Impuls 11

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 1

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 2

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 3

3 Impuls

Cl`dirile existente - o provocare

Un proiect de modernizare reu[it: fostele cl`diri industriale din Bad Hersfeld au fost transformate \ntr-un Centru {tiin]ific.

Cl`dirile au fost atent renovate, fiind aduse la standardele actuale din punct de vedere termic [i tehnic.

l`dirile construite \ntre anii 1950 [i 1970 consum` \n medie de 5-6 ori mai mult` energie decåt cl`dirile moderne. Mare parte a acestei energii se evapor` pur [i simplu prin anvelopantele cl`dirilor insuficient izolate [i care ar avea nevoie de renovare.

Slaba func]ionalitate a sistemelor de umbrire [i instala]iile \nvechite irosesc de asemenea resurse valoroase din punct de vedere ecologic [i economic. Modernizarea cl`dirilor existente este o tem` a c`rei importan]` se afl` \n cre[tere, atåt pentru industria imobiliar`, cåt [i pentru societate. Datorit` pozi]ion`rii lor, de cele mai multe ori \n zonele centrale ale ora[elor, cl`dirile vechi au un mare poten]ial: modernizarea lor nu aduce doar o cre[tere a valorii de pia]` a imobilului respectiv, ea are un efect pozitiv asupra \ntregului mediul urban. Reu[ita moderniz`rii optice [i energetice a cl`dirilor existente va fi provocarea urm`torilor ani pentru arhitec]i [i investitori [i va avea un efect semnificativ asupra ora[elor viitorului.

Prima impresie pe care o face orice cl`dire este legat` inevitabil de

C

aspectul fa]adei, de aceea aici ar trebui s` fie punctul central de plecare. Prin reabilitarea unei fa]ade se poate ob]ine, \n mod evident, mai mult decåt doar o cosmetizare superficial`. Un design contemporan [i modern pentru anvelopa cl`dirii contribuie la identificarea utilizatorului cu cl`direa. Prin \mbun`t`]irea sau restaurarea func]ionalit`]ii cl`dirii cre[te gradul de mul]umire al utilizatorilor, un mediu de lucru f`r` curen]i de aer [i f`r` lumin` orbitoare ac]ionånd \n mod pozitiv asupra motiva]iei utilizatorilor. |ntr- un loc de munc` actual, modern [i atractiv, productivitatea muncii cre[te.

Reabilitarea cl`dirilor asigur` un grad mai bun de \nchiriere [i promite o rentabilitate pe termen lung, \nsemnånd o cre[tere semnificativ` a valorii cl`dirii. |n paginile urm`toare v` prezent`m cåteva cl`diri care au fost reabilitate, din ]`ri str`ine, dar [i de la noi.

Adriana {erban, Alukönigstahl

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 4

Realizat în România Text/Foto: Robert Mollner, Alukönigstahl SRL

Compania cu capital elve]ian Artifex a fost \nfiin]at` \n anul 2005, avånd ca domeniu de activitate confec]iile.

Firma a \nceput activitatea \n spa]iile de produc]ie ale fostei Filaturi Foc[ani. Toate aceste spa]ii sunt spa]ii industriale, construite \n anii 1970.

Anvelopa cl`dirilor era degradat`, ineficient` din punct de vedere energetic, terasa [i sheed-urile aveau un grad ridicat de infiltra]ii.

Astfel, s-a hot`råt reabilitarea spa]iilor \n mai multe etape. Prima etap` a constat \n reabilitarea termic` a terasei. Aceasta era neizolat` termic, iar hidroizola]ia era f`cut` cu membran` bituminoas`, acoperit` de un strat de pietri[. Solu]ia adoptat` a fost una bazat` pe materialele Bauder, [i anume: bariera de vapori Bauder Kompact DSK, termoizola]ie rigid` Buder PIR 160 mm,

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 5

5 Impuls

membran` hidroizolant` Bauder Therm UL 50, membran` hidroizolant` Bauder Karat. Tot \n prima etap` s-au \nlocuit vitrajele sheed-urilor. Acestea erau realizate din geam simplu, \n mare parte fisurat, montat pe o confec]ie metalic`.

Solu]ia tehnic` pentru realizarea luminatoarelor trebuia s` rezolve problemele legate de un montaj rapid [i eficient (f`r` a \ntrerupe activitatea de produc]ie a companiei), s` nu fie dependent` de devia]iile \n plan orizontal [i vertical ale structurii sheed-urilor, s` asigure o etan[are hidrofug` [i termic` corespunz`toare [i, nu \n ultimul rånd, s` fie capabil` s` rezolve problema prelu`rii deform`rii structurii ca urmare a mi[c`rilor seismice [i a diferen]elor de temperatur`. Propunerea f`cut` s-a bazat pe sistemul de pere]i cortin` [i luminatoare Schüco FW50+ care a reu[it s` rezolve toate cerin]ele de mai sus, fiind un sistem flexibil, care permite adaptarea foarte u[oar` la condi]iile din teren, [i pe sistemul AWS 57 Ro, destinat realiz`rii elementelor pentru desfumare-ventilare din luminatoare.

Elementele mobile sunt ac]ionate electric, urmånd ca acestea s`

fie cuplate la un sistem care s` permit` atåt protec]ia la incendiu, cåt [i ventilarea natural` a spa]iilor, pentru diminuarea cheltuielilor cu energia.

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 6

Au existat cåteva zone \n care s-a renun]at la vechile luminatoare care au fost transformate \n sheed-uri. Acestea au fost realizate utilizånd o structur` metalic` folosit` ca suport atåt pentru zonele pline, cåt [i pentru zonele vitrate. Pentru a minimiza gabaritele elementelor, s-a renun]at la folosirea solu]iei tradi]ionale de pere]i cortin` [i luminatoare [i s-a optat pentru o solu]ie de la Jansen – Jansen Viss Basic – care permite utilizarea structurii metalice drept suport de montaj, pe aceasta fixåndu-se ni[te bol]uri speciale din inox care permit montajul garniturilor, geamurilor [i a elementelor de fixare ale acestora. Profitånd de faptul c` \n acest caz suprafa]a vitrat` este vertical`, pentru elementele de desfumare – ventilare s-a folosit sistemul AWS70HI cu feronerie Schüco Tiptronic.

Acest sistem de feronerie permite fabricarea elementelor mobile ac]ionate electric, \n toate tipurile de deschideri (exterioare, interioare, rotative, batante, pivotante etc.) folosind elemente de z`vorare montate \n fal]ul tåmpl`riei. Cablajul [i conexiunile dintre componente este f`cut foarte u[or [i rapid, folosind conectorii speciali proprii sistemului.

aks 11

7/9/12

2:38 PM

Page 7

7 Impuls

|n etapa a doua s-a ref`cut corpul de birouri existent.

Anvelopa exterioar`, pentru a fi eficientizat` energetic, a fost termoizolat` cu vat` mineral` de 10 cm.

Pentru a accentua prezen]a cl`dirii, pe exterior s-a montat o fa]ad` ventilat` din c`r`mid`, iar pentru a o „fixa” \n sit, la partea superioar` s-a montat peste teras` o [arpant` cu o strea[in` generoas`, care \n plus permite iluminatul arhitectural al cl`dirii pe timp de noapte. |n ceea ce prive[te tåmpl`ria exterioar`, pentru minimizarea gabaritelor profilelor [i pentru o durabilitate sporit` \n timp, a fost realizat` utilizånd sistemul de profile din o]el, cu barier` termic`, Jansen Janisol, montajul fiind f`cut \n exteriorul structurii existente, la nivelul vatei minerale.

Compartiment`rile interioare vitrate au fost realizate din profile din o]el Jansen Economy 50 [i Door Line.

Transform`rile de la Artifex, demonstreaz` c` e posibil [i \n Romånia s` se realizeze lucr`ri cu un nivel tehnico-calitativ ridicat, f`r` a face rabat la calitate.

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 8

Crescut din ruine Succese ale proiectelor de modernizare Text/Foto: Schüco International

{coala Max-Eyth [i [coala Oskar-von-Miller sunt cele dou` centre de formare profesional` \n ora[ul Kassel din Germania, de la \nceputul anilor ‘70. |ncepånd din 1995, complexul a fost renovat pe por]iuni.

Cubul transparent din sticl` al noii cantine func]ioneaz` ca o legatur` \ntre cele dou` aripi renovate ale [colii, cea de sud [i cea de vest. Investi]ia total` de 30 de milioane de Euro a acoperit toate aspectele energetice, de siguran]` [i tehnice ale construc]iei: de la izolarea [i renovarea fa]adelor [i acoperi[urilor la \nlocuirea total` a ferestrelor [i a instala]iilor. Printre altele s-au schimbat l`mpile fluorescente cu l`mpi economice [i a fost introdus \n s`lile de clas` un sistem de iluminat reglat pe baza luminozit`]ii. |n anul 2006, a fost renovat` aripa de sud [i cl`direa a fost \n`l]at` cu un etaj, iar din 2007 s-a \nceput renovarea aripii vestice. |n timp ce prima etap` de renovare a vizat \n primul rånd func]ionalitatea \nc`perilor pozi]ionate central (administra]ie, camere de studiu, s`li multifunc]ionale), \n timpul etapei a doua au fost echipate toate centrele de practic` [i de studiu dup` cele mai moderne teorii pedagogice.

Printre altele, s-au realizat spa]ii de clas` multifunc]ionale destinate educa]iei moderne. Din perspectiva creativit`]ii, punctul culminant al renov`rii [i extinderii este, f`r` doar [i poate, cantina ridicat` \n ruinele fostului arsenal, care a fost inaugurat` \n februarie 2009.

Construc]ia renancentist` realizat` \n timpul lui Wilhelm IV, \ncepånd din 1582, a fost atins` \n timpul unui raid aerian \n 1943 [i a ars. |n 1972, au fost demolate dou` treimi din ruine, pentru a face loc unei cl`diri noi pentru [coala Max-Eyth, aflat` \n vecin`tate. Zidurile r`mase au fost asigurate, conservate [i par]ial renovate prin ini]iativa asocia]iei Arsenal Kassel, cu fonduri strånse din dona]ii.

Cubul din o]el [i sticl` \nalt cåt dou` etaje, proiectat de prof. HansJoachim Neukäter, permite elevilor [i vizitatorilor o vedere nestingherit` asupra masivilor pere]i exteriori ai fostului depozit de arme. |n contrast cu zidurile istorice, pavilionul vitrat pe toate cele patru laturi plute[te la aproximativ 70 cm deasupra nivelului solului.

Arsenalul [i cantina au devenit astfel situri istorice. La nivelul superior exist` o punte prin care construc]ia transparent` func]ioneaz` ca un element de leg`tur` \ntre aripile de sud [i de vest ale [colii.

Datorit` limit`rilor financiare, ultimele dou` etape ale renov`rii, (reabilitarea cl`dirii din str. Artileriei, reabilitarea [i echiparea antifoc a coridoarelor) au fost realizate abia \n anii 2010/2011.

O renovare reu[it` poate fi considerat` un pionierat [i un model pentru un \ntreg cartier. Stocul de cl`diri este formativ pentru identitatea ora[elor noastre [i pe acestea trebuie s` le p`str`m. {i, \n cazul \n care cl`dirile vor atinge acelea[i performan]e energetice ca [i construc]iile noi, vom profita cu to]ii.

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 9

9 Impuls

Reabilitarea energetic` a [colii Max-Eyth din Kassel

Loca]ie: Artillerienstrasse/ Wasserstrass, Kassel Antreprenor: Prim`ria ora[ului Kassel Sisteme SchĂźco utilizate: Royal S65 E30, AvanTec, AWS 70BS.HI, ADS 80 FR30, jaluzele BEB, Royal S 65N, Royal S 65 N RS, Royal S 70, Firestop II, FW 60+HI. Informa]ii Anul construc]iei

1971

Suprafa]a fa]adei \nlocuite

50

m2

Suprafa]a ferestrelor \nlocuite

1200

m2

Suprafa]a u[ilor \nlocuite

300

m2

Valori Uw

\nainte de renovare

dup` renovare

Fa]ad`

4,30

1,5

W/m2K

Ferestre

4,30

1,4

W/m2K

U[i

4,20

1,7

W/m2K

Media ponderat` pe suprafe]e

4,29

1,47

W/m2K

Economii de combustibil

61.143

litru/an

Anual 1, 2

33.629

euro/an

Economii de CO2, pe an

190.705

kg CO2/an

Economii

1 2

la un randament de 85% al \nc`lzirii pentru pre]ul de 55 c/litru

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 10

O excelent` reabilitare energetic` Text: Adriana {erban, Alukönigstahl Foto: Schüco International

omplexul de apartamente modernizat „Torenflat“ din Zeist (la 5 km spre est de Utrecht) a fost deja premiat de dou` ori: a primit Premiul Benelux Aluminium 2009, la categoria construc]ii de locuin]e/renov`ri [i Europäischen Aluminium Award (EAA), la sec]iunea construc]ii eficiente energetic.

Cl`direa a fost echipat` cu o nou` fa]ad` din elemente [i a redus emisiile de CO2 cu peste 290.000 kg anual. Au fost utilizate sisteme de profile din aluminiu, din seriile Schüco USC 65, ASS 70 FD [i AWS 65.

C

Complexul „Torenflat“ este un bloc de locuin]e foarte mare, cu 484 apartamente distribuite pe 19 etaje. Dimensiunile construc]iei sunt impresionante: 108 m lungime, 27 m l`]ime [i 58 m \n`l]ime. |n apartamentele orientate spre vest [i spre est locuiesc aproape 1.100 de persoane. Cea mai mare provocare pentru arhitec]ii care s-au ocupat de acest proiect de mari dimensiuni a fost s` g`seasc` o solu]ie pentru reabilitarea celor 15.500 m2 ai fa]adei, care s` fie de \nalt` calitate arhitectural`, cu eficien]` energetic` ridicat` [i care s` deranjeze cåt mai pu]in locuitorii blocului ce urmau s` r`mån` \n imobil pe toat` durata lucr`rilor. Un aspect pozitiv pentru arhitec]i a fost faptul c` accesul \n apartamente, f`cåndu-se din coridorul central, nu a fost \ngreunat de lucr`ri. Pentru minimizarea disconfortului fonic s-a c`utat un sistem pentru fa]ad` a c`rui fixare s` necesite un num`r minim de g`uri \n construc]ia de beton existent`.

Noua fa]ad`, pentru care \mpreun` de fasadierul olandez [i produc`torul de sistem Schüco au fost realizate profile speciale, a fost fixat` \n final doar \n trei puncte pentru fiecare element, prinderea f`cåndu-se \n fa]a fa]adei existente. A fost un lucru benefic faptul c` pentru montarea noii fa]ade s-au putut folosi g`urile de prindere ale balustradelor de balcon existente. |nainte de alegerea variantei constructive finale, s-a realizat \n labo-

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 11

11 Impuls

ratorul de fa]ade al firmei Schüco o mostr` de 25 m2, la dimensiuni originale, care a servit tuturor celor implica]i \n proiect pentru a g`si solu]ia optim` pentru profilul folosit \n aceast` construc]ie.

Noua fa]ad` „\nvele[te“ acum cl`direa ca „o jachet` cald`“: elementele prefabricate ale fa]adei din aluminiu au eliminat pun]ile termice, iar aspectul cl`dirii, care nu mai corespundea momentului actual, a fost schimbat \n mod evident. Pe noua fa]ad` sunt vizibile etajele, dar nu mai apare „structura \n straturi„ anterioar`. Arhitec]ii i-au dat cl`dirii un caracter monolitic, care prin nuan]ele colorate folosite pentru parape]ii opaci, de la ro[u \nchis la alb-roz, devine mai dinamic.

Viteza [i logistica renov`rii acestei fa]ade au fost [i ele impresionante: dou` macarale mobile au ridicat elementele de fa]ad` prefabricate pe pozi]ia prestabilit`. Astfel, au fost finalizate \n fiecare zi circa 150-200 m2 de fa]ad`.

Renovarea imobilului a adus o calitate mai bun` a vie]ii [i pentru chiria[i. Chiar [i cei care ini]ial erau sceptici au fost convin[i ulterior: calitatea locuirii \n imobil a crescut semnificativ datorit` noii fa]ade. Balcoanele s-au transformat, datorit` noii fa]ade, \n logii perfect func]ionale, m`rind astfel suprafa]a util` a apartamentelor. |mbun`t`]irea standardului locuin]elor are efect pozitiv [i pentru proprietarii blocului: dac` \nainte de renovare frecven]a de schimbare a chiria[ilor era de circa 33%, acum aceasta a sc`zut sub 13%.

Hot`rårea de reabilitare a complexului de locuin]e a fost de mare rezonan]` pentru \ntregul cartier. Proiectul „Torenflat” a inclus, pe lång` reabilitarea blocului, construc]ia unui nou centru de s`n`tate, cu o suprafa]` de 2.000 m2, care serve[te [i ca intrare pentru blocul de locuin]e. La etajul al doilea al cl`dirii noi se mai g`sesc printre altele farmacie, cabinete medicale [i un centru de ajutor social, care le stau la dispozi]ie tuturor locuitorilor din Zeist.

Proiectul „Torenflat” stabile[te astfel ni[te repere pentru viitor, din punct de vedere energetic, economic [i social.

Elementele de fa]ad` au fost preg`tite cu mult` precizie, iar muncitorii au avut nevoie doar de cåte o zi pentru fiecare apartament.

Modernizarea \mbin` un minim de investi]ie cu un efect maxim din punct de vedere social [i economic. Un proiect ce a devenit un veritabil model pentru modernizarea energetic` a cl`dirilor reziden]iale de acest gen, din \ntreaga lume. Acesta a fost comentariul juriului de la European Aluminium Awards, care a desemnat cå[tig`tor acest proiect la categoria Locuin]e eficiente energetic \n 2009. |n sec]iune se vede modul de prindere al fa]adei pe construc]ia existent`. G`urile existente pe balcoane sunt folosite pentru fixarea fa]adei noi.

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 12

Armonie [i schimbare Parasolare Schüco ALB pentru un obiectiv istoric Text/Foto: Schüco International

Cl`direa amplasat` la num`rul 20 pe strada Norrlandsgatan \n Stockholm este dovada clar` c` un sistem de parasolare cu func]ionare Hi Tech se poate integra foarte elegant [i la un obiectiv istoric. Aici, pentru o fa]ad` boltit`, s-a dezvoltat o solu]ie special`, care r`spunde actualelor cerin]e energetice, \nglobånd [i reinterpretând elementele estetice ale fa]adei existente.

Elementele cu sec]iune eliptic` ale sistemului de parasolare Schüco ALB au fost curbate pe dou` nivele pentru a urma curbura acoperi[ului. |n cazul multor obiective realizate \n toat` lumea de c`tre arhitec]i binecunoscu]i, parasolarele cu lamele late s-au afirmat ca o solu]ie inovativ` pentru designul fa]adelor. Prin pozi]ionarea orizontal` sau vertical`, prin varietatea de forme, culori [i materiale (pot fi din

aluminiu sau din sticl`) a lamelelor se ob]in o multitudine de imagini pentru fa]ade. Deseori, brise soleil-urile sunt folosite [i pentru eviden]ierea unor zone din fa]ad`. Varianta de ac]ionare motorizat` ofer` o eficien]` sporit` protec]iei solare [i umbririi, prin reglarea pozi]iei lamelelor \n func]ie de \n`l]imea soarelui [i condi]iile de iluminare, având o fiabilitate ridicat`, independent` de condi]iile meteorologice, [i rezisten]` \n timp.

O tem` de proiectare foarte preten]ioas` Integrarea lamelelor \ntr-un obiectiv istoric pare o tem` de proiectare preten]ioas`, din pricina contrastului puternic \ntre stilurile [i materialele folosite. C` este posibil`, a dovedit biroul de arhitectur` Koncept Stockholm AB, \n proiectul de renovare [i modificare a unei cl`diri comerciale [i de afaceri din Stockholm.

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 13

13 Impuls

Imobilul din strada Norrlandsgatan nr. 20 este o cl`dire cu patru etaje, construit` la sf창r[itul secolului 19. Se caracterizeaz` printr-o expresiv` fa]ad` cu stucaturi, care, la nivelul primelor dou` etaje, este ornat` cu br창uri de olane. Pozi]ionat` excelent, la col]ul a dou` str`zi, \n zona exclusivist` a ora[ului, cu circula]ie pu]in`, era foarte potrivit` pentu o completare func]ional` [i o \mbun`t`]ire vizual` printr-o reabilitare exigent`. Modurile diferite de utilizare a cl`dirii, comer] la parter [i suprafe]e de birouri (respectiv locuin]e) la nivelele superioare, corespunde \ntocmai func]iunilor originare, a[a cum sunt multe alte cl`diri istorice din centrul ora[ului.

Renovarea [i reconstruc]ia acoperi[ului Arhitectul Johan Larsson [i-a asumat tema de reabilitare a cl`dirii istorice, \n primul r창nd prin conceperea unui nou etaj sub acoperi[ pentru extinderea func]ional` [i atractiv` a spa]iului de birouri. |n contextul construc]iilor actuale, atractiv \nseamn` \mbinarea \ntre transparen]`, spa]iu larg generos [i eficien]` energetic` prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru fa]ade, materiale [i instala]ii.

Principiile construc]iilor verzi [i cerin]ele pentru construc]ii biodinamice necesit` o abordare inteligent`, flexibil` pe tema transparen]ei. Acest lucru este valabil mai ales pentru zona acoperi[ului, unde exist` posibilitatea supra\nc`lzirii. Dac` se exclude reducerea luminii incidente prin mic[orarea suprafe]elor de sticl`, problema se poate rezolva doar printr-o construc]ie exterioar`, dinamic`, de umbrire. Astfel, p창n` la 95% din energia solar` nedorit` este blocat`, [i \n acest caz este necesar doar un aport redus al instala]iei de climatizare pentru men]inerea unei temperaturi confortabile \n spa]iul de birouri.

Proiectul pentru mansard` a integrat armonios tehnologia [i aspectul fa]adelor moderne \n ambian]a istoric` din jur. Prin forma sa u[or retras`, de fapt un acoperi[ de mansard` rotunjit, noul etaj se refugiaz` din prim-planul fa]adei, f`r` s` renun]e \ns` la

interac]iunea stilistic` cu elementele fa]adei istorice. Arhitectul a preluat rasterul orizontal dominant [i l-a transferat asupra sistemului de lamele.

La aproximativ trei sferturi dintre obiectivele realizate cu sisteme de parasolare cu lamele s-a folosit o solu]ie individualizat`, dezvoltat` din sistemul de baz`. Este rolul fasadierului s` asambleze componentele particularizate pe construc]ie. Pentru acest obiectiv, o provocare a fost forma arcuit` a acoperi[ului [i col]ul rotunjit \n form` de dom. Realizarea zonei de col] a depins de dimensionarea fiec`rei lamele [i a putut fi realizat` doar dup` curbarea pe dou` niveluri.

Prin excelenta colaborare \ntre arhitect, constructorul de fa]ade, produc`torul de sistem [i firma specializat` \n curb`ri de profile s-a reu[it finalizarea unui proiect exemplar, [i s-a ob]inut renovarea [i reabilitatea energetic` a unei cl`diri istorice, care a fost ulterior clasificat` conform Green Building.

aks 11

7/9/12

2:39 PM

Page 14

Schüco International la Intersolar Europe 2012 – energie verde pentru acas` [i la serviciu Text: Adriana {erban, Alukönigstahl Foto: Schüco International

rezen]a de anul acesta a companiei Schüco International \n hala B3, la standul 310 s-a concentrat \n mod clar pe posibilit`]ile de dezvoltare ale partenerilor [i clien]ilor. Sub deviza de anul acesta a expozi]iei, „Afaceri \n cre[tere pentru pie]e \n schimbare”, compania a dovedit, pe baza numeroaselor exemple de cl`diri reziden]iale [i de birouri, c` implementarea noilor energii curate \nc` renteaz` din punct de vedere ecologic [i economic, chiar dac` subven]iile guvernamentale sunt \n sc`dere. |n plus, Schüco [i-a demonstrat \nc` o dat` puterea ca furnizor de sisteme care combin` cele mai diverse componente ale vastului s`u portofoliu de produse: de la producerea energiei regenerabile pån` la sisteme complete, perfect compatibile \ntre ele. Scopul acestor combina]ii este de a produce [i utiliza cåt mai mult` energie proprie, reducånd astfel costurile cu energia din resurse fosile, atåt \n cazul locuin]elor uni- sau multifamiliale, cåt [i \n cel al imobilelor comerciale cu cele mai variate dimensiuni [i dot`ri.

P

Solu]ii de sistem pentru imobile reziden]iale Oferta pentru antreprenorii particulari de imobile reziden]iale cu unul sau dou` apartamente spune c` pentru a reduce costurile cu energia trebuie s` creasc` produc]ia individual` de energie. Acest lucru este perfect valabil ast`zi, cånd energia produs` din resurse fosile este tot mai scump`, iar energia produs` individual ofer` siguran]` \n planificarea pe termen lung. Pentru aceast` categorie de beneficiari, Schüco ofer`, atåt \n cazul construc]iilor noi, cåt [i \n cel al reabilit`rilor, un [ir \ntreg de produse pentru producerea energiei termice [i electrice, pentru acumularea energiei, pentru comandarea inteligent` a instala]iilor, precum [i solu]ii e-Mobile, demonstrånd astfel cum utilizarea noilor energii \n sisteme compatibile \ntre ele poate fi continuu \mbun`t`]it`. |n acest mod, fiecare cas` poate produce singur` o mare parte a energiei necesare consumului propriu.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 15

15 Impuls

Curent electric „verde“ pentru mediul de lucru Abordarea \n cazul cl`dirilor comerciale [i unit`]ilor de produc]ie este destul de similar`. {i aici se pune problema de a produce curent electric [i de a-l folosi local, pentru a deveni independent de pre]ul ascendent al energiei electrice. Curentul solar este ideal pentru utilizare \n activit`]i productive deoarece curbele de \nc`rcare sunt foarte asem`n`toare \n timpul unei zile. Modelele de calcul f`cute pentru instala]ii fotovoltaice optim dimensionate arat` c` pentru un grafic de \nc`rcare corespunz`tor este posibil` acoperirea a 70-90 de procente din necesarul energetic, din produc]ie proprie. Astfel, costurile pentru 1 Kwh curent verde produs independent, folosit 80% pentru sine, ating de exemplu doar aproximativ 0,14 euro pentru o perioad` de 20 de ani. |n schimb, costul pentru curentul electric produs din resurse fosile, \n cazul companiilor cu un consum de mai pu]in de 100.000 kWh pe an este de obicei \n jur de 0.19 euro pe kWh. Presupunånd c` pre]ul energiei este \n permanent` cre[tere, investi]ia \ntr-un sistem fotovoltaic se amortizeaz` rapid. Reducerea costurilor cu energia devine astfel argumentul principal. Faptul c` exist` [i posibilitatea unor subven]ii (certificate verzi) nu face decåt s` \mbun`t`]easc` rezultatul. Schüco a prezentat la Intersolar acest poten]ial prin patru studii de caz [i solu]ii model: unitate de produc]ie, atelier, \ntreprindere comercial` [i \ntreprindere prestatoare de servicii. |n contextul solu]iilor oferite pentru medii de lucru a fost prezentat un nou sistem de montare pentru acoperi[uri plate [i ondulate, precum [i un sistem modular extensibil de carport solar.

Sistemul de montaj Schüco MSE 100 este un sistem foarte sigur [i u[or pentru cele mai diverse tipuri de acoperi[. |nvelitoarea acoperi[ului nu este transpus` de c`tre sistemul de sus]inere.

Prin pozi]ionarea modulelor cu o \nclinare de 5°, pån` la 90% din suprafa]a net` a acoperi[ului poate fi folosit` pentru producerea curentului electric – independent de orientarea modulelor.

Datorit` unghiului mic de \nclinare al modulelor, construc]ia rezultat` este optim` din punct de vedere aerodinamic, iar cå[tigul energetic este foarte bun, datorit` panourilor fotovoltaice cu strat amorf.

Ast`zi, \n Germania sunt folosite deja multe acoperi[uri [i fa]ade pentru producerea energiei electrice solare, economice [i ecologice. Fabricile, centrele comerciale, culturale sau de agrement prezint` suprafe]e neutilizate, dar cu un mare poten]ial pentru producerea curentului electric, [i anume suprafe]ele mari ale parc`rilor. Pentru aceast` situa]ie, Schüco a propus un sistem modular extensibil de carport, disponibil \n dimensiuni diferite, care r`spunde tuturor cerin]elor privind \nc`rc`rile din vånt [i z`pad`. Curentul electric produs aici poate fi utilizat \n cl`dirile din imediata apropiere, livrat \n re]eaua public` sau folosit pentru \nc`rcarea autovehiculelor electrice. |n plus, acum avem un produs absolut nou \n portofoliul Schüco, [i anume coloane de \nc`rcare \n diverse variante constructive.

Prezen]a Schüco International la Intersolar Europe 2012 a demonstrat \nc` o dat` implicarea companiei pentru g`sirea de noi solu]ii, viabile, pentru viitorul nostru, al tuturor.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 16

Institutul de cercetare PRO-DD Text: ADA Architecture Design Agency Foto: Alukönigstahl

Denumire: Institutul CDI: Produse High Tech pentru Dezvoltare Durabil` PRO-DD Beneficiarul investi]iei: Universitatea Transilvania Bra[ov Proiectant arhitectur`: SC Agen]ia de Arhitectur` [i Design ADA SRL, Bra[ov Arh. Nicolae }aric, arh. Lorand Bartha, arh. Roxana Clipea, t.arh. {tefan Olah.

Suprafa]a desf`[urat`: aprox. 20.000 mp

Institutul de cercetare PRO-DD face parte dintr-un proiect mai amplu al Universit`]ii Transilvania, care va avea ca finalitate realizarea unui campus universitar complex, cu cl`diri pentru educa]ie, cazare, spa]ii de agrement etc. Proiectul, \nceput \n 2008, a avut ca prim pas realizarea unui Masterplan pentru terenul de aproximativ 20 ha desemnat pentru viitorul campus.

Prima etap` de construc]ie, demarat` \n 2010, include realizarea institutului de cercetare dedicat cercet`rii \n cadrul programelor de masterat [i doctorat.

Institutul de cercetare (finalizat \n luna martie anul curent) este compus dintr-un ansamblu de dou`sprezece corpuri de cl`dire care ad`postesc spa]ii de laboratoare [i studiu, la care se adaug` corpul de cl`dire care une[te laboratoarele [i \n care se reg`sesc spa]ii cu func]iuni publice (cafenea etc.).

Institutul a fost gåndit ca un exemplu de cl`dire cu consum redus de energie, care s` \nglobeze surse de energie alternativ` – unul din domeniile de cercetare al Universit`]ii Transilvania (panouri solare, energie geotermal` – pompe de c`ldur`).

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 17

17 Impuls

Volumetrie [i structur` Cl`direa este compus` din dou`sprezece volume (demisol, parter [i etaj), identice, amplasate de o parte [i de alta, \n lungul unei circula]ii \nchise, continue, sub care s-a amplasat un subsol tehnic ce deserve[te tot ansamblul. Astfel s-a creat un corp de leg`tur` cu cåte [ase corpuri de laboratoare pe fiecare latur`. |n zona central`, corpul de leg`tur` se dilat`, creånd un spa]iu de recep]ie amplu, care, de altfel, con]ine func]iunile publice ale institutului (punct informare, cafenea, alimenta]ie public` etc.).

Corpurile laboratoarelor s-au realizat pe o structur` din cadre de beton armat, optimizat` din punct de vedere economic, corpul de leg`tur` pe structur` metalic` creånd posibilitatea unei conlucr`ri mult mai bune cu \nchiderea complet` din sticl`.

Conceptul Low-Energy Cl`direa a fost gåndit` s` corespund` cerin]elor privind consumul redus de energie. Din acest motiv s-a pus un accent mare pe alegerea compozi]iei pere]ilor exteriori [i ai suprafe]elor vitrate.

De asemenea, \n pozi]ionarea cl`dirii [i a spa]iilor \n cl`dire, s-a ]inut cont de orientarea fa]` de punctele cardinale, urm`rindu-se realizarea unui raport optim \ntre plin [i gol [i expunerea la soare.

Astfel, c`tre sud [i est, respectiv vest, s-au creat suprafe]e vitrate extinse, iar c`tre nord, acestea au fost reduse la minimul necesar exploat`rii spa]iului \n condi]ii optime.

Pe acoperi[ul corpurilor de laborator se vor instala panouri solare, iar \n jurul cl`dirii s-au realizat pompe de c`ldur` de mare [i mic` adåncime, care, \mpreun`, s` produc` energia necesar` atåt func]ion`rii cl`dirii, cåt [i dezvolt`rilor ulterioare.

De asemenea, pentru reducerea consumului de energie, la etajul corpurilor laborator, \n spa]iile de studiu, s-au instalat tuburi solare care s` asigure lumina natural` \n adåncimea cl`dirii.

Anvelopa La proiectarea anvelopei corpurilor de laborator, s-a avut \n vedere \n primul rånd problema izol`rii termice corespunz`toare, iar \n al doilea rånd orientarea corect` a cl`dirii [i a suprafe]elor vitrate. Astfel fa]adele sud [i sud-vest sunt vitrate \n propor]ie de 70%, pe cånd la fa]adele spre nord suprafa]a de sticl` este sub 5%. Pentru o izolare termic` s-a ales realizarea pere]ilor exteriori din blocuri termoizolante tip „Y-Tong” placa]i \n exterior cu panouri termoizolante de 10 cm. Aceast` stratifica]ie a pere]ilor permite atingerea unui transfer termic foarte redus. Pentru zonele vitrate s-a ales varianta folosirii sticlei tri-strat cu compozi]ia de 6-20-4-14-4, ajungåndu-se la un coeficient de transfer termic de 0,7 WmpK. Corpul de leg`tur` s-a proiectat cu o anvelop` realizat` complet din sticl`, devenind astfel un spa]iu deschis, luminat, care d` senza]ia mai mult de exterior decåt de interior. Structura metalic` aparent` sus]ine \nchiderea transparent` realizat` din pere]i cortin` structurali (pe sistem Schüco FW50+SG) cu aceea[i compozi]ie a sticlei ca [i la laboratoare.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 18

Hotel Diesel Text/Foto: Dorin {tefan Adam

Beneficiar: S.C. Diesel Servcom S.R.L. Arhitectur`: Mån`delucru – Dorin {tefan Adam, M`d`lina Iftimi Antreprenor: Advan Construc]ii Tåmpl`rie fa]ad`: Alukönigstahl Situl acestui hotel se afl` pe malul lacului Floreasca [i este unul dintre acele amestecuri ciudate de zonific`ri atåt de caracteristic Bucure[tiului: spa]ii verzi, \n care nu ai voie s` construie[ti nimic, se \nvecineaz` direct cu zone \n care, dimpotriv`, contextul urban intens primeaz` [i ai voie s` construie[ti foarte mult. A[a se explic` de ce printre [i \n spatele fragmentelor de p`dure (uneori complet abandonate) apar cl`diri masive [i de ce cl`diri de birouri sau locuin]e stau lång` chio[curi, terase [i alte construc]ii provizorii sau abandonate.

O prism` alb` r`sare dintre copaci. Volumul este destul de compact \ncåt s` lase cåt mai mult teren liber, dar nu prea restråns \n plan, astfel \ncåt s` devin` prea \nalt. Partiul este simplu [i clar: camere \n dublu tract la nivelurile superioare, \n timp ce parterul [i etajul 1 r`mån spa]ii publice deschise c`tre lac. Parterul dep`[e[te \n l`]ime prisma de baz`, creånd o teras` generoas` pentru saloanele de la etajul 1.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 19

19 Impuls

Expresia cl`dirii corespunde func]iunilor [i rela]iilor cu vecin`t`]i diferite. Nivelurile publice sunt aproape complet vitrate, \n timp ce camerele primesc goluri individuale. C`tre sud ([i ora[) un simplu dreptunghi este perforat de mari ferestre p`trate; c`tre nord ([i lac), o ram` ie[it` \n consol` \ncadreaz` planul fa]adei propriu-zise, ritmat de u[ile-fereastr` aliniate decalat. Regret`m eliminarea din considerente de buget a solu]iei de tip cortin` sau gril` de pe aceast` fa]ad`. E o pierdere [i dispari]ia copertinei ce ar fi trebuit s` acopere par]ial terasa de la etajul 1 [i care ar fi legat mai bine prisma general` de parterul extins. Ni se pare \ns` c` [i a[a cl`direa st` bine \n panorama malurilor de sud [i de vest ale lacului: o reinterpretare contemporan` curat` a cutiei moderniste albe ie[ind dintre arbori.

Amenajarea interioar` [i unele dintre detaliile exterioare (cum ar fi balustradele din fier forjat, de exemplu) corespund unei viziuni foarte diferite de cea esen]ial` a proiectului. R`mĂĽne ca punct forte al demersului coeren]a unei inser]ii \ntr-un context destul de dificil.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 20

Solu]ii pentru renovarea cl`dirilor istorice Text: ing. Daniela Badea, Alukönigstahl Foto: Jansen AG, Königstahl Polonia

enovarea cl`dirilor, [i mai exact modul \n care se face acest lucru \n Romånia, a stårnit de nenum`rate ori nemul]umiri \n råndul arhitec]ilor. Acest lucru s-a \ntåmplat \n primul rånd din pricina modific`rii arhitecturii exterioare a cl`dirii, cauzat` fie de utilizarea unor finisaje exterioare complet diferite de cele ini]iale, fie de \nlocuirea tåmpl`riei existente cu variante constructive noi, care din p`cate, din diverse motive, nu respect` nici aspectul [i nici configura]ia celor vechi.

Pentru acest segment de renovare a cl`dirilor vechi, dar [i pentru cl`dirile noi, combinånd o]elul cu un material compozit foarte rezistent, firma Jansen a dezvoltat o nou` genera]ie de profile foarte fine – seria Janisol Arte. Aceasta ofer` o mare libertate de crea]ie, atåt pentru proiectele noi, cåt [i pentru cele de renovare. Fiind alc`tuit` din profile zvelte, cu o l`]ime vizibil` de 25 mm \n cazul tocurilor [i de 40 mm \n cazul [prosurilor, seria Janisol Arte permite realizarea de vitrine fixe, \n care se pot insera o gam` variat` de elemente mobile, ferestre sau u[i de balcon, atåt cu deschidere interioar`, cåt [i cu deschidere exterioar`.

Dac` \n ianuarie 2011, dat` la care acest sistem a fost introdus pe pia]`, elementele mobile nu puteau dep`[i \n`l]imea de 1.600 mm, putem afirma acum c` sunt disponibile solu]ii constructive care permit atingerea unor \n`l]imi de pån` la 2.200 mm, r`månånd valabil` \ns` restric]ia care impune ca suprafa]a maxim` a unui ochi de geam s` nu dep`[easc` 1 m2. |n plus, putem vorbi acum [i despre vitrine sau elemente mobile curbe la partea superioar`, o variant` foarte des \ntålnit` atunci cånd ne gåndim la renovarea

R

|nainte de renovare

aks 11

7/9/12

5:10 PM

Page 21

21 Impuls

cl`dirilor vechi, profilele putånd fi curbate \ncepånd de la o raz` de 300 mm.

Stabilitatea acestor profile este rezultatul utiliz`rii a dou` materiale rezistente, \mbinate \ntre ele cu o nou` tehnologie, care permite ob]inerea unui ansamblu foarte rigid [i performant. F`r` a fi un produs revolu]ionar, profilele din o]el sunt mult mai robuste decåt omoloagele lor din aluminiu. Tehnologia modern` de sudur` cu laser permite realizarea unor profile speciale, care pe lång` designul personalizat confer` [i o rezisten]` static` m`rit`. Cu astfel de solu]ii performante s-au putut realiza vitrine cu dimensiuni spectaculoase, de pån` la 6,5 m \n`l]ime [i 2,2 m l`]ime, dac` ne gåndim la dimensiunile vizibile foarte reduse ale profilelor seriei Janisol Arte. Din punct de vedere al designului interior, se poate alege fie varianta \n care baghetele pentru fixarea geamurilor sunt aliniate la fa]a interioar` a profilelor, fie varianta \n care acestea sunt pu]in retrase \nspre interiorul profilului, marcånd astfel fiecare ochi de geam.

Adåncimea profilelor seriei Janisol Arte fiind de 60 mm, vitrarea se poate face cu geamuri termoizolante duble sau triple a c`ror grosime poate ajunge pån` la 34 mm. |n ideea de a r`måne \n perfect` concordan]` cu zvelte]ea profilelor, elementele mobile pot fi echipate cu dou` variante de feronerie, una din o]el [i o a doua din o]el inox, care p`streaz` acela[i aspect fin [i elegant, caracteristic seriei.

Datorit` conductibilit`]ii termice mult mai reduse a o]elului, dar [i a suprafe]elor vizibile mult mai \nguste, tocul [i cerceveaua unui element mobil au \mpreun` 60 mm l`]ime. Astfel, un element de tåmpl`rie realizat cu profilele Janisol Arte ofer` pe de o parte o zon` de lumin` mai generoas`, totodat` putånd ajunge la un coeficient de transfer termic de 1,3W/m2K pe fereastr`, \n cazul utiliz`rii unui geam termoizolant performant.

Calit`]ilor mecanice [i de izolare termic` li se mai adaug` [i performan]ele de rezisten]` la \nc`rcare din vånt – clasa C4, etan[eitate la ap` – clasa 9A [i permeabilitate la aer – clasa 4. Beneficiul major

Dup` renovare

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 22

al ferestrelor Janisol Arte const` \n faptul c` dau posibilitatea arhitec]ilor de a satisface cerin]ele legate de conservarea aspectului exterior al cl`dirilor vechi care se renoveaz`, p`stråndu-le stilul arhitectural [i oferind totodat` posibilitatea ob]inerii unor performan]e energetice care s` r`spund` necesit`]ilor actuale.

Un exemplu \n acest sens \l constituie Sediul Consiliului Administra]iei Locale din Var[ovia aflat pe strada Kredytowa, o strad` din centrul ora[ului care dateaz` de la 1856. Pe aceast` strad` sunt multe cl`diri vechi, care au fost mai mult sau mai pu]in afectate \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial [i care au fost reconstruite ulterior. Cl`direa de la num`rul 3 a fost construit` \ntre 1905 [i 1909 dup` un proiect f`cut de Charles [i Francis Jankowski Lilpop, fiind ini]ial sediul Administra]iei locale de gaze.

La renovarea f`cut` anul trecut, o cerin]` expres` a fost aceea ca fa]ada cl`dirii s` nu-[i modifice arhitectura. De aceea, pentru \nlocuirea vitrinelor s-a optat pentru utilizarea sistemului Janisol Arte, care datorit` profilelor zvelte permitea realizarea unor vitrine noi cu o configura]ie identic` cu cea a celor \nlocuite. |n plus, pentru p`strarea aspectului de vechi, profilele din o]el au fost vopsite cu o vopsea special` cu patin`.

Cu ocazia „Tårgului interna]ional de construc]ii” din Fran]a – Batimat 2011, seria Janisol Arte, a ob]inut dou` medalii. O medalie de aur, la sec]iunea „Inova]ii” [i o medalie de bronz, la sec]iunea „Design”, datorit` performan]elor termice, mecanice [i estetice.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 23

23 Impuls

Un arhitect de Banat Montan Interviu de Andreea B`nd`[il` Foto: Dan Cincu Idei [i solu]ii inovative [i impresionante prin form`, liniaritate [i func]ionalitate. Asta ofer` clien]ilor s`i arhitectul Dan Cincu, un adev`rat artist care [i-a valorificat poten]ialul creator \n domeniul arhitecturii.

Re[i]ean la origine, Dan Cincu activeaz` pe pia]a de proiectare \n construc]ii civile [i industriale de 13 ani, timp \n care a acumulat un portofoliu divers [i totodat` consistent de proiecte dintre cele mai ambi]ioase.

1. Cine este Dan Cincu?

Ca s` nu m` cantonez \ntr-o singur` zon` de activitate, a[ spune c` sunt un arhitect cu sim] artistic, lucru care m` ajut` enorm \n efortul continuu de a face diferen]a, de a fi mai bun decåt concuren]a, \ntr-un domeniu extrem de dinamic, aflat \n permanent` schimbare.

M-am format din punct de vedere profesional la Timi[oara, dar de loc sunt re[i]ean [i nu m-am \ndep`rtat, nici fizic, nici suflete[te, de locurile natale. |n timpul facult`]ii am p`strat o stråns` leg`tur` cu arti[tii plastici re[i]eni, iar la absolvirea facult`]ii am renun]at la ofertele venite de la profesorii din Timi[oara, preferånd s` m` \ntorc... acas`. Existau trei firme private de proiectare \n Re[i]a [i am venit la cea care m-a ofertat.

Am r`mas acolo 10 ani, timp \n care am promovat, de la arhitect stagiar la arhitect, [ef de atelier de proiectare cu peste 20 de speciali[ti [i concomitent partener/asociat. Dup` 10 ani am decis s` m` \ntorc la lucrurile care \mi plac – ceea ce faci cu suflet, cu drag, \]i \nc`lze[te inima. O lucrare bun`, de multe ori nu este profitabil` financiar, \ns` o lucrare bun`, bine \nchegat` [i finalizat` aduce cel pu]in doi clien]i. La firma \n care am fost ini]ial am „furat meserie” de la fiecare coleg care a avut ceva s`-mi spun`, [i le mul]umesc mult pentru aceasta ([tiu ei care sunt).

2. De unde a plecat ideea de a deveni arhitect?

Desenam foarte mult. Mama mi-a oferit ca plan[`... un zid, unde am desenat mereu. Am ajuns la arhitectur` ca o alternativ` la institutul de subingineri din Re[i]a. {i \n liceu desenam mereu, f`ceam benzi desenate [i tot atunci m-am apucat [i de pictur` – natur` static` cu accente cromatice. Chiar dac` eram la un liceu de electrotehnic`. La Timi[oara mi-am dezvoltat latura artistic`, am \nceput s` merg la teatru, la oper` [i la expozi]ii. Atunci au \nceput s` apar` ideile, Timi[oara m-a format ca artist. |mi aduc aminte de primul contact

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 24

cu Timi[oara: a fost [ocant, pentru c` bagajul meu de cuno[tin]e era destul de s`rac [i a trebuit s` \nv`] mult pentru a deveni competitiv. |nclina]ia mea pentru domeniul artistic s-a v`zut de la examenul de admitere, am ob]inut nota 10 la partea de desen artistic [i o medie de 5 la matematic`.

3. Cum a evoluat profesionistul Dan Cincu de la absolvirea facult`]ii pån` \n prezent?

Atunci cånd m-am aplecat pentru prima oar` asupra acestui domeniu, tendin]ele se \ndreptau c`tre o arhitectur` de tip interna]ional, minimalist, influen]at` de Le Corbusier, Mies Van der Rohe [i al]ii carecteristici acelei perioade. Ulterior, lucrurile s-au schimbat... m-am adaptat, p`strånd lucrurile care mi-au pl`cut.

Clien]ilor din Re[i]a [i din Banatul Montan, le-am propus influen]ele autohtone, austroungare. Toate casele din Banatul Montan au camera de oaspe]i \n fa]` [i „cuina” dezvoltat` – proiectele mele dezvolt` buc`t`ria, pentru c` b`n`]enii stau \n buc`t`rie. Pe segmentul de turism montan exist` cåteva cl`diri uitate de unii, de exemplu Vila Klaus, care ofer` un model de abordare a temelor locale. Din fericire, am clien]i deschi[i la minte [i la suflet. Acum 10 ani nu puteam s` \i spun unui client c` nu e bun` ideea sa, dar acum am posibilitatea s` \ndrum clientul c`tre o arhitectur` de tip montan sau local`. |n prezent, lucr`rile sunt diminuate ca suprafa]` fa]` de acum 5 ani, dar asta nu \nseamn` c` trebuie s` renun]i la calitate [i s` te \ndrep]i c`tre vitez` [i profit.

4. Cu ce a reu[it Dan Cincu s` se afirme \n domeniul arhitecturii?

Majoritatea arhitec]ilor deseneaz` de mån`, \ns` eu am reu[it s` ies \n eviden]` prin faptul c` fac constant experien]e. S-a \ntåmplat uneori ca lucrurile s` nu fie a[a cum mi-am dorit, \ns` lucrul acesta nu m-a oprit. Ca arhitect am acest orgoliu, aceast` dorin]` de a propune solu]ii noi, originale. Fiecare arhitect are datoria s` aduc` ceva nou, s` aib` contribu]ia lui, chiar [i mic`, la arhitectura din jurul s`u.

5. O opinie despre arhitec]i tineri, afla]i la \nceput de drum?

Arhitec]ii tineri iau lucr`ri la jum`tate de pre], se lovesc de problemele materiale, dar sunt curajo[i. E foarte important ca stagiul de 3 ani s` \l faci lång` un arhitect care a lucrat pe cåt mai multe teme de proiectare. Studen]ilor le spun c` mai au mult timp de lucrat pentru a lua o cas` de la zero. Meseria se fur` [i trebuie s` ai de la cine s` o furi, la fel a fost [i \n cazul meu.

aks 11

7/9/12

2:40 PM

Page 25

25 Impuls

6. Care este cel mai ambi]ios proiect avut \n vedere de arhitectul Dan Cincu?

Mi-a[ dori s` fac o analiz` urban` pe ora[ul Re[i]a, o analiz` care s` aib` conota]ii sociale. Din punctul de vedere al temelor de proiectare, am abordat \ntregul spectru, de la \nv`]`månt la medical, lucr`ri tehnologice, religioase [i industriale. Fiecare proiect are aceea[i importan]`, de la un cabinet medical la o cl`dire de birouri.

Cånd am o crea]ie de tip arhitectural, \ncerc s` nu fiu egoist [i \ncerc s` v`d ceea ce „vrea” terenul [i ora[ul, nu ceea ce vreau eu.

Pot spune c` fiecare lucrare e marcat` de un anumit egoism, \n sensul c` arhitectul lucreaz` pentru client, sau pentru el \nsu[i, pentru a-[i satisface ambi]iile [i obiectivele personale. Eu a[ face o dezvoltare care s` ]in` cont de ceea ce \i trebuie ora[ului, [i nu clientului. De exemplu, Re[i]a este un ora[ care st` cu spatele la Bårzava, cl`dirile sunt cu spatele [i nu exist` decåt pu]ine zone \n care aleile pietonale sunt lång` ap`. Acum majoritatea investi]iilor sunt date prin licita]ii, eu consider c` ar trebui s` se dea prin concurs. |n aceste vremuri primeaz` pre]ul de proiectare, nu calitatea – primeaz` costul, nu corectitudinea sau impactul asupra cet`]enilor.

7. Ce alte pasiuni mai are omul Dan Cincu?

Pentru mine, arhitectura e un hobby, nu o meserie. |n rest, \mi place mult muzica, ascult toate genurile, muzica m` sprijin`. Ori de cåte ori lucrez la un proiect, o fac pe un fundal muzical care m` inspir`.

De fapt, pe tot parcursul anilor, la mine \n fundal a fost muzica.

aks 11

7/9/12

2:41 PM

Page 26

OFF-ROAD MURE{ TROPHY 14-17 iunie 2012 Text: Drago[ Vlas Foto: Sebastian Suciu

|n perioada 14-17 iunie 2012 a avut loc cea de-a X-a edi]ie a competi]iei Off Road Mure[ Trophy. La startul oficial, programat \n tab`ra de campare de la Ib`ne[ti-P`dure, s-au aliniat 60 de ma[ini \nscrise \n competi]ia din acest an, la clasele Extrem, Open [i Standard.

Cele 60 de echipe participante au avut parte de un traseu variat [i destul de dificil, lucru demonstrat [i de cele 25 de abandonuri din primele dou` zile de concurs. |n ultima zi a competi]iei a avut loc \n zona de campare de la Ib`ne[ti-P`dure proba de trial, care a stabilit [i ierarhiile finale la cele 3 clase.

Iat` cum arat` [i podiumurilecelor 3 clase: EXTREM: 1. Costel C`[uneanu / Zani Maurilo (Bac`u) 2. Sorin Venczel / Romic` Chiriac (Baia Mare) 3. Fiko Istvan / Miko Istvan (Tårgu-Mure[) OPEN: 1. Ioan Claudiu Tudor / Bogdan Toma 2. George Lazariu / Lauren]iu Gogan 3. Nicolae Sårbu / Cristian Cristea STANDARD: 1. Sorin Pårvulescu / Paul Cioban (Cluj-Napoca) 2. Alexandru Fasol` / Ionica Udrescu (Bucure[ti) 3. Alin Boh`]el / Ciprian Bodiu

aks 11

7/9/12

2:41 PM

Page 27

27 Impuls

Organizatorii, Off-Road Club Mure[, doresc s` mul]umeasc` tuturor sponsorilor [i partenerilor pentru sprijinul oferit \n bunul mers al competi]iei.

Off Road Mure[ Trophy a reprezentat cea de-a doua etap` a Campionatului Na]ional de Off-Road, competi]ie organizat` sub egida Federa]iei RomĂĽne de Automobilism Sportiv.

aks 11

7/9/12

2:41 PM

Page 28