Buletin Informativ Quo Vadis nr 3 2009

An XI, Nr. 63, Nr. 4, iulie 2009

• AMSPPR APĂRĂ DREPTURILE LEGALE ALE MEMBRILOR CMDR

• AMSPPR CONTESTĂ NEACREDITAREA EMC A CONGRESULUI

• MĂSURI FISCALE PENTRU SRL-URI

www.dental.ro

SUMAR BULETIN INFORMATIV NAŢIONAL STOMATOLOGIA PRIVATĂ QUO VADIS 3 / Iulie 2009

A. CMDR

A.1. Invitaţie întâlnire AMSPPR CMDR

A.2. Plângere prealabilă privind revocarea Deciziei nr. 5 / 2008 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale CMDR, astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 12 / 2009 şi implicit a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale CMDR

A.3. Plângere prealabilă privind revocarea propriilor acte care stau la baza refuzului nejustificat de a soluţiona cererea de creditare a Congresului Internaţional De Medicină Dentară organizat de AMSPPR / primul congres internaţional de endodonţie al ARE – Bucureşti, Centrul de Conferinţe Rin, 18 – 21 martie 2009 B.

GUVERNUL ROMÂNIEI

B.1. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale C. UNIUNEA EUROPEANĂ

C.1. Normele Consiliului Europei privind libertatea de expresie şi de informare

2

anul XI • nr. 63 • nr. 3 • iulie 2009 COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Dr. Dan F. Grigorescu Dr. Mihai Gornicioiu Dr. Andrea Kovacs Dr. Bogdan Popescu Dr. Bogdan Şerbănescu Dr. Ştefan Ioan Stratul Dr. Rodica Tudericiu Dr. Horia M. Tozlovanu Dr. Radu Ţepordei Redacţia Secretar tehnic - Anamaria A. Capotescu Secretar general de redacţie - Dr. Vlad C. Deac Redactor şef – dr. Voicu A. David Contacte directe Sediul central: Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 Tel./Fax 021 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Redacţia: AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2 cod 310029 Arad, jud Arad Tel. / Fax: 0257-206.180 e-mail: redactie@dental.ro Grafică şi tipar:

tel.: 0368 10.10.40 www.printings.ro

Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă.

Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - Bucureşti - Româna.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

1

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

U.N.B.R BAROUL BUCUREŞTI CABINET DE AVOCAT „MIHAI LUCIANA ANTOANINA” Str. Valeriu Branişte nr. 56, Bl. 5, Sc.A, Et. 2, Ap. 6, sector 3 – Bucureşti Tel./Fax.: +40213217882; e-mail: lucianamihai@gmail.com Către: Biroul Executiv Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România În atenţia dlui. prof. dr. Augustin Mihai, preşedinte CMDR Stimate domnule preşedinte, Subscrisa Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, (A.M.S.P.P.R.), reprezentată de dr. Dan Florin Grigorescu, preşedinte, cu sediul în Bucureşti, str. Voroneţ nr. 3, bl. D4, sc. 1, ap. 1, sector 3, persoană juridică română în temeiul Sentinţei civile nr. 1822 din 2 iunie 1990, pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti, înregistrată în Registrul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor sub nr. 1323/A/1990, având C.F.: 5330891, prin Av. Mihai Luciana Antoanina, în temeiul art. 7 alin. 1 şi 1¹ din L. nr. 554 / 2004, legea contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ca demers al procedurii prealabile, formulăm prezenta PLÂNGERE PREALABILĂ privind REVOCAREA DECIZIEI nr. 5 / 2008 PENTRU ADOPTAREA REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII COMISIILOR DE DISCIPLINĂ ALE CMDR, astfel cum a fost modificată prin DECIZIA nr. 12 / 2009 şi implicit a REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII COMISIILOR DE DISCIPLINĂ ALE CMDR,

2

pentru următoarele considerente: I. Cu privire la situaţia de fapt De la momentul adoptării noului Regulament de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină ale CMDR, drepturile subscrisei sunt vătămate în mod repetat prin utilizarea acestui act normativ în mod abuziv şi discreţionar împotriva unor persoane care au deopotrivă calitatea de membru al CMDR, respectiv membru al AMSPPR. În conformitate cu prerogativele statutare, AMSPPR promovează şi reprezintă interesele membrilor săi şi îi reprezintă pe aceştia în faţa autorităţilor centrale locale, asumându-şi şi promovând valorile medicinii dentare de practică privată.

AMSPPR este înfiinţată ca asociaţie profesională (persoană juridică de drept privat) în baza L. nr. 21 / 1924 şi funcţionează actualmente în conformitate cu prevederile O. G. nr. 26 / 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Datorită faptului că cinci persoane membre AMSPPR (patru dintre acestea având funcţii de conducere atât în Consiliul director naţional al AMSPPR, cât şi în Biroul executiv central, respectiv judeţean de la nivelul CMDR, respectiv al Colegiului medicilor dentişti Arad şi Bihor) au fost sancţionaţi disciplinar în mod nelegal, abuziv şi discreţionar în baza acestui act normativ emis şi adoptat cu încălcarea principiului legalităţii, subscrisa este legitimată să întreprindă toate demersurile legale care să conducă la înlăturarea actului normativ nelegal evocat din circuitul juridic, cât şi la repararea prejudiciului suportat de membrii săi, victime ale abuzurilor comise prin aplicarea prevederilor respectivului regulament.

II. Cu privire la obiectul petiţiei – nelegalitatea actului normativ evocat – învederăm aspecte (fără a pretinde un caracter exhaustiv) pentru care se impune revocarea sa Este o chestiune de necontestat faptul că orice act administrativ este adoptat pe baza şi în vederea executării legii, iar legalitatea unui act administrativ de autoritate (individual sau normativ) se apreciază în raport cu normele legale incidente în materie. În cazul de faţă avem în vedere: - L. nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în speţă, Titlul XIII – Exercitarea profesiei de medic dentist. Organizarea şi funcţionarea CMDR; - Regulamentul de organizare şi funcţionare a CMDR; - L. nr. 554 / 2004, legea contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; care, în mod obligatoriu, se completează cu normele legale generale şi cu aplicarea principiilor de drept.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

Prin raportare la normele legale incidente învederăm atât motive de nelegalitate, cât şi de inoportunitate, astfel: - Art. 9 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiliilor de disciplină ale CMDR prevede următoarele sancţiuni disciplinare: a) mustrare, b) avertisment, c) vot de blam, d) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medico-dentare pe o durată de la o lună la şase luni, e) interdicţia de a mai candida şi de a mai face parte din organele de conducere, până la radierea sancţiunii, pentru cele prevăzute la lit. b), c) şi d), f) retragerea calităţii de membru al CMDR. În baza art. 531 alin. 1 din secţiunea a 6-a a Titlului XIII din L. nr. 95 / 2006, „Răspunderea disciplinară” sunt prevăzute în mod expres şi limitativ sancţiunile disciplinare, astfel: a) mustrare, b) avertisment, c) vot de blam, d) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medico-dentare pe o perioadă de la o lună la 6 luni, e) retragerea calităţii de membru al CMDR. Aceleaşi sancţiuni sunt reiterate şi în ROF al CMDR, art. 92.

Iinterdicţia de a mai candida şi de a mai face parte din organele de conducere ale CMDR până la radierea sancţiunii, apare stipulat ca sancţiune disciplinară numai în Regulamentul comisiilor de disciplină ale CMDR. Acest articol, art. 9 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale CMDR, introduce în mod nepermis dpdv al tehnicii legislative, încă o sancţiune, şi anume interdicţia de a mai candida şi de a mai face parte din organele de conducere, până la radierea sancţiunii pentru cele prevăzute la lit. b, c şi d.

Nelegalitatea aplicării acestei sancţiuni rezidă într-o chestiune de neconstituţionalitate în esenţă, căci printr-un regulament se adaugă în mod nepermis la lege, prevalând astfel de dispoziţii în detrimentul celor legale.

- Potrivit legii, art. 532 alin. 5 din L. nr. 95 / 2006, regulamentul de organizare şi funcţionare al CMDR prevede procedura judecării abaterilor, alegerea membrilor comisiilor de disciplină, durata mandatului acestora, încetarea mandatului.

ROF al CMDR prevede aceste aspecte în art. 90 – 117 dar se pare că a fost nevoie şi de un „regulament la regulament”, adică cel comisiilor de disciplină, care cu încălcarea esenţială a legii dar şi a propriului ROF, adaugă sancţiuni într-o materie în care normele sunt de strictă aplicare şi nu pot fi extinse prin interpretare deoarece avem în vedere materia incapacităţilor civile cu privire la o persoană, în speţă, medicul dentist, membru al CMDR. - Pe această linie a lacunei de regularitate normativă se înscriu şi prevederile art. 9 lit. g) din Regulament, potrivit cărora sancţiunile vor avea termenele prevăzute de lege.

Nelegalitatea acestei prevederi constă tocmai în faptul că nici art. 534 din L. nr. 95 / 2006 şi nici art. 94 din ROF al CMDR nu prevăd vreun termen cu privire la radierea acestei sancţiuni deoarece sancţiunea însăşi nu este prevăzută de lege şi nici de regulament.

Aşadar a pretinde că se aplică termenul legal este fie o chestiune de rea-credinţă, fie de incapacitatea autorităţii emitente de a emite acte normative care să poată fi aplicate, cu respectarea principiilor de drept şi tehnică legislativă.

- Art. 10 alin. 1 lit. b, respectiv art. art. 11 din Regulamentul comisiilor de disciplină vehiculează noţiunea de complete de judecată într-o manieră care excede domeniul acţiunilor disciplinare, astfel forul respectiv se subrogă instanţelor judecătoreşti, ceea ce este de natură să încalce prevederile art. 21 din Constituţia României revizuită (accesul liber la justiţie), dar şi prevederile art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului (dreptul la un proces echitabil).

- Susceptibile de a încălca aceleaşi prevederi de ordin constituţional, respectiv european, sunt şi acele prevederi din Decizia nr. 5 / 2008, modificată prin Decizia nr. 12 / 2009 a CMDR, respectiv din Regulamentul comisiilor de disciplină, care se referă la componenţa acestor comisii.

Prezenţa membrilor BEN, (care eventual au şi sesizat comisia), în completul de judecată încalcă principii fundamentale de drept creând premisele savârşirii unor abuzuri şi a aplicării în discreţionar a legii.

Anexa nr. 2 la Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale CMDR cuprinde componenţa acesteia, ce constă în 7 membri, dintre care unul (dna. dr. Delia Barbu) este şi membru al BEN, vicepreşedinte al CMDR. Prin Decizia nr. 12 / 2009 a CMDR, componenţa comisiei superioare de disciplină a fost modificată în sensul numirii a încă unui membru al BEN (în persoana dlui. prof. dr. Alexandru Bucur) şi înlocuirea preşedintelui comisiei.

Este inadmisibil ca o persoană să ocupe atât funcţia de acuzator, cât şi de judecător, având în vedere atribuţiile ce revin BEN în conformitate cu dispoziţiile legale.

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

3

4

Prin aceasta sunt încălcate principii fundamentale de drept intern dar şi european, în condiţiile în care prin modalitatea de a se autodefini prin lege şi regulamentele interne completul de judecată respectiv (după cum se autointitulează) judecă după o procedură reglementată şi aplică sancţiuni ce se repercutează în mod direct asupra unei persoane, subiect de drepturi şi obligaţii.

- Potrivit art. 24 alin. 4 din Regulamentul comisiilor de disciplină împotriva deciziei comisiei superioare de disciplină medicul sancţionat va putea formula acţiune în anulare, conform art. 101 alin. 2 din ROF, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului dublului grad de jurisdicţie şi a normelor speciale legale.

Atât legea, ROF al CMDR cât şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a acivităţii comisiilor de disciplină prevăd competenţa comisiei superioare de disciplină de a judeca contestaţiile împotriva deciziilor adoptate de comisiile teritoriale de disciplină.

Aşadar raportul dintre cele două niveluri este de cel de instanţă de judecată şi instanţă de control judiciar.

Cu încălcarea prevederilor art. 532 din L. nr. 95 / 2006 şi a celorlalte prevederi regulamentare, art. 30 raportat la art. 32 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a acivităţii comisiilor de disciplină introduce o normă derogatorie potrivit căreia medicul dentist membru al organelor de conducere ale colegiului naţional sau colegiilor teritoriale este judecat (în primă şi ultimă instanţă) de comisia superioară de disciplină.

Controlul judiciar se poate exercita numai pe calea acţiunii în anulare introdusă la instanţa de contencios administrativ a tribunalului de pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea medicul care a primit o sancţiune disciplinară.

Rezultă fără echivoc faptul că persoana care deţine calitatea de membru al organelor de conducere ale colegiului naţional sau colegiilor teritoriale este privat de un nivel judiciar la nivel intern, în cadrul propriului ordin profesional şi va fi forţat să externalizeze deîndată acţiunea disciplinară instanţei de judecată, în şedinţă publică, cu toate consecinţele ce derivă din procedura contencioasă.

- Modalitatea de desfăşurare a aşa-numitei proceduri de judecată în cazul membrilor sancţionaţi disciplinar a avut loc cu încălcarea principiului dreptului la apărare şi a principiului egalităţii de arme.

Ceea ce este posibil numai datorită modului în care a fost conceput şi redactat acest regulament. În faţa oricărei instanţe, în cadrul oricărei proceduri orice persoană dar mai ales una acuzată de comiterea unor fapte cu vinovăţie are dreptul la apărare prin avocat ales sau numit din oficiu.

Din cunoştiinţele noastre persoanelor anchetate disciplinar le-a fost refuzat dreptul de a fi asistat de avocat. Regimul juridic aplicat nu a fost aceleaşi pentru toate părţile implicate, avocatul CMDR putând fi prezent pe parcursul derulării procedurilor.

Numai din acest considerent rezultă fără echivoc nelegalitatea acestui regulament şi pe cale de consecinţă nelegalitatea deciziilor adoptate în temeiul său, decizii viciate atât ca formă, cât şi ca fond.

Lipsa unei prevederi care să stipuleze comunicarea tuturor pieselor dosarului şi a unor prevederi clare cu privire la procedura de redactare a procesului-verbal reprezintă o încălcare a principiului egalităţii de arme, atât în cadrul desfăşurării acţiunii disciplinare propriu-zise, cât şi în cadrul acţiunii în instanţă, unde va trebui ca piesele dosarului să fie cerute prin intermediul instanţei.

- Raportat la modul în care s-a aplicat acest regulament rezultă că s-a încălcat principiul neretroactivităţii legii.

Mai mult chiar, în această sferă sunt incidente sancţiuni prevăzute în legătură cu norme de drept administrativ, materie pentru care este incidentă instituţia legii celei mai favorabile (ca şi în dreptul penal) şi nicidecum a celei mai puţin favorabile.

Din ceea ce cunoaştem, dispoziţiile respectivului regulament al comisiilor de disciplină s-au aplicat pentru fapte pretins a fi fost săvârşite de către medicii sancţionaţi înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului comisiilor de disciplină. Menţionăm că data intrării în vigoare este data de 20 mai 2008. În drept, dispoziţiile art. 7 şi următoarele din L. nr. 554 / 2004. În cazul în care nu veţi răspunde în termen legal prezentei, urmează să ne adresăm instanţei competente pentru valorificarea drepturilor încălcate şi repararea prejudiciilor create prin adoptarea şi aplicarea acestui act normativ nelegal şi inoportun.

Anexăm în copie la prezenta: - decizia nr. 5 / 2008 a CMDR; - decizia nr. 12 / 2009 a CMDR; - regulamentul comisiilor de disciplină; - împuternicire avocaţială.

A.M.S.P.P.R. prin Av. Mihai Luciana Antoanina

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

U.N.B.R BAROUL BUCUREŞTI CABINET DE AVOCAT „MIHAI LUCIANA ANTOANINA” Str. Valeriu Branişte nr. 56, Bl. 5, Sc.A, Et. 2, Ap. 6, sector 3 – Bucureşti Tel./Fax.: +40213217882; e-mail: lucianamihai@gmail.com

Către: Biroul Executiv Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România În atenţia dlui. prof. dr. Augustin Mihai, preşedinte CMDR Stimate domnule preşedinte, Subscrisa Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, (A.M.S.P.P.R.), reprezentată de dr. Dan Florin Grigorescu, preşedinte, cu sediul în Bucureşti, str. Voroneţ nr. 3, bl. D4, sc. 1, ap. 1, sector 3, persoană juridică română în temeiul Sentinţei civile nr. 1822 din 2 iunie 1990, pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti, înregistrată în Registrul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor sub nr. 1323/A/1990, având C.F.: 5330891, prin Av. Mihai Luciana Antoanina, în temeiul art. 7 alin. 1 şi 7 coroborat cu art. 2 alin. 2 din L. nr. 554 / 2004, legea contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ca demers al procedurii prealabile, formulăm prezenta PLÂNGERE PREALABILĂ privind REVOCAREA PROPRIILOR ACTE CARE STAU LA BAZA REFUZULUI NEJUSTIFICAT DE A SOLUŢIONA CEREREA DE CREDITARE A CONGRESULUI INTERNAŢIONAL DE MEDICINĂ DENTARĂ ORGANIZAT DE AMSPPR / PRIMUL CONGRES INTERNAŢIONAL DE ENDODONŢIE AL ARE – BUCUREŞTI, CENTRUL DE CONFERINŢE RIN, 18 – 21 MARTIE 2009 pentru următoarele considerente: I. Cu privire la situaţia de fapt Subscrisa AMSPPR este înfiinţată ca asociaţie profesională (persoană juridică de drept privat) în baza L. nr. 21 / 1924 încă din 1990 şi funcţionează actualmente în conformitate cu prevederile O.G. nr. 26 / 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare. În baza Statutului AMSPPR aceasta are ca obiectiv principal perfecţionarea profesională continuă organizarea unor activităţi de Educaţie Medicală Continuă.

Cu o tradiţie de 18 ani, organizat anterior instituirii obligaţiei legale de perfecţionare profesională continuă, Congresul ştiinţific anual al AMSPPR este de mult o manifestare la care participă personalităţi de renume din ţară şi din străinătate, aşteptată cu interes de medicii dentişti membri sau nemembri ai asociaţiilor organizatoare.

De la momentul instituirii reglementărilor în materia educaţiei medicale continuă (numită în continuare abreviat EMC), AMSPPR a beneficiat de statutul de asociaţie profesională acreditată ca furnizor de EMC, răspunzând astfel unei nevoi generale a medicilor dentişti de a-şi îndeplini obligaţia legală de a urma forme de EMC – art. 510 din L. nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Congresul organizat în acest an în parteneriat cu ARE, manifestare ce s-a desfăşurat sub egida EROFDI ca parte a programului acestora de formare profesională continuă, deşi a cuprins teme ştiinţifice de interes major mai ales în domeniul endidonţiei, cuprinzând nume de prestigiu internaţional, a căror recunoaştere este de necontestat cât şi o largă participare a medicilor dentişti, nu a fost creditat de către CMDR prin comisia de specialitate nici până la data redactării prezentei.

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

5

6

Menţionăm că cererea de creditare a Congresului împreună cu celelalte piese ale dosarului au fost depuse în termen şi cu respectarea condiţiilor impuse de reglementările în domeniu, după cum rezultă din documentele depuse la dosar. „Calitatea profesional-ştiinţifică a congresului” cât şi „valoarea invitaţilor străini” au fost recunoscute in terminis chiar de către conducerea CMDR ( v. Adresa nr. 584 / 06.03.2009) care însă sugerează în mod nelegal şi nefondat ca subscrisa să „modifice statutul de organizator, eventual pe numele Societăţii Române de Stomatologie, care este acreditată.”

Subliniem că subscrisa a fost acreditată ca furnizor de EMC şi pe anul 2009 şi atragem atenţia asupra modului abuziv în care CMDR înţelege să acţioneze cu nerespectarea dispoziţiilor în materie dar şi a principiilor fundamentale care stau la baza funcţionării unei entităţi care acţionând ca ordin profesional este asimilată unei autorităţi ce funcţionează în regim de putere publică.

Refuzul de a credita congresul anual al AMSPPR contravine propriilor obligaţii legale ale CMDR în raport cu atribuţiile ce i-au fost conferite prin lege, împiedicând accesul medicilor dentişti la manisfestări ştiinţifice care ar fi trebuit să fie cuantificate în credite EMC. Mai mult chiar, CMDR se insinuează în viaţa internă a asociaţiilor profesionale încălcând dreptul constituţional de asociere iar acreditarea furnizorilor de EMC ori creditarea formelor de EMC se dispun ori se refuză a se dispune în mod discreţionar, în absenţa unor criterii obiective.

II. Cu privire la dispoziţii legale şi normative încălcate prin refuzul nejustificat de a soluţiona cererea de creditare a congresului (fără a pretinde un caracter exhaustiv) Decizia de a credita ori de a refuza creditarea unei manifestări ştiinţifice de EMC se supune aceloraşi rigori ale legii în materia actelor administrative, condiţia esenţială fiind acea că un act administrativ este adoptat pe baza şi în vederea executării legii, iar legalitatea unui act administrativ de autoritate (individual sau normativ) se apreciază în raport cu normele legale incidente în materie.

Creditarea oricărei manifestări ştiinţifice în domeniul medicinii dentare este de competenţa ordinului profesional în domeniu, respectiv Colegiul Medicilor Dentişti din România (CMDR), care în raport cu actele normative incidente, este ţinut de obligaţia de a emite o decizie şi a o comunica solicitantului (în baza unei proceduri similare cu cea privind emiterea unui aviz). În absenţa unei decizii motivate comunicate solicitantului suntem în prezenţa unui refuz nejustificat de a soluţiona cererea, manifestat cu exces de putere din partea autorităţii administrative competente, respectiv CMDR. Actele normative ce constituie baza legală în materie sunt: 1. Legea nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CMDR; 3. Regulamentul de educaţie medicală continuă a CMDR, parte a Deciziei nr. 9 / 2008 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti, 4. L. nr. 554 / 2004, legea contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; care, în mod obligatoriu, se completează cu normele legale generale şi cu aplicarea principiilor de drept.

Prin raportare la normele legale incidente învederăm atât motive de nelegalitate, cât şi de inoportunitate, astfel: - Legea nr. 95 / 2006 conţine numai prevederi de ordin general în baza cărora CMDR are atribuţii în domeniul formării profesionale în sensul că iniţiază şi promovează împreună cu alte organizaţii forme de educaţie medicală continuă (EMC) şi urmăreşte realizarea orelor de EMC necesare reavizării periodice a calităţii de membru al CMDR, în conformitate cu prevederile art. 502 alin. 2, lit. d şi e.

Art. 525 lit. j din Legea nr. 95 / 2006 stipulează printre atribuţiile Consiliului naţional al CMDR şi cea de a stabili sistemul de EMC pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a medicilor dentişti.

Obligaţia de perfecţionare prin cursuri EMC este prevăzută în art. 510 din L. nr. 95 / 2006.

Din parcurgerea acestor norme legală rezultă că reglementarea prin lege a domeniului EMC în mediStomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

cina dentară este strict generală, dar se desprinde cu valoare de principiu faptul că obligaţiei legale ce revine medicilor de a se perfecţiona profesional îi corespunde obligaţia ordinului profesional de a institui cadrul de desfăşurare a formelor de EMC, urmărind ca întreaga activitate în domeniu să se desfăşoare cu respectarea legii.

Sub nicio formă dispoziţiile în materie nu pot fi interpretate în sensul îngrădirii accesului medicilor dentişti la manifestări ştiinţifice de EMC, astfel cum a acţionat în fapt CMDR refuzând soluţionarea cererii de creditare a congresului AMSPPR. - În temeiul legii este adoptat Regulamentul de organizare şi funcţionare a CMDR, care este act intern ce reglementează cadrul organizatoric al CMDR ca ordin profesional.

Subliniem că niciun act decizional intern al CMDR nu poate fi adoptat decât în baza şi în limitele legii speciale, L. nr. 95 / 2006, având la rândul său regim juridic de act administrativ.

Potrivit art. 7 lit. c din Regulamentul de organizare şi funcţionare (abreviat ROF) al CMDR, acesta exercită atribuţiile de autoritate publică şi profesională şi în domeniul EMC. Art. 35 lit. j din acelaşi Regulament prevede ca atribuţie a Consiliului naţional al CMDR stabilirea sistemului de credite de educaţie medico-dentară continuă pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a medicilor dentişti.

La art. 51 din ROF al CMDR se stipulează că departamentul de educaţie medicală continuă (din cadrul comisiei de specialitate), elaborează programul naţional de EMC, realizează grila de creditare a manifestărilor profesional-ştiinţifice şi stabileşte perioada unui ciclu de educaţie medicală continuă, precum şi totalul de credite necesare fiecărui medic dentist pentru reavizarea periodică a certificatului de membru al CMDR. Grila de creditare nu a fost realizată nici astăzi, la aptoape doi ani de la intrarea în vigoare a ROF! - Decizia nr. 9 / 2008 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti defineşte în art. 2 EMC ca reprezentând totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de medicii dentişti în vederea îmbunătăţirii nivelului de cunoştiinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale, în scopul creşterii calităţii şi performanţei activităţii în domeniul medico-dentar.

Art. 3 alin. 1 din respectiva decizie prevede că activităţile de EMC sunt cuantificate prin unităţi de creditare, denumite credite de EMC. În art. 3 alin. 3 din decizia nr. 9 / 2008 a CMDR se stabileşte fără echivoc faptul că se acordă credite de EMC „pentru fiecare activitate unitară de pregătire profesională prin raportare la complexitatea şi la durata activităţii respective.”

Coroborate normele analizate, cu respectarea principiului ierarhiei normelor juridice, conduc la concluzia că acea grilă de creditare prevăzută de ROF şi care nu a fost realizată trebuie să conţină criterii obiective în baza cărora se acordă credite EMC unei manifestpări ştiinţifice în baza a două elemente fundamentale: 1. - valoarea ştiinţifică a comunicărilor prezentate în cadrul manifestării; 2. - perioada de timp în care decurge manifestarea ştiinţifică a cărei creditare se solicită.

Documentele anexate cererii de creditare demonstrează valoarea ştiinţifică cât şi durata fiecărei manifestări.

Cerinţa de a depune solicitarea cu cel puţin o lună înaintea evenimentului, astfel cum se stipulează la art. 9 alin. 2 a fost deasemenea îndeplinită de subscrisa.

- Reglementarea procedurii de creditare a unei manifestări ştiinţifice, respectiv de acreditare ca furnizor de EMC a unei entităţi juridice sunt prevăzute în Regulamentul de educaţie medicală continuă a CMDR, astfel cum a fost adoptat în baza Deciziei nr. 9 / 2008, privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti. În art. 1 din acest Regulament sunt prevăzute principalele forme de educaţie medicală continuă, (EMC), iar art. 2 stipulează că prin Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ şi Comisia de EMC, CMDR acreditează furnizorii de EMC conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Atragem atenţia că această referire la lege este lipsită de obiect datorită considerentelor evocate mai sus, şi anume absenţa prevederilor speciale din lege.

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

7

8

Ultimul paragraf din art. 2 prevede deja condiţia stabilirii unei sancţiuni pentru furnizorul de EMC, prin nerespectarea programului şi a conţinutului anunţat în cererea de creditare, ceea ce nu este cazul în speţă.

Art. 3 stabileşte care sunt furnizorii de EMC, printre care şi societăţile ştiinţifice medicale acreditate şi asociaţiile profesionale naţionale medicale acreditate, sub egida CMDR, de unde rezultă vocaţia subscrisei de a organiza congresul ştiinţific anual cu maximum 32 de credite – art. 3 alin. 1 lit. e, prima teză din Regulamentul de EMC al CMDR.

Art. 3 par. (2) prevede că EMC este susţinută de cadre didactice universitare (profesori, conferenţiari sau şefi de lucrari) ori medici recunoscuţi (medici primari sau doctori în ştiinţe medicale) pe plan intern sau internaţional, cu competenţă în domeniu şi acreditaţi anterior de Comisia de EMC si Comisia profesionalştiinţifică, învăţământ ale CMDR, pe baza de curriculum vitae, cu precizarea domeniului de specialitate.

În raport cu toate aceste prevederi rezultă că AMSPPR a îndeplinit condiţiile impuse.

Parcurgerea etapelor de creditare a manifestării a fost realizată de AMSPPR cu respectarea reglementărilor art. 7 şi 22 din Regulament.

Art. 12 prevede că nu se recunosc activităţile de EMC care nu respectă dispoziţiile regulamentului dar în cazul refuzului de a credita Congresul organizat de AMSPPR nu poate fi invocată niciuna dintre aceste dispoziţii ca fiind încălcată de organizator, mai ales în contextul în care lectorii sunt de prestigiu internaţional iar manifestarea propriu-zisă este parte a programului de educaţie profesională continuă a ERO – FDI.

În baza normelor legale şi regulamentare incidente se desprinde concluzia că raportat la situaţia de fapt nu se poate reţine vreo culpă în sensul încălcării prevederilor în materie de către AMSPPR în organizarea acestei manifestări ştiinţifice internaţionale.

În ceea ce priveşte pretinsa retragere a acreditării fără nicio notificare şi fără a anunţa AMSPPR prin comunicarea deciziei motivate, invocând un fapt ce nu poate fi sub nicio formă imputat asociaţiei naţionale, ci care priveşte situaţia unei filiale a AMSPPR (Filiala Banat), căreia la rândul său i s-a refuzat creditarea unei manifestări ştiinţifice, nu poate fi calificată decât ca măsură abuzivă şi nefundamentată legal.

Este de necontestat faptul că suntem în prezenţa unei situaţii în care una dintre părţile raportului juridic, CMDR, reprezintă autoritatea care are drept de apreciere, în baza competenţelor legale, putând adopta o soluţie din mai multe posibile dar nicio normă legală nu permite unei autorităţi în domeniu care exercită un serviciu public să acţioneze discreţionar, refuzând cu exces de putere creditarea unei manifestări ştiinţifice devenită deja de notorietate la nivel internaţional.

Nicio premisă de non-valoare nu planează asupra manifestării în speţă, motiv pentru care dreptul de apreciere asupra cererii de creditare s-a exercitat abuziv, discreţionar, cu exces de putare, provocând numai prejudicii, atât morale cât şi materiale.

Dreptul de apreciere este de neconceput în afara legii, ori modul în care a acţionat CMDR nu poate fi calificat decât ca depăşire a limitelor dreptului de apreciere deoarece prin refuzul creditării manifestării a încălcat nu doar dreptul subscrisei, persoană juridică de drept privat dar a încălcat dreptul medicilor dentişti de a se perfecţiona profesional acumulând credite EMC – tocmai un drept legal al celor pe care îi reprezintă şi serveşte, tocmai cei în al căror serviciu se află ca autoritate în domeniu.

Prin acest refuz nejustificat obligaţia acestora de a participa la forme de EMC a fost îngrădită, prejudiciind astfel însuşi dreptul de exercitare a profesiei de medic dentist, care poate fi suspendat în cazul în care nu se acumulează numărul minim de credite EMC. Este de neconceput ca autoritatea căreia îi revine obligaţia legală de a urmări realizarea orelor de EMC ce asigură formarea şi perfecţionarea profesională adecvată a medicilor dentişti tocmai pentru a furniza asistenţă medicală de calitate pacienţilor să refuze creditarea unei manifestări ştiinţifice de prestigiu internaţional, punând în pericol organizarea şi desfăşurarea formelor de EMC. În drept, dispoziţiile art. 7 raportat la art. 2 alin. 2 şi următoarele din L. nr. 554 / 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

În cazul în care nu veţi răspunde în termen legal prezentei, urmează să ne adresăm instanţei competente pentru valorificarea drepturilor încălcate şi repararea prejudiciilor create prin refuzul nejustificat de a soluţiona favorabil cererea subscrisei.

Precizăm totodată că prezentul demers nu trebuie interpretat ca inoportun în raport cu dialogul deja iniţiat între membri din conducerea celor două organizaţii pentru stingerea disputelor dar subscrisa acţionează ca atare în vederea conservării drepturilor ce îi sunt conferite prin lege. Mai mult chiar finalitatea demersului constă în vocaţia părţilor de a stinge conflictul fără a apela la instanţa de judecată, puterea de decizie în acest sens revenind autorităţii care are competenţa legală de a emite actul administrativ solicitat de subscrisa, condiţiile legale fiind îndeplinite.

Anexăm în copie la prezenta: - Cererea de creditare a congresului înregistrată sub nr. 168/12.02.2009; - Decizia CMDR de acreditare a furnizorilor de EMC 2009 din 20.12.2008; - Adresa AMSPPR nr. 19/30.01.2009; - Adresa CMDR nr. 347/09.02.2009; - Adresa AMSPPR nr. 29/06.03.2009 înaintată CMDR; - Adresa CMDR nr. 584/06.03.2009; - Adresa ERO-FDI nr. 16/06.03.2009; - Adresa ERO-FDI nr. 15/06.03.2009; - Împuternicire avocaţială.

A.M.S.P.P.R. prin Av. Mihai Luciana Antoanina

9

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiarfiscale Text în vigoare începând cu data de 16 aprilie 2009 REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 16 aprilie 2009.

Act de bază #B: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 Acte modificatoare #M1: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2009 Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1. #B

10

Luând în considerare actualul context internaţional, principalele caracteristici ale politicii bugetare în perioada următoare, care vor fi subordonate obiectivelor de susţinere a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei şi atingerii unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, având în vedere opiniile şi recomandările Comisiei Europene şi ale organismelor financiare internaţionale, referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare în sensul diminuării cheltuielilor curente de administrare şi alocarea cu prioritate a resurselor către proiecte cu efect multiplicator în economie care reprezintă principalul mijloc de limitare a ritmului de scădere economică şi de compensare parţială a reducerii activităţii din sectorul privat, pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să reducă volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I Rectificarea bugetară pe anul 2009 ART. 1 Bugetul de stat pe anul 2009, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.

18/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 şi nr. 121 bis din 27 februarie 2009, se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 2 (1) Influenţele asupra bugetului de stat pe anul 2009, detaliate la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe titluri, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Detalierea influenţelor asupra cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2009 pe titluri de cheltuieli şi pe ordonatori principali de credite este prevăzută în anexa nr.

2.

ART. 3 (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2009, stabilit conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut în anexa nr. 3/16/13b la bugetul Ministerului Finanţelor Publice, se majorează la venituri cu suma de 154.000 mii lei şi, în mod corespunzător, la Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

cheltuieli astfel: a) 94.000 mii lei la titlul “Cheltuieli de capital”, inclusiv pentru finanţarea modernizării punctelor de trecere a frontierei la standardele Schengen; b) 60.000 mii lei la titlul “Bunuri şi servicii”.

(2) În bugetul Ministerului Finanţelor Publice pe anul 2009, capitolul 54.01 “Alte servicii publice generale”, titlul 20 “Bunuri şi servicii”, la articolul 25 “Cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului potrivit dispoziţiilor legale” se cuprinde şi suma de 1.000 mii lei pentru consultanţă juridică în domeniul datoriei publice, care se asigură prin redistribuire în cadrul acestui capitol.

ART. 4 Se autorizează Secretariatul General al Guvernului să efectueze modificări în volumul şi structura bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, cu încadrare în suma totală aprobată în anexa nr. 3/13/02 la titlul “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, precum şi redistribuiri de credite bugetare în cadrul titlurilor de cheltuieli ca urmare a bugetului rezultat după punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 9 martie 2009, cu modificările ulterioare.

ART. 5 Se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei să suplimenteze veniturile bugetului sumelor alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii pe anul 2009 cu suma de 30.000 mii lei, provenită din repartizarea profitului Companiei Naţionale “Loteria Română” - S.A. şi în mod corespunzător se majorează cheltuielile prevăzute la capitolul 70.10 “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”, titlul VII “Alte transferuri”, articolul 55 “Alte transferuri”, în anexa nr. 3/15/13.

ART. 6 Se autorizează Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării să efectueze redistribuiri de credite bugetare între obiectivele de investiţii în continuare, obiectivele de investiţii noi şi “Alte cheltuieli de investiţii”, în limita prevederilor bugetare aprobate.

ART. 7 Se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să efectueze redistribuiri de sume la veniturile şi cheltuielile bugetului sumelor alocate pentru activităţi finanţate din venituri proprii, prevăzute în anexa nr. 3/18/13.

ART. 8 Se autorizează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale să redistribuie în cadrul creditelor bugetare aprobate la capitolul 68.01 “Asigurări şi asistenţă socială” suma de 3.200 mii lei de la titlul 65 “Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă” la titlul 71 “Active nefinanciare”, pentru finalizarea sistemului informatic integrat pentru administrarea prestaţiilor sociale.

ART. 9 Se autorizează Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri să efectueze redistribuiri de credite bugetare de la alte programe, în vederea finanţării în anul 2009 a “Programului privind organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii - TIMM 2009”, fără afectarea fondurilor prevăzute pentru stimularea exportului.

ART. 10 În cazul în care creditele bugetare aferente titlului 56 “Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare” din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sunt insuficiente, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Finanţelor Publice, va aproba finanţarea temporară, din veniturile obţinute din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, a proiectelor din cadrul Politici Comune Agricole şi de Pescuit.

ART. 11 Bugetul fondurilor externe nerambursabile al Ministerului Mediului pe anul 2009 se diminuează la capitolul 74.08 “Protecţia mediului”, titlul 56 “Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare” cu suma de 757.675 mii lei.

ART. 12 În anexa nr. 3/23/02 la bugetul Ministerului Mediului, la asteriscul din subsolul anexei, comuna Seicaia se va citi comuna Şercaia.

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

11

12

ART. 13 (1) Din bugetul aprobat Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2009, de la capitolul 84.01 “Transporturi” alineatul “Subvenţii pentru transportul de călători cu metroul” se suportă şi subvenţiile aferente lucrărilor executate şi neplătite în anul 2008.

(2) Se autorizează Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să efectueze următoarele modificări: a) redistribuirea sumei de 4.918 mii lei de la proiectul 15 ISPA2004/RO/16/P/ PA/002 - “Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ce vor fi propuse spre finanţare prin Fondul de Coeziune (CNADNR)” la proiectul 65 ISPA2004/RO/16/P/PT/009 - Construcţia infrastructurii feroviare şi rutiere la cel de-al doilea pod Calafat - Vidin (CNADNR)”, prevăzute în anexa nr. 3/24/21; b) redistribuirea sumei de 23.000 mii lei de la proiectul 17 ISPA2001/RO/P/PT/005 “Construcţia variantei de ocolire a oraşului Sibiu (CNADNR)” la proiectul 16 ISPA2001/RO/P/ PT/006 “Reabilitarea Secţiunii Drobeta-Turnu Severin - Lugoj, km 332+150 - km 495+800”, pe anul 2009 şi pe total proiect, prevăzute în anexa nr. 3/24/21; c) redistribuirea sumei de 23.000 mii lei de la obiectivul de investiţii “Construcţia variantei de ocolire a oraşului Sibiu” la obiectivul de investiţii “Reabilitarea Secţiunii Drobeta-Turnu Severin - Lugoj, km 332+150 - km 495+800 (CNADNR)”, pe anul 2009 şi pe total, prevăzute în anexa nr. 3/24/29.

ART. 14 Se autorizează Ministerul Sănătăţii să efectueze următoarele modificări: a) redistribuiri de credite bugetare la capitolul 66.01 “Sănătate”, între titlul 20 “Bunuri şi servicii” şi titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, precum şi în cadrul titlului 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, inclusiv majorarea alineatului 51.01.11 “Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” cu suma de 4.500 mii lei şi introducerea alineatului 51.02.08 “Aparatură medicală şi echipamente de comunicaţii în urgenţă” cu suma de 1.415 mii lei; b) redistribuiri de credite bugetare la capitolul 66.10 “Sănătate”, între şi în cadrul titlurilor 20 “Bunuri şi servicii”, 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” şi 71 “Active nefinanciare”, cu suplimentarea alineatului 51.01.35 “Transferuri din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii către Fondul de asigurări sociale de sănătate” cu suma de 25.500 mii lei pentru Programul naţional de depistare precoce a cancerului; c) introducerea în programul “Asigurarea dezvoltării capacităţii instituţionale a sistemului de sănătate” al capitolului 70.10 “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” a sumei de 901 mii lei, prin diminuarea cu aceeaşi sumă a capitolului 66.10 “Sănătate”.

ART. 15 În bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, anexa nr. 3/36/02, textul celui deal doilea asterisc din subsolul acesteia se modifică şi va avea următorul cuprins: “Din totalul sumei de 135.160 mii lei, suma de 400 mii lei este destinată Federaţiei Române de Tenis pentru Cupa Davis”.

ART. 16 Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2009 pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti se diminuează cu suma de 811,9 milioane lei, potrivit anexei nr 3.

ART. 17 Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2009 se modifică după cum urmează: a) veniturile se diminuează cu suma de 564,5 milioane lei prin diminuarea contribuţiilor de asigurări cu suma de 594,5 milioane lei, din care: 382,7 milioane lei la contribuţiile de asigurări sociale de sănătate şi 211,8 milioane lei la contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii şi prin majorarea subvenţiilor cu suma de 30,0 milioane lei, din care: 4,5 milioane lei subvenţia primită de bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi cu suma de 25,5 milioane lei sumele alocate din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii; b) cheltuielile se majorează cu suma de 21,1 milioane lei la capitolul 66.05 “Sănătate”, prin diminuarea cu suma de 8,9 milioane lei a titlului “Cheltuieli de personal” şi majorarea cu suma de 30,0 milioane lei a titlului “Bunuri şi servicii”; c) Fondul de rezervă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se diminuează cu suma de 3,8 milioane lei; Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

d) excedentul bugetului se diminuează cu suma de 581,8 milioane lei.

ART. 18 (1) Bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2009, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, se modifică potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) În bugetul asigurărilor sociale de stat veniturile aferente sistemului public de pensii se diminuează la contribuţiile de asigurări sociale de stat cu suma de 1.573,0 milioane lei şi se majorează la subvenţii de la bugetul de stat cu suma de 1.347,5 milioane lei, cheltuielile se diminuează cu suma de 4,1 milioane lei la titlul “Cheltuieli de personal” al capitolului 68.03 “Asigurări şi asistenţă socială”, iar excedentul se diminuează cu suma de 221,4 milioane lei.

(3) Se autorizează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale să majoreze la capitolul 68.03 “Asigurări şi asistenţă socială” titlul “Dobânzi” cu suma de 21,1 milioane lei, prin redistribuire de la alte titluri în cadrul aceluiaşi capitol.

(4) Veniturile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se diminuează cu suma de 9,4 milioane lei la contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, iar excedentul acestui sistem se diminuează cu aceeaşi sumă.

(5) În bugetul asigurărilor pentru şomaj, veniturile aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj se diminuează la contribuţii de asigurări pentru şomaj cu suma de 110,7 milioane lei, cheltuielile se majorează la capitolul 68.04 “Asigurări şi asistenţă socială” cu suma de 328,0 milioane lei, prin majorarea cu 240,3 milioane lei la titlul “Asistenţă socială”, cu suma de 82,5 milioane lei la titlul “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, cu 2,5 milioane lei la titlul “Bunuri şi servicii”, cu 7,0 milioane lei prin introducerea titlului “Dobânzi” şi prin diminuarea cu 4,3 milioane lei la titlul “Cheltuieli de personal”, iar deficitul se majorează cu suma de 438,7 milioane lei.

(6) În bugetul asigurărilor pentru şomaj, la capitolul 80.04 “Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă”, la titlul “Alte transferuri”, articolul “Transferuri interne”, se introduce alineatul “Cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană” cu suma de 0,01 milioane lei, care se asigură prin redistribuire în cadrul acestui titlu.

(7) Veniturile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se diminuează la contribuţia angajatorilor cu suma de 20,4 milioane lei şi se diminuează cu aceeaşi sumă excedentul acestui fond.

(8) Se autorizează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale să detalieze la capitolul 64.04 “Cheltuielile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale” alineatele articolului “Cheltuieli salariale în bani” de la titlul “Cheltuieli de personal” din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

ART. 19 (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările prevăzute în prezentul capitol în volumul şi structura bugetelor acestora şi ale bugetului de stat, bugetului sumelor alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii, bugetului fondurilor externe nerambursabile, bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii principali de credite comunică Ministerului Finanţelor Publice detalierea modificărilor aprobate.

(3) Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze influenţele aprobate şi să introducă modificările prevăzute în prezentul capitolul în bugetele lor şi în anexele la acestea.

ART. 20 Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2009, dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, se suspendă.

CAPITOLUL II Măsuri privind cheltuielile publice ART. 21 I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

13

14

Prevederile prezentului capitol se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice a căror finanţare se asigură astfel: a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; c) integral din venituri proprii.

ART. 22 (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 21. Posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum pot fi ocupate în condiţiile legii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maxim 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Pentru posturile din sistemul de învăţământ de stat, urmărirea încadrării în procentul de maxim 15% se realizează la nivelul întregului sistem de învăţământ de stat, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.

(3) Ocuparea posturilor prevăzute la alin. (2) se va face prin concurs sau examen, în condiţiile legii, pe răspunderea ordonatorilor principali de credite.

ART. 23 (1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 21 vor comunica Guvernului propunerile de reorganizare instituţională ale acestora şi vor transmite Ministerului Finanţelor Publice cuantumul sumelor rezultate din economii faţă de bugetul aprobat la cheltuielile de personal, altele decât cele rezultate la art.

22.

(2) În termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), Ministerul Finanţelor Publice va prezenta Guvernului situaţia centralizată a sumelor comunicate de ordonatorii principali de credite, în baza căreia acesta va dispune asupra indexărilor salariale ce pot fi acordate în anul 2009.

ART. 24 (1) De la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 21 li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de: a) autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) mobilier şi aparatură birotică, aşa cum sunt prevăzute la subgrupele 3.1. “Mobilier” şi 3.2. “Aparatură birotică” din cadrul grupei 3 “Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” din Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum şi obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou.

(2) Asigurarea necesităţilor de bunuri prevăzute la alin. (1) se va putea face numai prin redistribuiri din cadrul aceleiaşi instituţii sau de la alte instituţii publice.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2): a) autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice, deja existente; b) achiziţiile pentru realizarea proiectelor finanţate din împrumuturi, din fonduri externe nerambursabile şi din fondurile de cofinanţare şi prefinanţare aferente, precum şi din fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări; c) obiectivele de investiţii cu punere în funcţiune după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu condiţia ca în devizul general al lucrării acestea să fi fost prevăzute ca primă dotare.

(4) Achiziţiile publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii procedurilor respective, numai în condiţiile în care autoritatea contractantă Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

a transmis deja, până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, spre publicare anunţul sau invitaţia de participare.

ART. 25 (1) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 21 pot acorda tichetecadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul acestora, cu condiţia încadrării în cheltuielile bugetare aprobate cu această destinaţie.

(2) Autorităţile publice locale pot acorda drepturile prevăzute la alin. (1) numai din veniturile proprii ale acestora.

ART. 26 Taxa pe valoarea adăugată dedusă potrivit legii pentru realizarea obiectivelor proprii de investiţii finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în cursul anului fiscal, se utilizează pentru plăţi aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii. La încheierea exerciţiului financiar, sumele deduse şi neutilizate se virează la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile şi la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar şi financiar-contabil, emise de Ministerul Finanţelor Publice.

CAPITOLUL III Monitorizarea operatorilor economici cu capital unic sau majoritar de stat ART. 27 Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, va lua măsuri suplimentare pentru monitorizarea operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat şi a filialelor acestora, sub aspectul încadrării în programele de reducere a arieratelor, creanţelor şi pierderilor, precum şi a cheltuielilor de personal prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate potrivit legii, programe propuse de ministere, autorităţi ale administraţiei publice centrale şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în subordinea, coordonarea, autoritatea sau portofoliul cărora se află aceştia.

CAPITOLUL IV Fondul social ART. 28 Se constituie Fondul social din sponsorizarea ce va fi acordată de producătorii interni şi distribuitorii de gaze naturale, care contribuie benevol la constituirea acestui fond, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 29 (1) Pe bază de protocol încheiat între Guvern, prin Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice, şi producătorii interni şi distribuitorii de gaze naturale care doresc să contribuie la fond, Fondul social se colectează şi se distribuie în cursul anului 2009.

(2) Sumele cu care vor sponsoriza şi vor contribui la Fondul social producătorii interni şi distribuitorii de gaze naturale sunt, de regulă, sume obţinute din majorarea de preţ la gazele naturale în cursul anului 2008.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată pentru respectivele societăţi, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 30 Colectarea sumelor se realizează lunar prin virarea în contul de venituri ale bugetului de stat, numărul xxxxxx “Donaţii şi sponsorizări”, deschis la Trezoreria Statului, pe baza protocoalelor încheiate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 31 Sumele colectate se utilizează, prin hotărâre a Guvernului, pentru acordarea de ajutoare sociale persoanelor fizice aflate în dificultate.

CAPITOLUL V Măsuri în domeniul politicii fiscale ART. 32 I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

15

16

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Impozit minim ART. 18 (1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

(2) Contribuabilii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), la art. 13 lit. c) - e), art. 15 şi 38, în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.

(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele: ________________________________________________ | Venituri totale anuale | Impozit minim anual | | (lei) | (lei) | |__________________________|_____________________| | 0 - 52.000 | 2.200 | |__________________________|_____________________| | 52.001 - 215.000 | 4.300 | |__________________________|_____________________| | 215.001 - 430.000 | 6.500 | |__________________________|_____________________| | 430.001 - 4.300.000 | 8.600 | |__________________________|_____________________| | 4.300.001 - 21.500.000 | 11.000 | |__________________________|_____________________| | 21.500.001 - 129.000.000 | 22.000 | |__________________________|_____________________| | Peste 129.000.001 | 43.000 | |__________________________|_____________________| (4) Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută la alin. (3), se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad: a) veniturile din variaţia stocurilor; b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; f) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare; g) veniturile prevăzute la art. 20 lit. d).”

2. La articolul 21 alineatul (3), litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins: “n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.”

3. La articolul 21 alineatul (4), după litera ş) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins: “t) în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.”

4. La articolul 22, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins: “(5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.”

5. La articolul 34, alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins: “(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin.

(1) nou-înfiinţaţi efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei tranşe de venituri totale, prevăzută la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă respectivă.

(8) În cazul contribuabililor care în anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.”

6. La articolul 34, după alineatul (14) se introduc patru noi alineate, alineatele (15) - (18), cu următorul cuprins: “(15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) aplică următoarele reguli: a) pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective; b) pentru trimestrele al III-lea şi al IV-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.

(16) Pentru anul 2009, contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) efectuează în continuare plăţile anticipate în contul impozitului pe profit stabilite conform prezentului articol.

(17) În situaţia în care contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) au înregistrat în anul 2008 pierdere fiscală, aceştia efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit în sumă de o pătrime din impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3).

(18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) şi alin. (5), pentru definitivarea impozitului pe profit anual, aplică prevederile art. 18 alin. (2) prin compararea impozitului pe profit datorat la sfârşitul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3).”

7. La articolul 48 alineatul (7), după litera l) se introduce o nouă literă, litera l^1), cu următorul cuprins: “l^1) în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

17

18

utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.”

8. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Cota de impozitare ART. 107 (1) Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009.

(2) În situaţia în care impozitul datorat de microîntreprinderi este mai mic decât impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume.

(3) În aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au în vedere următoarele reguli: a) pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective; b) pentru trimestrele al III-lea şi al IV-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.”

9. La articolul 141 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins: “g) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, în temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. b) şi art. 145^1”.

10. După articolul 145 se introduce un nou articol, articolul 145^1 “Limitări speciale ale dreptului de deducere”, cu următorul cuprins: “Limitări speciale ale dreptului de deducere ART. 145^1 (1) În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor acestor vehicule şi nici taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; b) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; c) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional; d) vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revânzării.

(2) Prin achiziţie de vehicule, în sensul alin. (1), se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru avansurile care au fost achitate înainte de data de 1 mai 2009 pentru valoarea totală sau parţială a vehiculelor rutiere motorizate, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 mai 2009 inclusiv.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

(5) În cazul vehiculelor exceptate potrivit alin. (1) se vor aplica regulile generale de deducere stabilite la art. 145 şi art. 146 - 147^1.”

11. La articolul 156^1, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (6^1) şi (6^2), cu următorul cuprins: Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

“(6^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) - (6), pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu: a) prima lună a unui trimestru calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în această primă lună a respectivului trimestru; b) a treia lună a trimestrului calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă, pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă conform art.

156^2 alin. (1); c) prima lună a trimestrului calendaristic următor, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic.

(6^2) Persoana impozabilă care potrivit alin. (6^1) este obligată să îşi schimbe perioada fiscală trebuie să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal competent, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care intervine exigibilitatea achiziţiei intracomunitare care generează această obligaţie, şi va utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică, fără a avea posibilitatea de a reveni la utilizarea trimestrului calendaristic ca perioadă fiscală.”

12. La articolul 244^1, după alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, alineatele (8) - (12), cu următorul cuprins: “(8) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem angro produse energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a) - e) sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(9) Operatorii economici care desfăşoară activitatea de comercializare în sistem angro de produse energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a) - e) sunt obligaţi să îndeplinească procedura şi condiţiile stabilite prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la alin. (8), în termen de 90 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. (10) Nu intră sub incidenţa alin. (8) şi (9) antrepozitarii autorizaţi şi operatorii înregistraţi pentru produse energetice.

(11) Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (8), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (8), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei şi confiscarea sumelor rezultate din această vânzare.

(12) Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (9), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (8), după termenul stabilit la alin. (9), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare şi oprirea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1 - 3 luni.”

ART. 33 După articolul 219 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 219^1, cu următorul cuprins: “ART. 219^1 Contravenţii în cazul declaraţiilor recapitulative (1) Constituie contravenţie nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor recapitulative reglementate la titlul VI din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau depunerea de astfel de declaraţii cu sume incorecte ori incomplete.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1) se sancţionează cu amendă de 2% din suma totală a achiziţiilor/livrărilor intracomunitare de bunuri nedeclarate sau, după caz, din diferenţele nedeclarate rezultate ca urmare a declaraţiilor incorecte ori incomplete.

(3) Nu se sancţionează contravenţional persoanele care corectează declaraţiile recapitulative până la împlinirea termenului legal de depunere a acestora.

(4) Nu se sancţionează contravenţional persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează declaraţiile ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.

(5) Amenda prevăzută la alin. (2) se reduce cu 50% în situaţia în care persoana I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

19

impozabilă corectează declaraţia recapitulativă până la termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative.

(6) Dispoziţiile art. 221 alin. (1) şi (5) se aplică în mod corespunzător.”

ART. 34 (1) Prevederile art. 219^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică faptelor constatate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) În cazul declaraţiilor recapitulative cu termene de depunere anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(3) Nu se sancţionează contravenţional persoanele care corectează, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, declaraţiile recapitulative cu termene de depunere anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

CAPITOLUL VI Alte dispoziţii

20

ART. 35 (1) Limita valorică a garanţiilor de stat pentru anul 2009, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, se stabileşte în sumă de 6 miliarde lei.

(2) Pentru garanţiile de stat emise în valută conversia se efectuează la cursul de schimb valabil la data semnării contractului de împrumut.

(3) Acordarea garanţiilor de stat emise în conformitate cu alin. (1) se va realiza pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru economia românească, derulate de către entităţi publice şi private nonfinanciare, în condiţiile respectării legislaţiei privind ajutorul de stat.

ART. 36 (1) Plata facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate se realizează de către instituţiile publice în perioada 24 - 31 a fiecărei luni.

(2) În vederea derulării în condiţii de echilibru a cheltuielilor sectorului public, instituţiile publice au obligaţia de a-şi programa plăţile efectuate prin virament sau numerar, potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3) Instituţiile publice şi operatorii economici cu capital majoritar de stat au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice o programare a operaţiunilor de vânzare/cumpărare de valută potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4) Prin normele metodologice prevăzute la alin. (2) se pot aproba categorii de plăţi exceptate de la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(5) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, termenele de plată aferente angajamentelor legale încheiate se corelează cu termenele de plată prevăzute la alin. (1).

(6) Angajamentele legale încheiate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se corelează cu termenele de plată prevăzute la alin. (1).

ART. 37 Instituţiile publice sunt obligate să furnizeze Ministerului Finanţelor Publice, la termenele, periodicităţile şi în forma solicitată, date şi informaţii financiar-contabile, în conformitate cu instrucţiunile şi normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

ART. 38 În cazul nerespectării prevederilor art. 35 şi 36, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să ia următoarele măsuri: a) blocarea deschiderilor de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetului Fondului naţional unic de asigurări de sănătate şi ai bugetelor locale; b) blocarea conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

pe numele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii; c) în situaţia nerespectării termenului de plată sau a nerespectării graficului de plăţi anunţat, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul de a scoate din decontare sumele neanunţate, iar responsabilitatea pentru nedecontarea documentelor de plată prezentate unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului revine în totalitate ordonatorilor de credite.

ART. 39 Alineatul (1) al articolului 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 8 aprilie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: “ART. 5 (1) Ordonatorii principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, din venituri proprii şi subvenţii acordate de la aceste bugete şi integral din venituri proprii vor depune centralizat la Ministerul Finanţelor Publice, până cel târziu în a zecea zi lucrătoare inclusiv a lunii curente pentru luna anterioară, situaţii privind monitorizarea derulării programului de investiţii publice.” #M1 ART. 40 Prevederile art. 32 - 34 intră în vigoare la data de 1 mai 2009. #B ART. 41 Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă art. 1 şi alin.

(2) şi (3) ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 31 decembrie 2008.

ART. 42 Anexele nr. 1 - 3*) fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

-----------*) Anexele nr. 1 - 3 sunt reproduse în facsimil.

ANEXA 1 Influenţele asupra bugetului de stat pe anul 2009 Pag.: 1 - mii lei ______________________________________________________________________________ | Denumire | Cod | Influenţa +/-| |______________________________________________________|________|______________| | A | B | 1 | |______________________________________________________|________|______________| | VENITURI - TOTAL | 000101 | -12.073.210 | | I. VENITURI CURENTE | 000201 | -10.830.910 | | A. VENITURI FISCALE | 000301 | -9.073.910 | | A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN | 000401 | | | CAPITAL | | -1.990.615 | | A11. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN | 000501 | | | CAPITAL DE LA PERSOANE JURIDICE | | -1.677.000 | | IMPOZIT PE PROFIT | 0101 | -1.677.000 | | Impozit pe profit de la agenţii economici | 010101 | -1.607.000 | | Impozit pe profit de la băncile comerciale | 010102 | -70.000 | | A12. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ŞI CÂŞTIGURI DIN | 030001 | | | CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE | | -313.615 | | IMPOZIT PE VENIT | 0301 | -1.765.815 | | Impozit pe venituri din activităţi independente | 030101 | -62.661 | | Impozit pe venituri din salarii | 030102 | -1.545.242 | | Impozit pe venituri din cedarea folosinţei bunurilor | 030103 | 17.690 | | Impozit pe venituri din dividende | 030104 | -166.860 | | Impozit pe venituri din dobânzi | 030105 | -362 | I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

21

| Impozit pe venituri din pensii | 030106 | 65.903 | | Impozit pe veniturile obţinute din jocurile de noroc,| 030107 | | | din premii şi din prime în bani şi/sau natură | | -2.955 | | Impozit pe veniturile din economii sub formă de | 030108 | | | dobândă realizate în Belgia, Luxemburg şi Austria de | | | | persoane fizice române rezidente fiscal în România | | -436 | | Impozit pe venituri din transferul titlurilor de | 030109 | | | valoare | | -6.460 | | Impozit pe venituri din operaţiuni de | 030110 | | | vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de | | | | contract, precum şi orice | | | |______________________________________________________|________|______________|

22

Anexa nr. 1 Pag.: 2 - mii lei ______________________________________________________________________________ | Denumire | Cod | Influenţa +/- | |_____________________________________________________|________|_______________| | A | B | 1 | |_____________________________________________________|________|_______________| | alte operaţiuni similare | | -23 | | Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor | 030111 | | | de proprietate intelectuală | | -12.511 | | Impozit pe venituri realizate de persoanele fizice | 030112 | | | nerezidente | | -24.295 | | Impozit pe venituri din activităţi agricole | 030113 | -2.202 | | Impozit pe venituri obţinute din valorificarea | 030114 | | | de bunuri în regim de consignaţie şi din activităţi | | | | desfăşurate pe baza unui contract de agent, comision| | | | sau mandat comercial | | -12.130 | | Impozit pe veniturile din activităţile de expertiză | 030115 | | | contabilă, tehnică judiciară şi extrajudiciară | | -292 | | Impozit pe venituri din activităţile desfăşurate în | 030116 | | | baza contractelor/convenţiilor civile încheiate | | | | potrivit Codului civil | | -15.970 | | Impozitul pe veniturile din transferul | 030118 | | | proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal | | -63.587 | | Sume virate pentru sponsorizarea entităţilor | 030119 | | | non-profil | | 1.180 | | Impozit pe venituri din alte surse | 030150 | 6.890 | | Regularizări | 030160 | 58.508 | | COTE ŞI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT | 0401 | | | (SE SCAD) | | 1.452.200 | | Cote defalcate din impozitul pe venit (se scad) | 040101 | 1.452.200 | | A2. IMPOZIT PE SALARII - TOTAL | 060001 | -5.185 | | IMPOZIT PE SALARII - TOTAL | 0601 | -5.185 | | Impozit pe salarii | 060101 | -5.185 | | A3. IMPOZITE ŞI TAXE PE PROPRIETATE | 070001 | -69.000 | | IMPOZITE ŞI TAXE PE PROPRIETATE | 0701 | -69.000 | | Taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru | 070103 | | | activitatea notarială şi alte | | | |_____________________________________________________|________|_______________| Anexa nr. 1 Pag.: 3 - mii lei ______________________________________________________________________________ | Denumire | Cod | Influenţa +/- | |_____________________________________________________|________|_______________| | A | B | 1 | |_____________________________________________________|________|_______________| | taxe de timbru | | -69.000 | | A4. IMPOZITE ŞI TAXE PE BUNURI ŞI SERVICII | 100001 | -6.684.110 | | TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ | 1001 | -4.944.000 | | Taxa pe valoarea adăugată încasată | 100101 | -4.944.000 | Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

| SUME DEFALCATE DIN TVA | 1101 | 811.890 | | Sume defalcate din taxa pe valoarea | 110102 | | | adăugată pentru finanţarea cheltuielilor | | | | descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, | | | | municipiilor, sectoarelor şi Municipiului Bucureşti | | | | (se scad) | | 811.890 | | ACCIZE | 1401 | -2.552.000 | | A5. IMPOZIT PE COMERŢUL EXTERIOR ŞI TRANZACŢIILE | 170001 | | | INTERNAŢIONALE | | -325.000 | | VENITURI ÎNCADRATE ÎN RESURSELE PROPRII | 1701 | | | ALE BUGETULUI UNIUNII EUROPENE | | -325.000 | | Taxe vamale (altele decât în sectorul agricol) | 170101 | -264.734 | | Taxe vamale legate de sectorul agricol | 170102 | -60.266 | | C. VENITURI NEFISCALE | 290001 | -1.757.000 | | C1. VENITURI DIN PROPRIETATE | 300001 | -1.757.000 | | VENITURI DIN PROPRIETATE | 3001 | -1.757.000 | | Venituri din concesiuni şi închirieri | 300105 | -1.164.000 | | Venituri din dividende | 300108 | -593.000 | | SUME PRIMITE DE LA UE ÎN CONTUL PLĂŢILOR EFECTUATE | 4501 | -1.242.300 | | CHELTUIELI - BUGET DE STAT | 5001 | -1.827.081 | | CHELTUIELI CURENTE | 01 | -768.314 | | TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL | 10 | -667.146 | | TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII | 20 | -544.625 | | TITLUL III DOBÂNZI | 30 | 1.820.990 | | TITLUL IV SUBVENŢII | 40 | -36.860 | | TITLUL V FONDURI DE REZERVĂ | 50 | 417.025 | | TITLUL VI TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI ALE | 51 | | | ADMINISTRAŢIEI PUBLICE | | 1.007.875 | | TITLUL VII ALTE TRANSFERURI | 55 | -693.234 | | TITLUL VIII PROIECTE CU FINANŢARE DIN | 56 | | |_____________________________________________________|________|_______________| Anexa nr. 1 Pag.: 4 - mii lei ______________________________________________________________________________ | Denumire | Cod | Influenţa +/- | |_____________________________________________________|________|_______________| | A | B | 1 | |_____________________________________________________|________|_______________| | FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FFN) | | | | POSTADERARE | | -2.042.325 | | TITLUL X ALTE CHELTUIELI | 59 | -30.014 | | CHELTUIELI DE CAPITAL | 70 | -1.058.767 | | TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE | 71 | -1.058.767 | | DEFICIT | 9901 | -10.246.129 | |_____________________________________________________|________|_______________| ANEXA 2 Detalierea influenţelor asupra cheltuielilor bugetare pe anul 2009 pe titluri de cheltuieli şi pe ordonatori principali de credite - mii lei ______________________________________________________________________________ |Nr. | ORDONATORI PRINCIPALI DE CREDITE | TOTAL | |crt.| | INFLUENŢE | | |__________________________________________________________|______________| | | din care: | | |_________________________________________________________________________| | | Cheltuieli | Bunuri şi | Dobânzi | Subvenţii| Fonduri de|Transferuri | | | de personal| servicii | | | rezervă |între unităţi | | | | | | | |ale | I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

23

24

| | | | | | |administraţiei| | | | | | | |publice | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | Alte | Proiecte | Asistenţa|Alte | Cheltuieli de capital | | | transferuri| cu | socială |cheltuieli| | | | | finanţare | | | | | | | din FEN | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | | TOTAL | -2.584.756 | | |__________________________________________________________|______________| | | -667.146 | -544.625 |1.820.990 | -36.860 | 417.025 | 1.007.875 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -693.234 |-2.800.000 | | -30.014 | -1.058.767 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | | BUGET DE STAT | -1.827.081 | | |__________________________________________________________|______________| | | -667.146 | -544.625 |1.820.990 | -36.860 | 417.025 | 1.007.875 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -693.234 |-2.042.325 | | -30.014 | -1.058.767 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 1.| Administraţia Prezidenţială | -6.103 | | |__________________________________________________________|______________| | | -420 | -5.300 | | | | -25 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -358 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 2.| Senatul României | -15.361 | | |__________________________________________________________|______________| | | -10.368 | -4.660 | | | | -57 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -276 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 3.| Camera Deputaţilor | -36.014 | | |__________________________________________________________|______________| | | -20.133 | -9.831 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -50 | | | | -6.000 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 4.| Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie | -6.255 | | |__________________________________________________________|______________| | | -4.965 | -1.090 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -200 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 5.| Curtea Constituţională | -1.020 | | |__________________________________________________________|______________| | | -430 | -550 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -40 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 6.| Consiliul Legislativ | -383 | | |__________________________________________________________|______________| | | -243 | -130 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -10 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 7.| Curtea de Conturi | -8.437 | | |__________________________________________________________|______________| | | -6.049 | -2.050 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -338 | Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

|____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 8.| Consiliul Concurenţei | -2.591 | | |__________________________________________________________|______________| | | -1.238 | -1.070 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -283 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 9.| Avocatul Poporului | -843 | | |__________________________________________________________|______________| | | -557 | -260 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -26 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 10.| Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii| -669 | | |__________________________________________________________|______________| | | -359 | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -310 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 11.| Consiliul Naţional al Audiovizualului | -540 | | |__________________________________________________________|______________| | | -219 | -230 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -91 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 12.| Secretariatul General al Guvernului | -18.802 | | |__________________________________________________________|______________| | | -725 | -300 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -3.416 | | | -12.480 | -1.881 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 13.| Ministerul Afacerilor Externe | -47.818 | | |__________________________________________________________|______________| | | -13.233 | -30.090 | | | | -135 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -110 | | | -2.550 | -1.700 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 14.| Ministerul Dezvoltării Regionale şi | -87.484 | | |__________________________________________________________|______________| | | -2.538 | -1.061 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -68.707 | | | | -15.178 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 15.| Ministerul Finanţelor Publice | -95.491 | | |__________________________________________________________|______________| | | -49.914 | -37.237 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -8.340 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 16.| Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti | -61.253 | | |__________________________________________________________|______________| | | -21.345 | -20.370 | | | | -14.538 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -5.000 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 17.| Ministerul Apărării Naţionale | -696.424 | | |__________________________________________________________|______________| | | -196.441 | -161.240 | | -1.560 | | -17.441 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | -142 | -319.600 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

25

26

| 18.| Ministerul Administraţiei şi Internelor | -427.037 | | |__________________________________________________________|______________| | | -190.383 | -90.080 | | | | -6.464 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -510 | | | -900 | -138.700 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 19.| Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale | 1.337.564 | | |__________________________________________________________|______________| | | -2.640 | -4.840 | | | | 1.347.515 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -210 | -1.657 | | | -604 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 20.| Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului | -7.249 | | | şi Mediului de Afaceri | | | |__________________________________________________________|______________| | | -1.161 | -3.028 | | | | -2.980 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -80 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 21.| Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale | -2.006.525 | | |__________________________________________________________|______________| | | -17.900 | -19.300 | 70 | -26.000 | | -6.500 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -18.100 |-1.890.668 | | | -28.127 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 22.| Ministerul Mediului | -139.380 | | |__________________________________________________________|______________| | | -4.900 | -10.600 | 1.420 | | | -24.800 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -100 | | | | -100.400 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 23.| Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii | -203.736 | | |__________________________________________________________|______________| | | -1.582 | -1.858 | 33.980 | | | -46.826 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -184.486 | | | -710 | -2.254 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 24.| Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării | -676.046 | | |__________________________________________________________|______________| | | -59.739 | -47.180 | | | | -113.967 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | -150.000 | | | -305.160 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 25.| Ministerul Sănătăţii | -22.513 | | |__________________________________________________________|______________| | | -5.464 | -11.470 | 100 | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -5.679 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 26.| Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional | -28.535 | | |__________________________________________________________|______________| | | -1.059 | -4.770 | | | | -9.878 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | -10.682 | -2.146 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 27.| Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale | -19.530 | | |__________________________________________________________|______________| | | | -300 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -19.230 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 28.| Ministerul Public | -27.974 | Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

| |__________________________________________________________|______________| | | -16.494 | -8.430 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -3.050 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 29.| Agenţia Naţională de Integritate | -1.897 | | |__________________________________________________________|______________| | | -684 | -900 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -313 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 30.| Serviciul Român de Informaţii | -53.056 | | |__________________________________________________________|______________| | | -12.316 | -160 | | | | -580 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -40.000 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 31.| Serviciul de Informaţii Externe | -8.912 | | |__________________________________________________________|______________| | | -3.568 | -105 | | | | -89 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -5.150 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 32.| Serviciul de Protecţie şi Pază | -8.424 | | |__________________________________________________________|______________| | | -2.954 | -2.470 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -3.000 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 33.| Serviciul de Telecomunicaţii Speciale | -53.353 | | |__________________________________________________________|______________| | | -3.405 | -9.320 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -40.628 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 34.| Ministerul Economiei | -47.568 | | |__________________________________________________________|______________| | | -924 | -1.249 | 10.440 | -9.300 | | -2.698 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -43.028 | | | | -809 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 35.| Ministerul Tineretului şi Sportului | -32.084 | | |__________________________________________________________|______________| | | -997 | -590 | | | | -30.497 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 36.| Academia Română | -10.483 | | |__________________________________________________________|______________| | | -4.103 | -2.680 | | | | -220 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | -1.640 | -1.840 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 37.| Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru | -20.000 | | | Siguranţa Alimentelor | | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | -20.000 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 38.| Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor | -139 | I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

27

28

| | din Decembrie 1989 | | | |__________________________________________________________|______________| | | -59 | -76 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -4 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 39.| Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării | -593 | | | Banilor | | | |__________________________________________________________|______________| | | -395 | -170 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -28 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 40.| Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de | -614 | | | Stat | | | |__________________________________________________________|______________| | | -244 | -350 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -20 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 41.| Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării | -358 | | |__________________________________________________________|______________| | | -118 | -150 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | -90 | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 42.| Agenţia Naţională de Presă AGERPRES | -120 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | -120 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 43.| Institutul Cultural Român | -3.675 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | -3.675 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 44.| Societatea Română de Radiodifuziune | -25.460 | | |__________________________________________________________|______________| | | | -21.980 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -2.790 | | | | -690 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 45.| Societatea Română de Televiziune | -23.860 | | |__________________________________________________________|______________| | | | -23.030 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -830 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 46.| Consiliul Superior al Magistraturii | -6.803 | | |__________________________________________________________|______________| | | -3.811 | -2.770 | | | | -13 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -209 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 47.| Autoritatea Electorală Permanentă | -1.615 | | |__________________________________________________________|______________| | | -230 | -400 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | -820 | -165 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

| 48.| Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale | -253 | | |__________________________________________________________|______________| | | -176 | -120 | 60 | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -17 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 49.| Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării | -645 | | | Datelor cu Caracter Personal | | | |__________________________________________________________|______________| | | -282 | -360 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | -3 | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 50.| Consiliul Economic şi Social | -267 | | |__________________________________________________________|______________| | | -157 | -110 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 51.| Academia Oamenilor de Ştiinţă din România | -700 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | -700 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 52.| Ministerul Turismului | -39.971 | | |__________________________________________________________|______________| | | -2.224 | -310 | | | | -37.437 | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | 53.| Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale, | 1.820.218 | | | din care: | | | |__________________________________________________________|______________| | | | |1.774.920 | | 417.025 | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -371.727 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|__________________________| | | bunuri şi servicii | | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|__________________________| | | dobânzi | 1.774.920 | | |__________________________________________________________|______________| | | | |1.774.920 | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|__________________________| | | contribuţia României la bugetul UE | -371.727 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | -371.727 | | | | | | |____________|___________|__________|__________|__________________________| | | cheltuieli de capital | | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

29

| |____________|___________|__________|__________|__________________________| | | fondul de rezervă bugetară | 417.025 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | 417.025 | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | | FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE | -757.675 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | -757.675 | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| | | Ministerul Mediului | -757.675 | | |__________________________________________________________|______________| | | | | | | | | | |____________|___________|__________|__________|___________|______________| | | | -757.675 | | | | |____|____________|___________|__________|__________|__________________________| NOTĂ: Diminuările prevăzute la nr. crt. 24 nu se operează la capitolul 53.01 Cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare.

ANEXA 3 I. Program actualizat II. Influenţe III. Program rectificat SUME defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi Municipiului Bucureşti, pe anul 2009

30

- mii lei ________________________________________________________________________ din care, pentru: ____________________________ Nr. Judeţul TOTAL finanţarea cheltuielilor crt. de personal din instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat ale comunelor, oraşelor şi municipiilor ________________________________________________________________________ TOTAL I 12.136.598 10.246.847 II -811.890 -811.890 III 11.324.708 9.434.957 1. ALBA

I II III

236.586 -16.273 220.313

205.376 -16.273 189.103

2. ARAD

I II III

249.257 -17.054 232.203

215.241 -17.054 198.187

3. ARGEŞ

I II III

372.916 -25.544 347.372

322.393 -25.544 296.849

4. BACĂU

I

418.223

357.215

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

II III

-28.303 389.920

-28.303 328.912

5. BIHOR

I II III

385.620 -25.152 360.468

317.448 -25.152 292.296

6. BISTRIŢA-NĂSĂUD

I II III

192.769 -13.704 179.065

172.952 -13.704 159.248

7. BOTOŞANI

I II III

268.532 -18.232 250.300

230.104 -18.232 211.872

8. BRAŞOV

I II III

310.372 -21.119 289.253

266.546 -21.119 245.427

9. BRĂILA

I II III

192.005 -13.006 178.999

164.149 -13.006 151.143

10. BUZĂU

I II III

283.211 -18.755 264.456

236.711 -18.755 217.956

11. CARAŞ-SEVERIN

I II III

179.560 -11.864 167.696

149.729 -11.864 137.865

12. CĂLĂRAŞI

I II III

166.035 -10.495 155.540

132.462 -10.495 121.967

13. CLUJ

I II III

371.566 -25.548 346.018

322.437 -25.548 296.889

14. CONSTANŢA

I II III

342.356 -23.581 318.775

297.614 -23.581 274.033

15. COVASNA

I II III

151.428 -10.622 140.806

134.066 -10.622 123.444

16. DÂMBOVIŢA

I II III

297.519 -19.214 278.305

242.501 -19.214 223.287

17. DOLJ

I II III

402.910 -26.027 376.883

328.482 -26.027 302.455

18. GALAŢI

I II III

345.234 -23.483 321.751

296.378 -23.483 272.895

19. GIURGIU

I II

125.806 -8.236

103.950 -8.236 I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

31

III

117.570

95.714

20. GORJ

I II III

232.062 -15.845 216.217

199.980 -15.845 184.135

21. HARGHITA

I II III

235.900 -17.009 218.891

214.664 -17.009 197.655

22. HUNEDOARA

I II III

276.289 -18.558 257.731

234.225 -18.558 215.667

23. IALOMIŢA

I II III

154.700 -10.092 144.608

127.377 -10.092 117.285

24. IAŞI

I II III

482.502 -32.995 449.507

416.429 -32.995 383.434

25. ILFOV

I II III

109.043 -7.138 101.905

90.090 -7.138 82.952

26. MARAMUREŞ

I II III

327.696 -22.649 305.047

285.851 -22.649 263.202

27. MEHEDINŢI

I II III

185.965 -11.665 174.300

147.223 -11.665 135.558

28. MUREŞ

I II III

364.295 -25.220 339.075

318.307 -25.220 293.087

29. NEAMŢ

I II III

300.880 -20.501 280.379

258.740 -20.501 238.239

30. OLT

I II III

274.842 -18.588 256.254

234.598 -18.588 216.010

31. PRAHOVA

I II III

411.373 -28.402 382.971

358.456 -28.402 330.054

32. SATU MARE

I II III

256.950 -18.075 238.875

228.124 -18.075 210.049

33. SĂLAJ

I II III

172.447 -11.615 160.832

146.593 -11.615 134.978

34. SIBIU

I II III

235.350 -15.930 219.420

201.048 -15.930 185.118

32

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

35. SUCEAVA

I II III

408.841 -28.004 380.837

353.439 -28.004 325.435

36. TELEORMAN

I II III

226.285 -14.835 211.450

187.227 -14.835 172.392

37. TIMIŞ

I II III

342.266 -23.741 318.525

299.640 -23.741 275.899

38. TULCEA

I II III

138.768 -9.540 129.228

120.398 -9.540 110.858

39. VASLUI

I II III

289.410 -18.166 271.244

229.275 -18.166 211.109

40. VÂLCEA

I II III

240.995 -16.348 224.647

206.330 -16.348 189.982

41. VRANCEA

I II III

218.088 -13.540 204.548

170.884 -13.540 157.344

42. MUNICIPIUL BUCUREŞTI I 959.746 722.195 II -57.222 -57.222 III 902.524 664.973 ________________________________________________________________________ ---------------

33

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Strasbourg, 17 martie 2003

Monitor/Inf(2003)3 [Romanian version / version roumaine]

NORMELE CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND LIBERTATEA DE EXPRESSIE SI DE INFORMARE

Nota a Secretariatului pregatita de Serviciul de « monitoring », Directia pentru Planificare Strategica1

34

1

Prregatita la cererea Grupului deExperti desemnati de catre Secretarul General pentru a-l asista in misiunea sa de contact si de informare pe acest subiect : vezi Monitor/Inf(2003)1 Addendum, pp. 8 - 15 si pp. 21 - 24.

Acest document este in curs de traducere in mai multe alte limbi.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

2 LIBERTATEA DE EXPRESIE SI DE INFORMARE Rezumat

Prezentare a standardelor stabilite în cadrul Consiliului Europei

Acest document pune la dispoziĠie o succintă prezentare a standardelor stabilite în cadrul Consiliului Europei asupra « libertăĠii de exprimare úi de informare », bazându-se în principal, dar nu în mod exclusiv, pe importanta jurisprudenĠă a CurĠii europene a drepturilor omului cu privire la articolul 10 al ConvenĠiei europene a drepturilor omului. El studiază jurisprudenĠa CurĠii privind defăimarea la adresa autorităĠilor úi a simbolurilor de Stat (inclusiv a persoanelor care exercită un mandat politic sau funcĠii publice), punând accentul pe rolul presei úi pe limitele criticii admisibile. Sunt analizate, de asemenea, restricĠiile admisibile în ce priveúte accesul la informaĠiile oficiale (secrete de Stat), garanĠiile împortiva divulgării obligatorii a surselor jurnaliútilor, precum úi restricĠiile care pot să devină obstacole în calea activităĠii jurnaliútilor.

La sfârúit, documentul prezintă úi o listă a site-urilor Internet care permit accesul la jurisprudenĠa CurĠii.

LIBERTATEA DE EXPRIMARE SI DE INFORMARE : o prezentare a standardelor stabilite în cadrul Consiliului Europei

1.

Libertatea de exprimare úi de informare este protejată, în primul rând, prin articolul 10 al ConvenĠiei europene a drepturilor omului (mai departe : CEDO), care dispune : 1.1 Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie úi libertatea de a primi sau de a comunica informaĠii ori idei, fără amestecul autorităĠilor publice úi fără a Ġine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele de a supune întreprinderile lor de radiodifuziune, cinema sau televiziune unui regim de autorizaĠii.

1.2 ExerciĠiul acestor libertăĠi comportând îndatoriri úi responsabilităĠi poate fi supus unor formalităĠi, condiĠii, restricĠii sau sancĠiuni prevăzute de lege, care reprezintă măsuri necesare, într-o societate democratică, în scopul asigurării securităĠii naĠionale, integrităĠii teritoriale sau securitătii publice, apărării ordinii úi prevenirii crimei, protecĠiei sănătăĠii úi a moralei, protecĠiei reputaĠiei úi a drepturilor altor persoane, pentru a evita divulgarea informaĠiilor confidenĠiale sau pentru a garanta autoritatea úi imparĠialitatea puterii judiciare.

2.

Incepând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, §49), Curtea europeană a drepturilor omului (mai departe Curtea) a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale esenĠiale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranĠă úi spirit de deschidere. Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveúte numai informaĠiile úi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar úi pe cele care scandalizeazà, úochează sau neliniútesc Statul ori o parte oarecare a populaĠiei. Prin urmare, Curtea exercită un control extrem de vigilent asupra restricĠiilor impuse de către State în virtutea §2 al articolului 10, care "reclamă o interpretare riguroasă" (Observer úi Guardian, 26 noiembrie 1991, §59). De altfel, articolul 10 nu protejează numai substanĠa ideilor exprimate, dar úi modul în care acestea sunt prezentate (Oberschlick (nr.

1), 23 mai 1991, §57).

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

35

3 I.

DEFAIMAREA : Utilizarea legilor relative la defăimare úi a altor legi (penale) asemănătoare pentru protejarea Statului, autorităĠilor úi simbolurilor sale împotriva criticii, precum úi a persoanelor care exercită un mandat politic sau funcĠii publice A.

Presa : « câine de pază »

3.

Contenciosul relativ la defăimare prin intermediul presei ocupă partea cea mai importantă a jurisprudenĠei CurĠii privind articolul 10 al CEDO. Presa joacă un rol indispensabil de « câine de pază » (Thorgeir Thorgeirson, 25 iunie 1992, §59) úi permite publicului să primească informaĠii asupra problemelor dezbătute în arena politică sau în legătură cu alte sectoare de interes public (Lingens, 8 iulie 1986, §41), inclusiv pe cele care divizează opinia (Aksoy, 10 octombrie 2000, §68). Curtea a afirmat că articolul 10 §2 nu lasă câtuúi de puĠin loc restricĠiilor în ce priveúte libertatea de exprimare în aceste domenii. Astfel, Curtea a subliniat că autorităĠile unui Stat democratic trebuie să tolereze critica chiar úi atunci când aceasta este considerată provocatoare sau insultătoare (Özgür Gündem, 16 martie 2000, §60) úi a estimat că publicaĠiile care stigmatizează ideologia dominantă a Statului, chiar în legătură cu subiecte sensibile precum integritatea teritorială a acestuia, nu sunt contrare articolului 10, cu condiĠia ca aceste publicaĠii să nu incite la ură sau la violenĠă : publicul are dreptul de a fi informat într-un mod diferit în legătură cu aceste chestiuni chiar úi atunci când acest lucru este dezagreabil pentru autorităĠi (Erdogdu, 15 iunie 2000, §§63 úi 71).

B.

36

Limitele criticii admisibile

4.

Libertatea presei furnizează opiniei publice unul dintre cele mai bune mijloace de a cunoaúte úi a judeca despre ideile úi atitudinile conducătorilor săi. Astfel, limitele criticii admisibile sunt mai largi la adresa oamenilor politici, deoarece aceútia se expun în mod inevitabil úi conútient unui control atent al faptelor úi gesturilor lor, atât din partea jurnaliútilor, cât úi din partea masei de cetăĠeni (Lingens, §42). Pe de altă parte, în timpul controlului pe care îl efectuează în privinĠa restricĠiilor aduse libertăĠii de exprimare în virtutea articolului 10 §2, Curtea verifică dacă jurnaliútii respectă îndatoririle úi responsabilităĠile menĠionate în paragraful citat.

5.

Curtea face distincĠie între fapte úi judecăĠi de valoare. Dacă materialitatea celor din prima categorie se poate dovedi, exactitatea celor din urmă nu se poate demonstra (Lingens,§46). Fiind vorba de prezentarea unor fapte reale, Curtea a precizat obligaĠia ce revine jurnaliútilor - de a le relata cu bună credinĠă, pe baza faptelor exacte - furnizând informaĠii fiabile úi precise úi respectând etica jurnalistică (Fressoz úi Roire, 21 ianuarie 1999, §54). In ce priveúte publicarea rapoartelor oficiale, Curtea a subliniat că, atunci când presa îúi aduce contribuĠia la dezbaterile publice pe teme care suscită preocupări legitime, ea trebuie, în principiu, să poată să se sprijine pe rapoartele oficiale, fără a avea nevoie să întreprindă cercetări independente, aceasta cu condiĠia ca jurnalul să fi acĠionat cu bună credinĠă (Colombani úi ceilalĠi, 25 iunie 2002, §65 ; a se vedea úi Bladet Tromso úi Stensaas, 20 mai 1999, §68).

6.

In privinĠa judecăĠilor de valoare, Curtea a respins ideea ca un jurnalist să nu poată formula asemenea judecăĠi critice decât cu condiĠia de a putea demonstra veridicitatea lor (Dalban, 28 septembrie 1999, §49). De altfel, Curtea a precizat că pentru judecăĠile de valoare este imposibil să se aducă dovezi úi că aceasta ar leza însăúi libertatea de opinie, element fundamental al dreptului garantat de către articolul 10 (a se vedea, între altele, Jerusalem, 27 februarie 2001, §42). Cu toate acestea, unele judecăĠi de valoare lipsite cu totul de temeiul faptelor pot să se dovedească excesive (Jerusalem, §43 ; a se vedea úi Dichand úi ceilalĠi, 26 februarie 2002, §43). In consecinĠă, Curtea a subliniat obligaĠia jurnaliútilor de a exprima asemenea judecăĠi úi de a respecta regulile prefesiei lor, dând explicaĠii obiective care să permită publicului

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

4 să îúi formeze propria sa opinie (Prager úi Oberschlick, 26 aprilie 1995). Cu toate acestea, ea a acordat jurnaliútilor dreptul de a recurge la o doză de exagerare úi de provocare úi de a utiliza expresii care ar putea să fie considerate drept polemice sau chiar lipsite de măsură pe plan personal (Lopes Gomes da Silva, 28 septembrie 2000, §§34-35).

7.

Aplicând principiile menĠionate mai sus, Curtea a conchis că articolul 10 fusese încălcat în cazul publicării de informaĠii împotriva unui fost cancelar (Lingens), a secretarului general al unui partid (Oberschlick (n°1) úi a unui primar (Lopes Gomes da Silva). Dacă articolul 10 nu acoperă atacurile împtriva vieĠii private a oamenilor politici (Tammer, 6 februarie 2001), jurnaliútii au dreptul să aducă la cunoútinĠa publicului informaĠii privitoare la infracĠiunile trecute ale unui om politic (Schwabe, 28 august 1992), la fraudele financiare comise de către personalităĠile politice (Dalban) sau la dublul salariu încasat de către un deputat în mod ilegal (Krone Verlag GmbH úi Co.KG, 26 februarie 2002).

8.

Limitele criticii admisibile sunt încă úi mai largi la adresa Guvernului. Intr-un sistem democratic, acĠiunile sau omisiunile Guvernului trebuie să fie plasate sub controlul atent nu numai al puterilor legislative úi judiciare, dar úi al presei úi al opiniei publice (Castells, 23 aprilie 1992, §46 ; a se vedea úi Feldek, 12 iulie 2001, pentru critica ideilor extremiste ale membrilor Guvernului).

9.

Aceleaúi principii se aplică úi faĠă de úefii de State străine. Atunci când, spre deosebire de dreptul comun în privinĠa difăimării, dreptul naĠional relativ la delictul de ofensă publică adusă unui sef de Stat străin interzice jurnaliútilor să dovedească veridicitatea afirmaĠiilor lor, Curtea a declarat că acest statut exorbitant conferit úefilor de State străine nu este în acord cu practica úi concepĠiile politice de astăzi úi nu Ġine seama de interesul criticii. Astfel, Curtea a subliniat că interzicerea excepĠiei de adevăr constituie o atingere disproporĠionată a libertăĠii de exprimare (Colombani, §68).

10.

Criticile la adresa magistraĠilor sunt protejate prin articolul 10 §2 care prevede, printre restricĠiile privind libertatea de exprimare, úi necesitatea protejării autorităĠii úi imparĠialităĠii puterii judiciare. Curtea a recunoscut că pot exista cazuri când este necesar ca puterea judiciară să fie protejată împtriva atacurilor distrugătoare, lipsite de fond serios, cu atât mai mult cu cât obligaĠia de rezervă le interzice magistraĠilor să reacĠioneze. In schimb, ea a subliniat importanĠa ca cetăĠenii să obĠină informaĠii privind funcĠionarea justiĠiei, instituĠie esenĠială într-o societate democratică. Presa reprezintă unul din mijloacele de care dispun responsabilii politici úi opinia publică spre a se asigura că judecătorii se achită de înaltele lor responsabilităĠi în conformitate cu misiunea ce le este încredinĠată (Prager úi Oberschlick, §34). Astfel, un articol care relatează despre militantismul politic al unui magistrat nu aduce prejudicii încrederii de care are nevoie puterea judiciară ca să progreseze, deoarece prin militantismul său, magistratul s-a expus în mod inevitabil criticii presei úi a dăunat el însuúi acestei încrederi (procesul Perna, 25 iulie 2001, §41, în curs în faĠa Inaltei Camere a CurĠii). In acelaúi fel, o publicaĠie punând în discuĠie un procuror care ocupa în mod ilegal un apartament de Stat privatizat, ridică indiscutabil întrebări susceptibile să influenĠeze interesul general, mai ales în domeniul ocupării locuinĠelor, într-un moment în care apartamentele de Stat erau pe punctul de a fi privatizate (Marônek, 19 aprilie 2001, §56).

11.

Curtea exercită un control extrem de vigilent asupra modului în care presa reflectă procesele, iar aceasta spre a garanta, în termenii articolului 10 §2, « autoritatea úi imparĠialitatea puterii judiciare », precum úi echitatea procedurii úi mai ales prezumĠia de inocenĠă, aúa cum sunt ele garantate prin articolul 6 al CEDO (a se vedea Worm, 29 august 1997). Fiind vorba de reflectarea mediatică a urmăririlor penale îndreptate împotriva unui fost Prim-Ministru – în special pentru finanĠarea ilegală a unor partide politice úi pentru corupĠie – Curtea a recunoscut că interesul mediilor de informare naĠionale pentru această problemă, precum úi importanĠa pe care o avea în ochii opiniei publice rezultau din poziĠia eminentă pe care o ocupa

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

37

5 reclamantul, din contextul politic în care faptele încriminate se petrecuseră, precum úi din natura úi gravitatea lor. Curtea a subliniat că, într-o societate democratică, este inevitabil ca presa să exprime comentarii adesea severe asupra unei chestiuni sensibile care priveúte moralitatea înalĠilor funcĠionari úi raporturile dintre lumea politică úi cea a afacerilor. Prin urmare, Curtea n-a considerat campania de presă împoriva Primului-Ministru ca aducând atingere imparĠialităĠii procedurii juridice îndreptate împotriva acestuia (Craxi (nr. 2), 5 decembrie 2002, §§102-103 ; a se vedea, de asemenea, Du Roy úi Malaurie, 3 octombrie 2000, §35).

12.

Cu ocazia interzicerii difuzării, în cazărmi, a unei reviste care conĠinea informaĠii úi reportaje adesea critice la adresa vieĠii militare, Curtea a definit limitele criticii admisibile în armată. Curtea a notat că, chiar dacă anumite numere conĠineau doleanĠe, propuneau reforme sau incitau la intentarea de proceduri legale de reclamaĠie, nici una din aceste publicaĠii nu îndemna la violenĠă sau la lipsa de supunere úi nici nu contesta utilitatea armatei. Prin urmare, Curtea a subliniat că, în ciuda tonului lor adesea polemic, numerele revistei în cauză nu au depăúit limitele unei simple dezbateri de idei, lucru normal în armata unui Stat democratic (Vereinigung Demokratischer Soldaten Österreichs úi Gubi, 19 decembrie 1994, §38).

C.

38

ProporĠionalitatea măsurilor

13.

PoziĠia CurĠii în privinĠa sancĠiunilor penale în materie de defăimare este foarte clară : « trebuie să se evite descurajarea cetăĠenilor de a se pronunĠa asupra problemelor de interes general de teama sancĠiunilor penale sau a altor pedepse» (Barfod, 22 februarie 1989, §29). Prin urmare, Curtea a subliniat că poziĠia dominantă pe care o ocupă Guvernul cere să se dea dovadă de reĠinere în utilizarea căii penale, mai ales atunci când există alte mijloace de a răspunde atacurilor úi criticilor nejustificate venite din partea adversarilor săi (a se vedea, de exemplu, Karatas, 9 iulie 2002, §37). Curtea verifică în mod scrupulos pedepsele prevăzute de către legislaĠiile naĠionale : « natura úi asprimea pedepselor reprezintă elemente de luat în seamă atunci când se pune în balanĠă proporĠionalitatea ingerinĠei » (E.K, 7 februarie 2002, §81). Se procedează în acest fel a fortiori atunci când este vorba de pedepse cu închisoare (de exemplu Okçuoglu, 8 iulie 1999). Suspendarea unei pedepse care s-ar aplica dacă un delict de intenĠie ar fi comis în răstimp de trei ani de la pronunĠarea acesteia constituie de asemenea o încălcare a articolului 10, deoarece o astfel de suspendare condiĠională limitează considerabil aptitudinea jurnalistului de a expune în mod public teze care îúi au locul în dezbaterea publică (Sener, 18 iulie 2000, §46).

14.

La fel se petrec lucrurile úi în cazul condamnărilor la despăgubiri úi dobânzi grele în cadrul defăimărilor civile (1,5 milioane de lire sterline, Tolstoi Miloslavsky, 13 iulie 1995, §51; amendă echivalând cu 25 de salarii lunare, Marônek). Mutatis mutandis, concluzia CurĠii ar fi probabil identică dacă ar fi chemată să se pronunĠe în chestiuni în care despăgubirile úi dobânzile ridicate ar fi condus la prăbuúirea ziarului. Curtea a recunoscut, de asemenea, uneori, că ceea ce contează nu este suma modestă a amenzii, ci faptul însuúi al condamnării (Jersild, 23 septembrie 1994, §35; Lopes Gomes da Silva, §36; pentru încălcarea articolului 10 prin obligarea ziarului de a nu mai folosi expresia litigioasă, Unabhängige Initiative Informationsvielfalt, 26 februarie 2002, §48).

15.

In ce priveúte acĠiunile pentru defăimare îndreptate împotriva ziariútilor, Curtea a reamintit principiile de independenĠă úi de imparĠialitate ale unui tribunal, precum úi principiul egalităĠii armelor în lumina articolului 6 al CEDO. Astfel, ea a recunoscut că prezenĠa unui judecător militar justifica temerile jurnalistului în sensul că jurisdicĠia în cauză ar fi putut să se lase ghidată în mod ilegitim de consideraĠii străine naturii cauzei ei (Sürek nr. 2, 8 iulie 1999, §53). De asemenea, refuzul jurisdicĠiilor interne de a ataúa la dosar unele piese solicitate de către jurnaliúti sau de a audia martorii desemnaĠi de către aceútia i-a

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

6 plasat pe cei din urmă într-o situaĠie de dezavantaj net în raport cu partea adversă úi a reprezentat o nesocotire a principiului egalităĠii armelor (De Haes úi Gijsels, 24 februarie 1997, §§50 et 58).

16.

Pe de altă parte, Curtea a considerat că măsurile de sechestrare sau de confiscare a materialului presei scrise constituie ingerinĠe disproporĠionate în domeniul libertăĠii de exprimare (pentru un act de încălcare a articolului 10 § 2 din cauza confiscării a trei numere consecutive dintr-o revistă bimensuală, a se vedea Öztürk, 15 octobrie 2002). AdmiĠând că articolul 10 nu interzice a priori unele restricĠii prealabile publicării, fiind vorba de condiĠiile înregistrării presei scrise, Curtea a subliniat totuúi că pericolele inerente sunt atât de mari încât impun cea mai înaltă vigilenĠă. Astfel, dacă Curtea recunoaúte că un sistem jursdicĠional de înregistrare oferă garanĠii importante pentru libertatea presei, ea reclamă în schimb ca legea aplicabilă să fie formulată cu suficientă precizie (Gaweda, 14 martie 2002, §§35 úi 47-48).

II.

RESTRICTII ALE ACCESULUI LA INFORMATIILE OFICIALE : Utilizarea legilor asupra secretului de Stat úi a legilor asemănătoare pentru protejarea Statului úi a autorităĠilor sale împotriva publicării informaĠiilor sensibile

17.

Dacă Curtea a recunoscut că libertatea de a primi informaĠii, menĠionată la §2 al articolului 10 al ConvenĠiei, interzice cu stricteĠe unui guvern de a se opune ca cineva să primească informaĠii pe care alĠii le aspiră ori pot consimĠi să i le furnizeze (Leander, 26 martie 1987, §74), ea nu a considerat, însă, că libertatea menĠionată ar trebui înĠeleasă ca impunând unui Stat obligaĠii pozitive de colectare úi de difuzare, motu proprio, de informaĠii (Guerra, 19 februarie 1998, §53). Cu toate acestea, Curtea a considerat că nedivulgarea de către Stat a unor informaĠii privitoare la vătămări grave ale mediului înconjurător constituie o neglijare a obligaĠiei sale pozitive de a garanta respectul vieĠii private úi familiale aúa cum este consacrată prin articolul 8 al CEDO (Guerra, §60; a se vedea úi Recomandarea (2002) 2 privind accesul la documentele publice, în care Comitetul de Miniútri al Consiliului Europei subliniază că Statele membre trebuie să depună cele mai mari eforturi pentru a asigura accesul publicului la informaĠiile cuprinse în documentele publice, sub rezerva protejării altor drepturi úi interese legitime).

18.

Nedivulgarea de informaĠii confidenĠiale face parte din datoriile úi responsabilităĠile jurnaliútilor. Cu toate acestea, Curtea a subliniat că legile naĠionale care interzic divulgarea de informaĠii sensibile trebuie să aplice criterii stricte, mai ales atunci când este vorba de restricĠii privind libertatea presei în legătură cu chestiuni de interes public major. In acelaúi timp, ea a admis caracterul grav al unor asemenea interdicĠii – chiar temporare – în cazul unui bun atât de efemer cum este informaĠia (Observer et Guardian, §§63-64).

Curtea a recunoscut că serviciul securităĠii interioare trebuie să se bucure de cea mai înaltă protecĠie atunci când este vorba de divulgarea informaĠiilor privind activităĠile sale, dar ea a estimat că această necesitate încetează să existe atunci când asemenea informaĠii au fost deja făcute publice ori úi-au pierdut caracteul confidenĠial (Vereniging Weekblad Bluf!, 9 februarie 1995, §§40 et 44; a se vedea úi Sürek (n°2), în care Curtea a considerat că interdicĠia de a divulga identitatea funcĠionarilor participanĠi la lupta împotriva terorismului nu era necesară din moment ce unele informaĠii care îi priveau erau deja de notorietate publică ; în legătură cu o concluzie identică privind condamnarea a doi jurnaliúti pentru sustragerea de fotocopii ale declaraĠiei de impozite ca urmare a publicării unui articol asupra salariului directorului general al unei mari societăĠi din industria automobilului, a se vedea hotărârea Fressoz et Roire).

III.

GARANTIILE IMPOTRIVA JURNALISTILOR

DIVULGARII

OBLIGATORII

A

SURSELOR

19.

Intr-un proces în care un jurnalist a fost obiectul unei sentinĠe de divulgare a surselor, ca urmare a publicării de informaĠii în legătură cu problemele de gestiune dintr-o societate de programe informatice

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

39

7 (însoĠită de amendă din cauza refuzului de a se supune), Curtea a precizat că « protejarea surselor jurnaliútilor reprezintă una dintre pietrele de temelie ale libertăĠii presei » úi că « limitările impuse confidenĠialităĠii surselor reclamă din partea CurĠii examinarea cea mai scrupuloasă ». Astfel, Curtea a afirmat că, Ġinând seama de efectul negativ pe care o sentinĠă de divulgare îl are asupra exerciĠiului libertăĠii presei, o astfel de măsură nu se justifică decât printr-un imperativ preponderent de interes public (Goodwin, 27 martie 1996, §§39-40). Aceste principii au fost reluate úi dezvoltate în Recomandarea Comitetului de Miniútri (2000) 7 asupra dreptului jurnaliútilor de a nu revela sursele lor de informare úi principiile de bază care se găsesc în anexă (a se vedea mai ales principiul 3 relativ la limitele dreptului la nedivulgare care cuprinde jurisprudenĠa CurĠii).

IV.

ALTE CONSIDERATII PRIVIND LIBERTATEA DE EXPRIMARE A JURNALISTILOR SI A MEDIILOR DE INFORMARE A.

40

IndependenĠa mediilor de informare faĠă de autorităĠile publice

20.

In Recomandarea sa 1506 (2001) asupra libertăĠii de exprimare úi de informare în mass-media din Europa, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei subliniază că « existenĠa mediilor libere úi independente reprezintă un indicator esenĠial în ce priveúte maturitatea democratică a unei societăĠi » (§1; a se vedea, de asemenea, Recomandarea 1147 (1991) a Adunării Parlamentare privind responsabilitatea parlamentelor în materie de reformă democratică a radiodifuziunii úi Recomandarea (94) 13 a Comitetului de Miniútri asupra măsurilor vizând promovarea transparenĠei în mediile de informare). In Recomandarea (96) 10 privind garantarea indepdendenĠei serviciului public al radiodifuziunii, Comitetul de Miniútri invită Statele membre să includă în legislaĠia lor naĠională dispoziĠii care să garanteze independenĠa organismelor de radiodifuziune conform liniilor directoare ce figurează în anexă (a se vedea mai ales linia directoare II care stipulează că organele de gestiune nu trebuie să constituie obiectul ingerinĠelor politice sau de altă natură, precum úi linia directoare V relativă la finanĠarea organismelor de radiodifuziune ; a se vedea, în acelaúi sens, măsurile vizând promovarea pluralismului în mediile de informare cuprinse în Recomandarea Comitetului de Miniútri (99) 1). Pe de altă parte, Adunarea Parlamentară (Recomandarea 1506 (2001), §10) recunoaúte că necesitatea de a instaura o autoritate de reglementare a sectorului radiodifuziunii cu adevărat independentă reprezintă o încercare serioasă (a se vedea în acest sens liniile directoare ale Recomandării Comitetului de Miniútri (2000) 23 privind independenĠa úi funcĠiile autorităĠilor de reglementare a sectorului radiodifuziunii).

21.

Curtea a afirmat, de asemenea, că « Statul este garantul ultim al pluralismului. Remarca se referă în mod special la mediile de informare audiovizuală, deoarece programele lor sunt adesea difuzate la scară foarte largă » (Informationsverein Lentia úi ceilalĠi, 24 noiembrie 1993, §38; a se vedea úi VgT Verein gegen Tierfabriken, 28 iunie 2001, §73 ; pentru exigenĠa pluralismului în programele televiziunii cu conĠinut comercial, a se vedea Demuth, 5 noiembrie 2002, §43). Contenciosul sectorului radiodifuziunii în faĠa CurĠii se încadrează în dispoziĠiile articolului 10 §1 care « nu împiedică Statele de a supune întreprinderile lor de radiodifuziune, cinema sau televiziune unui regim de autorizaĠii ». Chiar dacă Curtea a estimat că refuzul de a acorda o licenĠă de exploatare a reĠelelor de cablu úi de redifuzare a emisiunilor nu contravine articolului 10 al ConvenĠiei, ea a Ġinut totuúi seama de natura interdicĠiei care « nu constituia o formă de cenzură îndreptată împotriva conĠinutului sau a orientării programelor în cauză » (Groppera Radio AG úi ceilalĠi, 28 martie 1990, §73). Solicitată să judece un proces în legătură cu monopolul statal de acordare a licenĠelor în sectorul radiodifuziunii, Curtea a notat că monopolul public impune restricĠiile cele mai serioase în domeniul libertăĠii de exprimare. StricteĠea acestor măsuri nu se poate justifica decât în cazuri de imperioasă necesitate. Ea a scos astfel în evidenĠă existenĠa unor soluĠii echivalente úi mai puĠin constrângătoare cum ar fi practica anumitor Ġări de a însoĠi licenĠele de funcĠionare de carnete de sarcini cu

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2009 I

8 conĠinut modulabil, sau de a prevedea modalităĠi de participare privată la activitatea institutului naĠional.

Curtea s-a referit, de asemenea, la practica mai multor State europene, în care coexistenĠa posturilor publice úi a celor private este organizată după modalităĠi variabile úi este însoĠită de măsuri care să prevină poziĠiile unui monopol privat (Informationsverein Lentia, §§39-42). De altfel, într-un proces privind refuzul difuzării unei publicităĠi cu caracter politic, Curtea a recunoscut justeĠea motivelor avansate de către autorităĠile naĠionale în vederea justificării refuzului acestui tip de publicitate în mediile audiovizuale úi anume protejarea opiniei publice de presiunile grupurilor financiare influente, asigurarea egalităĠii între diferitele forĠe sociale úi garantarea independenĠei difuzorilor faĠă de sponsorii puternici (VgT Verein gegen Tierfabriken, §§72-73; cu toate acestea, în procesul în speĠă, dată fiind lipsa unor motive pertinente úi suficiente care să justifice interdicĠia, Curtea a conchis că este totuúi vorba de încălcarea articolului 10).

B.

DificultăĠi juridice úi practice impuse activităĠii jurnalistice de către autorităĠile publice

22.

In afara restricĠiilor menĠionate, jurnaliútii pot fi supuúi unui larg evantai de ameninĠări sau chiar de agresiuni. Recomandarea Adunării Parlamentare 1506 (2001), § 7 prezintă o enumerare a prejudiciilor la adresa activităĠii jurnalistice. Intr-un proces în care ziariútii unui cotidian naĠional făcuseră obiectul unor dispariĠii, arestări, tratamente inumane, ameninĠări de trimitere în judecată, Curtea a afirmat că exerciĠiul real úi eficace al libertăĠii de exprimare poate să reclame unele măsuri pozitive de protecĠie din partea Statului. In situaĠia dată, absenĠa măsurilor eficace de anchetă asupra unor acte ilegale însoĠite de violenĠă, úi de protecĠie împotriva acestor acte reprezenta o încălcare a articolului 10 (Özgür Gündem, § 43-46). A se vedea úi Recomandarea (96) 4 a Comitetului de Miniútri privind protecĠia jurnaliútilor în situaĠiile de conflict úi de tensiune úi principiile de bază cuprinse în anexă (a se vedea mai ales principiul I relativ la măsurile de prevenire, úi capitolul B consacrat drepturilor úi condiĠiilor de muncă ale jurnaliútilor).

Bibliografie selectivă: 1.

Deciziile CurĠii Europene a Drepturilor Omului pot fi consultate pe site-ul : http://www.echr.coe.int.

A se vedea, pentru o imagine exhaustivă a jurisprudenĠei CurĠii, La liberté d’expression en Europe. La jurisprudence relative à l’article 10 de la Convention européenne des droits de l’homme (Libertatea de exprimare în Europa. JurisprudenĠa privind articolul 10 al ConvenĠiei europene a drepturilor omului.

Dosare asupra drepturilor omului nr. 18 (Revizuit), Consiliul Europei, ediĠia 2001; pentru toate traducerile disponibile ale acestui document, a se consulta site-ul Diviziunii Media al Consiliului Europei (http://www.coe.int/media). A se vedea, de asemenea, Monica Macovei, Freedom of expression, Human Rights Handbooks, nr. 2, Consiliul Europei, 2001 (engleză, rusă).

A se consulta, de asemenea, sumarele deciziilor importante pe site-ul internet al ONG-urilor specializate în domeniul mediilor de informare, în special pe al Articolului 19 (http://www.article19.org, The virtual freedom of expression handbook) úi pe al Institutului din Moscova pentru politica úi legislaĠia privind mediile de informare (http://www.medialaw.ru).

Pentru publicaĠiile specializate în temele tratate mai sus, a se consulta cu prioritate site-urile Internet ale Institutului European al Mediilor de Informare (http://www.eim.de) úi al Centrului European de Jurnalism (http://www.ejc.nl).

2.

Pentru o prezentare sumară a principalelor texte ale Consiliului Europei în materie, a se consulta site-ul Diviziunii Media (http://www.coe.int/media). Este de asemenea disponibilă o listă a tuturor limbilor neoficiale în care aceste texte sunt traduse.

I nr. 3 • 2009 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

41

PROF .ALEXANDRE MERSEL PREŞEDINTE AL GRUPULUI DE LUCRU ORE-FDI „EDUCAŢIA” CONSULTANT ŞTIINŢIFIC ORE

TRECUT În 2003, 2004 am vizitat şi am avut privilegiul de a participa la mai multe Congrese in Romania. În această perioadă, ţara eliberată de un regim autoritar a încercat să creeze un sistem modern adaptat la standardele europene. În domeniul dentar şi al sănătăţii dentare un efort considerabil a fost asigurat de o nouă organizare şi un nou personal. Am fost martori al unor mari modificări într-un timp scurt.

Congresul din martie 2009.

A fost o onoare să fiu invitat ca lector la acest eveniment şi să primesc distincţia de Membru de Onoare al AMSPPR. Eu şi colegii mei am fost impresionaţi de buna organizare şi de înalta calitate a programului ştiinţific. Concepţia profesională care a fost în spatele succesului este căutarea unui tematici atractive pentru participanţi, comasând o conferinţă de o zi (endodonţia, de exemplu) într-o zi sau într-o sesiune, şi oferind oportunitatea pentru ERO de a susţine o prezentare de o după-amiază.

O sesiune importantă a fost susţinută în limba franceză, simbol al legăturilor cu cultura franceză, reprezentată de către preşedintele GADEF Prof. Denis Bourgeois. Ca mărturie a implicării ERO; am luat act de implicarea preşedintelui Dr.Patrick Hescot, a Preşedintelui, ales Dr.Gerhard Seeberger, a Prof. univ. Alexandre Mersel consilier ştiinţific. Doresc de asemenea să mulţumesc personalului echipei Smile-cu, Mr.Noam Tamir şi Prof. univ. Liviu Steier pentru încercarea lor de a prezenta şi evidenţia metoda e-learning.

Viitorul.

Educaţia Continuă este definită de ERO ca un subiect important Ajutând ţările membre să atingă un punct comun înalt în acest domeniul al stomatologiei este una din principalele scopuri. Grupul de Lucru al ORE-FDI „Educaţia” care lucrează la Programul de Educaţie Continuă din 2004 elaborează un program original în această disciplină. Acest sistem de educaţie trebuie să prezinte ultimele descoperiri din domeniul tehnologiei în armonie cu învăţământul clasic de bază. România este pe lista de dezvoltare a acestei colaborări. Sperăm ca împreună să putem prezenta în 2010 colegilor din România un Congres actualizat, accesibil şi creditat.

ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR 2009 Membrii CDN întruniţi cu cvorumul statutar în 25 aprilie a.c. au analizat activitatea departamentelor. Până la data şedinţei 5 membri ai Biroului Permanent (vicepreşedinţii: dr. Carmen Albu, dr. Mihai Gornicioiu, dr. Ştefan I. Stratul, dr. Bogdan Şerbănescu, dr. Rodica Tudericiu) şi-au anunţat renunţarea anticipată la mandat după parcurgerea a 2 ani din cei 3 statutari votaţi de AGN extraordinară din decembrie 2007.

Din aceste motive Adunarea Generală Naţională a AMSPPR 2009 va avea pe ordinea de zi rapoartele de activitate ale departamentelor şi alegeri anticipate pentru membrii unui nou Birou Permanent.

DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NAŢIONAL AL AMSPPR ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR VA AVEA LOC ÎN DATA DE 03 OCTOMBRIE 2009 LA BUCUREŞTI. CANDIDATURILE SE VOR DEPUNE PÂNĂ ÎN DATA DE 15 IULIE 2009, RAPOARTELE DE ACTIVITATE ALE DEPARTAMENTELOR ŞI ALE FILIALELOR REGIONALE SE VOR DEPUNE PÂNĂ ÎN DATA DE 15 IULIE 2009

REMEMBER PREVEDERI STATUTARE ÎN VIGOARE „Art. 50 – …………………………………………

Candidaturile pentru alegerile în funcţiile naţionale din Biroul Permanent se depun în scris la Sediul Central cu 2 luni înainte de data desfăşurării Adunării Generale Naţionale în cadrul căreia vor avea loc alegerile.

Comisia pentru Statut va verifica îndeplinirea condiţiilor statutare de fiecare candidat. Candidaturile pot fi însoţite de C.V.-uri şi de programe electorale, care pot fi publicate la solicitarea candidaţilor în numărul de revistă premergător şedinţei sau/şi în Mapa Adunării Generale Naţionale respective.

Art. 51 – I. …………………………………………………………………….

II. În Consiliul Director Naţional pot fi aleşi medici stomatologi privaţi, membri ai AMSPPR, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt proprietari ai cabinetelor private în care îşi desfăşoară activitatea; b) au o vechime minimă de 3 ani consecutivi ca membru cotizant; c) au îndeplinit anterior funcţii lucrative la nivele de bază (orăşenesc, municipal)