Girrolamo“ garanteaz` c` va face ordine \n colec]ia dumneavostr` de c`r]i – sau orice alt obiect din cas`. Pentru ultima lor crea]ie, creatorii de mobil` Achille Castiglioni [i Michele del Lucchi au ales o esen]` obi[nuit` de lemn pe care au acoperit-o cu furnir de nuc. Cele 16 compartimente al`turi de picioarele curbate din font` dezv`luie limbajul formal [i simplu ce a devenit semnul distinctiv al designerilor.

www.poltronafrau.it

DELICIUL SFEREI

Purismul are suprema]ia. „Schizzo“ este un bol care debordeaz` purismul. |n afar` de adâncitura simpl` nu prezint` nici un alt element de decor. Creatorul sù, designerul Anna Torfs, ce a studiat atât \n Bruxelles, cât [i \n Praga, evoc` trenduri ce obi[nuiau s` fie la mod`, dar prefer` ca produsele sale s` fie lipsite de decora]iuni. Filozofia sa este bine reprezentat` de acest simplu bol din sticl` de 12 cm \n`l]ime [i 26 cm diametru.

www.g4.be

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 76

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 77

EXCELEN}~

SUNETUL MUZICII Text

KARIN MICHAELIS

Foto

RALF MEYER

Sistemul de sonorizare al noii genera]ii Clasa S a fost dezvoltat special pentru Mercedes de laboratoarele Harman Kardon. Arndt Hensgens, un adev`rat guru \n acustic`, a fost responsabil de proiectul care a permis clien]ilor limuzinei s` poat` asculta muzic` \n condi]ii similare cu ale unei s`li de concerte.

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 78

Teste de sunet \n spatele u[ilor \nchise.

|n testele preliminare se utilizeaz` un manechin.

„O

n a dark desert highway, cool wind in my hair…“ F`r` \ndoial`, fanii muzicii \[i amintesc acest fragment din celebra pies` a celor de la The Eagles, „Hotel California“, care a bulversat topurile. Mie mi-a fost prilej de a-mi reaminti momente de alt`dat`, \n timp ce ascultam acordurile de chitar` redate cu acurate]ea celor dintr-un concert. Nici nu este de mirare. M` aflam \ntr-o sal` imaculat`, capabil` s` ofere un sunet impecabil ca urmare a pozi]ion`rii ideale a boxelor [i a unui sistem digital despre care pot spune c` este o oper` de art`. Cost` 200.000 de euro [i permite o experien]` apropiat` de aceea dintr-o sal` de filarmonic`. |n fapt \ns` este vorba de camera acustic` demo folosit` de audio-designerii de la Harman Kardon. Adev`rata surpriz` vine \ns` dou` etaje mai jos, \n ceea ce oamenii de la Harman numesc Car Lab. DVD-ul care con]ine aceea[i pies` a celor de la Eagles este introdus \n player-ul dintr-un automobil Clasa S. {i am parte de acela[i sunet pur. Chiar [i la volum maxim, urechile pot s` detecteze tonurile \nalte, dar [i ba[ii, iar vibra]iile ce sunt asociate de regul` cu sistemul audio auto lipsesc cu des`vâr[ire. Creierul care a gândit acest sistem de sunet impresionant este Arndt Hensgens. |n

Inginerii \n acustic` \ncearc` s` ob]in` un sunet autentic care s` fie recep]ionat indiferent de pozi]ia \n automobil.

calitatea sa de director al Departamentului Acustic la Harman Kardon, Hensgens este responsabil pentru a face ca sistemele audio montate \n ma[ini s` ofere performan]e mai apropiate de o sal` de oper` decât de una de discotec`. |n urm` cu un deceniu el a decis s` fac` aceast` activitate \ntr-un mod profesionist [i a creat \n Europa un departament independent al Diviziei Car Auto Audio al American Harman. Acum, aceast` entitate are 18 angaja]i, \ntre care 11 sunt tehnicieni sau ingineri de sunet care lucreaz` la sediul companiei, din Karlsbad, câte trei \n studiouri din Munchen [i Bridgend (}ara Galilor), iar unul la Chatou, lâng` Paris. Aceste laboratoare dezvolt` programe de computer, formate pentru testele de sunet [i dispozitive de verificare a calit`]ii sunetului pentru prototipurile auto. Un business care, evident, este \nv`luit \n mister, pentru c` Harman Kardon \ncepe testele \nc` din

primele momente ale dezvolt`rii noilor modele. „|n general efectu`m trei teste pentru ma[inile pre-produc]ie“, spune Hensgens. Cel care ne dezv`luie c` lucrurile nu se opresc aici [i c` urmeaz` alte numeroase simul`ri computerizate. Camere f`r` geamuri [i un sistem de securitate extrem de bine pus la punct ]in activitatea de aici departe de ochii indiscre]i. Iar atunci când vine vorba de teste, autocamioane sigilate transport` ma[inile c`tre sec]iunile care vor g`zdui \ncerc`rile. Pentru Hensgens este un job de vis. {i-a dorit s` fac` asta \nc` din vremea facult`]ii [i, recunoa[te, „nu oricum, pentru c` sunt un perfec]ionist“. La 45 de ani nu [i-a pierdut apetitul pentru c`utarea sunetului aproape de perfec]iune. Chiar [i acas`. Acolo unde, \n mai toate serile, pune un disc de vinil cu muzic` jazz din anii ’50, \nchide ochii [i se las` purtat pe aripile gândurilor.

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 79

Camera de Referin]` arat` exact ca un studio de \nregistr`ri. Este locul \n care speciali[tii ascult` \nregistrarea original` \nainte s` o compare cu cea din Car Lab.

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 80

C창nd vine vorba de acordul fin al unui sistem audio pentru o ma[in`, nici un reper nu este mai bun dec창t urechea uman`, iar Arndt Hesgens [tie acest lucru.

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 81

EXCELEN}~

Microfoane pozi]ionate pentru recep]ie optim`

Trebuie spus c` de]ine o colec]ie uimitoare de discuri, una care con]ine peste 2.500 de exemplare. Rarit`]i? O mul]ime. Dar dac` \l \ntrebi, primul r`spuns pe care \l prime[ti este „o \nregistrare a lui Callas f`cut` \n 1958. Sun` senza]ional!“. Pasiunea lui Hensgens pentru sunet nu putea s` nu atrag` [i una pentru muzic`. Aceasta este o prezen]` permanent` \n via]a sa [i nu doar prin realiz`rile altora. Acas` la el nu po]i s` faci prea mul]i pa[i f`r` s` te love[ti de un instrument. El cânt` foarte bine la chitar` bass, dar [i ceilal]i membri ai familiei au astfel de pasiuni. Fiul de 11 ani se descurc` excelent la chitar` clasic` [i tobe, \n timp ce so]ia este o specialist` \n acordarea pianelor [i cânt` foarte bine. Ea are [i o voce superb`, astfel c` a devenit solista trupei de jazz Harmon Band. Iar dac` aceasta nu concerteaz` decât la petrecerile organizate de companie de Cr`ciun, se spune c` ar putea s` stea f`r` probleme pe scena unui festival de profil. Nu doar Hensgens iube[te muzica \n acea companie. Sunt mul]i oameni care cânt` la instrumente sau care \[i petrec ore la rând ascultând de la hituri celebre, la arii de oper`. {i o fac cu aceea[i pasiune cu care lucreaz` \n domeniul sistemelor audio pen-

tru automobile. }elul lor este s` ofere [i \n ma[in` un sunet cât mai autentic oric`rei persoane care se afl` la bordul acesteia, indiferent de pozi]ia pe care o ocup`. Cea mai grea parte a muncii echipei lui Hensgens este ceea ce se nume[te integrarea sistemic`. La fiecare nou` comand`, fie c` este vorba de S, E sau CLK, inginerii se confrunt` cu aceea[i problem`. Ca mediu acustic, o ma[in` nu este nici pe departe un mediu ideal. Zonele vitrate ample, suprafe]ele din materiale diverse [i zgomotele exterioare sunt factori care afecteaz` sunetul perfect. Iar ca lucrurile s` fie [i mai rele, pasagerii trebuie s` stea mult prea aproape de boxe pentru a beneficia de o mai bun` calitate a sunetului. Or acest lucru nu este nici normal, nici benefic. {i atunci se munce[te din greu pentru a schimba lucrurile [i pentru a ob]ine performan]e cât mai bune. Ritmul muncii lui Hensgens este determinat [i de tendin]ele din businessul muzical interna]ional. „Trebuie s` cunoa[tem ceea ce se va \ntâmpla \n urm`torii cinci ani“, spune el. {i are dreptate. Clien]ii trebuie s` beneficieze de acelea[i condi]ii optime indiferent de momentul \n care cump`r` automobilul de-a lungul duratei sale de via]`. |n plus, echipa sa deja

Pozi]ia difuzoarelor reprezint` una dintre cheile succesului pentru un sistem de sunet de mare calitate.

lucreaz` \mpreun` cu furnizorii lui Mercedes pentru viitoarele modele, iar cump`r`torii viitoarelor modele, care s-au obi[nuit deja cu lucruri de calitate, nu vor putea s` fie mul]umi]i dac` primesc mai pu]in. |n urm` cu câ]iva ani, Hensgens previziona adaptarea formatului de sunet cu cinci canale, de tip DTS sau Dolby Digital, \n domeniul auto. {i a avut dreptate. „Pân` \n 2007, 61 de modele diferite vor avea echipamente care suport` acest tip de format, iar dintre acestea, 17 sunt automobile Mercedes“, ne dezv`luie Hensgens. Echipa sa a dezvoltat [i adaptat pentru Clasa S inovativul sistem Logic 7 surround. Acesta a fost creat ini]ial pentru studiourile de \nregistrare profesionale [i permite convertirea oric`rei \nregistr`ri stereo \ntr-o experien]` multi-channel surround. „|n acest caz, pozi]ionarea boxelor face totul“, ne

076-082 Sounddesign

10/5/06

2:59 PM

Page 82

Camera „Opera“ de la Harman Kardon.

dezv`luie specialistul de la Harman Kardon. Iar pentru a ob]ine o pozi]ionare optim`, evident, este nevoie de o colaborare perfect` cu cei care dezvolt` ma[ina. Astfel c` acum s-a ajuns ca acest parteneriat s` func]ioneze pentru fiecare nou model \nc` de la primele schi]e computerizate, atunci când se [i poart` deja primele discu]ii privind pozi]iile pe care le vor ocupa componentele sistemului audio. Cu atât mai mult cu cât fiecare loc este pre]ios, trebuind montate [i sistemul de aer condi]ionat, conductele de ventilare, sistemul lift al geamului [i o mul]ime de alte elemente care nu pot lipsi dintr-o ma[in` modern`. Cu ajutorul computerului, se calculeaz` pozi]iile optime pentru subwoofer [i tweeters, iar apoi se ofer` constructorului o solu]ie optim`. |n func]ie de importan]a pe care acesta o acord` capitolului audio, inginerii vor primi mai mult sau mai pu]in spa]iu. S` lu`m ca exemplu noul S. |n interiorul s`u exist` nu mai pu]in de 14 difuzoare, pozi]ionate astfel \ncât indiferent de locul pe care \l ocupi \n ma[in` s` ai parte de o

Speciali[ti precum Arndt Hensgens lucreaz` din greu ast`zi la sunetul de excep]ie de mâine.

audi]ie aproape de perfec]iune. Fiecare dintre acestea sunt controlate individual de un procesor [i vei auzi acordurile preferate, f`r` decalaje [i distorsiuni, din panourile u[ii [i din basul pozi]ionat \n spate. Gra]ie tehnologiei Logic 7, procesorul analizeaz` semnalele 5.1 [i le distribuie a[a cum o face [i atunci când func]ioneaz` \ntr-un studio de \nregistr`ri. Arndt Hensgens r`mâne un tip pragmatic. Chiar dac` are la dispozi]ie o mul]ime de sisteme electronice [i de simul`ri computerizate de excep]ie, el [tie, ca orice alt specialist \n domeniu, c` nimic nu poate bate urechea uman` când vine vorba de acordul fin al unui sistem audio. {i face acest lucru personal. Mai \ntâi trece pe la ceea ce se nume[te Camera de Referin]`. Este vorba de un studio izolat fonic, dotat cu un mixer de

ultim` genera]ie. Apoi, cu „referin]a“ \n minte, merge c`tre Car Lab, \nchide u[ile [i pune muzica. |[i gole[te mintea de orice alte gânduri [i \ncepe s` asculte, \ncercând s` descopere [i cele mai mici distorsiuni. „Mi se pare un pic cam mult bas“, spune Hensgens. Colegii s`i imediat trec la treab`. „Urechea lui este reperul“, spun apreciativ. Nu degeaba i se spune „the sound guru“. {i [tiu c` Hensgens spune c` nu exist` decât un singur sunet cu adev`rat bun. Pe acela trebuie s` \l ob]in`. Sau unul atât de apropiat \ncât diferen]ele \n procente s` fie subunitare. Este ceea ce vrea Hensgens mereu [i le cere asta [i oamenilor s`i. „O ma[in` de clas`, trebuie s` aib` [i un sistem audio la pe m`sur`“, concluzioneaz` el. www.harmankardon.com

083 Editorial

10/5/06

4:14 PM

Page 83

REVISTA

02 2006 Edi]ia româneasc`

Publisher: AUTO ROM S.R.L., Bulevardul Expozi]iei, nr. 2, Bucure[ti, cod po[tal: 012103, România. Responsabil din partea publisher-ului: Ioana Taflan Coordonator proiect: Oana Ianos-Schiler Licen]`: Sandra Schuler Editor: S.C. Supercar S.R.L. Director general: Alexandru Ciocâlteu Director editorial: Andrei Cr`ciun Redactor [ef: R`zvan Codorean Art director: Alec Pop Redactori: Alexandru Cocu, Cristian Nedelcu, Colaboratori: Alex Bu]u, Robert Cercel, Dan Damian Fotograf: Drago[ Savu Marketing /advertising: Maria Gavril`, Cristina Goliciu Contact Mercedesmagazine: contact@mercedesmagazine.ro Tipar: G. Canale & C Publisher edi]ia interna]ional`: DaimlerChrysler AG, Communications, HPC S402, D-70546 Stuttgart Consiliul editorial: Ulrike Becker, Peter-Christian Küspert, Johannes Reifenrath, Dr. Andreas Roggon, Hartmut Schick, Dr. Joachim Schmidt, J. Justus Schneider Responsabil din partea publisher-ului: Karlheinz Winkler Coordonator proiect: Thomas Weisshaar Licen]`/produc]ie: Sandra Schuler Marketing /advertising: Denise Bieler Distribu]ie: Uwe Haspel

Concept [i editare: Premiumcom Germany Ltd, Heimeranstraße 37, D-80339 Munich, Tel. 0049-89/89 82 78-0 Redactor [ef/Creative director: Peter Groschupf Editor executiv: Karin Michaelis Art director: Kati Godron, Ursi Lerchenmüller Director executiv: Sabine Murmann Redactori: Robert Zsolnay (copy), Dr. Annett Wieking Foto editor: Per Eder Autori: Rolf-Peter Bleeker, Eva-Maria Burkhardt, Erika Entholt, Gero Günther, Armin Herb Fotografi: Julia Baier, Markus Bolsinger, Andrej Glusgold, Andreas Herzau, Knut Koops, Ralf Meyer, Peter Neußer, Jürgen Tap, Gulliver Theis Ilustra]ii: Sascha Bierl, Lulu Content management: Meyle + Müller GmbH + Co. KG, Medien-Management, Maximilianstr. 104, D-75172 Pforzheim Copyright: Textele, fotografiile [i imaginile pot fi republicate doar cu acordul scris al publisher-ului, men]ionând ca surs` „Mercedesmagazine“. Orice abatere sau nerespectare a condi]iilor [i termenilor men]iona]i anterior va fi sanc]ionat` conform legisla]iei \n vigoare. Articolele semnate nu reflect` \n mod obligatoriu opinia publisher-ului. Mercedesmagazine apare trimestrial cu edi]ii publicate, \n colaborare sau sub licen]`, \n 38 de limbi. Num`rul 301 (anul de publicare 52) a fost continuatorul „Mercedes – the magazine for people on the move“ [i „Mercedes-Benz in aller Welt”.

084-085 Zegna

10/5/06

3:00 PM

Page 84

ELEGAN}~ {I EXCLUSIVITATE O elegant` con[tiin]` de sine r`zbate din toate noile colec]ii Ermenegildo Zegna. Neo-individualismul a inspirat solu]ii inovatoare, linii \ndr`zne]e [i amestecuri interesante de materiale, toate capabile s` pun` [i mai mult \n valoare sofisticata abordare a italienilor.

TEXT

ANDREI CR~CIUN

FOTO

ERMENEGILDO ZEGNA

084-085 Zegna

10/5/06

3:00 PM

Page 85

FASHION

Crea]iile Ermenegildo Zegna se g`sesc la ALSA BOUTIQUES, pe Calea Victoriei 63-81, Bucure[ti.

nul dintre cele mai renumite nume din moda masculin`, Ermenegildo Zegna, nu avea cum s` nu reu[easc` s` stârneasc` admira]ie [i prin colec]iile 2006-2007. Colec]ia Sartorial este caracterizat` de un raﬁnat [i complicat mix de materiale scumpe, dar [i prin linii special alese astfel \ncât s` urmeze conturul corpului. Tradi]ia cap`t` expresie prin Trofeo, disponibil acum \n mai multe variante, cum ar ﬁ clasicul Prince of Wales sau mai noile desene care amintesc de tiparele cravatelor. Tehnologia [i cercetarea asidu` au dus la ob]inerea unor materiale exclusiviste precum Silk Skin, un hibrid \ntre m`tase [i bumbac, dar [i a unora extrem de

rezistente la p`tare, \ntre care putem da drept exemplu Traveller. Pentru sezonul \n curs, ideea luxului este \ntruchipat` de colec]ia Upper Casual care \mbin` perfect confortul cu ]es`turile pre]ioase. Lânurile fine se \mbin` cu cele rezistente sau cu bumbacul pentru a lua forma unor jachete ultrau[oare, designul adùgând valoare produselor prin aspect contemporan [i func]ionalitate. Desigur, costumele [i jachetele sunt completate de colec]ii de c`m`[i, cravate [i pantofi, [i ele din ce \n ce mai exclusiviste [i mai sofisticate \n manier` [i am`nunte, iar colec]ia Couture uime[te prin materiale ca 13 milmil 13, \n stare s` se laude

cu o fine]e de 13 microni, [i costume incredibil de u[oare. Se pune accent pe importan]a alegerilor personale, dar [i pe pasiunea [i priceperea unor me[te[ugari transforma]i cu timpul \n adev`ra]i arti[ti ai croitoriei, m`rturie fiind proiectele “Limited Edition”. Acestea propun un num`r limitat de costume realizate din cea mai bun` lân` din lume, cum ar fi Vellus Aureum. Nu lipsesc nici accesoriile indispensabile [i pantofii asorta]i, toate realizate din materiale rare [i exotice, cu finis`ri excep]ionale, menite s` satisfac` [i cea mai preten]ioas` clientel`. www.zegna.com

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 86

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

AFRICA

Page 87

SOUTH AFRICA Johannesburg

Kruger National Park

Marakele

SWAZILAND Pretoria

Mbabane

Atlantic Ocean

Johannesburg Mlilwane

South Africa

Cape Town

SWAZILAND

Indian Ocean

SPIRIT S~LBATIC Lei mo]`ind, rinoceri p`sc창nd lene[, elefan]i la ad`pat; iat` un spectacol \nc창nt`tor. Imperiul necuv창nt`toarelor este \ns` unul plin de pericole. Numai implementarea unor programe stricte de protejare a speciilor amenin]ate poate salva comorile Africii. S` purcedem la o incursiune \n acest mediu protejat, al`turi de ghizi profesioni[ti [i oameni excep]ionali.

Text

KARIN MICHAELIS

Foto

JULIA BAIER

Mkhaya

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 88

L`comie: elefan]ii devoreaz` zilnic pân` la 300 de kilograme de frunze, ramuri, fructe [i scoar]` de copac, lipsind astfel celelalte animale de hrana lor de baz`.

licopterul plute[te \n aer, ca o viespe uria[` sub cerul de plumb. De mai bine de o or`, medicul veterinar André Uys urm`re[te mi[c`rile din rezerva]ia natural` [i \[i ]ine arma cu ace la \ndemân`. Veterinarul originar din Pretoria \ncearc` s` doboare un rinocer, s`-l sedeze [i s`-l transporte \ntr-o ferm` specializat`. Din cauza ploilor abundente, neobi[nuite pentru aceast` perioad`, vegeta]ia locului a devenit impenetrabil`. Bush-ul sud-african este de \n`l]imea medie unui om. Un excelent ascunzi[, chiar [i pentru masivul rinocer. La sol, fermierii reuni]i sub comanda lui Bradley Schroder a[teapt` cu nervozitate momentul \n care urmeaz` s` intre \n ac]iune. Misiunea se anun]` una dificil`. Un rinocer nu trebuie s` ﬁe neutralizat mai mult de 15 minute. Nu de alta, dar sub sedative,

animalul cu o mas` corporal` de câteva tone prezint` o accelerare alarmant` a pulsului [i dificult`]i de respira]ie. |n plus, vreme de câteva zile, va suferi de dureri intracraniene. Uys trebuie s` estimeze cu ochiul liber greutatea rinocerului, pentru a doza corect anestezicul. Medicul \ns` nu se afl` la prima experien]` de acest gen; \n fiecare an, veterinarul nostru „]inte[te“ cam 150 de rinoceri. Nu de pu]ine ori, ]inta este de a implanta un transmi]`tor sau de a efectua o biopsie, \n scopuri [tiin]ifice. Paul Bartels este omul care se ocup` de prelevarea e[antioanelor de ]esuturi. La rândul sù veterinar specialist \n reproducerea speciilor, Bartels a construit ceea ce reprezint` ast`zi cea mai important` baz` de date biologice referitoare la animalele s`lbatice. De cele mai multe ori, specialistul se deplaseaz` \n ]inuturile s`lbatice

Ted Reilly, un pionier \n domeniul s`u de activitate, a declarat r`zboi braconierilor.

ale Africii, \nso]it de echipa sa [i de laboratorul mobil. Pân` \n prezent, Bartels a prelevat 20.000 de e[antioane de fire de p`r, sânge [i sperm`, ce sunt p`strate fie congelate, fie \n nitrogen lichid, la Centrul de Cercetare Biologic` din Pretoria. Nu mai pu]in de 200 de specii au fost arhivate \n aceast` manier`. „Ca surs` genetic` re\nnoibil` pentru viitor“, explic` specialistul. Ultimul proiect al lui Bartels const` \n analiza bazei ADN a leilor africani. „Ast`zi, problema rezid` \n faptul c`, \n comunit`]ile mici, calitatea spermei se deterioreaz`“, sus]ine el. Datele recoltate permit \nseminarea artificial` selectiv`, iar animalele pot fi str`mutate, pentru a aduce gene proaspete \n alte turme. Rinocerul nostru reprezint` un prim exemplu \n acest sens. Pentru el, André Uys prepar` cinci mililitri de anestezic. O

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 89

|napoi acas`: ruinele vechilor ferme pot fi reg`site pe domeniul Rezerva]iei Naturale Marataba.

Str`mutarea individual` a animalelor din ariile protejate este esen]ial` pentru conservarea speciilor. Noile animale aduc gene proaspete. doz` care, altfel, s-ar dovedi letal` pentru 50 de oameni. Dar rinocerii sunt, totu[i, fiin]e sensibile. „Pentru o antilop` kudu a[ avea nevoie de doz` dubl`“, spune Uys. Aparatul de emisie-recep]ie transmite semnalul pe care toat` lumea \l a[tepta: „L-am atins.“ Bradley, managerul rezerva]iei, responsabil al parcului de la Marataba [i al altor câtorva ferme, a f`cut deja stânga-mprejur [i, la volanul trailerului s`u de 40 de tone, cu trac]iune integral`, traverseaz` rapid \ntinderile de noroi [i ierburi uscate. |l urm`m, la volanul unui 4x4. Totul se desf`[oar` \n vitez`. La numai câteva minute dup` ce a fost lovit, rinocerul \ncepe s` cla-

tine, apoi se pr`bu[e[te. S`rim din ma[in` [i alerg`m dup` Bradley. Trei tone de carne vie stau expuse pe p`mânt, \n fa]a noastr`, frem`tând [i tres`rind \nc` dup` cursa nebuneasc`, abia \ncheiat`. Pielea miroase proasp`t, iar pe alocuri este neobi[nuit de ﬁn`. Uys a dezinfectat deja locul \n]ep`turii, a imunizat animalul, l-a examinat pentru a vedea dac` nu are c`pu[e [i l-a marcat \n dreptul urechii, pentru a-l putea identifica ulterior. De-acum, va fi cunoscut drept „Rinocerul Num`rul 10“. André a[terne un prosop pe ochii animalului, \i leag` o frânghie \n jurul botului [i \i injecteaz` antidotul anestezicului. Asis-

ten]ii ridic` rinocerul, mastodontul se clatin` un pic la dreapta, apoi la stânga, se opre[te, apoi continu`. Tufi[urile dimprejur arat` precum paiele \ndesate. Bradley d` ordinele, iar André [i ceilal]i fermieri \mping [i trag animalul \n direc]ia containerului. Acesta din urm` a fost deplasat, \ntre timp, gra]ie unei macarale. Sunt momente \n care stai cu sufletul la gur`. Dac` Num`rul 10 ar putea vedea ceva, nimeni n-ar avea vreo [ans`, c`ci rinocerii se reped cu 50 km/h spre orice fiin]` considerat` un poten]ial pericol. La 20 de kilometri dep`rtare, uria[ul este eliberat. Cam cinci ore s-au scurs de la \nceputul opera]iunii de capturare. Doctor Uys se ca]`r` pe container, administreaz` doza care va trezi animalul la via]`, iar rinocerul \n vârst` de 9 ani se repede \n ierburile \nalte, printre care se z`re[te o uria[`

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 90

â&#x20AC;&#x17E;Departe de Africaâ&#x20AC;&#x153;: amurgul se las` la poalele Mun]ilor Waterberg. E vremea ca pisicile s`lbatice s` se n`pusteasc` asupra pr`zilor.

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 91

C~L~TORII

femel`. |[i va \ndeplini func]ia de reproducere \n aceast` ferm` vreme de 4-6 ani, \nainte de a fi, din nou, str`mutat. „Managementul [eptelului este, \n prezent, unul dintre cele mai importante aspecte ale protec]iei speciilor”, ne spusese, cu câteva zile \n urm`, Ted Reilly. N`scut \n Swaziland, \n 1906, tat`l lui Ted a fost unul dintre primii coloni albi care s-au stabilit aici, dup` R`zboiul Anglo-Bur. Reilly [i-a dedicat via]a protec]iei animalelor. „Ultimul animal s`lbatic a fost v`zut \n Swaziland \n 1959“, sus]ine fermierul \n vârst` de 68 de ani. Clanul Reilly a fost \ntr-atât de preocupat \ncât, la scurt timp dup` aceea, [i-a transformat ferma din Milwane \ntr-o rezerva]ie natural`. Au plantat pomi, au construit baraje, au amenajat iazuri [i mla[tini. Mai bine de 20.000 de curse montate de braconieri au fost descoperite \n timpul acestor opera]iuni. Câteva sute de capcane dintre cele g`site au garnisit gardul de intrare \n ferm`, \n semnul unui avertisment pentru ace[tia. |n 1964, Milwane a fost deschis publicului. Drept considera]ie pentru \ntreprinde-

B`trân r`zboinic: [eful din Shangana (77 de ani).

rea-pionier, regele l-a numit pe Ted \n func]ia de „Consilier Regal pentru Conservarea Patrimoniului Natural“. Ast`zi, alte dou` ferme se afl` sub tutela sa. „Parcurile au fost f`cute [i pentru oameni. Pân` la urm`, bog`]ia acestei ]`ri const` \n animalele sale“, spune Ted Reilly, \n explica]ia sa asupra a ceea ce a \ncercat s` realizeze. Declara]ia sa este confirmat` de faptul c` ast`zi, 50% din num`rul total de vizitatori sunt cet`]eni ai statului Swaziland. O consecin]` anex`: Ted a creat astfel o veritabil` industrie turistic` plin` de succes. De aceea, oamenii din partea locului \l iubesc. {i \l salut` aproape reveren]ios pe „machobane“, atunci când b`trânul alb gone[te prin ]inuturile s`lbatice. Milwane este un parc zoologic pentru \ntreaga familie. Aici te po]i plimba pe jos, pe biciclet` ori la volanul unui vehicul de loca]ie \n cùtarea animalelor. Nu exist` periculo[ii râ[i sau elefan]i, ci numai hipopotami. Iar dac` ace[tia din urm` se aventureaz` noaptea \n tab`r`, patrulele \i sperie cu câteva focuri de arm` trase \n aer. |n schimb, stru]ii se plimb` ]an]o[i printre colibele satului, \n corul de grohìeli ale

Mam` modern`: mândria mo[tenirii swazi.

Regele statului Swaziland a introdus pedepse drastice pentru braconaj.

numero[ilor facoceri din zon`, spre deliciul celor care asist` la acest spectacol. Din tab`r`, c`rarea acoperit` cu noroi gros, ro[iatic, [erpuie[te prin savan` pân` la „Execution Rock“, stânca pe care r`uf`c`torii erau condamna]i odinioar` la moarte. Casa p`rinteasc` a lui Ted Reilly se afl` [i ea \n zon`. Ast`zi pare o caban` construit` \n vechiul stil colonial. Priveli[tea spre valea ce se \ntinde la picioare este \ns` una fantastic`: zebre [i gnu ce se \ntrec \n mijlocul savanei, c`priori ce se ca]`r` pe stânci... „|n fiecare an, prin]ul Bernhard al Olandei obi[nuia s` vin` aici s` petreac` vreme de câteva s`pt`mâni“, spune Reilly. Ei bine, da, ini]iatorul Fondului Mondial pentru Natur` \n]elegea s`-[i arate astfel preocuparea

Suveniruri cu pete: girafe sculptate \n lemn.

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 92

Stilul tradi]ional swazi: trebuie s` te t창r`[ti pentru a p`trunde \n interiorul colibelor rotunde, din trestie \mpletit`.

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 93

Misiune \ncheiat`: rinocerul alb a fost salvat. Aproximativ 3500 de astfel de mastodon]i populeaz` \n prezent savana african`.

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 94

Vegetarieni: hipopotamii ies din ap` doar noaptea, la p`scut.

pentru viitorul animalelor s`lbatice, amenin]at de lipsa hranei [i, mai \ntâi de toate, de existen]a braconajului. Abia la finele anilor ’80 braconierii, \n cete bine armate, au \nceput s` invadeze micul regat, \n cùtarea rinocerilor. |n fiecare zi, trei rinoceri \[i g`seau sfâr[itul. Ca afrodisiac, praful ob]inut prin m`cinarea cornului rinocerului era la mare cùtare pe pie]ele asiatice. Partea cea mai proast` era \ns` c` braconajul era considerat pe atunci o infrac]iune banal`. Vremurile acelea au apus \ns`, gra]ie regelui Mswati al III-lea. |n 1992, tân`rul monarh a transferat responsabilitatea protec]iei animalelor din sarcina guvernului \n cea a Casei Regale, a ini]iat pedepse draconice [i le-a conferit lui Ted Reilly [i fermierilor sì puterea executiv` asupra acestui domeniu de activitate. „De atunci, n-am mai pierdut un singur rinocer“, afirm` Ted, cu o nedisimulat` mândrie. Spre exemplu, oricine vâneaz` un rinocer negru – unul dintre animalele aflate \n capul listei mamife-

Via]a \n Africa: fiecare [ef locuie[te, al`turi de familie, \n propriul kraal.

relor pe cale de dispari]ie – se alege cu cel pu]in cinci ani de \nchisoare, f`r` posibilitate de eliberare condi]ionat`, [i este obligat s` \nlocuiasc` animalul ucis. O afacere extrem de costisitoare, c`ci pre]ul unui rinocer negru se situeaz` \n jurul a 60.000 de euro. La Mkhaya, Ted a reu[it \n \ncercarea sa de a repopula rezerva]ia cu elefan]i, girafe, bivoli [i rinoceri. Tot aici, cre[te o ras` rar` de antilop` a nisipurilor. La pas, ne apropiem de o turm` de 25 de elefan]i. Cel mai mic, sus]ine Ted, fusese n`scut \n urm` cu numai o s`pt`mân`. |n momentul \n care am decis s` facem popas sub coroana unui arbore, unul dintre elefan]i \ncepu s` dea semne de nervozitate, iar pielea i se \ncre]i brusc. Marulele – fructul respectivului copac – reprezint` hrana favorit` a acestor pachiderme (\n schimb, amatorii de safari prefer` lichiorul din acelea[i fructe). Ted \ncepu s` bat` \n retragere, vorbind monoton [i regulat, pentru a \ncerca s` calmeze femela-elefant. Ne sim]eam totu[i destul de nelalocul nos-

tru, doar prezen]a lui Ted conferindu-ne siguran]`. {i, \ntr-adev`r, femela-elefant se \ntoarse [i plec` \mpreun` cu suratele sale. Majoritatea animalelor poart` nume, sus]ine Ted. Este cazul lui Ugly, rinocerul \n vârst` de doi ani, pe care l-am \ntâlnit imediat dup` aceea, al`turi de mama sa, \n apropierea iazului. Mi s-a permis chiar s` cobor din jeep [i s` m` apropii de cei doi rinoceri, pân` la doi metri distan]` de ei! Ted a ]inut s` m` asigure: „Fiecare animal are propria personalitate, iar acesta e unul foarte placid. Cu condi]ia s` nu faci nici o mi[care brusc`.“ Oricum, nu inten]ionam. Am \ncremenit locului, p`truns de un amestec de team` [i curiozitate. A fost o zi \n care am \nv`]at multe despre animale. Am \nv`]at cât de important este s` g`se[ti echilibrul exact de specii \ntr-o rezerva]ie. De exemplu, rinocerii negri nu se pot desf`[ura \n voie dac` sunt prea mul]i elefan]i. {i asta pentru c`, spre deosebire de rinocerul alb, ce se hr`ne[te cu ierburi, rinocerul negru \[i

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 95

C~L~TORII

Timpul s-a scurs. Jandarmul \mpinge spre container rinocerul pe jum`tate adormit.

Speciile pe cale de dispari]ie sunt crescute \n ferme speciale [i ulterior eliberate \n s`lb`ticie. asigur` traiul cu frunzele arborilor, \ntocmai ca elefantul. Am \nv`]at c`, a[a cum unii oameni pot ﬁ stângaci, [i unii elefan]i dispun de un col] stâng mai dezvoltat decât cel drept [i nu pot fi str`muta]i decât \mpreun` cu \ntreg clanul din care fac parte. Protec]ia speciilor, a[a cum este ea gestionat` de stat, are \ntotdeauna o prioritate inferioar` \n compara]ie cu programele legate de educa]ie ori de proﬁlaxia SIDA. Iat` o chestiune care i-a trezit interesul [i lui Paul van Vlissngen. |n urm` cu ani, miliardarul olandez care a f`cut avere prin re]eaua de supermarketuri pe care a dezvoltat-o a cump`rat 17 ferme la poalele Mun]ilor Waterberg. Ted Reilly ne-a dus s` vizit`m Marataba, situat` la 300 de kilometri nord de Johannesburg, o proprietate de 23.000 de hectare. |n pragul amurgului, am ajuns \n

savana de la poalele mun]ilor. Covorul de iarb` \nalt`, \mpestri]at cu pomi singuratici [i tufi[uri arborescente se \ntinde la infinit. |n zare, o hoard` de cam 100 de gnu galopeaz` de-a lungul câmpiei, ispiti]i probabil de savoarea ierburilor dulci. Nori de furtun` se ridic` amenin]`tor [i o ultim` raz` de soare scap`r` spre asfin]it, aruncând o lumin` ro[iatic` pe pânza de poveste a mun]ilor. Seam`n`, oricât ar p`rea de kitsch, cu o scen` desprins` din „Departe de Africa“. Iar atunci când c`l`uza noastr` ne serve[te cu vin alb [i o por]ie de antricot de antilop`, tabloul este des`vâr[it. Nu numai prietenii celor cinci specii (elefant, rinocer, leu, bivol [i leopard) \[i câ[tig` existen]a gra]ie Parcului Marakele; rezerva]ia este [i paradisul ornitologilor. Aici po]i g`si peste 600 de perechi de vulturi ple[uvi,

specie pe cale de dispari]ie. Aripile sale, cu o anvergur` total` de peste 2,6 metri, sunt absolut impresionante. Ferma De Wildt este \ns` \n principal axat` pe cre[terea de Cheetah, pisicile s`lbatice africane. Peste 700 de astfel de mamifere – care la maturitate pot alerga cu viteze de pân` la 110 km/h – au fost n`scute aici [i vândute gr`dinilor zoologice sau rezerva]iilor s`lbatice. Na[terea fiec`rui exemplar de Cheetah regal constituie un motiv de s`rb`toare. O gen` recesiv` este responsabil` pentru petele \nchise [i largi ce-l diferen]iaz` pe acesta de puii obi[nui]i de Cheetah. Exist` numai 100 de feline de acest soi \n lume, dintre care opt tr`iesc \n parcul De Wildt. Alan Strachan, specialist \n cre[terea de Cheetah, ne conduce spre ]arcul de \mperechere. Pe o t`bli]` st` scris: „Aleea \ndr`gosti]ilor“. E limpede, oamenii de pe-aici au propriul sim] al umorului. Acum, una dintre femele \ncepu s` toarc` când Alan se apropie pentru a o mângâia. Apoi ghidul m` chem`. |mi ]in

086-096 Suedafrika

10/5/06

3:00 PM

Page 96

r`suflarea \n momentul \n care mâna mi se afund` \n blana m`t`soas`, iar Cheetah \ncepu s`-mi ling` bra]ul, cu limba ei aspr`. Pentru o clip`, am uitat complet c` mângâiam un animal periculos. E vremea acum s` revenim \n Rezerva]ia Marateba. Pe drumul de \ntoarcere spre caban`, \mprejurimile ni se \nf`]i[eaz` sub lumina ireal` a farurilor. Greierii cânt` asurzitor, iar ochii unei maimu]e mici, de noapte, str`lucesc \n \ntuneric aidoma unor rubine fosforescente. Brusc, proiectoarele surprind câteva antilope sud-africane. „Cina leilor“, sun` remarca seac` a ghidului, moment \n care mamiferele au [i disp`rut \n tuﬁ[uri. Nu ne r`mânea decât s` sper`m c`, [i \n acea sear`, aveau s` triumfe \n lupta cu destinul. Nu de alta, dar – o spun versurile vechiului cântec Zulu – „Leul doarme noaptea“. Priveli[te rar`: hiena, al`turi de doi pui.

Matriarhat: femela-alfa conduce grupul.

INFORMA}II TURISTICE AFRICA DE SUD/SWAZILAND

Iarna african` umed`, ce se \ntinde din iunie pân` \n august, reprezint` perioada propice pentru a observa via]a animalelor. Rezerva]iile naturale private ofer` cea mai intens` experien]` de acest gen. Grupuri mici, de nu mai mult de [ase persoane, sunt ini]iate de un ghid. CAZARE

Ten Bompas Hotel, Johannesburg Tel. +27-34/02 82 www.tenbompas.com Un hotel ce pune accentul pe design, cu zece apartamente exclusiviste, decorate \n stil propriu. Camerele, cu arhitectur` [i identitate proprie, dau spre gr`din` sau spre un balon spa]ios. Cav` proprie de vinuri, buc`t`rie excelent`. Jock Safari Lodge, \n Parcul Na]ional Kruger Tel. +27-(0)13/735-5200 www.jocksafarilodge.com Caban` luxoax`, pe marginea râului. Fiecare dintre cele dou`sprezece apartamente \n stil neo-colonial are propria piscin` [i gr`din` cu vedere spre domeniu. Aria de 6.000 de hectare este rezervat` pentru oaspe]ii cabanei. Spre

deosebire de restul Parcului Kruger, jandarmii au dreptul s` str`bat` domeniul la volanul propriilor vehicule 4x4. Marataba, \n Parcul Na]ional Marakele Tel. +27-(0)44/532 78 18 www.marataba.com Cort-caban` \n mijlocul vie]ii s`lbatice africane. Buc`t`rie excelent`. Proprietatea nu este \mprejmuit`. Vedere direct` spre bush, du[ \n aer liber, decor de vis. Nu exist` riscuri de malarie. TRADI}IE

Stone Camp, \n Rezerva]ia Mkhaya Sud-vestul Swazilandului Tel. +268-528/39 43 www.biggameparks.org Colibele din paie presate reprezint` garan]ia unei veritabile experien]e \n natur`. Tab`ra nu are electricitate. Posibilitate de safari la pas. Ngwenya Glassworks, Swaziland Tel. +268-442/40 53 www.ngwenyaglass.co.sz

La fabrica de sticl`, vechile sticle de Coca-Cola cap`t` forme de animale [i de alte obiecte de zi cu zi. Vizitatorii \i pot vedea la lucru pe me[terii sticlari. O parte din profit este destinat Fondului Mondial pentru Natur` [i funda]iei de caritate Salva]i Rinocerii. ANIMAL PROTECTION

De Wildt Cheetah and Wildlife Trust Tel. +27-(0)12/504 19 21 www.dewildt.org.za Cea mai important` ferm` de cre[tere a pisicilor cheetah [i a câinilor s`lbatici, situat` chiar \n \mprejurimile Pretoriei. Vizitele trebuie rezervate \n avans. Animal protection safari Tel. 08331/76 40 40 www.kugler-reisen.de Participan]ii la aceste safari neobi[nuite \n cele mai frumoase rezerva]ii naturale ale Africii \i \nso]esc pe speciali[tii veterinari [i pe oamenii de [tiin]` \n misiunea lor de a proteja speciile pe cale de dispari]ie. Sunt autorizate numai grupuri foarte mici de vizitatori, dup` o cerere oficial`.

097 AD Clasa A

10/5/06

3:00 PM

Page 97

098 Hot Spot

3:01 PM

Page 98

FOCUS

Foto: Peter Neusser

10/5/06

VALETUL Keyless-Go, sistemul de autorizare f`r` cheie de la Mercedes, are darul de a spori confortul oferit [oferului.

agajele a[teapt`. Valetul se preg`te[te s` deschid` u[ile. Sigur, Keyless-Go nu \]i ofer` la fel de multe precum un valet obi[nuit, dar este la fel de atent [i de \n]eleg`tor cu nevoile st`pânului. Pentru c` valetul nostru este ceea ce, \n jargon auto, se nume[te „sistem electronic de autorizare a [oferului“. |n plus, din fericire, Keyless-Go este mai ieftin decât echivalentul s`u uman. {i nu cere s` fie pl`tit \n plus pentru c` lucreaz` peste program sau \n weekend. Ba chiar va r`spunde prezent, cu aceea[i aplicare, [i de Cr`ciun, Pa[te sau Anul Nou. Keyless-Go \l r`sfa]` pe [ofer \ntr-o manier` \n care o cheie clasic` nu va putea niciodat`

s` o fac`. Po]i spune adio buc`]ii de metal pe care o folose[ti pentru a porni motorul. Acum ai un buton start-stop, pozi]ionat acolo unde era contactul sau integrat \n levierul cutiei de viteze. Este suficient s`-l ape[i pentru a trezi la via]` propulsorul, ori, dimpotriv`, pentru a-l opri. Keyless-Go este utilizat [i pentru a bloca ma[ina din exterior [i este o dotare op]ional` \ncepând cu modelele Clasei E [i standard pentru S600. Indiferent de model, particip` activ la schimbul de date cu creierul electronic al ma[inii. Cele dou` entit`]i comunic` \ntr-un mod politicos, a[a cum este de a[teptat de la un valet. Sau cum vre]i s`-i spune]i.

C3 AD Garmin

10/5/06

3:02 PM

Page 3

C4 AD Galt

10/5/06

3:02 PM

Page 2