Revista "Viata Stomatologica" nr.4 Decembrie 2016

Page 1



EDITORIAL

Dr. Tozlovanu Horia-Teodor

Rezidenţiat 2016 – Medicină dentară Anul 2016 a reprezentat primul an în care s-a revenit la testarea cu subiecte unice pe plan naţional. Ca orice ”primă ediţie”, a fost o sursă de incertitudine și chiar neliniște pentru candidaţi. ”Oare prind loc în centrul unde îmi doresc? Oare cât de bine pregătiţi sunt ceilalţi candidaţi, acum că trebuie să concurez cu toţi din ţară? Oare cum vor fi subiectele naţionale? Ca la București sau ca la Iași sau ca la Cluj?”. Întrebări pe care probabil majoritatea candidaţilor și le-au pus (retoric). Totuși, unul din aspectele favorabile comparativ cu rezidenţiatul celor de la medicină generală a fost că, pentru medicina dentară tematica și bibliografia au rămas neschimbate, ceea ce a însemnat automat un avantaj având acces la testele grilă din ultimii trei ani din aproape toate centrele (disponibile online). Așa că, în calitate de candidat, după parcugerea materiei, acesta a fost locul de pornire. Subiectele naţionale din 2016 au reușit cumva să uniformizeze dificultatea ridicată a testelor din anii precedenţi de la București și Iași (cele de la Iași au fost puţin mai ușoare) cu cea moderată a testelor de la Cluj-Napoca, Târgu Mureș sau Timișoara. Per ansamblu, dificultatea a fost una medie, cu câteva întrebări ”excepţionale”, probabil pentru departajare. Întrebările au fost similare, unele chiar identice cu cele din anii precedenţi, un avantaj pentru cei care au pus mai mult accent pe rezolvatul grilelor și nu pe citit materia. Ceea ce nu este neapărat un lucru bun.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

Procesul de repartizare a candidaţilor pe locuri prin teleconferinţă a fost, în opinia mea, un succes. S-a derulat eficent, durând 3045 de secunde per candidat dacă nu existau probleme (și nu au fost foarte multe). Pe două ecrane puteau fi urmărite în timp real locurile ocupate/disponibile, respectiv lista candidaţilor ce urmează a fi repartizaţi. Concluzionând, sunt de părere că testarea cu subiecte unice este mai corectă atât pentru candidaţi, cât și pentru centrele universitare, atâta timp cât testele sunt elaborate de o comisie ce conţine membri din toate centrele. Astfel, candidaţii cu punctajele cele mai mari vor putea opta pentru centrele pe care le consideră cele mai bune iar în acest fel, poate și centrele vor căuta să își îmbunătăţească programul de rezidenţiat pentru a atrage cei mai buni candidaţi. Dr. Tozlovanu Horia-Teodor Rezident

3


CUPRINS

INFORMAŢII IMPORTANTE Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din “Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR - FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR – Bucureşti – România.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ CEREC GUIDE 2 O NOUĂ SOLUŢIE PENTRU IMPLANTOLOGIA GHIDATĂ dr. Bogdan Oprea, dr. Angelica Oprea, dr. Dan Herschbach

ERA ALBASTRĂ ÎN ENDODONŢIE Dr. Răzvan Brânzan

6

16

ACTUALITĂŢI AMSPPR LA DENTA ȘI ARMEDICA

ASIGURAREA PENTRU MALPRAXIS POLIŢA VITALIS DE LA ALLIANZ ŢIRIAC

20 MARTIE, ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE

SMILE DESIGN: ARTA PROVIZORIILOR

anul XVIII | nr. 94 | DECEMBRIE 2016 ISSN: 1454 - 5772

29

COLEGIUL REDACŢIONAL Dr. Pantel Marton Gyorgy Dr. Bogdan Popescu Dr. Radu Ţepordei Dr. Mihai Tozlovanu Av. Luciana Mihai Ing. Narcisa Carmen Şorop

34 36

40

PAGINA FDI STOMATOLOGIA BAZATĂ PE DOVEZI (SBD) DECLARAŢIE ADOPTATĂ DE ADUNAREA GENERALĂ A FDI Traducere din limba engleză Anamaria Capotescu 44 NOI PERSPECTIVE ÎN SĂNĂTATEA ORALĂ DR. PATRICK HESCOT, PREŞEDINTE FDI Traducere din limba engleză Anamaria Capotescu

AMSPPR nu își asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietarilor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îsi fac publicitate în revista AMSPPR. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă si ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.

18

RETROSPECTIVA ACTIVITĂŢII FILIALEI REGIONALE MOLDOVA A AMSPPR dr. Marius Popovici, dr. Liviu Zetu, dr. Daniel Dobrea, dr. Radu Ţepordei

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte normative în vigoare la data predării revistei.

46

COMUNICAT DE PRESĂ CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA POLITICILOR PUBLICE ȘI ASOCIAŢIA MEDICILOR STOMATOLOGI CU PRACTICĂ PRIVATĂ SOLICITĂ CNA APROBAREA UNOR MESAJE DE AVERTIZARE PRIVIND SĂNĂTATEA ORALĂ 48

COLEGIUL ȘTIINŢIFIC DE REDACŢIE: Dr. Ionut Branzan Dr. Sanda Danciu Şef. lucrări Dr. Dragoş Epistatu Dr. Dan Lazăr Dr. Bogdan Oprea Conf. Dr. Ştefan I. Stratul Şef. lucrări Dr. Liviu Zetu Conf. Dr. Irina Zetu REDACTOR ȘEF Dr. Vlad Cristian Deac SECRETARIAT REDACŢIE Anamaria Capotescu e-mail: redactie@dental.ro www.viatastomatologica.ro SEDIUL CENTRAL AL AMSPPR: Mobil: 0722.365.753 e-mail: amsppr@dental.ro TIPAR: Tipografia Explore Print SRL Sos. Odaii nr. 9, sector 1, Bucuresti, 013601 0749 268 704 office@exploreprint.ro http://www.exploreprint.ro DTP Flucuş Silvana-Lavinia silvana_art22@yahoo.com Mobil: 0724 374 457

Redactare afişe şi editare imagini: Tomos Kinga http://www.davidsign.com

PAGINI JURIDICE NOI NORME CU PRIVIRE LA FORMULARELE OBLIGATORII CARE FAC PARTE DIN DOSARUL PACIENTULUI Av. Luciana Mihai

membră în

52 PRIN DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NATIONAL AL AMSPPR DIN 12 IUNIE 2010 REVISTA AMSPPR APARE ÎN 4 NUMERE PE AN

4


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

5


CEREC GUIDE 2 O nouă soluţie pentru implantologia ghidată EDUCAŢIE PROFESIONALĂ

dr. Bogdan Oprea - Sibiu, România dr. Angelica Oprea - Sibiu, România dr. Dan Herschbach - Munchen, România

Tehnologia digitală şi sistemele CAD CAM încep să-şi facă locul în terapia implantară nu numai în etapa protetică dar şi în întregul lanţ clinic de aplicare şi protezare a unui implant. Utilizarea examinărilor CBCT pentru planificarea cazurilor de implantologie precum şi realizarea ghidurilor chirurgicale care permit inserarea implantelor în deplină siguranţă şi cu mare precizie nu mai reprezintă de mult o noutate. Putem spune cu toată încrederea că perioada implantologiei “free hand” bazată doar pe o simplă examinare radiologică 2D se apropie de sfârşit. Implantologia modernă trebuie să se bazeze pe o planificarea asigurată de trei piloni importanţi: 1. examinarea radiologică 3D. 2. aplicarea implantelor cu ajutorul ghidului chirurgical. 3. utilizarea proiectului protetic la realizarea ghidului chirurgical în aşa fel încât de la începutul tratamentului soluţia protetică finală să fie utilizată la planificarea poziţiei implantului. În medicina dentară “analogică” armonizarea tuturor acestor criterii se poate dovedi deseori dificilă din punct de vedere tehnic dar şi din cel al necesităţii unor şedinte suplimentare şi a creşterii duratei tratamentului. În medicina dentară digitală bazată pe utilizarea sistemelor CAD CAM asigurarea acestor criterii devine mult mai facilă şi rapidă. Un exemplu în acest sens este utilizarea sistemului “chairside” CEREC (Dentsply Sirona) pentru realizarea ghidului chirurgical (CEREC GUIDE 2) bazat atât pe informaţia CBCT cât şi pe proiectul protetic al viitoarei restaurări protetice. În continuare vom ilustra prin intermediul unui caz clinic planificarea, aplicarea şi protezarea provizorie a unui implant folosind un “workflow” complet digital care se poate desfăşura într-o singură şedinţă. Pacienta P.E., 24 ani, prezintă o breşă edentată laterală unidentară generată de pierderea cu 3 ani în urmă a molarului 4.6. Edentaţia nu a fost rezolvată în tot acest timp deoarece pacienta nu a fost de acord cu soluţia punţii dentare (care implica prepararea dinţilor vecini breşei) şi nici cu cea a implantului deoarece se temea de etapa chirurgicală. Utilizarea unui workflow complet digital va permite aplicarea implantului transgingival fără necesitatea inciziilor, lamboului şi a suturilor şi implicit a tuturor efectelor neplăcute etapei chirurgicale. Planul de tratament a inclus următoarele 6

etape: • realizarea investigaţiei CBCT cu ajutorul aparatului Galileos (Dentsply Sirona). • realizarea amprentei optice cu ajutorul sistemului CEREC Omnicam folosind programul CEREC SW 4.4 şi proiectarea viitoarei coroane protetice asigurând contacte proximale corecte cu dinţii vecini, asigurarea axului protetic corect care să conducă la contacte ocluzale armonioase cu dinţii antagonişti. • exportul proiectului protetic sub forma unui fişier de tip .ssi în programul Galileos Implant Planing unde este suprapus peste scanarea CBCT. • etapa de planificare a soluţiei implantare ţinând cont de două aspecte: • alegerea dimensiunilor implantului (lungime, diametru) în funcţie de aspectele anatomice (oferta osoasă). • poziţionarea implantului în funcţie de proiectul protetic în aşa fel încât să se obţină o corespondentă cât mai bună între axele implantară şi protetică. • proiectul ghidului chirurgical a fost exportat sub forma unui fişier tip .cmg.dxd şi deschis cu programul CEREC SW 4.4. • finalizarea etapei de design a ghidului chirurgical: în acesta etapă pot fi reglaţi mai mulţi parametri care vor creşte precizia adaptării ghidului chirurgical şi, implicit precizia aplicării implantului. • ghidul chirurgical a fost frezat dintr-un bloc CEREC GUIDE maxi Bloc cu ajutorul maşinii de frezat MCXL. • în cadrul etapei chirugicale au fost parcurşi următorii paşi: • proba intraorală a ghidului şi verificarea preciziei adaptării (folosind ferestrele de vizitare care au fost poziţionate în timpul fazei de design). • realizarea anesteziei locale. • utilizarea bisturiului circular pentru realizarea descoperirii minime a osului mandibular. • utilizarea setului de sleevuri CEREC GUIDE 2 pentru sistemul Nobel Biocare


pentru a avea un control ghidat al tuturor frezelor folosite. Deşi, în principiu, CEREC Guide este indicat doar pentru osteotomia ghidată, în cazul sistemelor de implante pentru care există setul complet de sleevuri se poate asigura controlul ghidat pentru toate frezele din protocol. • aplicarea implantului. A fost folosit un implant Alpha BioTec SP de 4.2 mm diametru si 10 mm lungime. • ca urmare a obţinerii unei stabilităţi primare excelente s-a decis că este posibilă realizarea unei protezări provizorii imediate. • s-a trecut la utilizarea sistemului ScanPost pentru realizarea amprentei optice în vederea realizării unei coroane provizorii. • utilizarea programului CEREC SW 4.4 pentru proiectarea coroanei provizorii. • frezarea coroanei provizorii dintr-un bloc de PMMA (TelioCAd - Ivoclar) cu maşina de frezat MCXL. • cimentarea coroanei provizorii pe un Ti Base (Sirona ZTSV 3.5mm) folosind un ciment autopolimerizabil (Multilink Hybrid Abutment- Ivoclar Vivadent). • înşurubarea coroanei provizorii şi sigilarea orificiului pentru şurub cu teflon şi răşină compozită directă. • verificarea protecţiei coroanei provizorii atât în ocluzia statică cât şi în cea dinamică. • programare peste 6 săptămâni pentru protezarea finală.

Rezultate şi discuţii:

• utilizarea unui workflow complet digital în terapia implantară va duce la creşterea preciziei intervenţiei, reducerea duratei intervenţiei, integrarea mai bună şi rapidă a implantului. • marele avantaj al metodei este reprezentat de introducerea proiectului protetic în etapa de planificare a implantului. În acest fel se poate obţine o aliniere mai bună a axelor protetică şi implantară, simplificând etapa protetică şi reducând necesitatea utilizării bonturilor speciale cu variate angulaţii. • lipsa intervenţiei chirurgicale “clasice” cu lambou şi sutură va reduce aproape complet fenomenele secundare postimplantare ceea ce va face ca acest tip de tratament să

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ CEREC GUIDE 2

fie extrem de bine primit de către pacienţi. • utilizarea ghidului chirurgical frezat sau printat 3D va conferi confort atât echipei medicale dar şi pacienţilor. Pe parcursul perioadei de 6 luni scurse de la introducerea acestei tehnici în clinica noastră am constatat o creştere a receptivităţii pacienţilor faţă de planurile de tratament cu componenta implantară. • deşi sistemul prezentat este creat pentru realizarea ghidurilor chirurgicale pentru un singur implant, există posibilitatea ca folosind softul Inlab15 să se creeze ghiduri chirurgicale pentru aplicarea mai multor implante. • sistemul este aplicabil atât în situaţia cazurilor simple cât şi a celor mai complexe care necesită augumentări sau alte intervenţii suplimentare (sinus lift extern sau intern, etc). Desigur că în cea de a doua situaţie, intervenţia nu va mai fi “nonchirugicală” dar va permite prin intermediul ghidului chirurgical aplicarea implantului exact în poziţia ideală, urmând ca intervenţiile suplimentare să fie făcute doar pentru asigurarea integrării implantului în acea poziţie. • acest sistem deschide o mare oportunitate, în special, pentru cazurile de edentaţie unidentară (ca cel descris în acest articol). Breşa edentată unidentară reprezintă una din situaţiile care prezintă cel mai mare grad de neprotezare datorită reticenţei pacienţilor atât faţă de puntea dentară clasică (care impune prepararea dinţilor vecini) cât şi faţă de soluţia implantară (teama faţă de intervenţia chirurgicală şi fenomenele secundare asociate). Autorii consideră că acest workflow digital reprezintă soluţia ideală pentru rezolvarea acestor situaţii şi va contribui semnificativ în perioada următoare la creşterea ratei de tratament a acestei situaţii clinice.

Fig. 1 - Situaţia clinică şi examinarea CBCT. Breşa edentată unidentară prin pierderea molarului 4.6 fără migrarea dinţilor vecini-antagonişti. DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

7


Amprenta optică - trasarea marginilor

Designul coroanei - realizarea ajustărilor necesare

În etapa „Milling” se alege opţiunea de export

Exportul cazului ca fişier .ssi

Fig. 2 - Utilizarea programului CEREC SW 4.4.3. pentru planificarea proiectului protetic şi exportul sub formă de fişier .ssi.

Fig. 3 - Etapa de planificare a implantului pe baza reperelor anatomice în cadrul programului Galaxis Implant Planing.

Fig. 4 - Importul fişierului .ssi cu proiectul protetic şi suprapunerea lui peste CBCT.

Fig. 5 - Finalizarea planificării implantului folosind atât reperele anatomice cât şi cele protetice. Se observă obţinerea corelării dintre axa implantului şi axa protetică. 8


EDUCAŢIE PROFESIONALĂ CEREC GUIDE 2

Choosing the CEREC GUIDE 2 option

Exporting the file with the CEREC GUIDE 2 project

Fig. 6 - După finalizarea proiectului se alege opţiunea CEREC GUIDE 2 şi se va exporta sub forma unui fişier cmg.dxd

Dechiderea proiectului cu software-ul CEREC SW 4.4.3.

Etapele de design CEREC GUIDE 2

Fig. 7 - Utilizarea programului CEREC SW 4.4.3. pentru proiectarea ghidului chirurgical

Fig. 8 - Frezarea ghidului chirurgical din bloc CEREC Guide Maxi cu maşina MCXL. Probă intraorală. Aproximativ 40 minute. DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

9


Utilizarea bisturiului circular

Sleevul pentru freza pilot

Realizarea neoalveolei prin ghidajul frezei pilot

Fig. 9 - Etapa de aplicare a implantului: Alpha Bio Tec SPI 4,2/10 mm

Prepararea neolaveolei până la dimensiunea stabilită în mod ghidat cu ajutorul setului de sleevuri

Implantul Alpha Bio SPI

Inserarea implantului cu Torque de 40 nm

Fig. 10 - Etapa de aplicare a implantului: Alpha Bio Tec SPI 4,2/10 mm

Implant plasat

Aplicarea scan postului ZTSV 4.5

Aplicarea body scanului

Amprenta optică

Designul coroanei provizorii

Fig. 11 - Etapa de amprentare pentru realizarea coroanei provizorii

Etapele de design

Etapa de frezare

Verificarea adaptării la baza TI Baseului

Fig. 12 - Etapele de design şi realizare a coroanei provizorii 10


EDUCAŢIE PROFESIONALĂ CEREC GUIDE 2

Fig. 13 - Aspectul final după înşurubarea coroanei provizorii

Fig. 14 - Aparatura şi materialele utilizate

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

11


• ACCES SUBGINGIVAL DE 6 ORI MAI BUN în comparație cu o periuță cu peri obișnuiți (1). • ACCES INTERPROXIMAL SUPERIOR (atât la dinții anteriori cât și la cei posteriori), față de o periuță cu peri obișnuiți (2), pentru o îndepărtar Acces sub-gingival1

Periuță obișnuită cu peri egali

12

Acces interproximal2

Periuță obișnuită cu peri egali


Tehnologia filamentelor conice cu vârfuri de 17 x mai subțiri*

Perii conici din polimer termoplastic pur au vârfuri ultra-fine de 0.01 mm, de 17 x mai subțiri decât perii cilindrici,cu vârf rotunjit Vârfurile subțiri și moi ale filamentelor au un grad înalt de flexibilitate Oferă acces mai bun subgingival și interproximal Îndepărtează placa din șanțul gingival și din spațiul interdentar, pentru o îngrijire gingivală îmbunătățită

*vs. peri cilindrici obișnuiți, rotunjiți la vârf

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

13


FINALTOUCH Material fotopolimerizabil pentru caracterizare

FinalTouch este un material compozit fotopolimerizabil pentru caracterizarea individuală a nuanţelor color a lucrărilor dentare directe şi indirecte de restaurare din material compozit precum şi pentru mascarea modificărilor de culoare ale substanţei dentare, şi se aplică sub, respectiv între straturile de material compozit de umplere ORMOCER®. Cu FinalTouch, care poate fi obţinut în cinci culori (alb, albastru, galben, portocaliu şi maro), pot fi corectate în nuanţe naturale particularităţi individuale precum fisuri sau pete albe şi pot fi astfel perfecţionate până la detaliu lucrările dentare de restaurare. Cu FinalTouch sunt posibile şi accentuarea cuspidelor şi adânciturilor, imitarea zonelor translucide ale smalţului dentar şi a zonelor opalescente, accentuarea nucleului de dentină precum şi imitarea coloraţiilor zonei coletului dintelui sau fisuri ale smalţlui dentar. Prin aceasta, FinalTouch oferă completarea perfectă a materialelor compozite VOCO, cum ar fi GrandioSO, Amaris sau Admira Fusion. FinalTouch poate fi folosit atât în timpul realizării umplerii cât şi ulterior, pe materialul deja polimerizat. În felul acesta, FinalTouch poate fi folosit atât în cabinetul dentar cât şi în laborator. Structura fină a materialului şi consistenţa omogenă permit o manipulare optimă. În plus, FinalTouch prezintă o toleranţă relativ ridicată a grosimii straturilor care, pentru culoarea „maro”, este de maximum 0,3 mm, iar pentru toate celelalte culori este de 0,5 mm. Deoarece FinalTouch se livrează în seringi NDT® cu canule fine (tip 45), materialul poate fi aplicat foarte precis. FinalTouch poate fi aplicat şi cu o pensulă, o sondă

fină sau un instrument subţire pentru canale radiculare. Nuanţe ale diverselor culori se pot obţine prin amestecarea acestora între ele sau prin amestec cu material compozit translucid fluid. Durata de polimerizare pentru FinalTouch este de numai 20 de secunde, ceea ce îl face deosebit de adecvat pentru utilizare în cabinetul dentar. După întărire, se face o acoperire suplimentară cu un material compozit de umplere într-un strat de grosime adecvată. Producător: VOCO GmbH, Anton-Flettner-Straße 1-3, 27472 Cuxhaven, Germania, www.voco.com, info@voco.com

SET PROFILAXIE Fluorizare, protejare, ingrijire, sigilare Curăţă, sigilează, fluorizează şi îngrijeşte dinţii: În noul set de profilaxie de la VOCO găsiţi pentru prima dată toate produsele relevante pentru îngrijirea dinţilor. Datorită configuraţiei setului, toate preparatele sunt rapid accesibile. În afară de aceasta, setul permite dentiştilor şi asistentelor din cabinete să testeze multe produse diverse şi să-şi facă o impresie despre aplicabilitatea multiplă şi performanţele acestora. Faceţi cunoştinţă cu CleanJoy, o pastă de curăţare şi polizare cu conţinut de fluor, cu trei niveluri de curăţare şi cu o codificare unică de tip semafor. În afară de aceasta, setul conţine sigilatorul de fisuri Grandio Seal care, datorită proprietăţilor sale excelente, s-a consacrat în special în stomatologia infantilă. VOCO Profluorid Varnish, lacul fluoridic pentru desensibilizare este disponibil în patru variante cu gusturi diferite (pepene, caramele, mentă şi cireşe). Pachetul este completat de preparatele de protecţie dentară Remin Pro cu fluorură şi hidroxilapatită, precum şi, natural, Remin Pro forte cu efect antibacterian obţinut din extract de ghimbir şi curcuma. 14

Produsele se pot doza unul în raport cu altul, dar sunt adecvate şi pentru utilizarea în profilaxia individuală. Fiecare preparat poate fi comandat separat şi ulterior. Producător: VOCO GmbH, Anton-Flettner-Straße 1-3, 27472 Cuxhaven, Germania, www.voco.com, info@voco.com


REBILDA® POST GT Fascicul de pivoţi din material compozit armat cu fibră de sticlă Rebilda Post GT este un pivot din material compozit, translucid, armat cu fibre de sticlă şi opac la raze Röntgen, care dispune de o elasticitate similară cu cea a dentinei şi asigură simţitor mai puternică pentru construcţia pe un bont decât pivoţii convenţionali. Rebilda Post GT este format dintr-un fascicul de pivoţi separaţi subţiri care, iniţial, sunt menţinuţi grupaţi printr-un manşon şi care pot fi introduşi în canalul radicular numai printr-o singură operaţie. După tratarea preliminară a canalului radicular, fasciculul de pivoţi este silanizat, stropit cu un material compozit de fixare şi apoi introdus în canalul radicular umplut în prealabil cu material compozit de fixare. Înainte de polimerizarea materialului compozit de fixare se îndepărtează manşeta, astfel că pivoţile separate se pot distribui în întregul canal cu un instrument adecvat. Prin desfacere pivoţilor din fascicul se produce atât o întărire uniformă a materialului compozit de fixare pe întregul traseu al canalului radicular cât şi o mărire a suprafeţei de contact cu materialul compozit în zona coronală, ceea ce are ca efect o stabilitate ridicată a întregii structuri cu pivot. Rebilda Post GT permite şi o restaurare individuală cu protejare a substanţei dentare, deoarece pivoţile separate subţiri se pot extinde în întregul canal radicular şi se adaptează optim morfologiei acestuia. Din acest motiv nu este necesară o lărgire a canalului radicular cu ajutorul unei freze pentru un pivot adaptat în acest scop, astfel că nu mai apar pierderi de substanţa dentară, care ar fi avut ca efect inevitabil o slăbire a structurii rădăcinii. Datorită structurii sale unice, Rebilda Post GT

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

este adecvat în special pentru utilizarea în canale radiculare care nu sunt rotunde precum şi în canale radiculare care au fost pregătite prin tehnica „Greater Taper”. Rebilda Post GT este disponibil în patru mărimi codificate color: Nr. 4 (albastru, diametru idealizat de 0,8 mm) format din 4, nr. 6 (roşu, diametru idealizat de 1,0 mm) format din 6, nr. 9 (verde, diametru idealizat de 1,2 mm) format din 9 şi nr. 12 (negru, diametru idealizat de 1,4 mm) format din 12 pivoţi separate. Producător: VOCO GmbH, Anton-Flettner-Straße 1-3, 27472 Cuxhaven, Germania, www.voco.com, info@voco.com

15


ERA ALBASTRĂ ÎN ENDODONŢIE EDUCAŢIE PROFESIONALĂ

Dr. Răzvan Brânzan

Dr. Răzvan Brânzan

- Absolvent “Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa Iaşi” - Promoţia 2015 - Rezidenţiat în Endodonţie - „UMF Gr. T . Popa Iaşi” - Promoţia 2004 – Absolvent studii Masterat Parodontologie septembrie 2006 – “Terapii chirurgicale şi regenerare paradontală” - Martie 2011 – Studii specializare “Radio - imagistică dento-maxilo-facială” - Mai 2009 – Atestatul în Implantologie – Ministerul Sănătăţii – Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Medical.

Practica endodontică actuală se orientează către prepararea mecanică a canalelor radiculare cu un singur instrument folosit în mișcare de reciprocitate. În evoluţia endodonţiei s-a trecut pe rând de la instrumentarea manuală folosind ace din oţel inoxidabil la ace rotative din Ni-Ti ca odată cu apariţia endomotoarelor cu posibilitatea efectuării mișcărilor de reciprocitate să putem folosi un singur ac pentru instrumentarea canalului pe întreaga lungime de lucru (one file endo).

Mișcarea de reciprocitate are la bază tehnica forţelor balansate introdusă de Roane în 1985, pentru canalele curbe folosind ace manuale. Ulterior au apărut piese de mână la care se puteau adapta ace de mână pentru mișcări de reciprocitate (M4 – Sybronendo, Endo Ese Aet). În 2008 Yared a folosit pentru prima oară un ac rotativ în mișcare de reciprocitate (Protaper F2) cu ajutorul unui endomotor programabil (Atr technica). În 2010 au apărut pe piaţă două sisteme bazate pe acest concept: VDW Reciproc și Dentsply Wave One. În reciprocitate instrumentul este la început rotit în direcţia de tăiere și apoi în sens invers acelor de ceasornic pentru a-l degaja. O rotaţie completă de 360o este obţinută din mai multe mișcări de reciprocitate. Unghiul în direcţia de tăiere este mai mare decât în cea de degajare astfel încât instrumentul avansează progresiv către apex. Unghiurile mișcării de reciprocitate ţin cont de limita elastică a instrumentului minimalizând riscul fracturii. Sistemul conţine 3 ace marcate coloristic în funcţie de diametrul apical: roșu, negru și galben (0,25/0,40/0,50) și cu o conicitate în 1* 2*

16

ultimii trei milimetri de 8,6 respectiv 5 %. Sistemul reciproc poate fi folosit în două feluri: 1) Crearea unui canal pilot pentru a minimaliza riscul fracturării instrumentului datorită angrenării vârfului. 2) În mișcarea de reciprocitate unghiurile de rotaţie stânga-dreapta determină amplitudinea mișcării, aceste unghiuri sunt setate sub limita de rupere a instrumentului. Din această cauză crearea canalului pilot nu este necesară, acul urmărind calea limitei minimei rezistenţe și anume canalul. În acest fel erorile datorate instrumentării manuale pot fi evitate și timpul necesar instrumentării scade. Tehnica folosirii acului în canal trebuie să fie de dute-vino (pecking motion) amplitudinea nedepășind 3 mm. Atingerea lungimii de lucru se face folosind o presiune ușoară în reprize a câte 3 mișcări de pecking. Abilitatea sistemului reciproc în instrumentarea canalelor este similară sau superioară sistemelor cu rotaţie continuă.1* În urma unor studii publicate referitoare la extruzia apicală de detritusuri, mișcările de reciprocitate (150o – 30o), au fost asociate cu cele mai mici cantităţi de material.2* Acestei caracteristici i se asociază incidenţa scăzută a durerii postoperatorii.

Marceliano – Alves et al. 2015, De-Deus et al. 2015, Capar et al. 2014. De-Deus et al. 2014, Xavier et al. 2014, Teixeira et al. 2014, Aslan et al. 2016.


RECIPROC BLUE – ce s-a schimbat? Noul reciproc blue a apărut din necesitatea unui ac cu o flexibilitate crescută faţă de sistemul reciproc clasic. Noul aliaj a permis eliminarea zgomotului caracteristic de ”click” a sistemului precedent și creșterea rezistenţei la utilizare. Sistemul reciproc blue are o flexibilitate crescută generând mai puţin stres pe ac, rezistenţă mai mare la fractură. De asemenea sistemul reciproc este un sistem foarte eficient în retratamente pentru îndepărtarea materialului de obturaţie. Conform unui studiu publicat de De-Deus et Al. în 2013 referitor la capacitatea acului R25 de a atinge lungimea de lucru a canalului fără un canal pilot sistemul a avut un procentaj de 93,6 % pe un lot de 404 canale. Aplicabilitatea acestui fapt are o importanţă crescută în abordarea canalului meziovestibular 2 al molarului 1 superior.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ ERA ALBASTRĂ ÎN ENDODONŢIE

Conceptul de ac unic în mișcarea de reciprocitate cu sau fără canal pilot poate fi luată în considerare din punctul de vedere al procesului de învăţare deoarece poate simplifica și reduce curba de învăţare. Este important să comparăm curba de învăţare și erorile procedurale dintre un sistem reciproc și un sistem rotativ clasic. În concluzie actualul articol ne arată că sistemul reciproc blue este promiţător și ar trebui luat în considerare.

17


AMSPPR la DENTA și ARMEDICA

ACTUALITĂŢI

În acest an, cu o lună mai devreme decât anul trecut, între 20-22 octombrie a avut loc la Bucureşti expoziţia DENTA. Peste 140 de firme au ales să fie prezente la cea de-a 33-a ediţie a expoziţiei Denta, expoziţie internaţională de produse și echipamente pentru medicină și tehnică dentară. La Arad, între 3-5 noiembrie a avut loc ediţia cu numărul 23 a celui mai mare eveniment medical din partea de vest a României, AR-MEDICA. Au fost prezente peste 100 de firme din ţară și străinătate.

Asociaţia noastră a fost prezentă la ambele manifestări cu stand de prezentare a asociaţiei și a revistei Dentalife, iar la Denta alături de partenerii noştri GC şi Sitea a organizat worskshop-ul „Refacerea morfologiei proximale și ocluzale prin restaurări directe în zona posterioară”, lector Dr. Sergiu Mureșan. Evenimentele au fost bune ocazii pentru ca membrii asociaţiei și nu numai să se reîntâlnească, să povestească și să-și facă împreună planuri de viitor.

URMĂTOARELE EDIŢII VOR FI:

18


red PRIMUS MASĂ CHIRURGICALĂ

Unparalleled level of comfort & captivating inteligent functions

red

RESOURCES FOR EXCELLENCE IN DENTISTRY

www.redinternational.ro

19


20


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

21


22


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

23


24


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

25


CHIRANA Medical Slovacia investește în inovare pentru a livra produse cu cele mai noi tehnologii și materiale de înaltă calitate.

CHIRANA CHEESE EASY FIABILITATE SI ERGONOMIE PENTRU STOMATOLOGI, LA CEL MAI ACCESIBIL PREȚ

DOTĂRI PROMO:

3ANI GARANȚIE

16.280€

FABRICAT ÎN

SLOVACIA

12.490€ în12 rate lunare fără dobândă (TVA inclus)

- Masă medicală cu furtunuri pe sus și 5 posturi: seringă apă/aer Luzzani, turbină Chirana TGL 656 Easy LED, post turbină cu fibră optică, micromotor pe inducție Chirana CH660B-LESS LED cu piesă cot Chirana, detartraj ultrasonic LED - Lampă scialitică Faro Maia LED 35.000 lux - Pedală multifuncțională cu excursie laterală - Sistem de aspirație chirurgicală Venturi

26 *imaginea este cu titlu de prezentare, reprezintă un unit Chirana CHEESE Easy cu dotări opționale diferite de cele din ofertă.


De 30 de ani, Dental X investește permanent în tehnologie pentru a perfecționa procesul de sterilizare pentru instrumente medicale.

DOMINA PLUS B ECHIPAMENTE STOMATOLOGICE ȘI SERVICE

STERILIZARE EFICIENTĂ pentru CABINETE STOMATOLOGICE

4ANI GARANȚIE

FABRICAT ÎN

SOLUȚII TEHNICE INTEGRATE

ITALIA

Cel mai scurt drum către propriul cabinet stomatologic.

RAPIDITATE – rulează ciclul rapid în 18 minute și ciclul clasic în 35 minute (incluzând uscarea)

LIVRARE și INSTALARE RAPIDĂ Mii de produse pe stoc, echipe de service în toată țara.

SERVICE în MAXIM 24h Timp minim de reparație sau înlocuire în garanție și post-garanție.

VOLUM CRESCUT – volum util de 12,6 litri la capacitate de 18 litri, cu până la 57% mai mare comparativ cu autoclave concurente SIGURANȚĂ – datorită sistemului unic de încălzire „Adaptive Heat” sterilizează instrumente delicate fără risc de deteriorare

4390€

în10 rate lunare fără dobândă (TVA inclus)

PACHET PROMO + demineralizator de apă DX + sigilator Newseal

HALMADENT S.R.L.

Str. Banatului Nr.10, Brașov Tel./Fax: 0268 414 157 E-mail: vanzari@halmadent.ro Website: www.halmadent.ro DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

27


28

Ask for the promotional code! amsppr@dental.ro


VĂ RECOMANDĂ ACTUALITĂŢI

ASIGURAREA PENTRU MALPRAXIS POLIŢA VITALIS de la ALLIANZ ŢIRIAC AMSPPR îşi menţine recomandarea de încheiere a poliţei anuale de malpraxis la Allianz-Ţiriac și în anul 2017 din motive bine întemeiate, bazate pe soliditatea, credibilitatea şi profesionalismul asiguratorului, compania Allianz-Ţiriac fiind apreciată pentru performanţele înregistrare constant de-a lungul celor peste 20 ani de activitate în România. Acoperirile şi beneficiile corelate poliţiei de malpraxis VITALIS de la Allianz-Ţiriac garantează o protecţie adecvată, la preţuri corecte, împotriva riscurilor pe care le implică exercitarea profesiei de medic. Încheierea poliţei de asigurare de răspundere civilă profesioanală anuală la Allianz-Ţiriac aduce medicului asigurat, prin parteneriatul dintre AMSPPR şi Allianz-Ţiriac, o serie de reduceri de primă la achizitionarea altor produse de asigurare: asigurarea de bunuri a cabinetului, asigurarea de imobil a cabinetului, asigurarea bunurilor personale, a locuinţei, asigurarea auto facultativă CASCO, etc. Astfel, faţă de oferta generală Allianz-Ţiriac pentru asigurarea de malpraxis: Limita maximă a răspunderii 37.000 EUR cu o sublimita de 10,000 EUR pentru daune morale, prima este 320 EUR (din care 70 EUR pentru acoperirea Daunelor Morale), membrii AMSPPR vor putea opta pentru una dintre 5 variante, beneficiind inclusiv de facilităţile oferite de Allianz-Ţiriac:

Varianta I

Limita maximă a răspunderii = 10,000 EUR din care: Sublimita pentru daune morale = 5,000 EUR Prima anuală de asigurare = 45 EUR, plata în max 6 rate fară a se aplica majorare

Varianta II

Limita maximă a răspunderii = 37,000 EUR din care: Sublimita pentru daune morale = 5,000 EUR Prima anuală de asigurare = 120 EUR, plata în max 6 rate fară a se aplica majorare

Varianta III

Limita maximă a răspunderii = 37,000 EUR din care: Sublimita pentru daune morale = 10,000 EUR Prima anuală de asigurare = 200 EUR, plata în max 6 rate fară a se aplica majorare

Varianta IV

Limita maximă a răspunderii = 37,000 EUR din care: Sublimita pentru daune morale = 20,000 EUR Prima anuală de asigurare = 300 EUR, plata în max 6 rate DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

fară a se aplica majorare

Varianta V

Limita maxima a răspunderii = 37,000 EUR din care: Sublimita pentru daune morale = 37,000 EUR Prima anuală de asigurare = 450 EUR, plata în max 6 rate fară a se aplica majorare Asistenti medicali – cabinet stomatologic; Limita maximă a răspunderii = 2,000 EUR Prima anuală de asigurare = 10 EUR, plata integrală Tehnicieni dentari; Limita maximă a răspunderii = 5,000 EUR Prima anuală de asigurare = 20 EUR, plata în maxim 2 rate fară a se aplica majorare Pentru membrii AMSPPR care au avut anterior încheiate poliţe de malpraxis la AZT, la care nu s-au înregistrat daune/solicitări de despagubire, se va acorda la reînnoire o reducere de 5%/fiecare an de asigurare (5% x nr. de ani de asigurare consecutivi la AzT) dar nu mai mult de 30%; facem precizarea că această prevedere se aplică și acelor asiguraţi care, din diverse motive, nu au reînnoit la termen poliţele și au avut în ultimul an o perioadă de întrerupere a asigurării de maxim 6 luni; Se acordă tuturor membrilor asiguraţi, pe perioada de valabilitate a prezentului contract, facilităţi/reduceri pentru încheierea asigurarilor complementare, astfel: • asigurarea clădirilor (cabinetul stomatologic) cu acoperire STANDARD extinsă – reducere 25%; • asigurarea conţinutul cabinetului stomatologic cu acoperire STANDARD extinsă – reducere 10%; • asigurarea de călătorie VOIAJ (titular cabinet, angajaţii, membri familiei titularului)- reducere 20%; • asigurarea echipamentelor electronice și asigurarea de avarii accidentale pentru dotările cabinetului reducere 15%; • asigurarea de răspundere civilă faţă de terţi pentru cabinetul stomatologic: Limita maximă a răspunderii = 10,000 EUR , prima anuală de asigurare = 70 EUR; • asigurarea de răspundere civilă fată de terţi la locuinţa personală: Limita maximă a răspunderii = 10,000 EUR, prima anuală de asigurare = 45 EUR; 29


30


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

31


32


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

33


20 martie, ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE Ca în fiecare an, la 20 martie 2017, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, AMSPPR cu sprijinul membrilor, a sponsorilor și a partenerilor noştri va celebra această zi prin organizarea unor astfel de manifestări: cursuri de profilaxie, concursuri pe teme de igienă orală, concursuri de desen, etc. Invităm membrii asociaţiei noastre care doresc să desfășoare - în școli, grădiniţe sau alte locaţii proprice unor astfel de activităţi - diverse manifestări specifice acestei zile să trimită o solicitare în acest sens la sediul central al asociaţiei (amsppr@ dental.ro) până la data de 1 februarie 2017 pentru a fi cuprinși în program și a beneficia de sprijinul partenerilor noştri la această acţiune. Federaţia Dentară Internaţională, iniţiatorul acestei acţiuni pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi prin site-ul: www.worldoralhealthday.org posibilitatea de a intra în posesia resurselor necesare campaniei pentru promovarea unei sănătăţi orale prin viaţă.

Madrid, Spain THE BIGGEST INTERNATIONAL DENTAL CONGRESS

Let’s meet in Madrid 34

29 August - 1 September 2017

Bringing the World together to improve oral health www.world-dental-congress.org


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

35


SMILE DESIGN: ARTA PROVIZORIILOR CURS ŞI WORKSHOP

Planul pentru schimbări faciale predictibile prin stomatologie estetică

Într-un tur de forţă, pe parcursul a 3 zile, dr. Elliot Mechanic a fost prezent în România pentru a susţine la Iași, în 4 noiembrie, la Timișoara în 5 noiembrie și la București în 7 noiembrie cursul teoretic și practic adresat medicilor stomatologi Smile Design: Arta provizoriilor. Planul pentru schimbări faciale predictibile prin stomatologie estetică. La partea teoretică, dr Elliot Mechanic a transmis participanţilor informaţii despre: schimbările faciale prin restaurări provizorii, schimbări faciale și rolul lor într-un smile design corect, cauzele potenţiale ale zâmbetului „gummy”, cum se poate modifica zâmbetul în mod creativ, dinţii „încălecaţi” și închiderea diastemelor mari, obţinerea arcadei cu o formă corectă, stabilirea poziţiei muchiei incizale, analiza zâmbetului prin wax-up-ul diagnostic, verificarea ocluziei, eliminarea interferenţelor, dimensiunea verticală și fonetică, obţinerea acordului pacientului pentru restaurarea finală, materiale utile în cabinet pentru modificarea provizoriilor, comunicarea

cu laboratorul - noul contur și noua formă a provizoriilor ajustate în cabinet, realizarea provizoriilor după wax-up și cheia de silicon de la laborator, ajustarea provizoriilor, lungimea dinţilor, înălţimea gingivală, lăţimea, grosimea, linia mediană. La partea practică fiecare participant a învăţat să facă restaurări provizorii pas cu pas și să le individualizeze, iar Dr. Mechanic a demonstrat și tehnici de amprentare și înregistrare a ocluziei. Pentru a se putea desfășura în cele mai bune condiţii, manifestarea a beneficiat de sprijinul firmei Terradent si DMG, iar traducerea, acolo unde a fost nevoie s-a realizat de către dr Dragoș Smărăndescu. Mulţumim participanţilor și partenerilor noştri firmelor Terradent şi DMG şi domnului dr. Dragoș Smărăndescu, care au facut posibil ca aceste cursuri să se desfășoare în cele mai bune condiţii.

BUCUREŞTI

36

ACTUALITĂŢI


ACTUALITĂŢI IAŞI

TIMIŞOARA

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

37


38


DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

39


RETROSPECTIVA ACTIVITĂŢII FILIALEI REGIONALE MOLDOVA A AMSPPR ACTUALITĂŢI Existând o cerere de reluare a unor cursuri, pe 12 și 13 februarie 2015 s-a reluat cursul teoretic și practic “Geometria şlefuirii bonturilor” la care s-au clarificat aspecte legate de geometria nișei gingivale și profilul

de emergenţă, avantajele și dezavantajele șlefuirii cu prag, tipuri de freze, s-au comentat pe video pas cu pas tehnicile de șlefuire iar aplicaţia practică a însemnat șlefuirea unui incisiv și a unui canin maxilari.

Iar pe 14 februarie 2015 a avut loc cursul teoretic și practic “Fatete integral ceramice” unde aspectele teoretice au reprezentat principii de optică (reflexie, refracţie, opalescenţa, schema lui Munsell, chei de culori-principii și tehnici de utilizare, etc.), șlefuirea pentru faţete ceramice, faţete provizorii, amprentarea, condiţionarea suprafeţelor și cimentarea adezivă.

La partea practică, s-a șlefuit un incisiv lateral maxilar pentru o faţetă (pe model), s-au condiţionat suprafeţele și s-a cimentat pe model o faţetă din ceramică presată. Video comentat: preparaţia pentru faţete, tratamentul suprafeţelor și cimentarea adezivă.

21 Februarie 2015 PRF, A-PRF, I-PRF în practica stomatologică actuală. Cursul a fost organizat în colaborare cu Implantium & Medical Company și a fost unul interactiv, de un nivel ridicat al informaţiilor tratate, impresie generală excelentă legată de prezentare și cunoștinte dobandite. PRF (platelet-rich-fibrin) = matrice autologă de fibrină bogată în trombocite. Se obţine printr-un proces fiziologic dintr-o probă de sânge (recoltată în timpul actului chirurgical)

40

ce este centrifugată o singura dată rezultând un concentrat de trombocite, leucocite și factori de creștere într-o matrice de fibrină. Cheagul de fibrină se solidifică sub forma de membrană, una elastică și foarte consistentă. Participanţii au avut ocazia să descopere, graţie carismaticei prezentări a domnului doctor Chemal Taner (Clinica Implantodent - Centru de excelenţă în implantologia dentară) diversele utilizări ale membranelor PRF precum și a I-PRF - injectabil în adiţiile și augmentările osoase din sfera oro- maxilofacială.


27 Martie 2015 „Cum decelăm alergia faţă de substanţele/ materialele utilizate în cabinetul stomatologic de alte reacţii nonalergice; Atelier de educaţie terapeutică în alergiile încrucișate” Susţinut de: Şef de lucrări U.M.F. ”Gr.T.Popa” Iaşi, medic specialist alergologie și imunologie clinică dr. Celina Silvia Stafie. Scopul a fost de a transmite pacienţilor alergici, dar în egală măsură şi colegilor, un mesaj unitar, un protocol unitar de diagnostic și educaţie terapeutică. Reacţiile alergice la medicamente sau anestezice sunt frecvent întâlnite în practica alergologică, dar nu neapărat și în cea de cabinet stomatologic. Deseori, aici sunt aparent diagnosticate drept alergie – reacţie de intoleranţă, reacţiile vagale sau cele neîncadrate în alte categorii. Adevăratele reacţii alergice au un fond imun la bază, de obicei o funcţie

4 Aprilie 2015 „Eșecul estetic în restaurările directe din compozit. Cauzele eșecurior și prevenirea lor.” Lector: Dr Cristina Ghiţă, opinion leader Micerium România La partea teoretică s-a lucrat pe următoarele cazuri clinice: selecţia corectă a cazului: abordare directă sau indirectă?, analiza parametrilor estetici: formă, contur, textură, luminozitate, culoare, alegerea culorii: CÂND? CU CE? CUM? selecţia maselor de compozit, înregistrarea informaţiei: macrofotografie, modele de studiu, chei silicon, completarea hărţii de culoare; îndepărtarea compozitului

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

ACTUALITĂŢI

hepatică deteriorată și au posibilităţi de diagnostic restrânse în ambulator. În cadrul atelierului de educaţie terapeutică s-au punctat următoarele: - Diagnosticul diferenţial între reacţiile alergice propriu zise, reacţii vagale și reacţiile de intoleranţă la substanţe chimice utilizate în cabinetul stomatologic - Cum selectăm pacienţii susceptibili de a dezvolta reacţii alergice la anestezicul stomatologic, dar și la alte materiale care se regăsesc în cabinetul stomatologic? - Posibilitatea diagnosticului alergiei încrucișate la anestezice locale stomatologice, substanţe antiseptice și dezinfectante, utilizate în practica de cabinet.

vechi: armamentarium; prepararea cavităţii: forma, pereţi, margini, bizou; adeziunea: diga și inversiunea ei, aplicarea ligaturilor, sisteme adezive pe (foarte) scurt, stratificare: “Smalţ, Dentina și Intre Ele” J, finisare: forma, contur, textura și lustruirea restaurărilor şi Mentenanţă pe termen lung. La partea practică participanţii au pregătit și obturat cavitatea de cls III și/sau faţetarea directă cu compozit; marginea preparaţiei: bizoul și lustruirea; selecţia maselor de dentină și a smalţului: protocol de alegere a culorii; stratificarea; etapele finisării: protocol de finisare; evaluarea și corectura texturii verticale și orizontale; lustruirea.

41


12-13 Iunie 2015 „Implantologie predictibilă. Chirurgia și protetica restaurărilor pe implanturi.” (curs teoretic şi practic de două zile) Lectori: Asist. Univ. Dr. Dragoș Smărăndescu şi Dr Bogdan Iordache “Cursul prezentat este primul dintr-o serie care are ca obiectiv popularizarea mijloacelor simple de optimizare a succesului în implantologie în practica curentă a medicului dentist generalist. De cele mai multe ori suntem tributari unor practici însușite cu mulţi ani în urmă, pe care nu le schimbăm fie din inerţie, fie din lipsa de perspectivă. Nu știu câţi dintre noi se întreabă dacă eșecul, atunci când apare, poate fi indus inconștient de medic cu sau fără implicarea factorilor care ţin de pacient. Prin modul în care se desfășoară, profesia medicului dentist presupune un oarecare

16 - 17 Octombrie 2015 “Reconstrucţia directă și indirectă a zonei laterale cu compozite: Izolare, Preparare, Adeziune, Stratificare, Colare” Lector: Dr Cristina Ghita, opinion leader Micerium Romania Cursul a fost unul foarte concentrat în informaţii utile, interactiv, punctându-se la partea teoretică următoarele : • Ce refacem mai întâi: frontul sau zonele laterale? • De ce compozit? • Conceptul EFP • Indicaţiile compozitelor în zona laterală • Incursiune sumară în morfologie: importanţă, cunoaștere, RESPECT! • Selecţia cazurilor: compozit direct sau indirect? • Comunicarea medic - tehnician sau atunci când “1+1≥2”

42

grad de izolare și însingurare care favorizează perpetuarea unor principii medicale care nu întotdeauna au confirmat un grad mare de succes. Doar întâlnindu-ne în cadrul workshopurilor, cursurilor sau alte forme organizate putem să ne împartășim ideile noi sau experienţa clinică acumulată și putem optimiza rata de succes a tratamentelor oferite pacienţilor noştri. Am fost plăcut surprins să găsesc colegi care au manifestat o deschidere extraordinară pentru temele prezentate, cursul transformându-se într-un dialog constructiv din care sunt convins că toţi am avut de învăţat. Îmi doresc, ca pe viitor colaborarea noastră să evolueze prin găsirea unor noi subiecte de larg interes, cărora, împreună cu Dr Dragoş Smărăndescu o să le dăm noi sensuri, adaptate activităţii clinice.” Dr. Bogdan Iordache

• Izolarea câmpului operator: folii, cleme, ligaturi, teflon • Adeziunea la dentină și la compozitele microhibride înalt polimerizate • Stratificarea rășinilor compozite: tehnici free hand vs “occlusal stamp”: avantaje și dezavantaje • Sisteme de matrice pentru restabilirea punctului de contact • Restaurările indirecte din compozit: inlay, onlay, overlay • Preparaţii, reconstrucţia cavităţilor cu dentina, amprentarea • Avem o incrustaţie: cum procedăm? • Cazuri clinice La workshop participanţii au efectuat izolarea cu diga, demonstrarea sistemelor adezive, deretentivizarea cavităţilor înaintea amprentării pentru onlay și restaurarea directă a primului molar superior.


ACTUALITĂŢI

13-14 Noiembrie 2015 „J. Morita (leader in quality) - Endo, CBCT 2 days Workshop” Cursurile au fost organizate în colaborare cu Medident International Bucureşti (reprezentant în România al J. Morita CorporationJaponia) și Dental Rx - Radiologie Dentară Digitală Iaşi.

13 Noiembrie 2015 Workshop endodonţie - Morita OTR (Optimum Torgue Reverse) System OTR - Un nou standard în prepararea mecanică a canalului radicular (hands - on) Lectori: Alexandru Cornescu - Manager Medident International SRL, București Frank Wirtz - Manager J. Morita Europe GmbH Locaţie: Iaşi, Bd. Carol I nr. 4 - Sala de Ședinţe a Clădirii Habitat Proiect Copou.

14 Noiembrie 2015 Cone beam computer tomography - Tomografie computerizată cu fascicul conic Diagnostic digital 3D: Imagistica modernă în practica stomatologică de fiecare zi. Lectori: Frank Wirtz - Manager J. Morita Europe GmbH Yoshihiro Inui - Morita Service Engineer Ing. Radu Iancu - Morita Service Engineer Dr. Marius Popovici - Medic Primar Stomatolog, Coordonator Dental Rx - Radiologie Dentară Digitală Scopul cursului a fost acela de a ajuta participanţii să înţeleagă simplitatea programului și modalitatea de a obţine imaginile relevante pentru diagnostic. Să vadă tridimensional elementele anatomice, să exploreze volumul în 2D şi 3D, să citească imaginile normale și patologice din planurile de secţiune, să știe să facă măsurători și să simuleze aplicarea de implanturi dentare.

Dorim să le mulţumim membrilor AMSPPR Filiala Moldova și să-i asigurăm de continuitatea șirului de manifestări știintifice începute din anul 2012. Cu stimă, Consiliul Director al Filialei Moldova a AMSPPR dr. Marius Popovici dr. Liviu Zetu dr. Daniel Dobrea Vicepreşedinte AMSPPR dr. Radu Ţepordei

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

43


STOMATOLOGIA BAZATĂ PE DOVEZI (SBD) DECLARAŢIE ADOPTATĂ DE ADUNAREA GENERALĂ A FDI SEPTEMBRIE 2016, POZNAN, POLONIA PAGINA FDI CONTEXTUL

Dovezile disponibile variază în funcţie de problema medicală individuală abordată şi de urgenţa cu care trebuie tratată şi cu unele probleme clinice care au la bază dovezi puţine sau inexistente. Recenziile rapide şi clasice sistematice constituie baza de luare a deciziilor medicale, indiferent dacă acestea sunt pre-existente sau dezvoltate special pentru a informa despre o nouă politică sau un ghid de practici clinice. O recenzie sistematică clasică utilizează metode sistematice şi explicite pentru a identifica, selecta, evalua critic, extrage şi analiza datele relevante ale studiului.2 O revizuire rapidă este o formă de cunoaştere sintetizată în care componente ale procesului de revizuire sistematică sunt simplificate sau omise pentru a produce informaţii în timp util. Sistemele actuale şi standardele pentru evaluarea calităţii dovezilor (de exemplu măsura în care estimările din studiile clinice sprijină o decizie, recomandare sau politică) şi gradul de putere a recomandărilor subliniază necesitatea de a lua în considerare cea mai largă gamă de modele de studiu, în funcţie de tipul de decizie care trebuie luată.4 În acest fel, informaţii valoroase la agenţiile guvernamentale, analiză economică, ţara sau registrele regionale pot servi în procesul de formulare de recomandări. 4, 5

SCOPUL

PRINCIPII

Scopul practicării SBD este de a ajuta medicii dentişti să ofere cel mai bun tratament pacienţilor lor. Acest proces sistematic necesită identificarea unei întrebări clinice; preluarea celor mai adecvate şi disponibile probe din literatura ştiinţifică, în urma criteriilor de eligibilitate stabilite; evaluarea calităţii acelor dovezi; şi utilizarea ulterioară a dovezilor pentru a informa deciziile din practica clinică. Dovada, prin urmare, este integrată cu experienţa clinică şi cu alţi factori legaţi de nevoile şi preferinţele specifice pacientului. Dovada, prin urmare, este integrată cu experienţa clinică şi cu alţi factori aflaţi în legătură specifică cu nevoile şi preferinţele pacientului.

DEFINIŢII

SBD constituie o abordare a îngrijirilor sănătăţii orale care necesită o integrarea judicioasă a: • evaluării sistematice a dovezilor ştiinţifice relevante din punct de vedere clinic, referitoare la condiţia şi istoricul medical al sănătăţii orale a pacientului cu • expertiza clinică a medicului dentist şi 44

• nevoile şi preferinţelor tratamentului pacientului 1.

Medicii dentişti au responsabilitatea de a utiliza dovezi, de a informa şi de a asigura faptul că baza consimţământului informat şi tratamentul pacienţilor reflectă cele mai bune dovezi disponibile, care să fie aplicate în conformitate cu expertiza clinică a medicului dentist şi cu dorinţele pacientului. Medicii dentişti au de asemenea responsabilitatea de a evita tehnicile şi tehnologiile care s-au dovedit a fi ineficiente, nesigure şi non-etice. Practica stomatologică trebuie să se bazeze pe angajamentul faţă de ştiinţă şi pe obligaţia etică de a proteja sănătatea pacientului. O dată cu evoluţia rapidă a ştiinţei şi tehnologiei, informaţia devine mai uşor disponibilă, creând provocări pentru medicii dentişti în obţinerea, înţelegerea, evaluarea şi integrarea informaţiilor noi în practica clinică zilnică. Pentru a răspunde acestor provocări, medicina dentară şi medicii dentişti ar trebui să fie încurajaţi să adopte o abordare bazată pe dovezi în practica clinică şi în sănătatea orală. Acest lucru este cunoscut sub numele de Stomatologia Bazată pe Dovezi (SBD), şi este aprobată de FDI, deoarece îi ajută pe medicii practicieni să interpreteze şi să aplice cele mai bune dovezi disponibile în practica de zi cu zi. Este recunoscut faptul că nu există în prezent dovezi suficiente pentru a ghida toate aspectele legate de sănătatea orală, şi că există lacune în cunoaştere.

Procesul SBD include “utilizarea conştiincioasă, explicită și judicioasă a celor mai bune dovezi curente în luarea deciziilor despre îngrijirea pacienţilor individuali. Practicarea stomatologiei bazate pe dovezi înseamnă integrarea expertizei clinice individuale cu cele mai bune dovezi clinice externe disponibile din cercetările sistematice”. 4 SBD nu oferă un “panaceu universal” pe care medicii dentişti trebuie să-l urmeze, şi nici nu stabileşte un standard de îngrijire.

POLITICA FDI sprijină: • SBD doreşte să ajute medicii stomatologi să interpreteze şi să aplice cele mai bune dovezi disponibile în practica de zi cu zi. • Conceptul de SBD dezvoltat prin cele mai bune dovezi știinţifice disponibile. • Integrarea principiilor SBD în curriculumul dentar și în învăţământul profesional continuu. FDI recunoaşte că: • Recomandările de tratament ar trebui sta-


bilite de medicul stomatolog pentru fiecare pacient individual, şi dovezile ştiinţifice ar trebui integrate cu experienţa clinică a medicului dentist. • Recomandările ar trebui să ia în considerare convingerile, valorile, preferinţele pacientului şi contextul cultural din mediul local. • Adoptarea principiilor SBD pentru a ghida dezvoltarea ghidurilor practicilor clinice şi politice va cere ca medicii dentişti să aibă capacitatea şi mijloacele pentru a accesa cele mai bune dovezi ştiinţifice actuale în luarea deciziilor clinice, dându-şi seama de calitatea dovezilor disponibile care pot varia semnificativ în funcţie de întrebarea de interes clinic.5 • Există bariere la punerea în aplicare a SBD în practica clinică zilnică. Aceste bariere includ lipsa de dovezi de bază la anumite întrebări clinice; lipsa de acces la informaţii bazate pe dovezi; şi pentru multe întrebări clinice, o lipsă de evaluare a dovezilor şi dezvoltarea de informaţii bazate pe dovezi într-un format concis, care este utilă pentru medicii dentişti. Medicii dentişti individuali nu trebuie să revizuiască toate dovezile ştiinţifice pentru a se informa în practica dentară. Este de datoria conducerii din profesia dentară să identifice și să abordeze barierele din calea aplicării eficiente a SBD şi să se asigure că există sisteme şi procese pentru a asigura difuzarea rapidă și eficientă a informaţiilor ca acestea să devină disponibile. Deşi avem informaţii incomplete, principiile directoare din această Declaraţie FDI trebuie să încurajeze medicii dentişti să utilizeze dovezile ştiinţifice disponibile, experienţa clinică a colegilor din profesie şi nevoile de tratament ale pacienţilor, cu valorile şi preferinţele pentru informarea practicii clinice.

PAGINA FDI

PRECIZĂRI LEGALE

Această informare din Declaraţia FDI s-a bazat pe cele mai bune dovezi ştiinţifice actuale. Poate fi interpretată la nivelul actualelor sensibilităţi culturale şi constrângeri socioeconomice. REFERINŢE 1. Definition of Evidence-Based Dentistry (Trans.2001:462), in ADA Policy Statement on Evidence-Based Dentistry. 2. Green S, Higgins J, Alderson P, Clarke M, Mulrow C, Oxman A. Chapter 1-Introduction. In Cochrane handbook for systematic reviews of interventions. Edited by Higgins J, Green S. West Sussex, England: The Cochrane Collaboration and John Wiley 2008. Cochrane Collaboration 3. Khangura S, Konnyu K, Cushman R, Grimshaw J, Moher D. Systematic Reviews. 2012 Feb 10:1:10 PMID 22587960 4. Guyatt GH, Oxman AD, Kunz R, Vist GE, Falck-Ytter Y, Schünemann HJ. 2008. GRADE Working Group. What is „quality of evidence” and why is it important to clinicians? BMJ. 336 (7651):995-8. 5. Sackett DL, Rosenberg WMC, Gray JAM, Haynes RB, Richardson WS. 1996. Evidence based medicine: what it is and what it isn’t. BMJ 312: 71–2.

Traducere din limba engleză Anamaria Capotescu

SPONSORI AMSPPR

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

45


NOI PERSPECTIVE ÎN SĂNĂTATEA ORALĂ DR. PATRICK HESCOT, PREŞEDINTE FDI

PAGINA FDI

FDI se bucură de o foarte scurtă pauză în perioada post-Congres, apoi revine la o activitate intensă care caracterizează Federaţia noastră. În perioada imediat următoare, priorităţile au fost de a merge mai departe cu două activităţi cruciale: noua definiţie a sănătatăţii orale a FDI, care acum este publicată pe site-ul FDI; şi Ziua Sănătăţii Mondiale Orale 2017, campania Live Gura Inteligentă unde, în urma lansării în Poznan, sunt dezvoltate resurse suplimentare pentru asociaţiile noastre membre şi va fi disponibilă în curând.

Activităţile progresează de asemenea rapid, în alte domenii, în special finalizarea unui acord de parteneriat de patru ani dintre FDI şi Congresul Internaţional de Implantologie Orală (CIIO), cel mai mare furnizor de educaţie dentară din domeniul implantologiei. Scopul este să creeze o punte între cunoştinţele curente despre bolile periimplantare din sănătatea orală şi profesioniştii din domeniul medical. Cu scopul de a întări relaţiile dintre FDI şi NDA, am avut de asemenea privilegiul de a participa la anumite evenimente ale membrilor printre care: Expoziţia Mondială Dentară a Asociaţiei Dentare Indiene (Mumbai 7-9 octombrie) şi Întâlnirea Anuală a Asociaţiei Dentare Americane (20-24 octombrie). Noua definiţie a Sănătiţii Orale a FDI este acum disponibilă în şase limbi. Am anunţat în scrisoarea mea din septembrie că Adunarea Generală din Poznan în unanimitate a adoptat o nouă definiţie pentru sănătatea orală, care poziţionează ca parte integrantă a stării generale de sănătate şi bunăstare. De atunci proiectul a progresat rapid. Definiţia este acum disponibilă în şase limbi oficiale ale Naţiunilor Unite (ONU) (arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă) şi germana, limbă oficială a FDI. Vă rugăm să descărcaţi această definiţie şi să o distribuiţi: fdiworldental.org/oral-health-definition. Dacă doriţi să o traduceţi într-o altă limbă care nu există acum vă rugăm să anunţaţi acest lucru la Secretariatul FDI din Geneva pentru a putea fi publicată. Vom acorda creditul organizaţiei dumneavoastră în mod corespunzător, prin urmare, oferindu-vă vizibilitate suplimentară. Noua definiţie ne va permite să dezvoltăm evaluări şi instrumente de măsurare standardizate pentru colectarea de date coerente

46

la nivel global şi să asigurăm sprijin filosofic promovării sănătăţii orale a FDI în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a altor agenţii ONU - precum şi la nivel naţional prin intermediul asociaţiilor naţionale dentare membre ale FDI (AND). ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE 2017 (ZMSO): menţineţi-ne informaţi După lansarea oficială a campaniei ZMSO 2017 în Poznan, FDI lucrează la finalizarea instrumentelor cheie pentru a ajuta la activarea activităţilor locale. Acestea includ instrumentull official al membrului în limba engleză, franceză şi spaniolă şi instrumente speciale în engleză creat pentru partenerii corporativi. În 2016 au fost identificate activităţi ale asociaţiilor dentare ale ZMSO în 143 de ţări la nivel global în 94 de ţări implicate, majoritatea membre FDI. Acest lucru depăşeşte cifrele înregistrate în anii anteriori, dar încă este mai redus decât numărul total de ţări membre FDI, acum mai mult de 130. Scopul nostru este ca toţi membrii să realizeze o activitate de sărbătorire a campaniei în 2017, aşa că îi îndemn pe toţi să se implice şi să anunţe ce planuri au. Vom crea o hartă de evenimente online unde veţi avea posibilitatea să încărcaţi în direct activităţile dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebări sau sunteţi în căutarea unor sfaturi, contactaţi FDI la wohd@worldoralhealthday.org. Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a face ZSMO o adevărată campanie globală care să acopere orice regiune. Periimplantita: o punte creată peste prăpastia cunoaşterii Obiectivul parteneriatului de patru ani propus între FDI şi Congresul Internaţional de Implantologie Orală este de a dezvolta activităţi commune în jurul temei implantologiei cu o


PAGINA FDI

concentrare specială în primii doi ani pe Proiectul Bolilor Periimplantiei (PBP). Activităţile avute în vedere includ un atelier de lucru al experţilor, stabilit provizoriu pentru aprilie 2018, pentru actualizarea cunoştinţelor profesioniştilor din sănătatea orală privind afecţiunile periimplantare. FDI şi CIIO vor defini ulterior activităţile pentru a doua jumătate a parteneriatului. Noul parteneriat va fi un pas uriaş în reducerea decalajelor curente legate de bolile periimplantare între principalele părţi interesate. Alte probleme cheie care trebuie abordate includ lipsa de educaţie continuă actualizată şi adaptată şi un curriculum relevant şi armonizat în cazul afecţiunilor periimplantare şi nevoia de a dezvolta recomandări şi orientări actualizate pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii orale. Consolidarea relaţiilor cu membrii Am participat la Reuniunea Anuală a Asociaţiei Dentare Americane (Denver 20 – 24 octombrie) unde am fost primit la fel de călduros ca de obicei şi am participat la întâlnirea Casei de Delegaţi, echivalentul ADA a Adunării Generale a FDI. Pe de altă parte, am putut să discut o mare varietate de probleme de sănătate orală şi educaţie continuă cu prietenii şi colegii inclusiv cu Preşedintele FDI ales, Kathy Kell şi ofiţerul de Legătură Naţională, Greg Chadwick. A fost, de asemenea, o mare onoare şi privilegiu de a primi Premiul de Citaţie a Preşedintelui de la ADA la o scurtă ceremonie dinn timpul recepţiei preşedintelui. Întâlnirea Anuală a ADA a fost de asemenea o ocazie de a o felicita de aproape pe fosta preşedinte, Carol Gomez Summerhays după o preşedinţie excepţională de 12 luni şi de a-I ura bun venit noului preşedinte dr. Gary Roberts. Expoziţia Dentară Mondială La începutul lunii octombrie, am fost alături de colegii mei la Asociaţia Dentară Indiană, la început în Goa, apoi în Mumbai pentru a participa la inaugurarea Expoziţiei Dentare Mondiale. Organizată de membrul FDI, Aso-

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

ciaţia Dentară Indiană, este una dintre cele mai mari evenimente de sănătate orală din Asia, care răspunde cererii tot mai mari pentru noua tehnologie, cercetări avangardiste şi tehnici în stomatologie la nivel naţional şi regional. A fost o mare plăcere să mă întâlnesc din nou cu prietenii implicaţi cu mare succes în Congresul Mondial Dentar al FDI din 2014 şi cu colegul din Consiliul, Ashok Dhoble. La Expoziţia Mondială Dentară participă legislatori din guvernul Indian şi profesionişti aliaţi ai sănătăţii din toată Asia. Cuvântarea mea la deschidere, prin urmare, a fost de asemenea, o ocazie pentru mine de a evidenţia măsurile luate în India, care s-au tradus prin îmbunătăţiri în sănătatea orală a cetăţenilor indiani din ultimele două decenii. Am fost de asemenea fericit să felicit Asociaţia Dentară Indiană pentru lansarea campaniei “Casei libere de fum” la initiativa Intervenţiei Tutunului. Campania va viza copiii între 5 şi 15 ani din şcolile din India. Medicii dentist vor vizita şcolile pentru a atrage atenţia copiilor şi părinţilor despre efectele nocive ale fumatului pasiv. Aniversare Partenerul FDI, Corporaţia J. Marita a celebrat a 100-a aniversare în data de 14 octombrie. Morita este unul dintre cei mai loiali parteneri de peste 10 ani. Corporaţia a fost prezentă ca şi expozant şi partener la recentele Congrese Mondiale Dentare ale FDI. Este o plăcere să recunoaştem contribuţia imensă a Morita, ca producător de frunte a calităţii şi siguranţei echipamentelor dentare şi a produselor, pentru sănătatea orală a populaţiei din întreaga lume.

Traducere din limba engleză Anamaria Capotescu

47


Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice și Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată solicită CNA aprobarea unor mesaje de avertizare privind sănătatea orală Noile mesaje propuse vizează periajul dentar, controlul stomatologic regulat și o dietă echilibrată. București, 23 noiembrie 2016 – Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice și Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România AMSPPR au înaintat către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) o solicitare de a completa articolul 120, alin. 4 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual cu un nou set de mesaje de avertizare privind sănătatea orală. Solicitarea a fost depusă în cadrul procedurii de consultare publică privind modificarea Codului de reglementare a conţinutului audiovizual și este susţinută de concluziile unei cercetări privind măsurile de politică publică în domeniul sănătăţii orale în România, realizată de Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice. Conform acestui studiu, doar 41% dintre români încearcă să prevină problemele dentare prin controale regulate la stomatolog, iar 1 din 10 respondenţi nu a fost niciodată la dentist1, principalul motiv fiind legat de conștientizarea redusă a problemelor dentare și a riscurilor asociate acestora. “Prevenţia în domeniu sănătăţii orale are rolul de a educa populaţia în ce privește igiena corespunzătoare și obiceiurile alimentare corecte. Din păcate, prevenţia este slab reprezentată la nivelul politicilor publice privind sănătatea orală. Există extrem de puţine

campanii publice educaţionale și de prevenţie în domeniul sănătăţii orale, majoritatea fiind realizate în preajma zilei mondiale a sănătăţii orale şi având caracter local”, spune Claudia Petrescu, din partea CMPP. „Mesajele audiovizuale de interes public respectiv mesajele de avertizare rămân cele mai eficiente și la îndemână instrumente de realizare a unei campanii de educare pentru o igienă orală corectă și conștientizare cu privire la efectuarea unui control stomatologic anual”, spune Claudia Petrescu, unul dintre autorii cercetării privind starea sănătăţii orale în România și măsurile de politică publică în acest domeniu. Având în vedere faptul că 72% dintre români au probleme de sănătate orală2, 66% din populaţia României nu a fost la dentist în ultimele 12 luni, faţă de media UE de 43%3, iar preocuparea pentru domeniul sănătăţii orale este destul de redusă în rândul decidenţilor politici în România, Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice împreună cu Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România au solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului sprijinul pentru un demers de educare în mediul audiovizual prin completarea articolului 120, alin. 4 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual cu un nou set de mesaje privind sănătatea orală. Mesajele vizează periajul dentar (cu o frec-

Studiu IPSOS Îngrijirea orală, utilizare și atitudini; 2016; în România – aplicat pe un eșantion de 500 de persoane, bărbaţi și femei, 18-65 de ani, urban (reprezentativitate naţională la nivel urban) 1

Studiu IPSOS Îngrijirea orală, utilizare și atitudini; 2016; în România – aplicat pe un eșantion de 500 de persoane, bărbaţi și femei, 18-65 de ani, urban (reprezentativitate naţională la nivel urban) 2

3

48

Special Eurobarometer 330 – Oral Health, 2010


COMUNICAT DE PRESĂ

venţă de două ori pe zi), controlul stomatologic regulat și o dietă echilibrată. În cadrul cercetării, Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice a realizat și o cercetare cantitativă pe un eșantion de 1114 persoane la nivel naţional (eșantion reprezentativ pentru populaţia 18-60 ani, mediul urban, utilizatori de internet, educatie medie si superioara) cu privire la principalele efecte ale mesajelor de avertizare/educare „Pentru sănătatea dumneavoastră evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi”, „Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi” etc. Acestea sunt legate de o mai bună conștientizare a stilului de viaţă nesănătos (50% apreciază că acesta este principalul efect) și de necesitatea schimbării stilului de viaţă (44%). Conform concluziilor cercetării CMPP, în cadrul unei campanii de educare privind sănătatea orală, mesajele audio-vizuale de interes public respectiv mesajele de avertizare ar trebui să vizeze toate aspectele legate de sănătatea orală printre care periajul dentar de 2 ori pe zi, prezentarea periodică pentru consult la medicul stomatolog precum și o dietă echilibrată. Mai multe detalii despre cercetarea privind sănătatea orală puteţi găsi aici: http://www.cmpp.ro/wp-content/uploads/ 2016/11/Raport-policy-Sanatate-orala-sept2016.pdf.

prin redactarea de analize și rapoarte specializate în domeniul politicilor publice, precum și prin organizarea de dezbateri publice, cu scopul de a implica părţile interesate și cetăţenii în procesul de luare a deciziilor. Despre Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România este o asociaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, nonprofit, cu personalitate juridică care promovează şi reprezintă interesele medicilor stomatologi cu practică privată din România, în exercitarea în mod liber a profesiunii medicale în sistem privat. Activitatea AMSPPR se desfasoara în mai multe directii pentru apararea intereselor membrilor sai. În relatia cu Guvernul, cu Parlamentul, cu CNASS, AMSPPR poartă un dialog permanent, în acelasi timp oferind solutii de legislaţie europeană tuturor structurilor amintite. AMSPPR promovează libertatea medicului stomatolog în raport cu structurile statale, militând pentru calitatea tratamentelor stomatologice oferite populaţiei, într-un sistem concurential reglat de cerere şi ofertă. Contact pentru presă Roxana Mihalache Graffiti PR Roxana.mihalache@graffitipr.ro 0724 323 165

Despre Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice Înfiinţată în anul 2015 de un grup de juriști și activiști civici, asociaţia Centrul pentru Monitorizarea Politicilor Publice (CMPP) este o organizaţie non-guvernamentală având ca obiectiv îmbunătăţirea mecanismelor de adoptare a politicilor publice prin analiză și dezbatere și prin sprijinirea părţilor implicate în luarea unor decizii bine informate. CMPP vine în întâmpinarea organizaţiilor

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

49


SOCIETATE CIVILĂ MEDICALĂ VINDE următoarele INSTALAȚII RADIOLOGICE DENTARE: Ortopantomograf OP 30 Instrumentarium Finlanda - achiziționat în iunie 2013 (23.129 euro) de la SC Gadagroup România SRL București, care asigură și mentenanță. Aparatul are 4.950 expuneri.

Imprimantă Drypix Plus FujiFilm Imprimantă Drypix Plus FujiFilm cu o tavă pentru filme cu dimensiunea 20x25 cm – achizitionată în iulie 2013 (7.936 euro) de la SC PHM Com Serv SRL București, care asigură și mentenanță.

Scanner VISTASCAN

(Durr-Dental, Germania) Scanner VISTASCAN (Durr-Dental, Germania) cu senzori pentru Rx periapicală, bitewing, ocluzală – achiziționat în iunie 2013 (8.742 euro).

BONUS:

Minray Rx intraoral Soredex Minray Rx intraoral Soredex- Finlanda – achiziționat în 2007 (4.580 euro) de la firma DDI, în perfectă stare de funcționare. Aparatul are 12500 expuneri.

Preţ achiziţie = 39.800 euro Preţ vânzare = 23.500 euro (Negociabil) Noi asigurăm montarea aparaturii în poziție și calitatea realizării filmelor radiologice. Relații la telefon: 0722 375 815 50


PAGINI JURIDICE

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 04 / 2016

51


Prin prezentul articol informăm asupra celor mai recente modificări normative (prevăzute de O.M.S. nr. 1410 / 2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46 / 2003și de O.M.S. nr. 1123 / 2016 pentru aprobarea datelor, informaţiilor și procedurilor operaţionale necesare utilizării și funcţionării DES al pacientului) și sintetizăm cele mai importante aspecte în contextul legal instituit. Formularele preformate ce trebuie să se regăsească în dosarul pacientului reprezintă o temă de interes major în stomatologie ca și în alte ramuri medicale, mai ales că această arie este circumscrisă conceptului de malpraxis, faţă de care încercăm prin articole de specialitate să sensibilizăm opinia medicală încă de la adoptarea L. nr. 95 / 2006. Pentru că AMSPPR dorește să sprijine profesia de medic dentist și din punct de vedere al conformării de legalitate, vă invităm să ne adresaţi întrebările dvs. pe teme de management juridic medical pe adresa de email: lucianamihai@gmail.com.

Av. Luciana Mihai

NOI NORME CU PRIVIRE LA FORMULARELE OBLIGATORII CARE FAC PARTE DIN DOSARUL PACIENTULUI

Prin Ordinul nr. 1410 / 2016 al Ministerului Sănătăţii privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46 / 2003, (O.M.S. nr. 1410 / 2016), publicat în M. Of., P. I nr. 1009 / 15.12.2016, au fost emise noi prevederi normative și abrogate cele anterioare, care fuseseră adoptate prin O.M.S. nr. 386 / 2004. Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46 / 2003 (L. nr. 46 / 2003), în vigoare de la data publicării, 15.12.2016, aduc noutăţi semnificative în managementul datelor personale și medicale ale pacientului și în politicile interne ale cabinetelor medicale. Actul normativ stabilește cadrul juridic al obligaţiei de informare ce revine furnizorilor de servicii medicale, atât din sectorul public cât și privat, numiţi unităţi sanitare. Toate aceste unităţi au obligaţia de a furniza pacienţilor informaţii referitoare la: • serviciile medicale disponibile și modul de acces la acestea; • identitatea și statutul profesional al salariaţilor / colaboratorilor din cadrul unităţii; • regulile pe care trebuie să le respecte pacienţii; • starea de sănătate; • intervenţiile medicale propuse; • riscurile potenţiale ale fiecărei proceduri care urmează a fi aplicată; • alternativele existente la procedurile propuse; • date disponibile rezultate din cercetări știinţifice și activităţi de inovare tehnologică referitoare la diagnosticul și tratamentul afecţiunii pacientului; • consecinţele neefectuării tratamentului și ale nerespectării recomandărilor medicale; • diagnosticul stabilit și prognosticul afecţiunilor diagnosticate. 52

Obligaţia de informare este nuanţată pentru situaţia în care intervenţiile medicale recomandate sunt refuzate de către pacient, caz în care acesta trebuie să își asume în scris răspunderea pentru respectiva decizie. Suntem așadar în sfera consimţământului pacientului, în situaţia în care trebuie să avem în vedere atât prevederile art. 13 din L. nr. 46 / 2003, legea drepturilor pacientului, care conferă pacientului dreptul de a refuza o intervenţie medicală dar şi obligaţia de a-şi asuma în scris răspunderea pentru decizia sa, cât şi prevederile art. 660 din L. nr. 95 / 2006, republicată, în baza cărora medicul trebuie să îi solicite acordul scris pacientului pentru a fi supus la metode de prevenţie, diagnostic şi tratament cu potenţial de risc. În exerciţiul acestui drept medicul dentist trebuie să acţioneze cu tact în explicaţiile pe care le oferă pacientului, în special cu privire la diagnostic şi metodele de tratament la care urmează a fi supus, la riscurile şi beneficiile aplicării acelei metode de tratament, la alternativele de tratament, dacă acestea există, cu riscurile şi beneficiile respective, folosind un limbaj care să se adreseze gradului de înţelegere a pacientului. În situaţia în care pacientul nu este de acord cu planul terapeutic indicat de către medicul dentist, luând act de riscurile la care se supune prin neaplicarea tratamentului, are dreptul de a refuza acea conduită terapeutică. Situaţie în care medicul dentist are acum nu doar dreptul de a-i cere ca acest refuz să fie consemnat în scris, ci și obligaţia aceasta, în sensul ca pacientul să își asume răspunderea pentru refuz. Deși actul normativ conţine anexe cu modelul impus


pentru anumite formulare preformate, după cum se va arăta mai jos, nu există un astfel de formular și pentru conceptul de consimţământ / acord al pacientului informat. Din acest motiv, reiterăm că acest concept juridic aparţine domeniului răspunderii civile a medicului dentist pentru practica actului medical și rezidă în art. 653 alin. 3 coroborat cu art. 660 din L. nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile art. 8 – 9 din Norma metodologică de aplicare a Titlului XV din L. nr. 95 / 2006, elaborată de M.S.P. în 14. 03. 2007, publicată în M. Of., P. I, nr. 237 / 05. 04. 2007, cuprinse în capitolul II, Acordul pacientului informat, sunt în continuare în vigoare și produc efecte juridice. În mod specific domeniului stomatologic operează și dispoziţiile art. 11 și 15 din Codul deontologic al medicului dentist, adoptat în baza Deciziei nr. 15 / 2010 a C.M.D.R., publicat in M. Of., P. I, nr. 408 / 18. 06. 2010. Cum nici la nivel de autoritate de stat și nici la nivel de ordin profesional nu a fost adoptat (încă) un formular preformat impus prin norme adoptate în mod public pentru acordul pacientului informat, medicii, respectiv cabinetele dentare, au obligaţia de a obţine în mod legal consimţământul pacientului utilizând formulare proprii. Aceste formulare trebuie să respecte întocmai condiţiile de formă şi de fond prevăzute în actele normative incidente. Pe scurt, reiterăm că acestea vizează cel puţin următoarele: Condiţiile de formă - faptul că acest document trebuie să fie scris şi semnat de către pacient și datat. Condiţiile de fond - au la bază ideea că sintagma consimţământ / acord informat se referă la imperativul informării în prealabil a pacientului de către medic cu privire la actul medical de prevenţie, diagnostic ori tratament pentru care pacientul trebuie să consimtă. Aceste informaţii trebuie, in mod cumulativ şi sub sancţiunea vicierii acordului exprimat să se refere la: • diagnostic; • natura şi scopul tratamentului; • riscurile şi consecinţele tratamentului propus; • alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele acestora; • prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului. Art. 8 alin.1 din Norma Metodologică de aplicare a titlului XV a M.S.P. stipulează că acordul scris al pacientului trebuie să conţină în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a. numele, prenumele şi domiciliul sau după caz reşedinţa pacientului; b. actul medical la care urmează a fi supus; c. descrierea pe scurt a informaţiilor ce i-au fost furnizate de către medicul dentist; d. acordul exprimat fără echivoc pentru efectuarea actului medical; e. semnătura şi data exprimării acordului. Adică, faţă de elementele stipulate expres în L. nr.95 / 2006, prin norma de aplicare a legii se adaugă: • descrierea pe scurt a informaţiilor ce i-au fost furnizaDENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 04 / 2016

PAGINI JURIDICE

te de către medicul dentist, • cerinţa „fără echivoc”, • data exprimării acordului. Coroborate normele incidente conduc la concluzia că vor fi satisfăcute întocmai condiţiile de fond ale acordului dacă acesta conţine următoarele: • numele, prenumele şi domiciliul sau după caz reşedinţa pacientului; • actul medical la care urmează a fi supus, conform planului de tratament elaborat de către medicul dentist şi explicat pacientului la un nivel rezonabil de înţelegere; • descrierea pe scurt a informaţiilor ce i-au fost furnizate de către medicul dentist – informaţii care se referă la: • diagnostic; • natura şi scopul tratamentului; • riscurile şi consecinţele tratamentului propus; • alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele acestora; • prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului. • acordul exprimat fără echivoc pentru efectuarea actului medical; • semnătura şi data exprimării acordului. Noul act normativ impune în anexele sale modele obligatorii pentru formulare preformate, astfel: Anexa nr. 1 - Acordul pacientului privind filmarea / fotografierea în incinta unităţii sanitare; Anexa nr. 2 - Acordul pacientului / reprezentantului legal privind participarea la învăţământul medical; Anexa nr. 3 - Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale; Anexa nr. 4 - Declaraţie privind comunicarea documentelor medicale personale; Anexa nr. 5 - Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale. În ceea ce privește fotografierea / filmarea pacientului, reiterăm că în baza art. 20 din L. nr. 46 / 2003 pacientul poate fi fotografiat sau filmat, fără a i se cere consimţământul în acest scop, numai în cazul în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale. Imaginile obţinute nu pot fi utilizate decât în scopul instituit de lege. În baza prevederilor atragem atenţia asupra importanţei reglementărilor interne proprii ale furnizorului de servicii medico-dentare, reglementări care la rândul lor trebuie să fie edictate cu respectarea actelor normative incidente, trebuie afişate astfel încât să fie aduse la cunoştiinţa pacienţilor şi trebuie respectate de personalul medical. 53


Dreptul pacientului de a avea acces la datele medicale personale prevăzut de art. 24 din L. nr. 46 / 2003, este reluat în art. 9 din noile Norme de aplicare și reformulat ca obligaţie a unităţilor sanitare de a asigura accesul neîngrădit al pacienţilor la datele medicale personale. Este instituită și o procedură în domeniu, astfel că: • unitatea medicală trebuie să furnizeze pacientului formularul Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale, al cărui model este prevăzut în Anexa nr. 3, prin care pacientul solicită, în copie, documentele medicale personale care îl interesează; • în termen de 48 de ore de la înregistrarea solicitării pacientului, unitatea eliberează documentele medicale solicitate, în copie; • eliberarea copiilor documentelor medicale solicitate se face de către unitatea medicală numai după completarea de către pacient a formularului Declaraţie privind comunicarea documentelor medicale personale, prevăzut în Anexa nr. 4. În domeniul stomatologiei trebuie să avem în vedere și prevederile din Codul deontologic al medicului dentist și anume obligaţia medicului dentist de a întocmi pentru fiecare pacient documente de evidenţă primară, care trebuie păstrate timp de 5 ani și prevederea că o copie a acestor documente se poate elibera conform prevederilor legale în vigoare. Aşadar medicul are obligaţia de a păstra toate documentele de evidenţă primară iar la cererea pacientului este obligat să îi furnizeze o copie de pe acestea, conform procedurii stabilite de noile Norme. În ceea ce priveşte radiografiile, reglementările în vigoare nu conţin dispoziţii exprese dar apreciem că fiecare dintre părţile implicate este îndriduit să deţină un exemplar al radiografiei. Subliniem că Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale, al cărui model este prevăzut în Anexa nr. 5 are ca temei legal art. 12 din L. nr. 46 / 2003, astfel cum a fost modificat de L. nr. 50 / 2016, care stipulează că pacientul sau persoana desemnată în mod expres de acesta are dreptul să primească, la cerere, un rezumat scris al investigaţiilor medicale, respectiv o copie a acestora. Atragem atenţia că acest formular nu poate și nu trebuie să fie utilizat pentru obţinerea acordului necesar din partea pacientului pentru ca datele sale medicale să fie transmise în așa numitul dosar electronic de sănătate (denumit DES), prevăzut de Normele metodologice privind modalitatea de utilizare și completare a dosarului electronic al pacientului din 2015 și de Ordinul nr. 1123 / 2016 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea datelor, informaţiilor și procedurilor operaţionale necesare utilizării și funcţionării DES al pacientului. Acest act normativ, O.M.S. nr. 1123 / 2016 suscită controverse, mai ales în domeniul medical privat în care nu este încheiat contract cu casa de asigurări. Se pune întrebarea legitimă, în ce temei poate fi obligat un furnizor privat de servicii medicale care nu este în niciun raport juridic cu CNAS să furnizeze date personale medicale ale pacienţilor săi către această entitate care

54

este un terţ (persoană străină) faţă de raportul veritabil medic - pacient? Se mai pune și întrebarea: cine răspunde pentru transmiterea acestor date? Opinăm că nu există temei juridic de rang superior (minim prevedere legală, nu administrativă) care să oblige în mod real medicul furnizor de servicii private care nu se află în niciun raport juridic cu CNAS să transmită aceste date. De altfel apreciem că și din acest motiv în actul normativ al Ministerului Sănătăţii se utilizează sintagma înrolare, căci potrivit DEX, termenul are caracter de voluntariat. În acest sens stă și faptul că furnizorii de srvicii medicale sunt obligaţi (la nivel semantic) să facă cerere către caselor teritoriale de asigurări pentru a accesa platforma electronică DES. Precizăm că potrivit teoriei dreptului, formal, cererea este corelată exercitării unui drept și nu unei obligaţii. În cazul în care furnizorul privat de servicii medicale ar divulga unui terţ (fie și CNAS) date medicale, acesta poate fi tras la răspundere civilă pentru încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, premisă de malpraxis și cauză de exonerare a asiguratorului de răspundere civilă pentru malpraxis. Singurele excepţii de la obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra datelor medicale personale ale pacienţilor sunt cele prevăzute de art. 23 și 25 din L. nr. 46 / 2003, cu modificările și completările ulterioare. În baza art. 23 din L. nr. 46 / 2003 medicul poate furniza informaţii cu caracter confidenţial numai altor altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, fără a fi necesar consimţământul expres al acestuia. În baza art. 25 alin. 2 din L. nr. 46 / 2003 şi medicul dentist are un drept de imixtiune asupra vieţii private, familiale a pacientului numai când pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică. Regula în materia obligaţiei de confidenţialitate a medicului, furnizor de servicii medicale, este cea instituită de art. 653 alin. 3 din L. nr. 95 / 2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare și este că nicio informaţie despre pacient identificat ori identificabil nu poate fi transmisă unui terţ fără acordul expres al pacientului.



56


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.