C1 MertzMag 01-06 OK:71 Masthead
6/20/06
6:57 PM
Page 1
01 2006
Clasa E: Un plus de dinamic` [i prezen]` CM de fotbal 2006: Vedetele Mercedes Emo]ii: Senza]ii tari la \n`l]ime
C2 AD Samsung:C2 AD Samsung
6/20/06
6:28 PM
Page 2
3 Spirit:03_P_Spirit_Baselitz
6/21/06
11:11 AM
Page 3
SPIRIT
„Nu m` gândesc la realiz`ri, ci la rat`ri. Aceasta este cheia progresului: s` nu te mul]ume[ti niciodat` cu ceea ce ai f`cut.“
Thierry Henry s-a n`scut pe 17 august 1977. A debutat \n fotbalul mare la 16 ani, pentru Monaco, sub comanda lui Arsene Wenger. A jucat pentru echipa din Principat, Juventus (un an), apoi a fost transferat de acela[i Wenger la Arsenal, forma]ia la care joac` [i acum. A câ[tigat titlul mondial, european, Cupa Confedera]iilor cu na]ionala Fran]ei, dar [i campionatul Fran]ei [i pe cel al Angliei, fiind cel mai prolific juc`tor din istoria „tunarilor“. Henry are un adev`rat cult pentru Mercedes-Benz, ultima pies` din colec]ie fiind un SLR McLaren.
3
4-5 Sumar:4-5 Sumar
6/21/06
11:18 AM
Page 4
4
Pl`cere: Noua Clasa E a c창[tigat \n dinamic` [i \n prezen]`.
12
Sinceritate: Asamoah ne vorbe[te despre [ans`.
24
01 2006
SPIRIT
Thierry Henry, fotbalist
EXCELEN}~ 3
MONITOR
Tehno-senza]ii
6
Puterea ochilor Noua Clasa E \[i poart` elegan]a la vedere, eman창nd toat` distinc]ia estetic` [i carisma de care este capabil` o apreciat` balerin`.
12
Vr`jitorul din Woking Exclusivismul lui SLR McLaren este confirmat [i de servicii post-v창nzare impecabile. Chris Dwyer este unul dintre cei doi ingineri care sunt 365 de zile pe an la dispozi]ia clien]ilor.
50
Robuste]ea luxului Mercedes Benz GL este un automobil complet: un tot-teren care prime[te la bordul s`u p창n` la 7 pasageri [i de]ine incredibile abilit`]i pe [osea sau \n off-road.
56
GALERIE
Decora]iuni interioare
72
Foto copert`: Markus Bolsinger
PRIM-PLAN
Clasa A: Siguran]` de 5 stele
42
REVISTA
71
VACAN}E
Sugestii pentru relaxare
96
FOCUS
Monitoare \n tetiere
98
4-5 Sumar:4-5 Sumar
6/21/06
11:18 AM
Page 5
SUMAR
Para[utism: Senza]ii tari garantate.
64
EMO}II
Alesul soartei Gerald Asamoah juca fotbal cu prietenii din Ghana natal`. A devenit profesionist \n Germania [i primul juc`tor de culoare selec]ionat \n na]ionala noii sale ]`ri. |l pute]i vedea \n World Cup 2006.
Lux: Noul Clasa GL \[i dezv`luie adev`rata fa]`.
56
PERFORMAN}~ 24
Senza]ii tari 64 Para[utismul sportiv este o modalitate pl`cut` de a ie[i din rutina zilnic`, de a te relaxa [i de a-]i \nc`rca bateriile pentru o nou` s`pt`mân` de lucru. Stea de cinema 76 Mercedes-Benz in the Movies este o expozi]ie itinerant` \n principalele metropole europene care propune o perspectiv` fascinant` asupra istoriei [i culiselor cinematografiei mondiale.
Spectacolul diversit`]ii World Cup nu este doar un eveniment sportiv, ci [i un spectacol al diversit`]ii. Atât pe teren, cât [i \n afara lui, acolo unde nu pu]ini sunt juc`torii care au f`cut o adev`rat` pasiune pentru modelele Mercedes-Benz.
86
TRADI}IE 30
Cuceritori \n lumea nou` S-au scurs 95 de ani de la prima prezen]` Mercedes-Benz \n Indy500.
44
DESTINA}II
Daimler Arena Stadionul Gottlieb-Daimler este un punct de referin]` pentru fotbalul german [i sportul mondial.
CULISE
Culisele testelor de siguran]` Când vine vorba de siguran]`, nu este loc de erori. Tehnic` de vârf, teste, simul`ri, analize – ace[tia sunt pa[ii riguro[i parcur[i \n proiectele vizând protec]ia pasagerilor. Bine a]i venit \n spectaculoasa lume a Mercedes Safety Center!
Incursiune: Istorie, cultur` [i...nop]ile albe.
5
80
36 C~L~TORII
Realitate [i fic]iune Scriitorul Valeri {ubinski ne este ghid \n periplul prin istoria literar` a fostei capitale ]ariste, St. Petersburg.
86
6-10 Monitor:6-10 Monitor
6/20/06
6:08 PM
Page 6
Ilustra]ii: www.wow.co.uk
6
totul decurge conform planului, D ac` \ncepând de anul viitor, fanii cinelor
RESTAURANT ZBUR~TOR Croazier` [i cin` la \n`l]ime: o companie american` dore[te s` re\nvie ideea c`l`toriilor cu zepelinul [i a mânc`rurilor de cea mai bun` calitate, oferite \n locuri neobi[nuite.
luate \n timpul c`l`toriei, atât de populare \n SUA, vor putea s` tr`iasc` experien]e unice la o altitudine de aproximativ 500 de metri. Echipa britanic` de design, McNeece, se a[teapt` s` dea na[tere unei noi mode \n ceea ce prive[te acest fel de restaurante zbur`toare. „Cinele itinerante pe ap` sunt atât de populare, a[a c` nu v`d de ce nu [i o croazier` deasupra Londrei, New York-ului sau Shanghai-ului, pentru a putea admira apusul soarelui?“ comenteaz` Mark Hilferty,
6-10 Monitor:6-10 Monitor
6/20/06
6:08 PM
Page 7
Ilustra]ii: www.wow.co.uk
MON ITOR
Ferestrele mari din plexiglas asigur` o panoram` unic`. Indiferent c` te afli asupra ora[ului Shanghai sau New York, o cin` \n timp ce apune soarele, la 500 de metri altitudine, promite o experien]` fascinant` de la un orizont la altul.
unul dintre ini]iatorii proiectului. Restaurantul zbur`tor se afl` \n lucru, angaja]ii companiei Airship Management din Carolina de Sud muncind deja la prototipul „Skycruiser“. Este vorba de un zepelin de genul celor folosite \n scopuri promo]ionale sau film`ri la mare altitudine. La \nceputul secolului XX, zepelinul era o priveli[te obi[nuit` pe cer. Impozantele aeronave transportau pasageri peste Atlanticul de nord, c`tre America de Sud [i chiar c`tre Cercul Polar. Luxoasele aeronave au zburat peste piramidele de la Gizeh [i de-a lungul
savanei africane. |ntre timp, ele nu mai sunt la fel de populare, dar exist` numeroase proiecte care vor s` le readuc` la gloria de alt`dat`. Dac` Skycruiser va reu[i \n aceast` \ncercare este un lucru ce r`mâne de v`zut. La toate evenimentele, inginerii \ncearc` s` acomodeze 56 de pasageri \ntr-un interior confortabil [i plin de stil. Panourile largi din plexiglas permit un câmp vizual atât de extins \ncât toate locurile ofer` un maximum de vizibilitate spre exterior. Seara, restaurantul aflat la bordul aeronavei
|n configura]ia de baz`, aeronava poate acomoda 56 de pasageri. |n restaurantul care include [i un bar, po]i savura o cin` exclusivist`.
asigur` o experien]` gastronomic` extraordinar` pentru 26 de persoane. De aceea, nu numai c` este cea mai bun` buc`t`rie de cinci stele, ci [i o aventur` exclusivist`. „S` planezi peste peisajul urban, \n timp ce te afli la o altitudine de 500 de metri, este cea mai apropiat` experien]` de visul omului de a zbura ca o pas`re“, v` vor asigura designerii acestui aparat. Dac` ideea va prinde, vor exista [i zepelinuri mai mari, cu cabine separate [i o raz` de pân` la 2.000 de kilometri, pentru croaziere de lux. www.mcneece.com
7
6-10 Monitor:6-10 Monitor
6/20/06
6:08 PM
Page 8
Cadrul din fibr` de carbon asigur` stabilitate [i greutate redus`.
Viteza [i siguran]a, atribute ce se reg`sesc \ntotdeauna la produsele Mercedes, pot fi experimentate [i pe dou` ro]i.
Levierele pentru schimbarea vitezelor sunt integrate \n manetele de frân`.
DEBUT |N NEGRU {I RO{U Prima biciclet` de curse Mercedes va fi produs` \n 199 de exemplare. biciclet` de curse ce va fi construit` P rima de Mercedes-Benz se distinge prin designul special [i echipamentul de cea mai \nalt` calitate. Nu s-a f`cut nici o economie atunci când a fost realizat elementul de baz` al acestei adev`rate ma[ini de curse – un cadru din fibr` de carbon, construit dintr-o singur` bucat`. Nu vei g`si aici nici un punct de sudur`. Ideea de a folosi fibr` de carbon nu a fost preluat` numai de la ma[inile din Formula 1, ci [i de la Mercedes-Benz SLR McLaren, primul automobil de serie cu o structur` de rezisten]` \n partea frontal`
confec]ionat` integral din acest material care ofer` dou` avantaje: stabilitate extrem` [i greutate redus`. |n pofida \n`l]imii sale de 58 de centimetri, bicicleta cânt`re[te numai 8,3 kilograme – f`r` pedale, dar cu ghidon, [a, pinioane [i frâne. Designul accentueaz` pedigreeul de curse al acestui vehicul. Ghidonul acoperit cu plut` ofer` aderen]` optim` pentru mâini, iar anvelopele las` s` se \ntrevad` o dung` ro[ie ce surprinde ochiul [i contrasteaz` cu cadrul negru din fibr` de carbon [i cu piesele metalice vopsite de asemenea \n negru. Aluminiul
[i o]elul [lefuit confer` o tu[` special`, iar \n timp componentele bicicletei, asigur` vitez` [i siguran]`. Num`rul mic de spi]e – 16 \n fa]` [i 20 \n spate – reduce turbulen]ele [i \mbun`t`]e[te dinamica. Manetele pentru schimbarea vitezelor sunt integrate \n mânerele frânelor, astfel c` utilizatorul poate frâna \n orice moment. Numai 199 de exemplare sunt disponibile. Produsul face parte din „Bike Collection“ [i poate fi ob]inut de la dealerii Mercedes-Benz de pe \ntreg globul. www.mercedes-benz.com
Foto: Jens Mauritz (3)
8
6-10 Monitor:6-10 Monitor
6/20/06
6:08 PM
Page 9
MON ITOR
Aceast` cutie muzical` emite sunete sub un acoperi[ curbat, din sticl`.
A[a-numitele CarLoft pot rezolva \n curând problemele dezvolt`rii urbane.
ARCUL DE SUNET
APARTAMENT CU GARAJ
Cutie muzical` pentru melomani
Un concept reziden]ial inovativ pentru om [i ma[ina sa devine realitate \n Berlin.
muzical` „Arche“ creat` de Reuge promite un nou fel de a tr`i. |n C arLoft C utia etaleaz` un design cu adev`rat elegant [i inima ora[ului acesta ofer` avantajele modern. Arcul din sticl` se \ntinde peste un mecanism nichelat, iar regulatorul de vitez` din interiorul carcasei este finisat asemenea unei bijuterii. Repertoriul cutiei muzicale include piese de Chopin [i Schubert, printre care „Ave Maria“. Op]ional, orice alt` melodie care poate fi interpretat` la pian poate fi transferat` \n repertoriul acestei cutii muzicale, astfel c` produsul celor de la Reuge satisface orice meloman. www.reuge.com
unei case la curte, \nconjurat` de verdea]`. |ncepând cu mijlocul anului, 11 cl`diri de acest gen vor fi construite \n zona PauLincke-Ufer din Berlin [i vor beneficia de spa]iu din abunden]` pe fiecare nivel, design interior personalizat, spa]ii verzi pe fiecare nivel [i parcare privat` chiar la u[a de intrare, indiferent de etaj. Punctul central al unei astfel de cl`diri este liftul pentru ma[in`. Acest elevator special poart` proprietarii pân` la apartamente
când \nc` se afl` \n automobil, dup` ce, \n prealabil, un transmi]`tor va verifica dreptul de acces [i va trimite c`tre sistem etajul de destina]ie. Odat` ajun[i acolo, ma[ina va fi parcat` \n loja special creat`, care poate fi, dac` este nevoie, separat` de zona pentru locuit printr-un perete din sticl`. CarLoft poate reprezenta r`spunsul la problemele urgente ale dezvolt`rii urbanistice. Loca]ii \n Hamburg, Frankfurt, Munchen, Viena [i Londra au fost luate \n considera]ie pentru proiecte similare. www.carloft.de
9
6-10 Monitor:6-10 Monitor
6/20/06
6:08 PM
Page 10
10
R 63 AMG \[i trage puterea de la un puternic motor V8 de 6,3 litri. Volanul sport a fost proiectat ]inându-se cont de ergonomie. Jantele din aliaj, de 20 de inch, sunt elementele care atrag privirile c`tre partea lateral` a ma[inii.
UN ATLET PENTRU {ASE C~L~TORI AMG ofer` o variant` deosebit de dinamic` a Clasei R. oferit` de un automobil sportiv, P l`cerea spa]iul interior mare [i confortul de \nalt` clas`, pentru [ase pasageri, se reg`sesc \n R 63 AMG. Aceast` interpretare deosebit de dinamic` a unui automobil din Clasa R este propulsat` de noul motor AMG V8 de 6,3 litri. Acesta dezvolt` 510 CP [i un cuplu maxim de 630 Nm ce este distribuit continuu c`tre toate cele patru ro]i. |n acela[i timp, 40% din putere este transmis` c`tre ro]ile din fa]`, iar 60% c`tre cele din spate. R63 cu ampatament scurt accelereaz` de la 0 la 100 km/h \n 5 secunde,
iar varianta cu ampatament lung \n 5,1 secunde. Viteza maxim` este limitat` electronic la 250 km/h. Lista de echipamente include cutia de viteze automat` 7G-TRONIC cu SPEEDSHIFT [i un [asiu sport cu suspensie pneumatic` AIRMATIC ce include sisteme de control automate pentru \n`l]imea [i suspensia ma[inii. Aceasta \nseamn` c` [oferul poate alege \ntre un parcurs dinamic sau unul confortabil. Spoilerele fa]` [i spate redesenate confer` ma[inii imaginea tipic` AMG. Elementele sport ad`ugate se reg`sesc \n cele
dou` termina]ii duble [i cromate ale e[apamentului, dar [i \n stopurile fumurii. Jantele din aliaj, de 20 de inch, au cinci spi]e [i atrag privirile spre partea lateral` a ma[inii. R 63 este, de asemenea, primul MercedesBenz care ofer` jante din aliaj de 21 de inch. Un element ce stipuleaz` calitatea acestei ma[ini este \nscrisul „6.3 AMG“ reg`sit pe aripile din fa]`. |n interior, volanul sport cu design ergonomic [i scaunele cu suport lateral contribuie, la fel ca [i instrumentele de bord, la imaginea atletic`. www.mercedes-amg.com
11 AD HP:11 AD HP
6/20/06
6:09 PM
Page 11
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 12
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 13
EXCELEN}~ 13
PUTEREA OCHILOR
Text
ROLF-PETER BLEEKER
Foto
GULLIVER THEISS
Moda este trec`toare, dar stilul este peren. Dac` am \nt창lnit vreodat` o ma[in` care s` confirme acest vechi dicton, atunci ea se nume[te Clasa E. Noul Mercedes-Benz \[i poart` elegan]a la vedere, eman창nd toat` distinc]ia estetic` [i carisma de care este capabil` o apreciat` balerin`.
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 14
14
Dragoste la a doua vedere: noul design al grilei radiatorului [i al barelor de protec]ie (stânga). Dreapta: Un strat de lac cu nano-particule face ca vopseaua s` fie rezistent` la zgârieturi.
S
Re\ntinerire: noua Clasa E a câ[tigat \n dinamic` [i \n prezen]`.
chimbul de priviri admirative este \nc`rcat de frumuse]e [i bucurie. Este lucrul pe care-l simt \n fiecare diminea]` atunci când privesc ma[ina mea Clasa E, pentru prima oar` \n acea zi. Elegan]a f`r` de cusur a acestui Mercedes-Benz contrasteaz` cu tr`s`turile vl`guite ale proprietarului s`u. Trebuie s` m`rturisesc c` port o anumit` invidie liniilor impecabile ale sedanului, \n special datorit` propriului efort de a adopta o not` de senin`tate [i clas`. Nu trece nici o zi \n care s` nu arunc cel pu]in o privire \n direc]ia ma[inii. {i mi se pare normal. Pentru c` Clasa E este inima [i sufletul m`rcii, iar pentru mine este o raz` de soare, indiferent de cât de plumburiu ar fi cerul.
Din când \n când, \mi pare c` unul dintre cei patru ochi clipe[te c`tre mine. De fapt, câteodat`, un singur lucru m` re]ine \n a m` urca \n ma[in` [i a porni la drum, numai noi doi: Mercedesul meu Clasa E este pur [i simplu prea mic. Modelul la scar` de 1:18 a fost creat, \n mod evident, pentru birou, nu pentru [osea. Replica sa \n m`rime natural` m` a[teapt` afar`, cu lumina reflectându-se \n negrul alunecos al caroseriei. De[i binecuvântat deja cu propor]ii armonioase [i forme gra]ioase, totu[i micile dar distinsele modific`ri introduse \n cadrul ultimei restiliz`ri a modelului dau o not` de profunzime maturit`]ii caracterului s`u. Noua gril` a radiatorului este expresia perfect` a
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 15
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 16
16
Lumin` inteligent`: acum ochii Clasei E pot vedea [i mai departe. Noul design al jantelor (dreapta) fotografiat \n reflexia u[ii din spate.
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 17
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 18
Noile oglinzi exterioare cu un singur bra] dau tonul (stânga). Partea din fa]` (dreapta) se laud` cu linii mai incisive, devenind cheia caracteristic` a noului model.
Premier` mondial`: Sistemul de Iluminare Inteligent` se adapteaz` condi]iilor de vizibilitate redus`.
unui re\nnoit aplomb. Noile bare de protec]ie m`resc lungimea total` a ma[inii cu 35 de milimetri [i tr`deaz` identitatea fiec`rei versiuni \n parte. Classic, Avantgarde sau Elegance? Uit`-te direct \n ochii s`i [i vei avea r`spunsul. Prin prisma ro]ilor sale late, Clasa E \[i croie[te o imagine puternic`, dar elegant`, noul lor design f`când \nc` o dat` dovada injec]iei cu prospe]ime suferit` de apreciatul model anterior. Oglinzile exterioare, mari, cu suport singular adaug` o not` de precizie siluetei sale. Clasa E a ie[it din subtila opera]ie de chirurgie estetic` vizibil \mbun`t`]it – \n dinamic`, statur` [i, nu \n ultimul rând, \n statut. Totu[i, aparen]ele pot fi \n[el`toare, [i tocmai din aceast` cauz` Clasa E are un as \n mânec`. |ntr-adev`r, stilul este cam tot
ceea ce po]i s` vezi la suprafa]`. Dar dup` atâ]ia ani de produc]ie continu`, personalitatea Clasei E a ajuns acum la plenitudinea expresiei sale. Ca [i \n cazul unui vin de calitate, r`bdarea ta este r`spl`tit` prin deliciul unei experien]e des`vâr[ite. Ma[ina te \nconjoar` cu puritatea formelor [i cu precizia liniilor, indiferent din ce unghi o prive[ti. Pân` la urm`, acesta este cel mai elegant design al clasei executive pe care Mercedes l-a creat vreodat`. Clasa E reprezint` inima \ntregii m`rci – [i aceast` inim` nu a \ncetat niciodat` s` bat`. |n mod sigur, patru ochi v`d mai multe lucruri decât doi, [i cei patru ochi ai noului model au o vedere mult mai p`trunz`toare decât cea a predecesorilor s`i. Totu[i, ace[ti ochi au o voin]` proprie. Poate fi dificil s` te obi[nuie[ti cu ideea, dar conceptul
„ochilor inteligen]i“ este chiar o realitate. Noul model este prima ma[in` de pe planet` dotat` cu Intelligent Light System – farurile care asigur`, \n mod automat, o vizibilitate optim` pe [osele secundare sau pe autostr`zi, \n curbele strânse sau la intersec]ii, pe timp de noapte sau pe cea]`. Secretul const` \n inteligen]a artificial` creat` de sisteme electronice [i senzori de vitez`. Rezultatul este o iluminare puternic` [i r`spândit` mai larg pe toat` suprafa]a c`ii de rulare. Acest lucru permite [oferului s` vad` mai departe cu aproape zece metri decât o f`cea la volanul modelelor anterioare [i, \n consecin]`, s` reac]ioneze mai repede. La 90 de km/h, modul „highway“ este selectat automat. Atunci, farurile cu xenon produc o lumin` mai puternic`, pentru c` puterea lor
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 19
Frumuse]ea este reflexia din oglind` a eternit`]ii. Khalil Gibran
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:09 PM
Page 20
Nimic nu e mai necesar pentru b`rba]i dec창t dansul. Moliere
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:10 PM
Page 21
EXCELEN}~ 21
cre[te de la 35 la 38 de wa]i. De la 110 km/h cre[te [i raza de ac]iune a farurilor interioare, care pot emite acum un fascicul de lumin` lung de 120 de metri pe toat` l`]imea [oselei. Astfel, [oferul poate vedea cu 50 de metri mai mult decât \n cazul unui sistem obi[nuit. |n condi]ii de cea]`, proiectoarele Clasei E \[i unesc for]ele cu farurile inteligente, pentru a asigura o str`pungere \mbun`t`]it` a v`lului nepl`cut [i periculos. Acum, sistemul intern al farurilor pivoteaz` cu 8 grade spre exterior [i, \n acela[i timp, conul de lumin` este proiectat mai jos. Acest lucru face ca extremit`]ile [oselei s` fie luminate mai eficient, cu rezultatul unei vizibilit`]i sporite. Toat` aceast` avalan[` de reac]ii este stârnit` de momentul \n care ma[ina ajunge la 70 km/h [i are aprins stopul de cea]` din spate, iar la 100 de km/h se dezactiveaz` automat. Acum, Sistemul de Iluminare Activ` pivoteaz` modulul bi-xenon cu 15 grade \n lateral, \n locul celor 12 grade pe care le \nregistra pe timp de cea]`. Func]ia ilumin`rii \n curbe este activat`
automat \n momentul \n care [oferul se apropie de o intersec]ie la o vitez` sub 40 de km/h [i ac]ioneaz` semnalizatorul sau rote[te de volan. Farul de faz` scurt` \mpreun` cu proiectorul de cea]` de pe partea \n care se dore[te schimbarea direc]iei ilumineaz` zona din lateral la un unghi de 65 de grade, oferindu-i [oferului vizibilitatea pe o raz` de 30 de metri pe urm`toarea strad`, [i o siguran]` maxim`. Sistemul de Iluminare Inteligent` este doar una dintre mul]imea de inova]ii tehnice ale noului model. A doua genera]ie a sistemului PRE SAFE, aflat` \n dotarea standard, preg`te[te ma[ina pentru ce e mai r`u – \nainte ca r`ul s` se \ntâmple. Dac` reflexele umane ar avea un rival \n tehnologie, atunci PRE SAFE ar fi acela. Atunci când vedem dezastrul \naintea noastr`, \n mod reflex, ne ridic`m bra]ele pentru a ne proteja. Gra]ie sistemului amintit, acum ma[ina face acest lucru pentru noi. Dornic de un exemplu practic, am testat sistemul \n condi]ii asem`n`toare unei astfel de situa]ii. Am fost instruit s` m` \ndrept, \n mod in-
PRE-SAFE este o dotare standard pentru noua Clasa E. ten]ionat [i cu vitez`, c`tre un obstacol, dep`[ind cu bun` [tiin]` punctul \n care a[ fi fost tentat s` frânez. O manevr` deliberat gre[it` [i gr`bit` m-a aruncat \n afara limitelor unui comportament normal al ma[inii, iar sistemul de siguran]` s-a declan[at. Instantaneu, centura de siguran]` mi-a fost strâns` de piept, sp`tarul scaunului s-a ridicat \ntr-o pozi]ie aproape vertical`, iar sunroof-ul s-a \nchis. Stând \n pozi]ia corect`, mi-am \ncruci[at bra]ele \n a[teptarea impactului care, bine\n]eles, nu a intervenit. Pân` la urm`, era doar un test. Pasagerul din dreapta a r`suflat [i el u[urat. La sfâr[itul testului, genunchii s`i erau cu 10 centimetri mai \n spate decât fuseser` ini]ial. Sistemul PRE-SAFE i-a mutat scaunul \napoi pentru a-l feri de eventualele v`t`m`ri \n caz de accident.
Luminile de frân` adaptabile sunt standard. Putere [i gra]ie – dup` mul]i ani de produc]ie, personalitatea Clasei E are libertate de exprimare.
12-22 E-Klasse:12-22 E-Klasse
6/20/06
6:10 PM
Page 22
22
Un nou volan pentru cockpit. La dreapta lui, unitatea de control a sistemului Thermatic cu display digital.
Motoarele \n 4 cilindri ale Clasei E dezvolt` acum cu 10 [i respectiv 15 kW mai mult ca \nainte. Cele din vârful gamei le-au urmat exemplul, \n condi]iile \n care E500 are acum 388 CP/285 kW, adic` un remarcabil plus de 82 CP/60 kW de furie suplimentar`. {i E 55 AMG s-a transformat, devenind acum E 65 AMG, rezultând 514 CP/378 kW. Aceste cifre fac inima Mercedes s` bat` mult mai repede [i aduc muzica la urechile [oferilor Clasei E. |ntotdeauna pot s` m` bazez pe Clasa E, fie c` sunt \n spatele volanului sau \n spatele computerului. Pentru c`, la birou, m` surprind aruncându-i modelului la scara 1:18 câte o privire ciudat`. |mi r`spunde tot cu o privire, plin` de \n]eles, izvorât` din lumina celor patru ochi ai s`i. Cu toate acestea, nu sunt convins, deocamdat`, c` admira]ia poate fi reciproc`.
NOUT~}I LA CLASA E
DATE TEHNICE E 500
Siguran]` [i dinamic`: Sistemul de protec]ie a pasagerilor la dotarea standard, op]ional Sistemul de Iuminare inteligent`, lumini de frân` adaptabile standard, pachetul Direct Control – constând \n regl`ri ale [asiului, noua transmisie manual` cu 6 trepte [i un sistem de direc]ie mai precis – dot`ri standard. Exterior: Design nou pentru grila radiatorului, ro]i [i contururi mai incisive \n zona frontal`. Interior: Scaune luxoase [i protec]ii ale capului, o gam` nou` de culori, sistemul Thermatic cu display digital [i avertizor de pierdere a presiunii din pneuri – dot`ri standard.
Motor: 5.5 litri V8, 387 CP/285 kW (Euro 4), cuplu maxim: 530 Nm la 2.800–4.800 rpm Accelera]ie: 0–100 km/h \n 5.3 s Vitez` maxim`: 250 km/h Consum (mediu): 11.5 litri / 100 km Coeficient aerodinamic: 0.28 Transmisie: 7G-Tronic (automat` 7 trepte) Alte variante de motorizare: E 200 CDI cu 100 kW (de la 90 kW), E 220 CDI cu 125 kW (de la 110 kW), E 200 K cu 135 kW (de la 120 kW), E 63 AMG cu 378 kW (anterior: E 55 AMG cu 350 kW) www.mercedes-benz.ro
23 AD Stamdox:23 AD Stamdox
6/20/06
6:10 PM
Page 23
24-28 Asamoah:24-28 Asamoah
24
6/20/06
6:10 PM
Page 24
24-28 Asamoah:24-28 Asamoah
6/20/06
6:10 PM
Page 25
EMO}II
GERALD ASAMOAH {I
PROVOC~RILE Foto: Getty (4); Corbis (3); Fotofinder; Alamy Images
Interviu
GERO GĂœNTHER
Foto cu Asamoah
ANDREAS HERZAU
Gerald Asamoah obi[nuia s` joace fotbal cu prietenii din Ghana natal`. A continuat s` o fac` [i dup` ce s-a mutat \n Germania, pe când era \nc` un pu[ti. Acum este unul dintre cei mai importan]i marcatori din Bundesliga, iar \n 2001 a devenit primul juc`tor de culoare selec]ionat \n na]ionala noii sale ]`ri, postur` care l-a adus \ntre protagoni[tii edi]iei din acest an a Campionatului Mondial.
25
24-28 Asamoah:24-28 Asamoah
6/20/06
6:10 PM
Page 26
Po]i s` \]i schimbi destinul: Gerald Asamoah era un pu[ti gr`su] care [i-a \nceput drumul spre fotbalul mondial cu efortul de a sl`bi.
24-28 Asamoah:24-28 Asamoah
6/20/06
6:10 PM
Page 27
EMO}II
„Am fost mereu convins c` problemele de inim` nu m` vor opri s` joc.“
|n fotbal, ca de altfel \n via]`, norocul este de multe ori un factor cheie. La fel [i oportunit`]ile sau, mai bine zis, ceea ce faci pentru a profita de acestea. |n ce m`sur` ne putem face singuri norocul [i stabili oportunit`]ile? To]i avem nevoie de un pic de noroc, dar acesta nu vine pe tav`. Oportunit`]ile trebuie s` ]i le creezi singur.
renun]at la foufou, mâncarea tradi]ional` din ]ara natal`, una din cauzele kilogramelor \n plus. |mi amintesc c` atunci când [i fratele meu a \nceput s` nu mai m`nânce, mama s-a sup`rat [i nu ne-a mai l`sat s` juc`m fotbal. A venit \ns` antrenorul la noi acas` [i a convins-o s` renun]e la decizia ei.
Ai 27 de ani. Po]i spune c` ai avut multe [anse \n via]a ta? Dac` privesc \n urm`, uneori mi se pare totul ca un vis – mutarea \n Germania, momentul \n care am devenit profesionist, boala, Schalke, Cupa Germaniei, na]ionala. Am avut mult noroc. {i \i mul]umesc lui Dumnezeu c` a f`cut ca lucrurile s` se \ntâmple a[a.
Faptul c` ai sl`bit te-a ajutat \n carier`? Da. La 14 ani alergam \n fiecare zi dup` [coal`. Astfel c` am c`p`tat [i un plus de vitez` [i rezisten]`, calit`]i importante pentru un golgeter.
Când ai \nceput s` joci \n Ghana? G`se[ti greu terenuri de fotbal \n Ghana [i nu po]i s` ajungi la un club \nc` de mic. Dar jucam ori de câte ori g`seam un spa]iu liber sau pe str`zi. F`ceam echipe de câte cinci [i jucam [i dup` ce se l`sa noaptea. Lipsa ierbii [i pietrele ne umpleau de r`ni, dar nu conta. Jucai mereu descul]? Da. P`rin]ii mei tr`iau deja \n Germania [i mi-au trimis la un moment dat o pereche de ghete. |ns` nu puteam fi singurul care juca \nc`l]at, a[a c` le-am f`cut cadou unui b`iat mai mare, care se putea bucura de ele. Deci n-ai tr`it al`turi de p`rin]i \n copil`rie? Tat`lui meu i s-a oferit [ansa s` se mute \n Germania. Banii pe care \i câ[tiga la Hanovra \i permiteau s` pun` mâncare pe masa familiei din Ghana, a[a c` nu a refuzat aceast` oportunitate. Am fost crescut de bunici [i am \nceput [coala acolo, la 8 ani. Dup` 4 ani \ns`, p`rin]ii ne-au luat pe mine [i pe fratele meu la ei. Te-ai sim]it norocos atunci? Da, pentru noi Europa era un t`râm al f`g`duin]ei, un col] de paradis. |n Ghana, când \ntâlneam o persoan` alb`, o priveam cu adora]ie [i ne doream s` ajungem \n Germania. Când am aterizat la Düsseldorf, \mi amintesc c` m-a impresionat vremea. Era a[a de frig! Erai acum \ntr-o ]ar` plin` de terenuri de fotbal verzi. Era minunat [i nu m` gândeam decât la un singur lucru. |n fiecare sear` m` rugam [i nu uitam s` spun: „Doamne, ajut`-m` s` ajung fotbalist!“
|n fotbal conteaz` [ansa. Dac` nu po]i s` probezi ceea ce [tii, petreci vreme \ndelungat` pe banca de rezerve. Cu siguran]`. A[tep]i ca cineva s` nu prind` echipa [i aceasta este [ansa ta cea mare. Este dezam`gitor atunci când nu po]i s` profi]i de ea când apare. Eu am avut noroc. De foarte multe ori \n carier` m-am aflat la locul potrivit atunci când trebuia. Un exemplu ar putea fi preg`tirile cu Hannover 96, care era la vremea respectiv` cea mai bun` forma]ie de tineret. Antrenor era Mirko Slomka, care acum este pe banca lui Schalke. Dovad` c` m-a ajutat enorm acea perioad`, din toate punctele de vedere. La 19 ani cariera ta a avut un moment de cump`n`, atunci când ]i-ai pierdut cuno[tin]a pe teren. Doctorii au diagnosticat probleme cardiace [i ]i-au recomandat s` pui ghetele \n cui. A fost o lovitur`, dar am crezut mereu \n [ansa mea de a juca din nou. Am mers de la un doctor la altul [i am fost consultat chiar [i de exper]i din America. Aceasta [i pentru c` astfel de afec]iuni sunt mai obi[nuite pentru oamenii de culoare, iar doctorii din SUA au o mai mare experien]` \n acest domeniu. Am fost supus unei lungi serii de teste [i rezultatele au ar`tat c` riscul de a avea parte de probleme grave din pricina efortului este de sub un procent. }i-a schimbat aceast` experien]` via]a? Pân` la urm` m-a f`cut mai puternic. Este un moment care-mi aminte[te mereu cât de repede se schimb` totul \n via]`. Am aflat pe cine m` pot baza [i \n cine pot s` am \ncredere. {i am realizat cât de important este s` nu renun]i niciodat` la ]elurile \nalte.
Te rugai deja \n german` la acea vreme? Nu, \nc` foloseam limba natal`, dar [i câteva cuvinte germane. Fabian Ernst, cel care mi-e coleg acum [i la club [i la na]ional`, m-a \nv`]at limba. Eram colegi de banc` \n clasa a [asea.
Lansarea ta la Schalke a venit imediat dup` aceea. A[a este. Aveam o mul]ime de oferte din Bundesliga, dar managerul general Rudi Assauer a [tiut cum s` pun` problema: „Vrem s` te avem ca juc`tor. Cunoa[tem problema cu inima [i am vrea s` o rezolv`m \mpreun`.“ M-a impresionat. Al]ii \mi oferiser` contracte mai bune, dar modul direct [i deschis al lui Assauer a f`cut diferen]a.
Ce a trebuit s` \nve]i \nainte de a deveni profesionist? Am fost mereu un mingicar, dar eram cam dolofan. |n Ghana jucam pentru spectacol [i distrac]ie, dar \n Germania fotbalul este dur [i nu-]i las` loc de compromisuri, a[a c` a trebuit s` sl`besc. Am
Ai fost convocat [i la na]ionala Ghanei, dar ai ales s` joci pentru reprezentativa german`. La prima convocare pentru Ghana nu am fost introdus \n teren. Au fost [i alte mici probleme care mi-au ar`tat c` nu este drumul cel
27
24-28 Asamoah:24-28 Asamoah
6/20/06
6:10 PM
Page 28
28
bun. Am avut [ans` c` n-am jucat, pentru c` altfel nu mai puteam onora oferta federa]iei din Germania. Iar când aceasta a venit, n-am ezitat s` dau curs propunerii. A fost o decizie u[oar` s` alegi na]ionalitatea german`? M-am gândit mult \nainte de a lua hot`rârea [i am vorbit cu mul]i oameni dac` germanii m` vor accepta. Dar am petrecut o bun` parte din copil`rie aici [i Germania este prima mea cas` adev`rat`. Verii din Ghana vedeau lucrurile altfel, dar acum sunt mândri c` joc pentru aceast` echip`. Ai pierdut un pariu cu verii t`i – poveste[te-ne? St`team de vorb` \n fa]a casei mamei mele. Ei au spus: „De data aceasta o s` ajungem [i noi la Mondiale.“ Eu am replicat c` acest lucru nu se va \ntâmpla [i am acceptat miza de 1.000 de euro, care
{ansele [i norocul sunt strâns legate: „Doamne, ajut`-m` s` devin fotbalist!“
\nseamn` mai mult de un milion \n moneda din ]ara natal`. Dup` ce Ghana s-a calificat, m-au sunat: „Unde sunt banii no[tri?“ Evident, o s` pl`tesc pariul [i sunt \ncântat c` [i ghanezii vor putea s` vad` forma]ia lor \n turneul final. |n trecut, cele dou` echipe nu se puteau bate pentru titlu. Acum, outsideri precum Ghana au [anse la rezultate importante. Echipa preg`te[te acum meciurile altfel. Au \nv`]at enorm jucând \n Europa sau de la antrenorii cu nume pe care i-au avut. Lua]i ca exemplu Cupa Africii. Cu ceva vreme \n urm` doar câteva echipe se bazau pe tactic`, iar acum sunt jocuri extrem de echilibrate [i pline de substan]`. Nu mai vezi scoruri de 8-0, nici juc`tori anonimi, ci doar vedete recunoscute sau tinere talente care \[i doresc s` ajung` la marile cluburi ale lumii. Succesul este [i o chestiune de atitudine. Iar tu treci drept o persoan` exuberant`. Sunt unul dintre acei oameni care vor mereu s`-[i ating` limitele, s` realizeze imposibilul. Ca s` \nvingi trebuie s` dai totul. Dar ai nevoie [i de o doz` de noroc. Dac` tot ai vorbit de munc`, s` spunem c` ai efectuat [i un antrenament special \n SUA \n aceast` iarn`. A[a este. Am dat curs ofertei federa]iei germane dup` ce am lipsit de pe gazon circa dou` luni din pricina unei accident`ri. Cupa Mondial` b`tea la u[` [i trebuia s` fac toate eforturile pentru ca la momentul \ntrecerii s` fiu complet preg`tit. |n plus, era o ocazie s` combin antrenamentele cu o vacan]`. {i am petrecut dup`-amiezile explorând New York-ul al`turi de so]ia mea. Ce [anse ]i-ai dori s`-]i mai ofere via]a? Evident, [ansa de a avea o presta]ie bun` la Campionatul Mondial este una dintre ele. Dar mai mult decât orice mi-a[ dori ca eu [i so]ia mea s` avem un copil.
GERALD ASAMOAH
Gerald Asamoah s-a n`scut pe 3 octombrie 1978 la Mampong (Ghana). Este primul juc`tor de origine african` care evolueaz` \n reprezentativa Germaniei [i a fost inclus \n lotul pentru Campionatul Mondial din aceast` var`. Fiul unui jurnalist, Asamoah s-a mutat \n Germania la 12 ani. {i-a \nceput cariera ca junior la BV Werder Hannover, iar \n 1999 a semnat ca profesionist la FC Schalke 04. Debutul \n reprezentativ`, consemnat \n 2001, i-a adus [i primul gol pentru na]ionala ]`rii adoptive. Tot \n 2001 a ob]inut cel mai important succes al carierei de pân` acum, Cupa Germaniei, cu Schalke, iar un an mai târziu a f`cut parte din echipa german` care a jucat finala World Cup. Mercedes-Benz este sponsorul federa]iei de fotbal din Germania \nc` din 1990.
29 AD Tiriac:29 AD Tiriac
6/20/06
6:12 PM
Page 29
30-33 Staruri si MB:30-33 Staruri si MB
6/20/06
6:13 PM
Page 30
30
SPECTACOLUL DIVERSIT~}II TEXT ALEXANDRU COCU
FOTO MERCEDES-BENZ
Mai mult dec창t un simplu eveniment sportiv, Cupa Mondial` la fotbal constituie un spectacol al diversit`]ii. At창t pe teren, c창t [i \n afara lui, acolo unde nu pu]ini sunt juc`torii care au f`cut o adev`rat` pasiune pentru modelele Mercedes-Benz.
30-33 Staruri si MB:30-33 Staruri si MB
6/20/06
6:13 PM
Page 31
PERFORMAN}~
Na]ionala de fotbal a Germaniei a g`sit r`gaz, \naintea Cupei Mondiale, pentru o scurt` [edin]` foto al`turi de R-Klasse.
E
nglezul Stanley Matthews poate fi comparat cu un Mercedes-Benz. Cel pu]in a[a sus]inea un anume Beppe Branco, ziarist italian pentru care fotbalul nu constituie numai obiectul pasiunii de o via]`, ci [i al cercet`rilor academice. Ce a n`scut aceast` compara]ie? F`r` \ndoial`, faptul c` Mercedes-Benz [i cariera lui Matthews au \n comun atributele pasiune, noble]e, longevitate. Britanicul a sus]inut peste 700 de partide \n prima lig` englez` [i alte câteva zeci pentru na]ionala Angliei f`r` s` primeasc` vreun cartona[ galben. Fair-play-ul s`u des`vâr[it, rezultatele de excep]ie [i faptul c`
a jucat pân` la 50 de ani i-au permis s` devin` primul juc`tor din istoria fotbalului \nnobilat de Regina Marii Britanii. Pasiune, noble]e, longevitate. Acelea[i atribute le reg`sim [i când vine vorba de leg`tura dintre Mercedes-Benz [i fotbal. O poveste al c`rei \nceput poate fi plasat \n momentul triumfului din 1974, când na]ionala RFG [i-a trecut \n cont cel de-al doilea titlu mondial din istorie. Mercedes-Benz avea s` devin` ulterior sponsorul oficial al Federa]iei Germane de Fotbal (DFB), \n1990. Imagine a reu[itei profesionale, steaua din Stuttgart a devenit totodat` un simbol al cam-
pionilor. Iar succesul na]ionalei Germaniei a constituit un excelent vector de imagine: Oliver Bierhoff, autorul golului de aur din finala Campionatului European 1996, câ[tigat` cu 2-1 \n fa]a Cehiei, a fost premiat cu un E 280 CDI Estate, pe care fostul atacant al lui Milan \l de]ine [i \n prezent. Cel desemnat cel mai bun portar al acelui turneu final, Andreas Kopke, i-a urmat exemplul, \n timp ce Jurgen Klinsmann, actualul antrenor al na]ionalei Germaniei, a optat recent pentru un E500 Estate 4Matic. Totu[i, ceea ce p`rea s` reprezinte doar o recompens` pentru performan]` s-a transfor-
31
30-33 Staruri si MB:30-33 Staruri si MB
6/20/06
6:13 PM
Page 32
32
Thierry Henry are un adev`rat cult pentru Mercedes-Benz
mat \ncet-\ncet \ntr-un adev`rat curent de mod`. {i nu pu]ini sunt juc`torii selec]iona]i la Cupa Mondial` din aceast` var` care [i-au f`cut un titlu de glorie din achizi]ionarea modelelor produse la Stuttgart. Superstarul britanic David Beckham n-a ezitat s`-[i completeze faimoasa colec]ie de automobile cu dou` modele: S350 [i S500. Pe ultimul l-a achizi]ionat \n iunie 2001, atunci când a câ[tigat prestigiosul trofeu „Personalitatea sportiv` a anului“, acordat de BBC. |nmatriculat ini]ial cu num`rul Y3 DVB, modelul a fost vândut recent la licita]ie, contra unei sume cu cinci zerouri, r`mas` – pân` \n momentul de fa]` - confiden]ial`. Dac` Beckham prefer` confortul limuzinelor, majoritatea juc`torilor de fotbal manifest` o \nclina]ie spre calit`]ile solide ale
versiunilor off-road, dublate de valen]e sportive. Versiunea ML 55 AMG este preferat`, spre exemplu, de 16 juc`tori din prima lig` britanic`, printre care fostul coleg al lui Beckham la Manchester United, englezul Paul Scholes. Vârful de atac al Olandei, Ruud van Nisterooy (Manchester United), [i mijloca[ul suedez Freddie Ljungberg (Arsenal Londra), ca [i atacantul Angliei, Darius Vassell (Aston Villa), sunt al]i fani cu nume ai puternicului 4x4. Dincolo de Canalul Mânecii, \n rândul interna]ionalilor francezi, gusturile variaz`. Mijloca[ul la \nchidere Claude Makelele (Chelsea Londra) prefer`, \n buna tradi]ie a juc`torilor din Premier League, tot o versiune off-road, ML 370. „E puternic`, e un adev`rat taur. M` simt cu adev`rat \n siguran]`, pen-
Pe Jurgen Klinsmann versiunea E500 Estate 4Matic \l prinde de minune.
tru c` postul de pilotaj este \n`l]at [i domin [oselele“, [i-a explicat alegerea fostul juc`tor al lui Real Madrid. Rivalul s`u de la Arsenal, Patrick Vieira, se situeaz` \n aceea[i categorie, cu o versiune Mercedes ML 500, \n timp ce atacantul-vedet` al lui Chelsea, ivorianul Didier Drogba, este fericitul proprietar al unui S-Klasse 500. |ns` fotbalistul care \ntre]ine un adev`rat cult pentru Mercedes-Benz pare a fi de departe Thierry Henry. Ini]ial, francezul a optat pentru o versiune SLK 230, pe care i-a revândut-o prietenului s`u, David Trezeguet. Apoi a ales un ML 55 AMG, pentru ca \n luna iunie a anului trecut s` cumpere supercarul Mercedes SLR McLaren. Modelele cu personalitate sunt apanajul atacan]ilor „na]ionalei“ Fran]ei. David Treze-
Zâmbet de campion european: Oliver Bierhoff.
30-33 Staruri si MB:30-33 Staruri si MB
6/20/06
6:13 PM
Page 33
PERFORMAN}~
guet nu terminase \nc` [coala de [oferi \n momentul \n care a achizi]ionat versiunea SLK 230 despre care am amintit deja. Frumos \nceput... „Apoi am r`mas fidel celor de la Mercedes [i mi-am cump`rat un CLK 320“, poveste[te atacantul de origine argentinian`. „M-a durut inima \ns` c` a trebuit s-o vând, pentru c` la Torino mi-era imposibil s` p`strez un astfel de automobil din pricina ho]ilor. A[a c` atâta timp cât voi fi la Torino nu-mi voi putea permite s` am ma[ina visurilor mele: CL 500.“ Diversitatea face legea \n atacul „na]ionalei“ Fran]ei. Pe lâng` bijuteriile de]inute de Henry [i Trezeguet, Djibril Cisse a schimbat nu mai pu]in de 15 m`rci [i modele \n doi ani, \nainte de a decide s` devin` fidel unui Mercedes SL. Nu \n ultimul rând, cei doi fo[ti
Vicecampionii mondiali din 2002 ]intesc trofeul suprem. Iar un SL cabrio poate func]iona excelent pe post de surs` de inspira]ie \n drumul spre perfec]iune.
colegi de la Arsenal, Wiltord [i Pires, \[i afi[eaz` mândria de a fi proprietari ai unui SL 500. „E ma[ina pe care \mi place la nebunie s` o conduc“, a explicat Wiltord. Cu al s`u Mercedes SLK, funda[ul Lilian Thuram se declara nu demult fidel al m`rcii din Stuttgart, iar coechipierii s`i de la Juventus, printre care Davids [i Del Piero, \i \mp`rt`[esc pasiunea pentru modelele constructorului german. Alte nume grele ale „na]ionalei“ Italiei, precum Paolo Maldini, Francesco Totti [i Stefano Fiore, posed` fiecare câte o versiune Mercedes, ultimul fiind – asemeni lui Wiltord [i Pires – fericitul proprietar al unei variante SL 500. Tot versiunea SL, \ns` preparat` de AMG [i dotat` cu motorul de 5,5 l, pare a fi cucerit inimile juc`torilor hispanici. Spaniolul
Alberto Luque, de la Newcastle, este propietarul unui asemenea model, la fel [i funda[ul central al na]ionalei Paraguayului, Roberto Ayala, \n timp ce mijloca[ul de band` al celor de la Betis Sevilla, Joaquin, a optat pentru coupe-ul CL 500. |n fine, cabrioletele m`rcii din Stuttgart par a-[i fi g`sit clientela ideal` \n rândul componen]ilor na]ionalei Suediei. Mijloca[ul la \nchidere Pontus Farnerud de]ine o versiune SLK 230, \n timp ce Mathias Svensson [i fostul star al scandinavilor, Henrik Larsson, au preferat un model CLK 320 cabriolet. O dovad` \n plus c` actuala Cup` Mondial` reprezint` mai mult decât o simpl` bucurie a fotbalului. E [i un spectacol al excelen]ei, de pe afi[ul c`ruia Mercedes-Benz nu putea lipsi.
33
34-35 AD:34-35 AD
6/20/06
6:14 PM
Page 34
34-35 AD:34-35 AD
6/20/06
6:14 PM
Page 35
36-41 Crashtest:36-41 Crashtest
6/20/06
6:14 PM
Page 36
36-41 Crashtest:36-41 Crashtest
6/20/06
6:14 PM
Page 37
CULISE
CULISELE TESTELOR DE SIGURAN}~ Text
ROBERT ZSOLNAY
Foto
RALF MEYER
Când vine vorba de siguran]`, nu este loc de erori. Tehnic` de vârf, teste, simul`ri, analize – ace[tia sunt pa[ii riguro[i parcur[i \n proiectele vizând protec]ia pasagerilor. Bine a]i venit \n spectaculoasa lume a Mercedes Safety Center!
37
36-41 Crashtest:36-41 Crashtest
6/20/06
6:14 PM
Page 38
38
P
ersonajele din sala de a[teptare a Mercedes Safety Center din Sindelfingen (Germania) ofer` un spectacol plin de culoare. Rânduri \ntregi de manechine \mbr`cate \n tricouri \n tonuri aprinse, [ort [i pantofi \[i a[teapt` rândul pentru urm`toarea sesiune de teste. Sunt [i copii, aranja]i pe o b`ncu]` \n ordinea \n`l]imii: Pinocchio 1 1/2 e chiar lâng` Pinocchio 3. Numi]i dup` personajul principal al povestirii lui Carlo Collodi, ei reprezint` copii cu vârsta \ntre 18 [i 36 de luni. |mpreun` cu domnul [i doamna Hybrid III alc`tuiesc familia de manechine folosite de European New Car Assessment Programme (EuroNCAP) pentru testele vizând siguran]a pasagerilor \n condi]ii de impact frontal. Nimic nu este l`sat la voia \ntâmpl`rii. Chiar [i pantofii, realiza]i din plastic [i o]el, sunt manufactura]i respectându-se specifica]ii extrem de stricte. Senzorii monta]i \n aceste manechine ofer` exper]ilor date privind for]ele exercitate asupra capului, gâtului, pieptului, genunchilor, tibiei, gleznelor sau \ncheieturilor mâinilor, ca urmare a unui accident de ma[in`. Aceste informa]ii sunt rela]ionate cu cele referitoare la comportamentul ma[inii pentru a oferi o imagine complet` privind urm`rile unui impact. {i pentru a \n]elege cât de stricte sunt cerin]ele EuroNCAP \n materie de securitate merit` amintit faptul c` \n cazul loviturilor la nivelul capului valoarea maxim` admis` \n condi]ii de impact frontal la 64 km/h este 650. Sigur, cifra nu v` spune mare lucru, motiv pentru care v` oferim un alt reper: ea nu este cu mult mai mare decât for]a \nregistrat` atunci când un juc`tor de fotbal love[te mingea cu capul. Familia Hybrid III \[i tr`ie[te experien]ele \ntr-o hal` cu o lungime de 95 de metri. Aceasta g`zduie[te din 1997 testele speciale organizate de Mercedes. Inginerii spun c` este vorba de evenimente de „tragere“ [i nu sunt departe de adev`r. Pentru c` ma[inile sunt trimise precum un proiectil c`tre un
Anul trecut, centrul Mercedes a g`zduit circa 450 de teste.
Discurile ]int` sunt un exponent al preciziei.
punct-]int` pe care trebuie s`-l loveasc` la o vitez` impus`. Expresia aminte[te \ns` [i de rachetele cu motor care erau folosite pentru a izbi automobilele supuse testelor \n anii ’60. Sistemul a fost gândit de Bela Barényi, cel care a ajuns la Daimler-Benz \n 1939 ca inginer specialist \n siguran]` [i care avea s` devin` un pionier \n tehnologiile din acest domeniu. Spre exemplu, inven]iile patentate ale lui Barényi aveau s` fie folosite pentru a produce, \n 1959, prima ma[in` de serie dotat` cu celul` de siguran]` rigid` menit` s` protejeze pasagerii. {i este numai unul dintre exemplele de realiz`ri ale inventatorului maghiar care a jucat un rol important \n impunerea m`rcii Mercedes drept un simbol al siguran]ei. A[a c` nu este de mirare c` strada care g`zduie[te hala de teste \i poart` numele. Dar s` revenim la teste. De regul`, inginerii efectueaz` dou` experimente pe zi. Pentru a garanta c` viteza este aceea standard, folosit` [i de EuroNCAP pentru a se ob]ine accelera]iile dorite, se \ntrebuin]eaz`
un cablu hidraulic. |n „pole test“, acesta face ca ma[ina s` loveasc`, la o vitez` de 29 km/h, cu partea lateral`, un berbec de o]el, \n timp ce \n \ncerc`rile clasice de impact lateral se folose[te o barier` deformabil` purtat` pe un troliu cu o vitez` de 50 km/h. Ambele variante sunt acceptate de EuroNCAP. Exist` \ns` [i teste efectuate ]inându-se cont de regulile din SUA ori chiar de standardele companiei. A[a c` num`rul \ncerc`rilor f`cute \n decursul unui an este extrem de mare. |n 2005, de pild`, au fost bifate circa 450. Testele de impact reprezint` \ns` numai unul dintre elementele folosite pentru a se ob]ine un maximum de siguran]`. Pe list` mai figureaz` simul`rile computerizate [i cercet`rile \n materie de accidente. Din 1969 [i pân` ast`zi, exper]ii de la Sindelfingen au studiat peste 3.500 de incidente rutiere. Echipe formate din exper]i auto, ingineri [i fizicieni au reconstituit scena fiec`rui accident \n parte pentru a g`si noi c`i menite s` creasc` siguran]a pasagerilor. Iar cercet`rile n-au r`mas f`r` rezultat, fiind un factor cheie \n crearea sistemului MercedesBenz PRE-SAFE. Dar acesta nu este decât unul dintre exemplele de dat` recent`. Au fost momente \n care sistemele de siguran]` produse la Sindelfingen au revolu]ionat industria auto, precum \n 1979, cu Clasa S, cel dintâi automobil de serie echipat cu airbag, sau \n 1995, când Mercedes-Benz devenea unul dintre primii constructori care a introdus sistemul electronic de control al stabilit`]ii. {i mai merit` amintit c` de la debutul airbagului pe modele de serie, inginerii au dezvoltat timp de 13 ani tehnologiile legate de acest element extrem de important pentru siguran]a ocupan]ilor unei ma[ini. |n aceast` perioad` au efectuat [apte milioane de kilometri de teste, cifra acestora fiind de 2.500 \n condi]ii normale [i 250 pentru cele de impact. Dar s` ne \ntoarcem la teste [i s` vorbim de cele mai importante dintre acestea, cele
36-41 Crashtest:36-41 Crashtest
6/20/06
6:14 PM
Page 39
CULISE
frontale. |n acest caz ma[inile lovesc cu o vitez` de 64 km/h o barier` deformabil` din aluminiu. Primele \ncerc`ri de acest gen au fost realizate de Mercedes \n 1973. Dup` ani buni, \n 1998, acestea au ap`rut, \ntr-o form` evoluat`, [i \n c`r]ile care cuprind versiunile standard ale \ncerc`rilor folosite la nivel european. Coliziunile \n hala de teste dureaz` numai 100 de milisecunde. |n schimb, lucr`rile preliminare pot lua [i zece zile, preg`tirea ma[inilor [i a manechinelor fiind o treab` care se face cu o precizie de ceasor-
Gata de test: preg`tirile pot dura pân` la zece zile.
nic elve]ian. Spre exemplu, pentru a se asigura acurate]ea testului, temperatura din hal` este \ntre 19 [i 22 de grade Celsius. Automobilul este vopsit \n culori non-reflectorizante [i apoi este decorat cu discuri-]int` alb-negre folosite pentru a ob]ine o focalizare cu precizie maxim` a camerelor. La greutatea impus` de test se ajunge utilizându-se lest, dispus astfel \ncât s` se p`streze o distribu]ie corect` a maselor pe axe. Sunt camere care filmeaz` totul, inclusiv de la nivelul podelei, \n timp ce sute de fire conecteaz` echipamentele de m`sur` la
senzorii monta]i \n automobil sau manechine. Ma[ina este pozi]ionat` la 56 de metri de punctul de impact, dup` care inginerii verific` \nc` o dat` pozi]ia manechinelor. Apoi leag` cablul hidraulic la ma[in` [i se retrag la pupitrul de control. Din acel moment se poate auzi zgomotul pompelor care vor pune \n mi[care un cablul, care seam`n` cu cel al unei b`rci cu motor. Este semnalul c` pân` la momentul impactului a r`mas un singur minut. Camerele sunt gata [i ma[ina ]â[ne[te c`tre ]int`. |n câteva frac]iuni de secund` se
Peretele din o]el pe care sunt montate barierele deformabile.
39
36-41 Crashtest:36-41 Crashtest
6/20/06
6:14 PM
Page 40
Aceast` suprafa]` poart` amprentele l`sate de ma[inile testate.
36-41 Crashtest:36-41 Crashtest
6/20/06
6:14 PM
Page 41
CULISE
aude un zgomot puternic. Farurile se sparg, geamurile s-au cr`pat, buc`]i de vopsea zboar` \n jurul automobilului, iar \n interior se pot z`ri airbagurile umflate. Cam atât po]i surprinde cu ochiul liber. Relu`rile cu \ncetinitorul \]i pot demonstra ulterior multitudinea de procese consemnate \n intervalul de numai 100 de milisecunde. |n principiu, siguran]a celor afla]i la bord ]ine de celula de siguran]` [i de modul \n care for]ele generate \n impact sunt disipate \n afara acestei zone care \i ap`r`. {i nimic nu poate explica mai bine totul decât Virtual Reality Room, un soi de sal` de cinema care va capta pe oricine cu imaginile tridimensionale ale impactului. Aici po]i observa cum sunt dirijate valurile de energie. Sunt zone care r`mân cvasiintacte, dar [i altele care preiau [ocul [i se pliaz` precum corpul central al unui acordeon. Pe ecran, vehiculele apar ca un mozaic de 1,6 milioane pixeli, ceea ce reprezint` un nou exemplu al
Manechinele sunt verificate dup` fiecare test.
Cu un calculator de buzunar, simularea unui test ar dura [apte milioane de ani.
evolu]iei rapide a tehnologiei, probat [i de faptul c` \n 1990, la prima serie complet` de teste simulate de computer, valoarea era de numai 18.000 de pixeli. Dar nu este singurul. |nc` \naintea testului real, computerul deja sugereaz` modul \n care va reac]iona fiecare buc`]ic` a ma[inii \n momentul impactului. {i nu v` va mira dac` v` vom dezv`lui c` \nainte de cele circa 100 de crash-teste efectuate de noul Clasa S au existat aproximativ 3.500 de simul`ri. Interpretarea rezultatelor este [i ea o mostr` de tehnologie de vârf, la fel de complex` precum aceea utilizat` \n industria aerospa]ial` sau \n genetic`. Un om \narmat cu un simplu calculator de buzunar ar avea nevoie de [apte milioane de ani pentru a introduce datele unui singur test. La Sin-
Datele sunt procesate de supercomputere.
delfingen \ns`, \n cl`direa unui fost snack-bar amplasat` lâng` hala de teste exist` cel mai complex computer din lume dotat cu platforma Linux pentru crash-teste. Acesta are la dispozi]ie 1.400 de procesoare care ofer` rezultate complete la circa zece ore dup` derularea \ncerc`rii. |n cazul simul`rilor sunt folosite numai câteva zeci, explica]ia fiind faptul c` acestea vizeaz` informa]ii despre segmente mai mici. Când datele sunt transmise c`tre computer, echipa face deja o evaluare postimpact. Tehnicienii m`soar` for]a necesar` pentru a deschide u[ile, un am`nunt important pentru ca pasagerii s` poat` p`r`si ma[ina cât mai repede dup` impact. Apoi sunt verificate manechinele, pentru a descoperi dac` exist` p`r]i care trebuie \nlocuite. Pentru c` testele vor continua, zi dup` zi, iar ace[ti Pinocchio vor r`mâne al`turi de tehnicienii de la Sindelfingen, ajutându-i s` g`seasc` solu]ia pentru o siguran]` maxim`.
Imagine 3D \n Virtual Reality Room.
41
42 Close-up:42 Close-up
6/20/06
6:15 PM
Page 42
Clasa A a trecut cu brio peste 110 teste de impact \n diverse configura]ii.
O MA{IN~ DE CINCI STELE Cu Mercedes Clasa A tr`i]i a[a cum v` place [i, \n acela[i timp, asculta]i [i de vocea ra]iunii. Ma[ina impune standarde \n materie de confort, spa]iu, putere [i costuri, \n plus, este cea mai sigur` din segment. reme bun` a contat doar ca ma[ina pe care o cump`rai s` aib` abilit`]i care s` respecte scopurile pentru care o achizi]ionai. Lucrurile s-au schimbat \ns`, ast`zi fiind la fel de important modul \n care ]elurile sunt atinse. Iar Clasa A arat` c` Mercedes-Benz a g`sit solu]iile pentru a pune \n practic` aceste principii, \mpletind tehnologia de vârf, designul tineresc [i luxul. Clasa A este disponibil` \n dou` variante de caroserie, coupe [i limuzin`, [i beneficiaz` de o gam` ampl` de motoare care
V
garanteaz` putere, dinamism [i un consum redus de combustibil. Solu]iile tehnice de ultim` genera]ie vizând trenul de rulare, ecartamentul l`rgit sau ampatamentul m`rit contribuie la senza]ia de satisfac]ie. La fel [i confortul, calitatea irepro[abil` a materialelor [i finis`rilor sau modularitatea excep]ional` a interiorului. Astfel c` nu este de mirare faptul c`, \n primul an de la lansarea celei de-a doua genera]ii, acest model s-a vândut \n peste 200.000 de exemplare, fiind liderul indiscutabil al segmentului premium compact. Mercedes Clasa A stabile[te noi standarde [i \n ceea ce prive[te protec]ia pasagerilor. Analizând \n cele mai mici am`nunte mii de accidente rutiere, inginerii companiei au dezvoltat sisteme de siguran]` pasiv` [i activ` de excep]ie. Acesta este modelul care a lansat inovativul concept „sandwich“ care permite ca \n cazul unui
impact frontal sever motorul [i transmisia s` alunece sub nivelul podelei [i nu spre interiorul automobilului. Astfel se ob]ine o mai mare suprafa]` de absorb]ie prin deformare decât \n cazul altor automobile din aceast` clas`. |n plus, designul impus de conceptul sandwich ajut` [i \n cazul unui impact lateral, persoanele din ma[in` fiind plasate mai sus decât \n cazul unui automobil compact conven]ional. Clasa A mai beneficiaz` [i de airbaguri frontale adaptive cu dou` trepte de deschidere, noile airbaguri cap/torace, centuri de siguran]` pretensionate [i sistem care avertizeaz` atunci când acestea nu au fost montate. Plus, evident, ABS, ESP sau Brake Assist. Astfel c` nu poate reprezenta o surpriz` faptul c` noua Clasa A a ob]inut cinci stele \n crash-testele EuroNCAP, cel mai bun rezultat din clas`. www.mercedes-benz.ro
43 AD Mobile 1:43 AD Mobile 1
6/20/06
6:15 PM
Page 43
44-49 MB Indy:44-49 MB Indy
TEXT
6/21/06
ALEXANDRU COCU
2:37 PM
Page 44
FOTO
DAIMLER CHRYSLER CLASSIC ARCHIVE
CUCERITORI |N LUMEA NOU~ 95 de ani s-au scurs de la prima participare Mercedes-Benz \n celebra curs` de 500 de mile de la Indianapolis. O poveste de succes, str창ns legat` de tradi]ia unei competi]ii pentru care americanii au dezvoltat un adev`rat cult.
44-49 MB Indy:44-49 MB Indy
6/21/06
2:37 PM
Page 45
Ralph de Palma (foto stânga) a adus primul triumf pentru Mercedes la Indy 500 abia \n 1915. Drumul succeselor americane a fost \ns` deschis de Barney Oldfield (foto pagina din stânga), care \n 1910 a stabilit un nou record mondial de vitez` (211,4 km/h) la Daytona, la volanul vestitului „Blitzen Benz“ de 200 CP.
Pilotat de acela[i De Palma, Mercedes 37/95 s-a impus \n edi]ia 1914 a Cupei Vanderbilt.
N
u-i o istorie-fluviu, ci mai degrab` o leg`tur` special` pe care MercedesBenz a cl`dit-o, de-a lungul vremii, cu cea mai cunoscut` \ntrecere nord-american`: cursa de 500 de mile de la Indianapolis. O competi]ie pentru care yankeii au dezvoltat un adev`rat cult, de-a lungul celor 95 de ani de tradi]ie. Lor le datoreaz` MercedesBenz prima aventur` peste Ocean, datat` 1904, când marca german` [i-a f`cut apari]ia \n Vanderbilt Cup, derulat` \n New York, [i tot americanii au fost cei care au optat pentru Mercedes-Benz atunci când a venit vorba de competi]iile de pe tradi]ionalele circuite ovale atât de populare [i ast`zi \n Lumea Nou`. Barney Oldfield, bun`oar`, primul erou american al sporturilor cu motor, a optat pentru o versiune Benz atunci când s-a decis s` doboare recordul de vitez` al vremii. {i, la \nceput de august 1909, chiar
pe Indianapolis Motor Speedway, Oldfield a ridicat [tacheta la 83,1 mph (133,7 km/h), pe distan]a de o mil`. Un an mai târziu, acela[i Oldfield avea s`-[i \mbun`t`]easc` propria performan]`, la volanul unui Benz de 200 de cai-putere, pe care l-a gonit cu 211,9 km/h, pe o plaj` de lâng` Daytona. Ca atare, americanul avea s`-[i capete pseudonimul „Blitzen Benz“. |ns` nu Benz, ci versiunile Mercedes – botezate astfel de Karl Benz dup` prenumele fiicei lui Emile Jelinek, consulul Austro-Ungariei la Nisa – aveau s` parafeze succesul constructorului din Stuttgart \n competi]iile de peste Ocean. 3.200.000 de c`r`mizi au pavat ovalul de la Indy, care – pe 30 mai 1911 – a g`zduit prima curs` de 500 de mile organizat` pe Brickyard. Dou` Benz albe [i un Mercedes vopsit \n gri, nuan]a original` a viitoarelor „S`ge]i argintii“, s-au aliniat la startul edi]iei inaugurale, ce num`ra 40 de
1915: Mercedes Grand Prix (28/95 CP) câ[tig` Indy 500.
pilo]i. Printre ei, Spencer Wishart, un pu[ti \n vârst` de 19 ani, care terminase pe locul 4, \n edi]ia 1909 a Cupei Vanderbild, la volanul unei versiuni Mercedes Grand Prix modificate. Din tot platoul de pilo]i \nscri[i, americanul a fost singurul care a crezut \n capacit`]ile „S`ge]ii argintii“. Wishart nu s-a \n[elat. {i, plecat de pe locul 27, nu a avut nevoie decât de 6 tururi pentru a ajunge \n fruntea cursei, pe care avea s` o \ncheie pe un meritoriu loc 4. La rândul lor, versiunile Benz au terminat pe pozi]iile 18-19, \ntr-o curs` dominat` de dinozaurii americani ai \nceputului de secol. Wishart nu s-a l`sat \ns` b`tut [i s-a aliniat \n edi]ia urm`toare a lui Indy 500 la volanul aceluia[i bolid Mercedes gri-argintiu. Un model care a f`cut [i primii adep]i. Ralph De Palma, bun`oar`, a preluat exemplul lui Wishart [i a optat pentru aceea[i versiune de Grand Prix modificat` de atelierele
44-49 MB Indy:44-49 MB Indy
6/21/06
2:37 PM
Page 46
46
|n competi]iile desf`[urate \n primele decenii ale secolului trecut bolizii Mercedes-Benz reprezentau punctul de atrac]ie pentru fani.
44-49 MB Indy:44-49 MB Indy
6/21/06
2:37 PM
Page 47
TRADI}IE
din Stuttgart. Iar dac` Wishart a \ncheiat pe un mul]umitor loc 15, De Palma a c`p`tat statutul de star lipsit de [ans` al edi]iei 1912 a cursei de 500 de mile de la Indianapolis. Americanul a spulberat concuren]a [i a condus vreme de 196 din cele 200 de tururi de curs`, construindu-[i chiar la un moment dat un avans confortabil, de 4 tururi, fa]` de ocupantul pozi]iei secunde. O biel` bucluca[` a cedat \n turul 197 [i a g`urit carterul motor. Astfel \ncât, \n uralele celor 80.000 de spectatori, De Palma a coborât de la volan [i, ajutat de mecanicul-coechipier, a \mpins ma[ina spre boxe. Joe Dawson, la volanul unui model american botezat National, a \ndeplinit o formalitate, pe când bietul De Palma avea s` termine \ntr-un târziu pe locul 11. Mercedes a trebuit s` a[tepte pân` \n 1915 pentru prima victorie la Indy, \ns` drumul spre consacrare fusese deja deschis. De Palma demonstrase c` bolizii produ[i la Stuttgart aveau atuurile necesare pentru a se impune [i, din 1913 \ncepând, Mercedes a atras nume mari. Spre exemplu, Ralph
1923: Mercedes a revenit la Indianapolis.
Mulford, unul dintre protagoni[tii controversatei edi]ii inaugurale, a optat pentru propria „S`geat` argintie“ la startul cursei din 1913. O curs` pe care a decis s` o parcurg` cu acela[i set de pneuri, semnând – la final – un neverosimil loc 7. Pozi]ia a 5-a i-a revenit atunci unei versiuni mixte Mercedes-Knight, ce dispunea de un [asiu fabri-
|n 1912, De Palma a condus 196 de tururi. Apoi a coborât de la volan [i, \n uralele mul]imii, [i-a \mpins bolidul r`nit spre boxe.
W165, pilotat aici de Rudolf Caracciola (1939), trebuia s` reprezinte Mercedes la Indy \n anii ‘50.
cat la Stuttgart [i un motor Knight cu 4 cilindri. |n anul imediat urm`tor, Mulford a recurs la aceea[i solu]ie, intrând \n competi]ie un un inedit model Mercedes albalbastru, c`ruia i-a adaptat un propulsor Peugeot. Rezultat: locul 11 la final. {i astfel, dup` 4 ani de \ncerc`ri, 1915 avea s` reprezinte anul consacr`rii. O edi]ie ce a marcat revenirea lui Ralph De Palma la prima sa dragoste: Mercedes. Americanul s-a ar`tat impresionat de modelul Mercedes Grand Prix ce triumfase \n Grand Prix-ul de la Lyon, organizat de Automobile Club de France pe 14 iulie 1914. O curs` la care De Palma participase la volanul unei versiuni Vauxhall, prea pu]in competitive. Mercedes izbutise o tripl` atunci, \n fa]a marilor favori]i de la Peugeot, care beneficiau de un sistem de frânare inovator pentru acele vremuri: cu tamburi pe toate cele 4 ro]i. La startul celei de-a cincea edi]ii a cursei Indy 500, De Palma a spus „da“ \n fa]a propunerii celor de la Mercedes-Benz, care i-au oferit unul dintre modelele de uzin` Mercedes Grand Prix 1914, care au putut fi importate din Europa imediat dup` Marele Premiu de la Lyon [i \nainte de instaurarea blocadei britanice. C`ci – nu trebuie uitat – b`trânul continent tr`ia sub sceptrul Primului R`zboi Mondial. La volanul versiunii crem Mercedes Grand Prix, de 115 CP, De Palma a \ncins o b`t`lie teribil` cu Dario Resta. Peugeot-ul italianului era mai rapid pe liniile drepte, \n timp ce De Palma [i al s`u Mercedes cu motor de 4,5 l recuperau excelent pe viraje. |n cele din urm`, norocul s-a \ntors \n favoarea lui De Palma, nefericitul protagonist al edi]iei din 1912. {i, cu toate c` o biel` a cedat cu trei tururi \nainte de final, De Palma a trecut victorios linia de sosire. Dup` succesul din 1915, Mercedes a luat o scurt` pauz` \n ceea ce prive[te particip`rile la Indy 500. A revenit \ns` \n 1923, când trei membri ai celebrei echipe câ[tig`toare \n Grand Prix-ul de la Lyon (1914) – Christian Lautenschlager, Christian Warner [i Max Sailer – au fost \nregimenta]i \n echipa de uzin` angajat` de Daimler Motoren Gesellschaft, ce alinia – \n premier` la Indy 500 – modele cu supraali-
47
44-49 MB Indy:44-49 MB Indy
6/21/06
2:37 PM
Page 48
48
1994: La 79 de ani dup` triumful lui Ralph De Palma, Mercedes re\nnoda [irul succeselor la Indy 500 gra]ie lui Al Unser Jr. [i versiunii Penske PC23.
Succesul din 1994, la Indy 500, a \ncununat \nceputul colabor`rii dintre Mercedes-Benz [i Ilmor, parteneriat ce continu` [i ast`zi \n disciplina de top a sporturilor cu motor: Formula 1. mentare. Ulciorul n-a mers \ns` de dou` ori la ap`, iar pilo]ii Mercedes au terminat doar pe locurile 8, 11, respectiv 23, \n acel an. Dup` performan]a relativ modest` a echipei din 1923, modelele m`rcii din Stuttgart au fost protagonistele unor apari]ii episodice, cum a fost cazul \n 1924 [i 1948, atunci când pilo]ii priva]i au fost cei care au ap`rat blazonul „S`ge]ilor argintii“. Mercedes a \ncercat apoi s` revin` \n dou` rânduri cu echipa de uzin`. Mai \ntâi \n 1946, când problemele de transport [i vam` - inerente dup` r`zboi – [i accidentul suferit
de liderul Rudolf Carraciola i-au \mpiedicat pe germani s` revin` \n prestigioasa curs` de 500 de mile de la Indianapolis. Cealalt` \ncercare nereu[it` dateaz` de la \nceputul anilor ’50, atunci când versiunile Mercedes W154/W163 supraalimentate au demarat un program intensiv de teste pe vechiul Nürburgring. Trei monoposturi au fost preparate pentru a rula \n Argentina [i la Indianapolis, \ns` dup` câteva curse dezam`gitoare, ideea a fost abandonat`, iar Mercedes a hot`rât s` nu se mai alinieze la startul edi]iei din 1952. De Palma n-a fost \ns` singurul pilot Mer-
cedes \nving`tor \n Indy 500. Nu mai devreme de 1994, Al Unser Jr. a triumfat pe celebrul Brickyard, la volanul unui monopost Penske echipat cu motorul MercedesBenz V8 turbo, construit de Ilmor. O victorie ce a \ncununat \nceputul colabor`rii dintre micu]a companie britanic` (\nfiin]at` de Mario Illien [i defunctul Paul Morgan) [i constructorul din Stuttgart, parteneriat ce continu` [i ast`zi, \n disciplina-regin` a sporturilor cu motor: Formula 1. www.mercedes-benz.com/motorsport
44-49 MB Indy:44-49 MB Indy
6/21/06
2:37 PM
Page 49
Ultimele particip`ri de la Indy 500 pentru Mercedes-Benz au fost legate de propulsoarele produse de compania din Stuttgart.
50-53 Dr_SLR:50-53 Dr_SLR
6/20/06
6:17 PM
Page 50
VR~JITORUL DIN WOKING TEXT
JÜRGEN ZÖLLTER
FOTO
MARKUS BOLSINGER
Puterea [i caracterul exclusivist sunt afi[ate cu ostenta]ie. Ceea ce pu]ini [tiu \ns` este c` Mercedes SLR McLaren se poate l`uda cu un impecabil serviciu post-vânzare. Chris Dwyer este unul dintre cei doi ingineri speciali[ti a c`ror principal` sarcin` este respectarea promisiunii. Oricând [i aproape oriunde \n lume.
50-53 Dr_SLR:50-53 Dr_SLR
6/20/06
6:17 PM
Page 51
EXCELEN}~
Indiferent ce \[i dore[te clientul pentru al s`u SLR McLaren, Chris Dwyer este \n m`sur` s`-i satisfac` dorin]a.
}
ârâitul telefonului mobil pune cap`t programului prev`zut de Chris Dwyer \n acea sear`. Fluierul unui arbitru de fotbal ce anun]` finalul partidei ar reprezenta, probabil, un ton de apel mai adecvat. Nu-i mai r`mâne timp lui Chris s` cineze \mpreun` cu so]ia sa, Catherine, [i cu cei trei copii ai lor, nici s`-[i ]in` promisiunea de a-i duce pe copii, \n weekend, la karting. |n schimb, semnalul indic` iminenta c`utare a valizei [i preg`tirea unei c`l`torii spre Hong Kong, Reykjavik sau Riyadh, sau \n alt` parte a lumii. Cu telefonul deschis zi [i noapte, tipul acesta \n vârst` de 43 de ani este un inginer de elit`, echivalentul auto al medicului cardiolog. Obiectul specializ`rii lui Dwyer este Mercedes-Benz SLR McLaren. Britanicul face parte din echipa selectat` pe sprân-
cean`, \ns`rcinat` cu manufacturarea bolidului construit la centrul tehnologic McLaren din Woking. Dac` versiunea SLR manifest` o problem` pe care un service local Mercedes n-o poate rezolva, Doctorul Dwyer noteaz` \n agend`, \[i face bagajul [i porne[te apoi spre locul indicat, oriunde ar fi acesta [i la orice or` din zi [i din noapte. Chris poate recunoa[te pneul unui model SLR din sute de urme de anvelope prezente pe o [osea obi[nuit`, [tie cauza fiec`rui zgomot produs de frânele din ceramic` [i materiale compozite [i, de asemenea, poate spune atunci când se impune o repara]ie la atelierele din Anglia. Clien]ii SLR McLaren nu sunt numai ferici]ii posesori ai unui model sport cu pedigree, \n]esat cu tehnologie de competi]ie [i sofisticate echipamente de sigu-
ran]` [i confort, ci [i de]in`torii num`rului de telefon ai unui manager personal de leg`tur`. Acela este omul pe care-l contacteaz` \n eventualitatea unei probleme tehnice. Spre exemplu, un simplu anun] precum cel \n care proprietarul consider` c` motorul nu func]ioneaz` la adev`rata sa capacitate este suficient pentru a declan[a semnalul de alarm` \n echipa de service dedicat` modelelor SLR. Managerul personal de leg`tur` \i informeaz` pe responsabilii cartierului general din Woking, care, la rândul lor, transmit cererea fie lui Dwyer, fie celuilalt membru al echipei de [oc. Responsabilit`]ile nu-i apas` \ns` peste m`sur`. „Nu trebuie s` c`l`torim prea des; ma[inile sunt foarte fiabile“, explic` Chris. Atunci când totu[i sunt apela]i, este vorba, de cele mai multe ori, de solicit`ri
51
50-53 Dr_SLR:50-53 Dr_SLR
6/20/06
6:17 PM
Page 52
Hong Kong sau Hollywood, ora[ sau o mic` localitate de la ]ar`: „|ngerii Argintii” intr` \n ac]iune atunci când sunt solicita]i, iar clientul se poate bucura de ma[ina sa.
50-53 Dr_SLR:50-53 Dr_SLR
6/20/06
6:17 PM
Page 53
Dwyer n-are nevoie de regul` decât de laptop-ul s`u [i cutia cu scule pentru a readuce ma[ina \n stare perfect` [i a-l vedea pe proprietar zâmbind fericit.
Nu are un program 9-17: Chris Dwyer e la... un apel distan]`.
neconven]ionale. Spre exemplu, proprietarul unei versiuni SLR a g`sit c` scaunul [oferului este incomod. Dwyer a plecat direct spre Orientul Mijlociu, a demontat scaunul cu pricina, a efectuat câteva modific`ri importante, l-a montat la loc [i l-a l`sat pe exigentul proprietar radiind de satisfac]ie. Dwyer este preg`tit pentru a face fa]` chiar [i echipamentelor complexe. Poate modifica reglajele de suspensie ori identifica eventualele defecte de natur` electronic`. Se conecteaz` la sursa de date, descarc` informa]iile [i instaleaz` noul software. Dup` un scurt test \n care se asigur` c` totul e \n ordine, britanicul poate s` se \ntoarc` \n Albion. Pe drumul spre aeroportul Heathrow, cei trei pu[ti ai s`i, Samuel, Callum [i Connor, nu-[i pot ascunde nemul]umirea [i \ncearc`
s`-i smulg` tat`lui o promisiune ferm`: „Poimâine, ok?“ E bine pentru Dwyer, care are suficient timp pentru a parcurge câteva mii de kilometri, pentru a rezolva problema [i a explica clientului cum ar fi putut evita nepl`cerile – o plimbare de rutin` pentru ace[ti diploma]i cu fine maniere. Contactul cu clien]ii SLR este esen]ial. Dwyer este un obi[nuit al momentelor speciale, precum evenimentul exclusivist organizat, \n sudul Fran]ei, la Le Castellet. |n timp ce posesorul unei versiuni SLR semneaz` un nou tur rapid pe circuitul de la Paul Ricard, Chris \ndepline[te rolul mecanicului de curs`. Nu de alta, dar pe lâng` faptul c` [tie ca pe propriul buzunar fiecare element mecanic al bolidului, cunoa[te perfect cli[eele de pilotaj ale unui SLR. Care este atunci profilul pilo]ilor SLR?
„Exist` oameni r`bd`tori [i mai pu]in r`bd`tori“, sus]ine precaut britanicul. F`r` \ndoial`, trebuie s` p`[easc` cu grij` \ntr-un univers exclusivist \n care rela]iile personale sunt cruciale. Clientela elitist` a[teapt` din partea constructorilor reac]ii tot atât de prompte precum cele ale superbolizilor din portofoliu. La fel se \ntâmpl` [i la Maybach, care de]ine speciali[ti care se ocup` de solicit`rile legate de limuzina exclusivist`. Ca [i Chris la McLaren, exper]ii Maybach sunt autorit`]i \n materie, iar num`rul ]`rilor \n care ace[tia posed` vize de munc` valabile dep`[e[te, de cele mai multe ori, vârsta titularului respectivului pa[aport. www.mercedes-benz.ro
54-55 AD:54-55 AD
6/20/06
6:22 PM
Page 54
54-55 AD:54-55 AD
6/20/06
6:22 PM
Page 55
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 56
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 57
EXCELEN}~
ROBUSTE}EA LUXULUI
Text
PETER GROSCHUPF
Foto
MARKUS BOLSINGER
Mercedes Benz GL este un automobil complet. Este un tot-teren de dimensiuni mari care prime[te la bordul s`u p창n` la 7 pasageri, are trac]iune integral`, incredibile abilit`]i off-road, putere generoas` [i tenteaz` cu un lux de invidiat, f`r` a mai men]iona dinamica ie[it` din comun.
57
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 58
58
Personalitate puternic`: Mercedes-Benz GL.
I
mperturbabil atunci când asfaltul este \nlocuit de noroi, [i totu[i dedicat luxului. Hot`rât s` le ofere copiilor de pe bancheta din spate o experien]` similar` cu cea a adultului de la volan. Capabil s` fac` fa]` vitezelor mari de pe autostrad` chiar [i atunci când trage dup` sine o remorc` sau o rulot`. Noul GL combin`, \ntr-un mod cât se poate de armonios, cele mai contradictorii cerin]e ale unui automobil de categoria lui. Iar ca]`ratul pe stânci nu s-a f`cut niciodat` \n asemenea condi]ii. Un [ofer \mp`timit de off-road nu poate spune niciodat` c` are prea mult spa]iu \n ma[in`. Mai bine se lipse[te cu totul de experien]a off-road decât s` se mul]umeasc` cu un automobil lipsit de aspectul practic. |n aceste condi]ii, de[i inginerii de la Mercedes nu sunt genul care s` fac` compromisuri, au c`utat ([i au reu[it) s` combine aceste dou` aspecte sub caroseria GL-ului. Pentru c` al treilea rând de scaune a reu[it s`-i impresioneze pe acei clien]i c`rora cel mai mult le place s` mearg` \n weekend cu toat` familia,
O prezen]` autoritar`: Marele Danez.
inclusiv cu câinele [i echipamentul de sport, [i s` savureze fiecare clip` de aventur` [i distrac]ie \n natur`. Totu[i, aceast` atitudine nu este agreat` de fanii SUV-urilor pursânge. Pentru c` ei sunt genul care pun \n practic` tot ceea ce le trece prin minte. |ncrederea lor de sine este alimentat` de faptul c` pot oricând s` se avânte, s` se ca]ere sau s` traverseze orice tip de teren f`r` nici un fel de problem`. Dar,
lor de SUV vor recunoa[te c` nu se vor duce niciodat` \n delt` sau \n de[ert, simplul fapt c` pot face fa]` unei asemenea provoc`ri dac` ar dori este suficient de impresionant pentru ei. Se vor mul]umi cu un drum forestier plin de noroi, adic` atât cât s`-i permit` sistemului de control al trac]iunii integrale s` se dezmor]easc` pu]in. {i dac` acest lucru este suficient pentru ca pasagerii din ma[in` s` r`mân` mu]i de uimire vis-a-vis de capacit`]ile [oferului de a negocia viraje [i de a nu r`mâne \n]epenit \n noroi (nu c` ar avea el vreo leg`tur` cu acest lucru), atunci GL-ul chiar \[i merit` banii. |n concluzie, e un mare p`cat faptul c` pu]ini dintre proprietarii acestui model vor ajunge s` beneficieze la maximum de realiz`rile inginerilor de la Mercedes. A explora limitele legilor fizicii \n materie de off-road este o treab` ce ]ine mai mult de curaj decât de pricepere. Sistemele electronice de asisten]` merg pân` acolo \ncât automatizeaz` procesul de coborâre de pe pantele \nclinate. Regulatorul de vitez` \n pant` men]ine GL-ul pe drum \n siguran]`, activând frâna pe fiecare dintre ro]i, \n mod independent. A te \ncrede \n sistemele electronice ale ma[inii necesit` un efort de voin]` [i ai nevoie de ceva timp pân` instinctele ]i se modeleaz` [i \]i permit s` te la[i pe mâna automobilului. Cu toate acestea, ce este cel mai impresionant este siguran]a cu care lucreaz` sistemele [i cât de repede te vei obi[nui cu ele. Rapoartele speciale ale cutiei [i diferen]ialul central [i cel de pe spate, ambele blocabile sut` la sut`, vor \nl`tura orice obstacole din
Abilit`]ile excep]ionale \i permit Clasei GL s` ajung` \n locuri greu de atins chiar [i cu piciorul. pentru cei mai mul]i dintre proprietarii de SUV-uri, a conduce o asemenea ma[in` se rezum` doar la a fi con[tient c` po]i face o serie de lucruri pe care nu ai nevoie s` le faci. {i, chiar dac` niciodat` nu le vei face, e bine s` [tii c` \]i sunt la \ndemân`. Fiind con[tien]i c` aceea[i majoritate a posesori-
calea GL-ului. Noul Mercedes este capabil s` se \ncline mai mult decât poate s` accepte instinctul de autoconservare al [oferului. Iar cuplul impresionant al motoriz`rilor sale ofer` celui de la volan impulsul de care are nevoie. Pur [i simplu, nimic nu-i poate sta \n cale GL-ului: nici o pant` nu este prea
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 59
EXCELEN}~
Provocare: pilotajul off-road \nseamn` cunoa[terea limitelor fizice.
59
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 60
60
abrupt`, dup` cum nici o albie de râu nu este prea stâncoas`. Dar aceasta este doar una dintre fe]ele monedei. Off-roader-ii \mp`timi]i nu se vor sim]i \n largul lor pe asfalt, dar GL-ul le ofer` aici o stabilitate demn` de un sedan dintre cele mai rafinate. Detaliile luxoase ale interiorului habitaclului reu[esc s` fac` via]a un pic mai frumoas`, iar dinamismul ie[it din comun pe care \l ofer` pe drumurile normale este [i el cel pu]in la fel de impresionant. Suspensia pneumatic` din dotarea standard, cu sistem automat de reglare a \n`l]imii vehiculului, al`turi de direc]ia cu asistare variabil` \n func]ie de vitez` [i de sistemul de reglare a durit`]ii suspensiilor, pur [i simplu netezesc [oseaua dinaintea GL-ul [i reu[esc s` capteze interesul prin prisma performan]elor dinamice neobi[nuite pentru un SUV de dimensiunile
lui. Func]ia de stabilizare a remorcii pe care o prezint` ESP atenueaz` mi[c`rile verticale concentrate la nivelul cârligului de remorcare, prin impulsuri de frân` precis calculate, asigurându-se astfel c` no]iunile de „aventuros“ [i „periculos“ nu ajung s` devin` unul [i acela[i lucru. To]i cei care au \ncercat s` stabilizeze o ma[in` care trage o rulot`, \n momentul \n care aceasta \ncepe s` se balanseze dintr-o parte \n alta, vor aprecia \n mod sigur acest atribut. Conduita dinamic` a GL-ului merit` o aten]ie suplimentar`. De exemplu, transmisia automat` cu 7 trepte, dotare standard \n toate variantele de motorizare, reu[e[te s` concentreze nivelul optim al cuplul motor – [i, \n acest fel, [i rezervele de putere – f`r` s` conteze \n ce treapt` de vitez` se g`se[te. Indiferent c` te g`se[ti pe un traseu off-road cu trac]iunea cuplat` pe „Low Range“ mer-
gând cu 10 km/h, sau cu pedala ap`sat` la maxim pe o autostrad` din Germania la 200 de km/h, sentimentul unui parteneriat perfect \ntre motor [i cutia de viteze \]i creeaz` senza]ia c` te afli pe mâini bune. {i nici m`car alegerea motoriz`rii – fie c` este vorba de remarcabilul V8 pe benzin` de pe GL 500 (cu 388 CP/285 Kw) sau de GL-ul 320 CDI (224 CP/165 kw), ca s` numim numai dou` dintre ele – nu \]i va afecta experien]a tr`it` la volan. Din punctul de vedere al motoriz`rilor diesel, atât V8-ul de pe GL 420 CDI, cât [i V6-le de sub capota lui GL 320 CDI sunt capabile de puteri remarcabile \nc` de la tura]ii joase. Cuplul lor impresionant se potrive[te perfect cu no]iunea de consum redus specific` acestor motoriz`ri – o economie pe care orice proprietar de SUV o prime[te cu pl`cere. Acum, e de la sine \n]eles c` filtrul de particule vine \n dotarea standard [i c` toate propulsoarele diesel \ndeplinesc normele Euro 4. Pe de alt` parte, cuplul impun`tor [i generoasele rezerve de putere \]i dau impresia c` te afli la volanul unuia dintre cele mai dinamice SUV-uri de pe glob. Secretul const` \n
Forme perfecte: Clasa GL [i marmur`.
Senza]ii extrem de pl`cute cu tu[e de lux.
M`rimea este [i o chestiune de perspectiv`.
Când asfaltul ia locul pietrelor [i noroiului, GL este \n m`sur` s` dovedeasc` un confort remarcabil.
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 61
Elegan]a profilului [i linii atr`g`toare genereaz` o form` care inspir` for]`, dar [i o prezen]` dinamic`.
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 62
62
Calitatea unui off-roader nu ]ine doar de abilit`]ile \n teren accidentat, ci [i de confortul oferit de interiorul s`u.
56-63 GL:56-63 GL
6/20/06
6:22 PM
Page 63
EXCELEN}~
Impozanta Clasa GL respir` prin to]i porii for]` [i autoritate. Pân` [i spectacolul stâncilor de marmur` trece neobservat \n prezen]a sa.
Noul GL este, f`r` \ndoial`, unul dintre cele mai dinamice SUV-uri mari ale planetei.
modul \n care lucreaz` \mpreun` componentele ma[inii – \n cazul GL-ului fiind vorba de echilibrul existent \ntre caracteristicile dinamice ale motorului [i sistemele de transmitere a puterii. Dar despre ce se \ntâmpl` cu cel de-al treilea rând de scaune, care vine \n op]iune? Dac` cineva s-ar gândi c` acolo pot \nc`pea doar copiii sub 10 ani, atunci s-ar \n[ela cu siguran]`. Pentru c` doi adul]i se simt mai mult decât confortabil pe rândul din spate. Iar dac` \n loc de cei doi adul]i, GL-ul ar fi nevoit s` transporte o serie de valize voluminoase sau ni[te piese de mobilier, atunci scaunele din spate, comandate electric, se vor plia f`r` nici o problem`. Per total, GL-ul este capabil s` transporte orice se \ncadreaz` \ntre 300 [i 2300 de litri de volum. GL-ul ne ajut` pe noi, europenii, s` \n]elegem de ce
americanii sunt atât de \ndr`gosti]i de conceptul de SUV. Acea idee potrivit c`reia po]i s` eficientizezi spa]iul \ntr-o camer` mic` nu este decât un mit. Pe de alt` parte, chiar [i cea mai mic` dintre camere ar fi mai confortabil` dac` ar fi mai spa]ioas`. Tot a[a, spa]iul pe care \l g`se[ti \n GL face to]i banii, mai ales atunci când trebuie s`-]i iei toat` casa cu tine la plimbare. Apropo, nu te \ngrijora dac` nu auzi nimic de pe bancheta din spate. |n cazul \n care copiii nu sunt obosi]i sau dorm adânc, atunci probabil ca sunt cu ochii la ultimul DVD cu Harry Potter, gra]ie monitoarelor op]ionale inserate \n tetierele din fa]`. {i s` nu fii surprins dac` obi[nuitele \ntreb`ri de genul „n-am ajuns \nc`?“ vor lipsi cu des`vâr[ire.
MERCEDES-BENZ GL 450
Motor: 4.7 litri V8, 340 CP/250 kW la 6,000 rpm, cuplu maxim: 460 Nm la 2,700-5,000 rpm Accelera]ie: 0–100 km/h \n 7.2 s Vitez` maxim`: 235 km/h Consum: 13.3 L Transmisie: 7G-Tronic (automat` 7 trepte), trac]iune integral` permanent` 4MATIC, ESP, 4ETS Alte variante de motorizare: GL 320 CDI cu 224 CP/165 kW, cuplu maxim 510 Nm; GL 420 CDI cu 306 CP/225 kW, cuplu maxim 700 Nm; GL 500 cu 388 CP/285 kW, cuplu maxim 530 Nm WWW.MERCEDES-BENZ.RO
63
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 64
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 65
EMO}II
SENZA}II TARI TEXT
CRISTIAN NEDELCU
FOTO
DRAGO{ SAVU
Ai nevoie de vacan]`? E[ti stresat? Obosit? Cu nervii la p`m창nt? Para[utismul sportiv este o modalitate pl`cut` de a ie[i din rutina zilnic`, de a te relaxa [i de a-]i \nc`rca bateriile pentru o nou` s`pt`m창n` de lucru.
65
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 66
66
Preg`tirea \nainte de salt este cea mai important`. De acest lucru depinde via]a para[utistului.
n timp ce m` \ndrept c`tre baza de para-
| [utism-agrement de la Strejnic, aerodro-
mul de lâng` Ploie[ti, m` \ntreb dac` voi fi \n stare s` practic acest sport. Pe DN1 se merge cu vitez` constant`, a[a c` fixez pilotul automat al ma[inii la 70 de km/h [i \mi las gândurile s` zboare. De fapt, \mi las temerile s` zboare. Am mai fost cu avionul, chiar [i cu unele dintre cele mai mici [i mai sensibile la curen]i de aer sau turbulen]e, dar de aici [i pân` la a-]i da drumul cu para[uta \n gol este o diferen]` destul de mare. Dac` nu se deschide para[uta? Dac` o s`-mi rup picioarele la aterizare?! N-o s` mai fiu \n stare nici m`car s` conduc un Clasa B, ca s` nu mai zic de alte lucruri... Cu toate acestea, ceva parc` m` atrage. A[ putea oricând s` m` \ntorc \n Bucure[ti sau pur [i simplu s` trec pe lâng` Strejnic [i s` m` duc la Predeal. Dar nu pot. O mân` nev`zut` \mi
Saltul cu para[uta \]i ofer` senza]ii de o intensitate maxim`.
trage dreapta de volan exact \n momentul \n care m` aflu pe centura Ploie[tiului la intersec]ia cu [oseaua ce duce c`tre Strejnic. Intru \n aeroport [i, drept \n fa]`, \i z`resc pe noii mei prieteni. „Bun` ziua, sunt cel care a sunat... \n leg`tur` cu lec]ia de para[utism“... „Da, totul e \n regul`, vremea e numai bun` pentru s`rit.“ |ncerc s` intru \n atmosfera locului [i m` uit la echipamentele \n[irate pe o bucat` mare de material impermeabil albastru. |n stânga mea, doi indivizi fac ni[te mi[c`ri ciudate, asem`n`toare celor de dans sau mai degrab` celor de arte mar]iale. Aflu de la
cineva c` de fapt se antreneaz` pentru figurile pe care le vor executa \n c`dere liber` de la 4.000 de metri. 4.000 de metri? „Da, avionul urc` pân` la aceast` altitudine, dup` care are loc s`ritura. Para[uta se deschide când mai sunt 1.000 de metri pân` la sol.“ |ncep s`-mi tremure picioarele. |n jurul meu lumea este relaxat`, de parc` ar fi venit la iarb` verde. M` asigur` c` nu este nimic periculos de vreme ce voi s`ri prima dat` \n tandem. Adic` legat de un instructor dup` ce, \n prealabil, ai parte de un curs de ini]iere de 30 de minute. Novicele [i instructorul folosesc \mpreun` aceea[i para[ut`, cu o construc]ie special`, menit` s` reziste greut`]ii suplimentare. De undeva se aude pornind motorul avionului [i lucrurile \ncep s` se precipite. Oamenii se echipeaz`, \[i monteaz` \n spate para[utele [i \[i pun c`[tile de protec]ie. Cl`tinându-[i aripile dintr-o parte
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 67
EMO}II
Clasa B s-a sim]it \n largul s`u \n peisajul aeroportului.
67
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 68
O aterizare perfect` la 3 metri de Clasa B. Am sim]it nevoia s` aplaud, dar m-am ab]inut.
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 69
EMO}II
\n alta, apare [i avionul de la bordul c`ruia urmeaz` s` execut`m saltul. E mai mic decât oricare dintre avioanele cu care am zburat pân` acum! „Nu, nu mul]umesc, de data asta nu m` urc! M` uit la voi de aici de jos, s` m` obi[nuiesc cu ideea… La urm`toarea tur`!“ ]ip eu ca s` acop`r, chipurile, zgomotul avionului. „OK, cum vrei“ zic ei [i se \nghesuie spre u[a glisant` a aparatului. |n câteva minute sunt \n aer. Eu sunt la sol. Picioarele nu \mi mai tremur` atât de tare [i urm`resc avionul pân` când se transform` \ntr-un punct mic [i ro[u pe cer, [i apoi, din pricina soarelui puternic, \l pierd din vedere. Intru \n vorb` cu cel care a r`mas al`turi de mine. Sarcina lui este s`-i supravegheze pe cei din aer. Prin sta]ie se aude un gâjâit pe care omul de la sol \l interpreteaz` ca fiind semnalul pilotului c` para[uti[tii au s`rit deja. Se repede spre luneta de tip militar [i \ncearc` s`-i indentifice pe cerul care \]i ia ochii de atâta lumin`. „1,2,3,4...5...6 [i 7! Sunt to]i!“ Regulamentele \n domeniu impun observarea para[uti[tilor
de la sol, \n caz c` se \ntâmpl` ceva… M` gândesc, dac`, Doamne fere[te, se \ntâmpl` ceva, cu ce \i poate ajuta omul de la sol? |n fine, reu[esc s`-i identific [i eu. |l v`d pe cel mai experimentat dintre to]i cum vine \n picaj [i \[i deschide para[uta destul de târziu. Aterizeaz`, bine\n]eles, primul, f`r` nici o problem`, la 3 metri de Clasa B. O aterizare perfect` dup` p`rerea mea! Sunt a[a de emo]ionat \ncât \mi vine s` aplaud! El respir` adânc de la atâta efort, \[i scoate casca [i partea de sus a combinezonului. Primul lucru pe care \l face este s` se duc` la feti]ele lui gemene, care au vreo 2-3 ani, [i stau la umbr`, al`turi de mama lor. Le s`rut` pe fiecare \n parte [i le spune cât de mult le iube[te. M` uit la el ca la un semizeu. Acum a coborât de la 4.000 de metri altitudine \n câteva minute, de la minus 5 la 26 de grade Celsius [i se comport` ca un tat` exemplar. Ciuda]i oameni [i para[uti[tii `[tia! |n scurt timp se preg`tesc pentru \nc` un zbor [i \ncep s`-[i strâng` para[utele dup` un algoritm [tiut numai de ei. Eu stau
[i \i privesc cât sunt de concentra]i pe aceast` opera]iune. {i e normal, de vreme ce via]a lor depinde de acest` „cârp`“, cum o denumesc ei. Aflu c` exist` posibilitatea ca, pentru 30 de euro, s` po]i fi filmat sau fotografiat \n c`dere liber`. Saltul \n tandem cost` 120 de euro [i cred c` face to]i banii. Pân` la urm`, instructorul \[i risc` via]a al`turi de tine, atârnat de o simpl` pânz`. Nu m` urc nici la urm`torul zbor. De fapt, m-am mul]umit s`-i privesc pân` seara, f`r` s` m` satur vreo clip`. La \ntoarcere spre Bucure[ti, savurez din plin r`coarea aerului condi]ionat, dup` ce o zi \ntreag` am stat \n soare, zgâindu-m` dup` para[uti[ti. Ajung s` apreciez siguran]a [i confortul Clasei B mai mult decât zgomotul [i vibra]iile avionetei celei ro[ii. {i para[uti[tilor le-a pl`cut modelul pentru c` se potrive[te stilului lor de via]` [i are suficient loc pentru o echip` de-a lor plus echipamentul din dotare. Gata, m-am hot`rât! Weekendul viitor voi s`ri [i eu! www.totalair.ro
Para[utismul de agrement a devenit, \n câ]iva ani, un hobby foarte apreciat printre amatorii de senza]ii tari.
Oamenii \[i iau hobby-ul foarte \n serios. Aici nu prea e loc de joac`.
69
64-70 Parasutisti:64-70 Parasutisti
6/20/06
6:24 PM
Page 70
70
Para[uti[tii au g`sit modelul Clasa B pe placul lor. Dinamic [i \nc`p`tor.
|mpachetarea para[utei se face dup` un algoritm bine stabilit. Normal, de vreme ce via]a ta depinde de o bucat` de „cârp`“.
71 Masthead:71 Masthead
6/20/06
6:24 PM
Page 71
REVISTA
01 2006 Edi]ia româneasc`
Publisher: AUTO ROM S.R.L., Bulevardul Expozi]iei, nr. 2, Bucure[ti, cod po[tal: 012103, România. Responsabil din partea publisher-ului: Ioana Taflan Coordonator proiect: Oana Ianos-Schiler Licen]`: Sandra Schuler Editor: S.C. Supercar S.R.L. Director general: Alexandru Ciocâlteu Director editorial: Andrei Cr`ciun Redactor [ef: R`zvan Codorean Art director: Alec Pop Redactori: Alexandru Cocu, Cristian Nedelcu, Colaboratori: Alex Bu]u, Robert Cercel, Dan Damian Fotograf: Drago[ Savu Marketing /advertising: Maria Gavril`, Cristina Goliciu Contact Mercedesmagazine: contact@mercedesmagazine.ro Tipar: Libedi Printing Publisher edi]ia interna]ional`: DaimlerChrysler AG, Communications, HPC S402, D-70546 Stuttgart Consiliul editorial: Ulrike Becker, Peter-Christian Küspert, Johannes Reifenrath, Dr. Andreas Roggon, Hartmut Schick, Dr. Joachim Schmidt, J. Justus Schneider Responsabil din partea publisher-ului: Karlheinz Winkler Coordonator proiect: Thomas Weisshaar Licen]`/produc]ie: Sandra Schuler Marketing /advertising: Denise Bieler Distribu]ie: Uwe Haspel
Concept [i editare: Premiumcom Germany Ltd, Heimeranstraße 37, D-80339 Munich, Tel. 0049-89/89 82 78-0 Redactor [ef/Creative director: Peter Groschupf Editor executiv: Karin Michaelis Art director: Kati Godron, Ursi Lerchenmüller Director executiv: Sabine Murmann Redactori: Robert Zsolnay (copy), Dr. Annett Wieking Foto editor: Per Eder Autori: Rolf-Peter Bleeker, Eva-Maria Burkhardt, Erika Entholt, Gero Günther, Armin Herb Fotografi: Julia Baier, Markus Bolsinger, Andrej Glusgold, Andreas Herzau, Knut Koops, Ralf Meyer, Peter Neußer, Jürgen Tap, Gulliver Theis Ilustra]ii: Sascha Bierl, Lulu Content management: Meyle + Müller GmbH + Co. KG, Medien-Management, Maximilianstr. 104, D-75172 Pforzheim Copyright: Textele, fotografiile [i imaginile pot fi republicate doar cu acordul scris al publisher-ului, men]ionând ca surs` „Mercedesmagazine“. Orice abatere sau nerespectare a condi]iilor [i termenilor men]iona]i anterior va fi sanc]ionat` conform legisla]iei \n vigoare. Articolele semnate nu reflect` \n mod obligatoriu opinia publisher-ului. Mercedesmagazine apare trimestrial cu edi]ii publicate, \n colaborare sau sub licen]`, \n 38 de limbi. Num`rul 301 (anul de publicare 52) a fost continuatorul „Mercedes – the magazine for people on the move“ [i „Mercedes-Benz in aller Welt”.
71
72-75 Gallery:72-75 Gallery
6/20/06
6:25 PM
Page 72
72
DECORA}IUNI INTERIOARE
RELAXARE ELEGANT~
Simplitatea poate fi extraordinar de fascinant` – [i acest lucru a fost demonstrat \ntr-un mod genial de Johannes Foersom [i Peter Hiort-Lorenzen, doi dintre cei mai cunoscu]i designeri de mobilier ai Danemarcei, care au creat canapeaua modular` „Meadow“. U[or adaptabil` nevoilor proprietarului, poate fi transformat` pe rând \ntr-un [ezlong, canapea sau chiar pat. Sp`tarele independente sunt amovibile [i pun \n eviden]`
ROTA}IE IDEAL~
liniile simple [i ferme ale canapelei. Este sus]inut` de picioare din o]el cromat u[or [lefuit, iar husele – disponibile fie \n piele, sau stof` – se pot \ndep`rta u[or. Sp`tarele canapelei au \n componen]` spum` poliuretanic` iar [ezutul asigur` un confort des`vâr[it datorit` unor arcuri speciale, care dau o rezisten]` \ndelungat` a materialului husei. Acest versatil obiect de mobilier este disponibil \n variante cu dou` sau trei locuri.
www.erik-joergensen.com
Complexul de sertare „Spinny“ v` ofer` un mod original de a v` p`stra lucrurile \n ordine. Sertarele colorate sunt sus]inute de rama central` din aluminiu [i pot fi rotite cu 180 de grade, având mai multe dimensiuni – [ase, nou` sau doisprezece centimetri \n`l]ime, iar gama de culori cuprinde albul, negrul, ro[ul sau albastrul. Complexul este disponibil \n versiunea de sine st`t`toare sau poate fi ancorat \n perete.
www.b-line.it
72-75 Gallery:72-75 Gallery
6/20/06
6:25 PM
Page 73
GALERIE
COFFEE SHOW
Designul specific duo-ului Sabine Meier [i Nicole Thelen a dobândit o not` de lumin` [i elegan]` prin crea]ia lor – m`su]a de cafea din seria „Grupo“. |n plus, \n ciuda aparen]elor, materialele folosite sunt puternice [i rezistente. Blatul are \n componen]` mai multe straturi din celuloz` care ulterior au fost \mbibate \n r`[in`, supuse la presiune \n matri]` [i finisate cu un material laminat [i colorat. Raftul de depozitare este din nichel.
www.meierthelen.de
ART~ |N CRISTAL
Vazele [i bolurile din sticl` create \n alb [i negru de designerul Christian Haas sunt adev`rate opere de art` \n miniatur`. Dup` ce au fost suflate artizanal \n cristal topit, au fost lustruite manual, iar numele ales pentru ele – „Amalfi“ – a fost inspirat de pitoreasca regiune de coast` din \mprejurimile ora[ului Napoli. Aceste capodopere \n form` de lacrim` i-au adus lui Haas un premiu la expozi]ia de bunuri de consum „Ambiente“ – edi]ia 2006.
www.haasdesign.de
STATUT SOLID
Severitatea clasic` a fotoliului „Corso“ este reminiscen]a stilului func]ional Bauhaus. O tr`s`tur` a acestei piese de mobilier apar]inând designerului [i arhitectului italian Paolo Piva este profilul \n forma literei „U“ a bra]elor [i a sp`tarului, ceea ce \nseamn`, mai presus de toate, comoditate. Fotoliul Corso face parte dintr-un complex care cuprinde [i o canapea, fiind disponibil \n colec]ia produc`torului austriac de mobil` Wittmann.
www.wittmann.at
73
72-75 Gallery:72-75 Gallery
6/20/06
6:25 PM
Page 74
74
LINII DE LUMIN~
|n componen]a acestui corp de iluminat, designerul de origine basc` Paul Bevis a folosit fire de m`tase de culoarea tutunului, \ntinse pe un fundal alb-translucid. Rezultatul const` \ntr-un joc de culori [i de forme aflat \ntr-o continu` schimbare \n func]ie de pozi]ia privitorului. Rama din metal are un finisaj cromat, iar \ntrerup`torul a fost incorporat \n piedestal \ntr-un mod cât se poate de elegant. Veioza este produs` de B.lux.
www.grupoblux.com
PIETRE {LEFUITE
Copiilor le place s` petreac` ore \n [ir adunând pietricele cu forme frumoase, iar „Ston“, ultima colec]ie de vaze create de Zwiesel Kristall-glas, exercit` aceea[i fascina]ie. Formele lor asimetrice, create manual, ne traspun cumva \n perioada copil`riei, când obi[nuiam s` colec]ion`m astfel de obiecte. Inspirate din natur`, aceste forme pot fi gazda perfect` pentru un buchet de flori, \n timp ce coloritul cald al deschiderii
fiec`reia dintre vaze adaug` o not` de elegan]` \ntregului ansamblu. „Vazele sunt astfel desenate \ncât s` intre \n armonie cu plantele expuse“, ne spune produc`torul, aflat \n acest domeniu \nc` din 1872. Cei care vor fi sedu[i de aceste forme deosebite vor putea alege dintr-o gam` mai larg` de nuan]e: chihlimbar, gri-cenu[iu, vanilie, c`r`miziu [i negru. Vazele sunt disponibile \n patru dimensiuni diferite.
www.zwiesel-1872.com
72-75 Gallery:72-75 Gallery
6/20/06
6:25 PM
Page 75
GALERIE
CASCAD~ DE STIL
Sub titulatura de „Bridge“, aceast` mas` ofer`, \n cel mai elegant mod, spa]iul perfect pentru depozitarea revistelor, CD-urilor, dar [i a lucrurilor obi[nuite, de zi cu zi. Secretul const` \n blatul care culiseaz`, sco]ând la iveal` astfel nu numai un loc de depozitare, dar [i o t`vi]` pentru servirea diferitelor b`uturi. Produs` de Swiss Rothlisberger Collection, este disponibil` \n varianta furniruit` din lemn natural de prun sau negru bai].
www.roethlisberger.ch
FINISAJ NORDIC
O]elul, pielea [i lemnul de mesteac`n au fost \mpletite abil \n procesul de crea]ie a acestui scaun „Vera Lounge“. Pe lâng` mesteac`n, este disponibil frasinul sau stejarul [i se poate opta pentru un aspect natural sau pentru cel vopsit cu bai], existând [i varianta tapi]at`. |n ambele cazuri, scaunul beneficiaz` de o ram` delicat` din o]el [i poate constitui un complex al`turi de un suport pentru picioare sau de o m`su]`.
www.hkt-korhonen.fi
PERFECT SIMPLU
Designerii de la Pinch au luat locul \ntâi la sec]iunea „debutan]i“ din cadrul Expozi]iei „100% Design“ pentru designul de mobilier ce are loc la Londra. Complexul de rafturi „Singer“ \ntruchipeaz` abordarea lor original`: elegan]` combinat` cu spiritul practic. Elementul are 198 cm \n`l]ime, 130 l`]ime [i 45 cm adâncime. Rafturile sunt ajustabile [i foarte stabile. Este disponibil \ntr-un finisaj de lemn de cire[ sau de nuc.
www.pinchdesign.com
75
76-79 Film:76-79 Film
6/20/06
6:26 PM
Page 76
76
STEA DE CINEMA Text
ROBERT ZSOLNAY
Mercedes-Benz in the Movies ]ine \n prezent capul de afi[ al evenimentelor culturale din diverse metropole ale b`tr창nului continent. O expozi]ie ce propune o perspectiv` fascinant` asupra istoriei [i culiselor cinematografiei mondiale.
1961 a fost anul de apari]ie a comediei Unu, Doi, Trei, semnat` de regizorul american Billy Wilder, cu versiunea Mercedes 300 Adenauer \n rolul principal.
76-79 Film:76-79 Film
6/20/06
6:26 PM
Page 77
EMO}II
A
lura de playboy londonez spune totul. Tricoul cu anchior [i stilul s`u de designer se potrivesc perfect cu al s`u Mercedes 280 SE Cabriolet. Decide s` fac` un scurt popas \n fa]a casei \n care locuie[te ultima sa cucerire. Câteva momente mai târziu, muza se instaleaz` confortabil pe scaunul din dreapta sa. Decorul este preg`tit. Apas` viril pedala de accelera]ie, mârâie amenin]`tor, \ncercând s` imite sunetul motorului cu 6 cilindri, ceea ce are darul de a stârni hohotele cristaline ale blondei din dreapta. O mân` pe volan, cealalt` – \ncol`cit` \n jurul umerilor noii sale cuceriri; weekendul \ncepe bine. Bridget Jones (Renée Zellweger) [i Daniel Cleaver (Hugh Grant) las` tumultul ora[ului \n urm`, pe m`sur` ce cabrioletul [erpuie[te pe drumurile lini[tite, sc`ldate de razele soarelui ce inund`, spre asfin]it, inima b`trânului Albion. Vedeta pe patru ro]i a acestei scene din Jurnalul lui Bridget Jones este o adev`rat` bijuterie, unul dintre cele 1.400 de exemplare construite vreodat`. Primul cadru \n care apare ma[ina este o perspectiv` aerian`, ce pune \n eviden]` albul str`lucitor al interiorului \mbr`cat \n piele. Opulentele ornamente cromate ale versiunii 280 SE, al`turi de albastrul infinit al cerului, alc`tuiesc un contrast impresionant. Aici, modelul clasic
\[i justific` apari]ia ca simbol de putere [i al unui anumit statut social, capabil s` stârneasc` admira]ie [i dorin]` deopotriv`. Regizorii fac apel la ma[ini \n filmele lor pentru a produce senza]ii spectatorului. Conform opiniilor avizate ale exper]ilor \n materie de marketing cinematografic, m`rcile auto [i diferitele lor modele sunt mai predispuse s` intre \n con[tiin]a publicului decât, spre exemplu, hainele actorilor. Ce-i drept, automobilul are mereu un rol bine determinat \n scenariul filmului [i ajut` la creionarea portretului moral al eroilor peliculei. Modelul de predilec]ie pentru care regizorii au optat a fost un Mercedes-Benz. {i asta, \n mai bine de 500 de produc]ii cinematografice, incluzând aici filme clasice precum La nord, prin nord-vest, al lui Alfred Hitchcock (1959), Ascensor pentru e[afod, dram` magistral` semnat` de francezul Louis Malle (1958) ori, recent, Domnul [i doamna Smith (2005), \n care regizorul Doug Liman a imortalizat-o pe Angelina Jolie la volanul unui C-Klasse station wagon. Nici filmele de dragoste n-au fost ocolite, iar aici Bridget Jones n-a fost decât unul dintre beneficiari. Tom Cruise, spre exemplu, conducea un Mercedes 300 CE pentru rolul s`u de barman din „Cocktail“ (1988), \n timp ce Cameron Diaz a luat loc pe scaunul din
Munchen a fost prima gazd` a expozi]iei.
Mercedes-Benz in the Movies Expozi]ia itinerant` ce ilustreaz` povestea rolurilor de]inute de marca din Stuttgart \n filme popose[te \n diferite centre Mercedes-Benz din Europa. Vizitatorii pot viziona clipuri din diverse perioade cinematografice, precum [i trei dintre modelele care au f`cut istorie: versiunea 300 SL Gullwing (Ascensor pentru e[afod) [i variantele E 500 (B`rba]ii \n negru II) [i ML 320 CDI (Jurassic Park). Expozi]ia a fost deschis` la Munchen, apoi a poposit la Berlin, urmând s` fie g`zduit` de Paris (din 30 iunie), Londra (din ianuarie 2007) [i Koln (din iulie 2007).
|n Jurnalul lui Bridget Jones, Sharon Maguire a adus un aer proasp`t \n lumea celei de-a [aptea arte, gra]ie versiunii Mercedes 280 SE Cabriolet.
77
76-79 Film:76-79 Film
6/20/06
6:26 PM
Page 78
78
Senza]ia anului 1983 a constituit-o varianta 250 SE, la care a apelat regizorul John Glen \n Octopussy.
dreapta al unei clasice versiuni SL \n recentul film Eu [i sora mea mai mic` (2005). Puterea [i performan]a fac parte din meniul zilei pentru automobilele selectate \n pelicule, iar versiunile Mercedes nu se pot plânge la acest capitol. |n filmul Octopussy (1983), bun`oar`, Roger Moore urm`re[te, la volanul modelului 250 SE, trenul condus de personajul negativ Kamal Khan, care \ncerca s` scape de pedeapsa Agentului 007. N-a fost
Misiune imposibil`? Nu [i pentru ML 320, protagonist \n Jurassic Park (1991).
\ns` prima dat` când versiunile fabricate la Stuttgart i-au dat o mân` de ajutor lui James Bond. |n Goldfinger (1964), escrocul Gerd Fröbe \[i trimite acoli]ii pe urmele lui Sean Connery, cu trei modele Mercedes-Benz, dintre care o versiune 219 S Ponton. Cu siguran]`, automobilele au fost exploatate din plin \n filmele cu James Bond, \ns` [tacheta a fost ridicat` la un alt nivel \n 1997, odat` cu apari]ia mega-produc]iei semnate Steven Spielberg: Lumea disp`rut`: Jurassic Park. Mai mul]i cercet`tori sunt martorii unei \ntâlniri cu dinozaurii, \n plin` jungl`, iar mijloacele lor de locomo]ie [i de protec]ie deopotriv` sunt dou` versiuni offroad Mercedes-Benz ML 320. Totul a reprezentat ocazia ideal` pentru a pune \n valoare calit`]ile \nn`scute ale primului SUV din istoria m`rcii. Dac` Jurassic Park a pus accentul pe rezisten]a la impact, pe suple]ea suspensiilor [i pe trac]iunea integral`, eroii din B`rba]i \n negru II au avut nevoie de o alt` arm` – viteza. Jay (Will Smith) [i partenerul s`u, Kay (Tommy Lee Jones), s-au v`zut nevoi]i s` goneasc` pe str`zile New York-ului cu 250 km/h la volanul unui E 500 V8, ce dezvolt` 306 CP. Iar atunci când situa]ia a \nceput s` se complice, modelul s-a transformat \ntr-o „ma[in` spa]ial`“. Tipic hollywoodian.
Salt \n neant cu 500 SL, \ntr-un film semnat Clint Eastwood: Bobocul (1990).
76-79 Film:76-79 Film
6/20/06
6:26 PM
Page 79
Instantanee din trailerul pentru expozi]ia Mercedes-Benz in the Movies.
EMO}II
Pentru regizori \ns`, simbolul de autoritate l-a reprezentat dintotdeauna modelul Mercedes 600 W 100, cu o caroserie luxoas`, fin cizelat`. |n Prêt-à-Porter, realizatorul Robert Altman a apelat la clasica limuzin` ca simbol de putere: regele modei, Oliver de la Fontaine, pleac` direct de la aeroport – \ntrun model 600 W 100 negru – pentru a se \ntâlni cu Serghei (Marcello Mastroianni), fostul iubit al so]iei sale, Isabella (Sophia Loren). Avea s` fie ultima c`l`torie din via]a lui Oliver. C`ci dragostea \ntre Serghei [i Isabella se va reaprinde. |n 1957, \n filmul s`u Ascensor pentru e[afod, Louis Malle prezint` varianta 300 SL ca o veritabil` sculptur` avangardist`. |n Statele Unite modelul [i-a dobândit apelativul „Gullwing“, iar \n produc]ia cinematografic` a francezului, Gullwing a dobândit un statut similar cu cel al starletei Florence (Jeanne Moreau). Malle [i-a \nceput filmul cu un plan strâns al figurii actri]ei. Ura pe care o nutrea fa]` de so]ul ei [i iubirea pentru Julien – care ajunge s`-[i ucid` [eful [i totodat` rivalul \n dragoste – plaseaz` contextul ac]iunii \nc` din primul cadru. Louis, un pu[ti teribilist, [i prietena sa, Veronique, \i fur` ma[ina lui Julien, \n timp ce eroul se afla blocat \n ascensor. Pe [osea, cei doi se intersecteaz` cu Mercedes 300 SL, la bordul
c`ruia c`l`torea un cuplu german, care \i dep`[e[te u[or [i se pierde \n zare. Ulterior, Louis \ncearc` s` fure modelul sport, \ns` este prins \n flagrant delict de cei doi proprietari. Pu[tiul \i \mpu[c`, apoi \mpreun` cu Veronique, pleac` \ntr-o plimbare la volanul Mercedes-ului, pe str`zile pustii ale Parisului \necat \n cea]a dimine]ii, \n ceea ce avea s` \nsemne o \ntâlnire cu destinul. F`r` automobile, cea de-a [aptea art` [i-ar pierde o parte din identitatea construit` de-a lungul unui veac de istorie. {i, \ntr-adev`r, epoca anilor ’60, care a dat na[tere primului road movie, a fost una de schimb`ri sociale fundamentale \n Europa [i Statele Unite. Automobilul a intrat sub luminile rampei, iar pelicula cinematografic` Doi la drum (1967), ce i-a avut \n rolurile principale pe Audrey Hepburn [i Albert Finney, reprezint` un bun exemplu \n acest sens. Cele dou` staruri hollywoodiene \nf`]i[eaz` un cuplu britanic \n care rela]ia s-a plafonat. Regizorul Stanley Donens ne prezint` frânturi din aceast` rela]ie veche de 12 ani, sub forma unor flashback-uri, pe drumul pe care cei doi \l parcurg spre o petrecere pe Coasta de Azur, la volanul Mercedes-ului 230 SL Cabriolet. Iar amintirea vremurilor fericite de alt`dat` \i ajut` pe cei doi s` umple golul din rela]ia actual`.
Ce au \n comun ma[inile [i filmele? Istoria paralel`. Leg`tura dintre automobil [i cinema poate merge pân` la coinciden]a epocilor de pionierat ale celor dou` domenii. Automobilul a fost inventat de Carl Benz, la Mannheim, \n 1886, pentru ca doi ani mai târziu, so]ia sa, Bertha, s` efectueze prima c`l`torie pe distan]e lungi, pân` la Pforzheim. |n aceea[i perioad`, la Paris, fra]ii Lumière supuneau la experimente o ma[in`rie ce proiecta, pentru prima oar` \n istoria umanit`]ii, imagini \n mi[care pe un ecran fix. {i, pe 28 decembrie 1895, cei doi fra]i au oferit publicului prima demonstra]ie Cinématographe Lumière, organizat` la Grand Café de Paris. A fost actul de na[tere al cinematografiei comerciale. N-a durat mult [i regizorii au v`zut \n automobil un pre]ios instrument stilistic. O poveste de succes ce continu` pân` \n zilele noastre, când ultimul exemplu \n materie \l constituie Via]a ca un pariu (2005), pelicul` ai c`rei principali protagoni[ti sunt Al Pacino, Matthew McConaughey [i noul Mercedes SL.
B`rba]i \n negru II a respectat tipicul oric`rei megaproduc]ii hollywoodiene: urm`riri [i senza]ii tari, gra]ie versiunii E 500 dotate cu propulsor V8.
79
80-85 Stadion:80-85 Stadion
6/20/06
6:46 PM
Page 80
80
DAIMLER ARENA Text
R~ZVAN CODOREAN
|n Stuttgart, leg`tura dintre fotbal [i Mercedes-Benz este cimentat` de stadionul Gottlieb-Daimler, de care se leag` o mul]ime dintre momentele de referin]` pentru istoria Germaniei \n acest sport. Acest complex este \ns` [i unul dintre cele mai importante [i moderne din sportul mondial.
80-85 Stadion:80-85 Stadion
6/20/06
6:46 PM
Page 81
DESTINA}II
S
tuttgart nu pare un ora[ f`cut pentru fotbal. Localitatea \n care se g`sesc gigan]i ai lumii auto precum Daimler-Benz are unul dintre cele mai \nalte standarde de via]` din Germania. Aici abund` milionarii [i nu este de mirare c` ora[ul [i-a cl`dit mai degrab` o reputa]ie de Mecca pentru activit`]i culturale de \nalt` clas`, precum baletul, muzica clasic`, muzee [i teatre. {i, totu[i, lucrurile nu stau chiar a[a. Situat foarte aproape de Elve]ia, acesta este locul \n care na]ionala Germaniei a disputat \ncepând cu 1911 [apte partide interna]ionale \n compania reprezentativei vecine. Tot aici a fost g`zduit, \n 1950, cel dintâi joc dup` al Doilea R`boi Mondial, ca [i \n 1990, \ntâia \ntâlnire dup` reunificarea Germaniei. |n plus, arena de aici a fost gazda golului marcat din foarfec`, \n 1977 (tot contra
Elve]iei), de Klaus Fischer, reu[it` care a primit premiul „Golul Secolului“ oferit de ARD. |n fine, nu trebuie uitat nici faptul c` \n Stuttgart se g`se[te una dintre marile echipe ale fotbalului german, VfB. |nfiin]at` \n 1893, aceast` grupare se afl` \ntre fondatoarele Bundesligii [i are la activ patru titluri de campioan` a ]`rii, 3 Cupe ale Germaniei [i o Supercup`. F`r` \ndoial`, un ora[ strâns legat de compania Mercedes-Benz nu putea s` nu aib` [i o aren` al c`rui nume s` nu fac` leg`tura cu acesta. {i este vorba tocmai de principalul stadion al ora[ului, Gottlieb Daimler, aflat [i pe lista celor care vor g`zdui jocuri importante contând pentru edi]ia 2006 a Campionatului Mondial de Fotbal. Este vorba de [ase meciuri din grupe, un sfert de final` [i jocul care va
81
80-85 Stadion:80-85 Stadion
6/20/06
6:46 PM
Page 82
HARTA WORLD CUP 2006
80-85 Stadion:80-85 Stadion
6/20/06
6:46 PM
Page 83
Stadionul Gottlieb-Daimler este complet acoperit [i se afl` \n inima unui parc imens situat \n nord-estul ora[ului.
Planurile ini]iale i-au apar]inut lui Paul Bonatz [i dateaz` din 1933. decide câ[tig`toarea medaliilor de bronz. Nu este deloc o surpriz` ]inând cont c` este una dintre cele mai avansate construc]ii de acest gen din lume [i, \n plus, se mândre[te cu o istorie de 73 de ani.
Stadionul Gottlieb-Daimler a fost construit \n 1933 de arhitectul german Paul Bonatz. Acesta a fost folosit spa]iul pe care se afla arena lui VfB, intrat` deja \n circuitul interna]ional, iar prima destina]ie avea s`
}inta: nord-est Stadionul este situat \n nord-estul ora[ului, \n suburbia Bad Cannstatt. Pentru a ajunge aici se poate folosi tramvaiul rapid S1, de la gar` (Hauptbahnhof) \n direc]ia Pochingen. De la sta]ia Gottlieb Daimler la aren` se ajunge \ntr-un sfert de ceas \ntr-o plimbare lejer`. Se poate folosi \ns` [i metroul, pe linia U11, caz \n care destina]ia este Schleyerhalle, aflat` la cinci minute de stadion. Biletele de transport pentru o c`l`torie cost` 1,60 euro, dar merit` s` achizi]iona]i Stuttgart Card Plus, care, pentru 14 euro, v` ofer` c`l`torii nelimitate cu ajutorul transportului public pentru o perioad` de trei zile, discounturi \n principalele locuri de distrac]ie ale ora[ului [i intrare liber` la muzee. O facilitate de care pute]i beneficia din plin dac` sosi]i mai devreme la stadion, pentru c` \n imediata apropiere a acestuia se afl` Mercedes-Benz Museum, care v` prezint` exponate reprezentative pentru istoria m`rcii.
fie Festivalul German al Gimnasticii, dedicat noului cancelar Adolf Hitler. De altfel [i arena avea s` poarte numele acestuia: Adolf Hitler Kampfbahn. Stadionul beneficia de o singur` tribun` acoperit` [i oferea o capacitate de 35.000 de spectatori [i pân` \n 1939 avea s` g`zduiasc`, pe lâng` meciurile de fotbal ale lui Vfb sau ale na]ionalei germane, o mul]ime de evenimente sportive, \ntre care [i finala mondial` la box, categoria grea. Dup` r`zboi, stadionul a c`p`tat un alt nume, Neckarstadion, dup` râul Neckar care traverseaz` ora[ul. |n anii ’50 a suferit o mul]ime de modific`ri, construc]ia unei a doua tribune laterale [i a celor dou` peluze (Cannstatter Kurve [i Untertürkheimer Kurve) permi]ându-i s` ajung` la o capacitate de 100.000 de persoane. Urm`toarele modific`ri aveau s` vin` \n 1963, când a fost
80-85 Stadion:80-85 Stadion
A E
6/20/06
6:46 PM
Page 84
PROGRAMUL WORLD CUP 2006
B F
C G
D H
Germania Mexic Anglia Argentina Costa Rica Iran Paraguay Côte d’Ivoire Polonia Angola Trinidad/Tobago Serbia/Muntenegru Ecuador Portugalia Suedia Olanda Italia Spania Brazilia Fran]a SUA Ucraina Croa]ia Elve]ia Ghana Tunisia Australia Coreea de Sud Cehia Arabia Saudit` Japonia Togo Iunie 9 Germania-Costa Rica Polonia-Ecuador 10 Anglia-Paraguay Trinidad-Suedia Argentina-Côte d’Ivoire 11 Serbia-Olanda Mexic-Iran Angola-Portugalia 12 Italia-Ghana SUA-Cehia Australia-Japonia 13 Brazilia-Croa]ia Fran]a-Elve]ia Coreea-Togo 14 Spania-Ucraina Tunisia-Arabia Saudit` Germania-Polonia 15 Ecuador-Costa Rica Anglia-Trinidad Suedia-Paraguay 16 Argentina-Serbia Olanda-Côte d’Ivoire Mexic-Angola 17 Portugalia-Iran Italia-SUA Cehia.-Ghana 18 Brazilia-Australia Japonia-Croa]ia Fran]a-Coreea 19 Togo-Elve]ia Spania-Tunisia Arabia S.-Ucraina 20 Ecuador-Germania Costa Rica-Polonia Suedia-Anglia Paraguay-Trinidad 21 Olanda-Argentina Côte d’Ivoire-Serbia Portugalia-Mexic Iran-Angola 22 Cehia-Italia Ghana-SUA Japonia-Brazilia Croa]ia-Australia 23 Togo-Fran]a Elve]ia-Coreea Arabia S.-Spania Ucraina-Tunisia OPTIMI 24 A1-B2 C1-D2 25 B1-A2 D1-C2 26 E1-F2 G1-H2 27 F1-E2 H1-G2 SFERTURI S1 E1/F2-G1/H2 S2 30 A1/B2-C1/D2 S3 F1/E2-H1/G2 S4 Iul. 1 B1/A2-D1/C2 SEMIFINALE 4 QF1-QF2 SF1 5 QF3-QF4 SF2 FINALA MIC~ 8 Stuttgart FINALA CM 2006 9 Berlin Olympiastadion Sursa: FIFA
80-85 Stadion:80-85 Stadion
6/20/06
6:46 PM
Page 85
|n ultimii 35 de ani, stadionul a fost supus, \n mai multe etape, unui proces profund de modernizare. schimbat sistemul de drenaj, [i \n 1969, atunci când a fost montat` prima pist` de atletism cu suprafa]` sintetic` din Germania. |n acea perioad`, Neckarstadion devenea o loca]ie important` [i pentru marile evenimente atletice, g`zduind \n 1965 finala Campionatului Europei. Cum arena avea s` fie una dintre gazdele CM din 1974, \ntre 1971 [i 1973 a fost supus` unui profund proces de modernizare. Planurile arhitectonice au fost revizuite de Siegel, Wonneberg and Partners, iar ace[tia au decis reconstruc]ia complet` a tribunei principale [i montarea unei noi tabele cu afi[aj alfanumeric. Era doar \nceputul unei noi ere pentru acest stadion. |n 1986, pe când se preg`tea s` g`zduiasc` CE de atletism, a devenit prima aren` german` dotat` cu ecran video gigant. Dup` o final` de CCE, jocuri din Campionatul Euro-
Stuttgart este pentru Germania un pol al milionarilor.
pean de fotbal [i primul meci al reprezentativei Germaniei dup` unificare, \n 1993, atunci când a primit organizarea CM de atletism, Neckarstadion a fost din nou renovat aproape integral. Stadionul a fost acoperit complet, s-au montat scaune pentru to]i spectatorii, capacitatea reducându-se la 45.000 de persoane, s-au creat spa]ii pentru pres` [i televiziune [i au fost complet schimbate sistemul de sonorizare [i instala]ia de nocturn`. Acesta avea s` fie [i momentul \n care arena avea s` fie botezat` Gottlieb Daimler. |ntre timp, la \nceputul noul mileniu, tribuna principal` a primit un nou etaj, care ofer` un plus de 5.600 de locuri, loje VIP. Capacitatea total` este acum de 54.267 persoane, din care 47.757 pe scaune, utilizabile la meciurile oficiale. Tribune care se vor umple pân` la refuz \n perioada C.M.
Gottlieb Daimler Gottlieb Daimler s-a n`scut pe 17 martie 1834 la Schorndorf, la 30 km de Stuttgart. De numele s`u sunt legate prima motociclet`, creat` \n 1885, triciclul dotat cu un propulsor cu carburator [i jigleur (1989), ca [i cea dintâi unitate cu doi cilindri \n V. El avea s` testeze prima motociclet` [i prima ma[in` pe [oseaua care lega Cannstatt de Untertürkheim, care poart` acum numele Mercedes Strasse [i avea s` fondeze, al`turi de Carl Benz, firma Daimler-Benz care produce automobilele Mercedes.
Mercedes Museum este situat \n imediata apropiere a stadionului.
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 86
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 87
C~L~TORII
REALITATE {I FIC}IUNE
TEXT
FOTO
GERO GĂœNTHER
PETER NEUSSER
|nconjurat de mla[tini \n secolul XVIII, Sankt-Petersburg s-a transformat rapid \n capitala Imperiului }arist [i i-a atras pe c`rturarii vremii. Scriitorul Valeri {ubinski ne este ghid \n periplul prin istoria literar` a metropolei ruse.
Finland
RUSSIA
ST. PETERSBURG
Balt
ic
ST. PETERSBURG
Pushkin Moscow
Estonia
Pskov Mikhailovskoe
87
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 88
88
Gra]ie unei colec]ii impresionante, celebrul muzeu Ermitaj atrage turi[ti din toat` lumea.
U
rmeaz` podul! Aten]ie la cap! Barcagiul se apleac`, la fel [i femeia cu tocuri \nalte, iar eu le urmez exemplul. Barca alunec` u[or, trecând pe sub podul jos al canalului, [i se \ndreapt` spre râu, \ntr-un decor desprins parc` din tablourile \n ulei ale arti[tilor ru[i din secolul al XIX-lea. Râul Neva are o l`]ime de aproape un kilometru \n dreptul podului Tro]ki. Malurile \i sunt str`juite de edificii impun`toare; Ermitajul troneaz` pe malul stâng, iar vechea Burs` [i Universitatea se \ntind pe insula Vasilevski. Dinspre port se \ntrez`re[te clopotni]a str`lucitoare a Amiralit`]ii, flancat` de turnul bisericii construite \n interiorul fort`re]ei Petru [i Pavel. |n jurul b`rcii noastre, o mân` de studen]i ai Academiei Navale se \ntrec \ntr-un concurs de canotaj organizat ad-hoc. |n aval, unde macaralele portului par perfect aliniate \n dreptul docurilor, Neva se vars` \n golful Finlandei. V`zut din acest unghi, Sankt-Petersburg pare
Grandoarea este elementul care reflect` stilul de via]` al epocii ]ariste.
acela[i ora[ din vremea marelui Aleksandr Pu[kin. „Iubesc, crea]ie a lui Petru, al t`u decor sumbru [i armonios“, suna un vers al celebrului poet rus. Oricine se hot`r`[te pentru un periplu \n Rusia trebuie s` recurg` la o prim` \ndeletnicire, pl`cut` de altfel: lectura. Pu]ine sunt na]iunile ce ]in la valorile lor literare \n modul \n care o fac ru[ii. Iar asta, pentru c` ]ara aceasta cuprinde nu numai scriitori de talent, ci [i cititori pasiona]i. Evident, oamenii de aici \[i p`streaz` la loc de cinste marii clasici. Pe scurt, oamenii nu fug de literatur`, [i cu atât mai pu]in de Pu[kin. Acest erou romantic virtuos [i emo]ionant, ucis \n duel la vârsta de numai 37 de ani, este omniprezent \n con[tiin]ele bibliofililor din Sankt-Petersburg. „Pentru Pu[kin, Petersburgul este, prin esen]`, ora[ul imperial“, sus]ine Valeri {ubinski, critic, biograf [i poet. „|ns` exist` [i Petersburgul lui Dostoievski, Petersbur-
gul „epocii de argint“ [i Petersburgul lui Daniel Charms, inventatorul versului absurd, care \n perioada sovietic` era autorizat s` publice numai literatur` infantil`, de[i \n realitate nu iubea copiii. Asemeni lui Charms [i celorlal]i scriitori despre care \mi va vorbi \n urm`toarele zile, {ubinski este un tip excentric, \ns` se descurc` excelent prin lumea aceasta demult apus` a poe]ilor, aventurierilor [i sinuciga[ilor, a amatorilor de dueluri [i de b`uturi fine. {i, a[a cum \i st` bine oric`rui intelectual, la cei 40 de ani ai s`i, Valeri este un tip u[or aiurit. Gândurile \i zboar` cu repeziciune, pe m`sur` ce ne plimb`m la pas, prin ora[, pe malurile canalelor \nguste, prin parcuri [i de-a lungul fa]adelor grandioase ale edificiilor ce ascund obi[nuitele blocuri gri. P`[im \mpreun` pe urmele scriitorilor [i eroilor din romanele [i versurile lor. „Totul este decep]ie, totul este un vis, totul nu este a[a cum pare a fi“, suna odinioar` avertismentul lui Nikolai Gogol fa]` de imaginea proiectat` de Nevski Prospekt. Ast`zi, splendidul bulevard, cu cl`dirile sale art nouveau, cu magazinele [ic, cu bisericile [i palatele ce-l str`juiesc, reprezint` locul predilect de plimbare al tinerelor petersburgheze. Sunt deschise, la mod`, „exhibi]ioniste \n sens pozitiv“, a[a cum sus]ine genera]ia mai b`trân`. Sunt \mbr`cate \ndr`zne], cu haine de firm`. Pe marginea trotuarelor a[teapt` limuzine cu geamuri fumurii. S` fie totul decep]ie? Ori vis?
Sankt-Petersburg este casa marilor scriitori [i poe]i ru[i. „Pentru Gogol, Petersburg era o himer`“, explic` {ubinski. O fantom` printre mla[tini ce]oase, un c`tun la r`scruce de drumuri ce s-a n`scut din neant. La \nceputul secolului XVIII, Petru cel Mare [i-a dorit o capital` grandioas`, cl`dit` pe ]`râna jilav` a nordului. A fost un proiect tr`snit, \ncheiat \n timp record. O metropol` cu rol educativ: odat` ce palatele au fost ridicate, aristocra]ia a fost str`mutat` din vilele moscovite. |n poemul s`u „Cavalerul de bronz“, Pu[kin
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 89
Realitate sau fic]iune? Sankt-Petersburg are o bogat` istorie arhitectonic`, dup` cum o arat` [i fa]adele Potemkin.
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 90
Turi[ti, localnici [i \ndr`gosti]i se \ntâlnesc [i se plimb` pe malurile Nevei. |n timpul „nop]ilor albe“, când soarele apune doar dup` miezul nop]ii ...
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 91
...podurile de pe Neva se deschid pentru a permite fregatelor s` treac` de-a lungul r창ului.
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 92
92
zugr`ve[te severitatea ]arului reformator. Nu exist` rus s` nu cunoasc` povestea func]ionarului care [i-a pierdut iubita \ntr-o furtun` la ]`rm [i, ulterior, \[i pierde min]ile. Ajunge apoi s` r`t`ceasc` pe str`zi, urm`rit de statuia suveranului c`lare. Ast`zi, tinerii c`s`tori]i pozeaz` \n fa]a monumentului ce-l \nf`]i[eaz` pe fondatorul ora[ului. Se s`rut`, beau o sticl` de [ampanie din Crimeea, arunc` apoi câteva monede ca s` le poarte noroc [i admir` senin fantoma de piatr` a lui Petru cel Mare. Câteva canale mai \ncolo troneaz` casa \n care a locuit Raskolnikov, protagonistul romanului Crim` [i pedeaps`, al lui Dostoievski. „Dostoievski a fost un autor topografic. Fiecare adres` a fost aleas` cu grij`, fiecare loc \[i avea propria semnifica]ie“, spune {ubinski. Sankt-Petersburgul lui Feodor Mihailovici Dostoievski este SanktPetersburgul omului de rând, cel al cârciumilor afumate [i al cur]ilor interioare. Oprimant, umed [i \ntunecos. Pu[kin \nsu[i a tr`it câ]iva ani \n condi]ii modeste, \n cartierul Kolomna. O zon` \n care, asemeni multor periferii ale metropolelor est-europene, pre]urile din cârciumi [i cafenele sunt derizorii, funinginea a \nnegrit fa]adele cl`dirilor [i te love[ti la tot pasul de tarabe, chio[curi [i c`rucioare \nc`rcate cu pepeni verzi. Dac` dup` o astfel de experien]` sim]i nevoia s` respiri din nou elegan]` [i s` te bucuri de atmosfera decora]iunilor interioare de calitate, nu-]i r`mâne decât s` vizitezi re[edin]a Nabokov. P`rin]ii lui Vladimir Nabokov au locuit \ntr-un veritabil palat art nouveau, din vecin`tatea catedralei Sf. Isac. Printre exponate se num`r` plasa de fluturi a lui Nabokov [i edi]ia neoficial` a bestsellerului s`u, Lolita, scris \n timpul exilului \n Statele Unite. „{i eu am citit Lolita pe foile dactilografiate, \n acele vremuri“, \[i reaminte[te {ubinski. „O mul]ime de publica]ii ilegale circulau pe sub mân`. Pân` la urm`, Nabokov era un nume interzis.“ Cel mai frumos muzeu literar din ora[ este amplasat \ntr-o cl`dire pe care o cunoa[te fiecare [colar din Sankt-Petersburg. „Casa Fântânilor este un loc legendar \n istoria intelectual` a Rusiei“, explic` {ubinski. Con-
Palatul Katerina, ref`cut, este atrac]ia ora[ului Pu[kin (fostul }arskoe Selo).
struit de familia {eremetiev, de]in`toare a unei averi fabuloase, palatul a fost \mp`r]it, dup` Revolu]ia din octombrie 1917, \n locuin]e de uz comun. Fiecare familie a fost instalat` \ntr-o \nc`pere, iar buc`t`ria [i baia erau comune. Camerele ocupate de cea mai faimoas` poet` rus`, Anna Ahmatova, \n care a tr`it al`turi de so]ul s`u, de fosta nevast` a acestuia [i de al]ii, a fost conservat` \n stilul epocii sovietice. Modul de via]` excentric al arti[tilor boemi, seratele pline de tensiune [i scandaluri sunt excelent ilustrate \n Muzeul Ahmatova, \n care pute]i cunoa[te totul despre anii sumbri ai ora[ului. Pe vremea foametei, a tiraniei [i sub asediu, Ahmatova a devenit vocea neoficial` a Leningradului, a[a cum a fost redenumit Sankt-Petersburg sub dictatura comunist`. Poeta a reprezentat un simbol al rezisten]ei. „Cunosc doar un singur ora[ din lume [i m` pot descurca pe str`zile sale chiar [i oarb`, \n somn“, spunea Ahmatova la finele R`zboiului Civil. Am p`r`sit Casa Fântânilor descoperind ast-
fel cât de important` poate fi literatura \n vremuri de restri[te. {i cât de venerat`, de asemenea… Casele de crea]ie literar` constituie veritabile locuri de pelerinaj. Re[edin]a ]arului, de la }arsoe Selo, unde Pu[kin [i, mai târziu, Ahmatova au mers la [coal`, a luat numele scriitorului, \ncepând din 1937. Majoritatea turi[tilor vin la Pu[kin pentru a vedea Palatul Ecaterina, recent renovat. Maiestuoasa oper` arhitectural` decoreaz` peisajul cu albastrul str`lucitor al fa]adelor sale; o adev`rat` cas` din pove[ti, protejat` parc` de aura capelei sale de un galben aprins. |n parcul dimprejur, studen]ii la marin` \[i plimb` la bra] prietenele, turi[tii se relaxeaz` pe iarb`, iar copiii hr`nesc ra]ele. „Am crescut la }arskoe Selo“, m`rturise[te Valeri {ubinski. „Am fost fascinat de apropierea de to]i ace[ti mari autori. |nc` de mic copil am vrut s` m` fac scriitor.“ I-am l`sat pe ceilal]i s` se \nghesuie \n Camera de Chihlimbar, iar noi am preferat s` ne plimb`m prin clasele [colii \n care Pu[kin a atras aten]ia dasc`lilor asupra sa \nc` de la
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 93
C~L~TORII
Ghidul nostru, Valeri {ubinski.
St.-Petersburg a fost mereu \n pas cu moda…
…dar nu a renun]at la venera]ia pentru icoane.
o vârst` fraged`, atât prin talentul, cât [i prin n`zbâtiile de care pu[tiul se ]inea. |n weekend, asemeni majorit`]ii petersburghezilor, Valeri {ubinski se \ndreapt` spre dacha sa din plin` câmpie rus`. L-am \nso]it. La cinci ore de drum de St.-Petersburg se afl` Mihailovskoe, sat amplasat pe fostul domeniul al familiei Pu[kin. Aici s-a refugiat scriitorul, dup` ce ]arul l-a izgonit din Sankt-Petersburg. Iar prin locurile unde odinioar` Pu[kin c`l`torea cu po[talionul, eu am decis s` merg cu ma[ina. {oseaua e str`juit` de p`duri \ntinse, \ntrerupte ici-colo de mla[tini, câmpuri [i sate cu case ridicate aproape \n \ntregime din lemn, ca \n vremurile de odinioar`. Majoritatea par \nconvoiate [i dezmembrate, altele sunt frumos \ntre]inute, \nconjurate de gr`dini de zarzavaturi [i flori. }`r`nci cu n`frame viu colorate urc` fânul \n hambare, \n timp ce oile beh`ie, iar porcii se scald` \n n`mol. La intervale regulate pe marginea drumului stau posta]i ]`rani cu ciuperci, stafide [i fructe de vânzare. E lumea marilor clasici, o lume pe care, pân`
acum, am \ntâlnit-o numai \n edi]iile de colec]ie. Pe drumul spre Mihailovskoe se g`se[te sta]ia de mesagerie pe care Aleksandr Pu[kin a imortalizat-o \n schi]a sa, Po[ta[ul-[ef. Samovarul, ciub`rul cu lapte, farfuria cu pâine – totul a fost strâns laolalt` [i creionat cu minu]iozitate de artist. E o camer` confortabil`, un loc ce-]i \nc`lze[te inima, chiar atunci când ploaia se dezl`n]uie peste câmpurile din jur.
recent [i, prin prisma decorului, merit` ocolul. |n spatele meu se afl` peisajul pe care Nabokov a ]inut s` ni-l zugr`veasc` \n autobiografia sa. Satul, mestecenii, paji[tile [i movilele, râul cu insulele sale de nuferi plutitori [i flori de alge. Ultimul popas al lui Pu[kin \n drumul s`u spre Mihailovskoe l-a reprezentat Pskov. Un ora[ ce \ntruchipeaz` Rusia profund`, a simbolurilor religioase. Urbe \mpestri]at` de
Operele literare te conduc \n culisele acestei regiuni pline de istorie. Câ]iva kilometri mai departe g`sim un alt loc de pelerinaj pentru pasiona]ii de literatur` clasic`. Pe domeniul familiei Ro[destveno, tân`rul Vladmir Nabokov a plecat, pentru prima oar`, la prins fluturi [i, \n aceea[i perioad`, a scris primele sale poeme [i s-a \ndr`gostit. Vila, care a ars \ntr-un incendiu \n 1995, a fost reconstruit`
biserici, majoritatea proasp`t v`ruite, cu clopote mici, ascunse sub minunate clopotni]e ovale. Seara, m` a[ezam pe marginea râului, cu o por]ie de sfecl` [i [a[lâk, raci [i cl`tite pe post de desert, [i contemplam vechea fort`rea]` medieval`. Apus de soare la Pskov, poate cea mai bun` manier` de a p`trunde esen]a spiritului rus…
93
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 94
La cinci ore de mers cu ma[ina de St.-Petersburg se afl` zona \n care Pu[kin a tr`it [i creat dup` ce a fost pedepsit de ]ar.
86-95 Petersburg:86-95 Petersburg
6/21/06
11:09 AM
Page 95
C~L~TORII
A doua zi, \n momentul opririi noastre la M`n`stirea Sviatogorski, m-am reg`sit asaltat instantaneu de zeci de b`trâne cu n`frame, care \ncercau s` m` conving` s` le cump`r florile. Ignorând refuzurile mele repetate, continuau s`-mi ]ipe \n urechi [i s`-mi plaseze \n bra]e buchetele. A[a c` am cump`rat dou`, trei, apoi patru [i pân` la urm` m-am ales cu vreo [apte leg`turi de floricele. Nu cost` cine [tie ce. {i astfel, \nc`rcat cu un bra] de flori, mi-am croit drum pe treptele m`n`stirii. }`r`ncile au dreptate: nu se face s` vii cu mâna goal` la mormântul lui Pu[kin. A[a c` mi-am l`sat ofranda pe p`mântul reav`n [i am \ncercat s`-mi amintesc ce spunea Nabokov despre autorul lui Evgheni Oneghin. Mi-am adus aminte \ns` abia mai târziu, plimbându-m` \n jurul lacului din spatele casei de vacan]` a lui Pu[kin. „Standardul de aur al literaturii noastre“, iat` cum l-a descris Nabokov pe scriitorul s`u favorit.
Un s`tuc care pare desprins dintr-o nuvel`.
Expresia credi]ei: un preot ortodox rus.
INFORMA}II TURISTICE DIN SANKT–PETERSBURG
Perioada mai-iulie este excelent` pentru o excursie, datorit` a[a-numitelor „nop]i albe“. Chiar [i la dou` noaptea ai senza]ia c` abia se \nsereaz`, iar podurile de pe Neva sunt ridicate pentru a permite trecerea fregatelor. Dac` lipsa indicatoarelor rutiere poate transforma o c`l`torie prin ora[ \ntr-o adev`rat` provocare, drumurile cu ma[ina prin regiune – via V\ra [i Pskov, spre Mihailovskoe – nu \]i fac probleme. Nu rata]i magazinul de suveniruri din fort`rea]a Pskovului, unde g`si]i, la pre]uri rezonabile, picturi cu gust, icoane [i farfurii ornate tradi]ional. CAZARE
Grand Hotel Europe Nevski Prospekt, Mihailovskaia 1/7 St.-Petersburg Tel. 007-812/329 60 00 www.grandhoteleurope.com Poate cel mai bun hotel din Rusia, reprezint` punctul de plecare al c`l`toriei \n universul Petersbur-
gului de odinioar`. Dispune de camere spa]ioase [i un serviciu ce faciliteaz` sejurul \n ora[. Nu rata]i sub nici un pretext barul cu caviar, confortabilul salon al fum`torilor (chiar dac` nu face]i parte din aceast` categorie) [i seratele muzicale din restaurantul L’Europe, decorat \n stil art nouveau. Corinthia Nevski Palace Hotel Nevski Prospekt 57 St.-Petersburg Tel. 007-812/380 20 01 www.corinthiahotels.com Un confortabil hotel de afaceri situat pe principalul bulevard din Sankt-Petersburg [i construit \n stil neoclasic. Camerele sunt ornate \n stil artdeco. Oferte speciale [i personal amabil. TIMP LIBER
Restaurant Tamojen\i Pereulok 2 St.-Petersburg
Tel. 007-812/327 89 79 Design banal al acestui stabiliment amplasat \ntr-o fost` magazie de pe insula Vasilevski. Vit` Stroganoff, bor[ [i blini tradi]ionale sunt servite la mese simple, de lemn. O revenire la simplitatea tradi]ional` nu stric` nim`nui \n fosta capital` imperial`. Café Idiot Naberejnaia Reki Moiki 82 St.-Petersburg Tel. 007-812/315 16 75 Botezat astfel dup` unul dintre romanele lui Dostoievski, acest bar lini[tit, situat la demisol, arboreaz` atmosfera boem` a anilor ’30 cu o mul]ime de c`r]i, mobil` veche [i separeuri discrete. |n meniu, pelmeni (cubule]e de paste tip ravioli, umplute cu carne tocat`, varz` acr` c`lit` sau caviar), acompaniate cu muzic` de jazz [i o gam` larg` de votca. WWW.PETERSBURG-RUSSIA.COM
95
96-97 Holiday:96-97 Holiday
6/20/06
6:27 PM
Page 96
96
SUGESTII
Foto: Getty (1); F1-Online (1)
Chile/Insula Pa[telui Sute de statui din piatr` amintesc de vechiul Rapa Nui.
MISTERUL CAPETELOR DE PIATR~ Statuile maoi sunt o explica]ie a notoriet`]ii Insulei Pa[telui. Nu sunt \ns` singurele atrac]ii ale unui loc plin de mister, pe care merit` s`-l vizita]i.
Insula Pa[telui, cu statuile sale masive din piatr`, s-a dovedit mereu un loc anti-Hollywood, reu[ind s`-[i p`streze intacte pacea [i lini[tea. Nici m`car succesul filmului lui Kevin Costner, „Rapa Nui“, nu a izbutit s`-l tulbure. Nu este de mirare, pentru c`, situat \n cel mai estic punct al Polineziei, izolat \n Pacific, acest petic de p`mânt este la 1.900 de kilometri de cea mai apropiat` insul` locuit` [i 3.800 de kilometri de Chile. Este [i motivul pentru care a fost descoperit relativ târziu, \n 1722, atunci când ajungea aici, \n chiar duminica Pa[telui, navigatorul olandez Jakob
Roggeveen, de acest moment fiind inspirat` [i denumirea consacrat` a insulei. Localnicii \i spun \ns` Rapa Nui, ceea ce \nseamn` „Centrul P`mântului“. Dac` ve]i urca pe unul dintre cei doi vulcani de-aici, ve]i \n]elege de ce. Insula de 180 kilometri p`tra]i pare s` fie exact centrul nesfâr[itului Pacific. Pentru a-]i putea bucura ochii cu numeroasele locuri \nv`luite de mister de aici, cea mai bun` solu]ie este s` face]i o lung` plimbare. Nu ve]i rata nimic din ceea ce merit`, iar dac` ve]i avea al`turi [i un ghid, ve]i beneficia [i de o util` expertiz`, ace[tia fiind, \n
marea lor majoritate, [i arheologi. Desigur, principala atrac]ie o reprezint` cele peste 600 de statui maoi (cu o \n`l]ime de pân` la 10 metri). Sunt chipuri cioplite \n piatr` ale celor mai importan]i zei [i [efi ancestrali ai comunit`]ii de aici. Casa Rapa Nui, un mic complex de vile high-class din lan]ul Explora Hotel, reprezint` cel mai c`utat loc de cazare. Acesta organizeaz` o gam` larg` de tururi ale insulei, inclusiv cu mountain bike, dar ofer` [i servicii tipice unui hotel de top din cele mai trendy sta]iuni maritime ale globului. www.explora.com
96-97 Holiday:96-97 Holiday
6/20/06
6:27 PM
Page 97
Foto: W. Tauscher (1), Corbis (1)
VACAN}E 97
Fiji
Rusia
USA/Canada
Vechiul mod de via]` de pe insul` poate fi g`sit \n a[ez`rile mici.
}ar Gold Express ofer` compartimente de lux.
O mare \n miniatur`: Lacul Superior cu insulele sale.
AVENTUR~ |N FIJI
TREN DE LUX
CROAZIER~ PE LAC
Fiji ofer` nu doar plaje demne de albume foto, ci [i \n`l]imi de pân` la 1.300 de metri. Insula principal`, Viti Levu, este dominat` de mun]i, p`duri tropicale [i câmpuri pline cu trestie de zah`r. Indienii [i fijienii reprezint` jum`tate din popula]ie, restul fiind oameni din toate col]urile lumii, sedu[i pe via]` de aceste locuri. Pentru a descoperi adev`ratul Fiji, neschimbat de epoca modern`, este de preferat s` c`uta]i sate izolate, de unde s` porni]i la o plimbare cu un automobil de teren sau pe jos. {i celelalte insule mai mici din arhipelag merit` explorate. Vulcanul verde de pe „insula gr`din`“ Taveuni, cu vegeta]ia sa luxuriant`, Qamea, care are cel mai frumos recif de corali, sunt doar dou` exemple. Pute]i \ncerca \ns` pentru câteva ore [i lini[tea unui atol de corali.
O c`l`torie cu Trans-Siberian Express de la Moscova la Beijing este ceea ce au visat toate genera]iile de globe-trotters. Acum, clien]ii preten]io[i au parte de o astfel de experien]`, beneficiind de confortul unui tren special, „}ar Gold Express“. Acesta este dotat [i cu facilit`]i de lux, fiind cele 12 compartimente denumite „Bol[oi“, echipate cu paturi uria[e, mas`, closet, baie cu du[, dar [i o zon` de recreere \n care se afl` o sofa. Hru[cev a construit vagoanele care ofer` aceste facilit`]i \n anii ’50, pentru oaspe]ii URSS, iar acestea aveau s` fie folosite \n perioada Brejnev [i de conducerea PCUS. C`l`toria pân` la Beijing, cu o distan]` de 7.865 kilometri, dureaz` 16 zile. Se poate merge [i numai pân` \n Siberia, drumul dus-\ntors pân` la Lacul Baikal fiind de 10 zile.
Croazierele pe Marile Lacuri ofer` [ansa de a cunoa[te istoria Americii de Nord \n timpul vacan]ei. Ve]i afla despre vechile triburi de aici, comercian]ii de bl`nuri [i misionate, dar [i modul \n care au luat na[tere modernele metropole care se afl` pe maluri. Cele cinci lacuri care comunic` acoper` o suprafa]` total` de 245.000 de kilometri p`tra]i, astfel c` nu trebuie s` v` mire c` despre Marile Lacuri se spune c` sunt... o mare \n miniatur`. Confortabilul cruiser Columbus pleac` din Chicago (SUA) pentru a-[i \ncheia c`l`toria la Toronto, \n Canada. Pe parcursul drumului ve]i avea prilejul s` vede]i nu doar p`durile \n culori vii, ci [i spectacolul reprezentat de cascada Niagara. La finele celor 9 zile de croazier` vi se ofer` [i o vizit` \n Montreal.
www.hauser-exkursionen.de
www.lernidee-reisen.de
www.studiosus.com
98 Hotspot:98 Hotspot
6:28 PM
Page 98
FOCUS
Foto: Peter Neußer
98
6/20/06
Gra]ie monitoarelor montate \n tetiere, ai parte de distrac]ie la drum lung.
FILME |N MI{CARE Plictiseala pe bancheta din spate este de domeniul trecutului. Monitoarele color din tetiere v` permit s` viziona]i pelicula preferat` chiar \n timpul deplas`rii…
C
inematografele drive-in sunt amenajate de regul` pe locuri virane de la periferia ora[elor. Se adun` sute de ma[ini bar` la bar` [i portier` la portier`, iar uneori, dac` nu e[ti prev`z`tor s`-]i ocupi locul din vreme, ecranul se poate afla chiar [i la 100 de metri distan]`. |ns`, când se opresc motoarele [i \ncepe s` ruleze filmul, parc` ui]i de toate astea. Exist` \ns` [i o alt` variant`. Este vorba de sistemul de entertainment compus din ecrane de 7 inch montate \n tetierele scaunelor din fa]`, care le ofer` pasagerilor posibilitatea de a urm`ri peliculele preferate
\n timpul deplas`rilor. Versiunile „in car cinema“ pentru Clasa R [i GL sunt gata s` satisfac` orice gust, condi]ia fiind s` ave]i la dumneavoastr` DVD-ul preferat, pe care \l ve]i monta \n playerul integrat \n consola central` posterioar`. Exist` [i posibilitatea conect`rii camerei video [i, implicit, s` rula]i filmul vacan]ei pe drumul de \ntoarcere c`tre cas`. Volumul [i luminozitatea se regleaz` cu ajutorul butoanelor de la baza ecranului sau prin intermediul telecomenzii, iar dac` nu dori]i s`-i distrage]i aten]ia [oferului, nu este nici o problem`. Pute]i s` conecta]i c`[tile.
C3 AD Garmin:C3 AD Garmin
6/20/06
6:28 PM
Page 3
C4 AD Mercedes:C4 AD Mercedes
6/20/06
6:29 PM
Page 2