Impuls 8

aks 8

9/21/11

10:06 AM

Page 1

aks 8

9/21/11

10:06 AM

Page 2

Revist` editat` de Alukรถnigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukรถnigstahl SRL

aks 8

9/21/11

10:06 AM

Page 3

3 Impuls

Procesul de perfec]ionare continu` în construc]ii metalice.

Cheltuieli mai mici [i câ[tig mai mare. Sustenabil.

Text: Alexander Riemer, Alukönigstahl GmbH |n anul 2009, la \ntålnirea partenerilor Alukönigstahl, am prezentat cåteva concepte de baz` ale filozofiei KAIZEN, pentru \mbun`t`]irea continu` a proceselor de munc`.

Acum vom prezenta acelea[i concepte, dar cu exemplific`ri prin cifre \n domeniul construc]iilor metalice.

Contractele sunt influen]ate de dumneavoastr`, \n mod pozitiv sau negativ. Rezultatul financiar al unei firme de confec]ii metalice este rezumatul acestora. Lucr`rile finalizate cu succes [i f`r` gre[eli sunt o bucurie nu doar pentru fasadier, ci [i pentru arhitec]i [i investitori, precum [i pentru alte companii implicate \n respectiva lucrare. De ce? Pentru c` num`rul apelurilor, timpul pierdut cu discu]ii interminabile pe [antier, \ntreruperile, remedierile [i al]i factori perturbatori influen]eaz` \n mod clar [i rezultatul muncii altor companii care au activitate pe respectivul [antier.

Punem acum \ntrebarea dac` investi]ia \n centre de prelucrare este mai eficient` decåt investi]ia \n preg`tirea muncitorilor [i \n consolidarea echipei ? Sunt aceste dou` m`suri \n contradic]ie sau se completeaz` reciproc? Ce op]iuni are la dispozi]ie o firm` de construc]ii metalice pentru a evita gre[elile, pentru a optimiza structurile [i, \n final, de a cre[te \n egal` m`sur` atåt valoarea lucr`rilor realizate, cåt [i valoarea propriei companii?

Dac` transpunem pe o mostr` de fa]ad` de 50 m2 timpul consumat cu fiecare spe]` de \ntårziere posibil`, putem trage o concluzie: unde se poate economisi timp [i astfel reduce costurile [i cum poate fi \mbun`t`]it rezultatul final.

Consider`m o mostr` de fa]ad` de 50 m2 [i timpii necesari fiec`rei faze de prelucrare.

Descriere: Fa]ad` Schüco FW50+ cu u[i Schüco ADS 65 [i ferestre Schüco AWS 65

1) Investi]ia \n centre de prelucrare profile versus reducerea surselor de erori |n cele ce urmeaz` \ncerc`m s` facem o evaluare monetar`, pentru compara]ie

Flux de lucru / activitate

Cot` de timp

Urm`toarele \ntårzieri se pot evalua \n timpul unui proiect ca durat` [i frecven]`:

Calcula]ie [i preg`tirea fabrica]iei (inclusiv statica [i diverse discu]ii preliminare)

31%

Despachetarea [i t`ierea profilelor

1%

Prelucr`ri mecanice ([tan]e, fier`str`u de decupat)

4%

A) \ntreb`ri de la atelier sau de la montaj foarte des

31%

1% 4%

10%

16%

38%

B) materiale lips` pe [antier

deseori

C) elemente montate gre[it

cel pu]in 1x fiecare 50 m2

D) neetan[eitate cauzat` de gre[elile de montaj

cca fiecare 200 m2

Asamblare

10%

cca fiecare 500 m2

|mpachetare [i \nc`rcare, livrare pe [antier, desc`rcare

16%

E) neetan[eitate cauzat` de gre[elile de execu]ie \n atelier F) sticl` spart`

1 m2 din 100 m2

Montaj [i control final

38%

G) profile defecte / produc]ie nou`

3 elemente din 1000 m2

H) \ntårzierea [antierului f`r` vina fasadierului

nealocat

Timpul total necesar pentru realizarea fa]adei mostr` prezentate este de circa 200 ore. Toate \ntårzierile posibile preconizate pentru acest element \nsumeaz` aproximativ 20 ore. Preconizate \nseamn` c` de obicei, \n practic`, aceste valori sunt dep`[ite.

9/21/11

10:07 AM

Page 4

Dou` aspecte ies \n eviden]` \n prezentarea acestor etape ale procesului de produc]ie: 1) |ntårzierile cauzate de erorile reprezint` 10% din timpul total(!)

2) Procentul de timp pentru prelucrarea mecanic` reprezint` 4%, cel pentru montaj, 38% (!)

Campania 5E

Acest lucru \nseamn` c` la calcula]ia proiectului prelucr`torul trebuie s` ]in` cont de acest procent de 10% \ntårzieri, eventual luånd o marj` de siguran]` (de ex. la cota de risc) pentru a nu se ajunge la un rezultat final negativ. Sau, \n timpul derul`rii proiectului, se va avea extrem de mult` grij` s` nu se \ntårzie niciun moment pentru c`, pur [i simplu, nu au fost lua]i \n considerare timpi pierdu]i.

Eliminarea lucrurilor inutile

Pentru eliminarea risipei [i pentru evitarea unor obstacole mai mici sau mai mari (= risip`) \n decursul produc]iei [i al muncii, exist` o regul` simpl`, dar deseori ignorat`:

Eliberarea spa]iului Eliminarea dezordinii la locul de munc` Eviden]ierea ordinii ca regul` Evaluarea [i \mbun`t`]irea continu` a punctelor de mai sus Not`: Campania 5E (Imai; Gemba Kaizen, 1997)

O alt` constatare este c`, prin investi]ia \ntr-un centru de prelucrare pentru profile se ob]ine o calitate mai bun` (mai pu]ine gre[eli de prelucrare, precizie mai bun`, procesarea \n atelier este mai rapid` etc.), dar cota de 4% a prelucr`rii mecanice reprezint` doar o mic` parte din poten]ialul \ntårzierilor datorate montajului (38%). De aceea, achizi]ionarea [i folosirea unui centru de prelucrare profile nu va anula timpul pierdut la montaj.

Dac` dumnevoastr` sau un angajat a]i descoperit o gre[eal`, \ncerca]i, pe cåt posibil, s` nu mai l`sa]i s` apar` vreodat` din nou acea eroare – crea]i un standard nou! Standardizarea unei schimb`ri \nseamn` stabilirea unui nou mod de lucru, lipsit de erori [i f`r` repetarea gre[elilor. |mbun`t`]irea [i standardizarea

2) Posibilitatea de reducere a erorilor |n continuare vom eviden]ia cauzele erorilor [i posibilitatea reducerii gre[elilor: Corectarea gre[elilor: Practic, dup` ce au ap`rut, erorile pot fi corectate doar prin munc` suplimentar`, aceast` munc` suplimentar` o putem numi munc` nul`:

Imbunata rea con nua in teorie

Munca nul` = ore suplimentare = drumuri suplimentare = reconstruc]ie = vizite pe [antier … costuri

Imbun nata re op pera onala

aceeasi inves e I in acelasi mp

Tipuri de risip` |n cele ce urmeaz` vom enumera 7 feluri de risip`, cel mai frecvent \ntålnite. Risipa apare \n toate etapele [i domeniile de lucru. Scopul este s` evit`m o parte din risip`.

• Supraproduc]ie (nu doar de produse finite, dar [i \n timpul etapelor prelucr`rii ) • Stocuri (ca urmare a supraproduc]iei interne) • Transport (in interiorul [i exteriorul companiei) • Timp de a[teptare (ca rezultat al transportului, mi[c`rilor [i erorilor) • Risip` \n timpul produc]iei (utilizarea materiilor prime) • Mi[c`ri (interne datorate de ex. unor instala]ii aflate la distan]`, materiale depozitate departe) • Repara]ii / erori (calitatea are \ntotdeauna prioritate) Not`: Cele „7 moduri de a risipi" (Imai; Gemba Kaizen, 1997)

aceeasi inves e II intarziata

Imbunata re con nua cu pasi mici

compania A

mp

compania i B

Imbunata rea con nua in prac ca aceeasi inves e I in acelasi mp

Imbun nata re op pera onala

aks 8

aceeasi inves e II intarziata

Imbunata re con nua cu pasi mici

compania A

compania B

mp

9/21/11

10:07 AM

Page 5

5 Impuls

Schimb`ri la cifra de afaceri [i rezultate € 1.30 Mio.

€ 60,000

5

Cifra de afaceri

€ 50,000

Profit brut

3

€ 1.20 Mio. € 1.15 Mio.

1

€ 1.10 Mio.

6

4

€ 40,000 € 30,000

2

€ 20,000

€ 1.05 Mio.

Profit brut

€ 1.25 Mio.

Cifra de afaceri

aks 8

€ 10,000

€ 1.00 Mio.

€0

conventional

cu stante

PBX

3) Rezumat [i concluzii De exemplu, la o companie cu 6 angaja]i, cu o produc]ie de aproximativ 2.500 m2 (cam 45 de module de fa]ad` despre care am discutat mai devreme), apar urm`toarele modific`ri \n cifra de afaceri: Explicarea graficului 1) Cifra de afaceri [i profitul unei companii cu 6 angaja]i, care lucreaz` cu ma[ini conven]ionale; 2) Cifra de afaceri [i profitul unei companii cu 6 angaja]i dup` investi]ia \n [tan]e; 3) Cifra de afaceri [i profitul unei companii cu 6 angaja]i dup` investi]ia \ntr-un centru de prelucrare profile; 4) Cifra de afaceri [i profitul unei companii cu 6 angaja]i, care lucreaz` cu ma[ini conven]ionale [i elimin` erorile cu Kaizen; 5) Cifra de afaceri [i profitul unei companii cu 6 angaja]i dup` investi]ia \n [tan]e [i care elimin` erorile cu Kaizen; 6) Cifra de afaceri [i profitul unei companii cu 6 angaja]i dup` investi]ia \ntr-un centru de prelucrare [i care elimin` erorile cu Kaizen.

Dup` discutarea [i analizarea multor surse posibile de gre[eli [i dup` c`utarea posibilit`]ilor de optimizare a proceselor de munc`, se ajunge la urm`toarea concluzie: fabrica perfect` nu exist`. |ntotdeauna [i \n toate departamentele companiei de construc]ii metalice vor exista posibilit`]i, comportamente sau procese ce vor trebui s` fie modificate, respectiv corectate, nu trebuie s` ne focus`m doar pe produc]ie. Pentru a indentifica metode de ac]iune, ne ajut` metodele din Kaizen, cum sunt campania 5 E sau ciclul planificare-ac]ionare-verificare–aplicare cu finalizare \n standardizarea unei schimb`ri pentru \mbun`t`]irea unui proces [i \n depistarea erorilor. La fel de relevant ca [i metodele, respectiv mai important pentru multiplele oportunit`]i ale procesului de perfec]ionare continu` este \ns` angajamentul angaja]ilor. |ncrederea \n al]i colegi [i siguran]a c` ideile proprii [i propunerile sunt dorite [i luate \n considerare sunt condi]ii esen]iale pentru \nceperea unui proces de \mbun`t`]ire de durat` [i autonom \n

conventional

cu stante

PBX

companie. Conducerea, la cel mai \nalt nivel, este chemat` s` stimuleze, s` sus]in` [i s` participe la cooperare prin m`suri adecvate, \n caz contrar – cum s-a dovedit \n multe cazuri – bunele inten]ii devin inutile. Bun`voin]a individual` a cåte unui angajat nu este suficient` pentru schimbarea comunic`rii, respectiv a atitudinii \ntr-o companie.

Cu metodele Kaizen aplicate domeniului construc]iilor metalice, prin care se pot depista procese cu durat` prea mare, ce pot fi reduse pe termen lung, avem la \ndemån` un mare poten]ial de economisire la costurile pentru materii prime, rata de c`dere a ma[inilor va fi redus` drastic, va fi posibil` trecerea c`tre un alt tip de comunicare intern` [i extern` [i se va \mbun`t`]i \n mod continuu cooperarea \ntre angaja]i.

Cel care discut` f`r` birocra]ie cu fiecare factor responsabil de o ac]iune sau un proiect, [i \n grupe de lucru, \n cazul constat`rii unor posibilit`]i de \mbun`t`]ire, [i faciliteaz` aplicarea acestora, va produce un proces constant de perfec]ionare cu pa[i mici a activit`]ii \n respectiva \ntreprindere. |n concuren]a acerb` cu ceilal]i participan]i din pia]`, acest lucru ofer` pe de o parte micul avantaj necesar, ajutånd pe de alt` parte pentru men]inerea rezultatelor pozitive [i pentru extinderea [i dezvoltarea companiei.

4) BIBLIOGRAFIE Riemer, Alexander, Strategii pentru companii din construc]ii metalice – Kaizen [i centre de prelucrare pentru profile, lucrare de diplom`, DU Krems, TU Wien, 2009.

Hartmann, Edward H., Successfully Installing TPM in a NonJapanese Plant: Total Productive Maintenance, TPM Press Inc., Pittsburgh, 1992.

Imai, Masaaki, Gemba Kaizen, Wirtschaftsverlag Langen Müller / Herbig, 1997.

Imai, Masaaki, Kaizen – Der Schlüssel zum Erfolg der Japaner im Wettbewerb, Wirtschaftsverlag Langen Müller / Herbig, 1992, bzw. serbische Übersetzung Stand 2008.

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 6

Centrul de Afaceri Sibiu Text: arh. Gabriel CÃ¥rstea Foto: arh. Marius Petrescu

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 7

7 Impuls

dificarea cl`dirii Centrului de Afaceri Sibiu a constituit un demers tehnic [i conceptual aparte, fiind una dintre pu]inele teme de reconversie func]ional` a unei structuri nefinalizate [i proiectate ini]ial pentru alt` destina]ie, \ntr-un imobil de birouri de clasa A. Mularea func]iunii de birouri pe o structur` conceput` [i calculat` pentru un imobil de apartamente [i dot`ri comerciale a impus mai \ntåi o serie de m`suri radicale privind expertizarea proiectului structural ini]ial [i a structurii existente [i nefinalizate [i, \n cele din urm`, consolidarea anumitor componente structurale sau corectarea anumitor neajunsuri conceptuale. Odat` cu schimbarea func]iunii s-a impus [i adaptarea cl`dirii la normativele de securitate la incendiu [i siguran]` \n exploatare, ceea ce a condus la necesitatea introducerii unor noi structuri adiacente cl`dirii.

Acestea au menirea de a rezolva nodurile de circula]ie vertical` cu evacu`ri de urgen]`. De asemenea, aceste structuri configureaz` grupurile de lifturi panoramice cu rol de interven]ie [i totodat` cu rolul de a prelua necesarul de fluxuri pentru corecta exploatare a cl`dirii, adaptate clasei A de birouri. Aceste rezolv`ri prin adosare de structuri metalice au fost impuse de constrångerile stricte privind interdic]ia de interven]ie asupra plan[eelor existente sau asupra nodului diafragmat central. Aceast` constrångere coroborat` cu limitarea \n`l]imii generale a cl`dirii [i cu \n`l]imea mic` de nivel, nespecific` [i neconform` func]iunii de birouri, au determinat rezolv`ri extrem de dificile ale instala]iilor HVAC, precum [i necesitatea aplic`rii tubulaturilor magistrale mascate \n interiorul volumetriilor adosate fa]adelor posterioare.

Desigur, pozarea \n exterior a tuturor elementelor tehnice a avut [i un rol benefic, prin decongestionarea \n plan orizontal a interiorului. Reconfigurarea volumetric` a cl`dirii s-a bazat \ntr-o mare m`sur` pe atuurile estetice ale pere]ilor cortin` [i pe schimbarea sec]iunii verticale a turnurilor. Anvelopanta de sticl`, u[or cambrat` peste structura proiectat`, ajusteaz` [i compenseaz` \n`l]imea insuficient` a turnurilor, conferind elansare, suple]e [i o senza]ie de respira]ie, sesizat` [i \n spa]iul interior prin schimbarea dinamicii percep]iei. Pere]ii cortin` perimetrali aplica]i turnurilor gemene au permis, pe lång` realizarea acestei sec]iuni, [i maximizarea zonelor vitrate de la nivelurile curente, elementele decorative de fa]ad` de tip brise soleil tensionånd formal desenul peretelui cortin` semistructural.

Amplasamentul impus \n cadrul sitului nu a permis o detent` \ntre volumul construc]iei [i zonele de circula]ie public` din imediata vecin`tate, astfel \ncåt perspectiva de la nivelul ochiului este extrem de dinamic`, impactul vizual asupra trec`torului fiind reglat prin tratarea relativ opac` [i ritmat` a elementelor de fa]ad` ce

E

definesc unicul volum al primelor dou` niveluri. Copertinele de sticl` [i panourile succesive desf`[urate ne\ntrerupt pe toate laturile imobilului, preiau masivitatea dat` de verticalele accentuate [i o aduc treptat la o scar` confortabil`. Geometria ritmat` a panourilor de fa]ad` este preluat` \n acela[i limbaj plastic-arhitectural [i \n designul interior, \n decorarea plafoanelor din spa]iile de reprezentare, a pere]ilor din lobby-urile centrale [i din foaierele s`lilor de conferin]`. Materialele utilizate la interior \[i propun captarea [i reflectarea oric`rei surse de lumin` natural` sau artificial` [i redirec]ionarea ei cåt mai informal.

La cap`tul acestui parcurs arhitectural imaginea celor dou` „pånze” de sticl`, ce respir` sincronizate, creeaz` identitate vizual` [i un real reper urban. Perspectiva asupra siluetei unuia dintre cele mai valoroase ora[e ale patrimoniului arhitectural [i cultural al ]`rii, dublat` de cadrul natural mirific al panoramei Mun]ilor F`g`ra[ face din cl`direa Centrului de Afaceri Sibiu una dintre cele mai råvnite loca]ii de office.

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 8

BENEFICIAR: S.C. TRANSCAR INTERNATIONAL S.R.L. TITLU PROIECT: „CENTRUL DE AFACERI SIBIU” PROIECTANT GENERAL: S.C. DESIGN UNIT S.R.L. {ef proiect complex: arh. Gabriel Cårstea {ef proiect arhitectur`: arh. Diana Cårstea {ef proiect coordonator: arh. Simona {chiopu AMPLASAMENTUL: JUD. SIBIU, MUNICIPIUL SIBIU, STR~PUNGERE BD. MIHAI VITEAZU, NR. TOP. 3715/1/2/2/1/2 1. DATE AMPLASAMENT / REGLEMENT~RI URBANISTICE Suprafa]a terenului: 2.759 mp

• Prin schimbarea func]iunii se impune reconfigurarea integral` a cl`dirii din punct de vedere arhitectural [i din punctul de vedere al instala]iilor, astfel \ncåt s` se \ncadreze \n normativele privind siguran]a [i confortul, precum [i \n normativul P 118/99 privind normele de securitate la incendiu pentru cl`diri foarte \nalte.

• Redimensionarea adecvat` [i eficient` a fluxului persoanelor \n conformitate cu func]iunea de birouri – introducerea a dou` grupuri de lifturi exterioare de urgen]`, reconfigurarea nodurilor de circula]ii verticale [i orizontale coroborate cu evacuarea persoanelor \n caz de incendiu.

• Instala]iile sunt adaptate structurii cl`dirii [i conformate func]iunii Centru de Afaceri – Birouri Clasa „A”. Au fost proiectate instala]ii de climatizare [i tratare a aerului, instala]ii sanitare, instala]ii de sprinklere [i hidran]i, instala]ii electrice de iluminat interior [i exterior, instala]ii curen]i slabi, instala]ii de detec]ie [i semnalizare incendiu, BMS.

Dimensiunile terenului: 85,60 m x 37,60 m – poligonal P.O.T. = 60% C.U.T. = 8

• Men]inerea structurii executate pån` la nivelul 2 (inclusiv) al suprastructurii [i reconfigurarea ei pentru restul nivelurilor, p`strånd par]ial solu]ia constructiv` a proiectului ini]ial [i luåndu-se m`surile de consolidare impuse de expertizele tehnice de rezisten]`.

H max = 53,20 m Regim de \n`l]ime: 2S+P+14r +15r 2. DATE GENERALE PRIVIND IMOBILUL: • CATEGORIA DE IMPORTAN}~ – „NORMAL~” ( C ) • FUNC}IUNE: Centru de Afaceri - Birouri Clasa „A” Prin noul proiect se propune schimbarea func]iunii mixte a imobilului \ntr-o func]iune unic` de birouri [i spa]ii adiacente de dot`ri pentru aceast` func]iune, cu scopul \ncadr`rii \n „clasa A” de confort.

• Anvelopanta nou` a cl`dirii se \nscrie \ntr-un concept ce corespunde normelor de igien` a muncii precum [i standardelor de iluminare natural` pentru „Clasa A – offices” – perete cortin` perimetral.

• S-au asigurat solu]ii de proiectare specifice temei, repartizånd func]iunile \n mod judicios \n rela]ie cu circula]iile pe orizontal` [i vertical`, prevederi de solu]ii de iluminat natural [i artificial, înc`lzire, ventila]ie, \n func]ie de activitatea desf`[urat` \n fiecare spa]iu. Dimensionarea spa]iilor, a deschiderilor [i a elementelor de construc]ie s-a f`cut conform cu normativele \n vigoare, asigurånd o exploatare \n condi]ii de maxim` siguran]`.

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 9

9 Impuls

• Aria construit` a imobilului = 1530 mp

TOTAL BIROURI: 10617.60 mp

• Aria desf`[urat` suprateran` = 20398.50 mp

1.2. CONFERENCE = 605.90 mp 1.3. LUNCH BREAK AREA + CATERING = 352.80 mp 1.4. FITNESS+AEROBIC = 554.60 mp 1.5. SALON DE |NFRUMUSE}ARE = 40.00 mp 1.6. SHOWROOM = 241.95 mp 1.7. SPA}II SERVICII = 416.20 mp

• Subsolurile imobilului se desf`[oar` pe aproximativ toat` suprafa]a construibil` a terenului S1+S2 = 4667.10mp. (2333.55 mp + 2333.55 mp) • Construc]ia suprateran` se \ncadreaz` \n dimensiunile 62,90 m x 27,35 m • S desf`[urat` total` = 25065.60 mp.

• S desf`[urat` parter / etaj 1 / etaj 2 = 1530 mp • S desf`[urat` etaj curent (3-13) = 13574 mp (corp A + corp B)

2. SUPRAFA}~ SPA}II COMUNE = 4623.30 mp PARTER = 616.90 mp ETAJ 1 = 307.40 mp ETAJ 2 = 84.14 mp x 2 corpuri = 168.30 mp ETAJ 3-13 = 135.69 mp x 11 et = 1492.59 mp x 2 corpuri = 2985.20 mp ETAJ 14, 15 = 136.38 mp x 2 et = 272.76 mp x 2 corpuri = 545.50 mp

• S desf`[urat` etaj 14, 15 = 2234.50 mp (corp A + corp B) 3. SPA}II ADMINISTRATIVE • Volumul construc]iei: 66592.30 mc SPA}II ADMNISTRATIVE = 590.10 mp • Nr. maxim persoane: 1650 4. NUM~R LOCURI PARCARE • Amenaj`ri exterioare la nivelul parterului – platforme pietonale [i carosabile precum [i spa]ii plantate pe laturile de Nord-Est [i Sud-Vest ale terenului

SUPRATERAN: 15 locuri SUBTERAN: 113 locuri din care S1 = 58 [i S2 = 55

3. DATE FUNC}IONALE PRIVIND IMOBILUL:

TOTAL: 128 LOCURI DE PARCARE

1. SUPRAFA}~ DE |NCHIRIAT = 12829.05 mp

5. SUPRAFA}~ SPA}II TEHNICE = 894.46 mp S 1 = 79.10 mp S 2 - (A.L.A.) = 776.92 mp

1.1. BIROURI: ETAJ 3-13 = 419.85 mp x 11et = 4618.35 mp x 2 corpuri = 9236.70 mp ETAJ 14-15 = 345.22 mp x 2et = 690.44 mp x 2 corpuri = 1380.90 mp

6. SUPRAFA}~ TERAS~ = 435.55 mp ETAJ 3 = 326.05 mp ETAJ 14 = 54.75 mp x 2 corpuri = 109.50 mp

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 10

Proiecte despre care vom mai vorbi Text: Attila Anderlik, Florin Borjog, Olimpia Hurghis, Robert Mollner, {tefan Simion - Alukönigstahl

Academia de Fotbal „Gheorghe Hagi” Beneficiarul investi]iei: FC VIITORUL CONSTAN}A SA Proiectant arhitectur`: CONTEXT DESIGN SRL, GRAPHIC STUDIO SRL Prelucr`tor aluminiu: ALMATERM SRL Pe un teren de aproape 70.000 mp, \n apropiere de Constan]a, \n ora[ul Ovidiu, se construie[te Academia de fotbal „Gheorghe Hagi”.

Desigur, terenurile de sport vor ocupa cea mai mare parte a suprafe]ei existente. Cl`dirile vor avea diverse destina]ii. Corpul principal care are un regim de în`l]ime S+P+3E va ad`posti spa]ii de cazare. Pentru peretele cortin` din profile de aluminiu s-a ales sistemul clasic, Schüco FW50+ (2.000 mp) [i ferestre AWS 60, care asigur` fiabilitate în exploatare [i o bun` izolare termic` [i fonic`.

Centrul de sprijinire [i dezvoltare a afacerilor Ia[i Beneficiarul investi]iei: TESTER Grup.

Proiectant arhitectur`: Iani's Deco Design, arh. Iulian Nicolau Prelucr`tor aluminiu & o]el: Prestarea SA |n cartierul Pacure]i din Ia[i se dezvolt` actualmente o cl`dire cu parter [i 4 etaje, cu o suprafa]` util` de 11.000 mp [i care va cuprinde peste 5.000 mp spa]ii pentru birouri clasa A, s`li de conferin]` [i de \ntruniri, spa]ii pentru alimenta]ie public`.

Anvelopa corpului central al cl`dirii este realizat` cu 2.400 mp

perete cortin` Schüco FW50+ semistructural, cu capac V8 – construc]ie special` (adåncime 180 mm) pe orizontal`. Capacul are o form` care permite o scurgere u[oar` a apei, avånd o geometrie special`, cu o degajare pe interior care, prin fenomenul de rupere a pic`turii, elimin` posibilitatea scurgerii apei pe geam, reducånd considerabil posibilitatea murd`ririi acestuia. Solu]ia adoptat` pentru corpul central al cl`dirii este de perete cortin` structural, cu o suprafa]` de 900 mp.

Un detaliu decorativ, dar [i cu rol de umbrire a fa]adei, este format de 370 mp parasolare fixe din aluminiu, de 155 mm tip Schüco ALB, culoare RAL9006.

O caracteristic` important` [i relevant` pentru acest imobil o reprezint` compartiment`rile interioare rezistente la foc 90 min.

Cei 550 mp de vitraje pentru compartiment`ri interioare, rezistente la foc s-au realizat cu profile din o]el sistem Jansen VISS [i sticl` rezistent` la foc Vetrotech. Toate sistemele pentru construc]ia fa]adei: aluminiu Schüco, o]el Jansen [i sticla Vetrotech au fost livrate de Alukönigstahl.

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 11

11 Impuls

Sky Tower Beneficiarul investi]iei: Raiffeisen Evolution Proiectant arhitectur`: Hofmann & Janz Prelucr`tor aluminiu: Alpromt SRL Cel mai înalt turn din Romånia – 137 m, 37 de etaje în form` eliptic`, se construie[te în acest moment în Bucure[ti, la intersec]ia str`zilor Barbu V`c`rescu [i Calea Floreasca. {antierul se întinde pe o suprafa]` de peste 40.000 mp, iar suprafa]a total` cu destina]ie de închiriere pentru birouri va dep`[i 37.000 mp. Anvelopa cl`dirii este un perete cortin` cu suprafa]a total` de 16.000 mp, care urm`re[te conturul eliptic al bazei turnului. Solu]ia tehnic` [i economic` optim` pentru aceast` construc]ie de anvergur` a fost cea oferit` de Alukönigstahl, [i anume o fa]ad` din elemente. Acest tip de construc]ie are avantajul c` elementele de fa]ad` se construiesc în atelier, iar asamblarea acestora pe [antier se face rapid, timpul total de închidere a fa]adei fiind astfel redus substan]ial. Solu]ia dezvoltat` de c`tre biroul tehnic din Bucure[ti folose[te profile special proiectate, din aluminiu, derivate din sistemul Schüco USC 65. Testele de etan[eitate [i permeabilitate f`cute la Centrul Tehnologic al Schüco de la Bielefeld, au dovedit încadrarea solu]iei propuse în cerin]ele caietului de sarcini al obiectivului.

UNICREDIT }IRIAC BANK Beneficiarul investi]iei: Bog’Art Proiectant arhitectur`: Westfourth Architecture Prelucr`tor aluminiu: Alusystem SRL Viitorul sediu central al b`ncii Unicredit }iriac este acum în construc]ie, pe Bd. Expozi]iei, în Bucure[ti. Cele 15 etaje ale cl`dirii, ce vor însuma aproximativ 15.000 mp suprafa]` total`, vor g`zdui structurile administrative centrale ale b`ncii, aflate acum în cinci loca]ii diferite.

Din punct de vedere al construc]iei fa]adelor cortin`, arhitectura avangardist` modern` [i îndr`znea]` a pus condi]ii deosebite pentru furnizorii de pere]i cortin`.

Fiecare fa]ad` a fost tratat` individual [i rezolvarea, care se eviden]iaz` prin radicalitate, zvelte]e [i precizie, a fost ca un tot unitar dintr-o „singur` mân`” = furnizor, cu sisteme din aluminiu Schüco. Toate aceste caracteristici s-au reflectat [i \n modul de alegere al solu]iei care trebuia s` nu aduc` complica]ii în sensul \n care s` se poat` spun` proiectantului „trebuie s` modifica]i pentru c` nu se poate face“ (cu noi se poate!).

Fa]adele nord [i sud, desf`[urate de-a lungul bulevardului, sunt \nclinate cu 5° spre interior [i spre exterior. Cei 2.000 mp de perete cortin` se vor construi \n sistem fa]ad` din elemente, cu profile speciale, montate pe plan \nclinat. Marginile dinspre vest ale acestor dou` fa]ade dep`[esc cu circa 3 metri fa]ada vestic` [i o mascheaz` par]ial. Aceasta este un perete cortin` clasic, sistem Schüco FW50+, cu bandouri de ferestre \n fa]ada tip perete u[or, placat` cu bond.

Fa]ada estic` este caracterizat` de planuri \nclinate sub unghiuri diferite. Aici se folose[te sistemul FW50+ pentru luminatoare, care este solu]ia potrivit` pentru rezolvarea condi]iilor speciale ridicate de aceste zone ale construc]iei.

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 12

City Business Centre Autori: dr. arh. Vlad Gaivoronschi, arh. Dan Munteanu Beneficiarul investi]iei: Modatim Investment Proiectant arhitectur`: Andreescu & Gaivoronschi Prelucrator aluminiu faza IV: Trident SRL |ncepånd cu 2006, pia]a timi[orean` de construc]ii asist` la o desf`[urare de for]e prin construirea ansamblului City Business Centre, care a intrat deja \n a patra etap` de dezvoltare. Complexul combin` sustenabilitatea [i coeren]a urbanistic`, economic` [i social` a unui program de arhitectur` foarte la mod`: CL~DIREA DE BIROURI. Dac` pån` acum doi ani am asistat la diferite interven]ii f`cute pe parcelele libere ale ora[ului, acum, dup` aproape 6 ani de la demararea proiectului Business Centre – proiectat [i urm`rit \ndeaproape de Biroul de Arhitectur` Andreescu & Gaivoronski – se puncteaz` cåteva elemente definitorii, necesare oric`rui program de arhitectur` pentru a integra cl`direa respectiv` \n via]a activ` a ora[ului.

Discut`m de o cl`dire de birouri alc`tuit` din cinci corpuri individuale, amplasat` strategic \n zona central` a ora[ului. Ansamblul ocup` zona dintre centrul vechi (Catedrala, Opera) [i centrul nou (Iulius Mall).

Coeren]a acestuia se vede atåt la scar` urbanistic`, prin amplasarea unor birouri reprezentative \n centrul ora[ului, cåt [i la scar` individual`, toate cele cinci corpuri fiind a[ezate pe dou` rånduri. Trecerea vizual` de la o cl`dire la alta se face prin intermediul unor elemente ceramice cu rol de umbrire. Astfel, se ob]ine un element de leg`tur` \ntre corpurile ansamblului ce creeaz` [i individualizeaz` un spa]iu interior, \ntre cele dou` rånduri de cl`diri.

Complexul Business Centre e un mic „stat \n stat” care a adunat pån` acum parcare subteran`, b`nci, birouri, cabinet medical, gr`dini]`, restaurant, spa]iu cultural (luminatorul tip „pålnie” ce face leg`tura dintre corpul trei [i patru), zon` de promenad` (pia]eta interioar`).

Coeren]a macro [i micro-urbanistic`, \n concordan]` cu ideea de spa]iu reprezentativ, atåt de necesar` unei cl`diri de birouri de clasa A, e dus` pån` la nivelul solu]iilor [i materialelor folosite.

Sistemele de materiale folosite, care \nchid cercul creat \n jurul principiului de clas` A sunt : Schuco – FW50+, FW 50+ G, Royal 65, AWS/ADS 65, Guardian, AGC, Luxalon, Creaton, Sab, Wurth, E jot, Geze, Dorma, Sika, Kin Long.

Valoarea de clas` A, dat` de ideea de arhitectur` pus` \n oper` cu ajutorul unor materiale de top, e certificat` de numeroasele nominaliz`ri [i titulaturi cå[tigate: 2007 – Premiul de excelen]` pentru arhitectur` \n cadrul Anualei de Arhitectur` organizat` de Ordinul Arhitec]ilor filiala Timi[ pentru Imobil de birouri, comer], servicii-City Business Centre Timi[oara, 2008 – Nominalizare de c`tre O.A.R. pentru Premiul European pentru Arhitectur` – Mies van der Rohe pentru anii 2007-2008, Barcelona, pentru City Business Centre 2009 – GREEN BUILDING of the Year \n cadrul Galei Interna]ionale EE REAL ESTATE AWARDS pentru City Business Centre, acordat de RoGBC (Romanian Green Building Council) 2009 – OFFICE BUILDING of the Year \n cadrul Galei Interna]ionale EE REAL ESTATE AWARDS pentru City Business Centre 2010 – Shortlisted project pentru City Business Centre in cadrul WAF – World Architecture Festival, Barcelona 2010 |n concluzie valoarea de clas` A a cl`dirilor este dat` de calitatea ideilor [i materialelor folosite, puse \n oper` de profesioni[ti de clasa A.

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 13

13 Impuls

Decodesign Team Text/Foto: arh. Marius Iuga

irma de proiectare S.C. Decodesign Team S.R.L. este un birou de arhitectur`, design interior [i urbanism fondat la ini]iativa membrilor: Diplomat Arhitect Alec Marius Iuga [i Diplomat Urbanist Marius Chirilov. Biroul se afl` \n Constan]a, \n cartierul Faleza Nord, str. Unirii 19 A, et.3. Modalitatea \n care func]ioneaz` firma este cea de societate cu r`spundere limitat`.

Experien]a de proiectare a echipei este \ntre 7 [i 20 de ani. Echipa noastr` preia contractele de proiectare \n calitate de Proiectant General de la prima faz` a investi]iilor, coordoneaz` echipa pluridisciplinar` cu specialit`]ile topometrie, geologie, calculul structurilor, sanitare, termice, climatizare, ventila]ii, electrice, hidroedilitare, studiu de trafic, drumuri [i sistematizare pe vertical`, peisagistic`, design interior.

F

|n portofoliul echipei de proiectare se afl` clien]i importan]i precum: Billa Romånia, Cardinal Motors – reprezentan]a Volkswagen [i Audi, {antierul Naval Midia-N`vodari, Rompetrol, Prim`ria Constan]a, Prim`ria N`vodari, Prim`ria Ovidiu, Prim`ria Techirghiol, Prim`ria Mihail Kog`lniceanu, Consiliul Jude]ean Constan]a, DGASPC, Clubul Sportiv {colar nr.1 Constan]a, Biofuel Development Austria, Elsaco, Romstal, Autoklass – reprezentan]a Mercedes, Jeep, Ford [i Chrysler, New My Kits – Olanda, Aqua Invest, Energomont, RAJA Constan]a, Torent Computers, Coler&Colantonio INC. USA, Agen]ia Român` de Interven]ie [i Salvare Naval` Constan]a, Minmetal, ANL, Remarc, Reprezentan]a

Ducati, 2x1 Holding, Eurosantis, Enisala Investment – Italia, Finansbank, Reprezentan]a Jaguar – Land Rover Constan]a, Oil Terminal, RADET, Leonardo, Medicover – Rombel. |n ultimii ani, prin echipa pluridisciplinar` pe care o coordon`m, am reu[it s` atragem fonduri europene pentru urm`toarele proiecte: • Baz` de tratament balneoclimateric „Miraj” – Eforie Nord • Centru de Afaceri N`vodari • Pensiune turistic` Vama Veche • Reamenajare Corp A la CRRNP Techirghiol • Reamenajare Corp C la CRRNP Techirghiol • Ferm` avicol` Negre[ti Lucr`m \n colaborare pe POS Mediu cu firma american` Coler&Colantonio pentru RAJA Constan]a: „Construc]ii instala]ii de control [i reducere a mirosului, inclusiv mutarea treptei n`molului \n sta]ia de epurare ape uzate Constan]a Nord \n cadrul proiectului Realizarea [i modernizarea sistemelor de alimentare cu ap` [i canalizare \n regiunea Constan]a-Ialomi]a.”

Colectiv de proiectare |mpreun` cu ingineri [i economisi]i speciali[ti \n: • proiectarea structurilor de rezisten]` • studiu geotehnic

aks 8

9/21/11

10:07 AM

Page 14

• ridic`ri topografice • instala]ii sanitare • instala]ii electrice • instala]ii de climatizare • instala]ii de ventila]ii • instala]ii termice • drumuri [i sistematizare • consultan]` ob]inere fonduri europene • caiete de sarcini, antem`sur`tori, devize

• Diplom` de Merit pentru contribu]ia la cre[terea calit`]ii lucr`rilor de construc]ii, de la Guvernul Romåniei, acordat cu ocazia anivers`rii a 20 de ani de activitate \n teritoriu a Inspectoratului de Stat \n Construc]ii – s-a acordat unei singure firme de proiectare de arhitectur` din jude]ul Constan]a, 2004.

• Proiecte publicate \n reviste de specialitate – Arhitext, Domus, Bursa Construc]iilor.

• Premiul II pentru Concursul: Complexul Muzeal de {tiin]e ale Naturii – Constan]a, 2011.

form`m un colectiv de 20 speciali[ti \n elaborarea documenta]iilor tehnico-economice \n fazele studiu de fezabilitate, proiect tehnic pentru licita]ie, proiect de execu]ie [i detaliu de execu]ie sau a planurilor urbanistice.

Lucr`ri aflate \n portofoliul arhitec]ilor fondatori ai firmei de proiectare:

Premii, men]iuni [i publica]ii

• Hotel Bavaria Blu**** (fost Hotel Dacia) – sta]iunea Mamaia • Hotel Club Scandinavia**** – sta]iunea Mamaia • Hotel Carol**** – zona farmacia Miga, Constan]a • Vila turistic`**** California – zona Club Scandinavia, Mamaia • Hotel Miraj*** – Eforie Nord • Baza de tratament balneoclimateric a Hotelului Miraj – Eforie Nord • Hotel Hera*** – zona Hotel Orizont, Predeal • Hotel Constan]a ***** – Portul Tomis, Constan]a, \n colaborare cu o echip` de arhitec]i din Italia (\n lucru) • Hotel *** – zona Restaurant „Zorile”, Constan]a • Amenajare [i extindere Hotel Veronica*** – sta]iunea Venus • Amenajare Hotel Cristal*** – sta]iunea Cap Aurora • Caban` turistic`** – sta]iunea Rânca, lâng` ora[ul Novaci, jud. Gorj

• Men]iune la concursul „Casa Arti[tilor Plastici Constan]a”, acordat arhitectului Alec Marius Iuga, 1991.

Construc]ii pentru turism

Lucr`ri de plastic` arhitectural` • Fântân` artezian` la Far [i amenajare parc – Constan]a • Fântân` artezian` la Hotel Oxford - Constan]a • Amenajare pia]et` [i fântân` artezian` – lâng` Policlinica 2, Constan]a • Amenajare pia]et`, fântân` artezian` [i amplasarea monumentului „Lupa Capitolina” – intersec]ia bd. Tomis cu str. Traian [i str.

Vasile Alecsandri, \n vecin`tatea Tribunalului Constan]a • Amenajare Pia]eta Cazino [i fântân` artezian` – sta]iunea Mamaia • Fântân` artezian` – zona Complex Dacia, Constan]a Constructii pentru birouri • Imobil de birouri – str. Adamclisi, Constan]a • Imobil de birouri – bd. Tomis, Constan]a • Centru de afaceri – N`vodari (proiect \n lucru) • Imobil de birouri – bd. Ferdinand, Constan]a • Sediul companiei 2x1 Holding [i al cotidianului „Observator” – bd. Mamaia, Constan]a • Sediul Agen]iei Române de Interven]ie [i Salvare Naval` Constan]a - dana 78, incinta Port Constan]a • Studio de proiectare – sediu propriu – zona Falez` Nord, str.

Unirii 19A, Constan]a • Imobil birou notarial [i apartamente – zona Stadion, Constan]a

aks 8

9/21/11

11:41 AM

Page 15

15 Impuls

Construc]ii cu func]iune comercial` • Showroom [i autoservice Volkswagen [i Audi – Valu lui Traian • Centru Comercial Billa – Constan]a • Sediu [i expozi]ie Romstal – bd. I.C. Bratianu, Constan]a • Show-Room auto Mercedes-Autoklass – bd. Aurel Vlaicu, Constan]a • Show-Room moto reprezentan]a Ducati – str. Amurgului, Constan]a • Amenajare Finansbank – bd. Mamaia, Constan]a • Modernizare spa]iu comercial al S.C. Comtext S.A. – zona Capitol, Constan]a • Amenajare sediul Asocia]iei Scafandrilor Profesioni[ti din Romånia – Constan]a • Pia]a Agroalimentar` str. Aleea Garofi]ei – zona Casa de Cultur`, Constan]a • Spa]ii comerciale – zona Cazino, sta]iunea Mamaia • Galerii comerciale – zona Albatros, sta]iunea Mamaia Construc]ii destinate sportului • Club Nautic – pe malul Lacului Siutghiol, sta]iunea Mamaia • Amenajare Complex Sportiv pe 30 ha – comuna 23 August, jud.

Constan]a • Amenajare [i extindere Sal` de Sport – str. Frunzelor, Constan]a • Sal` de sport – Centrul Sportiv {colar nr.1, Constan]a Design interior • Hotel**** BAVARIA BLUE (fost Hotel Dacia) – sta]iunea Mamaia • Hotel Carol**** – zona farmacia Miga, Constan]a • Hotel*** VERONICA – sta]iunea Venus • Hotel*** CRISTAL – sta]iunea Cap Aurora • Hotel**** CLUB SCANDINAVIA – sta]iunea Mamaia • Amenajare \n incinta POLICLINICII nr. 2 pentru firma MEDICOVER ROMBEL – Constan]a • Amenajare imobil birouri PRIM~RIA MUNICIPIULUI CONSTAN}A – str. Ecaterina Varga • Amenajare farmacie – incinta COMPLEXULUI MODERN, str. {tefan cel Mare, Constan]a • Amenajare magazin al firmei produc`toare de \nc`l]`minte LEONARDO – str. {tefan cel Mare, Constan]a • Firm` de proiectare – sediu propriu, str. Unirii nr. 19A, Constan]a • Amenajare magazin tehnic` de calcul – str. {tefan cel Mare, Constan]a • Amenajare farmacii: Eurosantis, Dumifarm, Farmacris – Constan]a • Amenajare magazin tehnic` de calcul Torent Computers – zona Complex Dacia, Constan]a • Amenajare bar AMBIANCE FRANÇAISE – incinta hotelului Panoramic, sta]iunea Olimp • Locuin]e individuale • Amenajare birouri „2x1 Holding Cape Midia Shipyard” – N`vodari • Amenajare birouri [i laborator „Oil Terminal” – incinta Port Constan]a

• Amenajare sediu administrativ R.A.D.E.T. – bd. Tomis, Constan]a • Amenajare imobil birouri pentru Prim`ria Municipiului Constan]a – str. Ecaterina Varga Planuri urbanistice • P.U.Z. Revitalizare Urban` – sta]iunea Mamaia 2001 • P.U.G. - Mihail Kog`lniceanu • Proiect Peisagistic` – sta]iunea Mamaia • Sistem de irigare a spa]iului verde – sta]iunea Mamaia • Studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu ap` a sta]iunii Amara – jud. Ialomi]a • P.U.Z. Techirghiol Nord – pe [oseaua de leg`tur` \ntre ora[ul Eforie [i ora[ul Techirghiol • P.U.Z. Palazu Mare – municipiul Constan]a, \n colaborare • PUZ Techirghiol, zona Sanatoriu – parcelarea Nenciu-Stoian.

aks 8

9/21/11

10:08 AM

Page 16

Locuin]` unifamilial` {erban Text: arh. Bogdan Neagu, arh. Dana Stanciucu Foto: arh. Andrei M`rgulescu

Beneficiar: {erban Capitan Amplasament: Comuna Corbeanca, jud. Ilfov, str. Prim`verii Autor: arh. Bogdan Neagu Colaborator: arh. Llambi Zoja, arh. Drago[ Constantin Foto: arh. Andrei M`rgulescu, arh. Bogdan Neagu Arie desf`[urat`: 350 mp Amplasamentul se afl` \ntr-o zon` reziden]ial` aerisit`, adiacent` ora[ului, departe de ]esuturi urbane care s` impun` constrângeri volumetrice sau stilistice. Contextul general – reprezentat de vile individuale cu arhitectur` medie, omogen`, lipsit` de personalitate [i cu gabarite supradimensionate \n multe dintre cazuri – ne-a impus atåt nou`, cåt [i beneficiarului, o pozi]ie contrastant`.

De profesie aviator, acesta a venit cu deschiderea c`tre forme fluide [i cu cerin]a ca locuin]a s` aib` func]ie de reprezentare.

R`spunsul nostru a fost o locuin]` manifest [i cu un caracter introvertit, ce rezult` din amplasarea golurilor pe fa]ade, retragerea fa]` de strad` [i deschiderea c`tre terasa cu piscin` din spatele propriet`]ii.

Raportul dintre amprenta casei [i limitele terenului, precum [i pozi]ionarea vecin`t`]ilor construite la distan]e destul de mari, permit perceperea vilei din unghiuri ample, iar formele fluide ale acesteia impulsioneaz` privitorul spre contemplare panoramic`.

Fiecare dintre cele patru fa]ade este diferit` [i egal` ca importan]`,

aks 8

9/21/11

10:08 AM

Page 17

17 Impuls

\n timp ce multitudinea perspectivelor relev` cursivitatea volumului general. |ntregul concept volumetric e definit de dou` zone alveolare unite de un corp liniar ce le pune \n eviden]`. |n amoebe se g`sesc principalele func]iuni: zona de zi [i biroul la parter, iar la etaj patru dormitoare. Bara ce le intersecteaz` \ndepline[te func]ia de leg`tur`: acces, buc`t`rie [i pasarel` cu terase ample. Volumul liniar porne[te de pe aliniament, ca parte integrant` a gardului dinspre strad` [i \nglobeaz` [i elemente ale amenaj`rii exterioare: o parcare [i o teras` adiacent` piscinei, ambele acoperite. Una dintre amoebe coboar` pån` la nivelul subsolului, unde se g`sesc sala de fitness, o saun`, un spa]iu de depozitare [i centrala termic` cu o mic` curte de lumin`. Accesul principal \n imobil este amplasat discret, pe una dintre fa]adele lungi [i este protejat de o copertin` \n consol` din profile metalice [i policarbonat.

Detaliul pentru scurgerea apelor pluviale de pe zona de copertin` a fost gåndit special pentru armonizarea cu restul volumetriei.

De[i desenul planului este fluid, toate spa]iile compuse sunt perfect func]ionale, f`r` zone inaccesibile sau greu de utilizat.

Contrastul dintre curb [i rectiliniu e accentuat [i cromatic: amoebele sunt albe, iar volumul liniar e de culoare gri antracit.

Ca finisaj exterior al anvelopantei s-a folosit un termosistem performant, iar tåmpl`riile exterioare, incluzånd [i luminatorul circular de deasupra casei sc`rii, au fost asigurate de Schüco.

Solu]iile tehnice, detaliile de execu]ie [i materialele de finisaj folosite nu au ridicat probleme speciale, fapt dovedit prin realizarea fidel` a proiectului propus de noi.

Vila {erban propune un alt fel de arhitectur` domestic`, cu personalitate, ce a fost recompensat` cu locul 2 la „Fa]ada anului 2010”.

aks 8

9/21/11

10:09 AM

Page 18

Un institut d` un exemplu bun IFT Rosenheim Text/Foto: Schüco International

Pentru reamenajarea [i reabilitarea energetic` a IFT Rosenheim (Institut für Fenstertechnik e.V.) au fost folosite cele mai moderne tehnologii pentru ferestre [i fa]ade, fiind prin aceasta un prototip pe plan mondial.

Institutul IFT Rosenheim (Institut für Fenstertechnik e.V.) este un institut de cercetare, \ncerc`ri [i certificare, recunoscut pe plan interna]ional \n domeniul verific`rii [i evalu`rii caracteristicilor tehnice ale produselor destinate construc]iilor. O echip` format` din 160 de oameni de [tiin]` [i ingineri specializa]i \n diverse domenii ofer` servicii dedicate bran[ei fa]ade-u[i-ferestre.

Aici exist` facilit`]i extinse de laborator pentru evaluarea tuturor caracteristicilor produsului – de la c`ldur`, izolare fonic` [i protec]ie împotriva incendiilor, pån` la compatibilitatea chimic`.

Renovarea [i extinderea cl`dirii institutului a fost de mare impor-

tan]` pentru IFT Rosenheim din dou` motive. |n stråns` cooperare cu Institutul Frauenhofen pentru inginerie industrial` [i cu organiza]ia IAO s-a reu[it, pe de-o parte, realizarea a 50 de locuri de munc` ergonomice [i de \nalt` tehnologie [i cåteva s`li pentru [colarizare. Pe de alt` parte, trebuia folosit` [i ocazia de a informa [i ar`ta celor peste 3.000 de vizitatori anuali ai acestei cl`diri model, poten]ialul inovativ [i performan]ele bran[ei.

Scopul principal al proiectului elaborat de biroul de arhitectur` Guggenbichler + Wagenstaller a fost combinarea exemplar` a economisirii energiei [i a producerii de energie \n anvelopa cl`dirii.

Pentru reconstruc]ia cl`dirii existente, punctul central l-a constituit „\ncercarea practic`” a sistemelor inovative de ferestre, ventilare [i a sistemelor de izolare termic`, \n timp ce pentru extindere s-a pus accentul pe combinarea cå[tigului din energia solar`, a tehnologiei ferestrelor inteligente [i a sistemelor de fa]ade fotovoltaice cu suprafa]` mare.

Pentru fa]adele orientate spre nord, est [i sud ale cl`dirii noi, caracteristicile tehnice ale panourilor construite cu tehnologia amorf` s-au dovedit a fi cele mai potrivite. Cele mai importante aspecte care recomand` acest tip de panouri fotovoltaice pentru folosirea pe fa]ade sunt cå[tigul energetic mai bun la radia]ie difuz` [i indirect`, precum [i eficien]` energetic` ridicat` [i la temperaturi mai mari ale mediului [i \n spatele modulului. Luånd \n considerare faptul c` procesul de fabrica]ie folosit la o produc]ie mai mare ar putea aduce pre]ul acestor panouri fotovoltaice la nivel comparabil cu al plac`rilor conven]ionale, precum [i

aks 8

9/21/11

10:09 AM

Page 19

19 Impuls

Reabilitarea energetic` IFT Rosenheim, Deutschland Beneficiar

IFT Rosenheim, Institut für Fenstertechnik e.V.

Arhitect

GUGGENBICHLER+WAGENSTALLER, Rosenheim/GER

Fasadier Schüco

Anders Metallbau GmbHFritzlar/GER Informa]ii

Loca]ie

Rosenheim/GER

|nsorire medie anual`

ca. 1100kWh/m2

Finalizarea lucr`rii

10/2010

Orientarea modulelor fotovoltaice

sud/est/nord

Suprafa]a ferestrelor \nlocuite la cl`direa veche

220,24 m2

Suprafa]a u[ilor \nlocuite la cl`direa veche

8,3 m2

Descrierea instala]iei fotovoltaice

\ndelunga colaborare cu Schüco \n cele mai diverse proiecte, s-a luat hot`rårea de a se folosi modulul pentru ferestre [i fa]ade Schüco ProSol. O caracteristic` important` a acestui proiect pilot este faptul c` arhitec]ii au luat \n considerare modulele unitare de fa]ad` chiar de la \nceputul proiect`rii. Dimensiunile rasterului, de 1,30 x 1,10 m (care rezult` din \mp`r]irea dimensiunilor maxime de panou care se pot fabrica, de 2,60 x 2,20 m) nu doar a permis ob]inerea unui cå[tig energetic eficient [i rentabil \n sine, dar a [i u[urat configurarea fa]adei de birouri cu ferestre de dimensiuni relativ mari, care acoper` un procent important din suprafa]a acesteia. Practic, aceasta este o fa]ad` \n dou` straturi, unul fiind modulele fotovoltaice a[ezate deasupra peretelui frontal de beton izolat termic, iar \ntre modulele de fa]ad` sunt \nglobate ferestre cu geam izolat \n dou` straturi [i ochiuri fixe.

Denumirea sistemului

Fa]ad` cortin` cu module TF ProSol

Tipul construc]iei

Ventilat`

Num`rul modulelor

138

Grad de transparen]`

opac

Puterea modulului (pe bucat`)

ca. 80 kWp

Suprafa]a modulului

1,43 m2 pe bucat` 197,34 m2 \n total

Puterea instala]iei

11,0

kWp

Valori Uw

|nainte

Dup`

Ferestre

2,4 W/m2K

1,1 W/m2K

U[i

2,4 W/m2K

1,1 W/m2K

Valoare medie (ponderat` pe suprafe]e)

2,4 W/m2K

1,1 W/m2K

Economii Produc]ia anual` de energie fotovoltaic`

5.645

kWh

Economia anual` de combustibil

596

l/a

Economia anual` de CO2

3.250

kg CO2/a

aks 8

9/21/11

10:09 AM

Page 20

Spa]iul de locuit modern respir` Text/Foto: Schüco International AG

rin renovarea complet` a fa]adei [i acoperi[ului unui bloc de locuin]e s-a ob]inut un imobil \ncadrat, conform regulamentelor germane, \n categoria KFW 40, adic` necesarul de energie primar` este mai mic de 40 W/m2. Sc`derea necesarului energetic pentru \nc`lzire, precum [i \mbun`t`]irea caracteristicilor de izolare [i limitare a emisiilor s-au ob]inut prin combinarea sistemelor moderne de ferestre cu sistemul inovativ de ventila]ie Schüco VentoTherm.

Istoria acestui bloc de apartamente de \nchiriat, din cartierul Eimsbüttel, situat pe una dintre cele mai circulate str`zi din Hamburg, are cåteva particularit`]i fa]` de alte cl`diri din anii ‘50. |n primul rånd, cu cele nou` etaje ale sale a fost una dintre primele cl`diri \nalte din acele timpuri [i, datorit` structurii apartamentelor [i a dot`rilor de calitate a avut mereu chiria[i pe termen lung [i foarte pu]ine fluctua]ii. Pentru administratori, KAIFU Nordland eG toate acestea au fost motive pentru a asigura viitorul acestui imobil printr-o reabilitare energetic` eficient`, asta dup` ce la sfår[itul anilor ‘90 s-a f`cut o renovare complet` a b`ilor [i buc`t`riilor, pentru un plus de confort.

P

Decizia renov`rii complete Cåteodat` evenimente mici duc la hot`råri mari: parapetele balcoanelor schimbate \ntre anii 2006 [i 2008 erau \n suferin]`.

Pornind de la discu]iile actuale despre energie [i protejarea climei, doar schimbarea acestora li s-a p`rut celor de la KAIFU prea pu]in. |n acest context, a fost comandat un proiect pentru renovarea complet` a fa]adei [i acoperi[ului, inclusiv schimbarea ferestrelor [i u[ilor de balcon. Obiectivul ambi]ios era atingerea standardului energetic KFW 40, astfel \ncåt imobilul s` aib` \n viitor un consum de energie primar`, semnificativ mai mic decåt multe cl`diri noi.

Pentru transformarea unei cl`diri vechi \ntr-o cl`dire cu consum energetic redus este nevoie de un concept care s` integreze cea mai modern` tehnologie pentru ferestre, metode de izolare termic` [i instala]ii de \nc`lzire economice. Conectarea cl`dirii la re]eaua de termoficare, precum [i o izola]ie de 20 cm grosime pentru acoperi[ [i 16 cm grosime de vat` mineral` pentru fa]ad` au reprezentat pa[i semnificativi spre economia de energie. Pentru estetic`, fa]ada a fost placat` pån` la nivelul etajului al doilea cu pl`ci ceramice de 14 mm grosime. Pentru etajele superioare s-a folosit vopsea mineral` de culoare gri deschis. Pentru „colorarea” aspectului fa]adei, noile parapete ale balcoanelor au fost realizate din sticl` de culoare albastr`.

aks 8

9/21/11

10:09 AM

Page 21

21 Impuls

Alegerea sistemului pentru ferestre [i u[i de balcon a fost un alt moment decisiv, pentru c` filosofia izol`rii termice performante trebuia aplicat` consecvent. S-au ales ferestrele economice energetic \n sistemul cu profile din PVC Schüco Corona SI 82 care, \mpreun` cu vitrajul triplu strat ales, combin` excelente propriet`]i de izolare termic` cu izolare fonic` optim` [i protec]ie \mpotriva intemperiilor.

Stabilitatea structural` a profilului preia f`r` probleme greutatea pachetului de geam de 46 mm grosime, iar l`]imea vizibil` a profilului este totu[i mic`, cu aspect elegant.

Standardul energetic KFW 40 dorit, nu este u[or de ob]inut. |n cazul acesta, m`surile pentru izolarea termic` nu erau suficiente, trebuia s` se fac` suplimentar o combinare cu o tehnologie de ventilare controlat`. Pentru c` doar prin integrarea unui sistem automatizat de admisie [i evacuare a aerului se poate asigura schimbul de aer f`r` „aruncarea c`ldurii afar`“ prin deschiderea ferestrei \n timpul iernii. La momentul proiect`rii renov`rii, singurul sistem de ventila]ie integrat era solu]ia oferit` de Schüco, optim configurat` pe sistemul pentru ferestre din PVC, Corona SI 82. Un avantaj important pentru renovare: pentru ferestre peste 105 mm l`]ime, modulul Schüco VentoTherm se poate monta f`r` probleme \n partea superioar` a ramei ferestrei. Astfel, sistemul de ventila]ie este pozi]ionat pentru func]ionare optim`, \n zona superioar` a camerei, unde poate absorbi aerul uzat pe care \l conduce [i \l filtreaz` \n recuperatorul de c`ldur`. |n acela[i timp, un alt doilea ventilator absoarbe aer curat din exterior, apoi \l filtreaz` [i \l \nc`lze[te \nainte de a-l aduce \n camer`. O operare simpl` [i o automatizare eficient` asigur` efectele de ventilare dorite: ventila]ia poate fi oprit` sau pornit` manual [i exist` dou` trepte de func]ionare, selectabile manual. Automatizarea const` \n senzorii care supravegheaz` calitatea aerului [i regleaz` schimbul \ntre aerul viciat evacuat [i aerul proasp`t admis. Func]ionarea [i modul de integrare a sistemului i-au convins pe administratori [i astfel s-a decis montarea unui modul Schüco VentoTherm \n fiecare dormitor din cele 59 de apartamente ale imobilului.

Respira]ie liber` [i izolare fonic` Pe lång` func]ia de economisire a energiei, care rezult` din ventilarea controlat` f`r` pierderi de c`ldur`, cur`]area [i r`cirea/ \nc`lzirea aerului este un aspect important al sistemului de ventila]ie. Acest lucru este esen]ial acolo unde sunt impuse condi]ii speciale de igien` [i/sau \n cazurile \n care persoane alergice au nevoie de aer controlat [i cur`]at. Locatarii apartamentelor au sesizat [i apreciat diferen]a privind calitatea aerului. Una dintre chiria[e, suferind` de astm, dup` ce a observat c` nu mai are nevoie \n timpul nop]ii de aparatul de oxigen [i c` folose[te mai pu]ine medicamente, a dorit s` monteze, pe cheltuiala proprie, un modul de ventila]ie [i \n camera de zi. |n acela[i timp, doamna a remarcat [i gradul sporit de lini[te din apartamente. Nivelul de zgomot f`cut de un camion care se apropie (76 dB), m`surat la fa]a locului cu ferestrele \nchise este de 32 dB, iar circula]ia curent` m`soar` doar 26 dB. |n concluzie, rezultatele economice ale reabilit`rii se traduc \n sc`derea consumului anual de la 1.200.000 kWh la 200.000 kWh. Astfel, s-au realizat spa]ii de locuit sustenabile, \n condi]ii estetice, func]ionale [i energetice de mare valoare.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 22

Energie verde pentru planeta albastr` Sisteme din PVC Schüco Ofer` beneficiarilor economie, tehnologie de \nalt` clas` [i estetic` f`r` cusur.

Text: Adriana {erban, Alukönigstahl Foto: Schüco International

chüco a dezvoltat sisteme din PVC de \nalt` calitate care, din punct de vedere al \ntre]inerii, \ngrijirii [i duratei de via]` sunt extrem de rentabile. La baz` este materialul plastic, ecologic, stabilizat, din care sunt extrudate profilele. Materialul este foarte u[or [i rezistent la intemperii [i la poluare (acizi, gaze de e[apament [i produse de cur`]are) rezistent la impact [i \[i p`streaz` forma [i la temperaturi deosebit de mari. Profilele din plastic sunt greu inflamabile [i au propriet`]i de autostingere.

Consecin]a: cerin]ele de \ntre]inere [i, prin urmare, costurile pentru \ntre]inerea sistemelor de plastic Schüco sunt reduse la minimum. |n plus, toate profilele sunt complet reciclabile. La aceste avantaje se adaug` pre]ul accesibil, izolarea termic` [i fonic` excelent`.

S

Schüco Corona SI 82 – Profile eficiente r`spund solicit`rilor preten]ioase Din sistemul Schüco Corona SI 82 se produc ferestre eficiente Thermo 6. Ele sunt r`spunsul ideal fa]` de pre]ul \n cre[tere al energiei [i cerin]ele tot mai ridicate pentru protec]ia mediului.

Sistemul din PVC Schüco Corona SI 82 are trei nivele de etan[are

[i se bazeaz` pe o construc]ie multicameral` \ntr-un profil de 82 mm adåncime. Cele 6 camere \nchise \n interiorul profilului realizeaz` o bun` izolare termic`, nivel care nu era posibil pån` acum f`r` m`suri suplimentare costisitoare. Cu acest sistem pute]i economisi pån` la 19% din necesarul energetic de pån` acum.

Pentru o cas` unifamilial` medie, acest lucru poate \nsemna pån` la 660 litri de combustibil anual. |n acela[i timp, ve]i reduce cu 1.050 m3 emisiile de CO2.

Datorit` rezisten]ei ridicate a materialului [i construc]iei profilului, ferestrele asigur` protec]ie \n fa]a intru[ilor: prin arm`tura de o]el din interior, adåncimea m`rit` a profilului [i feroneria a[ezat` adånc \n interiorul acestuia [i bine fixat` \n o]el, precum [i cu echip`rile suplimentare de siguran]` antiefrac]ie disponibile \n sistem. Tehnologia modern` \ngreuneaz` via]a ho]ilor [i r`ufac`torilor [i face mai sigur c`minul dumneavoastr`.

Ferestrele Corona SI 82 v` protejeaz` \mpotriva zgomotului [i frigului prin trei nivele independente de izola]ie. Excelentele performan]e privind izolarea termic` se traduc prin faptul c` temperatura tocului de la interior nu scade mult sub temperatura camerei, nici chiar \n cele mai friguroase zile. Curen]ii de aer [i condensul sunt astfel elimina]i permanent [i eficient.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 23

23 Impuls

Aceste caracteristici de izolare termic` deosebit de bune se ob]in cu un profil \ngust [i elegant, care las` s` intre \n camer` mult` lumin`. Cu sistemul Corona SI 82 pute]i, mai ales la construc]iile noi, s` proiecta]i ferestre mai mari, mai luminoase. Suprafa]a ferestrelor poate fi m`rit` cu pån` la 30%, respectånd toate standardele pentru calitatea construc]iilor [i legisla]ia privind izolarea termic`.

Din punct de vedere estetic, se pot alege dintre trei variante de contur pentru cercevea: clasic, rondo sau cava, iar gama larg` disponibil` pentru \nfoliere, asem`n`toare culorilor RAL sau imita]ii de lemn, accentueaz` individualitatea oric`rei case.

Pentru un plus de confort se poate utiliza un sistem de ventila]ie automat, care v` asigur` aer curat \n permanen]`, f`cånd [i economie de energie pentru \nc`lzirea / r`cirea camerelor.

Sistemul de ventilare Schüco VentoTherm este un sistem de admisie [i evacuare filtrat` a aerului, integrat \n fereastr`, cu recuperare de c`ldur` [i comandat prin senzori.

Etan[eitatea ridicat` a construc]iilor actuale precum [i ventilarea necontrolat` sau redus` au condus \n numeroase cazuri la cre[teri mari ale nivelului de umezeal` din aer, care poate periclita atåt construc]ia, cåt [i s`n`tatea beneficiarilor. Modul conven]ional de aerisire, cu ferestrele deschise, are cåteva dezavantaje majore: zgomotul, praful, insectele [i polenul alergen ajung \n \nc`peri, \n timp ce 40% din c`ldur` „fuge pe fereastr`”. |n plus, aerisirea excesiv` poate conduce la acumul`ri de umezeal`, iar \n cazul extrem la apari]ia igrasiei, care atrage dup` sine cheltuieli mari cu renovarea. Nu trebuie s` uit`m nici de pericolul spargerilor, o fereastr` deschis` fiind o invita]ie pentru un infractor.

Treptat, ferestrele moderne au eliminat inconvenientele lipsei izol`rii termice, atåt timp cåt r`mån \nchise, deschiderea lor ducånd la pierderea a jum`tate din energia folosit` la \nc`lzire.

Sistemul VentoTherm realizeaz` ventila]ia automat`, cu fereastra \nchis`: aerul exterior este filtrat [i trecut prin schimb`torul de c`ldur`. Aici este \nc`lzit folosindu-se c`ldura recuperat` din aerul \nc`perii. Aerul viciat din \nc`pere este absorbit \n aparat [i evacuat dup` ce a fost trecut prin recuperatorul de c`ldur`. Din punct de vedere constructiv, VentoTherm este o cutie cu \n`l]imea de 50 mm [i l`]imea variabil` (peste 1.050 mm, \n func]ie de dimensiunea necesar`), integrat` \n fereastr`, aspectul ansamblului fiind unitar [i elegant. Filtrul din dotare \mpiedic` accesul prafului, oricåt de fin, al polenului [i insectelor, f`cånd parte din clasa 7, conform DIN EN 779. Func]ia de recuperare a c`ldurii are un randament de 45% [i reduce pierderea de energie prin aerisire cu 35%. Izolarea fonic` ajunge, \n func]ie de vitrare, pån` la 42 dB. Un grad sporit de confort este dat de sistemul de comand` automatizat, pe baz` de senzori pentru CO2 [i umezeal`.

Zgomotul de func]ionare este foarte mic, sub 26 dB, ceea ce \l recomand` [i pentru dormitoare, iar consumul redus de curent electric nu influen]eaz` negativ balan]a energetic` a construc]iei. |n concluzie, VentoTherm este o solu]ie eficient` pentru ventila]ia descentralizat`, aplicabil` la construc]ii noi, la renov`ri [i reabilit`ri: aerisire integrat` \n fereastr`, cu recuperare de c`ldur` [i ventilare controlat`, f`r` deschiderea ferestrei. Acest echipament contribuie la optimizarea consumului energetic, la controlul mediului intern [i calit`]ii aerului, aducånd beneficii proprietarilor de cl`diri, pentru exploatarea [i administrarea acestora.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 24

Mineritul urban – ora[ele noastre, depozite de resurse naturale Text: Profile, Schüco International Foto: Dreamstime

Cu cåt resursele naturale se diminueaz`, cu atåt mai profitabil` devine reciclarea. Consumul global contribuie zilnic la reducerea materiilor prime, sporind concomitent cantitatea de[eurilor. Între timp, vegeteaz` depozite uria[e de materii prime în computere, automobile sau construc]ii ie[ite din uz. Un deosebit de mare „depozit antropogen” este fiecare ora[ al nostru. Prof.

Dr. Sabine Flamme vorbe[te cu Stephanie Loose-profile despre poten]ialul energetic [i de materii prime aflat în de[euri.

Prof. Dr. Ing. Sabine Flamme, lucreaz` din 2005 la Universitatea de {tiin]e Aplicate din Münster [i conduce Departamentul de Inginerie Civil` pentru gestionarea de[eurilor [i pentru managementul resurselor [i materialelor.

Care este diferen]a dintre „reciclare“ [i „minerit urban“?

Minerit urban înseamn` pentru noi s` ne ocup`m de resursele care au fost deja înglobate în infrastructur` sau în produse.

Reciclarea este o parte din mineritul urban: prin reciclare putem recupera materii prime. Conceptul „minerit urban” este mai degrab` o extindere a recicl`rii: pån` acum ne ocupam cu „reciclarea de[eurilor” pe care le avem la dispozi]ie în diverse forme, acum ne ocup`m [i de materiale care în momentul actual sunt „înglobate” în obiecte. Mineritul urban presupune s` se utilizeze „depozitul antropogen de materii prime”. (Antropogen înseamn` f`cut de c`tre om). Pån` acum, termenul de materii prime s-a aplicat doar \n cazul exploat`rilor noi de metale sau minerale. Acum trebuie s` în]elegem prin „materii prime antropogene” [i acele materii prime care pot fi produse prin minerit urban [i apoi refolosite ca atare.

Se [tie c` resursele naturale se \mpu]ineaz`. Deja, de cåtva timp, refolosirea materialelor are un rol important pentru protejarea resurselor. Ce poten]ial se afl`, în stare latent`, în reciclare?

Ciclul de via]` al cl`dirilor este limitat, în Germania, mai mult de 90% din cl`diri sunt mai vechi de 20 de ani. Ce poten]ial au cl`dirile pentru mineritul urban?

Este greu s` cuantific`m poten]ialul recicl`rii, pentru c` avem foarte multe materiale diferite, la care reciclarea joac` un rol important: minerale, metale [i multe altele. Este îns` important în primul rånd s` în]elegem c` ne stau la dispozi]ie o mul]ime de materiale, din care putem recupera materiile prime. Prin reciclare nu ne vom putea dispensa de materiile prime, dar vom cå[tiga înc` un pic de independen]`.

În cl`dirile din Germania sunt înglobate circa 10 miliarde de tone materiale minerale, circa 220 milioane tone de lemn [i aproximativ aceea[i cantitate de metale. Poten]ialul pe care-l avem în Germania poate fi v`zut prin compararea acestor cifre: dac` se folosesc materiile prime care exist` în depozitele de de[euri, am putea de exemplu acoperi necesarul de cupru [i fier al Germaniei timp de un an [i jum`tate. Dar în cl`diri se afl` mai multe materi-

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 25

25 Impuls

ale decåt în depozitele de de[euri - a[adar, am putea acoperi mai mult timp. Este adev`rat c` materiile prime reciclate nu vor ajunge mult` vreme s` acopere singure necesarul, dar ele pot contribui cu siguran]`.

an]i, dar acest lucru nu este a[a de simplu: la aparatele electronice vor trebui întotdeauna materiale rezistente la foc, la fel [i la covoare. Este la fel de utopic s` spui c` se pot folosi doar materii prime ecologice.

Ce materii prime din cl`diri pot fi reutilizate foarte bine?

Cl`dirile sunt în general proiectate pentru 50 de ani.

R`mån dup` 50 de ani materiale incomplet uzate?

Avem în cl`diri foarte multe metale, de exemplu în circuitele electrice. {i lemnul poate fi refolosit. În acest moment nu este înc` cerere prea mare pentru refolosirea c`r`mizilor [i ]iglelor. În cl`diri exist` desigur [i metale neferoase, de care vom avea nevoie cu siguran]` în curånd. |n momentul actual, pe plan mondial urbanizarea este în cre[tere [i producem tot mai multe de[euri. Putem privi în mod pozitiv acest lucru, considerånd c` astfel cre[te [i poten]ialul mineritului urban?

Nu doar în Germania, ci în toat` Europa avem ca prim` regul`, „regula prevenirii”. Din p`cate deocamdat` ne lipse[te tehnologia pentru folosirea eficient` a de[eurilor ca materii prime – în loc s` le îngrop`m pur [i simplu. Nu trebuie neap`rat s` „evit`m” de[eurile, dar ar trebui s` proiect`m produsele astfel încåt s` poat` fi desf`cute în subansamble care s` poat` fi u[or refolosite în alte produse noi.

O anumit` cantitate de de[euri va r`måne întotdeauna. În ce fel poate fi folosit eficient acest lucru? În principiu exist` dou` posibilit`]i: se pot transforma de[eurile în energie sau se pot refolosi materialele. Refolosirea materialelor este mai bun`, pentru c` astfel acestea r`mån pentru mai mult timp în circuitul materiilor prime. Dac` sunt imediat transformate în energie, sunt consumate definitiv. Scopul nostru ar trebui s` fie p`strarea materialelor în circuit cåt mai mult timp. Este adev`rat c` e utopic s` gåndim c` putem refolosi materialele oricåt de des.

Acest lucru nu se va putea realiza. Ar trebui s` renun]`m la polu-

Mai ales în domeniul construc]iilor, ar fi important de [tiut, ce se folose[te de fapt. Dac` s-ar fi început acum 10-15 ani s` se documenteze aceste aspecte, acum am fi avut o mai bun` imagine despre ce exist` în cl`diri [i cum poate fi valorificat. Mineritul urban nu se refer` doar la cl`diri, ci [i str`zile, [inele [i re]elele de alimentare sunt „mine antropogene” – de fapt tot ce este construit, nu doar în sus, ci [i în subsol. Materialele care se pot folosi [i dup` 50 de ani ar fi lemnul, sticla, produsele minerale [i metalele naturale precum cuprul. Este \ns` important ca poluan]ii s` fie separa]i înainte de refolosire.

Prin reciclare protej`m resursele – acesta este un avantaj ecologic. Dar care sunt beneficiile economice ale recicl`rii?

La întrebarea dac` este acum rentabil s` desfiin]`m depozitele de de[euri a[ r`spunde negativ. Cheltuiala este prea mare. Dar trebuie s` ne gåndim deja c`, dac` a[tept`m pån` reciclarea va fi complet rentabil` economic, va fi prea tårziu. A[a cum se vede deja în domeniul construc]iilor metalice, pre]urile vor cre[te exorbitant. Între anii 2000 [i 2008, pre]urile pentru materii prime [i combustibili au crescut deja cu 80%. În mod sigur, în viitor vor ap`rea întreb`ri cu totul noi: avem suficiente materii prime pentru, de exemplu, ma[ini electrice? Deja sunt anumite componente care aproape lipsesc, pentru care reciclarea ar fi rentabil` economic, dar din p`cate deocamdat` ne lipse[te tehnologia. Exemple concrete ar fi indiumul, care este folosit pentru fiecare ecran, sau litiul, folosit în baterii, care au devenit foarte rare. La multe materiale nici nu mai avem timp s` descoperim materiale sintetice de înlocuire – deci trebuie s` recuper`m, eficient, ceea ce avem.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 26

Solu]ii elegante pentru siguran]a dumneavoastr` Text: ing. Daniela Badea, Alukönigstahl Foto: Schüco International

ie c` vorbim despre locuin]e private sau despre cl`diri publice ori comerciale, nevoia de a tr`i \n condi]ii de siguran]`, atåt din punct de vedere al protec]iei vie]ii, cåt [i al cl`dirilor, reprezint` una dintre preocup`rile principale ale realit`]ii actuale. Tocmai de aceea, conceptul de protec]ie eficient` la foc [i fum reprezint` o prioritate pentru arhitec]i, proiectan]i [i constructori atåt \n cazul cl`dirilor noi, cåt [i \n situa]ia cl`dirilor care se renoveaz`. |n plus, exist` din ce \n ce mai multe cereri legate de confort [i eficien]` energetic`, care sunt stråns legate de acest subiect.

Prin intermediul celor dou` sisteme performante pe care le comercializ`m, putem spune c`, oferim o gam` complet` [i complex` de produse [i solu]ii tehnice, care s` garanteze siguran]a, confortul necesar, precum [i designul dorit.

Sistemele din aluminiu Schüco pentru u[i, ferestre [i compartiment`ri interioare vitrate, precum [i sistemele din o]el Jansen pentru u[i vitrate sau pline [i compartiment`ri interioare vitrate, ofer` solu]ii elegante pentru protec]ie la fum [i foc, solu]ii testate conform prevederilor normelor europene [i, nu \n ultimul rånd, agrementate \n Romånia.

F

Toate aceste solu]ii sunt complete [i complexe, incluzånd feroneria [i accesoriile de sistem. Astfel, tåmpl`ria poate fi echipat` \n func]ie de necesit`]i, asigurånd, pe lång` protec]ia la foc [i/sau etan[eitatea la fum, [i anumite clase de siguran]` \mpotriva efrac]iei sau realizarea de variante pentru ie[iri de urgen]` ori c`i de evacuare, precum [i posibilitatea de automatizare a acestora pentru a putea fi integrate \n sistemul de management centralizat al cl`dirii. |n cazul tåmpl`riei din aluminiu, putem afirma \n prezent c` Schüco dispune de o gam` variat` de produse cu ajutorul c`rora se pot realiza u[i [i vitrine care \ndeplinesc cerin]e de protec]ie la foc, \ncepånd de la etan[eitate pe o durat` de 30 de minute pån` la etan[eitate [i izolare pe o durat` de 90 de minute.

Avånd ca baz` sistemul de u[i [i compartiment`ri interioare cu propriet`]i de etan[eitate la fum ADS 65.NI SP [i plecånd de la ideea de optimizare a materialelor utilizate \n cadrul sistemelor de tåmpl`rie \n vederea flexibilit`]ii [i a reducerii stocurilor prelucr`torilor, dar [i a gre[elilor posibile, Schüco a dezvoltat un nou sistem de u[i etan[e la foc 30 de minute, respectiv ADS 65.NI FR 30, dar [i o serie potrivit` pentru compartiment`ri

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 27

27 Impuls

interioare, f`r` propriet`]i de protec]ie \mpotriva fumului sau a focului, respectiv ADS 65.NI, toate acestea fiind perfect compatibile.

Astfel, cu o singur` serie de profile, se pot realiza trei variate constructive cu propriet`]i diferite, dar cu acela[i design exterior. |n plus, aceste profile au avantajul unui nut multifunc]ional care permite montajul u[or al feroneriei, prin clipsare, aceasta din urm` fiind dotat` cu elemente de montaj cu prindere rapid` [i sigur` \n nutul multifunc]ional.

Stabilitatea profilelor extrudate, neizolate, de 65 mm adåncime, face posibil`, realizarea cu sistemul ADS 65. NI SP (NI = neizolat, SP = protec]ie la fum) a u[ilor etan[e la fum, cu dimensiuni maximale ale pasajului de trecere de 1400 x 2988 mm \n cazul u[ilor \ntr-un canat [i de 2820 x 2988 mm \n cazul u[ilor \n dou` canaturi, ce pot fi echipate cu balamale cu prindere \n fal], din aluminiu sau inox, cu amortizoare aplicate sau integrate \n profil, sisteme de control acces sau de evacuare \n caz de panic` dar [i a elementelor de siguran]` \mpotriva efrac]iei. |n cazul sistemului ADS 65.NI FR 30 (FR = rezistent la foc) se pot executa u[i etan[e la foc, E 30, cu dimensiuni ale pasajului de trecere de pån` la 1400 x 2488 mm \ntr-un canat [i de 2820 x 2488 mm \n cazul u[ilor \n dou` canaturi, dar [i compartiment`ri interioare vitrate cu o \n`l]ime maxim` de pån` la 3100 mm.

Sistemul ADS 80 FR 30 este de asemenea un sistem pentru u[i [i compartiment`ri interioare cu propriet`]i de protec]ie la foc, care \ndepline[te condi]iile de etan[eitate [i izolare de 30 de minute, EI 30, sau etan[eitate [i izolare din considerente de radia]ie pentru aceea[i durat` de timp, EW 30. {i \n cazul acestei serii se poate vorbi despre avantajul nutului multifunc]ional pentru montajul feroneriei, dar [i de posibilitatea echip`rii u[ilor \n conformitate cu cerin]ele cl`dirii, o gam` complex` de feronerie fiind disponibil` \n acest scop.

Adåncimea de montaj de 80 mm a profilelor extrudate precum [i structura acestora le confer` un grad mare de stabilitate, care d` posibilitatea realiz`rii u[ilor cu dimensiuni maxime ale pasajului de trecere de 1400 x 2988 mm, \n cazul u[ilor \ntr-un canat [i de 2820 x 2988 mm, \n cazul u[ilor \n dou` canaturi, dar [i a compartiment`rilor interioare vitrate cu o \n`l]ime maxim` de pån` la 4500 mm.

Pentru a r`spunde cerin]elor de protec]ie la foc pe o durat` de 60 de minute, Schüco a utilizat acelea[i profile multicamerale de 80 mm adåncime, f`r` a se mai baza de aceast` dat` pe curen]ii de aer din interiorul camerelor profilelor, umplånd aceste camere cu materiale cu propriet`]i de rezisten]` la foc. ADS 80 FR 60

reprezint` astfel o nou` variant` constructiv` de tåmpl`rie etan[` [i izolat` la foc 60 de minute EI 60, cu care se pot realiza u[i cu pasajul de trecere de 1400 x 2488 mm \n cazul u[ilor \ntr-un canat, de 2820 x 2488 mm \n cazul u[ilor \n dou` canaturi, precum [i compartiment`rilor vitrate cu o \n`l]ime maxim` de pån` la 4000 mm. De asemenea, acestea pot fi echipate \n func]ie de cerin]e, oferind posibilitatea de cuplare \n sistemul de automatizare al cl`dirilor.

Pe lång` nevoia de siguran]`, \n cazul elementelor vitrate cu propriet`]i de protec]ie la foc, un alt aspect care trebuie avut \n vedere este [i designul. |n cazul seriei Firestop T90/F90, putem vorbi despre o combina]ie optim` \ntre siguran]`, func]ionalitate [i design. Cu aceast` serie se pot realiza u[i cu pasajul de trecere de pån` la 1312 x 2493 mm \ntr-un canat, de maxim 2648 x 2493 mm \n dou` canaturi [i compartiment`ri cu \n`l]imea maxim` de pån` la 4500 mm, etan[e [i izolate la foc 90 minute, EI 90 prin utilizarea unui profil cu adåncime de montaj de 105 mm [i o l`]ime vizibil` de la 66 mm.

Toate variantele constructive descrise mai sus sunt agrementate \n Romånia [i pot fi livrate de Alukönigstahl, ca elemente finite, vitrate, echipate conform cerin]elor specifice fiec`rei cl`diri \n parte.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 28

Instala]ie fotovoltaic` destinat` iluminatului exterior Text: Teodor Bohateret, Alukönigstahl

Deja am \nceput s` ne obi[nuim cu existen]a panourilor solare pe acoperi[urile caselor. Dar acesta nu este singurul mod posibil pentru fixarea colectoarelor fotovoltaice.

Montajul pe fa]ada cl`dirii este simplu, ingenios [i eficient.

Panourile fotovoltaice cu celule amorfe au avantajul c` puterea lor nu este influen]at` de orientarea spre soare, ele func]ionând cu acela[i randament [i la lumin` difuz`.

Instala]ia din imagine se afl` \ntr-un cartier reziden]ial din Bucure[ti [i s-a f`cut pe cl`dire, dup` finalizarea construc]iei. Pe fa]ad` au fost montate 4 module fotovoltaice amorfe Schüco MPE ALO1, de 90W fiecare, amplasate vertical, un regulator de \nc`rcare pentru a proteja bateriile de supratensiune [i pentru a

\mpiedica fenomenul de \nc`rcare invers`, doi acumulatori sta]ionari pentru a \nmagazina energia electric` produs` ziua [i ce urmeaz` s` fie consumat` pe timp de noapte [i un invertor pentru a transforma curentul continuu din baterii \n curent alternativ.

Re]eaua a fost conceput` \n curent alternativ [i nu \n curent continuu, invertorul poate lipsi \n acest caz, pentru a l`sa loc conect`rii [i altor consumatori casnici \n viitor. |n completarea instala]iei a mai fost folosit [i un senzor de lumin` pentru deschiderea \n mod automat a circuitului pe timp de noapte [i \nchiderea lui \n timpul zilei. Astfel, \ntreaga instala]ie fotovoltaic` alimenteaz` 10 l`mpi de gr`din`, ce consum` 15W fiecare.

Acesta este un exemplu simplu pentru producerea energiei electrice din resurse refolosibile, aflat la îndemåna oricui.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

29 Impuls

Page 29

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 30

Off Road Mure[ Trophy Edi]ia a IX-a Text/Foto: Off Road Club Mure[

entru al nou`lea an consecutiv, pasiona]ii sporturilor cu motor [i \n special ai competi]iilor de off-road au avut parte de un spectacol deosebit. Este vorba de o nou` edi]ie a Off Road Mure[ Trophy, un eveniment care a devenit tradi]ional pentru municipiul Tårgu-Mure[ [i jude]ul Mure[. |ntre 9 [i 12 iunie, \n zona localit`]ilor Câmpu Cet`]ii [i Eremitu, cei mai buni competitori din ]ar`, dar [i de peste hotare s-au \ntrecut pentru premiile puse \n joc.

Competi]ia de la Tårgu-Mure[ a reprezentat a II-a etap` a edi]iei din acest an a Campionatului Na]ional de Off-Road, organizat sub egida FRAS (Federa]ia Român` de Automobilism Sportiv).

La competi]ia de la Mure[ s-au \nscris peste 60 de echipaje la cele 3 sec]iuni: extrem, standard [i open.

Vremea i-a pus la grea \ncercare pe organizatorii evenimentului, dar mai ales pe concuren]i. Cum, plastic se exprima cineva, råndurile de haine schimbate de ace[tia au fost „f`r` num`r”. Dar, l`sånd la o parte adrenalina [i curajul generat de aceasta, perseveren]a [i tenacitatea de care au dat dovad` concuren]ii, spiritul sportiv [i de fair-play pe care l-au demonstrat ajutåndu-se unii pe al]ii \n momentele dificile ale competi]iei (nu pu]ine la num`r) dovede[te c`, indiferent de condi]iile de desf`[urare, automobilismul off-road este un sport frumos, colegial [i de fiecare dat` plin de surprize.

P

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 31

31 Impuls

Iat` [i rezultatele \nregistrate: Clasa Extrem La clasa Extrem, competi]ia a fost cå[tigat` de echipajul cu num`rul de concurs 3, format din Istvan Fiko [i Istvan Miko, urmat \n clasament de cuplul Sorin Venczel – Felix Serseniuc, podiumul fiind completat de echipajul Robert Tutuianu – Dan Coroama.

Cu victoria de la Cåmpul Cet`]ii, Istvan Fiko a trecut pe prima pozi]ie a clasamentului general, profitånd [i de abandonul lui Costel C`[uneanu (cå[tig`torul rundei inaugurale a campionatului de la Gura Humorului) din cauza unor probleme tehnice.

Clasa Open La clasa Open, trofeul a fost adjudecat de Gabriel Regep [i Bogdan Milea, echipajul cu num`rul 14, ace[tia fiind urma]i de c`tre Sorin Miron [i Radu Chelaru (echipajul numarul 15). Pe locul al treilea s-au clasat Nicolae S\rbu [i Sorin Titu.

Clasa Standard Pe prima pozi]ie de la clasa Standard s-au clasat Mihai Turcu [i Levente Pal, ace[tia fiind urma]i de c`tre Andrei Chirte[ [i Aurel Chirte[, \n timp ce Radu Alin [i Pal Attila au completat podiumul.

Dincolo de latura spectaculoas` a acestui sport, organizatorul OffRoad Club Mure[ \[i propune s` men]in` [i s` cultive spiritul de fair-play, respectul pentru mediul \nconjur`tor [i dragostea pentru natur`.

La finalul edi]iei din acest an Clubul OFF-ROAD CLUB MURE{ dore[te s` mul]umeasc` tuturor concuren]ilor care au luat parte la OFF-ROAD MURE{ TROPHY 2011.

Totodat`, mul]umiri [i celor care au ajutat la organizarea acestei competi]ii – \n primul rånd sponsorilor, f`r` de care nu s-ar fi putut men]ine nivelul [i standardele cu care \ntrecerea de la TårguMure[ [i-a obi[nuit participan]ii.

Mul]umiri tuturor arbitrilor care au r`bdat cu stoicism \n ploaie [i frig pån` ce a trecut [i ultimul concurent pe la ei.

Clubul sportiv OFF-ROAD CLUB MURE{ \i a[teapt` pe iubitorii de adrenalin` [i la competi]iile urm`toare, \n toamn` fiind programat TRIALUL BOBOCILOR, iar \n 2012 edi]ia aniversar` OFF-ROAD MURE{ TROPHY – 10 ANI.

aks 8

9/21/11

10:10 AM

Page 32