Impuls 5

coperta_quark

9/29/10

3:28 PM

Page 1

Impuls

DE 15 ANI |MPREUN~!

nr.5

Gåndim spre viitor.

Ac]ion`m sustenabil.

FLOREASCA B.C. CITY GATE

ORACLE TOWER

IRIDE B.P.

UPGROUND B.C.

NUSCO TOWER

EMERALD RESIDENCES

MEGAGALAXY LAKEVIEW

AEROFINA

KAUFLAND

UPGROUND RESIDENZ

CONECT B.C. BILLA

Economie de energie. Producere de energie. Anvelopele de cl`diri propuse de Alukönigstahl le realizeaz` pe ambele. Datorit` tehnologiei inovative Energy2, eficien]a energetic` a cl`dirilor poate fi îmbun`t`]it` în mod durabil.

Pentru informa]ii suplimentare despre sistemele [i produsele noastre vizita]i: www.alukoenigstahl.ro

REABILITAREA CL~DIRILOR DE LOCUIN}E / ANDREESCU & GAIVORONSCHI ARHITEC}I ASOCIA}I / NUSCO TOWER / THE LAKEVIEW OFFICE BUILDING / EFICIEN}A ENERGETIC~ |N ILUMINAT / AGD SUCEAVA

aks_septembrie

9/29/10

1:03 PM

Page 2

aks_septembrie

9/29/10

1:03 PM

Page 3

3 Impuls

Men]ine]i calitatea!

Text: Attila Beer

ånd veniturile scad sau stagneaz`, iar [omajul este \nc` \n u[oar` cre[tere, este clar c` popula]ia r`spunde cu re]inere la consum. Totodat`, reducerea consumului va limita pe termen mediu a[tept`rile infla]ioniste: dobånda B`ncii Europene va r`måne \nc` la nivel sc`zut. Asta \nseamn` credite cu dobånzi relativ avantajoase, pentru cei care sunt eligibili.

Proiectele dezvoltatorilor din domeniul comer]ului cu bunuri de consum – centrele comerciale – sunt puse pe rafturi, a[teptånd vremuri mai potrivite. Investi]iile \n hoteluri noi vor fi [i ele pu]ine, [i doar la un nivel ridicat de calitate. Spa]iile de birouri pentru \nchiriere ocup` cåteva hectare, totu[i cele cu standarde ridicate \n sensul adev`rat \[i g`sesc mai u[or chiria[i – vezi exemplul de la „Crystal Tower”, de pe B-dul Iancu de Hunedoara col] cu C`derea Bastiliei. Dezvoltatorul acestui proiect nu a f`cut rabat la calitate [i a investit mai ales \n finisaje, cå[tigånd chiria[i aproape pentru toat` suprafa]a disponibil`. De asemenea, imobilele cu destina]ie de locuin]` – ajunse \n prima jum`tate a anului 2010 la un num`r de 8 000 de unit`]i – \[i vor g`si cump`r`tori, dac` loca]ia [i calitatea materialelor folosite (ferestre, finisaje) vor fi \n conformitate cu a[tept`rile clien]ilor, deveni]i \n sfår[it mai con[tien]i [i mai preten]io[i.

Investitorii imobiliari sunt nevoi]i s` calculeze cu rendite mai sc`zute, s` p`streze portofoliul 10-20 de ani. Capitalul str`in, adic` finan]area prin banc` – de[i mai ieftin – e greu de ob]inut [i, \n acela[i timp, aportul propriu a devenit mai ridicat.

Privind c`tre partea mai veche a Europei, observ`m un posibil trend imobiliar pentru Romånia: restructur`rile din centrele istorice ale ora[elor. Aceste investi]ii sunt par]ial finan]ate din bugetul Comunit`]ii Europene, dar au [i o explica]ie cåt se poate de clar`. {i \n Romånia, economia evolueaz` de la produc]ie c`tre servicii, iar serviciile au nevoie de suprafe]e mai reduse decåt produc]ia sau logistica. Pe de alt` parte, for]a de munc` creativ` dore[te s` \ntålneasc` persoane asem`n`toare \ntr-o ambian]` pl`cut`, iar asta nu se \ntåmpl` la marginea ora[ului, ci \n centru.

Cererea redus` de pe pia]a ferestrelor [i fa]adelor de aluminiu [i PVC \i afecteaz` atåt pe furnizorii de profile [i sticl`, cåt [i pe montatori. Sunt unii care realizeaz` venituri cu pån` la 40-50% mai mici decåt \n 2008. Asta poate \nsemna, la un venit de 5-10 milioane de

C

Euro, 2,5-5 milioane \n minus. |n cazul \n care, \n 2012, am asista la o u[oar` cre[tere, de cca 3%, aceasta ar \nsemna doar 150 300 de mii de Euro \n plus.

Anii urm`tori vor fi, f`r` \ndoial`, mai grei [i managerii vor fi nevoi]i s` arate mai mult` consecven]` \n optimizarea costurilor produselor proprii. Produsul genereaz` cheltuieli, dar [i profit. Suntem nevoi]i s` ne \ntoarcem la ideea de baz`: cum ne \mbun`t`]im produsul [i serviciile, cum putem lucra mai eficient \n noile condi]ii? De ce avem nevoie \ntr-adev`r? |mbun`t`]esc [edin]ele f`r` limit` outputul firmei sau \nseamn` doar pierdere de timp? Are nevoie un produc`tor de fa]ade de departament de produc]ie sticl` sau mai bine externalizeaz`, economisind for]a de munc` [i finan]area activit`]ii? Cu siguran]` [i firmele concurente vor c`uta noi c`i de colaborare.

Pentru ca societatea s` aib` viitor [i s` supravie]uiasc`, \n situa]ia actual`, un produc`tor poate modifica cantitatea produs`, costurile [i pre]ul de vånzare. Clien]ii a[teapt`, iar prestatorii sunt dispu[i s` fac` reduceri de pre]. Dac`, totu[i, veniturile continu` s` scad`, acest fenomen are efecte imediate [i negative asupra rezultatului. Reducånd cantitatea, ne asum`m pericolul cre[terii costurilor fixe, respectiv al capacit`]ii mai mari decåt cererea. La reducerea cheltuielilor trebuie evitat` economisirea la re]eaua de vånz`ri sau la calitatea produselor ori a serviciilor. Pentru ca ofertele s` fie prezentate \n mod clar [i detaliat, [i montatorii de ferestre [i fa]ade din ]ara noastr` vor urm`ri calea bine cunoscut` celor din Vest: verificarea exact` a timpului de execu]ie [i montaj, angajarea celor ce de]in cuno[tin]e solide din fizica construc]iilor, rezisten]` [i, evident, organizare [i management de proiect.

Acceptånd realitatea c`, [i \n vremuri de criz`, calitatea este c`utat`, provocarea adresat` nou`, ca furnizor de sisteme [i solu]ii, const` \n a g`si solu]ii creative ca aspect, func]ionare [i, mai ales, economice, bazate pe cele mai recente inova]ii tehnice din domeniul nostru, pentru a r`spunde cerin]elor investitorilor [i arhitec]ilor.

Avantajul nostru este c` nivelul de cuno[tin]e ne deosebe[te de al]i furnizori: noi nu ne rezum`m la simpla ofertare din cataloage, ci, dac` se cere, g`sim solu]iile adecvate cazurilor concrete.

Astfel, unii dintre noi vor evita cu succes \mplinirea cuvintelor lui Keynes: „In the long run, we are all dead.”

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 4

„Remaking the way, we make things!“ Text: Cristian BADEA m ales acest moto inspirat de William McDonough, autorul lucr`rii „Cradle to Cradle” [i unul dintre marile nume ale arhitecturii sustenabile, recunoscut la nivel mondial. N`scut pe 21 Februarie 1951 la Tokio, McDonough s-a stabilit \n SUA pentru a-[i completa studiile [i, \n 1981, a absolvit facultatea de arhitectur` din cadrul Yale University. Fondator [i co-fondator al mai multor companii de green-design, arhitectul este multiplu laureat al Presidential Award for Sustainable Development, National Design Award [i Presidential Green Chemistry Challenge Award.

Conceptul revolu]ionar prin care William McDonough s-a remarcat [i pe care [i-a fundamentat \ntreaga activitate a fost urm`torul: „Decåt s` minimizezi impactul negativ al cl`dirilor asupra mediului \nconjur`tor, mai bine creezi o construc]ie care s` genereze ceva bun pentru acesta!”. De[i la \nceput a fost privit ca un ideal, chiar utopic, \n scurt` vreme s-a dovedit a fi posibil, prin exemplul dat de Ford River Rouge Complex, mai exact un conglomerat de cl`diri cu func]iuni diverse (linii de produc]ie [i asamblare). Finalizat \n anul 1928, acesta reprezenta la acea vreme cea mai mare fabric` din lume. Dup` 71 de ani, \n 1999, el a devenit una dintre cele mai spectaculoase crea]ii \n domeniul arhitecturii sustenabile. De[i este doar o reconfigurare a spa]iilor existente, coroborate cu folosirea materialelor eco-friendly [i a cogener`rii integrate, practic, proiectul constituie o prob` de eficien]` energetic` \n industrie [i un design mulat pe nevoile de confort ale personalului lucr`tor.

Odat` cu anii ‘90, optica s-a schimbat \n ceea ce prive[te arhitectura sustenabil`; au ap`rut cereri diverse de aplica]ii pe [i pentru cl`dirile noi, astfel \ncåt, ast`zi, putem vorbi despre o \ntreag` industrie dedicat` acestor produse [i tehnologii conexe.

Fa]ada nu mai constituie doar o anvelop` pentru cl`direa pe care o \mprejmuie[te, investitorii v`zånd \n aceasta o suprafa]` important`, cu un \nsemnat poten]ial economic. Mai exact, ideea de a realiza o cl`dire eficient` energetic prin folosirea de sisteme HI a evoluat natural c`tre un concept global \n care cogenerarea este parte integrat` \n procesul exploat`rii acesteia.

Tot ca o consecin]` a dezvolt`rii permanente a sistemelor fotovoltaice, putem afirma c`, \n prezent, spectrul solu]iilor constructive pentru \nglobarea lor \n fa]ade a crescut considerabil.

Astfel, putem vorbi despre aplica]ii cu dublu rol, de economie de energie (prin inser]ia de celule fotovoltaice \n pachetele de sticl` de pe luminatoare sau simple cåmpuri vitrate, asigurånd astfel o umbrire a cl`dirii f`r` a mai folosi alte sisteme de parasolare clasice) [i generare de energie (celulele mai sus men]ionate aduc un aport la necesarul de curent electric al cl`dirii suport).

A[a cum, \n orice domeniu, inova]ia \nseamn` o schimbare de

A

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 5

5 Impuls

optic` asupra lucrurilor considerate cunoscute [i, totodat`, acceptate \n forma ini]ial`, [i pentru „creatorii” de fa]ade, integrarea sistemelor fotovoltaice a creat deja o emula]ie \n jurul acestei tehnologii. Putem observa o cre[tere semnificativ` a num`rului de studii de fezabiiltate pentru 3D-uri care, pån` nu demult, reprezentau mai degrab` o discu]ie teoretic`.

Avånd \n vedere c` energia generat` de soare pe suprafa]a de[ertic` a p`måntului \n 6 ore acoper` necesarul global pentru un an de zile, este lesne de \n]eles interesul tot mai mare pentru o resurs` aparent inepuizabil` cantitativ [i \n care limitele sunt dictate doar de tehnologie. Multitudinea de solu]ii tenhice pentru aplica]ii tot mai \ndr`zne]e \nseamn`, de fapt, trecerea la o nou` etap` \n arhitectura [i ingineria modern`. A[ \ncheia spunånd c` viitorul se arat` „\nsorit”.

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 6

Reabilitarea cl`dirilor de locuin]e La noi [i la al]ii um`rul trecut al revistei a avut o orientare evident` spre tematica de „reabilitare”. Continuând în aceea[i not`, prezent`m cåteva abord`ri ale acestei teme, în state ale Uniunii Europene. Germania este una dintre ]`rile care [i-a f`cut o politic` de stat din reabilitarea cl`dirilor [i conservarea energiei [i mediului prin producerea de energie „curat`”. Înc` din anii ‘90, dup` reunificare, au fost alocate sume importante de bani pentru reabilitarea blocurilor de locuin]e din fosta Germanie de Est. În urma analizei st`rii lor fizice, func]ionale [i de context urban, uneori s-a mai optat [i pentru demolare. Exist` mai multe curente în ceea ce prive[te reabilitarea cl`dirilor de locuit din Germania, corespunz`toare, am putea spune, necesit`]ilor momentului: |n prima etap` – la începutul anilor ‘90 – a existat un program de reabilitare (Knut Höller, Britta Schmigotzki IWO e.V., Berlin/ Germany „Strategies and Instruments Supporting Energy Efficient Refurbishment – EER – in Germany” in Tallinn, 29

N

Text: prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA November 2006) care a inclus interven]ii asupra urm`toarelor elemente: – îmbun`t`]irea protec]iei termice a anvelopei cl`dirii, prin izolarea termic` a componentei opace a anvelopei, înlocuirea vitrajelor existente cu ferestre [i închideri de balcoane performante, dar realizate unitar; – îmbun`t`]irea sistemului de înc`lzire a locuin]elor (înlocuire a corpurilor statice, schimbare a sistemului, dup` caz); – înlocuirea integral` a sistemului de instala]ii sanitare (inclusiv luarea de m`suri pentru utilizarea apei de ploaie – apa gri – în instala]iile sanitare); – renovarea (de fapt, înlocuirea) ascensoarelor, defecte sau dep`[ite moral (important`, deoarece atât performan]ele tehnice, cât [i consumurile energetice ale echipamentelor contemporane sunt mai mici decât cele ale echipamentelor din urm` cu aproape jum`tate de secol); – modernizarea p`r]ilor comune ale blocurilor de locuin]e.

Legisla]ia german` în domeniul protec]iei mediului prevede [i ca acoperi[urile plate s` fie transformate în acoperi[uri-gr`din`.

Politici pentru prevederea de învelitori vegetalizate au început s` fie promovate din 1997, ast`zi existând o legisla]ie tehnic` (ghiduri [i manuale pentru realizarea teraselor-gr`din`). În 1997, existau 11 milioane mp terase vegetalizate [i, pån` \n 2002, cifra a ajuns la 13,5 milioane mp.

Din 2008, num`rul de acoperi[uri verzi cre[te anual cu circa 14 milioane mp (New York Times Wednesday, 19 martie 2008 Kimberly Conniff Taber „Fight climate change by turning roof green”).

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 7

7 Impuls

Sistemul legislativ german se bazeaz` pe acordarea de compens`ri financiare, bonusuri, scutiri de taxe, concomitent cu dezvoltarea de reglement`ri care detaliaz` sistemele respective (de tipul ghidurilor tehnice). În unele ora[e industriale noi este obligatorie prevederea de învelitori-gr`din`, pentru a contracara poluarea.

Prevederi similare exist` [i în Austria, mai ales în ora[e industriale, în care gradul de poluare a fost ridicat (Linz, de pild`, este dat ca exemplu în majoritatea lucr`rilor în care sunt eviden]iate beneficiile acoperi[urilor verzi).

Unul dintre cele mai recente rapoarte ale Comisiei Europene, Raportul Programului Energetic European pentru Redresare (PEER), precizeaz` ceea ce este cunoscut ca fiind „20/20/20”: „În vederea asigur`rii aprovizion`rii sigure cu energie durabil` [i la pre]uri competitive în anii [i deceniile care urmeaz`, UE are sarcina urgent` de a extinde, reînnoi [i realiza interoperabilitatea infrastructurii sale energetice [i de a-[i decarboniza produc]ia de energie, prin aplicarea de tehnologii strategice cu emisii reduse de dioxid de carbon. Aceast` evolu]ie este determinant` pentru ca, pân` în 2020, UE s` ating` obiectivele la a c`ror îndeplinire s-au angajat toate statele membre, [i anume reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` [i a consumului de energie primar` cu 20%, precum [i cre[terea ponderii energiei din surse regenerabile la 20% din consumul final de energie. PEER ia în considerare aceste provoc`ri prin cele trei subprograme ale sale.” (Raportul Comisiei c`tre Consiliu [i c`tre Parlamentul European privind punerea în aplicare a Programului Energetic European pentru Redresare, Bruxelles, aprilie 2010).

Aceste preocup`ri se traduc, în Germania, prin extinderea spectaculoas` a utiliz`rii sistemelor fotovoltaice integrate pentru producerea energiei, în paralel cu înlocuirea [i adaptarea (reabilitarea) sistemelor de înc`lzire neeficiente (Ulrike Wachsmann, Christoph Erdmenger, Klaus Müschen, Harry Lehmann, „40% reduction of CO2 emissions by 2020 – Germany's path towards a sustainable energy system”, în RIO 9 – World Climate & Energy Event, 17-19 martie 2009, Rio de Janeiro, Brazilia).

Concluzia ar fi c`, în Germania, prin „reabilitare” sau „eficien]` energetic`” se în]elege o ac]iune complex` care are în vedere o

abordare holistic` a cl`dirii [i interven]ii asupra tuturor elementelor ce au leg`tur` cu consumurile de energie. Separat, îns`, pentru c` se efectueaz` o analiz` a întregii cl`diri, prin aceste interven]ii se opereaz` modific`ri (moderniz`ri) la nivel func]ional (de exemplu, se regânde[te spa]iul util [i au loc lucr`ri de recompartimentare).

Reglement`rile termice privind cl`dirile existente RT2005, din Fran]a, sunt, de asemenea, elaborate sub semnul Directivei Europene pentru Performan]` Energetic`. Decizia privind modul în care se realizeaz` obiectivul de reducere a consumurilor energetice este la latitudinea autorit`]ii contractante, care poate opta pentru utilizarea de sisteme alternative de producere a energiei, de cre[tere a protec]iei termice a construc]iei sau pentru ambele.

Marea Britanie are o abordare nuan]at` (r`spunzând într-un fel la întrebarea „Care este durata de serviciu a unei cl`diri reabilitate?”). Filosofia de abordare are în vedere ipoteza c`, peste 40 de ani, o treime din fondul de cl`diri se va fi construit dup` anul 2006. Prin urmare, se pune accentul pe construirea la înalte standarde de eficien]` energetic` (Gleeson, C.P „Building Services and the Code for Sustainable Homes” în Proceedings of the COBRA 2008, – RICS Annual Construction, Building and Real Estate Research Conference).

Probabil tocmai con[tientizând amploarea interven]iilor – în ipoteza unei abord`ri coerente, în care se ]ine seama de toate aspectele [i nu numai de o diminuare a pierderilor termice prin anvelopa cl`dirilor – noua form` a Directivei privind Performan]a Energetic` a Cl`dirilor, adoptat` în luna mai a anului acesta (http://eur-lex.europa.eu), precizeaz`, în articolul 16, c` momentul cel mai potrivit pentru demararea unui program de eficientizare energetic` a unei cl`diri este concomitent cu derularea lucr`rilor de repara]ii capitale. Sunt, astfel, reduse o parte din lucr`ri, necesare atât în cazul repara]iilor capitale, cât [i în cel al eficientiz`rii energetice.

De ce am prezentat aceste politici privind reabilitarea cl`dirilor?

La aceast` întrebare v` las s` r`spunde]i singuri. Mai precizez c` prezentul articol preia o parte din lucrarea prezentat` la Conferin]a na]ional` „Comportarea in situ a construc]iilor”, din Bucure[ti, \n septembrie 2010.

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 8

Sera care înc`lze[te piscina Text: Adriana {ERBAN e poate considera, ast`zi, o cas` cu piscin` înc`lzit` [i cu o zon` spa]ioas` de wellness rentabil` din punct de vedere energetic? O familie din Kassel (centrul Germaniei) a demonstrat, prin renovarea efectuat`, c` eficien]a energetic` este, de fapt, o problem` de concept [i c`, folosind o ser` vitrat` combinat` cu o instala]ie de recuperare a c`ldurii, se poate câ[tiga, pe tot parcursul anului, energie suficient` pentru hobby-ul s`u.

Casa, construit` în anii ‘70, cu un design extravagant, dar dotat` cu o piscin` exterioar`, a fost foarte bine apreciat` de familia amatoare de sport [i wellness. A[ezat` într-un cadru natural deosebit, cu o suprafa]` mare a parterului [i o arhitectur` transparent`, casa a oferit condi]ii excelente pentru realizarea dorin]elor noilor proprietari în ceea ce prive[te confortul [i rentabilitatea locuirii.

S

Cerin]ele De la început, proprietarii au elaborat împreun` cu proiectantul lista obiectivelor renov`rii. Planul parterului corpului principal avea s` r`mân` neschimbat, de[i urmau s` se fac` lucr`ri importante: o

zon` generoas` de locuit, cu o galerie deschis`, oferea o baz` atractiv` pentru înnoirile planificate. Modificarea important`, în afar` de supraetajarea corpului principal pentru realizarea camerelor copiilor [i de oaspe]i, se referea la piscina aflat` în aer liber. Dorin]a pasiona]ilor înot`tori era s` acopere bazinul de 4 x 8 m [i s` realizeze lâng` el un spa]iu de wellness, echipat cu saun`, sal` de finess [i whirlpool. Toate acestea urmau s` fie plasate adiacent piscinei, în locul ob]inut prin închiderea spa]iului de sub teras`. Astfel, zona putea fi folosit` 24 de ore pe zi. Solu]ia care trebuia g``sit` avea o cerin]` strict`: func]ionarea acestui centru de wellness s` nu fie în detrimentul costurilor cu energia.

Utilizarea energiei incidente Conceptul de reabilitare a locuin]ei cu suprafa]a de locuit [i util` de 460 mp în condi]ii de eficien]` energetic` maxim` avea la dispozi]ie o serie de m`suri pentru economisirea energiei. Dup` cum se [tie din experien]a reabilit`rilor anterioare, prin folosirea vitrajelor în rame cu izolare termic` eficient` [i prin izolarea termic`

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 9

9 Impuls

complet` a fa]adei se reduc clar pierderile de energie. Un alt pas de f`cut pentru cre[terea eficien]ei energetice era înlocuirea înc`lzirii existente cu un sistem modern cu cazan de condensare.

Un atu important pentru întregul concept a fost faptul c` piscina era orientat` spre sud. Aceasta a fost acoperit` cu o construc]ie vitrat` de suprafa]` mare tip ser`. Radia]ia solar` care ajunge în zilele însorite în toat` zona de wellness urma s` fie folosit`, în combina]ie cu o instala]ie de ventila]ie [i de recuperare a c`ldurii cu schimb`tor de c`ldur`, pentru înc`lzirea piscinei.

Caracteristici optime ale sistemului Pentru sera cu suprafa]a de 6 x 13 m [i aproximativ 130 mp de acoperi[ a fost c`utat un sistem care s` r`spund` cerin]elor constructive [i estetice. Cea mai bun` variant` de proiectare a fost în sistemul cu profile din aluminiu Schüco FW 60+, care a fost preferat` în detrimentul variantei de construc]ie lemn-aluminiu, care prezenta dezavantaje în condi]iile de umiditate mare din zona de wellness. Sera a fost completat` în zona frontonului cu un perete cortin` care integreaz` o u[` glisant` cu deschidere în plan paralel (Schüco PASK). Aceasta din urm` asigur` accesul direct [i confortabil de la piscin` spre gr`din`. Pe lâng` instala]ia de aerisire care împrosp`teaz` aerul în zona piscinei, dou` ferestre ac]ionate motorizat, evacueaz`, dac` este necesar, c`ldura excesiv`.

Acoperi[ul vitrat al serei continu` firesc acoperi[ul ini]ial [i, astfel, cl`direa nou-anexat` se cupleaz` armonios cu casa principal`.

Prin urmare, în mod constant, s-a urm`rit ideea de baz` de transformare: pentru toate construc]iile aplicate sau anexate s-au folosit exclusiv acoperi[uri înclinate la fel ca cele existente, la unghiuri de 35° [i 65°. În ceea ce prive[te materialele [i culorile folosite, s-a lucrat unitar [i la exterior [i la interior cu materiale din zona griurilor – granit, profile vopsite gri [i lemnul de larice cu tent` gri pe frontonul cl`dirii. Astfel, construc]ia delicat` de aluminiu a serei se al`tur` cu succes acestei compozi]ii unitare.

Eficien]a energetic` ridicat` dorit`, în condi]iile înc`lzirii optime a piscinei, se putea realiza doar prin utilizarea energiei solare transmise prin acoperi[ul serei. Dup` un an de func]ionare f`r` defec]iuni, proprietarii au putut confirma din experien]a practic` temperaturile [i consumurile calculate în proiect.

De[i sera este vitrat` cu sticl` izolatoare cu protec]ie solar`, pentru pere]ii laterali folosindu-se geam termopan securizat, câ[tigul energetic realizat de vitrajul orientat spre sud este atåt de mare încât este suficient` o zi însorit` pe s`pt`mân` pentru a men]ine temperatura piscinei constant` la 28°C. Dac` nu este soare, pierderile de c`ldur` sunt de 0,3°C pe zi. Înc`lzirea suplimentar` se face, conform dorin]ei prorietarilor, doar dac` temperatura apei scade sub 26°C, ceea ce s-a întâmplat în anul trecut de func]ionare, doar din decembrie pân` în februarie.

Cât despre o supraînc`lzire pe timpul verii? Instala]ia de umbrire comandat` de senzori termici se deschide la o temperatur` interioar` de 33°C, blocând accesul soarelui. Întreaga aparatur` pentru instala]iile de ventila]ie [i pentru recuperarea c`ldurii prin schimb`tor de c`ldur` au fost ad`postite \ntr-un spa]iu tehnic, lâng` piscin`. În acela[i loc va fi instalat [i noul cazan pentru înc`lzire, care, printre altele, prin cuplarea cu schimb`torul de c`ldur`, va ridica [i mai mult eficien]a energetic`.

Dar, deja, proprietarii pot înota f`r` griji, deci un important factor de confort a fost atins. În plus, proprietarul casei profit` [i de o mic` pivni]` de vinuri, care a ap`rut ca „produs auxiliar“ al instala]iei de umbrire.

aks_septembrie

9/29/10

1:04 PM

Page 10

Andreescu & Gaivoronschi arhitec]i asocia]i

ctivitatea biroului de proiectare S.C. Andreescu & Gaivoronschi S.R.L. acoper` o perioad` de aproape 20 de ani, acesta fiind fondat ca firm` privat` \nc` din anul 1990.

Colaborarea dintre partenerii principali, Ioan Andreescu [i Vlad Gaivoronschi, a \nceput \n prima parte a anilor '80, acoperind domeniile proiect`rii de arhitectur`, urbanismului [i designului interior, [i fiind dublat` de particip`ri la concursuri na]ionale [i interna]ionale, soldate cu premii [i men]iuni. Dintre acestea, amintim Premiul II la concursul Central Glass International, Architectural Design Competition.

Primul mare proiect complex, condus de la sistematizarea urban` la obiectul de arhitectur`, a fost Centrul Civic Timi[oara (sub egida IPROTIM, 1985-86), unde cei doi arhitec]i au avut un rol hot`råtor \n realizarea echipamentului multifunc]ional, Centrul Cultural Timi[oara fiind primul de acest tip proiectat \n Romånia dup` standardele interna]ionale. Proiectul Complex a primit Premiul Uniunii Arhitec]ilor pe anul 1996.

Arhitec]ii Andreescu [i Gaivoronschi au condus proiecte de locuin]e-unicat \n Timi[oara, Sånicolaul Mare, Reca[, N`drag, precum [i proiecte complexe de urbanism. Unele dintre acestea au fost prezentate \n expozi]ii na]ionale [i publicate \n reviste, ob]inånd chiar premii, printre care cel al Uniunii Arhitec]ilor pe anul 1989. |n acela[i an, cei doi arhitec]i au participat la Concursul Interna]ional „Tokyo Forum”, cu cea mai mare investi]ie pentru un centru multifunc]ional integrat realizat` pån` atunci. Cu acest prilej, ei s-au familiarizat cu problemele de sistematizare [i func]iune pe care un astfel de centru le presupune: integrarea \n ora[, trafic, infrastructur`, echipamente pentru afaceri, congrese, spectacole, expozi]ii, conven]ii, multimedia etc. Centrul a fost dat \n

A

folosin]` [apte ani mai tårziu, \n decembrie 1996. |n 1991, firma a participat la Concursul pentru centrul cultural multifunc]ional Nara City Hall, la Nara, \n Japonia. Pe baza acestei experien]e, arhitec]ii au propus, apoi, un Centru Multifunc]ional pentru Conven]ii [i Conferin]e la Timi[oara, pe terenul dintre Casa Tineretului (FITT) [i Stadionul Municipal, care s-a concretizat \ntr-un proiect complex \n mai multe etape, desf`[urat pån` \n 1994, reluat [i dezvoltat \ntr-o nou` versiune \n 1996. |ntre anii 1993 [i 1998, biroul s-a implicat \n etapele de sistematizare [i proiectare ale unui mare centru pedagogic Waldorf \n Timi[oara (zona Spitalului Jude]ean Timi[). Proiectul a fost publicat \n volumul „Neues Bauten Heute”, ap`rut la prestigioasa editur` Birkhäuser, \n 1995. |n aceea[i perioad`, au fost construite o serie de proiecte ale firmei, printre care trei hoteluri ale lan]ului Perla, vila Sere, hotelul Reghina, sediul firmei Trident, pia]a Badea Cår]an [i amenajarea sediului Camerei de Comer] [i Industrie, Timi[oara.

Unele dintre aceste lucr`ri au \ntrunit aprecieri unanime, premii [i men]iuni \n cadrul concursurilor na]ionale, fiind prezente \n expozi]ii cum ar fi „Forgotten Balance”, ce a reprezentat Romånia la Bienala Interna]ional` de Arhitectur` de la Vene]ia din 1996, sau „Arhitectura din Europa Central` [i de Est” organizat` de Uniunea Interna]ional` a Arhitec]ilor [i Camera Arhitec]ilor Germani la Leipzig, \n octombrie 1997.

Activitatea firmei a fost recompensat` prin acordarea Premiului [i Medaliei Bienalei de Arhitectur` de la Bucure[ti, edi]ia 1996, pentru Amenajarea Camerei de Comer] [i Industrie Timi[oara (sec]iunea design interior) [i pentru Pia]a Badea Cår]an (sec]iunea arhitectur`), precum [i de acordarea Premiului European pentru Construc]ii Metalice E.C.C.S. 1997, pentru Pia]a Badea Cår]an (o premier` pentru Romånia). |ncepånd din 1997, \n cadrul biroului au fost demarate o serie de proiecte de anvergur`, cum ar fi restaurarea [i refunc]ionalizarea complexului Conacului Banloc (sec. XVIII) \ntr-un Centru Regional de Conferin]e, Universitatea privat` „Mihai Eminescu” din Timi[oara sau reamenajarea, refunc]ionalizarea, supraetajarea [i ad`ugirea ansamblului de cl`diri ad`postind Alcatel Romånia \n centrul Timi[oarei. De asemenea, arhitec]ii au \ntocmit planuri urbanistice, precum cel pentru Zona Antenelor [i Pia]a B`lcescu, \n Timi[oara, sau planul urbanistic pentru Platforma logistic` de tip Interporto, la Sånandrei-Timi[oara Nord.

Lucr`rile mai mici, precum cele reziden]iale sau de amenaj`ri interioare nu au lipsit nici \n ace[ti ani. Reamenajarea Agen]iei Comerciale [i de Rela]ii cu Publicul a Romtelecom, din centrul Timi[oarei, a fost un prilej pentru un experiment deosebit, ob]inånd o nominalizare \n cadrul Bienalei de Arhitectur` de la Bucure[ti, edi]ia 2000, [i Premiul revistei Arhitext Design, \n anul 2001.

aks_septembrie

9/29/10

1:06 PM

Page 11

11 Impuls

Acestui proiect i-a urmat unul similar, \n centrul Bucure[tiului [i amenajarea Aulei Magna a Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie din Timi[oara \ntr-o modern` sal` de conferin]e. O serie de locuin]e familiale, precum casele Bistriceanu, Popa, Cioc, Jumanca etc., au atras aten]ia \n cadrul expozi]iilor de arhitectur`. Una dintre aceste case, situat` \n cartierul Zona Martirilor din Timi[oara a ob]inut Premiul pentru Arhitectur` al revistei Arhitext Design pe anul 2003.

Ultimii ani au \nsemnat realizarea [i edificarea unor proiecte noi de hoteluri, respectiv Reghina Blue [i Savoy, precum [i ultimele din seria Perla, ce completeaz` un ansamblu hotelier cu valen]e urbanistice deosebite. De asemenea, proiectele de reconversie au continuat cu sediul de birouri al Sucursalei C.F.R. Marf` din Timi[oara – un proiect cu valen]e high-tech [i ecologice – [i cu propunerile de transformare a marii sinagogi din Timi[oara \n sal` de filarmonic` [i a unor cl`diri monumente istorice din Pia]a Sf. Gheorghe \n centru comercial. |n anul 2005, a fost finalizat` Galeria 1, o reabilitare a unei cl`diri agroindustriale din anii '70 \ntr-un ansamblu comercial de cca 8 000 mp, precum [i hotelul Savoy, ansamblu de referin]` \n Timi[oara, acesta ob]inånd [i nominalizarea \n cadrul Bienalei de Arhitectur` de la Bucure[ti din 2006. Tot \n 2005, a \nceput proiectarea – \n faz` de proiect urbanistic, studiu de fezabilitate, proiect tehnic [i de execu]ie – pentru ansamblul de cl`diri de birouri, servicii [i comer] Modatim Investment – Business Centre din centrul Timi[oarei (10 500 mp \n prima etap`, cca 50 000 mp la final). Prima cl`dire din cadrul acestui complex a fost dat` \n folosin]` \n decembrie 2007, iar cea de-a doua, \n 2008, urmånd ca, \n decurs de trei-patru ani s` fie finalizat \ntreg ansamblul.

Aceast` realizare a ob]inut Premiul de Excelen]` pentru Arhitectur` al O.A.R. Timi[ pe anul 2007, nominalizarea O.A.R. pentru Premiul European de Arhitectur` Mies van der Rohe (Barcelona, 2008), precum [i titlurile de Green Building of the Year

[i Office Building of the Year \n cadrul Galei Interna]ionale EE Real Estate Awards 2009. Devenind un vector de regenerare urban` \n zon`, acest proiect a fost urmat [i de un plan de reorganizare al \ntregii zone Pia]a 700 ca „Poarta c`tre centru”, amplu prezentat mass-mediei [i opiniei publice \n toamna anului 2008. |n vara lui 2010 a fost inaugurat` Casa Harmonia, Timi[oara, c`min pentru persoane \n vårst`, realizat \n urma unei investi]ii de cca 3 milioane de euro. De asemenea, la ora actual`, sunt construite [i \n curs de execu]ie o serie de proiecte \n afara Timi[oarei, respectiv Amenajarea Pontonului la Casa Baraj-Crivaia, o teras` restaurant la Tg. Neam] [i extinderea hotelului Dun`rea din Gala]i.

Din anul 2009, firma S.C. Andreescu & Gaivoronschi S.R.L. este certificat` ISO 9001, iar, pe plan interna]ional, merit` amintit` participarea, \n asociere cu biroul Werner Schack din Trier (Germania), la concursul pentru edificarea Gimnaziului Sf. Andres din Schweich. www.andreescu-gaivoronski.com

aks_septembrie

9/29/10

1:06 PM

Page 12

Cåteva idei despre cl`dirile \nalte. Eseu Loca]ie: intersec]ia B-dul Iancu de Hunedoara cu str. C`derea Bastiliei (Bucure[ti) Suprafa]` teren: 1 862,53 mp Suprafa]` construit`: 794,80 mp Suprafa]` total` desf`[urat`: 14 900,20 mp |n`l]ime total`: 70,00 m (4S + P + 15) Proiect de arhitectur`: dr. arh. Adrian Spirescu, arh. Marina Raicopol, arh. Lucica M\], arh. Cosmin Popa, pr. Cristian Prisecaru Anul realiz`rii proiectului: 2008 Structuri de rezisten]`: ing. Ion Neac[u, ing. Mircea Neac[u Instala]ii electrice: ing. Romeo Rizea, Ionu] Machedon Instala]ii sanitare: ing. Marian Cotinghiu Instala]ii termo-vent: ing. Ruxandra Ciacoi, ing. George Vanghelescu Proiect fa]ad` cortin`: ing. Aram Hazarian Beneficiar investi]ie: S.C. Plaza Development SRL Antreprenor general: AMV – Grup Construct

Text: dr. arh. Adrian SPIRESCU

l`dirile \nalte sunt deja o prezen]` urban` cu valoare de simbol/ reper \n ora[ele lumii. Nici pericolele cutremurelor, atacurilor teroriste sau accidentelor aviatice nu pot opri „trendul” lor spectaculos. Elementul dominant vertical (turnul) cu valoare de reper, de simbol, a provocat discu]ii acum [i cu mul]i ani \n urm`, deopotriv`. S` nu uit`m c` turnurile catedralelor (foto 1) aveau o necesitate configurativ-spa]ial` mai degrab` decåt func]ional`. La fel, dezvoltarea pe vertical` a volumelor bisericilor din lemn maramure[ene are, de fapt, o valoare de simbol fa]` de latura de func]ionalitate (foto 2). De asemenea, mai multe lucr`ri ale sculptorului Constantin Bråncu[i, precum „M`iastra”, „Pas`rea \n v`zduh”, sau celebra „Coloan` a infinitului” consacr` purificarea des`vår[it` prin eliminarea neesen]ialului \ntr-o compozi]ie \n care dimensiunea vertical` domin` spectaculos (foto 3).

Construc]iile dezvoltate predilect pe vertical` au, \ns`, [i ra]iuni de eficien]` investi]ional`. Valoarea terenului \n marile ora[e este ridicat`, iar pentru crearea de profit cåt mai mare, socoteala simpl` duce la dezvoltarea pe

C

1 Turnul catedralei din Köln

vertical` (inclusiv subsoluri). {i a[ mai men]iona ceva, legat tot de valoarea de simbol: orgoliul de a avea \n centrul unei localit`]i cl`direa cu cea mai mare reprezentativitate. Cl`dirile \nalte (turnurile), pot fi o reu[it` dac` sunt inspirat concepute (amplasament, form`, material etc.). |n acest sens, \n Olanda, [i nu numai acolo, \ntålnim nenum`rate exemple de succes. M` gåndesc la turnul de birouri din Rotterdam, proiectat de Biroul Mecanoo (foto 5), sau turnul de apartamente, conceput de Biroul Abalas & Herreros \n ora[ul Los Palmas (foto 4). |n aceste cazuri, personalitatea, func]ionalitatea [i confortul urban sunt \n acord cu exigen]ele sociale. |n Bucure[ti, cl`direa aflat` la intersec]ia bulevardului Iancu de Hunedoara cu str. C`derea Bastiliei a fost conceput` ca un semn urban personalizat prin „diagonalizarea” suprafe]elor fa]adelor. Acest lucru implic` rezolvarea suprafe]elor exterioare \ntr-o imagine continu`, cu marcarea evident` a totalit`]ii volumului pe vertical` (foto 6). Astfel, se pierde senza]ia de suprapunere a etajelor \n favoarea concep]iei totale, dinamice.

Metaforic vorbind, efectul de obiect sculptur` (unicat) marcheaz` simultan perspectivele din diferite coridoare urbane, iar sentimentul de loc (spa]iu) unic constituie o experien]` nea[teptat`. Golurile nivelurilor sunt voit anulate; se estompeaz` senza]ia de identificare a nivelurilor cl`dirii (foto 7).

Cl`direa se „ata[eaz`” pe cl`dirile existente de pe cele dou` artere urbane importante. |n acest sens, fa]adele de tangen]` au fost par]ial vitrate pentru a oferi imagini, atåt din interior (spre ora[), cåt [i din exterior (dinspre ora[). Celelalte fa]ade au fost gåndite a fi vitrate \n totalitate: cea de pe B-dul Iancu de Hunedoara [i cea de pe str. C`derea Bastiliei. Ele sunt, de fapt, „ochii” cl`dirii deschise spre orizontul schimb`tor al Bucure[tiului, cu zona verde din nord [i cu cl`dirile sale \nalte. De fapt, am dorit crearea de loc unic – semnal (la nivelul urbanului) dinspre nord [i vest, precum [i „contopirea” volumului \n ]esutul cl`dirilor existente c`tre sud [i est. De aceea, este evident` diferen]ierea de tratare a celor patru fa]ade.

Tratarea „epidermei” \n sistem „double skin” implic` o anume rezolvare a obiectului de arhitectur`, definind zone de percep]ie multiple pentru subiectul contemplator (privitorul), for]at s` perceap` linia dinamic` a

2 Biserica de lemn din Dese[ti

3 „M`iastra” – Constantin Bråncu[i

4 Cl`dire de apartamente, arh. Abalos & Herreros

aks_septembrie

9/29/10

1:06 PM

Page 13

13 Impuls

5

6

Turn de birouri din Rotterdam, Mecanoo Architects

Croquis conceptual

diagonalei. Acest lucru s-a dorit perceptibil atåt ziua, cåt [i noaptea. |n acest sens, iluminatul decorativ (\n perioada nocturn`) a constituit obiectul unui studiu de volum (machet` – foto 9), dar [i de imagine a fa]adelor (foto 8).

Fa]adele au fost realizate \n sistemul Shüco dup` cum urmeaz`: 1. Fa]ada interioar` a fost realizat` \n sistem Shüco AWS 70HI, din panouri de tåmpl`rie pozi]ionate \ntre pl`cile de beton, avånd integrat` sticl` termoizolant`. Partea superioar` a panourilor de tåmpl`rie are integrat un sistem de tabl` [i vat` mineral` bazaltic` pentru realizarea parapetului etan[ la foc 30’ pentru \mpiedicarea r`spåndirii incendiului \ntre dou` etaje.

2. Fa]ada exterioar` este realizat` \n sistem Shüco FW50+S [i este amplasat` \n fa]a pl`cilor de beton. Leg`tura la corpul cl`dirii se face cu piese de fixare din o]el. Montan]ii din aluminiu au fost verifica]i ca grinzi continue pe mai multe reazeme. Sunt prev`zute panouri de sticl` asigurate \mpotriva c`derii [i a spargerii. S-a studiat ventilarea interspa]iului dintre

cele dou` coji. Interspa]iul este, de asemenea, util pentru \ntre]inere [i este separat pe vertical`, la fiecare etaj, cu un jgheab de tabl` zincat`, acoperit cu vopsea termospumant` pentru \mpiedicarea transmiterii incendiului pe fa]ad`, din cauza efectului de co[.

Pornind de la schimb`rile climatice [i de la deducerea resurselor naturale, un mare accent \n conceptul general al proiectului a fost pus pe sustenabilitatea construc]iei. Astfel, consumul de energie redus (prin folosirea sistemului de fa]ad` dubl`) a fost accentuat [i prin atenta asigurare a „umbririi” fa]adelor cu expunere la soare accentuat`. S-a folosit un sistem de umbrire activ`, prin amplasarea de jaluzele ac]ionate electric, dar [i pasiv`, prin sablarea panourilor vitrate. Aceste elemente – dar nu numai – au f`cut ca, dup` analizarea \ntregilor parametri tehnici, cl`direa Crystal Tower s` fie considerat` parte component` a cl`dirilor tip Green Building.

Termenul de punere \n func]iune preconizat este sfår[itul anului 2010.

8 Perspectiva dinspre B-dul Iancu de Hunedoara (noaptea)

7 Perspectiva dinspre B-dul Iancu de Hunedoara (ziua)

10

9 Macheta de studiu

Schema de principiu pentru fa]ada \n sistem „double skin”

aks_septembrie

9/29/10

1:06 PM

Page 14

Crystal Plaza o cl`dire despre care se poate spune mult Text: Adrian MICU

„Eficien]a energetic`” [i realizarea de „case pasive” au devenit expresii din ce \n ce mai \ntålnite \n limbajul arhitectural contemporan, \ns` acestea pun anumite probleme \n momentul \n care se \ntålnesc cu dorin]ele arhitec]ilor de a realiza construc]ii transparente, permeabile, cu vitraje generoase pe suprafe]e mari.

Rezolvarea acestor probleme a constituit o provocare, Alukönigstahl fiind printre primele companii care au reu[it s` dezvolte solu]ii optime pentru a \mbina esteticul cu tehnologia.

Realizarea unei cl`diri sustenabile din punct de vedere energetic necesit` o corelare \ntre mai multe specialit`]i, cum ar fi fa]ada, instala]iile (HVAC), sistemul de umbrire [i, nu \n ultimul rånd, sistemul care coordoneaz` totul – BMS-ul cl`dirii. |n cadrul proiectului „Crystal Plaza”, un element important \n optimizarea energetic` este sistemul de umbrire activ de tip stor de aluminiu cu lamele de 60 mm l`]ime, ac]ionate electric, acesta fiind propriu sistemului Schüco. Storurile fiind ac]ionate [i comandate electric, din considerente de optimizare s-a ales

varianta cupl`rii mecanice a mai multor module (maxim 4).

Umbrirea va fi comandat` centralizat prin sistemul de BMS al cl`dirii. Sistemul de umbrire joac` un rol foarte important \n reducerea cheltuielilor de exploatare pe timp de var` datorate mic[or`rii necesarului de frig al cl`dirii [i, implicit, al consumului de energie al sistemelor de climatizare. Storurile avånd [i posibilitatea de orientare a lamelelor, se poate optimiza [i consumul energetic necesar iluminatului artificial pe timp de zi. |n ceea ce prive[te automatizarea sistemului de umbrire, cerin]ele pentru acest proiect au fost de control centralizat pe trei dintre fe]ele cl`dirii, fa]adele nord, est [i vest, \n func]ie de nivelul de iluminare de pe fiecare, dar [i cu posibilitatea de reglaj individual a sistemului de umbrire pentru anumite \nc`peri. Num`rul total de motoare ac]ionate pentru \ntreaga cl`dire este de 171, iar num`rul total de comenzi individuale este de 62. Num`rul mare de motoare electrice ce trebuiau s` fie ac]ionate a impus o \mp`r]ire pe cåte dou` nivele a tablourilor de automatizare, pentru a mic[ora

aks_septembrie

9/29/10

1:06 PM

Page 15

15 Impuls

lungimea cablurilor de comand` [i ac]ionare. Unit`]ile centrale din fiecare tablou de automatizare comunic` \ntre ele pe un bus RS485, \ntr-un sistem master-slave, la unitatea master fiind ata[at [i un touchscreen cu web server \ncorporat, astfel \ncåt controlul [i comanda tuturor sistemelor de umbrire din cl`dire s` poat` fi realizate de la orice calculator din re]eaua local` sau direct de pe internet [i chiar prin intermediul unui telefon mobil.

Pe fiecare fa]ad` vor fi montate cåte un senzor de lumin` [i un traductor de temperatur`, care vor furniza datele necesare comenzilor centralizate, iar \n \nc`perile cu destina]ie special`, unde se dorea [i comanda individual` a sistemelor de umbrire se vor monta receptori [i telecomenzi pentru controlul radio de la distan]`. Sistemul a fost conceput ca unul deschis, care s` permit`, \n orice moment, un upgrade cu costuri minime de instalare ulterioar`, softul \ntregii aplica]ii putånd fi modificat ulterior f`r` a pune probleme \n exploatare. Pentru alegerea controlerelor, s-a optat pentru o variant` de PLC, datorit`

num`rului mare de motoare ce trebuiau controlate [i vitezei de lucru ridicate.

Administrarea sistemului este simpl` [i necostisitoare, gra]ie webserverului \ncorporat, datele prelucrate putånd fi prezentate printr-o interfa]` de web ce poate fi vizualizat` [i controlat` printr-un browser de internet, eliminånd, astfel, constrångerile legate de existen]a unui anumit sistem de operare. Prin urmare, operarea se poate face de la distan]`, iar accesul se va face securizat pe diferite nivele. Folosirea telecomenzilor poate fi \nso]it` [i de control local clasic, prin folosirea de comutatoare cu revenire de tip „jos-0-sus”.

Putem concluziona c` nivelul de confort va fi mai ridicat, economia de energie va fi substan]ial`, iar amortizarea investi]iei \n sistemul de automatizare al umbririi va fi foarte rapid`. Posibilit`]ile ulterioare de modificare [i \mbun`t`]ire ale sistemului, atåt din punct de vedere al softului, cåt [i al p`r]ii hardware \i confer` sistemului de automatizare a umbririi o mare flexibilitate.

aks_septembrie

9/29/10

1:07 PM

Page 16

CITY GATE

BRD TOWER PREMIUM PLAZA

DE 15 ANI |MPREUN~ !

aks_septembrie

9/29/10

1:07 PM

Page 17

MONACO TOWERS

ASMITA GARDENS

BUCHAREST BUSINES PARK

BTC

HOWARD JOHNSON GRAND HOTEL

CATHEDRAL PLAZA

www.alukoenigstahl.ro

aks_septembrie

9/29/10

1:07 PM

Page 18

NUSCO TOWER Text: arh. C`lin NEGOESCU

USCO TOWER s-a visat, de la început, o cl`dire calm` [i serioas`, care s` exceleze, în primul rând, prin normalitate. Într-un fel, aceasta era o dat` de tem`, amplasamentul fiind în impetuoas` transformare, cu vecin`t`]i actuale de diverse calit`]i [i cu inten]ii de viitor ambi]ioase, dar incerte.

Pe cale de consecin]`, temperarea, moderarea, medierea au constituit o preocupare permanent` a arhitectului fa]` de to]i actorii din jur, [i în primul rând fa]` de sine. Pe parcursul proiect`rii aceast` preocupare nu a fost decât exerci]iu curent al profesiei, de data aceasta fa]` de un client deosebit de implicat [i activ, care a avut \n echipa proprie [i un arhitect deosebit de energic [i devotat. |ns`, \ntotdeauna exist` riscul ca, în momentul începerii execu]iei, odat` cu intrarea în concert a zeci de firme [i sute de oameni, to]i sub presiunea timpului [i banilor, fiecare s`-[i cânte

N

partitura proprie, iar în final rezultatul muncii lor comune s` fie compromis.

De data aceasta am avut noroc: antreprenorul general COIFER [i antreprenorul de fa]ade ALPRO au interpretat exact proiectul elaborat de WESTFOURTH ARCHITECTURE împreun` cu ALUDESIGN, iar acum, odat` terminat`, cl`direa arat` ca desprins` dintr-un rendering din proiect.

Sub aparenta simplitate se ascunde o lucrare destul de complex`, care „pune împreun`” multe sisteme diferite. Numitorul comun al sistemelor [i produselor utilizate este dat de calitatea lor tehnic` intrinsec` [i de reputa]ia acumulat` într-o lung` istorie. Nu au fost f`cute experimente riscante, toate sistemele sunt de-a dreptul clasice, puse doar într-o nou` situa]ie. Exist` dou` sisteme principale, care exprim` un plan de etaj curent cu doi lobi de birouri peisaj de o parte [i de alta a unui atrium [i a unui grup de [ase ascensoare panoramice (trei în atrium [i trei pe fa]ada de sud-vest).

Primul sistem a fost utilizat la fa]adele care privesc spre, [i onoreaz`, intersec]ia dintre Str. Barbu V`c`rescu [i {os. Pipera. Este un perete cortin` cu montan]i [i traverse cu profile SCHÜCO FW50 [i engineering ALUKÖNIGSTAHL. Determinant` pentru fa]ad` a fost utilizarea unui nou profil capac realizat de SCHÜCO, cu în`l]imea sec]iunii de 200 mm, pentru marcarea grid-ului cu modularea pe vertical` egal` cu în`l]imea de etaj, iar modularea pe orizontal` de aproximativ un metru. În fiecare panou al gridului mai exist` un rost siliconic orizontal care separ` zona „vision” de zona „spandrel” a panoului. Un alt element esen]ial pentru peretele cortin` a fost geamul STOPRAY VISION 50T produs de AGC FLAT GLASS EUROPE, cu calit`]i tehnice remarcabile [i o nuan]` foarte potrivit` \n combina]ie cu tonul antracit (RAL 7021) al structurii de aluminiu.

Al doilea sistem, utilizat pe fa]adele opuse, este un perete cortin` predominant opac, cu rosturi închise cu silicon, realizat cu panouri QUADROCLAD produse de HUNTER DOUGLAS [i cu ferestre fixe [i operabile similare cu peretele cortin`. Aceast` rezolvare a fost preferat` de antreprenorul de fa]ade fa]` de cea din proiect (placare cu panouri QUADROCLAD, cu rosturi deschise), fiind mai sigur` din punct de vedere tehnic. A fost p`strat` îns` placarea cu rosturi deschise pe zonele de fa]ad` f`r` ferestre. |n afar` de func]iunea principal` administrativ`, proiectul mai cuprinde la parter [i etajul 1 o galerie comercial`, iar la ultimul etaj un club-restaurant. Ambele sunt ad`postite în volume distincte fa]` de turnul de birouri [i sunt rezolvate cu un sistem de perete cortin` distinct, respectiv SCHÜCO FW50+ SG. Parterul este

aks_septembrie

9/29/10

1:07 PM

Page 19

19 Impuls

închis cu o vitrin` cu montan]i din geam 10.10.2, cu excep]ia unei zone pe dubl` în`l]ime la care au fost utiliza]i montan]i de 225 mm înt`ri]i cu profile de o]el. In vitrin` sunt integrate dou` u[i turnante „all glass” GEZE TSA 325 NT, precum [i mai multe u[i duble normale pe rame din aluminiu.

Acela[i sistem structural a fost utilizat în final [i \n alte dou` zone ale cl`dirii, pentru care în proiect era prev`zut un sistem spider: închiderea atriumului care str`bate cl`direa pe vertical` de jos [i pân` sus, precum [i închiderea celor trei lifturi panoramice exterioare. {i în acest caz, pruden]a antreprenorului de fa]ade a avut câ[tig de cauz`, în condi]iile în care cinematica panourilor de geam [i a pieselor de fixare spider la solicit`rile seismice constituie un subiect controversat.

Lista complet` a sistemelor utilizate se încheie cu plac`rile cu bond (la stâlpii parterului [i etajului 2, precum [i la contravânturile structurale expuse la exterior), plac`rile cu tabl` ondulat` de aluminiu (la spa]iile tehnice) [i grilele de aluminiu care închid cu un „screen” semitransparent utilajele de condi]ionare de pe teras`.

aks_septembrie

9/29/10

1:07 PM

Page 20

QUANTUM GLASS TEXT: Ion R~DUCANU – Lucanik S.R.L. ondat` \n 2009, pe baza experien]ei [i know-how-ului SaintGobain, noua marc` de elit` QUANTUM GLASS ofer` o gam` unic` de produse din sticl` realizate cu tehnologii de vårf – vitraje active inteligente, func]ionånd pe principiul „plug & play”. |n momentul de fa]`, gama este compus` din 6 vitraje interactive dintre cele mai avansate, dou` dintre ele fiind prezentate mai jos. Folosite singure sau combinate, aceste vitraje au aplica]ii multiple \n materie de inova]ie arhitectural` [i design, optimizarea spa]iului, iluminare [i \nc`lzire interioar` [i, de o manier` general`, transformarea ambientului cotidian \ntr-unul mai confortabil [i mai personalizat. Misiunea QUANTUM GLASS este de a facilita emergen]a, \n realiz`rile arhitecturale actuale, a unor produse de avangard`, care provoac` surpriz` [i \mping frontierele proiect`rii inovatoare [i creative.

F

Simulation E-GLAS: Frankfurt Skyline view from the pool, Radisson Blu Hotel, Frankfurt, www.radissonblu.com/hotel-frankfurt

www.quantumglass.com

© E-GLAS / Villa Overby, Sweden, Architect: John Robert Nilsson Arkitektkontor, Photographer: Lindman Photography

aks_septembrie

9/29/10

1:10 PM

Page 21

21 Impuls

E-GLAS – Libertate \n termeni de confort vizual [i termic Acest dublu vitraj, al c`rui strat cu joas` emisivitate este controlat electronic cu ajutorul unor sonde termice, transform` energia electric` \n c`ldur`. Emi]ånd, \n func]ie de structur`, spre exterior sau spre interior, E-GLAS permite cre[terea confortului interior vizual [i termic, faciliteaz` \ntre]inerea [i vizibilitatea \n caz de condens [i z`pad`. Se elimin`, astfel, zonele reci din imediata vecin`tate a vitrajului exterior. Temperatura vitrajului poate fi controlat` [i reglat` (de la 20° pån` la 40°). E-GLAS poate fi combinat cu diverse alte tipuri de sticl` SGG, pentru realizarea unor func]iuni multiple (de ex.: control solar, auto-cur`]ire, izola]ie acustic` etc.). Utiliz`rile sunt foarte variate, acest tip de vitraj fiind potrivit pentru locuin]e, spitale, piscine acoperite, fa]ade de spa]ii comerciale etc. Fiind tratat termic, E-GLAS este, \n acela[i timp, [i un vitraj de securitate. |n Romånia, el a fost deja folosit \n cadrul a dou` proiecte reziden]iale.

este str`b`tut de un curent circulånd \ntre electrozi situa]i pe dou` laturi. Fiind un vitraj stratificat, PRIVA-LITE este, de asemenea, un vitraj de securitate [i asigur` o bun` izolare acustic`. Pentru a \ndeplini [i alte func]iuni, el poate fi combinat cu alte tipuri de sticl` SGG \n vitraje simple sau izolante. PRIVA-LITE este ideal pentru parti]ii interioare, s`li de reuniune unde se fac proiec]ii, dar [i pentru domeniul reziden]ial, publicitate etc.

PRIVA-LITE – Modularitate la cerere Deja remarcat de c`tre arhitec]i [i designeri, PRIVA-LITE este un vitraj activ translucid care, pus sub tensiune electric`, devine transparent f`r` ca transmisia luminoas` s` fie alterat`. PRIVA-LITE \i ofer` utilizatorului posibilitatea de a \nchide spa]iul pentru o perioad` de timp pentru ca, apoi, instantaneu, s` \l redeschid` privirii. |n pozi]ia translucid, PRIVA-LITE constituie un excelent ecran pentru retroproiec]ie. Tehnologia se bazeaz` pe pozi]ionarea unui film cu cristale lichide \ntre dou` foi de float extra clar (SGG Diamant). Ansamblul

© PRIVA-LITE / Alcatel, Anvers, Belgium, Photographer: Marc Detiffe

© PRIVA-LITE / Alcatel, Anvers, Belgium, Photographer: Marc Detiffe

aks_septembrie

9/29/10

1:10 PM

Page 22

The Lakeview Office Building Text: dr. arh. Raluca BUZDUGAN

Loca]ie: Bucure[ti, Romånia Suprafa]` total`: 47 000 mp Finalizat`: 2010 Client: AIG Lincoln Proiect de arhitectur`: Vlad Simionescu & Asocia]ii Arhitec]i {ef de proiect: dr. arh. Raluca Buzdugan Contractor perete cortin`: Tehnorex

l`direa, situat` \n zona de nord a Bucure[tiului, puncteaz` elegant intersec]ia bulevardului Barbu V`c`rescu cu strada Fabrica de Glucoz`. Arhitectura, potrivit` pentru o cl`dire modern` de birouri, a fost detaliat` cu grij`, atåt pentru imaginea de zi, cåt [i pentru imaginea de noapte a structurii. Dac` \n imaginea de zi rolul principal \l joac` volumetria cl`dirii, \n identitatea de noapte acesta este preluat de ritmul construit prin iluminarea modulelor de sticl` sablat` din cadrul peretelui cortin`.

Sistemul de iluminat al fa]adei se bazeaz` pe corpuri cu LED, a c`ror culoare se poate controla/schimba computerizat, \n func]ie de sezon sau eveniment. |n realizarea proiectului, una dintre problemele importante de rezolvat a fost crearea unei compozi]ii arhitecturale care s` avantajeze volumul generat prin preluarea prescrip]iilor [i restric]iilor Planului Urbanistic de Detaliu (realizat \nainte de \nceperea studiilor de solu]ie de c`tre arhitect). Din fericire, dezvoltatorul cl`dirii, AIG Lincoln, a \n]eles c`, prin reducerea suprafe]ei totale a cl`dirii (care ar fi putut fi generat` prin preluarea „mot-a-mot” a

C

PUD-ului), se putea crea o imagine arhitectural` mai bun`, mai u[or de „\nchiriat” [i, prin urmare, ne-a permis s` „sculpt`m” volumul. Astfel, au ap`rut noi retrageri, s-a „decupat” un col] al turnului, s-au testat materiale [i texturi diferite, precum [i mai multe tipuri de raporturi plin-gol. Verticalitatea turnului a fost, mai apoi, accentuat` [i prin alte tehnici compozi]ionale: crearea de suprafe]e \nguste [i \nalte (portalul, peretele median), alternarea materialelor [i texturilor, eliminarea capacelor profilelor orizontale intermediare ale peretelui cortin`, accentuarea orizontalelor de pe turn doar din dou` \n dou` etaje.

Simultan cu imaginea cl`dirii, am controlat cu aten]ie elementele legate de confortul interior al utilizatorilor. Un detaliu perimetral special al plafonului a permis realizarea de ferestre mai \nalte decåt \n cl`dirile obi[nuite de birouri. |n felul acesta, lumina natural` p`trunde mai adånc \n cl`dire, limitånd consumul de energie electric` pentru iluminat. Au fost introduse ferestre mobile, pentru a permite, \n zilele de primavar`-toamn`, o ventilare natural` a spa]iilor. Fa]ada de sud a primit parasolare, iar fa]ada de vest, cea

aks_septembrie

9/29/10

1:10 PM

Page 23

23 Impuls

mai mare suprafa]` din cl`dire expus` „defavorabil” la soare, a fost structurat` ca un perete ventilat, cu ferestre „\mpu[cate”.

Selec]ia sticlei pentru peretele cortin` s-a f`cut \n a[a fel \ncåt transferul de c`ldur` de la soare s` fie mic, izolarea termic` foarte bun` [i culoarea [i calitatea sticlei excelente. Astfel, ]inånd cont de configura]ia specific` a peretelui cortin`, am optat, \n final, pentru Guardian Sunguard HP Neutral 40 cu Argon. Profilele principale alese pentru peretele cortin`, optime pentru deschiderile [i modularea peretelui, sunt Schüco FW50 [i Jansen Viss TVG30. Reducerea transferului de c`ldur` solar` s-a f`cut [i prin prevederea de rulouri interne textile c`u protec]ie solar` de la Helioscreen. Proiectarea atent` a anvelopantei, dar [i a finisajelor interioare [i a instala]iilor (proiectant de instala]ii HD Cons), a f`cut posibil` certificarea BREEAM a cl`dirii ca „foarte bun`” din punct de vedere al dezvolt`rii durabile [i ecologice. Fa]ada de Vest a cl`dirii, inspirat` de str`lucirile solzilor de pe[te, este realizat` cu Alucobond \n dou` culori apropiate. Derivånd din clasificarea cl`dirii ca „foarte \nalt`” [i, respectiv, din prevederile Normativului P118 de siguran]` la foc a construc]iilor, bondul

folosit are clas` de combustibilitate C0 (incombustibil). Acesta este un material scump, produs doar de pu]ini fabrican]i de bond, Alucobond fiind unul dintre ei. O bun` cooperare \ntre Tehnorex (montatorul fa]adei) [i furnizori, precum [i \ntre Tehnorex [i arhitect, a ]inut, \ns`, costul fa]adei \n limite rezonabile, aceasta fiind modulat` pe 725 mm pentru pierderi minime de Alucobond.

Drumul de la plan[et` la realitate, \n cazul acestui proiect – [i, \n particular, al fa]adei – nu a fost nici simplu, nici u[or, dar cl`direa a avut [ansa unei echipe care a lucrat bine \mpreun`, imaginea exterioar` final` fiind foarte apropiat` de cea construit` „virtual”, \n stadiul de concept. Ca arhitect, trebuie s` le mul]umesc tuturor celor care m-au sprijinit [i persoanelor „cheie” \n realizarea acestei fa]ade, pe care ]in s` le men]ionez aici (\n ordine alfabetic`): Lance Bozman (AIG), Mihai Brezoianu (Tehnorex), Marian Drago[ (Tehnorex), Sorin Dumitra[cu (AIG), Sven Lemmes (AIG), David Lawrence (AIG), Pat Mckay (AIG), Andreea Negrilescu (Guardian), Marian Popescu (Tehnorex), Vlad Simionescu (VSA), Adriana St`nescu (Tehnorex), Oana V\n`toru (Color Studio).

aks_septembrie

9/29/10

1:10 PM

Page 24

Eficien]a energetic` în iluminat Text: dr. ing. Dorin BEU, dr. ing. Mihai HUSCH 1. Retragerea treptat` de pe pia]` a l`mpilor cu incandescen]` 1.1. Prevederi legale Pe data de 8 decembrie 2008, Comitetul Ecodesign a acceptat propunerea Comisiei Europene pentru retragerea treptat` de pe pia]` a l`mpilor cu incandescen]`.

Regulamentul 244/2009 al Comisiei Europene, tradus în limba român` de Ministerul Mediului, prevede retragerea, din septembrie 2009, a l`mpilor cu incandescen]` (inclusiv cele cu halogen) mate sau opal [i a l`mpilor cu incandescen]` clare cu putere mai mare de 100W, iar apoi, treptat, a tuturor l`mpilor cu incandescen]` clare r`mase. L`mpile cu reflector \ncorporat nu fac obiectul acestui regulament.

Pân` în 2012, toate l`mpile cu incandescen]` (inclusiv o bun` parte din l`mpile cu halogen) vor fi retrase de pe pia]`.

1.2. Considera]ii generale Din 2008 LFC (l`mpile fluorescente compacte) au în plus un timbru verde de 0,90 RON, ceea ce a scumpit suplimentar aceast` variant`. Din p`cate, în România nu exist` o mentalitate de protec]ie a mediului, iar motiva]ia alegerii LFC ]ine mai mult de economiile de bani ulterioare.

Lampa cu incandescen]`, descoperit` în 1879 de Edison, a reprezentat un moment de r`scruce în civiliza]ia industrial` [i mul]i speciali[ti r`mân ata[a]i de ea. PLDA – Professional Lighting Design Association – s-a pronun]at împotriva retragerii l`mpii cu incandescen]`. Pe site-ul www.pld-a.org este prezentat acest punct de vedere [i este dat exemplul Noii Zeelande care a renun]at la retragere. Comitetul Interna]ional de Iluminat (CIE) nu [i-a exprimat un punct de vedere oficial. Oricum, ideea retragerii l`mpilor cu incandescen]` nu a venit din partea asocia]iilor profesionale de iluminat. În cadrul discu]iilor premerg`toare lu`rii acestei decizii, ]`rile din Europa de Est, bazându-se pe experien]a comunist`, s-au pronun]at împotriva retragerii, motivånd c` orice este interzis devine mai interesant. Cuba a interzis vânzarea sau importul de l`mpi cu incandescen]` din 2005, dar aceast` solu]ie a fost impus`. Probabil c` o solu]ie alternativ` o reprezenta aplicarea unei suprataxe, asem`n`toare accizelor la tutun, în a[a fel încât diferen]a de pre] LFC – lamp` cu incandescen]` s` nu fie atåt de mare. Analiza pie]ei a ar`tat c` tehnologia l`mpilor fluorescente compacte a ajuns la maturitate [i, prin introducerea unei carte europene de calitate privitoare la acest tip de l`mpi, s-a

ajuns la o solu]ie de calitate. Pe de alt` parte, analiza LED-urilor ne conduce la ideea c` acest tip de l`mpi nu sunt destinate înlocuirii directe a l`mpilor cu incandescen]` (în sensul de a avea un soclu [i dimensiuni asem`n`toare), ci deschid calea spre noi concepte de iluminat liniar sau pe suprafe]e circulare sau paralelipipedice.

Anumite avantaje ale l`mpii cu incandescen]`: redarea foarte bun` a culorilor, dimensiuni reduse, reglarea u[oar` a fluxului luminos, costuri reduse ce nu sunt înc` egalate de produse similare, dar mult mai eficiente energetic. Din aceste motive, speciali[ii în iluminat au rezerve fa]` de m`sura retragerii l`mpilor cu incandescen]`, chiar dac` sunt de acord cu principiul economiei de energie. Probabil c` regulamentul 244, împreun` cu nemul]umirile unor consumatori, vor provoca companiile produc`toare s` ofere, în scurt timp, solu]ii care s` r`spund` acestor observa]ii. Suntem de acord cu utilizarea la scar` larg` a l`mpilor fluorescente compacte, dar atragem aten]ia c`, în anumite situa]ii, nu avem solu]ii de caracteristici identice pentru l`mpile care vor fi retrase de pe pia]`.

2. Performan]a energetic` a iluminatului electric din cl`diri 2.1. Prevederi legale La baza stabilirii performan]ei energetice a iluminatului electric din cl`diri st` standardul European EN 15193, devenit standard românesc în noiembrie 2008. Standardul European introduce temenul de LENI (Lighting Energy Numeric Indicator) exprimat în kWh/mp/an, contorizarea separat` a consumului de energie electric` utilizat în iluminat etc.

LENI = Pn x t x Fd x Fc Pn = Putere instalat` (kW/mp). Puterea electric` instalat` în cl`dire. Valoarea ]int` este în jur de 2 W/m2/100lx t = Timp de utilizare (h/an) între 2 000 de ore în cazul [colilor [i 5 000 de ore pentru spitale Fd = Factor de lumin` natural` disponibil`. Normativul acord` un spa]iu amplu acestui aspect, luând în considerare poten]ialul uria[ al luminii naturale. De exemplu, pentru o [coal`, 1 800 de ore de utilizare sunt pe timpul zilei. |n acest sens, sunt extrem de importante materialele de vitrare, deschiderile, obstruc]iile exterioare, sistemele de umbrire etc.

Fo = Factor de ocupare (în cazul utiliz`rii senzorilor de prezen]`) Fc = Factor de iluminare constant` (în cazul sistemelor de

aks_septembrie

9/29/10

1:11 PM

Page 25

25 Impuls

Cl`dire industrial`-monument istoric, reabilitat` [i transformat` într-o cl`dire de birouri modern`, cu eficien]` energetic` ridicat`. Sistemul de jaluzele cu microlamele permite iluminatul natural [i asigur` umbrire eficient` începând de la un unghi de inciden]` al soarelui de 20°. În timpul sezonului cald, datorit` jaluzelelor pozi]ionate la exterior, se reduce necesarul de r`cire al cl`dirii cu circa 50%.

control care permit men]inerea nivelului de iluminare la o valoare constant`) Programul Dialux poate s` calculeze valoarea LENI, dar proiectantul trebuie s` verifice ipotezele de lucru (se consider` implicit c` avem de-a face cu un spa]iu de birouri).

2.2. Considera]ii generale La ora actual`, se a[teapt` din partea autorit`]ilor române s` stabileasc` etichetarea energetic` a cl`dirilor. Situa]ia altor ]`ri

din UE, unde, la investi]iile din bani publici, s-a stabilit o valoare LENI de 10kW/mp/an prin caietul de sarcini, ar trebui s` dea de gândit atât autorit`]ilor publice, cåt [i proiectan]ilor. Ob]inerea unor valori atât de sc`zute nu are loc doar prin utilizarea l`mpilor de ultim` genera]ie, ci [i prin utilizarea iluminatului natural, a sistemelor de control al iluminatului etc. Avem de-a face cu o transformare a modului de proiectare a sistemelor de iluminat interior, dar [i cu urm`rirea în timp a rezultatelor reale.

aks_septembrie

9/29/10

1:11 PM

Page 26

AGD S u c e a v a ocietatea de proiectare S.C. Arhitectur` Grafic` Design S.R.L. Suceava a fost înfiin]at` în 1994, pe structura unui grup de lucru existent la acea dat` [i p`strat pân` în prezent.

Men]inerea unei activit`]i de proiectare de arhitectur` [i urbanism în exclusivitate a fost una dintre ambi]iile membrilor fondatori [i [ansa câ[tig`rii unui statut profesional recunoscut. Proiectele AGD încearc` s` g`seasc` gesturi simple [i fire[ti de integrare în contextul urban [i natural, social sau economic în care se dezvolt`.

Ele au fost remarcate la nivel na]ional, fiind prezentate în expozi]ii [i publica]ii de specialitate din ]ar` [i str`in`tate. Programele abordate, de la planificarea urban`, arhitectur` civil` [i industrial`, pân` la locuin]a familial` [i proiectarea de mobilier, reflect` cerin]ele actuale ale pie]ei, specializarea fiind doar un deziderat.

Eforturile firmei, de asimilare [i de men]inere a unui mod de lucru [i a unui nivel de echipare [i dotare la un standard tehnologic [i profesional actual, au permis colabor`ri cu parteneri [i investitori locali [i str`ini importan]i, atât din domeniul public, cât [i din cel privat. În prezentarea de fa]`, au fost selectate câteva proiecte în care reu[ita realiz`rii se datoreaz` [i sistemelor de închidere Schüco, a c`ror p`trundere pe pia]a construc]iilor din România nu este doar una comercial`, aceasta bazându-se [i pe un aport de calitate [i know-how, atât de importante într-o ]ar` ca România.

S

Sediul Unit`]ilor de Parchet – Suceava Cl`direa, aflat` în vecin`tatea parcului central, se dore[te a fi o replic` din sticl` [i metal a masivului vegetal alc`tuit din arborii parcului. Detaliul de gril`, aplicat peste suprafa]a virtual` cu ajutorul elementelor speciale ale sistemului FW50+, creeaz` o vibra]ie suplimentar`, o echilibrare fa]` de planul înclinat al acesteia, sporind sugestia de replic` la coronament.

Cl`dire de birouri „Civica” – Suceava Prin evazarea parterului [i demisolului [i retragerea etajului 1, ce creeaz` o separare a etajelor superioare, obiectul propus con]ine, în sine, cele dou` cerin]e identificate în cadrul construit existent.

Este vorba, pe de o parte, de necesitatea de aliniere [i respectare a regimului de în`l]ime ale frontului de la str. Armeneasc` [i, pe de alt` parte, de nevoia de afirmare a spa]iului deschis din jur

aks_septembrie

9/29/10

1:11 PM

Page 27

27 Impuls

printr-un element înalt, contrastant. Utilizarea închiderilor diferen]iate [i a capacelor ornamentale speciale ale sistemelor de fa]ad` Schüco contribuie la afirmarea principiilor enun]ate mai sus.

Complex de nata]ie [i kinetoterapie – Universitatea „{tefan cel Mare”, Suceava Proiectul este exemplar prin modul în care c`ldura materialului na-tural utilizat (lemnul) nu este anulat` ci, dimpotriv`, pus` mai bine în valoare de o alc`tuire foarte tehnic` a materialelor artificiale. Închiderile vitrate nu î[i pierd calitatea de transparen]`, expunând sincer montan]ii concepu]i corect [i eficient structural (profile I perforate), pentru a prelua suprafe]ele [i în`l]imile mari. Împreun` cu contravânturile [i piesele metalice ale instala]iilor de ventila]ie, acestea contribuie la confortul „static” [i “„func]ional” al utilizatorului.

Fabrica de produse lemnoase Egger, etapa A – R`d`u]i Implantarea, în zona R`d`u]i, a companiei Egger, unul dintre cei mai mari produc`tori mondiali de materiale lemnoase prelucrabile, a prilejuit o experien]` complex` în domeniul construc]iilor industriale, prin colaborarea cu un investitor ce are în palmares punerea

în func]iune a 15 fabrici în diverse ]`ri europene. AGD a asigurat corelarea proiectelor, realizate de proiectan]ii specializa]i ai investitorului, cu legisla]ia româneasc` specific`, aceast` misiune constituind [i o deschidere c`tre un mod de lucru extrem de performant [i eficient, de la planificarea de ansamblu pân` la rezolv`rile de detaliu. Exigen]ele de calitate ale beneficiarului au impus folosirea sistemelor Schüco cu \nalt` izolare termic`.

Centrul pentru Sus]inerea Tradi]iilor Bucovinene – Suceava |n mod paradoxal, reu[ita propunerii pentru cl`direa în care se vor desf`[ura activit`]i pentru sus]inerea tradi]iilor bucovinene va depinde, dincolo de conceptul arhitectural ce pleac` de la interpretarea implicit` a unor caracteristici ale arhitecturii tradi]ionale (simplitate volumetric`, zone de umbr`, materiale naturale), de nivelul tehnologic superior al realiz`rii concrete. De fapt, mijloacele contemporane vor trebui s` se ridice la nivelul valoric al celor tradi]ionale, printr-o exprimare direct`, sincer` [i performant`.

www.agd.ro

aks_septembrie

9/29/10

1:11 PM

Page 28

Trendurile „modei“ \n construc]ii se lanseaz` la BAU München

Text: Adriana {ERBAN

xpozi]ia interna]ional` de materiale [i tehnologii pentru construc]ii, g`zduit` în luna ianuarie a anilor impari de c`tre Messe International München, reprezint` cel mai important punct de atrac]ie pentru to]i constructorii europeni [i nu numai.

BAU München este o expozi]ie specializat` ce ofer` avantaje unice: prezen]a liderilor de pia]` [i a m`rcilor de prestigiu – mai mult de 1 900 expozan]i pe 180 000 mp; toate sistemele [i materialele importante concentrate într-un singur loc. Mai mult, evenimentul este un prilej de întâlnire pentru arhitec]i [i proiectan]i, atr`gånd peste 212 000 de vizitatori din toat` lumea, iar intervalul de 2 ani dintre edi]ii este optim pentru dezvoltarea [i prezentarea unor produse noi.

Firma Schüco International [i-a creat o bun` tradi]ie din a fi prezent` la fiecare edi]ie a acestui eveniment. Acum când au început deja preg`tirile pentru expozi]ia din 2011, vom face o

E

scurt` istorie a apari]iilor firmei în ultimul deceniu. Anul 2003 a însemnat pentru Schüco lansarea unei noi imagini a companiei, la BAU 2003 fiind prezentat noul logo, cu un design clar [i modern, exprimând atributele calit`]ii [i competen]ei asociate permanent produselor firmei. „Ora[ul Schüco“ a prezentat numeroase inova]ii în domeniul ferestrelor [i pere]ilor cortin`, fiind expuse, cu aceast` ocazie, primele rezultate ale cercet`rii [i dezvolt`rii produselor în direc]ia îmbun`t`]irii izola]iei termice [i cre[terii rentabilit`]ii produc]iei. Un nou concept de izolatori pentru ferestre [i u[i din aluminiu a dus la sc`derea pierderilor de c`ldur` \n interior cu 25-35%, iar la nivelul fa]adelor, cu pân` la 50%. Aceste produse s-au numit, generic, HI – High Insulation. Alte nout`]i ale anului 2003 au fost sistemele de fa]ade duble [i sistemele de protec]ie solar` cu lamele, ferestrele cu deschidere în plan paralel [i primele demonstra]ii de automatizare a ventila]iei integrate în fa]ade, toate

aks_septembrie

9/29/10

1:11 PM

Page 29

29 Impuls

aliniate cerin]elor de economisire a energiei. Nu \n ultimul rånd, au fost prezentate nout`]i \n domeniul siguran]ei, dar [i construc]ii rezistente la fum [i la foc.

A urmat expozi]ia din ianuarie 2005, standul Schüco fiind marcat de globul luminos care domina hala. Turul de vizitare începea din pia]a central`, cu o prim` escal` la casa echipat` cu sistemul biometric de control acces – cititor de amprent`, urmând apoi alte aplica]ii ale tehnologiei electronice, cum ar fi feroneria TipTronic [i feroneria mecatronic` ascuns` în fal]ul ferestrei. Noi solu]ii performante [i rentabile pentru construc]ia fa]adelor au fost exemplificate prin sistemul modular SkyLine, cu profile cu l`]ime vizibil` redus` sau aspect structural. O alt` noutate, mult-a[teptat` pe pia]`, au fost motoarele pentru ac]ionarea lamelelor parasolare, ascunse în montan]i prev`zu]i cu canale pentru cablaje, care pot deschide lamelele de la 0 pån` la 360˚ . |n 2007, Schüco s-a prezentat sub deviza „Energy2: Economisirea energiei, Producerea energiei”.

Grupate în trei categorii tematice: energie [i automatizare, energie [i siguran]`, energie [i design, produsele prezentate reprezint` solu]ii noi, eficiente, pentru rezolvarea problemelor tot mai stringente ridicate de factori precum pre]ul crescând al energiei, sc`derea resurselor naturale [i nevoia asigur`rii unui mediu de via]` protejat. Conceptul Energy2 ilustreaz` modul \n care Schüco trateaz` înveli[ul unei construc]ii, eficien]a conlucr`rii tehnologiei, func]ionalit`]ii [i formei pentru ob]inerea efectului dorit de arhitec]i [i investitori. Sistemele de profile din aluminiu pentru ferestre [i u[i au evoluat în ultimii ani, produsele Schüco din clasa HI (High Insulation) asigurând un coeficient de transfer termic foarte bun.

Noile serii de profile Schüco pentru ferestre AWS [i u[i ADS cu l`]imi de la 50 la 75 mm acoper` toat` gama de utiliz`ri. Pe lång` seria standard [i seria HI au fost prezentate seriile 75 SI (super isolation) care, cu izola]ia median` cu miez de spum`, are un coeficient de transfer termic de 1,4 W/m2K (\ntre 0,9 [i 1,6 W/m2K). |n zona „energie [i siguran]`” s-au eviden]iat, ca nout`]i, sistemele de u[i glisante automate ASS [i ferestrele batante rezistente la foc AWS 70 FR 30, care completeaz` sistemele pentru u[i [i panouri fixe ADS 80 FR 30. Sistemele modulare pentru pere]i cortin` au beneficiat [i ele de izolatori noi, care, în combina]ie cu noile sisteme de umbrire cu jaluzele cu ac]ionare manual` sau comand` radio, cresc semnificativ eficien]a energetic` a anvelopei cl`dirii.

Câ[tigul de energie este, \ns`, cel mai bine ilustrat de panourile solare [i fotovoltaice. De la panourile solare montate pe acoperi[,

pentru uz casnic, pân` la cele mai futuriste panouri cu celule fotovoltaice integrate în pere]i cortin`, balustrade pentru balcoane sau copertine, energia termic` [i electric` ob]inut` astfel este o solu]ie sigur` [i de viitor. |n plus, Schüco a prezentat în premier` un sistem de r`cire a aerului folosind c`ldura soarelui. Astfel, captatorii solari sunt folosi]i vara pentru r`cire [i iarna pentru înc`lzire. F`r` agen]i poluan]i ai mediului \nconjur`tor, f`r` compresor, cu un consum redus de curent electric, zgomot de func]ionare sc`zut, costuri mici de între]inere [i func]ionare, ma[ina de absorb]ie a frigului de la Schüco poate deveni sistemul ideal pentru climatizarea \nc`perilor.

BAU 2009 a avut loc la începutul crizei economice interna]ionale [i a \ncercat s` ofere solu]ii pe termen lung. Campania Energy2, \nceput` în 2007, s-a concretizat în construc]ii eficiente energetic, realizate pentru protec]ia climei, folosirea ra]ional` a resurselor [i sc`derea emisiilor de carbon. |n 2009, s-a continuat [i dezvoltat campania Energy2, acum, punctele centrale de interes ale standului de peste 2 000 mp fiind fa]ada E2 [i conceptul 2˚. Fa]ada E2 integreaz`, cu un grad mare de performan]`, func]iunile de baz` ale unei cl`diri, contopind într-un tot unitar din punct de vedere estetic ventilarea (aerisirea) descentralizat`, elementele mobile (cu deschidere automatizat`), protec]ia solar` [i transformarea energiei solare în energie electric`. Pe scurt, E2 \nseamn` economie de energie [i producere de energie. |n ceea ce prive[te noul concept, Schüco 2º, acesta propune „anvelopa inteligent`”. El se bazeaz` pe o construc]ie multistrat din elemente func]ionale opace, care devin „active” \n func]ie de necesitate [i de condi]iile atmosferice ale zilei. Aceste elemente mobile gliseaz` \n fa]a zonelor vitrate ale construc]iei, asigurând izolarea termic`, protec]ia solar` sau producerea energiei, prin panouri fotovoltaice.

Prin conceptul Schüco 2º se dore[te reducerea cu pån` la 80% a emisiilor de dioxid de carbon datorate construc]iilor [i limitarea cre[terii înc`lzirii globale.

A[tept`m cu interes evenimentul urm`tor, BAU 2011, unde sper`m s` vedem evolu]ia acestui concept, al`turi de alte nout`]i pe care le preg`te[te compania.

Schüco International v` invit` la BAU München 2011, \ntre 17 [i 22 ianuarie, \n hala B1, standul 502.

aks_septembrie

9/29/10

1:12 PM

Page 30

Porsche a lansat oficial noul Cayenne în România Premier` mondial` pentru Porsche: Cayenne S Hybrid Greutate mai mic`, consum mai sc`zut cu 23%, emisii reduse cu pân` la 26%

orsche România a lansat oficial spre vânzare, pe 12 mai 2010, noul model Porsche Cayenne, în toate cele cinci variante: Cayenne, Cayenne Diesel, Cayenne S, Cayenne S Hybrid [i Cayenne Turbo. Noul model Hybrid marcheaz` o premier` mondial` pentru companie [i are un consum mediu de combustibil de 8,2 l/100 km.

P

Sub deviza „mai Porsche ca niciodat`”, noul Cayenne s-a lansat spre vânzare la nivel european pe 8 mai, iar pe 12 mai, la showroomul din Bucure[ti, au fost dezv`luite primele ma[ini. În frunte cu Cayenne S Hybrid, primul hibrid produs de marca Porsche, noua genera]ie de ma[ini pune accentul pe eficien]`, oferind o reducere a consumului de pân` la 23%, în compara]ie cu modelele precedente. Potrivit companiei, noul Cayenne a fost dezvoltat dup` principiul „Porsche Intelligent Performance”, ceea ce se traduce prin mai mult` putere la un consum mai mic, dar [i prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu pân` la 26%. Noua genera]ie a ma[inilor sport de teren Cayenne se remarc` prin faptul c` îmbin`

eficien]a cu sportivitatea [i agilitatea tipice m`rcii Porsche.

Trei din cele cinci versiuni – Cayenne, Cayenne Diesel [i Cayenne S Hybrid – au r`mas sub limita de consum de 10 litri/100 km, conform NEDC (New European Driving Cycle). Dou` versiuni – Cayenne Diesel, cu 195 g/km [i Cayenne S Hybrid, cu 193 g/km –, r`mân de asemenea sub limita de emisii de 200 grame CO2 pe kilometru.

Noua genera]ie Cayenne este disponibil` în cinci versiuni, fiecare adaptate nevoilor clien]ilor: Cayenne – motor V6 de 3,6 litri, echipare op]ional` cu transmisia în opt trepte Tiptronic S, putere motor de 300 CP, reducere cu 20% a consumului (pân` la 9,9 litri/100 km), în cazul echip`rii op]ionale cu transmisia în opt trepte Tiptronic S, accelera]ie 0-100 km în 7,5 secunde (cu Tritonic S în 7,8 secunde), vitez` maxim` de 230 km/or`, emisii de CO2 de 263g/km, în cazul echip`rii cu Tiptonic S de 236 g/km.

Cayenne Diesel – motor V6 de 3 litri, transmisie în opt trepte

aks_septembrie

9/29/10

1:12 PM

Page 31

31 Impuls

Tiptronic S, 240 cai putere, accelera]ie 0-100 km/h în 7,8 secunde, vitez` maxim` de 218 km/h, consum sc`zut cu 20% fa]` de versiunile anterioare – de la 9,3 la 7,4 litri/100 km, emisii de CO2 de 195 g/km.

Cayenne S – motor V8 de 4,8 litri, transmisie în opt trepte Tiptronic S, cu o putere de 400 CP (fa]` de 385 la modelul anterior), consum mai sc`zut de carburant cu pân` la 23%, pân` la 10,5 litri/100 km, vitez` maxim` de 258 km/h, emisii CO2 de 245 g/km.

Cayenne S Hybrid – motor cu compresor V6 de trei litri, în paralel cu un motor electric; motor electric cu putere de 34 kW (47 CP) [i motor V6 supraalimentat – 333 CP. Cele dou` motoare genereaz` împreun` o putere maxim` de 380 CP. Adaptåndu-se la condi]iile de condus, vehiculul î[i îndepline[te func]iile fie cu unul dintre cele dou` motoare, fie cu ambele. Cayenne S Hybrid poate func]iona în modul electric f`r` emisii poluante pân` la viteze de pân` la 60 km/h. Cu o accelera]ie de la 0 la 100 de km/h \n 6,5 secunde, modelul poate consuma doar 6.8 l/100 km; consum mediu de 8,2 litri/100 km, emisii CO2 de 193 g/km.

Cayenne Turbo – motor biturbo V8 de 4,8 litri, putere de 500 CP (368 kW), consum mediu de 11,5 litri/100 km conform NEDC, cu 23 % mai sc`zut decât predecesorul s`u (14,9 litri/100 km), vitez` maxim` de 278 km/h, emisii de 270 g/km.

Reducerea semnificativ` a consumului s-a realizat, printre altele, prin introducerea noii transmisii automate în opt trepte Tiptronic S, echipat` cu func]ia Auto Start Stop, prin care motorul este oprit automat atunci când ma[ina nu se poate deplasa, de exemplu când conduc`torul a[teapt` la semafor sau traficul este blocat.

Noul Cayenne este sportiv, confortabil [i sigur. Inginerii Porsche s-au concentrat pe diminuarea greut`]ii, o utilizare mai eficient` a aluminiului [i a materialelor speciale din plastic [i nu numai, pentru a reduce semnificativ greutatea ma[inilor, cu pân` la 185 kg, circa 10%, în cazul Cayenne S, de exemplu, [i, deci, a îmbun`t`]i confortul. De[i greutatea ma[inii este nesemnificativ` în testele de omologare a consumului, reducerea masiv` realizat` cu noul Cayenne contribuie cu 0,3 litri sau 9% din cantitatea total` de combustibil economisit. Noul management optimizat al motorului \[i aduce, de asemenea, aportul la reducerea consumului.

Premier` mondial` pentru Porsche Cayenne – primul model hibrid Cayenne S Hybrid dispune de un motor cu [ase cilindri capabil s` ofere 333 de cai putere, asistat de un propulsor electric de 47 de cai putere [i 300 de Nm. Motorul electric func]ioneaz` atât independent, cât [i în tandem cu cel pe benzin`. De exemplu, în zone reziden]iale, modelul hibrid poate s` parcurg` distan]e mici cu zero emisii [i un zgomot minim la o vitez` de 60 km/h. Al`turi de unitatea de comand`, motorul electric formeaz` modulul hibrid pozi]ionat între motorul pe combustibil [i transmisia în opt trepte.

Folosind un motor pe [ase cilindri, Cayenne S Hybrid ofer` puterea [i performan]a unui motor cu opt cilindri, având îns` un consum mult redus. Cu o putere total` de 380 cai putere, noul S Hybrid consum` numai 8,2 l/km [i limiteaz` emisiile de CO2 la 193 g/km.

Controlul inteligent este realizat prin Hybrid Manager, care prime[te toate informa]iile legate de condus [i controleaz` ambele motoare, pentru o economie optim` de carburant, în toate condi]iile.

www.porscheromania.ro

coperta_quark

9/29/10

3:28 PM

Page 1

Impuls

DE 15 ANI |MPREUN~!

nr.5

Gåndim spre viitor.

Ac]ion`m sustenabil.

FLOREASCA B.C. CITY GATE

ORACLE TOWER

IRIDE B.P.

UPGROUND B.C.

NUSCO TOWER

EMERALD RESIDENCES

MEGAGALAXY LAKEVIEW

AEROFINA

KAUFLAND

UPGROUND RESIDENZ

CONECT B.C. BILLA

Economie de energie. Producere de energie. Anvelopele de cl`diri propuse de Alukönigstahl le realizeaz` pe ambele. Datorit` tehnologiei inovative Energy2, eficien]a energetic` a cl`dirilor poate fi îmbun`t`]it` în mod durabil.

Pentru informa]ii suplimentare despre sistemele [i produsele noastre vizita]i: www.alukoenigstahl.ro

REABILITAREA CL~DIRILOR DE LOCUIN}E / ANDREESCU & GAIVORONSCHI ARHITEC}I ASOCIA}I / NUSCO TOWER / THE LAKEVIEW OFFICE BUILDING / EFICIEN}A ENERGETIC~ |N ILUMINAT / AGD SUCEAVA