Impuls 7

3 Impuls

Resurse: Ecologie – economie – societate Text: Bettina Sigmund, editor Profile08

esursele sunt finite – resursele naturale, precum [i resursele economice. Iar importan]a resurselor umane ca factor economic este tot mai important`. Optimizarea resurselor pentru proiectare, construc]ii [i renov`ri, utilizarea sinergiilor, reducerea costurilor, protejarea resurselor [i reciclarea nu înseamn` doar s` fii eficient energetic [i ecologic, ci [i echitabil [i responsabil social.

Actuala criz` economic` a golit tezaurele. Unele ]`ri s-au apropiat de faliment. Politicienii se ascund în spatele unor promisiuni goale, în timp ce pesimi[tii fac profe]ii despre declinul economic al Europei. Mediul este în suferin]`. În Golful Mexic au fost scurgeri de petrol luni de zile. Cam a[a a ar`tat anul 2010. Dar, contrar tuturor acestor aspecte negative, mul]i au r`mas optimi[ti. Mul]i cred c` în acest an se va dep`[i criza economic`. Ei au încredere în tehnologie [i în solu]iile inovative aduse de cercetare [i industrie, pe care le v`d ca asigur`ri pentru protejarea climei [i mediului.

Opinii [i curente contradictorii se înfrunt`. Societatea trece printro transformare. Viteza, durata mic` de via]`, arbitrarul sunt atribute ale societ`]ii post-moderniste. În acela[i timp, se cere tot mai mult cre[terea r`spunderii, sustenabilit`]ii [i calit`]ii. Acest fenomen este vizibil în politic` [i economie, în [tiin]` [i cultur` [i are un impact puternic [i asupra industriei construc]iilor.

Prin termenul „resurse“ sunt aduse la un numitor comun toate evolu]iile divergente din ecologie, economie [i societate: toate resursele sunt finite! În continuare, câteva date statistice: • 90% din necesarul energetic mondial este înc` acoperit din combustibili fosili.

• 55% din rezervele energetice neregenerabile sunt c`rbuni.

Petrolul ocup` locul doi, cu 23%. Gazele naturale urmeaz`, cu 19%.

• 125 ani vor mai dura rezervele de huil` [i circa 200 de ani rezervele de c`rbune brun.

• 40 ani vor dura rezervele cunoscute de petrol, la nivelul actual de consum. Petrolul acoper` acum 35% din necesarul energetic.

• 437 de uzine nucleare erau în func]iune \n 2009 \n 30 de ]`ri, acoperind împreun` circa 14% din consumul de curent electric.

• 0,3% din rezervele de ap` dulce – aprox. 100.000 km3 – sunt accesibile pentru oameni.

R

• 116 milioane de barili de petrol vor fi utiliza]i zilnic \n anul 2030. |n 2007, s-au folosit zilnic 85 milioane de barili de petrol. Pentru 2015-2020 este a[teptat vârful de cerere pentru petrol. Dup` aceea se consider` c` va sc`dea cererea.

• 1,1% a fost, în 2009, prima sc`dere a consumului de energie primar` (c`rbuni, petrol, gaze natural, energie nuclear, ap`) înregistrat` din 1982 \ncoace.

• 16% din consumul energetic global este acum acoperit de energii regenerabile.

• 107 mil. tone de emisii de CO2 au fost evitate în Germania \n 2009, datorit` utiliz`rii energiilor regenerabile.

• 3 milioane de gospod`rii din ]`rile în curs de dezvoltare sunt acum alimentate cu curent electric produs de panouri fotovoltaice.

• 80% din curentul electric regenerabil este produs în hidrocentrale. Cu toate acestea, poten]ialul hidroenergetic în majoritatea ]`rilor dezvoltate este aproape epuizat. „Ressource” (din limba francez`) este un termen politico-economic pentru toate mijloacele materiale, financiare [i personale, care pot fi (sau trebuie s` fie) mobilizate pentru ob]inerea unui anumit scop. Ce înseamn` acest lucru concret pentru industria construc]iilor? Ce mijloace [i în ce m`sur` trebuie implicate pentru atingerea obiectivelor? Limitarea cre[terii, a materiilor prime, a resurselor financiare, a apei [i energiei etc. se reflect` [i asupra construc]iilor. Implicarea resurselor inepuizabile, de exemplu resursele umane [i capitalul social, va juca un rol hot`råtor în transform`rile predic]ionate. Cum influen]eaz` ace[ti factori industria construc]iilor?

Revista noastr` \ncearc` s` scoat` în eviden]` cåteva aspecte care pot avea impact asupra construc]iilor din viitorul apropiat [i ofer` o perspectiv` de colaborare interdisciplinar`, pentru a p`stra [i utiliza în mod eficient resursele r`mase.

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

Aranjat perfect cu Schüco ProSol TF Text: Ing.Teodor Bohateret, ALUKÖNIGSTAHL Foto: Schüco International AG

Un strat sub]ire cu performan]e mari.

Puterea soarelui la îndemåna tuturor Cl`dirile se definesc prin fa]adele lor, care, pån` acum, au avut mai mult sarcina de a proteja interiorul fa]` de mediul exterior. Fa]ada este o component` important` a arhitecturii, poate avea rol de separare sau de uniformizare optic`, poate fi retras` sau scoas` \n eviden]`. Datorit` noilor materiale [i tehnologii importan]a anvelopei cl`dirii a crescut imens. Acest lucru depinde într-o mare m`sur` de schimb`rile climatice [i de protec]ia mediului, de noile cerin]e privind eficien]a energetic`, sustenabilitatea [i caracterul ecologic al construc]iilor. Anvelopele fa]adelor sunt supertehnologizate, gradul sustenabilit`]ii influen]eaz` hot`råtor asupra valorii imobilului. Construc]ii eficiente cost/timp, un design modular flexibil, un climat interior optim [i utilizarea energiei solare sunt factori care contribuie la cre[terea atractivit`]ii imobilului. Fa]adele cu beneficii suplimentare sunt \n trendul arhitecturii moderne.

Instala]iile fotovoltaice integrate în cl`diri îmbin` estetica [i func]ionalitatea. Aici este produs` cea mai valoroas` form` de energie, „curentul electric”, f`r` orice form` de emisii d`un`toare.

Interesul de a sc`dea costul surselor de energie, prin repartizarea unor func]ii suplimentare celor de baz` pe care acestea le prezint`, a impus firmelor produc`toare de echipamente s` \ncurajeze integrarea lor \n cl`diri ca elemente constructive sau decorativ func]ionale, prin aceasta sc`zånd costul lor de achizi]ie. |n mod firesc, componentele prev`zute a fi integrate \n cl`diri produc`toare de energie trebuie s` respecte anumite restric]ii [i reguli impuse de constructori, de unde [i necesitatea de a elabora norme

de instalare a acestora, de testare [i exploatare. |n ultima vreme, num`rul cl`dirilor cu instala]ii fotovoltaice integrate \n structura lor s-a \nmul]it semnificativ, \ncurajat de un num`r mare de proiecte, printre care cel mai cunoscut fiind proiectul dezvoltat \n Germania numit sugestiv „suta de mii de acoperi[uri”. Suprafe]ele multifunc]ionale revolu]ioneaz` arhitectura.

Tehnologia fotovoltaic` cu strat sub]ire (Thin Film) este predestinat` integr`rii \n fa]ade [i ferestre Spre deosebire de modulele fotovoltaice cristaline, care pån` acum erau predominante din motive legate de produc]ie, tehnologia cu strat sub]ire extinde posibilit`]ile de proiectare a modulelor în ceea ce prive[te m`rimea, forma, culoarea, gradul de transparen]` [i omogenitatea optic` a structurii. Expunerea optim` la soare a panourilor fotovoltaice cristaline depinde de orientarea lor, gradul de \nclinare [i urm`rirea lor. |n anumite cazuri – captatoarele pot fi orientate spre sud, cu o \nclinare adecvat` a schimb`rilor dintr-un an [i cu evitarea umbririi. |n cazul instala]iilor plasate pe fa]ada construc]iilor, orientarea [i panta captatoarelor nu poate fi optimizat` [i poate exista o umbrire, dar admisibil`, constrångerile arhitecturale avånd prioritate. Tehnologia Thin-Film elimin` din start aceste dezavantaje, deoarece permite amplasarea lor atåt \n plan vertical, cåt [i o orientare spre orice punct cardinal. În timp ce aranjarea modulelor fotovoltaice cristaline pe acoperi[uri este subordonat` unor aspecte tehnice precum puterea [i direc]ia soarelui, folosirea acestora pe suprafa]a fa]adelor cre[te constant în importan]` – [i f`r` a pierde din ochi cå[tigul ener-

5 Impuls

getic. |n favoarea utiliz`rii modulelor fotovoltaice cu strat sub]ire în fa]ade, pe lång` prestigiul [i cå[tigul de imagine al investitorilor, care astfel î[i afirm` angajamentul fa]` de mediu, exist` argumente economice. Mai ales la utilizarea modulelor în plan vertical, tehnologia cu strat sub]ire \[i arat` avantajele, cel mai mare fiind func]ionarea perfect` [i la lumin` difuz`. În plus, varia]ia puterii depinde în mic` m`sur` de temperatura celulei, ceea ce conteaz` mult la fa]adele neizolate [i la vitrajele izolate. Avantajul cl`dirilor cu module fotovoltaice integrate const` indubitabil în activarea [i folosirea suprafe]elor nefolosite ale cl`dirilor, pentru producerea energiei electrice.

Ca furnizor de top al sistemelor solare, Schüco este capabil s` ofere o tehnologie testat` [i \ncercat` provenit` din propriile unit`]i de produc]ie. Noi concepte ce \mbin` arhitectura inovativ` cu sistemele solare pot fi realizate utilizånd propria tehnologie de sistem, rezultånd proiecte unice, orientate pe fiecare component` ce provine dintr-o singur` surs`. Modulele fotovoltaice cu strat sub]ire se pot folosi în numeroase variante constructive, pentru renov`ri [i reabilit`ri de cl`diri, prin montarea pe fa]ade neizolate, prin înlocuirea geamului izolat la ferestre, pentru parasolare [i obloane sau prin construirea unor „fa]ade fotovoltaice rezemate” pe hale industriale.

Modulele Schüco ProSol sunt realizate prin aplicarea unui strat extrem de sub]ire din siliciu amorf pe o suprafa]` suport. Aceast` metod` utilizeaz` doar o frac]iune din siliciul consumat pentru producerea modulelor conven]ionale cristaline, astfel se reduc drastic materiile prime folosite. Dimensiunile modulului ProSol pot fi f`cute \n func]ie de necesit`]ile proiectului \ncadråndu-se \ntre limitele inferioare de 650 mm [i cele maxime de 2.200 mm \n l`]ime, respectiv 2.600 mm \n lungime. Aceast` flexibilitate \ncurajeaz` creativitatea \n realizarea unui design unic pentru fiecare proiect \n parte. Modulul Schüco ProSol poate fi realizat izolat sau dublu izolat , astfel c`p`tånd o nou` func]ie, cea de izolare fonic` [i termic`, oferind valori excelente ale transferului de c`ldur`. |n scopul folosirii luminii naturale \n interior pentru mai mult confort, modulele ProSol se pot realiza cu diferite grade de transparen]` pentru a aduce un balans optim \n timpul zilei.

Avantajele modulelor Schüco ProSol TF • Efectueaz` func]iile centrale ale anvelopei cl`dirii, cum ar fi: umbrire solar`, izola]ie termic`, rezisten]` la intemperii, generarea de energie, protec]ie anti-orbire [i chiar de izolare fonic` • Fabricare posibil` a modulelor cu formate mari de pån` la 2,6 m x 2,2 m • Toleran]e la ie[ire remarcabile, de +5/-0% • Spre deosebire de celulele cristaline, celulele thin-film din siliciu amorf au o productivitate mai bun`, chiar [i în condi]iile unei temperaturi mari de operare [i lumin` difuz` • Impresioneaz` prin durata lung` de func]ionare [i prin volumul redus de emisii d`un`toare \n timpul fabrica]iei • Posibilitatea gradelor variabile de transparen]`; design semitransparent individual al modulelor pån` la 20%.

Producerea curentului electric din energia solar` apar]ine prezentului [i mai ales viitorului. Schüco vede cl`direa inteligent` ca o

op]iune unitar`, care armonizeaz` nout`]ile tehnologice, eficien]a, siguran]a, confortul [i designul, în care interesele economice [i ecologice s` se pun` de acord.

Scopul este clar – acum, pentru viitor [i pentru genera]iile care vor veni. Ne-am angajat \n protejarea [i conservarea acestui unic [i minunat mediu \nconjur`tor. Modelul nostru „Energy2”– de economisire a energiei prin sisteme [i fa]ade cu performan]e \nalte de izolare [i generatoare de energie cu sisteme inovatoare în domeniul energiei solare – a stabilit deja noi standarde. Ori de cåte ori solu]iile Schüco sunt utilizate în întreaga lume, acest model demonstreaz` c` protec]ia durabil` a climei poate aduce, de asemenea, succesul comercial.

La nivel mondial, marca Schüco reprezint` maximul eficien]ei în lupta împotriva înc`lzirii globale [i de asemenea sistemele de înalt` calitate care utilizeaz` radia]ia solar` pentru a genera energie [i c`ldur` solar`. Protec]iile climatice nu au frontiere – Schüco ofer` la nivel interna]ional, solu]ii bazate pe aplica]ii menite s` îndeplineasc` cerin]ele diferite din fiecare ]ar`. Schüco se bazeaz` pe dezvoltarea continu` a produselor, care deseori dep`[esc cu mult cerin]ele celor mai recente reglement`ri de eficientizare a energiei.

Altfel spus, Schüco este un lider din punct de vedere tehnologic, cu un brand puternic [i solu]ii globale pentru toate domeniile de utilizare – în conformitate cu motto-ul expozitional: „Brand, Pie]e [i Tehnologie”. Un mesaj care are greutate mult dincolo de un stand expozi]ional.

Prezentul [i, în special, viitorul apar]ine genera]iei ecologice de generare a energiei electrice de la soare. Prin sistemul tehnologic Energy2, Schüco pre\ntåmpin` [i încearc` s` îndeplineasc` nevoile clien]ilor în materie de tehnologie de ultim` or`, eficien]`, siguran]`, confort [i design. Schüco în]elege conceptul de cl`dire inteligent` ca o op]iune holistic`. O op]iune care echilibreaz` interesele comerciale [i ecologice.

S` lucr`m împreun` pentru a realiza acest lucru.

Particip` la acest proiect!

Energy2 – economisirea [i producerea energiei, concept aplicat unei locuin]e unifamiliale \n Krefeld, Germania Text/Foto: Schüco International AG

M`surile pentru economisirea energiei [i pentru producerea acesteia fac parte din conceptele energetice moderne [i pentru case uni- sau multifamiliale. Prin combinarea tehnologiilor moderne de \nc`lzire cu energia solar`, izolarea termic` [i ferestrele cu izolare termic` mare de la Schüco se ob]in rezultate optime.

Aceast` locuin]` unifamilial` din Krefeld este o dovad` a faptului c` o proiectare unitar` duce la un rezultat minunat, atåt estetic, cåt [i economic.

Locuitorii din Germania au fost educa]i prin legisla]ia ultimelor dou` decenii \n ceea ce prive[te izolarea termic` [i economisirea energiei. Pe lång` cerin]ele tot mai severe impuse, costurile \n cre[tere constant` ale energiei primare au dat noi impulsuri

„dot`rii“ upgradate din punct de vedere energetic a imobilelor renovate [i noi. Din aceast` cauz`, proprietarii acord` aceea[i aten]ie m`surilor pentru economisirea energiei ca [i conceptelor arhitecturale [i facilit`]ilor func]ionale.

Tema proiectului primit de arh. Christian Winterbach a fost realizarea unei locuin]e care trebuia s` asigure spa]iile necesare pentru o familie de patru persoane cu copii adolescen]i [i s` satisfac` preferin]ele de arhitectur` ale perechii de proprietari, care \[i dorea o construc]ie tradi]ional`, cu structur` clar`, func]ional` [i realizat` cu materiale moderne.

S-a ales varianta de construc]ie cu dou` nivele, cu acoperi[ plat.

Planul etajului urma s` aib` o form` asimetric`, datorit` formei neregulate a terenului. Pentru a evita o monotonie a liniilor etajului [i parterului, arhitectul a ales suprafe]e inegale pentru parter [i etaj.

7 Impuls

Astfel a ap`rut posibilitatea integr`rii \n zona buc`t`riei a unui luminator de mari dimensiuni (sistem Schüco FW 50+.SI). Aceast` construc]ie din aluminiu cu vitrare antiefrac]ie, pozi]ionat` deasupra capului, asigur` mult` lumin` natural`, de care profit` [i zonele adiacente, de luat masa [i de locuit, de la parter.

La nivelul superior se afl` zonele separate, ale p`rin]ilor [i ale copiilor, dormitoare [i b`i.

S-a renun]at la pivni]` [i anumite spa]ii de depozitare au fost amplasate la parter, \n zona adiacent` intr`rii. |ntr-o construc]ie anex` este ad`postit` \nstala]ia de \nc`lzire, cu pompa de c`ldur`, piesa central` a sistemului termic.

Gradul de izolare termic` dorit a fost ob]inut prin proiectarea integrat` a anvelopei casei. Sistemul termoizolant exterior complet, izolarea dubl` a podelei [i a tavanului (6 cm deasupra [i 4 cm dedesubt) [i vitrajul triplu pentru ferestrele din aluminiu cu izolare termic` superioar` (coeficient de transfer termic al ferestrei Uw: 0,7 W/m2K; sistem Schüco AWS 75.SI), realizeaz` izolarea termic` optim`. Datorit` acestei construc]ii robuste s-au putut face [i u[i/ferestre (de exemplu cele de la ie[irea spre teras`) cu dimensiuni mari, pån` la 2,65 m \n`l]ime. Astfel s-a ob]inut un aflux maxim de lumin` [i vizibilitate pe tot parterul. Avånd \n vedere geamul triplu, care, din cerin]ele de securitate clasa WK2, trebuie s` aib` minimum 38 mm grosime, [i greutatea acestuia, [i din considerente statice, sistemul de 75 mm a fost alegerea corect`. Pentru estetic`, s-a ales vopsirea \n dou` culori a profilelor, la exterior gri, aceea[i culoare cu a jaluzelelor exterioare, [i alb la interior.

Sistemul de \nc`lzire are la baz` pompa de c`ldur` de 9 kW, tip Schüco HPSol, care este echipat` cu o instala]ie de regenerare a rezervei de c`ldur`, ce \nmagazineaz` \n sol excesul de c`ldur` cå[tigat` \n timpul verii de panourile solare de pe acoperi[, regenerånd astfel rezervele geologice de c`ldur` consumate \n timpul iernii. Deoarece randamentul pompelor de c`ldur` este mai bun pentru temperaturi reduse de func]ionare, s-a optat pentru o instala]ie de \nc`lzire \n pardoseal` la ambele etaje.

C`ldura solului [i energia soarelui se completeaz` una pe alta, iar bilan]ul energetic este str`lucit: instala]ia solar` cu patru colectoare (suprafa]` total` 10,76 m2) completeaz` necesarul energetic al casei [i asigur` pe tot timpul anului \nc`lzirea gratuit` a apei, care este depozitat` \ntr-un rezervor de 750 l. |ntreaga instala]ie termic` [i pentru \nc`lzirea apei este ad`postit` \ntr-o anex` u[or accesibil`, lång` cas`. |ntregul pachet de m`suri prezentate a dus, pentru aceast` cas` unifamilal` cu suprafa]a de 200 m2, la un consum de energie primar` de 58 kWh pe metru p`trat pe an.

Preferin]a comun` a arhitectului [i proprietarilor pentru tehnologia modern` a apelat [i la solu]ii inovative pentru cre[terea confortului. De aceea s-a ales sistemul biometric pentru controlul accesului, care permite accesul utilizatorilor autoriza]i, \nregistra]i \n memoria sistemului. Identificarea amprentei este una dintre cele mai sigure metode [i asigur` un nivel de protec]ie mult superior tehnologiilor conven]ionale.

Caracterul hi-tech al acestui sistem cu amprent` digital` se potrive[te bine cu u[a de intrare cu aspect elegant, (sistem alu-

miniu Schüco ADS 70.HI) care se \nchide pe un perete de sticl`.

U[a iese \n eviden]` datorit` panoului de u[` care acoper` cerceveaua [i se \nchide \n planul tocului u[ii. Din punct de vedere tehnic, u[a dispune de \nchidere \n cinci puncte, care asigur` un grad mare de protec]ie antifurt. Simbolic, u[a de intrare poate fi un prim indiciu pentru vizitatori c` vor fi a[tepta]i [i \n interior de cele mai moderne tehnologii.

Calitate [i inova]ie \n fiecare proiect SC Termoplast SRL Cluj Text/Foto: Termoplast SRL

SC Termoplast SRL este, \n momentul de fa]`, unul dintre cei mai cunoscu]i produc`tori de tåmpl`rii [i una dintre firmele de referin]` \n domeniu, la nivel na]ional.

Bazele firmei au fost puse de un grup de oameni de afaceri \n anul 1994. Avånd la dispozi]ie capital mixt [i intuind corect cererea de pe pia]` – [i anume nevoia de tåmpl`rie de calitate la pre]uri accesibile – managementul companiei a reu[it s` imprime firmei o evolu]ie ascendent` de-a lungul timpului. Astfel, \n 2009, aceasta ajunsese deja la o cifr` anual` de afaceri de 4,5 milioane de euro.

Beneficiind de o echip` bine preg`tit`, de 40 de angaja]i, SC Termoplast SRL este capabil` s` coordoneze proiecte complexe: cl`diri reziden]iale, comerciale sau de interes public. Compania este specializat` \n producerea [i montarea tåmpl`riilor din profile PVC, sisteme de pere]i cortin` din aluminiu, plac`ri fa]ade, pere]i

de sticl` sistem spider, pere]i interior de sticl`. Pentru realizarea acestor lucr`ri, sunt folosite produse de \nalt` calitate, de la produc`tori reputa]i: Rehau, SCHÜCO, Jansen, Trespa, Fundermax sau Aluconbond.

Lucr`ri de referin]` De-a lungul anilor, SC Termoplast SRL a realizat produse de \nalt` calitate, l`sånd \n urm` clien]i mul]umi]i de serviciile prestate, clien]i din domeniul reziden]ial, din cel comercial [i nu numai.

Printre lucr`rile de referin]` se num`r` POLUS CENTER Cluj, ATRIUM CENTER Arad, Magazin Metro Sofia, Magazin Metro Bucure[ti, Thuringia Versherung Munchen, Imperial Fire Salzburg, BAUMAX Bra[ov, MAESTRO BUSINESS CENTER Cluj, POWER BUSINESS CENTER Cluj sau GOLD PLAZA Baia-Mare.

9 Impuls

Firma clujean` a fost selectat` drept partener \n cadrul uneia din cele mai mari investi]ii din Romånia, din ultimii ani – Parcul Eolian din Cogealac Fåntånele, fiind responsabil` pentru execu]ia Camerei de Control. Cl`direa beneficiaz` de o arhitectur` modern`, ce a necesitat solu]ii tehnice inovative din partea Termoplast SRL. Astfel, pentru realizarea peretelui cortin` s-au utilizat profile de aluminiu Schüco, sticl` colorat` \n mas` [i sticl` reflexiv` cu factor solar de pån` la 30 la sut`, asigurånd echilibrul perfect \ntre o iluminare corespunz`toare [i performan]` energetic`.

Gold Plaza Baia Mare – solu]ii tehnice ingenioase Anul 2010 a \nsemnat, pentru SC Termoplast SRL, realizarea unui alt proiect de mari dimensiuni. Firma a cå[tigat licita]ia pentru realizarea fa]adelor ventilate-vitrate, a pere]ilor cortin`, a tåmpl`riilor [i a luminatoarelor de la centrul comercial GOLD PLAZA BAIA MARE. Investi]ia de aproximativ 70 de milioane de euro a fost finalizat`, iar centrul comercial deserve[te deja sute de mii de locuitori din jude]ele Maramure[, S`laj [i Satu-Mare.

Arhitectura Gold Plaza iese \n eviden]` prin spectaculoasele fa]ade ventilat-vitrate cu suprafa]a de aproximativ 3.000 de mp, proiectate [i executate de c`tre firma noastr`.

Fa]adele sunt ornamentate cu elemente metalice dispuse aleatoriu [i iluminate \n diferite culori, pe timp de noapte. Fa]adele vitrate ofer` cl`dirii un aspect modern, elegant [i inovativ.

SC Termoplast SRL a folosit, drept structur` de rezisten]`, elemente metalice verticale din o]el [i elemente orizontale din aluminiu. Furnizorul profilelor de aluminiu pentru aceast` lucrare a fost Alukönigstahl, partener de \ncredere al companiei clujene \n ultimii 10 ani. Sticla utilizat` ca finisaj exterior, fiind sticl` satinat` securizat` de 10 mm grosime.

Luminatoarele, cu o suprafa]` de aproximativ 1.800 mp, [i amplasate pe terasa imobilului sunt elementele arhitectonice ce asigur` 80% din iluminatul natural al construc]iei, sunt realizate din structur` metalic` de o]el cu barier` termic`, iar suprafe]ele vitrate atåt cele fixe, cåt [i cele mobile sunt executate din pachete termoizolante securizate. Zonele comerciale din interiorul mallului au fost puse \n eviden]`, la exterior, prin intercalarea \n fa]ada vitrat` ventilat`, la nivelul parterului, a vitrinelor realizate din pere]i cortin`.

Pere]ii cortin` au fost realiza]i din profile Schüco [i pachet termoizolant de sticl`. La partea superioar` a vitrinelor s-a realizat [i o zon` destinat` reclamelor.

Printre elementele arhitectonice spectaculoase ale centrului comercial Gold Plaza din Baia Mare se num`r` zona principal` de acces [i coroana placat` cu sticl`. Zona de acces a fost realizat`, din pere]i de sticl` tip „spider”, asigurånd astfel iluminarea natural` corespunz`toare a interiorului. Coroana placat` cu sticl`, situat` pe terasa centrului comercial, este elementul arhitectonic de atrac]ie al cl`dirii [i cel mai \nalt punct al unei construc]ii civile din Baia Mare. Coroana a fost executat` pe structur` metalic`, permi]ånd instalarea logo-ului Gold Plaza la o \n`l]ime considerabil`, fiind vizibil astfel de la kilometri distan]`.

Portofoliul de lucr`ri de referin]` executate de SC Termoplast SRL este o garan]ie \n plus pentru poten]ialii beneficiari. |ntotdeauna un partener de \ncredere, SC Termoplast SRL ofer` calitate, promptitudine [i solu]ii tehnice inovative pentru cl`diri reziden]iale, comerciale sau de interes public.

Hidroelectrica STEJARU Text: Marius C`lin Foto: Catiu[a Ivanov [i ZIP & BDX Studio

Prima, [i una dintre cele mai importante amenaj`ri hidroenergetice din Romånia, cea de la Bicaz – Stejaru, de pe Råul Bistri]a, a \mplinit 50 ani. Cu ocazia acestei anivers`ri, Hidroelectrica SA, proprietarul amenaj`rii, a comandat companiei ZIP & BDX Studio realizarea unui proiect complex, un pavilion de acces spre hidrocentrala Stejaru – un centru educa]ional al hidroenergiei –, precum [i a unei parc`ri acoperite. Dincolo de semnifica]ia socio-istoric` a evenimentului [i a acestei construc]ii industriale deosebite, ne propunem s` complet`m experien]a resurselor culturale romåne[ti din perspectiva oportunit`]ilor de proiectare.

Situl Vis-a-vis de Bazinul de Lini[tire, fa]ada clasicist-monumental` a hidrocentralei, cu cei 136,5 m lungime [i 13,2 m \n`l]ime ai s`i, constituie un fundal vizual [i simbolic pentru lucrarea de fa]`. La scar` mare, interven]ia \n peisaj am imaginat-o ca un loc de

descoperire individual` a tehnologiei [i a cadrului natural, a contempl`rii [i semnifica]iei aspira]iilor personale. Situl, ca prezen]` simultan` la diferite sc`ri de elemente primare – p`månt, ap`, aer – [i artificiale.

Atributele proiect`rii Abordarea proiect`rii de c`tre compania ZIP & BDX Studio \mplete[te, simultan, dou` condi]ii „naturale”: atåt \ncadrarea \n situl geologic [i artificial al masivei centrale electrice \n peisajul montan ca mise-en-scene, cåt [i interpretarea corolar` a energiei electrice. |n consol`, peste Bazinul de Lini[tire, deschiderea [i transparen]a \n folosirea luminii naturale permit Pavilionului de Primire o absorb]ie arhitectural` din mediul \nconjur`tor cu o \nf`]i[are notabil` din toate laturile construc]iei. |n locul unei asambl`ri fizice a decorului festiv ca spa]iu arhitectural, \n interiorul Pavilionului se dezv`luie experien]a individual` a privitorului/vizitatorului, atingånd cap`tul cel`lalt al Pavilionului \n timp ce se afl` deasupra bazinului: inspira]ie, lini[te, medita]ie.

11 Impuls

Cercetarea spa]ial` [i tipologic` Sunt folosite patru tipuri de strategii spa]iale: • Filtrarea luminii – cutia Pavilionului de Primire, plutitoare, extins` frontal cu o copertin` \nalt`. Aceast` t`ietur` plan`, proiectat` ascendent, accentueaz` prin luminatoarele \nguste [i, aparent, aleatorii, atåt momentul sosirii, cåt [i, asemenea unui ceas solar r`sturnat, ilumineaz` statuia inginerului [i inventatorului romån Dimitrie Leonida, cel a c`rui munc` a dus la construirea acestei amenaj`ri hidroenergetice.

• Pere]i ca suprafa]` texturat` – placare predominant cu ardezie de grosimi diferite, construc]iile simetrice ale pavilionului de acces sunt complet vitrate pe fa]ada dinspre livada de meri existent`; • Geometria reflectat` – acoperi[ul translucid cu falduri, din membran` PVC extensibil`, peste parcare ca cea]a matinal` dintre mun]i; • Formare de imagine – construc]ia barajului [i a centralei electrice \nconjoar` centrala electric` pe un perete video full HD, cu dimensiuni de 2,30 m \n`l]ime X 4,60 m, \n Pavilionul de Primire.

Supradimensionate interior [i exterior, imaginile de arhiv` ale construc]iei montate pe panouri de sticl` transparente fixe contribuie la schimbul de impresii ale vizitatorilor cu natura loca]iei intercalat` cu fotografii. Folosire extins` a iluminatului cu LED.

Construit deasupra p`måntului, Pavilionul de Primire, ca un cadru deschis din beton armat [i coloane \nclinate din o]el – 8 m l`]ime pe 27 m lungime –, se strecoar` printre copacii de pe panta terasamentului [i se opre[te \n consol`, la 6 m deasupra bazinului apei. Accesibile din interior, spa]iile tehnice sunt distribuite vertical \n funda]ia din beton, par]ial \ncastrat`. Peretele-cortin`, cu rama

sub]ire [i panouri vitrate mari [i luminatoarele accentueaz` absorb]ia de perspectiv` a acestui Pavilion. Pentru efectul clarobscur, geometria variabil` a p`r]ii de sub consol` este \nvelit` \n aluminiu de culoare \nchis`, accentuåndu-se, astfel, desprinderea de p`månt, propor]ia longitudinal` [i reflec]iile sezoniere ale bazinului de dedesubt.

13 Impuls

10 motive Text: {tefan Simion, ALUKÖNIGSTAHL

Pavilionul de primire al obiectivului Hidroelectrica Stejarul a fost pentru noi o provocare deoarece, datorit` suprafe]elor vitrate mari care se doreau a fi realizate, acest proiect se \ncadra \n categoria solu]iilor pentru care utilizarea sistemelor de aluminiu nu putea fi sus]inut` din punctul de vedere al calculelor de rezisten]`. Din cauz` c` termenul de execu]ie a fost foarte scurt, a trebuit s` se apeleze la o solu]ie care s` aib` la baz` profile standard, care s` poat` fi aprovizionate \n cel mai scurt timp. |n acela[i timp, exista dorin]a ca, structura peretelui cortin` s` fie realizat` din profile cu dimensiuni cåt mai reduse, f`r` a fi acceptat` ideea unei construc]ii metalice suplimentare de sus]inere.

1. }inånd cont de toate aceste cerin]e, solu]ia aleas` a avut la baz` sistemul din o]el Jansen Viss TVS, pentru pere]i cortin`.

2. Pentru a \ndeplini cerin]ele de rezisten]`, montan]ii au fost arma]i \n interior astfel \ncåt s` fie ob]inute momentele de iner]ie necesare.

3. Fixarea peretelui cortin` la structura de rezisten]` a fost asigurat` printr-un reazem de tip \ncastrare cu toate implica]iile tehnice din punct de vedere al calculului de rezisten]`, care dau un aspect suplu structurii fa]adei.

4. Rigiditatea [i rezisten]a ridicat` pentru o structur` de tip fa]ad` + luminator a fost posibil` prin realizarea unui element continuu de tip L, \mbinat rigid, prin sudur` avånd dimensiunile de 6,4 m pe vertical` [i 1,2 m \n plan orizontal.

5. O alt` particularitate a acestei construc]ii o constituie unghiul de \nclinare foarte mic al p`r]ii orizontale, acesta fiind mai mic de 3°.

6. Pentru un montaj u[or, pentru rigle s-a utilizat o solu]ie special` care permite ca acestea s` fie demontabile.

7. Suprafe]ele vitrate foarte mari, [i vorbim aici de geamuri termoizolante cu dimensiuni de 2 m l`]ime [i 4,2 m \n`l]ime, au condus la alegerea unor supor]i de sticl` speciali pentru vitraje cu greut`]i mari.

8. Aspectul caracteristic al structurilor de o]el a fost subliniat prin utilizarea unor capace ornament \n form` de „U”, fixate pe montan]ii din o]el atåt la exterior, cåt [i la interior.

9. O alt` particularitate a acestui obiectiv o constituie solu]ia tehnic` aleas` \n cazul u[ilor, acestea fiind elemente structurale, realizate din profile speciale de aluminiu, de la exterior fiind vizibil` numai sticla.

10. Pentru a nu \ntrerupe geometria acestor elemente, balamalele alese \n acest caz au fost complet ascunse \n fal]ul u[ii.

Luånd \n considerare toate aceste caracteristici enumerate mai sus, putem spune c`, din punctul nostru de vedere, proiectul se \ncadreaz` \n categoria proiectelor de referin]` pentru pia]a fa]adelor cortin` [i pentru Alukönigstahl.

STUDIO 10 M SRL STUDIO 10 M este un birou de arhitectur` care func]ioneaz` ca societate comercial` cu r`spundere limitat`, persoan` juridic` romån`, cu capital privat, avånd doi ac]ionari principali – Dipl.

Arhitect OAR Florin Medvedovici [i Dipl. Arhitect OAR Adrian Zerva, activ` pe pia]a local` din martie 1992.

STUDIO 10 M este un birou de arhitectur` de m`rime medie, eficient structurat, care are rela]ii de afaceri cu un num`r mare de investitori, atåt din Romånia, cåt [i din Europa. |n cadrul biroului activeaz` arhitec]i cu drept de semn`tur`, membri OAR [i acredita]i ai Ministerului Culturii cu experien]` de proiectare efectiv` cuprins` \ntre 25 [i 30 de ani, implica]i direct \n conducerea, managementul de proiect [i rela]ia cu clien]ii. Echipa este completat` de arhitec]i cu experien]` \ntre 7 [i 15 ani, cu statut de angaja]i permanen]i, dar [i de speciali[ti externi.

Biroul \[i asum` calitatea de proiectant general, preluånd sarcinile [i responsabilitatea \ntregii teme de proiectare, dar poate lucra [i \n joint-venture sau ca subproiectant de specialitate – arhitectur` \n cadrul unor echipe complexe, \n domeniul investi]iilor. |n portofoliul de lucr`ri sunt incluse investi]ii ale unor importan]i clien]i locali [i interna]ionali – Ion }iriac Group, }iriac AutomotiveAutorom, TVRom International, Romanian Invest Group, Mobexpert Group, AIC GmbH München, DELTA Pc GmbH Austria, Tercon Bau Germania, Immoconsult Austria, Rokkura, Comnord SA, Kaufland, Cora, Metro, BankPost EuroBank, Portland Management, Arca Invest , Swan Office Tehnology Park, Apolodor, Procema Girexim, Eka Investment, B`neasa Investment, JTInternational.

Din 1998, STUDIO 10 M a fost partener activ \mpreun` cu Delta Projekt Consult – Austria [i Romanian Invest Group \n firma de consultan]` [i proiectare DELTA STUDIO Projeckt Consult. Prin implicare direct` [i coordonare, s-au realizat \n aceast` colaborare investi]ii pentru IMMOCONSULT GmbH Austria, METRO Rom Invest.

STUDIO 10 M are atåt capacitatea, experien]a, cåt [i dotarea tehnic` [i de personal necesar` ca s` abordeze [i s` realizeze sarcini complexe de proiectare la un \nalt standard.

Portofoliul de lucr`ri ilustreaz` disponibilitatea [i capacitatea biroului nostru de abordare a unor teme extrem de variate ca amploare, specific [i m`rime, de la mari ansambluri civile [i industriale la restaur`ri de cl`diri monument [i imobile de locuit individuale [i colective, re[edin]e particulare sau case de vacan]`.

STUDIO ZERVA CROITORU MEDVEDOVICI

ARHITECTI ASOCIATI

15 Impuls

|nc` din 1993, STUDIO 10 M a avut oportunitatea de a intra \n contact [i de a colabora cu o serie de prestigioase birouri de arhitectur` din afara ]`rii – Germania, Austria, Elve]ia, dezvoltånd [i realizånd proiecte impreun`.

Filozofia STUDIO 10 M de a \ncerca s` se adapteze aprofundånd cåt mai bine modul de a \n]elege, dar [i de a realiza obiectele de arhitectur` \n spa]iul european, a dat roade [i, ca rezultat, exist` \n cadrul firmei un nucleu de arhitec]i care pot realiza independent sau \n parteneriat orice obiectiv la nivelul de exigen]` [i calitate acceptat interna]ional. La aceasta a contribuit [i experien]a lucrului \n echipe multidisciplinare, \n special \n cadrul unor proiecte design and built coordonate de prestigio[i antreprenori ca Alpine, Heberger Construct, Comnord.

Accesul la informa]ie [i permanentul contact cu furnizori de tehnologii [i sisteme de construc]ii, participarea la seminarii, [colariz`ri, tårguri de construc]ii au avut un rol important \n completarea educa]iei profesionale a arhitec]ilor no[trii.

Din proiectele de anvergur` ale ultimilor ani putem men]iona implicarea STUDIO 10 M \n realizarea urm`toarelor obiective FLOREASCA BUSSINES PARK FBP 169 SWAN OFFICE & TECHNOLOGY PARK AMBASADA GERMANIEI LA BUCURE{TI OCTOPUS GARDEN CONDOMINIUM COMPLEX COMERCIAL PIA}A OBOR MOBEXPERT |N COMPLEX FEERIA B~NEASA CORA LUJERULUI WHITELAND LOGISTIC O men]iune special` putem face asupra proiectului SWAN OFFICE and TEHNOLOGY PARK, c`ruia i-a fost atribuit recent \n cadrul ROGBC Awards 2011 premiul Green Building Project of the Year – ceea ce nu face decåt s` confirme conceptul de abordare pragmatic` a procesului de proiectare [i filozofia STUDIO 10 M. www.studio10m.ro

Premiile RoGBC au devenit deja tradi]ie Text/Foto: Cristina {iu, RoGBC

Romania Green Bulding Council (RoGBC) / Consiliul Romån pentru Cl`diri Verzi [i-a anun]at ca[tig`torii premiilor din domeniul cl`dirilor verzi \n cadrul celei de-a doua edi]ii a galei de premiere ce a avut loc pe data de 19 mai.

Companiile ce au participat anul acesta la concurs au avut de respectat cåteva criteriii esen]iale pentru a demonstra aplicabilitatea practicilor sustenabile \n cadrul organiza]iilor din care fac parte.

Categoria „Proiectul Verde al Anului”

Evenimentul organizat anual \[i dore[te s` recunoasc` liderii din industria construc]iilor verzi ce au o orientare sustenabil` [i sprijin` misiunea RoGBC de a promova cl`dirile de \nalt` performan]` ce sunt atåt sustenabile, cåt [i profitabile.

Cå[tig`torii de anul acesta au fost: • Proiectul Verde al Anului – Swan Office & Technology Park • Compania Sustenabil` a Anului – CUNDALL Engineering • Furnizorul Verde de Servicii al Anului – CUNDALL Engineering • Programul Educa]ional al Anului din Domeniul Cl`dirilor Verzi – Solar Decathlon – PRISPA Team Concursul a fost disponibil pentru toate companiile active \n Romånia ce au avut proiecte finalizate pån` la data de 31 decembrie 2010. |n concordan]` cu misiunea organiza]iei de a \ncuraja dezvoltarea unui mediu construit controlat [i sustenabil, premiile RoGBC sunt manufacturate din 100% materiale reciclate [i refolosite (poza premiu).

Criteriul cel mai important pentru aceast` sec]iune se refer` la obligativitatea existen]ei Certificatului de Performan]` Energetic` (specificat de legisla]ia romåneasc` \n rela]ie cu Directiva de Performan]` Energetic` pentru Cl`diri) eliberat pån` la data de 31 decembrie, 2010. Proiectul cå[tig`tor de anul acesta, Swan Office & Technology Park de]ine certificarea BREEAM „Very Good”, dezvoltatorul dorind \n acela[i timp s` ating` nivelul de „Excellent”, desf`[urånd \n momentul de fa]` studii \n acest sens. Totodat`, proiectul a trebuit s` r`spund` unor criterii legate de managementul unui teren sustenabil, folosirea eficient` a apei, managementul sustenabil al materialelor [i calitatea aerului interior: 80% din total materialelor de construc]ii au fost achizi]ionate la nivel local [i \n mod responsabil, produc]ia lor avånd un impact minim \n ceea ce prive[te poluarea generat` [i energia consumat` conform standardului de certificare voluntar` BREEAM.

Membrii distin[i ai juriului de anul acesta: • Arh. {erban }ig`na[ – Pre[edinte Ordinul Arhitec]ilor din Romånia, Director General Dico & }ig`na[ • Prof. Dr. Dorin Beu – Universitatea Tehnic` Cluj-Napoca • Dr. Bogdan Dr`g`nescu – Smart & Pepper Consulting, VicePre[edinte Fondator RoGBC • Dl. Gabriel Hyde, Country Director, ARUP Engineering; Director, RoGBC • Prof. Dr. Emilia Cerna Mladin, Pre[edinte Departamentul de Termodinamic` Aplicat`, Pre[edinte al Catedrei UNESCO de {tiin]e Inginere[ti din cadrul Universit`]ii Politehnice Bucure[ti [i Pre[edintele Asocia]iei Romåne a Auditorilor Energetici pentru Cl`diri • Dl. Robbie Callow, Principal Engineer, WSP Romania • Dna. Ramona }epelea, Managing Director, F&R Worldwide • Dna. Corina Truic`, Managing Partner, CEMS Technologii •Arh. Vlad Gaivoronschi, Principal at Andreescu & Gaivoronschi • Dl. Perry Zizzi, Partner, Badea Clifford Chance

Categoria „Furnizorul Verde al Anului “ Impact transforma]ional – Abordarea CUNDALL Engineering este de a oferi personalului local din Romania cuno[tin]ele, aptitudinile [i entuziasmul necesar pentru a lucra \n cadrul proiectelor de construc]ii verzi [i pentru a \mp`r]i experin]a acumulat` la nivel interna]ional.

17 Impuls

Focusul companiei asupra serviciului – Compania se \ndreapt` cu adev`rat spre o direc]ie sustenabil`, avånd la activ numeroase proiecte de construc]ii verzi, proiecte ce s-au dovedit a fi pragmatice, eficiente din punct de vedere al costului [i practice: Dealul Dåmb, Cluj-Napoca, un teren de 265 de hectare ce integreaz` strategii [i tehnologii precum: \ngustarea profilului stradal pentru a nu \ncuraja traficul auto, evitarea construirii subsolurilor multiple [i dezvoltarea \n etape a infrastructurii utilit`]ilor, inclusiv \nc`lzirea centralizat` a cartierului. Hamilton by Hilton, Bra[ov, proiect \n cadrul c`ruia CUNDALL a introdus un sistem de panouri solare pentru a acoperi necesitatea mare de ap` cald`. Dimensiunile sistemului de ventila]ie au fost reduse pentru a asigura un consum de energie sc`zut.

Abordare sustenabil` – |n anul 2009 to]i partenerii Cundall au semnat un acord de sustenabilitate ce stabile[te obiective clare pentru a men]ine pozi]ia de lider \n domeniul practicilor sustenabile [i prietenoase cu mediul. Totodat`, compania a dezvoltat un amplu program de training pentru angaja]ii s`i ce include: participarea la seminarii locale [i interna]ionale pe tema sustenabilita]ii, un sistem intranet de diseminare a informa]iilor, ideilor [i practicilor sustenabile [i programe de schimb de experin]` la nivel interna]ional. |n Romånia, compania a sprijinit \nc` de la \nceput activit`]ile Consiliului Romån pentru Cl`diri Verzi, avånd statutul de membru fondator.

Categoria „Programul Educa]ional din Domeniul Cl`dirilor Verzi al Anului” Proiectul Solar Decathlon implementat \n Romånia de c`tre echipa PRISPA este o competi]ie interna]ional` pentru studen]i. Scopul acesteia este construc]ia unei case independente energetic ce utilizeaz` numai energia solar`. Aceasta trebuie construit` \n zece zile [i apoi deconstruit`. Echipa PRISPA este prima echip` din Romånia ce s-a calificat pentru acest concurs prestigios, \n total fiind \nscrise 19 echipe de pe patru continente. Echipa func]ioneaz` sub umbrela organiza]iei non-guvernamentale PRISPA, creat` de trei unversit`]i: Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), Universitatea de Construc]ii Bucure[ti (UTCB), Universitatea Politehnic` Bucure[ti (UPB).

Criterii avute \n vedere pentru aceast` categorie: Inova]ie [i ambi]ie – Cåt de ambi]ioas` este aceast` ini]iativ` \n crearea nivelului necesar de realiz`ri sustenabile [i abilit`]i ale studen]ilor?

Impact transforma]ional – Cum va transforma aceast` ini]iativ` educa]ional` pia]a romåneasc` c`tre un mediu mai sustenabil?

Rezultate demonstrate – Care este dovada unui mediu de construc]ie mai sustenabil ca rezultat direct a ini]iativei educa]ionale c`tre cl`diri sustenabile?

Categoria „Compania Sustenabil` a Anului” CUNDALL Enginerring a reu[it din nou s` conving` membrii juriului ob]inånd un nou premiu la aceast` categorie. Printre criteri-

ile avute \n vedere la acordarea premiului se num`r`: Angajament executiv pentru sustenabilitate ca strategie [i impactul initia]ivei companiei \n transformarea industriei – |n 2010 compania a publicat primul raport anual de sustenabilitate ce demonstreaz` rezultatele companiei de-a lungul timpului. CUNDALL Engineering a achizi]ionat un certificat care s` permit` emisii maxime de carbon (maximum o ton`) pentru a autofinan]a strategiile de reducere a acestora [i proiectele ce sus]in implementarea energiilor regenerabile \n ]`rile \n curs de dezvoltare.

Cuno[tin]ele companiei despre ini]iative sustenabile – Traininguri interne [i externe cu referire la sustenabilitate [i responsabilitate social` corporativ`.

Pionierat \n proiecte pe sustenabilitate – Cåteva dintre proiectele la care compania a lucrat \n Romånia includ: Diamond City offices, proiect \n cadrul c`ruia compania a oferit consultan]` pentru a ob]ine certificarea BREEAM, a implementat m`suri ce permit accesul bicicli[tilor [i automatizarea sistemului de instala]ii. Renovarea sediului Consiliului Romån pentru Cl`diri Verzi pentru a demonstra c` solu]iile verzi nu sunt aduc`toare de costuri majore. Solu]iile propuse includ: sistem de jaluzele exterioare, sistem de ventila]ie solar pentru a \mbun`t`]i ventila]ia natural` a cl`dirii [i pentru a cre[te performan]a termic`.

Ce este Romania Green Building Council?

Romania Green Building Council este o asocia]ie non-profit, apolitic`, ce \ncurajeaz` condi]iile de pia]`, educa]ionale [i legislative necesare pentru promovarea construc]iilor de \nalt` performan]` care sunt atåt sustenabile, cåt [i profitabile. RoGBC a primit acreditare ca „Established Member” (Consiliu cu Drepturi Depline) al World Green Building Council (Consiliul Mondial pentru Cl`diri Verzi). Organiza]ia este structurat` dup` modelul de succes al altor Consilii pentru Cl`diri Verzi ce au ob]inut rezultate semnificative \n facilitarea implement`rii construc]iilor verzi \n alte ]`ri, precum Statele Unite ale Americii (www.usgbc.org), Canada (www.cagbc.org), Germania (www.dgnb.de) [i Marea Britanie (www.ukgbc.org). RoGBC este o organiza]ie ce recunoa[te importan]a implic`rii companiilor din diverse domenii apar]inånd sectorului construc]iilor: dezvoltatori imobiliari, investitori, produc`tori [i furnizori de materiale de construc]ii, furnizori de expertiz`, tehnologii, sisteme de management pentru cl`diri, servicii specializate (architec]i, ingineri, consultan]i, avoca]ietc.), servicii financiare, domeniul academic, ONG-uri.

{tiin]a, „la \ndemåna tuturor“!

Text/Foto: ALUKÖNIGSTAHL

|n Var[ovia s-a construit un centru [tiin]ific cu un specific aparte. Regula strict aplicat` aici nu este „nu atinge”, ci din contr`: „pune måna“.

Centrul [tiin]ific „Kopernikus“, proiect realizat de tån`rul birou de arhitectur` polonez Rar-2 Laboratorium Architektury Gilner & Kubec a fost inaugurat \n noiembrie 2010 \n aplauzele celor prezen]i.

Cl`direa, realizat` \mpreun` cu biroul de proiectare englez Happold, se afl` pe malul Vistulei. A fost construit` \n doi ani, are 15.000 mp \mp`r]i]i pe dou` etaje, ridicate deasupra unui pasaj rutier, nu departe de Biblioteca Universit`]ii.

Scopul acestui centru [tiin]ific este de a prezenta copiilor, tinerilor [i adul]ilor, lumea minunat` a [tiin]ei, \ntr-o modalitate nou`, nemaiv`zut` pån` acum: vizitatorii vor putea face, cu ajutorul tehnologiilor moderne, mai mult de 80 de experimente, prin care vor vedea practic [i concret cum [i cånd func]ioneaz` procesele naturale, sociale [i interpersonale. Dou` sunt temele principale ale expozi]iei permanente: „Omul [i mediul” [i „lumea \n mi[care”. Vizitatorilor li se propun experien]e ludice [i li se recomand` s` pun` måna pe orice. Ei pot \ncerca experien]a unui

arheolog, pot merge \napoi \n timp \n c`utarea dinozaurilor, pot face o c`l`torie pe covorul zbur`tor sau pot experimenta un cutremur de p`månt.

Construc]iile culturale de tipul centrului Kopernikus au avut dintotdeauna un important rol reprezentativ. Din acest motiv s-a acordat o aten]ie deosebit` [i arhitecturii anvelopei cl`dirii [i a elementelor sale, mai ales la proiectarea artistic` a ferestrelor, u[ilor [i elementelor fa]adei cu geometrii [i dimensiuni din cele mai variate.

Suprafa]a util` a parterului \n form` de L ad`poste[te spa]ii expozi]ionale, laboratoare, un centru de conferin]e, un restaurant, o cafenea [i spa]ii pentru birouri.

Fa]ada din o]el a fost conceput` [i realizat` de c`tre o echip` compus` din arti[ti, arhitec]i, geologi [i arhitec]i peisagi[ti. Pentru c` s-a pus accent deosebit pe transparen]` [i simplitate, s-a ales sistemul de fa]ade din profile de o]el Jansen Viss, \ntr-o variant` constructiv` special`, „tridimensional`” structural. Cu montan]ii zvel]i [i panourile de sticl` cu dimensiuni pån` la 2,5 m x 5 m, transparen]a cl`dirii a fost maximizat`. Pentru alegerea o]elului ca material de baz` au contribuit mult propriet`]ile structurale excelente ale acestuia, care faciliteaz` arhitec]ilor [i proiectan]ilor rezolvarea cerin]elor constructive \n mod optim.

19 Impuls

Fixarea panourilor din sticl` s-a f`cut cu cleme din o]el inoxidabil [i cu butoni izolatori din plastic (sistem Jansen Viss). Astfel, este posibil montajul geamului izolant dublu sau triplustrat, cu grosimea pachetului pån` la 70mm.

Pe lång` gradul mare de func]ionalitate [i eficien]` energetic`, una dintre cerin]e fost asigurarea condi]iilor optime pentru traficul intens preconizat. Din aceast` cauz`, pentru siguran]a \n exploatare s-au folosit sisteme de siguran]` corespunz`toare.

Pentru protejarea \n caz de incendiu a c`ilor de evacuare s-au folosit u[i rezistente la foc din seriile Jansen Economy (E30), Janisol 2 (EI30) [i Janisol 3 (EI60). Fa]ada generos dimensionat` a fost realizat` \n construc]ie rezistent` la foc Jansen VISS Fire [i pentru acoperi[ s-a folosit sistemul VISS Fire Dach, de asemenea rezistent la foc. Astfel, s-au respectat condi]iile impuse de norme pentru rezisten]` la foc, f`r` s` fie afectate estetica [i transparen]a construc]iei.

Construc]iile de fa]ade izolate, rezistente la foc se bazeaz` pe sistemul clasic Jansen –Viss. Ob]inerea propriet`]ilor de rezisten]` la foc nu necesit` m`suri suplimentare pentru structura de rezisten]`, ci se face doar prin alegerea accesoriilor [i panourilor de vitrare. Compatibilitatea perfect` dintre fa]ada rezistent` la foc [i cea

standard asigur` o tranzi]ie lin` pe suprafa]a fa]adei [i un aspect vizual uniform.

Pe lång` arhitectur`, centrul Copernicus \[i surprinde vizitatorii cu o gr`din` neobi[nuit`, care – ar putea fi f`r` precedent \n aceast` form` – a fost proiectat` \mpreun` de arhitec]i peisagi[ti, gr`dinari [i ingineri. Printre flori [i arbu[ti apar deodat` sculpturi cibernetice, instala]ii futuriste care \ncearc` s` transmit` regulile aerodinamicii sau staticii. Pe acoperi[ul cl`dirii sunt aranjate „alei” care trec pe lång` cratere din sticl`, prin care se poate vedea interiorul cl`dirii.

Acestea ar trebui s` r`spund` la \ntrebarea „Ce este?” O \ntrebare, care, de altfel, ar putea fi crezul \ntregului obiectiv.

Acoperi[ circulabil, integral vitrat Proiect DDE: anvelop` acoperi[, etan[`, vitraj termoizolat cu destina]ie func]ional` – la cerin]a beneficiarului Rezisten]` [i concept: ABC PROFESION’AL DESIGN ing. Cristian Bulbuc – office@abcpro.ro

Suntem o divizie de ingineri care ad`ug`m zilnic ceva la esteticul spa]iului \n care tr`im. Bazele e[afodajului de cuno[tin]e [i acumul`ri de experien]` \ncep din 1995.

Conceptul ce st` la baza exerci]iului nostru zilnic este: DETALIILE dau m`sura |NTREGULUI. V` prezent`m \n continuare un proiect deosebit, pentru care echipa de proiectare a g`sit [i a verificat solu]ii particularizate.

Unica cerin]` a beneficiarului, la solicitarea unei solu]ii constructive fezabile [i elegante ca aspect, a fost ca spa]iul unei cur]i interioare s` devin` protejat, util [i func]ional, indiferent de condi]iile climatice pe timpul exploat`rii.

Sec]iunea acoperi[ului \n plan este un trapez scalen, cu panta spre gardul ce m`rgine[te o curte vecin`. Implicit, apa, z`pada sau ghea]a aferente suprafe]ei de acoperi[ nu este permis s` fie deversate \n curtea al`turat`. Pe celelalte trei laturi, acoperi[ul se \nvecineaz` cu alte imobile, spre care \n niciun caz nu se putea crea scurgerea apelor pluviale. Varianta aleas` pentru stereotomia rosturilor panourilor de sticl`, vizibile atåt de sub acoperi[, cåt [i din balcoanele de deasupra, a fost de axe radiale egal propor]ionate ce divid punctele de desc`rcare sarcini, \n trame egale pe fiecare unitate de reazem.

Pornind de la acest ra]ionament, s-a mers pe varianta de structur` de reazem alc`tuit` din ferme de o]el inox ale c`ror elemente supuse la \ntindere pur` s` capete un aspect optic cu zvelte]e maxim` [i rezisten]` acoperit` prin cabluri de o]el inox. Dat fiind faptul c` toate elementele de reazem pentru panourile vitrate de acoperi[ au lungimi diferite, cele mai scurte dintre acestea au fost proiectate sub form` de grind` macaz, ca schem` static`, iar din zonele \n care au ap`rut eforturi ce dep`[eau starea de rezisten]` [i stabilitate, am introdus diagonale pe cabluri, unde a fost necesar, a[a c` s-au creat ferme mixte o]el-cablu. Diferen]ele de aspect constructiv, privit din interior, sunt aproape insesizabile pentru ochiul nespecialistului.

De aici, pas cu pas, a \nceput analiza [i conceputul elementelor de reazem al panourilor de sticl`, rezemate articulat pe semisfere din teflon dur, plasate \ntr-un sistem cu posibilitate de reglaj pe trei direc]ii, pentru a putea prelua \n orice pozi]ie s-ar afla, unghiurile

21 Impuls

relative de intersec]ie \ntre axe, acestea fiind diferite \n toate punctele de rost, precum [i pentru a putea fi asigurat` planeitatea \ntregului ansamblu de sticl`.

Pentru a \nl`tura orice disfunc]ionalitate \n timp cauzat` de eventuale gre[eli de sigilare a panourilor vitrate la montaj, acestea s-au conceput ca fiind rezemate punctual \n minimum de puncte, nestr`punse de alte elemente (gen spider) care pot crea, pe parcursul vie]ii de func]ionare a sistemului, concentratori cu efecte negative. Un alt factor care a condus la alc`tuirea suprafe]elor de sticl`, ca gabarit [i, implicit, greutate, a fost acela ca pozarea [i manipularea \n timpul montajului sau la o eventual` \nlocuire a oric`rei piese \n timp, s` se poat` face exclusiv manual. |ntreg sistemul a fost gåndit s` fie facil [i simplu de asamblat pe [antier, prin \mbulonare [i creare de articula]ii, cu reazeme ce ofer` grade de libertate pe direc]ia dilat`rilor [i a mi[c`rilor la seism, pentru reazemele de sistem aflate pe construc]ii-gazd` diferite, cu perioade diferite de vibra]ie.

Modul \n care elementele structurale de alc`tuire sunt vizibile din interior a fost \nc` un factor de care s-a ]inut seama la alc`tuirea aparatelor de reazem [i a capetelor de ferme, care sunt total ascunse de panourile de placare interioar`, conceput` \n acela[i proiect. Cablurile folosite sunt prev`zute cu piese de reglaj [i \ntinz`tori de sistem, pentru crearea \nc` din atelier a unei structuri tensionate echilibrat [i cu aspect estetic pl`cut. La fel sunt alc`tuite [i cablurile ce asigur` stabilitatea transversal` a fermelor.

Diametrele cablurilor folosite variaz` \n gam` \ntre 8 ÷ 12mm, \n func]ie de barele deservite.

O alt` problem` interesant` de rezolvat a fost cea de preluare a apelor meteorice [i a celor din condens, ap`rute pe timpul exploat`rii.

Perimetral, sticla reazem` pe elemente montant de sistem perete cortin` cu rezem`ri de nivelul 3-2-1, care colecteaz` \n cascad` apele infiltrate [i le dirijeaz` la sistemul colector principal (protejat termic la \nghe]), respectiv jgheabul de la baza pantei, care \n final conduce la o scurgere interioar` (ascuns` [i vizitabil` \n placarea pere]ilor interiori) [i apoi la colectorul general al cl`dirii. Rosturile \ntre panourile de sticl` termoizolat` sunt de 12 mm prev`zute la baz` (interior) cu o garnitur` expandabil` pozat` presat, din polistiren, iar zona superioar` este sigilat` cu mastic siliconic rezistent UV, de cca. 20 mm grosime, aplicat cu pistolul.

Detaliile de hidro [i termoizola]ie sunt alc`tuite pe principiul dublei securit`]i, astfel \ncåt dac`, accidental, apa trece de prima barier` de paz`, urm`toarea s` fie un colector [i deversor absolut prompt [i eficace.

Destina]ia \nc`perii fiind una de advertising, cu emisii fonice pe timp nocturn, panourile de vitraj s-au conceput astfel \ncåt vibra]iile transmise spre exterior, s` fie atenuate, prin structura dimensional` de alc`tuire a foilor de geam, a mediului etan[ con]inut [i distan]ei dintre acestea. |nainte de respectarea acestor condi]ii, dimensionarea panourilor s-a f`cut luånd \n calcul modul de rezemare integral punctual sau continuu pe una dintre laturi [i punctual pe celelalte, sarcinile climatice normate [i aglomerarea posibil` de oameni, din timpul montajului, cåt [i pe timpul sp`l`rii [i \ntre]inerii periodice. Pentru accesul din cl`dire pe acoperi[, s-a conceput o travee de parapet

demontabil` (\n cadrul parapetului executat din sticl`). De altfel, \n pozele ata[ate, se pot observa pozi]iile aleatorii ale celor care au participat la execu]ie. |n faza de recep]ie, s-au facut probe de etan[eitate la ap`, prin simularea inciden]ei apei \n cele mai defavorabile situa]ii posibile.

Testul a fost trecut cu bine, acoperi[ul este apt s` asigure pe cel pu]in 20 de ani un serviciu corect.

Calculul termic corect, o premis` important` pentru confortul beneficiarilor Text: ing. Robert Mollner, ALUKÖNIGSTAHL

in punct de vedere constructiv, se poate spune c` \nchiderile vitrate exterioare sunt cele mai complexe elemente ale anvelopei exterioare a unei cl`diri.

Ferestrele [i fa]adele vitrate ac]ioneaz` ca bariere fizice \mpotriva fenomenelor exterioare precum våntul, ploaia, c`ldura, frigul sau zgomotul, \ns` [i ca o barier` fizico-psihologic` \ntre cei din interiorul cl`dirii [i mediul exterior.

Una dintre func]iile principale ale \nchiderii vitrate exterioare este aceea de a face protec]ia termic` \ntre exterior [i interior. Pån` nu demult, aceast` func]ie a fost ignorat` sau tratat` superficial, eliminarea disconfortului termic bazåndu-se pe sisteme de \nc`lzire, respectiv r`cire, care s` suplineasc` efectul defavorabil al \nchiderilor vitrate. Avånd \n vedere costurile tot mai ridicate ale energiei, cåt [i accentul pus pe reducerea emisiilor de carbonacest lucru a condus la cre[terea interesului asupra studierii [i \mbun`t`]irii caracteristicilor de izolare termic` a tåmpl`riilor exterioare. Astfel, propriet`]ile termice au devenit cruciale \n proiectarea sistemelor pentru tåmpl`riile exterioare.

Coeficientul de transfer termic al ferestrei este cel care cuantific` gradul de izolare termic` al acestora. |ntr-o interpretare simpl`, putem spune c` reprezint` cantitatea de energie care trece printr-un metru p`trat de fereastr` la diferen]a de un grad \ntre aerul din exterior [i cel interior.

De-a lungul timpului, modul de calcul pentru acest coeficient a suferit modific`ri, iar momentan este stabilit prin EN ISO 10077-1 pentru ferestre [i EN 13947:2007-07 pentru fa]ade cortin`. |n cazul ferestrelor, coeficientul Uw se calculeaz` cu formula (1), conform EN ISO 10077-1.

D

|n cazul \n care suprafa]a exterioar` a ramei difer` de cea interioar`, \n calcul se vor lua: Af=max(Afi, Afe), Ag=min(Agi, Age) respectiv lg=max(lgi, lge).

Coeficientul yg (sau yf,g) ia \n calcul transferul termic suplimentar care apare \n zona sigilaturii geamului termopan din zona de fal] a profilelor. El depinde de tipul sticlei utilizate (cu sau f`r` depuneri), num`rul colilor de sticl` (cu dou` sau trei coli de sticl`), tipul baghetei distan]ier, tipul gazului cu care este umplut geamul [i materialul din care este f`cut` tåmpl`ria.

Defini]ia sigil`rii termic \mbun`t`]ite (conf. EN ISO 10077-1):

Pentru ca o sigilatur` s` fie termic \mbun`t`]it`, atunci trebuie s` fie \ndeplinit` urm`toarea condi]ie: S(dxl)<=0,007W/K, unde d – grosimea materialului \n metri l – conductivitatea termic` a materialului \n W/mp

(1)

Fig. 1

Legend`: Aw – Suprafa]a ferestrei - m2 Af – Suprafa]a ramei - m2 Ag – Suprafa]a vitrajului - m2 lg – perimetrul vizibil al vitrajului - m Uf – coeficientul de transfer termic al pachetului de profile - W/(m2K) Ug – coeficientul de transfer termic al geamului - W/(m2K) yg – coeficientul liniar de transfer termic pe zona de montaj a vitrajului \n ram` – W/(mK)

23 Impuls

Tabelul 1. Valori yf,g , conform EN ISO 10077 Materialul ramei

geam izolator cu 2 sau 3 geam izolator cu 2 foi de sticl` foi de sticl`, f`r` pelicule, (1 cu pelicul`), cu 3 foi (2 cu umplut cu aer sau gaz pelicul`) umplut cu aer sau gaz

Tabel E.1

Valoare yf,g pentru distan]ieri din aluminiu sau o]el exclusiv o]el inox yf,g (W/mK)

Lemn sau PVC-U

0,06

0,08

Metal cu barier` termic`

0,08

0,11

Metal f`r` barier` termic`

0,02

0,05

Tabel E. 2

Valoare yf,g pentru distan]ieri \mbun`t`]i]i yf,g (W/mK)

Lemn sau PVC-U

0,05

0,06

Metal cu barier` termic`

0,06

0,08

Metal f`r` barier` termic`

0,01

0,01

Legenda: Um – coeficientul de transfer termic al montantului - W/(m2K) Ut – coeficientul de transfer termic al traversei - W/(m2K) Uf – coeficientul de transfer termic al ferestrei mobile - W/(m2K) Ug – coeficientul de transfer termic al geamului de cåmp - W/(m2K) Up – coeficientul de transfer termic al geamului de parapet sau shadowbox - W/(m2K) Yf,g – coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan pe cerceveaua mobil` - W/(mK) Ym,g – coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan pe montant - W/(mK) Yt,g – coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan pe travers` - W/(mK) Yp,g – coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan de parapet (sau panelului) pe montant - W/(mK) Ym,f – coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a ferestrei pe montant - W/(mK) Yt,f – coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a ferestrei pe montant pe travers` - W/(mK)

Conform EN13947:2007-07, formula de calcul pentru coeficientul de transfer termic al fa]adei este (2)

Tabelul 2 – Valori Ym,g, Yt,g , yf,g (W/mK) – conform EN13947:2007-07 geam izolator cu 2 foi geam izolator cu 2 sau de sticl` (1 cu 3 foi de sticl`, f`r` Materialul ramei pelicul`), cu 3 foi (2 cu pelicule, umplut cu aer pelicul`) umplut cu aer sau gaz sau gaz coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan pe montant sau Tabel B.1 travers`, Apendix B, EN pentru distan]ieri din aluminiu sau o]el (exclu13947 siv o]el inox) Ym,g, Yt,g – W/(mK) Lemn, aluminiu

0,08

0,11

Adåncimea profilului interior Metal cu barier` termic`

Tabel B.2 Apendix B, EN 13947 Lemn, aluminiu

<=100mm: 0,13

<=100mm: 0,17

<=200mm: 0,15

<=200mm: 0,19

coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan pe montant sau travers`, pentru distan]ieri \mbun`t`]i]i Ym,g, Yt,g – W/(mK) 0,06

0,08

Adåncimea profilului interior Metal cu barier` termic`

<=100mm: 0,109

<=100mm: 0,11

<=200mm: 0,10

<=200mm: 0,12

coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan, \n ferestre Tabel B.3 pentru distan]ieri din aluminiu sau o]el Apendix B, EN (exclusiv o]el inox) 13947 yf,g (W/mK) Lemn sau PVC-U

0,06

0,08

Metal cu barier` termic`

0,08

0,11

Metal f`r` barier` termic`

0,02

0,05

Tabel B.4 Apendix B, EN 13947

coeficientul liniar de transfer termic \n zona de montaj a geamului termopan, \n ferestre pentru distan]ieri \mbun`t`]i]i yf,g (W/mK)

Lemn sau PVC-U

0,05

0,06

Metal cu barier` termic`

0,06

0,08

Metal f`r` barier` termic`

0,01

0,04

Legenda: 1 – tabl` aluminiu 2,5 mm sau o]el 2 mm 2 – material izolant cu l=0,025-0,04 W/(mK) 3 – spa]iu de aer 0-20 mm 4 – aluminiu 2,5 mm sau geam 6 mm 5 – distan]ier l=0,20,4W/(mK) 6 – profil aluminiu

|n tabele 1-4 sunt centralizate valorile de calcul maxime indicate de standardul EN 13947 pentru coeficien]ii Y. Exist` \ns` [i posibilitatea ca fiecare furnizor de sistem s` fac` propriile teste la institu]ii abilitate pentru determinarea acestor valori. |n cazul sistemelor Schüco, exist` calculate valorile Uf [i Y pentru toate tipurile de tåmpl`rii. |n tabelul 5 este f`cut` o compara]ie \ntre valorile Y maxim impuse de normativul EN [i cele pe care le au o parte din sistemele de pere]i cortin` Schüco. Valorile au fost determinate [i certificate la Institutul IFT Rosenheim.

Este evident c` valorile de calcul pentru Ym,g, Yt,g \n cazul sistemelor Schüco sunt superioare celor impuse de standard.

Un aspect important care trebuie avut \n vedere la proiectarea suprafe]elor vitrate este acela al omogenit`]ii valorilor coeficientului de transfer termic prin sticl` [i aluminiu. Astfel, diferen]a dintre coeficientul de transfer termic al sticlei [i al tåmplariei nu trebuie s` fie discrepant`. O practic` des folosit` \n cazul unor sisteme de profile slab performante este s` se \mbun`t`]easc` coeficientul de transfer termic global prin \mbun`t`]irea substan]ial` a caracteristicilor termice ale geamului (a c`rui suprafa]` reprezint` cca 70-90% din suprafa]a total` a tåmpl`riei) \n defavoarea celor ale ramei, pentru a se ob]ine valorea impus` de proiectan]i. Astfel, prin jocul cifrelor, \n cazul \n care nu sunt impuse toate caracteristicile termice ale \nchiderilor vitrate exterioare, se poate ajunge la montajul unei tåmpl`rii eterogene din punct de vedere termic. Efectul negativ este evident \n timpul anotimpului rece, prin apari]ia condensului la temperaturi exterioare sc`zute, cåt [i dup` trecerea acestuia, prin prezen]a mucegaiului. |n ceea ce urmeaz` este prezentat` o echivalent` mult mai „palpabil`” a efectelor negative a celor afirmate mai sus.

S` ne gåndim c` trebuie ref`cut` izola]ia termic` pe dou` laturi ale unei \nc`peri, una de 8 metri [i una de 2 metri. |n ambele cazuri, pere]ii sunt din pl`ci prefabricate, mucegaiul fiind prezent. Zona peretelui de 8 metri este accesibil` [i termosistemul este foarte u[or de montat, \ns` \n cazul celeilalte laturi lucrurile sunt mai delicate, [i se renun]` la a se monta termoizola]ia. Nu cred c` trebuie

25 Impuls

Tabelul 3 - Valori Yp,g (W/mK) – conform EN13947:2007-07

Tipul umpluturii

Conductivitatea coeficientul liniar de distan]ierului 5 transfer termic \n zona (w/mK) de montaj a panelului

Aluminiu/ aluminiu

Este evident c` \ntocmirea complet` a proiectelor prin specificarea corect` a cerin]elor tehnice ce trebuie \ndeplinite de tåmpl`riile exterioare nu poate avea decåt efecte pozitive atåt pentru investitor (financiare [i de imagine), proiectant (de imagine), cåt [i pentru utilizatorul final (cre[terea confortului).

Tabelul 4 - Valori Cm,f , Yt,f (W/mK) – conform EN13947:2007-07

Tip 1 Aluminiu/Geam

0,13

O]el/ Geam Aluminiu/ aluminiu

0,20 0,40 0,20 0,40 0,20 0,40

Tip 2 Aluminiu/Geam O]el/ Geam

0,20 0,29 0,18 0,20 0,14 0,18

Tip ata[are

Descriere

coeficientul liniar de transfer termic

A

Instalare cu adaptor din aluminiu cu barier` termic`

0,11

B

Instalare cu adaptor din PVC

0,05

C1

Instalare prin prelungirea ruperii termice a tocului

0,07

insistat prea mult asupra efectului! Cantitatea de energie ce se va consuma pentru \nc`lzire se va diminua, \ns` mucegaiul nu numai c` nu va disp`rea pe peretele de 2 m, ci se va dezvolta [i mai puternic, iar cantitatea de condens de pe el va cre[te!

Acela[i lucru se \ntåmpl` [i \n cazul tåmpl`riei! Din punct de vedere al bilan]ului energetic, se pare c` problema e rezolvat`, \ns` nu este suficient pentru a elimina problemele generate de utilizarea unor sisteme cu caracteristici termice inferioare.

Ca o confirmare a acestui fapt, \n cazul caselor pasive coeficientul de transfer termic global Uw<=0,8W/m2K, \ns` geamul luat \n calcul are Ug=0,7W/m2K (nu 0,5), iar Uf<=0,8W/m2K. Prin folosirea unor sisteme de tåmpl`rii performante, cre[terea valorii ini]iale a investi]iei (a \ntregii cl`diri) este considerabil mai mic` decåt reducerea cheltuielilor de exploatare [i \ntre]inere pe toat` durata de via]` a cl`dirii. Astfel, va fi redus a[a-numitul cost al ciclului de via]` al cl`dirii.

0,07

Tabelul 5 – Valori Ym,g, Yt,g pentru cåteva din sistemele de pere]i cortin` Schücco

Instalare prin prelungirea izolatorilor tocului

D

Instalare prin prelungirea semiprofilului exterior al tocului [i adaptor PVC

0,07

Distan]ier aluminiu =160W/mK

Distan]ier TPS = 0,30W/mK, (coresp. Raportului IFT Rosenheim ptr. fatade Schuco)

Adåncime profil

Adåncime profil

Valoare EN Sistem

C2

Valoare Schüco

Valoare EN

<100

Valoare Schüco

Valoare EN

>100

Valoare Schüco

Valoare EN

<100

Valoare Schüco >100

FW50+

0.13

0.13

0.15

0.14

0.109

0.07

0.1

0.08

FW50+.1

0.13

0.13

0.15

0.14

0.109

0.07

0.1

0.08

FW50+.HI var. 1

0.13

0.13

0.15

0.14

0.109

0.07

0.1

0.08

FW50+.HI var. 2

0.13

0.13

0.15

0.14

0.109

0.07

0.1

0.08

FW50+.HI var. 3

0.13

0.11

0.15

0.11

0.109

0.06

0.1

0.07

FW50+.SI var. 1

0.13

0.11

0.15

0.12

0.109

0.06

0.1

0.07

FW50+.SI var. 2

0.13

0.11

0.15

0.12

0.109

0.05

0.1

0.06

Protec]ia la foc \n construc]ii Text: ing.Daniela Badea, ALUKÖNIGSTAHL

evoia de cl`diri sigure, care s` satisfac` cerin]a privind protec]ia vie]ii [i a propriet`]ii cre[te ca importan]` pe plan mondial – \n locuin]ele private, precum [i \n cl`dirile publice [i comerciale. Din aceast` cauz`, pe plan european, protec]ia eficient` la foc [i fum este o tem` de prim` importan]` pentru arhitec]i, proiectan]i [i investitori. |n Romånia, normativul de protec]ie la foc actualmente \n vigoare dateaz` din 1999. Ca furnizori de produse destinate acestui domeniu de siguran]`, am dori ca ofertele noastre s` r`spund` \n mod corect [i cerin]elor normelor na]ionale.

Pentru clarificarea acestor cerin]e, am invitat la o discu]ie „de foc” cå]iva speciali[ti din domeniu: dl. prof. ing. Dan Dumitrescu, lt. col. ing. Daniel Radu [i mr. ing. Robert Strugariu – de la IGSU, arh.

Nina Munteanu [i arh. Alexandru Popescu Greaca, verificatori de proiecte, Daniela Blan` de la Lucanik SRL, ing. Daniela Badea [i ing. Attila Anderlik din partea Alukönigstahl S.R.L. |n continuare v` prezent`m rezumatul discu]iei. |ntrebarea de la care s-a pornit a fost: „Care sunt cerin]ele referitoare la comportarea la foc, \n cazul fa]adelor vitrate, realizate cu sisteme de pere]i cortin`?”

N

Conform normativului \n vigoare P118/99, pere]ii cortin` (defini]i ca pere]i exteriori neportan]i conform SR EN 13501-2) utiliza]i la \nchiderile perimetrale ale construc]iilor trebuie s` fie realiza]i din materiale [i elemente de construc]ie cu clasele de reac]ie la foc A1, A2s1d0 [i cel mult Cs2d0 (clasele de combustibilitate C0 – C2), asigurånd rezisten]a la foc corespunz`toare condi]iilor de \ncadrare \n gradul de rezisten]` la foc al construc]iei; pentru cl`diri cu gradul I de rezisten]` la foc (exemplul cl`dirilor \nalte [i foarte \nalte) structura pere]ilor exteriori neportan]i trebuind s` se \ncadreze \n clasa de reac]ie la foc A1, A2s1d0 (C0) [i s` asigure o rezisten]` la foc clasa EI 15; pentru cl`diri din gradul II [i III de rezisten]` la foc, clasa de reac]ie la foc putånd fi A2 s1, d1, A2s2d0 - Cs2d0 (C1- C2) [i de asemenea s` asigure o rezisten]` la foc clasa EI15.

Aluminiul ca material este \ncadrat \n clasa de reac]ie la foc A1(C0) [i, implicit, se consider` c` o construc]ie din profile de aluminiu are o rezisten]` la foc de 15 minute.

Acest lucru era consemnat [i \n agrementele tehnice romåne[ti, elaborate pentru u[i, ferestre [i pere]i cortin`. |n prezent, \ns`, toate aceste produse, care nu au caracteristici de rezisten]` la foc [i/sau etan[eitate la fum intr` sub inciden]a standardelor SR EN 13830 [i SR EN 14351-1 pentru aplicarea marcajului de conformitate CE, agrementele tehnice romåne[ti, chiar [i neexpirate pirezåndu-[i valabilitatea. Conform prevederilor acestor normative, comportamentul la foc al acestor produse, nu reprezint` o caracteristic` de performan]` mandatat` [i, \n consecin]`, \n certificatele de conformitate apare ca npd, adic` netestat`, ea trebuind s` fie precizat` \n cazul pere]ilor cortin`, doar atunci cånd se cere \n mod expres.

Cu toate acestea, conform P118/99, speciali[tii \n domeniu afirm` c`, dac` lu`m \n considerare prevederile articolului 2.3.24 din normativ, corelate cu cele ale tabelului 2.1.9 ar rezulta c` pere]ii cortin`, \n ansamblu, trebuie s` asigure o rezisten]` la foc clasa EI 15.

Nu trebuie s` uit`m \ns` c` \n alc`tuirea unui astfel de element sticla are o pondere foarte mare [i dac` nu vorbim despre o sticl` special`, cu propriet`]i de rezisten]` la foc, un geam termoizolant chiar [i cu sticl` securizat` \n componen]a sa, nu poate satisface o astfel de cerin]` de rezisten]` la foc clasa EI 15.

Dac` tot vorbim despre caracteristici de rezisten]` la foc, poate c` ar fi bine s` men]ion`m cerin]ele noilor standarde europene, transpuse ca standarde romåne[ti, respectiv SR EN 1364-3 care se utilizeaz` pentru \ncercarea pere]ilor cortin` prev`zu]i cu elemente vitrate rezistente la foc [i SR EN 1364-4 care se aplic` \n special pentru p`r]i de pere]i cortin` cu elemente vitrate f`r` per-

27 Impuls

forman]` de rezisten]` la foc, dar prezint` configura]ii de testare atåt pentru p`r]i de pere]i cortin` cu elemente vitrate f`r` performan]` de rezisten]` la foc, cåt [i pentru cele prev`zute cu elemente vitrate rezistente la foc, pentru incendiu din interiorul construc]iei sau din exteriorul s`u. |ncercarea specificat` \n EN 1364-4 este utilizat` \n general pentru a examina rezisten]a la foc a p`r]ilor unui sistem de fa]ad` cortin` \n cazul unui incendiu intern (din interior) [i/sau extern (din exterior), c`ci, \n general, sistemele de fa]ad` cortin` sunt construite f`r` elemente vitrate rezistente la foc, dar nu poate fi utilizat pentru a clasifica fa]adele complet.

Vorbind despre clasific`rile de rezisten]` la foc, putem face referire la standardul european de clasificare, transpus [i ca standard romånesc, SR EN 13501-2 , care nu mai are \n vedere fiecare material \n parte, ci produsul ca utilizare final`, adic` „pus \n oper`”. Din acest punct de vedere, se disting trei noi criterii de rezisten]` la foc [i anume: E, EW [i EI unde: E \nseamn` etan[eitate, W \nseamn` radia]ie [i I \nseamn` izolare termic`.

Dac` sistemul este „pus \n oper`”, parapetul de 1,2 m \n`l]ime cu cerin]e de rezisten]` la foc clasa E 30 se justific`, pentru a \mpiedica propagarea focului prin exteriorul construc]iei (pe fa]ad`) de la un nivel la altul. |n cazul \n care peretele cortin`, ca ansamblu, ar avea propriet`]i de rezisten]` la foc clasa EI, atunci cum se justific` necesitatea existen]ei parape]ilor rezisten]i la foc, clasa E 30?

R`måne \ntrebarea: De ce exist` totu[i cerin]a ca \ntregul ansamblu de perete cortin` s` aib` propriet`]i de rezisten]` la foc clasa EI 15, dac` un geam Float, chiar [i securizat nu \ndepline[te nici m`car condi]ia de rezisten]` E 15?

Tocmai din acest motiv am \ncercat, \mpreun` cu speciali[tii \n domeniu, s` clarific`m interpretarea corect` a prevederilor normativului, dorind s` afl`m totodat` [i dac` aceste cerin]e sunt sau nu justificate. |ncerc`m \n acest fel, ca \n viitorul normativ de siguran]` la foc, s` fie clar definit` cerin]a de rezisten]` la foc a pere]ilor cortin`, fie c` este vorba de clasa de rezisten]` E , EW sau EI, pentru incendiu din interior, din exterior sau ambele (i → o, o → i, i ↔ o), fie c` este vorba de peretele cortin` ca ansamblu sau numai de anumite zone ale acestuia, referindu-ne aici la zona de parapet.

Poate c` nu ar fi r`u ca, \nainte de a elabora \n form` final` noul normativ, s` se fac` o documentare pe plan european, pentru a afla, care sunt prevederile normativelor \n acest domeniu [i \n cazul ]`rilor cu tradi]ie.

Trecånd de la subiectul pere]ilor cortin` la cel al tåmpl`riilor vitrate cu propriet`]i de rezisten]` la foc, credem c` este important de men]ionat faptul c` acestea sunt elemente \n alc`tuirea c`rora intr` mai multe componente – „produse finite” care, de[i fiecare dintre ele pot fi purt`toare de marcaj de conformitate CE, nu pot dovedi \n niciun fel propriet`]ile de rezisten]` la foc ale elementului ca produs finit. Tocmai de aceea, produc`torul acestor elemente finite trebuie s` de]in` un agrement tehnic romånesc, care s` dovedeasc` caracteristicile de performan]` ale produsului finit, \n baza c`ruia, acesta s` poat` fi comercializat pe pia]`. |n acela[i timp, nu este de neglijat faptul c`, \n proiectele cl`dirilor, ar trebui s` se specifice foarte clar, clasele de rezisten]`, ale ele-

mentelor care trebuie s` \ndeplineasc` propriet`]i de rezisten]` la foc, conform standardului de clasificare SR EN 13501-2, adic` E, EW sau EI. Acest lucru este important, tocmai pentru a elimina, \nc` din faza de proiectare, confuziile sau interpret`rile gre[ite ulterioare, cu men]iunea c`, conform prevederilor normativului P118/99, \n Romånia, nu se pot utiliza elemente cu propriet`]i de rezisten]` la foc clasa EW. Sper`m \ns` ca viitorul normativ de siguran]` la foc, s` fac` posibil` [i utilizarea acestor tipuri de elemente.

Calitatea fa]adelor. Tendin]e.

Principii. Gre[eli \n execu]ie [i montaj Text/Foto: ing. Attila Anderlik, ALUKÖNIGSTAHL

Succesul, chiar [i al celor mai mari proiecte, depinde \n multe cazuri de aten]ia cu care decidem s` trat`m detaliile aparent minore ce le constituie pe acestea.

Fa]ada este printre cele mai importante elemente ale unei cl`diri [i \ndepline[te concomitent o serie de func]ii deosebit de importante – ne protejeaz` valorile, ne asigur` protec]ie \mpotriva agen]ilor climatici (vånt, intemperii, radia]ii solare, varia]ii de temperatur`) etc. [i constituie cartea de vizit` a unei cl`diri, \n baza c`reia formul`m de asemenea [i primele impresii.

Domeniul fa]adelor \mbin` o serie de elemente constructive, care trebuie s` asigure concomitent aspectul estetic [i confortul la interior. A[a cum \l cunoa[tem \n prezent, acesta este \nc` \n faz` de pionierat, unde literatura de specialitate este \nc` \n curs de elaborare, iar [colile de formare, extrem de importante pentru un domeniu atåt de complex, caut` \n continuare speciali[tii capabili s` formeze noii exper]i din domeniu. Ca urmare, atuurile exper]ilor din domeniu stau \n anii de experien]` acumula]i [i de cuno[tin]ele mai mult sau mai pu]in fundamentate acumulate \n acest timp.

Experien]a de aproape 18 de ani \n domeniul tåmpl`riilor m-a adus de multe ori fa]` \n fa]` cu situa]ii delicate, \ns` cu mize mari pentru succesul \ntregului proiect, cauzate \n principal de neglijen]e \n alegerea, proiectarea [i montarea elementelor de \nchidere de tip fereastr`, perete cortin`, luminator sau placaje ventilate.

Plecånd de la aceste premise, prezentul articol \[i propune semnalarea principalelor erori ce pot ap`rea \n acest sector, dar [i oferirea acelor sfaturi utile u[or de aplicat care s` ne protejeze de eventualele erori de execu]ie. Acesta se adreseaz` deopotriv` tuturor factorilor decizionali implica]i \n dezvoltarea proiectelor – de la beneficiari ori speciali[ti ai acestora, proiect manageri, proiectan]i etc.

Este obliga]ie definit` pin lege implicarea \ntr-un proiect a unui inginer de structuri sau a unui inginer de instala]ii, respectiv a verificatorilor de specialitate.

Aceea[i importan]` o are \n cadrul proiectului [i prezen]a inginerului de fa]ade.

El trebuie s` ofere consultan]` arhitectului. El trebuie s` ofere consultan]` antreprenorului \n verificarea ofertelor tehnice. El trebuie s` execute proiectul tehnologic. El trebuie s` asigure beneficiarul c` lucrarea s-a executat conform proiectului. El trebuie s` fie tras la r`spundere pentru neregulile \ntålnite la fa]ad`.

Acest „El” este inginerul de fa]ad` sau firma de consultan]` pen-

tru fa]ad`. |ns` nu trebuie s` uit`m c` lucrurile func]ioneaz` bine \n orice domeniu dac` diferitele faze sunt executate de speciali[ti diferi]i!!!

Venim \n \ntåmpinarea partenerilor no[tri [i, \n completarea seminariilor [i workshop-urilor organizate de societatea Alukönigstahl de-a lungul anilor [i dedicate gre[elilor de execu]ie, ne propunem \n cele ce urmeaz` s` v` prezent`m un ghid practic de identificare a punctelor/situa]iilor sensibile \n care acestea pot ap`rea, dar [i sfaturi pentru evitarea acestora.

Majoritatea gre[elilor se observ` \n general dup` finalizarea lucr`rilor [i predarea spre folosin]` a imobilului sau spa]iului \n cauz`. Exemplele \n acest sens sunt din p`cate nenum`rate. Iat` mai jos doar cåteva din acestea.

Detaliu de racordaj la interior

U[` „\mbun`t`]it`”

Detaliu racordaj exterior

29 Impuls

Cea mai sensibil` zon` este la \ntålnirea elementului de \nchidere (\n cazul nostru fereastra) [i construc]ia.

Ce trebuie concret s` rezolve un detaliu de montaj?

- s` asigure protec]ie la ac]iunea factorilor externi: vånt, intemperii, radia]ii UV [i zgomot - s` asigure pentru interior protec]ie termic` [i barier` de vapori - s` poat` prelua (transmite) mi[c`ri [i for]e: greutatea proprie, sarcini din vånt, deplas`rile structurii de rezisten]`, for]ele necesare ac]ion`rii, deforma]iile rezultate \n urma dilat`rilor – comprim`rilor, deforma]iile sub ac]iunea våntului.

„Etan[are” chit siliconic

Gre[elile \n execu]ie sunt \n general de dou` categorii: - Gre[eli de execu]ie datorate unor proiect`ri incomplete / eronate - Gre[eli de execu]ie care se datoreaz` unei execu]ii nepotrivite – eronate.

De obicei, lucrurile cele mai banale pot s` cauzeze cele mai mari nepl`ceri.

Dorim s` v` prezent`m exemplul simplu de montaj al unei ferestre.

Dup` cum [tim, tåmpl`riile, indiferent de materialul din care sunt realizate, au un coeficient de dilatare - de ex. 66.6*10-6 m/grad pentru PVC, 22,2*10-6m/grad pentru aluminiu – de aici rezult` c`, indiferent de tipul de tåmpl`rie utilizat, acesta trebuie fixat \ntr-un mod „elastic”.

Tipul de montaj „clasic” \ntålnit la tot pasul, este prin fixarea tåmpl`riei cu [uruburi [i dibluri direct de toc, injectarea de spum` poliuretanic` iar apoi, dup` \nl`turarea surplusului, urmeaz` finisarea suprafe]elor exterioare [i interioare prin tencuire, gletuire etc.

Spuma poliuretanic` este un material plastic. Dup` comprimare, aceasta nu \[i mai revine iar astfel, dup` primul ciclu de dilatare – comprimare, va ap`rea un rost \ntre tåmpl`rie [i golul de construc]ie (zid`rie, beton etc.) |n poza al`turat` v` este prezentat un detaliu de montaj corect.

Principii constructive de etan[are |n general, etan[area se face \n dou` planuri. Etan[area rostului la exterior [i etan[area rostului la interior.

Rostul exterior protejeaz` fa]` de factorii meteo externi. Etan[area se poate face folosind materiale injectabile, durabil elastice, rezistente la raze UV, benzi comprimate, membrane hidroizolante cu permeabilitate ridicat` la vapori. Acest rost trebuie s` protejeze la ploaie, dar trebuie \n acela[i timp s` permit` aerisirea interspa]iului dintre cele dou` bariere (exterior – interior).

Rostul interior se etan[eaz` cu benzi comprimate, materiale injectabile, durabil elastice, folii de etan[are cu grad de permeabilitate la vapori cåt mai redus.

Regula de aur la interior mai etan[ ca la exterior trebuie respectat`!

Cum se realizeaz` un rost de chit siliconic?

Un rost de chit siliconic este supus la ac]iuni mecanice ca \ntindere, compresiune, forfecare.

Niciodat` un rost siliconic nu se monteaz` \n zona de col] [i nici nu se aplic` pe trei suprafe]e adiacente.

rost sigilatur` umed`

deforma]ie maxim` admis` 25%

stare normal` la montaj

comprimare

\ntindere

deforma]ie total` absolut`

|nc` din faza de proiect de detaliu se poate verifica corectitudinea unui detaliu de montaj prin construirea distribu]iei izotermelor. |n condi]ii normale de temperatur` [i umiditate (21 de grade Celsius [i 55 % umiditate relativa), pericolul apari]iei condensului apare la temperatura de 10° Celsius.

Izotermele sunt suprafe]ele cu aceea[i temperatur`. Aceste curbe se pot desena cu ajutorul unor programe specializate \n acest sens – de ex WinIso sau alte programe agrementate de c`tre IFT Rosenheim – [i care ]in cont de condi]iile de temperatur` exterioar` interioar`, umiditate relativ` [i tipul materialelor folosite (tåmpl`rie, materiale de izolare, perete etc.)

Observa]i curba de culoare ro[ie – care reprezint` izoterma de 10° Celsius. Curba se afl` \n interiorul tåmpl`riei, iar \n zona rostului se afl` \ntre cele dou` bariere de etan[are (interior [i exterior).

Dac` curba de 10° Celsius intersecteaz` suprafe]ele din interior, atunci detaliul este defectuos [i va ap`rea condens \n acele zone.

Cerin]ele complexe privind construc]iile moderne ale \nveli[ului exterior dictate, de tendin]ele arhitecturale actuale, func]iile complexe ale fa]adelor, spectrul larg de solu]ii tehnice disponibile, cu materiale din cele mai diverse, impun iat` cu atåt mai mult expertiza unui inginer specialist \n domeniu, f`r` a ne mai baza, a[a cum se \ntåmpl` de multe ori, pe experien]a ori iscusin]a firmei executante. Pentru c` numai astfel putem asigura \mpreun` calitatea scontat`.

Avånd \n vedere complexitatea temei, vom continua acest subiect [i \n numerele noastre viitoare.

Pentru aceasta, am cerut opinia avizat` a celor mai cunoscu]i ingineri de fa]ade la acest moment:

Dl. Petre Lucian – Alu Design Sunt de acord cu afirma]ia din text: El trebuie s` fie tras la r`spundere pentru neregulile \ntålnite la fa]ad`, dar completez: pentru a putea r`spunde \n mod real, El trebuie s` aib` Asigurare Profesional`!

Dl. Cristian Bulbuc – ABC Profesional Design Pentru a realiza corect acel mediu de separa]ie, pe care generic \l numim fa]ad`, ce se interpune \ntre ambientul interior care iarnavara trebuie s` lucreze \n parametri constan]i si mediul exterior care are varia]ii climatice din cele mai neprev`zute [i variate, este nevoie de cuno[tin]e temeinice de fizica construc]iilor, de dimensionarea elementelor structurale, de statica stabilitate [i mecanica construc]iilor [i no]iuni bine fundamentate referitoare la principiilor de func]ionare ale sistemelor folosite pentru acest domeniu. Toate acestea \nsumate f`r` o coordonare \n [antier de c`tre, de asemeni, tehnicieni pricepu]i [i aten]i la detaliile aferente unei bune func]ion`ri, conduc la cazuri de natura celor prezentate [i chiar la accidente nedorite.

Dl. Aram Hazarian – Aluplan Dat fiind cerin]ele crescute de calitate, temele de arhitectur` din ce \n ce mai \ndr`zne]e [i dezvoltarea foarte rapid` a tehnologiilor \n construc]ii se impune \n mod foarte serios urm`rirea [i verificarea atent` chiar [i a detaliilor de execu]ie minore \n vederea prevenirii viciilor de execu]ie/proiectare/concept [i automat costuri imprevizibile de remediere. Conceptul de durabilitate – construire durabil` - trebuie avut \n vedere \nc` din stadiul de concept [i de aceea rolul proiectan]ilor / consultan]ilor de specialitate trebuie s` fie din ce \n ce mai important \nc` din stadiile incipiente ale dezvolt`rii construc]iei.

Dl. Mihai Preda – ALU GLASS TECHNIK Subiectul articolului este, cred, mult mai amplu. |n fine este un \nceput [i urez succes ini]iativei.

31 Impuls

Instala]ii electrice pe acoperi[, optimizarea utiliz`rii suprafe]elor Text/Foto: Schüco International AG

ealizarea unei instala]ii fotovoltaice nu poate s` aduc` decåt beneficii, mai ales \n condi]iile \n care se folose[te o suprafa]` existent`, nevalorificat`, de exemplu un acoperi[ tip teras`, iar curentul electric ob]inut este utilizat [i pentru nevoile produc`torului.

Vom prezenta acum cazul unei centrale fotovoltaice construit` la sfår[itul anului 2009 \n Erlangen, Germania, una dintre cele 350 de instala]ii construite deja \n aceast` variant` cu module fotovoltaice Schüco amorfe.

Dup` primul an de func]ionare, s-a constatat cu satisfac]ie c` rezultatele acestei instala]ii au dep`[it produc]ia estimat` (calculat`). Acest lucru a confirmat \nc` o dat` eficien]a conceptului de montaj, adic`, orientarea est/vest a modulelor fotovoltaice cu film sub]ire. Datorit` propriet`]ilor func]ionale ale acestui tip de module – func]ioneaz` [i \n lumin` difuz` – puterea instala]iei este mai mare decåt \n varianta de construc]ie conven]ional` orientat` spre sud. Unghiul de inciden]` al luminii asupra modulelor nu este important \n acest caz.

Datorit` orient`rii panourilor pe direc]ia est/vest [i \nclin`rii lor sub un unghi ascu]it nu apar zone umbrite \ntre råndurile de panouri.

Gradul de utilizare al suprafa]ei este optim – 90% [i, \n plus acoperi[ul r`måne u[or circulabil.

Greutatea total` a instala]iei este mic`, raportat` la suprafa]`, iar a[ezarea uniform` a panourilor pe toat` suprafa]a acoperi[ului, f`r` vårfuri de sarcin`, simplific` calculul static. Montajul este nedistructiv, se face f`r` str`pungerea izola]iei acoperi[ului.

R

Configura]ia instala]iei Suprafa]a necesar`

9.600 m2

Putere total`

499,8 kWp

Panta modulelor, orientare

10°, est/vest

Tipul [i num`rul modulelor folosite

Schüco MPE 85 AL01, 5880 buc.

SMA SMC 700HV, 60 buc.

Tipul [i num`rul invertoarelor folosite Sistem de montaj

Schüco MSE 100, pe teras`, est/vest

Câ[tigul energetic 1,200

kwh/kWp

1,000 800 600 400 200 0 contorizat în anul "1"

simulat cu PV*Sol 4.0