Impuls 4

Impuls

nr.4

REABILITARE SUSTENABIL~ / INTER PROIECT, CLUJ-NAPOCA / PROTEC}IA ANTIEFRAC}IE / ENERGYbase / ILUMINATUL MUZEELOR {I GALERIILOR DE ART~ / CLUBUL REZIDEN}IAL STEJARII

3 Impuls

Sustenabilitatea [i proiectarea integrat` |n aceste vremuri \n schimbare, nu e de mirare dac` cineva ne acuz` c`, atunci cånd nu mai avem nicio idee original`, \ncepem s` vorbim despre dezvoltare sustenabil` sau cl`diri sustenabile.

Pentru necunosc`tori, expresia \n sine provine din exploatarea p`durilor [i a fost introdus` de c`tre Hans Carl von Carlowitz, responsabil pentru p`durile mun]ilor din Sachsen. El este autorul unei c`r]i cu titlul Sylvicultura oeconomica (1713), \n care atrage aten]ia asupra efectelor negative ale exploat`rii iresponsabile a p`durilor.

Ideea a fost studiat` [i de c`tre Humbold, dar, \n sensul \n care ne referim la ea ast`zi, a fost formulat` de c`tre „creierii” ONU. |n urma analizei eventualelor limite ale dezvolt`rii, a ap`rut [i concep]ia dezvolt`rii sustenabile. |n anul 1987 au fost definite dou` aspecte principale: 1. satisfacerea necesit`]ilor primare ale persoanelor cu posibilit`]i materiale reduse (essential needs); 2. realizarea unor exemple de dezvoltare \n care resursele naturale existente, limitate, vor \ntre]ine [i urm`toarele genera]ii.

Factorii dezvolt`rii sustenabile sunt de trei tipuri, economic, ecologic [i social. Ei au aceea[i greutate [i se leag` \ntre ei prin responsabilitatea individului.

Obiectivul construirii sustenabile const` \n reducerea la minimum a consumului de energie [i a cantit`]ii de resurse folosite. Se va lua \n considerare ciclul de via]` al cl`dirii (50-100 de ani) [i se vor optimiza to]i factorii, \ncepånd cu consumul de energie primar`, pån` la demontarea cl`dirii la sfår[itul ciclului. Ace[ti factori sunt: – sc`derea consumului de energie; – sc`derea costurilor de \ntre]inere; – folosirea materialelor de construc]ie reciclabile; – sc`derea cheltuielilor de transport al materialelor de construc]ie pån` pe [antier; – reintegrarea materialelor folosite dup` reciclarea lor; – economie a suprafe]elor construite; – ocrotirea spa]iului verde.

Pentru noi, speciali[tii \n fa]ade, implementarea \n gåndire [i practic` a proiect`rii integrate reprezint` o adev`rat` provocare. Aceast` proiectare trateaz` \n mod egal arhitectura cl`dirii, structura, instala]iile, amenajarea interioar`, precum [i problema elementelor de \nchidere, adic` a fa]adelor [i ferestrelor din aluminiu sau o]el.

Dar cine sunt cei implica]i \n proiectarea integrat`? Investitorul sau dezvoltatorul formuleaz` scopul cl`dirii, chiria[ul sau locatarul hot`r`[te cerin]ele de calitate [i confort, iar arhitectul d` forma cl`dirii. |n func]ie de loca]ia imobilului [i datele climatice, respectiv, de normele \n vigoare, inginerii stucturi[ti, instalatorii [i electricienii, sub conducerea arhitectului, realizeaz` caietul de sarcini. Printre multe alte detalii tehnice, se stabile[te [i coeficientul de transfer termic [i instalatorii \ncep dimensionarea sistemului de \nc`lzire [i climatizare.

Din p`cate, \n prezent, rar este implicat din faza de concep]ie [i un consultant de fa]ade. Acesta ar putea colabora cu instalatorul pentru a g`si solu]ii constructive pentru dimensionarea sistemului de \nc`lzire [i

climatizare, dar [i pentru fa]ad` sau ferestre. Economia de energie nu se restrånge exclusiv la izolare termic` bun` sau la reducerea transferului de energie pe unitatea de suprafa]` a ferestrelor [i a fa]adelor. Prin pre\nc`lzirea sau/[i prer`cirea aerului proasp`t, se poate economisi pån` la 20% din energie! {i acest lucru este posibil prin fa]adele duble sau ferestrele „inteligente” echipate cu motor. Este firesc, pentru c` astfel se reduce [i puterea instala]iilor de climatizare.

Dac` luminatoarele din sticl` ori fa]adele orientate spre sud sau vest au elemente fotovoltaice integrate, ele pot s` produc` energie electric` atåt pentru uz propriu, cåt [i – \n func]ie de suprafa]` – pentru re]eaua public` de energie.

Exemplele enumerate reprezint`, poate, un factor de cost suplimentar fa]` de solu]iile obi[nuite azi \n construc]ii. Totu[i, putem afirma, \n cuno[tin]` de cauz`, c` aceste costuri mari de investi]ie fac posibil` crearea unui standard mai ridicat [i, prin urmare, economisirea cheltuielilor de energie [i \ntre]inere. S` nu uit`m c`, avånd \n vedere \ntregul ciclu de via]` al cl`dirii, costul de investi]ii reprezint` doar 40%, restul de 60% reg`sindu-se \n costul energiei [i \ntre]inerii. Merit` s` acord`m o aten]ie mai mare costurilor de energie, deoarece ele reprezint` un poten]ial real de economisire.

La aceste argumente, deseori primesc, din partea investitorilor, contraargumente, cum c` chiria[ul de azi \nc` nu \ntreab` cåt pl`te[te pentru energie [i \ntre]inere, ci numai cåt e chiria lunar`. Nu doresc s` polemizez \n leg`tur` cu aceste afirma]ii, propun, \ns`, un calcul simplu. Fie o cl`dire de birouri cu o suprafa]` total` de 20 000 mp [i \ntre]inere de 1,2 euro/mp/lun` net. Presupunånd c` toat` suprafa]a este \nchiriat`, acest lucru ar \nsemna, pe o perioad` de 5 ani, 20 000 x 1,2 x 60=1 440 000 euro. Folosind pre\nc`lzirea [i prer`cirea aerului proasp`t, economisim cca 20%, care ar \nsemna 288 000 euro \n doar 5 ani. Dac` este adev`rat c` un chiria[ nu \ntreab` de \ntre]inere [i energie, aceast` sum` ar putea r`måne la investitor, ca profit suplimentar. Exemplul de mai sus se poate repeta [i \n cazul chiria[ului care dispune de o suprafa]` mai mic`, dar pe un termen de 5+5 ani, care va ob]ine rezultate la fel de interesante. Este cunoscut faptul c` prin \nveli[ul vitrat se pierde cca 40% din energia unei cl`diri. Sunt convins c`, implicåndu-i \n proiectare, \nc` din primul moment, pe speciali[tii \n fa]ade, investitorii vor fi ajuta]i s` ob]in`, \n final, o cl`dire modern`, cu consum redus de energie [i confort ridicat. {i sustenabil`. |n final, e bine s` con[tientiz`m cu to]ii, c` prin schimbarea doar a obiceiurilor personale, putem ob]ine o economie de energie de pån` la 15%.

Attila Beer, Alukönigstahl România

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

Scump sau ieftin?

Compara]ie între fa]ada montant-travers` [i fa]ada din elemente fig. 1

fig. 2

fig. 3

Fa]ada este forma sau partea reprezentativ` a anvelopei cl`dirii.

Adeseori, vorbind despre fa]ada unei cl`diri, facem, de fapt, referire la pere]ii exteriori ai acesteia. P`r]ile componente ale unei fa]ade sunt descrise ca elemente de fa]ad` [i pot fi ferestre, u[i, pere]i cortin`, luminatoare sau cupole. Putem vorbi, astfel, despre fa]ade cu goluri „împu[cate”, în cazul pere]ilor din c`r`mid` sau beton cu elemente singulare înglobate, ferestre sau u[i, ori despre fa]ade de sticl`, la care elementul predominant este sticla.

Majoritatea cl`dirilor noi [i moderne au fa]adele alc`tuite predominant din sticl`, adic` din pere]i cortin`.

Schüco ofer` variante constructive care permit realizarea acestora astfel încât s` respecte designul arhitectural dorit. Astfel, se pot realiza pere]i cortin` clasici din profile verticale – montan]i [i orizontale – traverse (fig. 1), dar [i fa]ade din elemente (fig. 2).

Cu sistemele Schüco FW 50+, FW 60+ se pot realiza pere]i cortin` verticali plani, pere]i cortin` verticali poligonali sau curbi, dar [i luminatoare, cupole, piramide, acoperi[uri în dou` pante [i arcade, aceste sisteme oferind solu]ii tehnice care permit realizarea corect` din punct de vedere constructiv a unor construc]ii complexe (fig. 3).

Toate aceste variante constructive sunt posibile datorit` sistemului de drenare în trei planuri (fig. 4), dar [i a garniturilor de travers` special proiectate pentru a permite colectarea condensului care ar putea s` apar` pe fa]a interioar` a geamului termoizolant [i drenarea lui spre exterior prin canalele profilelor (fig. 5).

Cele dou` sisteme au l`]imea vizibil` de 50, respectiv 60 mm, dispunând de o gam` larg` de profile – montan]i [i traverse cu diverse forme [i adâncimi de montaj cuprinse între 50 [i 250 mm – [i asigur`, astfel, o static` foarte bun`.

Cu seriile FW 50+, FW 60+ proiectate [i executate în a[a fel încât s` fie respectate principiile de baz` ale sistemului, se pot realiza f`r` probleme [i cu static` perfect` chiar [i cele mai preten]ioase construc]ii.

Montan]ii [i traversele prev`zute cu canal special pentru montajul

fig. 4

5 Impuls

fig. 5

ascuns al cablurilor electrice permit inserarea în pere]ii cortin` a elementelor cu ac]ionare electric`, dar [i vitrarea cu panouri fotovoltaice. Profilele ornamentale exterioare, de diverse forme [i adâncimi, permit marcarea liniilor verticale sau orizontale ale peretelui cortin`.

Vitrarea se poate face cu geamuri simple sau termoizolante, cu grosime maxim` a pachetului de sticl` de pân` la 50 mm [i o greutate maxim` de pân` la 600 kg, utilizând supor]i de sticl` speciali, pentru greut`]i mari. În orice variant` constructiv`, sistemele permit inserarea elementelor mobile de tâmpl`rie – ferestre sau u[i, la fel de simplu ca [i montajul unui geam (fig. 6).

Ambele sisteme se pot realiza în mai multe variante constructive, [i anume: FW 50+, FW 50+.1, FW 50+.HI, performan]ele termice fiind diferite de la o variant` la alta.

Seriile de top pentru pere]i cortin` montant-travers`, din punct de vedere al izol`rii termice, sunt FW 50+.SI, respectiv FW 60+.SI, care îndeplinesc cerin]ele standardelor de cas` pasiv` [i de]in certificatul pentru cas` pasiv`. Cu aceste serii, se pot ob]ine valori ale coeficientului de transfer termic pe ram` Uf = 0,73 W/m2K, ]inând cont [i de influen]a [uruburilor de prindere a capacelor presoare. În plus, aceste noi serii permit vitrarea cu geam dublu sau triplu termoizolant cu o grosime maxim` a pachetului de sticl` de pân` la 64 mm [i o greutate maxim` de pân` la 700 kg, utilizând elemente de vitrare special proiectate.

De asemenea, cu seriile de pere]i cortin` clasici se poate realiza, din punct de vedere al rezisten]ei la efrac]ie, clasa de siguran]` WK3.

Sistemele de pere]i cortin` montant-travers` se prelucreaz` [i echipeaz` u[or [i rapid în atelier. Solu]iile de prindere a traverselor pe montan]i sunt multiple, asigurând o anumit` flexibilitate la alegerea variantei de montaj.

Astfel, se poate opta pentru un montaj secven]ial, caz în care, mai întâi, se monteaz` un montant, apoi traversele, dup` care urm`torul montant, sau se poate realiza un montaj din elemente, „sc`ri]e” din montan]i [i traverse gata asamblate din atelier. Pentru a doua variant`, exist` posibilitatea utiliz`rii montan]ilor, care permit cuplarea direct` a dou` astfel de elemente (fig. 7), sau se poate opta pentru varianta unui câmp de traverse, montate ulterior între dou` „sc`ri]e”.

Avantajele pere]ilor cortin` montant-rigl` constau în faptul c` aceste sisteme asigur` o mare flexibilitate, o izolare fonic` [i termic` foarte bun`, timpul de prelucrare în atelier este relativ redus, costurile aferente transportului la [antier sunt mici, se pot face u[or modific`ri în

fig. 6

[antier, dac` este cazul, costurile ini]iale, în compara]ie cu alte sisteme, fiind mult mai mici.

Dac` timpul de prelucrare în atelier este redus, timpul de montaj este mult mai mare, fiind necesare spa]ii mari de depozitare în [antier, atât pentru profilele prelucrate, cât [i pentru geamul termoizolant. Montajul pere]ilor cortin` montant-rigl` se face de pe schel`, ceea ce implic` costuri suplimentare. Deoarece multe componente se monteaz` în [antier de pe schel`, inevitabil, o parte din acestea se pot pierde.

Fa]ada din elemente constituie o alt` variant` constructiv` pentru pere]ii cortin` verticali, sistemul Schüco USC 65 fiind solu]ia optim` pentru realizarea acesteia (fig. 8).

Cu seria USC 65 se pot executa pere]i cortin` din elemente cu o l`]ime vizibil` a profilelor de 65 mm, cu baghete la exterior atât pe orizontal`, cât [i pe vertical`, fiind posibil` [i varianta semistructural` cu accentuarea liniilor orizontale sau verticale dup` caz (fig. 9).

Sistemul permite montajul ramelor cu un rost între semiprofile de 10 mm pe orizontal` [i pe vertical` sau de 10 mm pe vertical` [i 20 mm pe orizontal`, pentru a asigura preluarea dilat`rilor [i a deplas`rilor elementelor de construc]ie. Vitrarea se poate face cu geamuri simple sau termoizolante cu o grosime maxim` de 56 mm a pachetului de sticl`.

Geometria profilelor este astfel proiectat` încât le confer` acestora o foarte bun` stabilitate, ceea ce permite realizarea unor panouri cu dimensiuni mari, cu greutatea maxim` de pân` la 500 kg pe panou. Îmbinarea elementelor se poate face în dreptul plan[eului cl`dirii sau în câmp, piesele de prindere de structura cl`dirii alegându-se în func]ie de solu]ia dorit`.

Sistemul asigur` o etan[are excelent`, datorit` principiului de suprapunere a garniturilor de etan[are [i cuplare, precum [i a principiului celor trei camere (fig. 10).

Din punct de vedere al izol`rii termice, sistemul permite diverse performan]e, datorit` celor trei dimensiuni diferite de profile izolatoare care se pot folosi în componen]a unui semiprofil, cu aceast` serie putându-se ajunge la valori ale coeficientului de transfer termic pe ram` Uf = 0,73 W/m2K. Sistemul USC 65 permite montajul elementelor mobile de tâmpl`rie – ferestre cu deschidere spre interior, dar [i spre exterior, executate cu seriile Schüco de ferestre.

Din punctul de vedere al rezisten]ei la efrac]ie, sistemul permite realizarea clasei de siguran]` WK2.

Spre deosebire de pere]ii cortin` clasici, fa]adele din elemente sunt

fig. 7

fig. 9

fig. 8

confec]ionate ca piese finite, cu geamul deja montat în atelier.

Panourile astfel confec]ionate se transport` [i se depoziteaz` la [antier, pentru montajul acestora nefiind necesar` schel` sau nacel`, ci doar un sistem de scripe]i – palan. O parte a pieselor de prindere de structur` sunt proiectate astfel încât permit ag`]area panourilor în vederea montajului, dar [i ghidarea acestora (fig. 11). Montajul se începe întotdeauna de jos în sus [i, op]ional, de la stânga spre dreapta sau de la dreapta spre stânga. În fal]ul semiprofilelor, pe tot conturul panoului, sunt montate piese de fixare care clipseaz` una în alta în momentul în care panoul este a[ezat pe pozi]ie, asigurând fixarea, dar [i rostul de 10 sau 20 mm dintre elemente. Foarte important` este etan[area dintre panouri, care se face pe [antier, o aten]ie deosebit` fiind acordat` sistemului de suprapunere corect` [i lipire a garniturilor.

Confec]ionat preponderent în atelier, sistemul de fa]ad` din elemente prezint` avantajul unei construc]ii de o calitate net superioar`, în compara]ie cu pere]ii cortin` clasici, pierderile de materiale de pe [antier fiind, practic, eliminate. Deoarece montajul se face din interiorul cl`dirii, acesta nu mai este dependent de vreme, num`rul de lucr`tori

este redus [i timpul de montaj este foarte scurt.

Dezavantajele sistemului de fa]ad` din elemente constau în costurile mari de material [i de transport pentru panourile gata asamblate, pre]urile mari pentru echipamentele de ridicare, precum [i obligativitatea manipul`rii cu foarte mare aten]ie a panourilor, deoarece acestea au [i sticla deja montat`, înlocuirea unui geam spart f`cându-se destul de greu.

Pentru a putea compara cele dou` sisteme de fa]ad`, vom face, în cele ce urmeaz`, un calcul informativ, în cele dou` variante constructive. În acest sens, vom considera o cl`dire de 13 etaje (inclusiv parterul), avånd dimensiunile de 30x30x50 m, suprafa]a pe un etaj de 900 mp, din care suprafa]` util` de 720 mp, pe fiecare etaj în parte, [i o suprafa]` de perete cortin` de 1 500 mp.

Distan]a dintre plan[ee este de 3 300 mm, distan]a interax între montan]i este de 1 350 mm, distan]ele interax între traverse sunt 900/2000/400 mm, 26% din suprafa]a vitrat` fiind ochiuri mobile oscilo-batante seria AWS 65 cu feronerie AvanTec, în cazul peretelui cortin`, FW 50+, respectiv seria AWS 70 BS.HI cu feronerie AvanTec în cazul fa]adei din elemente USC 65.

7 Impuls

fig. 10

fig. 11

Vitrarea în zona de „vision” se face cu geam dublu termoizolant, foaia exterioar` Float clar 6 mm, foaia interioar` Low-E de 6 mm cu grosimea pachetului de 28 mm, iar în zonele de parapet geam emailat [i securizat de 6 mm, 100 mm vat` mineral` [i tabl` din aluminiu de 2 mm.

Pentru dimensionarea profilelor, se consider` o înc`rcare din vânt de 0,99 kN/mp [i s`geata maxim` admisibil` de 15 mm. În urma determin`rilor statice, profilele utilizate vor fi: montant de 105 mm (articol nr. 322 280) [i travers` de 110 mm (articol nr. 322420) în cazul peretelui cortin` clasic seria FW50+, respectiv semiprofilul de 125 mm (articol nr. 331 940) [i traversele de 100 mm (articol nr. 331 720), în cazul fa]adei din elemente seria USC 65.

Pentru evaluarea performan]elor termice în cele dou` variante constructive, se consider` un coeficient de transfer termic pentru geamul termoizolant Ug = 1,1 W/m2K [i pentru panourile din zonele opace Up = 0,22 W/m2K. Astfel, în cazul peretelui cortin` clasic FW 50+, rezult` o valoare Ucw = 1,49 W/m2K, în timp ce, pentru fa]ada din elemente USC 65, se ob]ine o valoare Ucw = 1,49 W/m2K. Pentru calculul manoperei de execu]ie [i montaj s-a considerat o zi de munc` de 8 ore, o s`pt`mân` de lucru de 5 zile [i o lun` de 4 s`pt`mâni. În urma calculului de materiale [i manopere au rezultat urm`toarele:

\ntre cele dou` variante avute \n vedere exist` o diferen]` de valoare pentru materiale de 147 582 Euro, dar [i o diferen]` de timp necesar pentru prelucrarea [i punerea în oper` de 2,11 luni. Dac` lu`m \n considerare c`, pe aceast` perioad` de timp, cl`direa se poate închiria integral, diferen]a de pre] dintre cele dou` sisteme considerate se poate recupera [i, în plus, se poate ob]ine [i un beneficiu, în cazul în care peretele cortin` ar fi executat în varianta de fa]ad` din elemente.

Deci, nu întotdeauna varianta mai scump` din punct de vedere al costurilor este defavorabil`, de aceea este bine ca, înainte de a alege o solu]ie constructiv` pentru o cl`dire, s` se analizeze to]i factorii importan]i.

Studiul prezentat are la baz` lucrarea „Compara]ie între sistemele de fa]ad` montant-travers` Schüco FW 50+ [i fa]ad` din elemente Schüco USC 65”, elaborat` de ing. Radu Motrea [i ing. Drago[ Stan, masteranzi la Universitatea Bielefeld.

Nr.

Faz`

Serie sistem

Timp de lucru ore/om

Timp de lucru pentru 8 muncitori luni

Pre] total EURO

1

Execu]ie în atelier

FW50+ USC 65

2143.75 2994.35

1.67 2.34

2

Montaj pe [antier

FW50+ USC 65

4168.84 612.82

3.26 0.48

3

Timp total

FW50+ USC 65

6312.59 3607.17

4.93 2.82

4

Diferen]` timp

5

Total costuri mai pu]in manopere de confec]ie [i montaj

6

Diferent` de pre] între cele dou` variante constructive

147582

7

Chirie pe toat` suprafa]a util` pentru diferen]a de timp (12 Euro/lun`)

236995

8

Beneficiu

236995

2.11

FW50+ USC 65

346065 493647

Transparen]` [i confort la malul M`rii Negre

ituat la numai 50 de metri de plaj`, în sta]iunea de var` Neptun-Olimp, Cocor Spa Hotel ofer` facilit`]i excelente pentru a petrece o vacan]` de neuitat. Camerele hotelului, decorate în tonuri calde [i cu o ambian]` lini[titoare, ofer` încânt`toare vederi la gr`din` sau o vedere panoramic` a piscinei în aer liber.

A[a arat` oferta unei agen]ii de turism, care nu poate fi demontat`, avånd \n vedere modul de abordare [i cerin]ele care au stat la baza acestui proiect.

Renovat complet \n 2003, hotelul a fost continuu îmbog`]it: în 2005 a fost ad`ugat un corp cu apartamente, iar în 2009 a fost finalizat` o important` investi]ie în complexul spa. Construc]ia se remarc` prin dou` zone distincte ca func]iuni care, \ns`, se com-

S

pleteaz` f`r` a ne pune \n situa]ia s` ne \ntreb`m ce ar fi fost mai bine s` fie: numai hotel sau numai spa.

Dac` partea de hotel poate fi considerat` o aplica]ie comun` din punctul de vedere al unui furnizor, dar o alegere corect` din perspectiva sistemelor alese, cl`direa cu destina]ie spa, care se dezvolt` pe 3 niveluri [i o suprafa]` de 3 000 mp, produce, prin naturale]ea solu]iilor de arhitectur` alese, o senza]ie de confort [i relaxare, necesar` \n acest tip de spa]iu.

Sistemele alese pentru \nchiderile cu pere]i cortin` (Schüco FW 50+) [i tåmpl`rii (SCHUCO-Royal S 65) au fost utilizate [i proiectate cu eficien]` ridicat`, \n conformitate cu indica]iile

9 Impuls

proiectantului, [i puse \n oper` la nivel de execu]ie – montaj prin strånsa colaborare dintre furnizor, care a participat cu sus]inerea din punct de logistic [i tehnic, executant [i proiectant.

Structura de perete cortin` contribuie la aspectul exterior unitar al fa]adei, transformåndu-se \n element exterior de tip parapetbalustrad` care necesit` o tratare special`, fiind nevoie de ruperea pun]ilor termice care se dezvolt` pe structura vertical`. Pentru rezolvarea aceste situa]ii, s-a ales solu]ia de dublare a parapetului vitrat tot cu geam termoizolator, evitåndu-se, astfel, complica]iile care pot ap`rea din cauza infiltra]iilor, fiind foarte u[or de realizat hidroizola]iile care, astfel, se \nchid \n elementul de travers`.

Colaborarea între furnizorul de sistem, proiectant [i executant atinge maximul atunci cånd vorbim de piesa de rezisten]`: construc]ia glisant` pentru luminatorul din zona de piscin`, montat` pe o structur` de o]el, care \nchide un gol cu o dimensiune de 5 m [i ofer` o deschidere de 3 m pe direc]ia de glisare.

Vorbim despre un luminator prismatic aparent simplu, ca form`, dar care, prin modul \n care este integrat, ca [i construc]ie glisant`, trebuie s` \ndeplineasc` cerin]e speciale: etan[are, pentru cånd este \nchis, [i o deschidere electric` silen]ioas`. Sistemul ales pentru structur` a fost Schüco FW 50+.

Pentru reu[ita acestui proiect stau m`rturie impresiile turi[tilor care l-au vizitat.

Arhitectur`: arh. Ion C`t`lin, Art Proiect Ion SRL Proiectant de specialitate: Aluplan SRL Executant: Alpromt SRL, Constan]a.

Tehnologie l`dirile moderne pun din ce în ce mai mult accent pe eficien]a energetic`. Aceasta presupune, pe lâng` o izolare termic` performant` a tuturor elementelor constructive, [i conectarea întregii cl`diri la un sistem de management centralizat, cu care se poate asigura un confort sporit, realizat cu un consum minim de energie. Prin intermediul feroneriilor mecatronice, Schüco a f`cut un pas important în domeniul automatiz`rii cl`dirilor. Din aceast` gam` de produse face parte [i feroneria e-Slide pentru u[i glisante un sistem unic de feronerie motorizat`, cu componentele de comand` [i propulsie integrate în profil, care se poate folosi cu succes \n cazul cl`dirilor reziden]iale, birourilor, zonelor de interac]iune cu publicul, gr`dini]elor, [colilor sau spitalelor.

Feroneria e-Slide se poate monta pe seriile Schüco ASS 50 sau Schüco ASS 70.HI, caz \n care performan]ele tehnice sunt mult \mbun`t`]ite.

C

Dispunånd de dou` tipologii, o foaie mobil` [i una fix`, sau dou` foi mobile [i dou` fixe, sistemul permite realizarea unor suprafe]e vitrate mari, dimensiunile maxime ale cercevelelor fiind de 3x3 m, cu o greutate maxim` de 250 kg. În func]ie de varianta constructiv` aleas`, u[ile e-Slide pot fi echipate fie cu dou` motoare \n varianta glisant`, un motor de \ncuiere [i unul de culisare, sau cu trei motoare, \n cazul celor liftant-glisante ad`ugåndu-se \nc` un motor de ridicare, iar ridicarea [i z`vorârea f`cându-se în câteva secunde.

Fiind motoare inteligente, acestea nu necesit` programare. Pentru punerea în func]iune, prin simpla ac]ionare a tastaturii de comand`, are loc traseul de referin]` [i ini]ializarea sistemului e-Slide.

Sistemul inteligent de motorizare ofer` mai multe posibilit`]i de utilizare, care pot fi folosite în paralel. De exemplu, prin intermediul panoului de comand` se poate alege func]ia de „deschidere” sau „închidere”, dar [i func]ia de „aerisire”. Ledurile de pe panoul de comand` transmit permanent informa]ii despre siguran]a [i func]ionarea cercevelelor glisante, sistemul fiind protejat împotriva ac]ion`rii gre[ite prin blocare electronic`.

Func]ionarea este silen]ioas`, nivelul de zgomot fiind sub 45 dB, viteza de deplasare a cercevelelor fiind mic`.

Siguran]a este maxim` în cazul feroneriei e-Slide. Pe lâng` limitarea puterii maxime, motorul recunoa[te obstacolele [i inverseaz` sensul de culisare împiedicând un posibil blocaj. În plus, geometria profilelor este astfel proiectat` încât nu exist` locuri de forfecare. În cazul în care exist` cerin]e severe din punct de vedere al siguran]ei, pot fi comanda]i senzori cu infraro[u, care supravegheaz` permanent zona din jurul cercevelei culisante.

Sistemul de feronerie mecatronic` e-Slide permite ac]ionarea u[ilor glisante în mod direct, prin ap`sarea butoanelor tastaturii de comand`, dar [i ac]ionarea de la distan]`, prin utilizarea unui întrerup`tor plasat în interiorul înc`perii, sau prin intermediul unei telecomenzi. Accesul din exterior se poate controla, de asemenea, prin intermediul unui întrerup`tor cu cheie, al unei telecomenzi, al unui cititor de amprente digitale sau al sistemului de management centralizat al cl`dirii. Mai mult, sistemul transmite permanent informa]ii despre starea u[ilor (închise/deschise), asigurând, în cazul cupl`rii la BMS-ul cl`dirii, o supraveghere permanent` a acestora.

Ing. Daniela Badea, Alukönigstahl Romånia

11 Impuls

Reabilitare durabil`:

Mai mult` lumin` [i consum energetic mai mic conomisirea energiei nu este doar o poveste în multe din ]`rile europene. În Germania, de exemplu, exist` numeroase programe de promovare a investi]iilor în construc]ii noi sau \n renov`ri pentru cre[terea eficien]ei energetice a cl`dirilor. Nu în ultimul rând, au fost alocate fonduri importante pentru renovarea institu]iilor de înv`]`mânt, cl`dirilor administrative [i spitalelor.

E

V` prezent`m cazul concret al birourilor administrative districtuale din Rottweil, un district aflat între mun]ii P`durea Neagr` [i Schwäbischen Alb. Cl`direa a fost construit` în anul 1959, iar ferestrele învechite [i o fa]ad` cu probleme de izolare termic` o f`ceau incompatibil` cu standardele actuale, fapt la care se ad`ugau [i costurile mari pentru între]inere. Solicitarea f`cut` de administra]ie c`tre biroul de arhitectur` care s-a ocupat de reabilitarea cl`dirii a fost ca materialele [i elementele ce vor fi folosite s` fie u[or de între]inut [i durabile.

Aceste cerin]e au fost rezolvate cu sisteme performante din aluminiu.

Pentru realizarea celor 520 mp de ferestre, s-a ales varianta sistemului din aluminiu AWS 75.SI, iar pentru fa]ad`, sistemul certificat pentru case pasive, FW50 + .SI. Toate profilele din aluminiu au fost protejate prin vopsire în câmp electrostatic. Pentru cre[terea eficien]ei energetice a construc]iei, vitrajele au fost protejate la exterior cu jaluzele din aluminiu, sistem BEB. Acest tip de jaluzele se ac]ioneaz` foarte u[or, sunt stabile [i ofer` o umbrire bun`, l`sånd, în acela[i timp, vizibilitate spre exterior. Construc]ia lor, din lamele convexe, cu cablurile de ghidaj a[ezate pe marginea acestora, adaug` un plus estetic aspectului fa]adei.

Pentru respectarea normativelor referitoare la foc, în interior s-au construit u[i rezistente la foc, în sistem Schüco ADS 80 FR30.

S-a acordat o aten]ie deosebit` îmbin`rilor ferestre-fa]ad`. Pe vechea fa]ad` au fost ad`ugate izola]ie termic` [i sisteme de ventilare. Prin aceasta, vechea fa]ad` „a alunecat” spre exterior, dar ferestrele trebuiau s` r`mân` pe pozi]iile ini]iale. Solu]ia aleas` de arhitec]i pentru rezolvarea acestei situa]ii a fost s` vopseasc` ambrazura în aceea[i culoare cu ferestrele, efectul fiind ob]inerea unui aspect omogen, lini[tit, marginea din fa]` a golurilor de ferestre reliefåndu-se delicat pe fa]ad`.

Renovarea propriu-zis` a început în aprilie [i s-a finalizat \n octombrie 2009, iar schimbarea ferestrelor s-a facut în luna iulie, toate termenele prev`zute fiind respectate.

Un alt avantaj al materialelor alese pentru reabilitarea cl`dirii este c` sunt perfect utile, din punct de vedere al protectiei climatice asigurate [i al coloristicii, dar [i pentru renovarea altor p`r]i ale complexului, de exemplu blocul turn de al`turi.

Din analiza urm`toarelor cifre putem deduce eficien]a acestor ac]iuni de reabilitare a cl`dirilor.

Cifrele sunt suficient de explicite [i nu mai este nevoie de comentarii suplimentare. Putem doar s` sper`m c` asemenea ac]iuni se vor vedea [i pe la noi.

Reabilitarea energetic` a imobilului

Loca]ie

Rottweil

Anul construc]iei

1959

Suprafa]a ferestrelor schimbate Valoarea coeficientului de transfer termic Uf Ferestre Economie Economie de combustibil pentru înc`lzire pe an 1,2

Reducere emisii de CO2

520

|nainte de reabilitare 3,60

m2

Dup` reabilitare 1,30

W/m2K

12.887

Litri/an

7.088

Euro/an

40.193

Kg CO2/an

Inter Proiect, Cluj-Napoca Firma de arhitectur` [i urbanism S.C. Inter Proiect S.R.L. a fost \nfiin]at` \n anul 1990, fiind a treia \nregistrat` ca firm` de proiectare. Anul acesta, \n luna octombrie, \mplinim 20 de ani de activitate ne\ntrerupt` [i \n exclusivitate ca birou de arhitectur` [i urbanism.

n decursul acestor 20 de ani, firma a proiectat peste 600 de lucr`ri de arhitectur`, din care s-au realizat efectiv, pån` la aceast` dat`, 70. Serviciile de proiectare de arhitectur` [i urbanism au fost marcate de creativitate [i de varietate, din punctul de vedere al conceptului, de dorin]a de a inova [i de a promova noi materiale [i tehnologii, precum [i de o stråns` colaborare cu marile firme \n vederea promov`rii unor sisteme de anvelope [i echipare (Alükonigstahl, Guardian, Bene, Hunter-Douglas, Knauf etc.). Inter Proiect este prima firm` din Cluj-Napoca care a folosit sistemele de fa]ad` din aluminiu Schüco la imobilul de birouri ACI (Inter Proiect [i Inspectoratul \n Construc]ii) \nc` din anul 1995.

Fa]ada a fost realizat` \n sistem standard, cu ferestre \n sistem structural, astfel \ncåt liniatura fa]adei s` fie unitar`, curba fiind realizat` din segmente. Cl`direa are un atrium cu luminator [i gr`dini la fiecare nivel.

|

Un alt proiect important [i unic \n zona Transilvaniei este imobilul de birouri realizat pentru Romtelecom, amplasat \n zona central` a ora[ului Cluj-Napoca [i care a ridicat probleme complexe privind integrarea \n situl existent, care, ulterior, a devenit sediul B`ncii Transilvania. De ce unicat? Pentru c` folose[te sistemul standard cu trecere evazat` cu 12 cm la sistemul structural, trecere de

Imobil de birouri Maestro

forma curb`, deosebit de bine realizat` de firma Mimo. La ultimul nivel, s-a realizat un hol generos \n form` de trunchi de con r`sturnat [i o sal` de conferin]e \n plan oblic. Integrarea se realizeaz` prin oglindirea mediului construit existent \n sticla albastr` [i verde, imobilul fiind supranumit „casa albastr`“. Proiectul a fost elaborat \ntre 1997 [i 1998, iar construc]ia a fost inaugurat` \n anul 2001.

Propunåndu-[i s` realizeze un concept nou [i s` r`spund` la provoc`rile vastei tehnologii, firma Inter Proiect a realizat \n anul 2000 proiectul pentru sala multifunc]ional` a Universit`]ii Babe[Bolyai, proiect cunoscut drept „piramida de la Casa Universitarilor“, cl`dire inaugurat` \n anul 2003. Aici s-a folosit, pentru prima dat`, sistemul Jansen, al`turi de deja consacrata tåmpl`rie din aluminiu Schüco [i sticla de la Guardian. Incinta Universit`]ii ofer` un cadru agreabil pentru manifest`ri diverse, de la congrese la concerte, de la \ntålniri de afaceri la conferin]e [i restaurant cu anexe, dimensionate [i utilate conform standardelor.

Mobilierul este conceput de Bene Austria.

Pe strada Avram Iancu, \n aproprierea centrului (la cca 500 m) am realizat, \n anul 2003, proiectul unui Imobil de birouri S+P+4 etaje pentru firma Carion. Subsolul este ocupat de un garaj pentru 20 automobile, parterul cuprinde intrarea [i sediul unei b`nci, iar pe

Imobil de birouri Power

13 Impuls

Piramid` Casa Universitarilor

cele 4 etaje sunt birouri. Fa]adele sunt realizate cu pere]i cortin` cu tĂĽmpl`rie aluminiu SchĂźco verde [i sticl` verzuie Guardian.

Imobilul a fost dat \n folosin]` \n anul 2004 [i este mobilat \n \ntregime cu piese Bene Austria.

O lucrare interesant`, dat` \n folosin]` \n anul 2005, este imobilul de birouri de pe str. Pite[ti, cl`dire realizat` cu materiale foarte avansate, dar \ntr-un context construit existent modest, dorindu-se, astfel, crearea unui precedent valoros. Fa]ada este realizat` din perete cortin` \n sistem structural, cu sticl` verde intens, parasolare SchĂźco [i placare \n sistem ventilat cu Alucobond.

Firma Inter Proiect a realizat, de asemenea, imobile de birouri de clasa A: Maestro Bussines Center, cu o arie de cca 11 500 mp, desf`[ura]i pe S+P+9E [i imobilul Power Bussines Center, cu o arie de cca 11 000 mp, desf`[ura]i pe 3S+P+8E. Imobilul de birouri Maestro Bussines Center are la subsol un parcaj pentru cca 100 de automobile, cu acces direct din bulevardul 21 Decembrie, spa]ii tehnice [i o zon` de aprovizionare pentru restaurantul de la parter. La nivelul parterului au fost amenajate un restaurant, accesul la birouri [i sediul unei b`nci. La etajele 1-8 sunt birouri de clasa A, iar la etajul 9, o sal` de conferin]e, complet vitrat`, ce ofer` o imagine panoramic` asupra ora[ului.

Imobil de birouri Tower

Imobil de birouri Construma

Imobil de birouri Carion

Protec]ia antiefrac]ie un „must have” pentru construc]ii actuale

a fiecare câteva minute se d` câte o spargere în lumea larg`, [i, în 70% din cazuri, acestea se întåmpl`, pur [i simplu, prin for]area ferestrelor [i a u[ilor. |n programul s`u de cercetare [i dezvoltare a produselor, Schüco a acordat aten]ie [i acestui aspect, toate sistemele oferite având, din varianta standard, un bun nivel de protec]ie antiefrac]ie. Stabilitatea [i rezisten]a profilelor izolate din aluminiu [i procesul de fabrica]ie a ferestrelor [i u[ilor, conform documenta]iei de prelucrare [i montaj împiedic` o for]are facil` a acestora.

Un grad mai mare de protec]ie antiefrac]ie este realizat prin utilizarea unor componente speciale pentru construc]ia u[ilor, ferestrelor [i fa]adelor, ob]inând protec]ia pân` la clasa WK3. În func]ie de locul în care se monteaz` [i de sistemul de profile utilizat, exist` o multitudine de accesorii standardizate, de cea mai bun` calitate, verificate [i testate, perfect compatibile între ele.

O caracteristic` important` a solu]iilor oferite este faptul c` estetica exterioar` nu este deloc afectat`, deoarece toate mecanismele de protec]ie sunt integrate în interiorul elementelor. Astfel, orice parte component` a unei construc]ii poate fi asigurat` în func]ie de necesitate.

Feroneria de la Schüco are o contribu]ie activ` pentru prevenirea spargerilor [i furturilor. Siguran]a [i cel mai înalt nivel de confort pot fi realizate folosind, de exemplu, broa[tele de siguran]` automate cu închidere în mai multe puncte. Z`vorârea u[ii se face automat la \nchiderea ei, f`r` ac]ionarea prin cheie. Din interior u[a

L

se deschide simplu, prin ap`sarea clan]ei. În plus, exist` geam special, de siguran]`, care poate fi prev`zut op]ional cu senzori magnetici, f`r` s` fie afectat` transparen]a acestuia, asigurând, pe lâng` protec]ia la vandalism [i spargeri, solu]ii pentru toate cerin]ele estetice.

Numeroase accesorii sunt disponibile în sistem, pentru cre[terea gradului de siguran]` la ferestre [i u[i. Dintre ele putem enumera: – închiz`tor magnetic pentru deschidere electronic` [i pentru controlul închiderii – VdS, clasa C; – bare de siguran]`; – broasc` cu gheare cu închidere multipl`; – broasc` cu închidere în trei puncte; – siguran]` pentru u[i de evacuare; – încuietori antipanic`; – arm`turi \n rame care \mpiedic` for]area lor; – broa[te electrice ac]ionate de sisteme de control acces; – paneluri de siguran]` pentru u[i; – cilindri speciali pentru broa[te; – mânere de fereast` cu închidere cu cheie.

Toate ferestrele [i u[ile ac]ionate electric, echipate cu feronerie TipTronic, pot fi supravegheate cu panoul de control de la Schüco.

Pe ecranul acestuia se poate urm`ri, în timp real, starea închis/deschis pentru fiecare element mobil existent.

Protec]ia antiefrac]ie este, \n prezent, o tem` luat` în considerare înc` de la proiectarea construc]iilor particulare sau comerciale, iar solu]iile oferite satisfac aproape toate domeniile de utilizare.

15 Impuls

Conferin]` „Romania SOLAR business oportunity”

ealizat` în parteneriat cu APSNE SUNE-ROMEXPO, sub patronajul MDRT, Conferin]a „Romania – SOLAR business oportunity” a fost organizat` în perioada celor dou` expozi]ii dedicate construc]iilor: CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR [i AMBIENT, ca urmare a integr`rii Romåniei \n conceptul de manifest`ri SOLAR DAY organizat la nivel european. Evenimentul, pozi]ionat în spa]iul de interferen]` al construc]iilor, arhitecturii [i energeticii viitorului, [i-a propus s` ofere o platform` de colaborare [i evolu]ie într-o direc]ie economic` inovatoare: oportunitatea afacerilor în sectorul solar din construc]ii. |n cadrul discu]iilor, s-au abordat tematici diverse, toate convergånd c`tre subiectul solar: – Adaptarea cadrului legislativ pentru producerea energiei electrice [i termice utilizând sursa solar`, cu preciz`ri referitoare la producerea local`, la nivelul construc]iilor; – Formarea profesional` [i adaptarea preg`tirii speciali[tilor la noile cerin]e impuse de dezvoltarea sectorului solar; – Propuneri de revizuiri de normative; – Cre[terea performan]elor energetice a cl`dirilor, prin abordarea complet` a principiilor eficien]ei energetice, producerii descentralizate a energiei [i EPBD. Au sus]inut prezent`ri reprezentan]i ai organismelor, organiza]iilor [i mediului de afaceri cu experien]` la nivel european, dintre care amintim EPIA (Asocia]ia European` de Solar Termic), reprezentan]i ai ministerelor implicate în dezvoltarea sectorului solar (dl Secretar de Stat la Ministerul Dezvoltarii Regionale, Ioan Andreica), reprezentan]i ai companiilor cu experien]` de specialitate în România (ICPE – dl dr. fiz. Dan Ilie Teodoreanu) sau din alte ]`ri (reprezentantul Alukoenigstahl, dl Riemer Alexander) sau lideri ai grupurilor [i organiza]iilor interesate s` dezvolte sectorul solar \n ]ar` (d-nii Pre[edin]i Prof. Nicolae Olariu din partea APSNE SUNE [i Claudiu Georgescu, din partea APMCR). |n urma discu]iilor, au rezultat cåteva concluzii relevante pentru

R

domeniul energiei regenerabile \n Romånia: 1. |n anul 2009, pe pia]a european` s-a \nregistrat o sc`dere de 11% fa]` de 2008 a dinamicii \n domeniul solar.

2. Pentru sectorul solar termic se prevede o cre[tere de 26%.

3. Politica 20 - 20 - 20 a anului 2020, care se refer` la: – reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` cu 20%; – \mbun`t`]irea eficien]ei energetice cu 20%; – cre[terea aporului de energie regenerabil` la 20%; – cre[terea biocombusibililor utiliza]i \n transport la 10%.

4. Calendarul cu principalele ac]iuni macroeconomice: – 30 Iunie 2010: Statele membre UE s` prezinte Planul lor Na]ional de Energii Regenerabile la Comisia European`: – pån` la finele lunii decembrie 2010, \ndeplinirea Directivei de Implementare de c`tre cele 27 de state membre; – \n 2011 raport al fiec`rui stat membru referitor la energia regenerabil`; – idem \n 2012; 5. Ca exemplu privind eficien]a energetic`, a fost prezentat` cl`direa pasiv` de birouri din Romånia de la Bragadiru.

6. S-au eviden]iat posibilit`]ile de finan]are a unor proiecte ce vizeaz` energii regenerabile.

7. S-a prezentat conceptul de arhitectur` solar` prin exemplul unei cl`diri de la Petrobrazi.

8. Comisia European`, prin Executive Agency for Competitivness and Inovation (EACI), a lansat programul Intelligent Energy Europe (IEE). Acesta vine \n sprijinul obiectivelor, prin m`suri care vizeaz` schimbarea comportamentului consumatorilor, pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil investi]iilor [i eliminarea barierelor din calea pie]ei.

9. Standardizarea \n domeniul energiilor regenerabile [i managementul energiei cu: – documentul 2009/28/CE privind promovarea utiliz`rii energiei din surse regenerabile; – documentul 16001/2009: Sistemul de management al energiei; – existen]a Comitetului Tehnic Romån CT 35 ce se ocup` de sisteme de conversie fotovoltaic` a energiei solare; – existen]a Comitetului Tehnic Romån CT 174 referitoare la turbine eoliene [i sisteme de conversie a energiei valurilor [i mareelor; – existen]a Comitetului Tehnic Romån CT 133 referitoare la turbine hidraulice.

10. La Legea 220/2008, ANRE sunt \n curs de armonizare normele de aplicare.

11. Exist` o pia]` poten]ial` pentru Surse Regenerabile, dar: – sunt favorizate legislativ aplica]iile de putere mare; – exist` deficit de speciali[ti; – nu exist` capacit`]i de produc]ie.

– nu exist` programe coerente care s` asigure dezvoltarea industriei SRE \n Romånia. }inånd cont de condi]iile actuale, favorabile pentru dezvoltarea pie]ei de Solar Termic, Conferin]a a dovedit c` sunt necesare for]e, bugete [i o durat` de promovare mult mai mari decåt cele care au stat la baza sa. Rezultatul vine din num`rul extrem de sc`zut al taxelor de participare \nregistrate.

Manuela Dr`ghicescu, Director Executiv , APSNE SUNE

ENERGYbase Arhitectur` sustenabil` pentru o cl`dire de birouri

POS Architekten din Viena s-au afirmat, \ncepând din 1997, ca exponen]i de marc` \n domeniul arhitecturii inovatoare [i cercet`rii de construc]ii. Numeroasele lor proiecte pilot de case pasive s-au dovedit o alternativ` promi]`toare în dezvoltarea durabil` în arhitectur`. Printre succesele notabile ale firmei din ultimii ani se num`r` proiectul ENERGYbase, care a primit, \n 2008, certificatul de „cl`dire verde”, acordat de comisia EU [i, în 2009, certificarea de „casa pasiv`”.

Un concept inovativ de cl`dire, ENERGYbase, cea mai mare cl`dire pasiv` de birouri realizat` pân` în prezent, a fost implementat` la Viena – Florisdorf. Cu cele cinci nivele, care însumeaz` o suprafa]` util` de 7 500 mp, acest centru tehnologic de cercetare [i competen]e din Viena stabile[te noi standarde privind dezvoltarea construc]iilor de birouri cu eficien]` energetic` ridicat`, atr`gând interesul speciali[tilor din toat` lumea.

Proiectul ENERGYbase [i-a asumat, în mod evident, un rol de pionierat. Imobilul cu consum energetic redus se bazeaz` pe un concept inovativ dezvoltat pe trei piloni: eficien]` energetic`, utilizarea resurselor energetice regenerabile, acestea fiind, deci, surse energetice ecologice, [i confortul maxim pentru utilizatori.

Proiectul a avut, de la început, o abordare holistic`, sustenabil`, bazat` pe urm`toarele principii: calitate în arhitectur`, spa]iu [i confort, eficien]` energetic` [i ecologic`, prin reducerea la extrem a energiei necesare func]ion`rii cl`dirii, acoperirea integral` din

surse regenerabile (ape subterane [i energie solar`) a necesarului energetic pentru r`cirea [i înc`lzirea cl`dirii [i realizarea unui climat interior extrem de confortabil.

Proiectarea sustenabil` presupune ca toate componentele s` fie luate în considerare în mod unitar, de la început, astfel \ncåt, ulterior, s` nu se mai adauge nimic. Cele mai importante lucruri de luat în calcul sunt: orientarea consecvent` spre soare, realizarea unei anvelope compacte a cl`dirii, determinarea corect` a dimensiunilor [i pozi]iei vitrajelor, izola]ia termic` a cl`dirii, utilizarea materialelor regenerabile (de exemplu, lemnul).

Eficien]a energetic` se concretizez` prin reducerea cu 80% a necesarului energetic (pentru înc`lzire, climatizare, ventila]ie [i ap` cald`) [i cu 200 tone/an a emisiilor de CO2, comparativ cu o construc]ie standard asem`n`toare, cu aceea[i loca]ie geografic`.

Dac`, în cazul unei construc]ii conven]ionale, necesarul energetic este acoperit \n cote aproximativ egale de curent electric [i gaze, la acest proiect este eliminat consumul de gaze pentru înc`lzire, iar consumul de energie electric` este diminuat cu 75%.

Pentru utilizarea eficient` a energiilor regenerabile este necesar` satisfacerea celor mai exigente standarde de construc]ii privind izolarea termic`. Acest lucru se poate realiza prin: sisteme de construc]ie cu izolare termic` ridicat`, vitrare tripl`, sisteme de ventila]ie cu recuperare de c`ldur`, eliminarea complet` a pun]ilor termice [i etan[eitatea anvelopei cl`dirii.

17 Impuls

Energia solar` este folosit` „la puterea a 4-a”, în mod activ: – 285 mp colectoare solare, pentru înc`lzirea apei [i climatizare (r`cire solar`); – 400 mp panouri fotovoltaice, produc 37 000 kWh/an. {i pasiv: – Pentru înc`lzirea pasiv` a suprafe]elor orientate spre sud; – Pentru înc`lzirea pasiv` a înc`perilor orientate spre nord, cu c`ldura recuperat` din schimb`toarele de c`ldur` de pe fa]ada sudic`; |n plus, pompe de c`ldur` \[i aduc aportul energetic pentru climatizarea cl`dirii [i pentru înc`lzire.

Cre[terea calit`]ii construc]iei prin economisirea energiei O bun` iluminare cre[te nivelul de energie, vitalitate [i, \n consecin]` performan]ele angaja]ilor. În cl`dirile conven]ionale de birouri, aproximativ 40% din suprafa]` este iluminat` exclusiv artificial, ceea ce duce la dureri de cap, oboseal` [i chiar la afectarea vederii. Oricum, factorul „ne sim]im bine” este esen]ial la serviciu [i a sosit timpul pentru o schimbare a modului de gândire. În imobilul ENERGYbase, utilizarea unor tehnologii inovative de iluminat, combinate cu un concept inteligent, sustenabil, al construc]iei a f`cut posibil` economisirea a pân` la 65% din energia necesar` iluminatului. În acela[i timp, utilizarea optim` a

luminii naturale a dus la îmbun`t`]irea calit`]ii iluminatului, aducând beneficii atât utilizatorilor, cât [i mediului înconjur`tor.

Aceast imobil are [i o alt` caracteristic` interesant`: 500 de plante asigur`, în tot timpul anului, o umiditate natural` a aerului în birouri [i filtrarea acestuia. |n imobil exist` 300 de senzori care monitorizeaz` toate procesele, în scopul g`sirii unor poten]iale optimiz`ri viitoare. Senzorii colecteaz` informa]ii despre consumul energetic, sistemul de reglaj al temperaturilor, despre iluminat [i exploatarea eficient` a imobilului, care vor fi folosite pentru proiectele urm`toare.

ENERGYbase este prima cl`dire de birouri certificat` „cl`dire verde”, dar, cu siguran]`, nu este ultima.

O re]ea delicat` din o]el Casa muzicii [i teatrul muzical din Graz fac arhitectura s` vibreze. Elementul arhitectural predominant la exterior este \nveli[ul metalic u[or boltit care, pe timpul nop]ii, prin iluminatul arhitectural cu leduri, se prezint` \ntr-o compozi]ie de transparen]` [i jocuri de culori.

MUMUTH a fost gåndit ca o cas` a muzicii, dar [i ca teatru muzical al Universit`]ii de Art` din Graz (KUG).

Cl`direa a fost proiectat` de Ben van Berkel, de la renumitul birou de arhitectur` olandez UNStudio, \n urma unei competi]ii interna]ionale cu 212 oferte.

Spirala din beton aparent |n designul s`u, Ben van Berkel, a preluat rela]ia clasic` dintre muzica [i arhitectur` [i a reinterpretat-o prin r`suciri deliberate.

Astfel, el a creat o cl`dire care face perceptibil` vitalitatea muzicii practicate \n interior. Forme care curg liber [i modul \n care sunt dispuse spa]iile sprijin` muzica, la fel cum aceasta din urm` a influen]at forma MUMUTH. „Twist”-ul, o spiral` din beton aparent r`sucit` \mpotriva celeilalte, este elementul care \i confer` cl`dirii, la interior, un caracter distinctiv. |n jurul ei se mi[c` totul [i, \n func]ie de loca]ie, se deschid mereu noi perspective. Cu o arcuire elegant`, spirala leag` intrarea publicului, cu ajutorul unei sc`ri largi, de foyerul ini]ial [i de sala mare de la primul etaj, cåt [i de \nc`perile situate deasupra. Ca [i construc]ie liber`, aceasta sprijin` plafonul foyerului dar, \n acela[i timp, este substruc]ie pentru scar`. Astfel, forma cl`dirii urm`re[te principiul formulat de Ben van Berkel, „From Box to Blob and back again”. Printr-un gest unic, spa]iul strict multietajat (cutia neagr` a teatrului) intr` \ntr-o serie de spa]ii ce curg unele \ntr-altele – Blob-ul – deasupra.

Ornamentele care \mpodobesc, de jur-\mprejur, fa]ada de sticl` preiau [i stilizeaz` forma cheii sol.

Tehnologie impresionant` Inima cl`dirii cu trei etaje este sala multifunc]ional` de 530 mp, cu 450 de locuri [i tehnologie de scen` de ultim` or`. 108 platforme controlabile independent permit topografii mereu noi, cu diferen]e de \n`l]ime de pån` la trei metri. Dou` scene pentru repeti]ii, diverse spa]ii pentru orchestr` [i teatrul muzical, birouri [i zone tehnice completeaz`, \ntr-o dispunere curg`toare a spa]iilor, cl`direa de 18 milioane de euro. |n timp ce scena pentru repeti]iile orchestrei este situat` sub foyer, la nivelul solului, cu vedere direct` spre parc, scena pentru repeti]ii a teatrului muzical se afl` la etajul al treilea. Aceast` dispunere, care plaseaz` foyerul \ntre cele dou` spa]ii, reprezint` solu]ia optim`, permi]ånd utilizarea lor simultan`. }es`tura metalic` furnizeaz` efecte remarcabile Forma exterioar` a MUMUTH transmite, \ntr-un mod rafinat, armonia atent compus`. Ap`rånd ca un monolit str`lucitor, cl`direa permite, doar seara, vizibilitate dinspre exterior \n partitura complex` a muzicii devenit` spa]iu. Pe timpul zilei, \nveli[ul metalic u[or boltit dialogheaz` precaut cu mediul \nconjur`tor.

19 Impuls

Seara, ledurile transform` membrana protectoare \ntr-o compozi]ie de transparen]` [i jocuri de lumin`. }es`tura metalic` Omega de la GKD – Gebr. Kufferath AG materializeaz` fa]ada de sticl` a prestigiosului proiect din Graz. }esut` \n diferite densit`]i cu tranzi]ii curg`toare, \nveli[ul textil ofer`, pe timpul zilei, atåt protec]ie vizual`, cåt [i protec]ie solar`. Concomitent, ea face ca umbrele denaturate ale motivului cheia sol s` fie vizibile pe pardoseala \nc`perilor interioare. |n func]ie de unghiul de vizualizare [i de pozi]ia soarelui, aceste proiec]ii se volatilizeaz` peste note [i se mi[c` pe pardoseal`, asemenea unei melodii neauzite. 66 de få[ii de ]es`tur` Omega a 17,50 m x 3,30 m formeaz` \nveli[ul translucid, \nsumånd 4 000 mp. Zonele dublu curbate ale fa]adei au pus Compania din Düren \n fa]a unor provoc`ri speciale. Spre deosebire de aplica]iile uzuale, marginile ]es`turii, ortogonale \n mod normal, n-au fost confec]ionate drept, ci u[or curbate, pentru a se adapta, ca o a doua piele, formei u[or bombate a fa]adei. Aceste margini radiale ale ]es`turii au fost confec]ionate cu profile plate suplimentare [i fixate corespunz`tor tension`rii panourilor fa]adei. Rezultatul le d` dreptate proiectan]ilor: ritm, armonie [i propor]ia voalului ]esut \mbin` interiorul [i exteriorul MUMUTH-ului \ntr-o simfonie magic` din sticl`, beton [i inox.

Studiu de caz: cl`direa SIEEB [i eficien]a energetic`

Cl`direa SIEEB, localizat` \n campusul Universit`]ii Tsinghua din Beijing, este sediul Centrului Italo-Chinez de Cercetare pentru Protec]ia Mediului [i Conservarea Energiei. Structura, \nalt` de 40 m (cu o suprafa]` construit` de 20 000 mp), demonstreaz` c` arhitectura modern` se muleaz` perfect pe principiile dezvolt`rii sustenabile [i economiei de energie. Rezultatul cooper`rii interdisciplinare \ntre echipe italiene de arhitec]i, ingineri [i cercet`tori, cl`direa SIEEB utilizeaz` la maximum ceea ce poate oferi ast`zi tehnologia avansat` din domeniul construc]iilor.

Proiectul SIEEB, conceput de cunoscutul arhitect italian Mario Cucinella, are un profil arhitectural deosebit de u[or [i transparent, datorit` folosirii unui sistem complex de fa]ade (simple [i double skin) [i a panourilor voltaice integrate. Cerin]ele de la care s-a plecat au fost: – S` se profite la maximum de aportul de energie solar` [i, pe timpul iernii, s` se permit` p`trunderea c`ldurii \n cl`dire, iar, pe tot parcursul anului, panourile solare s` furnizeze energie „verde”; – S` se limiteze eficient efectul de ser` pe timpul verii, sc`zånd costurile generate de folosirea climatiz`rii; – S` se permit` p`trunderea luminii naturale \n cl`dire, pentru a sc`dea costurile cu iluminatul artificial.

Pe fa]adele cu expunere c`tre soare (est, sud, vest) s-a instalat un

sistem de parasolare exterioare din sticl` reflexiv` Stopsol, care se mi[c` \n raport cu pozi]ia soarelui, reflectånd lumina c`tre tavane, astfel \ncåt aceasta s` p`trund` \n cl`dire [i s` se limiteze folosirea iluminatului artificial. C`tre sud, o serie de terase asigur` umbr` pe timpul verii [i permit p`trunderea de energie \n cl`dire, pe timpul iernii. Pe fa]adele de la est [i vest, un sistem double skin, pe care s-au instalat panouri fotovoltaice, permite controlul transferului de energie \ntre exterior [i cl`dire. Sticla exterioar` a fost serigrafiat` par]ial, pe cånd fa]ada intern` a beneficiat de avantajele folosirii sticlei Stopray, transparen]` ridicat` [i factor solar redus.

Pentru a completa beneficiile aduse de sticla selectiv` folosit`, s-au luat o serie de m`suri suplimentare: – |n toate \nc`perile, exist` senzori care m`soar` nivelul intensit`]ii luminoase [i adapteaz` automat func]ionarea corpurilor de iluminat; – Sursele de lumin` folosite sunt ecologice (LED): eficien]a lor este mare [i nu degaj` c`ldur`; – Exist` senzori de prezen]` [i senzori care m`soar` nivelul CO2 din \nc`peri, iar sistemul permite adaptarea temperaturii [i a aportului de aer natural la nivelul fiec`rei camere; – S-a instalat un sistem ce genereaz` energie [i c`ldur` (CHP – Combined Heat and Power). O serie de motoare pe gaz, dublate

21 Impuls

de generatoarele electrice alimentate de panourile solare, produc cea mai mare parte a energiei necesare func]ion`rii cl`dirii.

C`ldura rezidual` degajat` de motoare este colectat` [i folosit` pentru a \nc`lzi apa menajer` \n tot timpul anului. De asemenea, c`ldura rezidual` asigur` un climat interior pl`cut pe timpul iernii [i produce aer rece pe timpul verii.

Se estimeaz` c` necesarul de energie folosit` pentru r`cire, \nc`lzire [i iluminat artificial este de doar 30%, 23% [i, respectiv, 20%, comparativ cu o cl`dire obi[nuit`.

Cl`direa SIEEB reprezint` un punct de cotitur` \n modul \n care sunt gåndite construc]iile. |n mod cert, \n anii care urmeaz`, vom vedea tot mai multe cl`diri „ecologice”, lucru care nu poate decåt s` ne bucure.

Fi[a lucr`rii Denumire: SIEEB (Sino-Italian Ecological Energy Efficient Building), Beijing (China) · Beneficiari: Ministerul Italian al Mediului, Ministerul Chinez al {tiin]ei [i Tehnologiei Arhitect: Mario Cucinella Architects (M. Cucinella, E. Francis, D. Hirsch, G. Altieri), Bologna · Proiectare: Favero & Milan Ingegneria (S. Favero, F. Zaggia, G. Lenarduzzi, L. Nicolini), China Architecture Design and Research Group · Project Management: Politecnico di Milano, Italia – Departamentul de Construc]ii, Mediu, {tiin]` [i Tehnologie (F. Bufera) · Articol de Drago[ Matei, AGC Flat Glass Romånia

Regulamentele Conserv`rii Energiei (Energieeinsparverordnung Enev)

Fotografie de ansamblu Geze SHEVs E250 ax principal

Eficien]` energetic` [i climat optim prin ventilare natural`, cu ajutorul ferestrelor „inteligente” automatizate GEZE. ste dificil pentru europenii din Europa Central` [i de Est s` în]eleag` c`, în întreaga lume, mai mult de 50% din energia primar` este consumat` de sistemele de aer condi]ionat din cl`diri. În cadrul Summitului Mondial de la Copenhaga din 2009 s-a stabilit ca obiectiv primar reducerea emisiilor de CO2, dar aceasta nu poate fi realizat` f`r` reducerea consumului de energie. Obiectivul principal al Consiliului de Mini[tri al UE este acela de a reduce emisiile cu cel pu]in 20% fa]` de valorile din anul 2005. Regulamentele Conserv`rii Energiei (Energieeinsparverordnung – Enev), emise prin hot`rârea Guvernului la 01.10.2007, de Republica Federal` German` merg mai departe.

Aceste regulamente au scopul de a realiza o reducere cu 30% a emisiilor de CO2 [i o reducere a necesarului de energie folosit` pentru înc`lzire pân` în anul 2020.

E

Ventila]ia mecanic` [i sistemele de aer condi]ionat consum` cantit`]i mari de energie [i, din cauza func]ion`rii lor continue, sunt mari consumatori de energie electric`. Nu mai vorbim de spa]iul de care au nevoie, de investi]ia ini]ial` [i de costurile ulterioare de între]inere, care sunt cu aproximativ 30% mai mari decât în cazul sistemelor de ventila]ie natural`. Solu]ii inovatoare de economisire a energiei sunt necesare urgent. Tema ventila]iei naturale cu ferestre automate devine, prin urmare, din ce în ce în ce mai important`.

De ce nu am utiliza resursele puse la dispozi]ie în mod liber de c`tre natur`? Sistemele moderne de management al cl`dirilor pot lua în calcul puterea vântului [i energia solar`. Instalate în mod corect, ele pot fi folosite [i pentru ventila]ia natural`. Driverele [i sistemele „inteligente” Geze pot deschide [i închide ferestrele [i luminatoarele integrate în fa]ada cl`dirii. Consumul de energie ar fi minim [i ar fi necesar doar pentru a activa motorul electric.

23 Impuls

Solu]ii Geze pentru sisteme de ventila]ie – concepte care „gândesc”

S`n`tatea [i protec]ia materialelor componente ale cl`dirilor

Sistemele de ventila]ie Geze sunt compatibile cu orice form` de fereastr` imaginabil`, indiferent de tip [i m`rime, inclusiv pentru luminatoare [i cupole, [i sunt foarte u[or de manevrat. Oferta complet` Geze include motoare ac]ionate electric cu lan] [i cu piston. În afar` de automatiz`rile ferestrelor, sistemele certificate de evacuare a fumului [i c`ldurii (SHEVs) sunt, de asemenea, utilizate pentru ventilarea natural`.

Concepte inteligente de ventila]ie pot fi implementate cu solu]iile de sisteme Geze. Mai multe solu]ii complexe coordoneaz` [i permit activarea [i declan[area tuturor ferestrelor de ventila]ie sau a sistemelor SHEVs de evacuare [i eliminare a aerului, prin intermediul uneia dintre unit`]ile individuale de control central.

Sistemul Geze MBZ300 SHEVs BUS este o unitate nou` [i inovatoare de control central, care coordoneaz` un num`r mare de ferestre [i senzori SHEVs. Senzorii inteligen]i [i de control (de exemplu: detectori de ploaie [i vânt, senzori de control CO2) se asigur` c` ferestrele sunt deschise [i închise, în func]ie de: – diferen]ele interne [i externe de temperatur` [i diferen]a dintre aceste valori; – t`ria [i direc]ia vântului [i a precipita]iilor; – diverse caracteristici: de exemplu, num`rul de ore lucr`toare din timpul s`pt`mânii [i weekendului; – calitatea aerului înconjur`tor [i umiditatea; – valorile curente de CO2 în aer.

Ferestrele automate ofer`, de asemenea, cre[terea calit`]ii vie]ii [i avantajul de a proteja s`n`tatea [i cl`dirile. Schimbul de aer intern cu cel extern, inclusiv ca parte de r`cire pe timp de noapte, eliminând surplusul de c`ldur`, va genera o temperatura optim` a camerei, precum [i o bun` calitate a aerului [i, prin urmare, \nc`perea va dobândi o bun` igien` la locul de munc`. În birouri, va fi prevenit a[a-numitul sindrom „lips` de aer” sau grea]a cauzat` de un climat s`rac în oxigen. Deschiderea [i închiderea automat` a ferestrelor f`r` efort fizic îndepline[te, de asemenea, criteriile de accesibilitate, deosebit de importante pentru persoanele cu mobilitate redus`. În cazul în care cl`dirile sunt izolate termic [i pun]ile termice sunt evitate, cum este cazul cl`dirilor cu consum redus de energie, spa]iul interior este aproape ermetic. În acest caz, umiditatea poate cauza formarea mucegaiului periculos, care provoac` pagube substan]iale construc]iei [i poate cauza alergii grave la oameni.

Eliminarea surplusului de umiditate printr-o ventila]ie optim` previne condensul [i mucegaiul. Coordonarea ventila]iei poate fi realizat` cu efort minim, cu ajutorul sistemului de ventila]ie MBZ300 [i al magistralei SHEVs. Ventila]ia eficient` energetic, natural`, cu ferestre automatizate, necesit` un plan bine gândit, printr-o planificare [i o proiectare eficiente. Departamentul tehnic Geze, de planificare a proiectelor, întocme[te concepte individuale de ventila]ie, adaptate situa]iei cl`dirii respective.

Ferestrele controlate în acest fel nu asigur` numai o ventila]ie pl`cut`, natural`, ele reduc, simultan, [i c`ldura produs` de ventila]ie [i, drept urmare, se diminueaz` [i pierderile de energie.

Activate manual, spre deosebire de sistemele de aer condi]ionat, ferestrele automate permit interac]iunea dintre oameni [i mediul lor [i ofer` confort: odat` deschis` [i uitat` a[a, din cauza agita]iei de zi cu zi, fereastra este ac]ionat` de c`tre unitatea de control central [i este închis` f`r` nicio pierdere important` de c`ldur`.

GEZE E70 controler de temperatur` (termostat)

GEZE MBZ300 magistrala

Geze România S.R.L. IRIDE Business Park B-dul Dimitrie Pompei, 9-9A, Cl`direa 10, Etaj 2 RO-2020335, Sector 2, Bucure[ti Tel.: +40 21 250 77 50; 31 620 12 57, Fax: 31 620 12 58 E-mail: office-romania@geze.com www.geze.com

GEZE E740 dispozitivul de ac]ionare

GEZE E740 ram` fereastr`

1. Geze E70 controler de temperatur`; 2. Noul modulator Geze de extrac]ie de fum [i c`ldur` Central Bus Unit MBZ300. Flexibilitate maxim` pentru fiecare cl`dire; 3. Geze unitate E740 cu lan] asigur` ventila]ia zilnic` [i evacuarea fumului/gazelor fierbin]i în caz de incendiu; 4. Cadru de instalare E740 al lan]ului de ac]ionare Geze, deschiderea activ` [i pasiv`.

Iluminatul muzeelor [i galeriilor de art` Dr. Dorin BEU, Laboratorul de Ingineria Iluminatului, Universitatea Tehnic`, Dr. Mihai HUSCH, Comitetul Na]ional Român de Iluminat Maniera în care institu]iile prezint` mo[tenirea istoric` sau cultural` nu are doar un rol pur informativ, ci a devenit o parte esen]ial` în îmbog`]irea experien]ei publicului. Proiectarea iluminatului joac` un rol decisiv în procesul emo]ional [i de experimentare, dar trebuie s` ]in` seama [i de probleme ca siguran]a, confortul vizual [i conservarea.

Sistem de iluminat cu LED-uri la Muzeul M din Leuven (Belgia)

Conservarea În ciuda faptului c` lumina este esen]ial` în aprecierea vizual` a unui obiect de muzeu sau a unei picturi dintr-o galerie, ea are [i efecte negative, prin deteriorare fotochimic` (decolorare sau chiar descompunere) a materialelor din care sunt realizate exponatele.

Din cauza valorii, inestimabile în unele cazuri, aceast` protec]ie trebuie realizat` indiferent de costurile pe care le implic`. În general, materialele anorganice (ex. sticla, ceramica, metalele) sunt foarte pu]in afectate, în timp ce acelea organice (ex. textile, lemn, pigmen]i, hârtie, r`[ini [i vopsele) sunt susceptibile la degradare din cauza radia]iilor ultraviolete (UV) [i infraro[ii (IR), atât de la l`mpi, cât [i de la lumina natural`. Eliminarea total` a radia]iilor UV [i IR nu este posibil`, dar efectul distructiv poate fi minimizat prin: – excluderea sau reducerea luminii naturale; – selectarea unor l`mpi fluorescente, ca Osram Lumilux Deluxe UV-Stop sau pentru culori reci Osram Biolux; – ad`ugarea unor filtre UV sub form` de foi pe tuburile fluorescente T8 (26 mm); – utilizarea filtrelor UV [i/sau IR pentru l`mpile cu incandescen]` sau cu desc`rc`ri în iluminatul de accent; – utilizarea fibrelor optice; – evitarea mont`rii prea apropiate a exponatelor de corpurile de iluminat; – în afara orelor de vizitare, se instituie excluderea total` a luminii naturale [i niveluri sc`zute de iluminare electric` (pentru cur`]enie [i securitate); – în cazul materialelor sensibile, aplicarea unor limit`ri stricte în ceea ce prive[te durata de timp [i intensitatea ilumin`rii.

Recomand`ri standard pentru expunerea la lumin` în cazul obiectelor de muzeu [i galerii:

Tipul materialului

Iluminarea maxim` (de la toate sursele)

Iluminarea total` anual` (de la toate sursele)

Materiale moderat sensibile la lumin`: picturi în ulei, fresce, coarne, oase, filde[, lemn, lacuri

200 lux

600 000 lux ore

50 lux

150 000 lux ore

Materiale foarte sensibile la lumin`: textile, costume, acuarele, tapiserii, tip`rituri, desene, manuscrise, tapete, materiale vopsite, specimene botanice, bl`nuri, pene.

25 Impuls

Iluminatul natural

Iluminatul tablourilor

Iluminatul natural are anumite avantaje în cazul muzeelor [i galeriilor, anume o bun` redare a culorilor [i crearea unei ambian]e naturale dinamice de-a lungul unei zile. Lumina direct` a soarelui poate fi benefic` pentru prezentarea sculpturilor [i a unor obiecte insensibile la lumin`. Din aceste motive, ferestrele sunt de dorit în multe galerii pentru a oferi varietate vizual` [i anumite conexiuni perceptuale cu lumea exterioar` [i a evita a[a-numita „oboseal` disoriental` de muzeu”.

Prima regul` în cazul ilumin`rii tablourilor este c` aceasta începe cu un iluminat de succes al înc`perii. Cu alte cuvinte, tabloul trebuie iluminat într-un mod care s` fie în concordan]` cu cerin]ele de conservare, contextul ambiant [i cu fundalul, în plus fa]` de con]inutul tabloului.

În ciuda acestor avantaje clare, lumina natural`, [i în special ce a soarelui, trebuie strict controlat`, dac` nu exclus`, pentru a evita ca radia]iile UV [i IR s` deterioreze exponatele [i o distribu]ie neuniform` a luminan]elor care produc disconfort vizitatorilor. De exemplu, ferestrele verticale au nevoie, în multe cazuri, de parasolare exterioare [i jaluzele interioare. Multe dintre galeriile [i muzeele proiectate special în acest scop permit accesul luminii naturale doar prin luminatoare montate pe acoperi[, ceea ce influen]eaz` forma [i stilul cl`dirii. Aceste luminatoare necesit` o proiectare foarte atent` [i, de cele mai multe ori, [i anumite dispozitive parasolare care s` atenueze luminan]a prea mare a cerului. În aceste cazuri, este nevoie de un sistem de control care s` gestioneze jaluzele în combina]ie cu iluminatul electric, utilizând senzori externi sofistica]i [i un program de calculator pentru iluminatul natural. O posibil` verificare a sistemului de iluminat natural se poate face în instala]ii de soare/cer artificial, cu ajutorul modelelor la scar`.

Culoare, echilibru [i dispozi]ie Stilul galeriilor interioare poate varia de la contemporan la istoric, la fel ca [i con]inutul. În cazul artei moderne, modul de iluminare poate varia de la subtil la dramatic pân` la varia]ii de culoare sau flux luminos. Dar, în toate cazurile, pentru exponate este vital` o redare a culorilor cât mai corect`, ceea ce conduce la utilizarea surselor de lumin` cu un indice mare de redare a culorilor (Ra > 80). În cazul artei clasice sau tradi]ionale, este necesar s` se stabileasc` dispozi]ia pe care o inspir` spa]iul înc`perii sau galeriei în acord cu con]inutul sau subiectul picturilor. De multe ori, curatorul poate da pere]ilor o culoare distinct` – cel mai adesea maro sau oliv închis – pentru a scoate în eviden]` picturile [i a reduce contrastul dintre pictur` [i fundal. Acest lucru este necesar, în special cu picturile întunecate, unde, din motive de conservare, se cere o reducere a nivelului de iluminare.

De asemenea, este important ca diferen]a de luminan]` dintre tablou [i perete s` fie în acord cu contrastul dintre o galerie [i alta, pentru a nu obosi ochiul cu probleme de adaptare rapid`.

Proiectarea iluminatului galeriilor [i muzeelor trebuie s` se bazeze întotdeauna pe schimb`ri subtile [i nu pe contraste dramatice.

Exist` cinci modalit`]i de a ilumina un tablou: 1. corpuri de iluminat în consol` pentru iluminatul individual al tablourilor: sunt echipate cu l`mpi fluorescente sau l`mpi cu incandescen]` liniare [i reprezint` solu]ii simple, dar au diverse probleme asociate. Acest sistem creeaz`, inevitabil, reflexii sup`r`toare pe suprafa]a picturii sau a sticlei ce protejeaz` tabloul; în ceea ce prive[te conservarea, nu este ideal` apropierea lor prea mare de imagine; reflectoarele de slab` calitate creeaz` un iluminat neuniform, prea puternic în apropierea corpului de iluminat. O solu]ie pentru o parte din aceste probleme o reprezint` versiunile cu fibr` optic`, dar care sunt mult mai scumpe.

2. iluminat individual cu spoturi: aceast` tehnic` este utilizat` pentru a ilumina tablourile [i zona imediat înconjur`toare, de obicei cu spoturi pe [in` sau pe alte structuri. Spoturile pot avea nevoie de filtre UV sau IR, lentile de focalizare sau ecrane de protec]ie.

3. spoturi sau proiectoare încadratoare: aceast` tehnic` permite ca raza de lumin` s` fie limitat` doar la dimensiunile picturii. Este posibil` la o scar` mic`, la expozi]ii permanente, la în`l]imi mici ale tavanului, care permit montarea corpurilor la mic` distan]` de tablou.

4. iluminarea uniform` a pere]ilor: aceast` abordare creeaz` un iluminat uniform pe întreg peretele, incluzând tablourile, ceea ce permite ca acestea s` fie mutate sau schimbate f`r` ca sistemul de iluminat s` fie modificat. În multe cazuri, aceast` tehnic` ofer` solu]ia cea mai adaptabil` [i f`r` probleme. Totu[i, pentru o execu]ie reu[it`, proiectantul sistemului de iluminat trebuie s` colaboreze îndeaproape cu curatorul sau cu designerul de interior, pentru a se asigura c` pere]ii de fundal furnizeaz` un contrast bun, în raport cu tablourile. Aceast` solu]ie poate fi neadecvat`, în cazul în care se pune problema conserv`rii sau tablourile sunt \n tonuri întunecate.

5. iluminatul par]ial al pere]ilor: în galeriile foarte înalte, este posibil s` se ilumineze doar o sec]iune a peretelui. În astfel de cazuri, trebuie s` se evite marginile pronun]ate ale zonelor iluminate [i este de preferat o tranzi]ie lin`, cu schimb`ri lente ale luminan]ei.

Aceste obiecte pot fi lucr`ri de art`, artefacte istorice, sculpturi sau obiecte de interes istoric. Ele pot fi prezentate dintr-un singur unghi de vedere sau din orice pozi]ie; unele necesit` vederea în întregime, iar altele solicit` inspectarea îndeaproape a unor p`r]i din obiect. Culoarea poate fi, de asemenea, o problem`, în special în cazul în care obiectul este negru.

Exist` dou` op]iuni pentru iluminat: a. prezentarea cu spoturi [i proiectoare: acestea trebuie pozi]ionate strategic, pentru a evita orbirea observatorului. În cazul în care vizitatorii se pot plimba în jurul obiectului, acest deziderat este mai dificil de ob]inut. La fel de important este ca spoturile s` furnizeze o bun` modelare a obiectului. De exemplu, trebuie evitat` montarea de spoturi puternice direct deasupra obiectului, din cauza umbrelor puternic deformatoare pe care le pot crea.

Spoturile orientate în jos (la un anumit unghi fa]` de vertical`) trebuie echilibrate cu proiectoare de siluet` din spate sau iluminat de accent de pe laterale, pentru ca umbrele spoturilor s` fie mai moi. Iluminatul înconjur`tor trebuie redus pentru a îmbun`t`]i efectul iluminatului de prezentare. b. efect de siluet`: aceast` tehnic` uzual` de prezentare presupune ca obiectul s` nu fie iluminat direct, ci observat prin efectul de siluet` datorat iluminatului din spatele obiectului.

Aceast` tehnic` este potrivit` pentru obiecte din piele sau sculpturi închise la culoare.

Iluminatul vitrinelor Din motive de siguran]` sau pentru men]inerea unei temperaturi [i umidit`]i constante, în anumite cazuri, este necesar` includerea unor obiecte în vitrine de sticl`. În astfel de situa]ii, nu se pot utiliza tehnici de iluminare exterioare vitrinelor, din cauza problemelor pe care le reprezint` reflexiile sau umbrele. Iluminarea din interiorul vitrinei este singura solu]ie viabil`. Cu toate c` se pot utiliza l`mpi cu halogen de 20 W sau l`mpi fluorescente T2 (diametru de 7 mm), acestea prezint` probleme de între]inere [i sunt surse de c`ldur` [i UV. Cea mai bun` solu]ie o reprezint` fibrele optice, care exclud radia]iile UV [i IR [i permit schimbarea l`mpilor în exteriorul vitrinei. Micile emi]`toare din cap`tul fibrelor optice pot fi ascunse u[or în vitrin` [i pot fi montate foarte aproape de obiecte.

a spotului [i o bun` pozi]ionare. Pentru majoritatea oamenilor, un spot este un corp de iluminat care direc]ioneaz` lumina într-o manier` controlat`. Totu[i, pentru ca un proiectant s` aib` succes în iluminatul de expunere, trebuie s` mearg` mai departe distinc]ia dintre un corp de iluminat pentru iluminatul general (floodlight) [i unul pentru iluminatul de accent (spotlight). În practic`, se men]ioneaz` cinci tipuri generice distincte de distribu]ie a fluxului luminos. Grani]ele dintre aceste tipuri nu sunt rigide, deoarece exist` extrem de multe tipuri de l`mpi [i corpuri de iluminat. În anumite spoturi, tipul de distribu]ie variaz` doar în func]ie de lamp`, în cazul în care lampa are propriul reflector. În celelalte cazuri, exist` un reflector auxiliar sau alte mecanisme (lentile optice, ecrane de protec]ie etc.) care controleaz` [i direc]ioneaz` fluxul luminos. Majoritatea spoturilor utilizeaz` l`mpi cu filament, de obicei la 12V, iar forma distribu]iei l`mpii are dou` componente: a) distribu]ia principal` produs` de reflector, care poate fi parte integrant` a l`mpii sau a corpului de iluminat [i b) fluxul luminos direct al filamentului, care nu poate fi controlat.

Componenta direct`, f`r` control, va tinde s` produc` lumin` în afara razei principale. Aceasta poate ajunge la un asemenea nivel încât s` produc` suprailuminare sau orbire din pricina observ`rii directe a filamentului cu mult în afara direc]iei principale a spotului. Pentru a combate aceast` problem`, se propun accesorii ca gr`tare tip fagure sau ecrane de protec]ie. O solu]ie mult mai simpl` o reprezint` l`mpile QR 111 cu propria protec]ie a filamentului [i cu un reflector extrem de precis. În ultimii ani, se utilizeaz` l`mpile cu halogen, conectate direct la re]ea, ca de exemplu l`mpile PAR 30 sau PAR 16, care, fa]` de cele de foarte joas` tensiune, au avantajul elimin`rii transformatorului. Chiar dac` aceste l`mpi par mai avantajoase, filamentul lor este mult mai mare [i, din acest motiv, mai greu de controlat orbirea pe care o provoac` componenta direct`. L`mpile de foarte joas` tensiune de aceea[i putere vor avea întotdeauna o intensitate mai mare [i vor fi mult mai controlabile optic, astfel încât sunt posibile distribu]ii mai înguste [i cu posibilitatea limit`rii orbirii.

Managementul sistemelor de iluminat Utilizarea LED-urilor În ultimii ani, se \nregistreaz` o cerere crescând` pentru sisteme de management computerizat integrat al iluminatului, ceea ce permite curatorilor [i designerilor s` creeze scene dinamice, presetate în acord cu condi]iile interioare [i exterioare. Anumite sisteme, cu nivel înalt de sofisticare [i cu structur` modular` (ceea ce permite o extindere u[oar` a capacit`]ilor de-a lungul timpului), ofer` posibilit`]i largi pentru schimb`ri ale scenelor pre-programate, de exemplu în r`spuns la ora din zi sau anotimp. Deoarece o mare parte din iluminatul de expunere este format din l`mpi cu incandescen]`, sistemele de control au un beneficiu suplimentar fa]` de reducerea consumului de energie electric`, [i anume extinderea duratei de via]` (pân` de patru ori în anumite cazuri) prin reglaj.

Spoturi: tipuri de distribu]ie a fluxului luminos Indiferent c` e vorba de un muzeu sau de o vitrin`, arta iluminatului de expunere const` în alegerea corect` a tipului de distribu]ie

Din multe puncte de vedere, LED-urile reprezint` solu]ia ideal` pentru muzee: nu emit UV sau IR, eficacitate luminoas` de 4-5 ori mai mare decât l`mpile cu halogen, lumin` emis` în unghi îngust, durat` de via]` mare (30 000-50 000 ore), redare foarte bun` a culorilor, posibilitatea de a alege culori calde sau reci ale luminii [i un reglaj u[or al fluxului luminos.

Dezavantajele sunt date de costul înc` ridicat, probleme de fiabilitate (alimentarea nu se face direct la re]eaua de 230 V, ci prin intermediul unor dispozitive electronice), yellow-shifting [i, nu în ultimul rând, binning (uniformitatea culorii [i intensit`]ii luminoase pentru un grup de LED-uri). Un spot cu LED-uri utilizat în muzee este rareori realizat dintr-un singur LED, ci dintr-un grup de LED-uri al`turate, care trebuie s` emit` o lumin` cu o culoare aparent` identic`. Principala problem` a oric`rui aparat de iluminat cu LED este eliminarea c`ldurii de la LED-uri, ceea ce presupune montarea unor radiatoare în spatele lor (de obicei lamele din aluminiu), ceea ce d` un design industrial.

27 Impuls

VentoTherm un ajutor pentru dezvoltarea durabil` în construc]ii

n cursa continu` pentru eficientizarea energetic` a construc]iilor, un aspect aflat tot mai mult în aten]ia investitorilor [i proiectan]ilor îl reprezint` ventilarea eficient`. În primul rând, cerin]ele normelor [i regulamentelor actuale \n leg`tur` cu economia de energie [i calitatea aerului cer sisteme de ventila]ie noi, cu performan]e deosebite privind confortul [i cre[terea rentabilit`]ii imobilelor.

Ob]inerea unui rezultat conving`tor \n ceea ce prive[te eficien]a energetic` a recuper`rii c`ldurii [i umezelii din aer a fost, mult` vreme, o problem` nerezolvat`, atât pentru renov`ri, cât [i pentru construc]ii noi. Etan[eitatea ridicat` a construc]iilor actuale, precum [i ventilarea necontrolat`, respectiv redus`, a dus, în numeroase cazuri la cre[teri mari ale nivelului de umezeal` din aer, ceea ce poate periclita atât construc]ia, cât [i s`n`tatea beneficiarilor.

Modul conven]ional de aerisire, cu ferestrele deschise, are câteva dezavantaje majore: g`l`gie, praf, insecte [i polen alergen ajung în înc`peri, în timp ce 40% din c`ldur` „fuge pe fereastr`”. În plus, aerisirea excesiv` poate duce la acumul`ri de umezeal` [i, în extrem, la apari]ia igrasiei, care atrage dup` sine cheltuieli mari cu renovarea. Nu trebuie s` uit`m nici de pericolul spargerilor, o fereastr` deschis` fiind o invita]ie pentru un ho].

Treptat, ferestrele moderne au eliminat inconvenientele ca insuficienta izolare termic`, atât timp cât r`mân închise, deschiderea lor ducând la pierderea a jum`tate din energia folosit` la înc`lzire.

Sistemul VentoTherm realizeaz` ventila]ia automat`, cu fereastra închis`: aerul exterior este filtrat [i trecut prin schimb`torul de

|

c`ldur`. Aici, este înc`lzit folosindu-se c`ldura recuperat` din aerul înc`perii. Aerul viciat din înc`pere este absorbit în apartament [i evacuat dup` ce a fost trecut prin recuperatorul de c`ldur`. Sistemul se poate folosi, la fel de bine, pentru renov`ri [i construc]ii noi, avantajele sale fiind evidente.

Iat` câteva dintre ele: Din punct de vedere constructiv, VentoTherm este o cutie, cu în`l]imea de 50 mm [i l`]imea de 1 050 mm, integrat` în fereastr`, aspectul ansamblului fiind unitar [i elegant. Filtrul din dotare împiedic` accesul oric`rui fir de praf, cât de fin, dar [i al polenului [i insectelor, fiind clasa 7 conform DIN EN 779.

Func]ia de recuperare a c`ldurii are un randament de 45% [i reduce pierderea de energie prin aerisire cu 35%.

Izolarea termic` este, în func]ie de vitrare, de pân` la 42 dB. Un grad sporit de confort este dat de sistemul de comand` pe baz` de senzori pentru CO2 [i umezeal`. Zgomotul de func]ionare este foarte mic, sub 26 dB, ceea ce \l recomand` [i pentru dormitoare, iar consumul redus de curent electric nu influen]eaz` negativ balan]a energetic` a construc]iei. În concluzie, VentoTherm este o solu]ie eficient` pentru ventila]ia descentralizat`: aerisire integrat` în fereastr`, cu recuperare de c`ldur` [i ventilare controlat`, f`r` deschiderea ferestrei. Acest echipament contribuie la optimizarea consumului energetic, la controlul mediului intern [i calita]ii aerului, aducând beneficii proprietarilor de cl`diri, pentru exploatarea [i administrarea acestora.

Clubul reziden]ial STEJARII „Provocarea de a crea un mediu special, exclusivist, într-un peisaj natural, folosind tehnici moderne de design [i ultimele tehnologii de construc]ie, a scos ce era mai bun din echipa noastr` de design.

Rezultatul este o îmbinare fericit` de natur`, art` [i [tiin]`, pe care proprietarii acestor locuin]e le vor aprecia [i de care se vor bucura [i genera]iile viitoare.” Ion Ionescu, arhitect

roiectul cel mai inovator din portofoliul grupului }iriac Imobiliare a fost conceput pentru sectorul reziden]ial de lux, fiind primul de acest fel din ]ar`.

Situat în B`neasa, pe {oseaua Jandarmeriei nr. 14, în nordul Capitalei, zon` recunoscut` pentru atractivitatea sa, în mijlocul unei p`duri protejate de stejari, care ocup` 200 ha, acest complex reziden]ial este primul care include un club privat exclusivist cu servicii de lux: patru piscine, dintre care una semi-olimpic` acoperit` – cu posibilitatea de a se transforma în piscin` semideschis` vara –, restaurant de zi [i restaurant high cuisine, bar, braserie, boutique-uri cu articole sportive [i de înfrumuse]are, o aren` de tenis cu tribun` pentru spectatori, 3 terenuri clasice de tenis outdoor [i 2 indoor, sal` squash, zon` de jocuri pentru copii, gr`dini]` cu predare în 3 limbi str`ine, sal` fitness, salon de înfrumuse]are, centru Spa, pist` de alergare în zona p`durii [i alte facilit`]i. Sunt amenajate 1 230 de spa]ii de parcare, din care peste 1 000 sunt amplasate la subsol.

Cele 19 blocuri de locuit cu regim de în`l]ime subsol + parter + 4 etaje însumeaz` 535 apartamente pe o arie de 99 360 mp, com-

P

29 Impuls

plet înconjurat` de p`dure, beneficiind de lini[te, aer curat [i o priveli[te demn` de o zon` montan`.

Apartamentele au câte 2 pân` la 7 camere cu suprafe]e cuprinse între 108 [i 604 mp, incluzând vaste terase cu perspective studiate [i spa]ii vitrate ample.

Clubul reziden]ial Stejarii este primul proiect romånesc ce ofer` clien]ilor s`i 34 de tipuri de apartamente. Designul interior a fost realizat cu o aten]ie sporit` pentru detalii, pentru a satisface o diversitate de gusturi. Astfel, apartamentele sunt amenajate în dou` stiluri: distinc]ie clasic` [i modernism geometric, fiecare p`strând elegan]a caracteristic` unui club exclusivist. B`ile sunt amenajate cu instala]ii de lux care poart` semn`tura unor designeri renumi]i, precum Pininfarina, iar buc`t`riile sunt dotate cu aparatur` de lux Miele.

Toate apartamentele au finisaje de lux [i sunt dotate cu sistem de climatizare Daikin [i cu înc`lzire în pardoseal`.

Un garant pentru integrarea tehnologiilor de vârf [i a DIN-urilor germane în execu]ia proiectului îl constituie efortul [i controlul sus]inut al colectivului german de proiectare, condus de arhitectul Ion Ionescu.

Recunoa[terea calit`]ii [i unicit`]ii proiectului pe plan interna]ional s-a produs în 2009, prin ob]inerea a dou` dintre cele mai râvnite premii la cea mai prestigios` competi]ie interna]ional` din domeniul imobiliar, European And African Property Award, desf`[urat` în Marea Britanie: Best Architecture [i Best Development. www.stejarii.ro

„Totul dintr-un singur loc“ Nu doar furnizor, ci [i asisten]` [i consultan]` pe toat` durata proiectului

roiectul „Stejarii“ a reprezentat o provocare pentru Alukönigstahl, mai ales din punctul de vedere al sistemelor pe care le propuneam la monumentul ini]ierii, dar [i datorit` faptului c` am fost implica]i, \n calitate de furnizor, ca subcontractor pentru materialele necesare realiz`rii tåmpl`riilor [i pere]ilor cortin`.

Acest tip de prezen]` impune o rela]ionare direct` cu contractorul general [i cu subcontractorul ales, pentru confec]ionarea [i montarea tåmpl`riilor. Practic, am fost pu[i \n fa]a rigurozit`]ii marcate de contractorul general, care solicita prezen]a materialelor \n timp util [i cantit`]ile necesare pentru montarea elementelor de perete cortin` [i de tåmpl`rie.

Pentru realizarea proiectului, s-au montat sisteme de tåmpl`rie liftant glisante ASS 50 (424 de buc`]i), ferestre Schuco Royal S 65, echipate cu sistem de feronerie Avantec (1 614 de buc`]i), u[i Schüco Royal S 65 (270 de buc`]i).

La cererea contractorului general [i a proiectantului general, departamenul tehnic a realizat, cu ajutorul programului de calcul Sommer Informatic – winiso2D, studii pentru montarea corect` a sistemului de tåmpl`rie – analiza izotermei de 10 grade (det. 4).

O noutate absolut`, pentru noi, a fost modul de abordare al unor zone

P

de pasarele de acces, care, \n faza ini]ial`, nu erau \nchise cu suprafe]e vitrate. Aici, am furnizat structura de perete cortin` cu montan]i [i rigle speciale cu canale de cablare, pentru elementele mobile de ventilare integrate \n sistemul de fa]ad`. {i aceste elemente mobile, de tip ferestre lamelare, au fost un produs nou, dar frecvent utilizat \n solu]iile adoptate pentru desfumare [i ventilare (det. 5).

Au fost montate 436 de ferestre de acest tip, echipate cu motoare electrice comandate de senzori de temperatur`/umiditate, CO2, ploaie/vånt, butoane de avarie conectate la un sistem de urm`rire [i control \mpotriva incendiilor, a c`ror furnizare a fost asigurat` tot de Alukönigstahl.

Am realizat dimensionarea centralelor de incendiu \n stråns` leg`tur` cu proiectantul, respectånd atåt condi]iile impuse, cåt [i scenariul la foc furnizat [i num`rul de elemente ac]ionate, [i am asigurat prezen]a unui specialist pentru conectarea acestui sistem.

Toat` aceast` descriere s-ar putea sintetiza \ntr-un slogan cu acoperire \n activitatea depus`, pentru un proiect de aceast` amploare, care nu se poate desf`[ura f`r` un nivel de prezen]` sus]inut [i f`r` asisten]` din partea furnizorului, \n toate fazele proiectului. {tefan Simion, consultant Alukönigstahl

31 Impuls

Carrera [i Carrera S

Acum mai puternice [i cu un consum mai redus ncepând din 5 iulie 2008, Dr. Ing. H.C.F. Porsche AG, Stuttgart, introduce urm`toarea genera]ie a seriei 911, echipat` cu motoare cu injec]ie direct` de benzin` [i cutie de viteze cu ambreiaj dublu [i 7 trepte. Cele patru modele noi – dou` Coupé [i dou` Cabriolet – cu trac]iune clasic` pe ro]ile din spate, ofer` un standard [i mai ridicat de performan]`, datorit` celor [ase noi propulsoare, la o capacitate de 3,6, respectiv 3,8 litri. Noul 911 devine [i mai sportiv [i dinamic prin introducerea, pentru prima dat`, a injec]iei directe de benzin` pe o ma[in` sport Porsche, împreun` cu cutia de viteze op]ional` cu ambreiaj dublu Porsche-Doppelkupplung (DPK). În acela[i timp, aceste tehnologii noi îmbun`t`]esc eficien]a, deja extraordinar`, a modelului 911 la un nivel [i mai ridicat decât pân` acum: dotat cu PDK, Carrera Coupé asigur` o economie incredibil` de combustibil, valoarea consumului fiind de numai 9,8 l/100 km. Toate noile modele Carrera r`mân, în mod semnificativ, sub consumul standard de 11 l/100 km, emisiile de CO2 reducându-se cu 15%.

Puterea maxim` a modelului 911 Carrera, cu motorul de 3,6 litri, a crescut cu 20 CP, ajungând la 345 CP (254 kW). Puterea maxim` a modelului 911 Carrera S, cu motor de 3,8 litri, este la fel de impresionant`, crescând cu 30 CP, pån` la 385 CP (283 kW). Datorit` acestui surplus de putere, Carrera S Coupé atinge, acum, o vitez` maxim` de peste 300 km/h (186 mph).

Noua genera]ie a seriei 911 este disponibil`, pentru prima dat`, cu noua cutie de viteze Porsche, cu ambreiaj dublu, PorscheDoppelkupplung. Oferind nu mai pu]in de [apte trepte de vitez`, aceasta combin` pl`cerea de a conduce confortabil, oferit` de o transmisie automat`, cu cuplarea dinamic` asigurat` de cutia de viteze secven]ial` de curse. {i, deoarece cutia PDK este, de asemenea, prev`zut` cu o func]ie de selectare automat` a treptelor de vitez`, aceasta înlocuie[te fostul model Porsche Tiptronic S, atât pe Carrera,

Î

cât [i pe Carrera S. Prin programele de cuplare optimizate [i adaptabile, PDK îmbun`t`]e[te accelera]ia ma[inii [i reduce consumul de combustibil, acesta ajungând la un nivel chiar mai mic decât înainte.

Porsche a dezvoltat principiul de cutie de viteze cu dou` ambreiaje pentru cuplarea cursiv` a treptelor de vitez`, f`r` cea mai mic` întrerupere a for]ei de trac]iune [i frânare [i f`r` cea mai mic` pauz` între trepte, cu mai bine de 25 de ani în urm`, pentru ma[inile de curse.

Beneficiind de aceast` tehnologie, [oferii care conduceau ma[ini Porsche puteau accelera mult mai rapid decât concuren]ii lor, ]inând ambele mâini pe volan în timpul schimb`rii vitezelor, evitând, astfel, chiar [i cea mai mic` distragere a aten]iei în timpul acestei opera]iuni.

Realizarea de pionierat de atunci ofer`, acum, noului 911 Carrera performan]e [i mai bune: prev`zut cu o cutie de viteze PDK în [apte trepte, Carrera Coupé accelereaz` de la 0 la 100 km/h în 4,5 secunde, cu 0,2 secunde mai rapid decât în cazul unei cutii manuale cu [ase trepte. Clientul aflat în c`utarea unui mod mai dinamic de a conduce dispune de op]iunea de a combina PDK cu sistemul op]ional Porsche Sport Chrono Plus, incluzând sistemul Launch Control. Rezultatul este o accelerare rapid`, lipsit` de orice patinare a ro]ilor, ma[ina atingând 100 km/h în 4,3 secunde.

Noua genera]ie a seriei 911 se eviden]iaz` imediat prin inova]iile aduse în design, precum [i datorit` noilor lumini de zi cu tehnologie LED. Luminile de zi cu LED [i farurile bi-xenon, acum standard pe toate noile modele din gama Carrera, ofer` siluetei modelului 911 un stil [i mai distinct [i o înf`]i[are unic`, ce interac]ioneaz` cu l`mpile din spate, asigurând un aspect inconfundabil. Ca op]iune de siguran]` suplimentar`, Porsche ofer` sistemul Dynamic Bending Lights pe toate modelele.