Depresia la creștini » INTERVIU CU ALINA ONEA, CONSILIER CREȘTIN Poate unii veți spune că nu există această expresie, că este o greșeală de exprimare. Alții vă veți întreba dacă există depresie la creștini sau dacă este normal să existe așa ceva în viața creștinului. Din păcate, există și expresia, și depresia la creștini. Chiar dacă știm teoretic cum ar trebui să stea lucrurile în viața creștinului, dacă ne uităm în jur, ne dăm seama că uneori realitatea este cu totul diferită. Fiecare dintre noi am întâlnit la un moment dat prieteni sau cunoscuți, rude sau colegi care au trecut prin stări depresive. Așadar, chiar și noi, creștinii, trecem tot felul de stări, de frici, de experiențe traumatizante, dureri sau pierderi. Cu toate că e greu să recunoaștem, în cele mai multe cazuri avem nevoie de ajutor, de cineva care să ne înțeleagă, să ne asculte, să ne sfătuiască și să se roage cu noi și pentru noi.
CE ESTE DEPRESIA, CARE SUNT CAUZELE ȘI CUM SE MANIFESTĂ EA Depresia este o stare de tristețe profundă, îngrijorare mare, o stare de descurajare continuă, de melancolie caracterizată prin lipsa bucuriei, prin stări de supărare, de dorința de izolare. Ea nu are limită de vârstă, poate apărea atât la copii, cât și la vârstnici. Cauzele care pot duce la depresie sunt fie stresul, fie evenimente negative repetate, nereușite, eșecuri în viață sau în dragoste, boli, pierderea cuiva drag și multe altele. Chiar temperamentul unor persoane poate fi o cauză a depresiei. De asemenea,
4
ALFA OMEGA TV MAGAZIN
atacurile demonice pot cauza depresie sau separarea de biserică poate duce, într-un final, la această stare. O persoană aflată în depresie de obicei își dorește să fie singură, să nu vorbească cu nimeni, de multe ori nu răspunde la telefon, are tendința de victimizare și uneori poate culmina chiar cu tendință de suicid. Am spune noi că toate aceste simptome nu au nimic de a face cu viața frumoasă de creștini. Ceea ce este interesant și mi-a tras atenția au fost Psalmii, pe care, dacă îi studiem cu atenție, putem observa că au anumite pasaje în care putem identifica cu ușurință că persoanele respective au avut anumite stări depresive. Putem vedea în viața regelui David trăiri intense, disperare, pocăință sau părere de rău, durere sufletească profundă dusă până acolo încât avea simptome fizice. Vedem în psalmii lui David vulnerabilitatea lui în fața lui Dumnezeu. Dacă ne uităm în Psalmul 64:1: „Ascultămi glasul, Dumnezeule, când gem”. Apoi în Psalmul 61:2: „De la capătul pământului strig către tine cu inima mâhnită”. Apoi Psalmul 55, o altă trăire: „Îmi tremură inima în mine și mă cuprinde spaima morții, mă apucă frica și groaza și mă iau fiorii”. Apoi Psalmul 31:9: „Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare, fața sufletul și trupul mi s-au topit de întristare, mi se sfârșește viața în durere și anii în suspinuri, mi s-au sleit puterile din pricina fărădelegii mele și îmi putrezesc oasele”. Iată câteva simptome și manifestări clare în aceste versete. Îi putem observa pe împăratului Ezechia într-un episod depresiv, de disperare, când a fost bolnav și s-a întors cu fața la perete. Biblia ne spune despre el că a făcut ce este plăcut înaintea Domnului
întocmai cum făcuse tatăl său, David - a domnit la Ierusalim, a bătut pe filisteni, s-a răsculat împotriva asirienilor și Domnul a fost cu el și a izbutit în tot ce a făcut. Însă, la un moment dat, lucrurile se schimbă: sunt atacați de asirieni și, pe fondul acesta, îl găsim pe Ezechia bolnav de moarte. Profetul Isaia este trimis de Dumnezeu la el să îl anunțe că va muri și să își lase lucrurile în ordine. Ce face Ezechia: se întoarce cu fața la perete și se roagă. Teologii spun că în Psalmul 42 ar fi vorba despre el. Vedem aici trăiri intense și amintiri de când era el sănătos și în putere. Psalmul 42:5 spune: „Pentru ce te mâhnești, suflete, și gemi înlăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda. El este mântuirea mea și Dumnezeul meu”. Vedem cum Ezechia își încurajează singur sufletul. Depresia sau frica pot apărea și după un succes mare. Îl vedem pe Ilie, marele proroc a lui Dumnezeu, după un succes mare, după ce Dumnezeu l-a ascultat și a dat ploaie după o secetă prelungită în care foametea era la culme, după ce Dumnezeu a făcut o minune în fața poporului și în fața a 450 de prooroci ai lui Baal, care sunt omorâți mai târziu, îl vedem fugind speriat după ce primește o amenințare cu moartea din partea Izabelei, soția lui Ahab, rege în acea vreme în Israel. Îl găsim în pustie, rostind o rugăciune (1 Împărați 19:4): „El s-a dus în pustie unde, după un drum de o zi, a șezut sub un ienupăr și își dorea să moară, zicând: Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinții mei”. Apoi îl găsim într-o peșteră, singur, căutând să-și scape viața, plin de frică, însă Dumnezeu îl găsește aici, i se descoperă printr-un susur blând și îi dă alte sarcini de făcut. Chiar și Domnul Isus spune la un moment dat, în grădina Ghetsimani, știind ce urma să se întâmple, în Marcu 14:34: „Sufletul meu este cuprins de o întristare de moarte” și le spune ucenicilor „rămâneți aici și vegheați”. Așadar, putem vedea că în Biblie găsim oameni ai lui Dumnezeu care au trecut prin stări depresive. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că nu aceasta era esența lor, nu acesta era stilul lor de viață, nu aceasta era o stare care să-i caracterizeze permanent însă, la un moment dat, s-au confruntat cu ea. Dacă ești creștin și ai stări de depresie, am o veste bună pentru tine: nu aceasta este starea care trebuie să te caracterizeze. Ea este temporară în viața ta, este în trecere. Ea va poposi în viața ta doar atât cât îi permiți tu. Dumnezeu are un viitor și o nădejde pentru tine. Cu Dumnezeu poți învinge această stare, pentru că în
