Revista "Viata Stomatologica" nr.3 Octombrie 2015 by Amsppr Romania

EDITORIAL

A fost odată…. Cu ceva ani în urmă, când medicul stomatolog nu era dentist, o comunicare interumană reală, dublată de realizarea unor tratamente stomatologice corecte, îţi asigurau un venit suficient pentru un trai mai mult decât decent, respect şi o viaţă liniştită. Criza economică care a început să se resimtă în 2008, a determinat o schimbare în modul de a privi cabinetul stomatologic. M-a făcut să înţeleg, că trebuie să îmi schimb mentalitatea şi să încep să gândesc cabinetul în termenii unei afaceri, lucru pe care nu l-am reușit, din păcate sau din fericire, încă nu știu în ce parte înclină balanţa, nici până în ziua de astăzi. Astăzi când managementul și marketingul sunt două accesorii care nu trebuie să lipsească, iar reclama pe internet şi Facebook este un „must have” al oricărui cabinet, mulţi dintre noi pendulează între practica medicală și cea mai mult sau mai puţin managerială. Lucruri de înţeles în condiţiile în care dotarea la un standard înalt a cabinetului te face să scoţi o sumă frumuşică din buzunar (ca să mă exprim în limbajul folosit la știri). Aparatele achiziţionate, din păcate nu lucrează singure și nici nu avem capacitatea de a lucra la mai multe simultan, astfel suntem obligaţi să căutăm colaboratori - medici stomatologi/ dentiști, asistente, etc…. Adică alt „task” managerial, acela de la a găsi aceşti colaboratori, a-i pregăti și a reuşi să îi păstrăm (poate cel mai dificil). Amortizarea investiţiilor făcute, stresul aferent colaborărilor şi lipsa pacienţilor în anumite momente, pot duce la modificări interioare ce dizolvă și ultimele fărîme de umanitate, umanitate ce a reuşit să reziste într-o societate cu o scară de valori „upside

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

down”. A rămâne “om” în aceste vremuri, faţă de pacienţi și colegi, pare o mare provocare şi îmi doresc să văd cât mai mulţi „oameni” la cursuri şi congrese de stomatologie. Echilibrul între viaţa profesională şi cea familială, „acumulatorul” nostru de energie, este tot mai dificil de găsit. În egală măsură este dificil să găsim măsura între timpul petrecut efectiv în cabinet și timpul propriu, personal, nu neapărat liber, dar acea fărâmă de timp în care să ne limpezim mintea, să ne detașăm de sarcinile de „vătaf” și medic, să ne simţim oameni, nu roboţi conectaţi. Probabil este o chestiune de adaptare sau poate cândva se va spune și despre modul în care noi astăzi am ajuns să practicăm stomatologia „a fost odată”... Cert este că la modelul stomatologului de acum ceva ani nu ne mai permitem să ne întoarcem şi trebuie să ne decidem pe ce cale o luăm astfel încât, în final, să fim împăcaţi cu decizia luată, cu bune şi cu rele şi să nu uităm că suntem o profesie privilegiată, care într-o proporţie mai mare sau mai mică avem soarta în propriile mâini şi depinde de noi să păstrăm „omul” sub halatul alb, roz, albastru, verde.... Încă “omul” pentru mulţi ani de aici încolo, sper,

Dr. George Mihai

CUPRINS

INFORMAŢII IMPORTANTE Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din “Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR - FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR – Bucureşti – România.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ MATERIALE COMPOZITE FOLOSITE ÎN REGIUNEA POSTERIOARĂ VARIANTE FUNCŢIONALE ŞI ESTETICE ALE RESTAURĂRILOR CU AMALGAM Prof. Dr. Jürgen Manhart

INFLUENŢAREA METABOLISMULUI BIOFILMULUI BACTERIAN O NOUĂ MODALITATE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE? Prof. Dr. Elmar Hellwig

“ADAPTAREA MARGINALĂ ÎN CAZUL RESTAURĂRILOR PROTETICE FIXE CU INFRASTRUCTURI DIN ZIRCONIU PRELUCRATE CU TEHNOLOGIA CAD/CAM” Dr.Raluca Grigoroiu 16

ACTUALITĂŢI MEDICII DENTIŞTI ÎN DIALOG CU PARTENERII DIN ÎNTREAGA LUME

STOMATOLOGIA PE ÎNŢELESUL TĂU “DENTAL DESIGN - WHERE SCIENCE MEETS ART!” Bogdan Fondrea

CURSUL “FULL MOUTH RECONSTRUCTION PORNIND DE LA EDENTAŢIA TOTALĂ” 26 GHIDURI CLINICE ÎN STOMATOLOGIE PRIVIND DIABETUL M.D., Profesor M. Temel YILMAZ, D.D.S, Prof.Dr. Taner YÜCEL

SIRONA DENTAL GMBH, LIDER ÎN ECHIPAMENTE DENTARE DE ÎNALTĂ TEHNOLOGIE, VINE MAI APROAPE DE MEDICII DENTIȘTI ȘI TEHNICIENII DENTARI DIN ROMÂNIA. 30 SIMPOZION POSTURA, MALOCLUZIE, EXPANSIUNE ORADEA, 20-21 NOIEMBRIE 2015

PAGINA FDI UN FDI PUTERNIC ŞI RECEPTIV DR. PATRICK HESCOT PREŞEDINTE FDI Dr. Patrick Hescot

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte normative în vigoare la data predării revistei. AMSPPR nu își asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietarilor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îsi fac publicitate în revista AMSPPR. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă si ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului. anul XVII | nr. 89 | OCTOMBRIE 2015 ISSN: 1454 - 5772 COLEGIUL REDACŢIONAL Dr. Pantel Marton Gyorgy Dr. Bogdan Popescu Dr. Radu Ţepordei Dr. Mihai Tozlovanu Av. Luciana Mihai Ing. Narcisa Carmen Şorop COLEGIUL ȘTIINŢIFIC DE REDACŢIE: Dr. Ionut Branzan Dr. Sanda Danciu Şef. lucrări Dr. Dragoş Epistatu Dr. Dan Lazăr Dr. Bogdan Oprea Conf. Dr. Ştefan I. Stratul Şef. lucrări Dr. Liviu Zetu Conf. Dr. Irina Zetu REDACTOR ȘEF Dr. Vlad Cristian Deac SECRETARIAT REDACŢIE Anamaria Capotescu e-mail: redactie@dental.ro www.viatastomatologica.ro SEDIUL CENTRAL AL AMSPPR: Tel. 021/323.99.69 Mobil: 0722.365.753 e-mail: amsppr@dental.ro TIPAR: Tipografia Inbox Design Sos. Odaii nr. 9, sector 1, Bucuresti, 013601 0749 268 704 office@inboxdesign.ro http://www.inboxdesign.ro DTP Flucuş Silvana-Lavinia silvana_art22@yahoo.com Mobil: 0743 894 655 Redactare afişe şi editare imagini: Monica Butnaru www.monicabutnaru.com

PAGINI JURIDICE ASIGURAREA DE MALPRAXIS - FORMALITATE IMPUSĂ DE LEGE SAU NECESITATE ÎN PRACTICA STOMATOLOGICĂ? Av. Luciana Mihai

membră în

PRIN DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NATIONAL AL AMSPPR DIN 12 IUNIE 2010 REVISTA AMSPPR APARE ÎN 4 NUMERE PE AN

MATERIALE COMPOZITE FOLOSITE ÎN REGIUNEA POSTERIOARĂ VARIANTE FUNCŢIONALE ŞI ESTETICE ALE RESTAURĂRILOR CU AMALGAM Autorul: Prof. Dr. Jürgen Manhart Departamentul de Medicină Dentară Restaurativă şi Periodontologie Goethe Street 70 80336 Munich Germania

Prof. Dr. Jürgen Manhart

Contact: E-mail: manhart@manhart.com Internet: www.manhart.com Autorul oferă seminarii şi workshop-uri în medicina dentară restaurativă, estetică dentară (materiale compozite, ceramică totală, pivoţi endodontici, planificarea viitorului plan de tratament estetic)

Sumar: Restaurările cu material compozit în zonele posterioare reprezintă o parte integrantă a gamei de tratamente oferite de medicină dentară modernă. O predilecţie mărită a pacientului către restaurări estetice în ultimii ani a însemnat că o mare parte a populaţiei nu mai acceptă restaurări metalice şi cer restaurări cu materiale în nuanţa dinţilor naturali. În afară de restaurări de tip inlay de porţelan, pacienţii pot alege materiale compozite de restaurare directă ca un tratament alternativ permanent. Performanţa deosebită a acestor materiale a fost dovedită în multe cazuri clinice studiate.

INTRODUCERE Materialele compozite au fost utilizate timp de aproximativ trei decade ca soluţie alternativă a restaurărilor cu amalgam în zonele posterioare ce suportă forţele masticatorii (1). Datele clinice referitoare la restaurările din zonele posterioare, înregistrate în anii 1980, nu erau satisfăcătoare, în primul rând datorită proprietăţilor lor mecanice insuficiente. Rezistenţa redusă la

abraziune a materialelor compozite din acea perioadă, a avut drept rezultat pierderea formei/reliefului restaurărilor. Fracturile, deteriorările marginale şi infiltraţiile urmate contracţiilor după polimerizare au fost motive în plus ce au dus la o durabilitate limitată în timp a restaurărilor (2-5). În ultimii ani, cu predominanţă, a devenit posibil reducerea acestor imperfecţii prin cercetări aprofundate în domeniul materialelor compozite şi a sistemelor adezive (6). Cu toate acestea, efectele negative ale contracţiei la polimerizare – cum ar fi integritatea marginală deficitară, insuficientă aderenţă la pereţii cavităţii sau devierea cuspidiană – încă reprezintă cea mai mare problemă la materialele pe bază de compozit (7). În funcţie de tipul şi dimensiunea particulelor anorganice folosite, materialele compozite pot fi clasificate după cum urmează (8): • Materiale compozite convenţionale cu macro particule de umplere • Materiale compozite cu microparticule de umplere • Materiale compozite hibride Odată cu introducerea materialelor compozite derivate, în special în ultimii 10 -12 ani, subclasificarea lor adiţională a crescut în importanţă (9) cum ar fi: pe baza conţinutului de umplere (afectează vâscozitatea materialelor compozite) sau în funcţie de diferitele matrice de monomeri (metacrilaţi clasici, metacrilaţi modificaţi cu acid, ormoceri cu matrice anorganice -organice, sisteme închise de tip silorane). Materialele compozite sunt utilizate prin folosirea tehnicii de aplicare în straturi, de obicei în straturi individuale cu o grosime de maxim 2 mm. Fiecare strat este polimerizat separat printr-o expunere de 10 -40 secunde în funcţie de intensitatea luminii aparatului de polimerizare şi nuanţa/translucenţa materialului compozit folosit.

INDICAŢII ALE MATERIALELOR COMPOZITE ÎN REGIUNEA POSTERIOARĂ În ziua de azi, materialele compozite au devenit un component esenţial şi integral în tratamentele din medicina dentară restaurativă modernă. Acestea sunt folosite, printre altele, datorită spectrului lor larg de aplicare, stabilizarea ţesutului dentar dur, atât cât şi datorită faptului că sunt economice şi nelaborioase (10) în comparaţie cu restaurările indirecte alternative. Declaraţia în comun a Asociaţiei Germane de Medicină Dentară Operativă (DGZ) şi Asociaţia Germană de Ştiinţe Dentare (DGZMK) în legătură cu restaurările compozite în regiunea posterioară (indicaţii şi longevitate) din 2005 sumarizează domeniile de aplicare dovedite ştiinţific ale materialelor compozite directe (10): DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ

Indicaţii: • Leziuni de clasa V • Leziuni de clasa I • Leziuni de clasa II (incluzând înlocuirea cuspizilor individuali)

Indicaţii restricţionate: • În cazuri de accesibilitate restricţionată, vizualizare limitată a zonei de lucru, adaptări marginale instabile sau puncte de contact proximale problematice • La pacienţi cu parafuncţii severe şi lipsă de suport ocluzal al dintelui antagonist pe smalţ • La pacienţi cu o igienă orală deficitară (în special în spaţiile interdentare) • Contraindicaţii • Inabilitatea de a menţine un control al umidităţii (risc de contaminare a cavităţii cu sânge, salivă, lichid din şanţul gingival) • Alergii la componentele materialelor compozite şi la sistemele adezive

La momentul de faţă, materialele compozite hibride sunt materialele preferate în cazul restaurărilor prin tehnica de restaurare directă la tratamentele permanente ale leziunilor carioase primare sau la înlocuirea restaurărilor vechi deficitare din zona posterioară. O cerinţă primară este folosirea corectă a tehnicii cu matrice şi controlul umidităţii cavităţii (11).

COMPOZITE HIBRIDE: Compozitele hibride conţin un amestec de praf de siliciu sau particule de cuarţ cu o dimensiune de doar câţiva micrometri şi particule de umplere de dioxid de siliciu (SiO2). Întrucât tehnica de producţie a particulelor de sticlă a avansat, se poate face o distincţie acum între (9) • Materiale compozite hibride (dimensiunea medie a particulelor < 10 µm), • Materiale compozite hibride cu particule fine (dimensiunea medie a particulelor < 5 µm), • Materiale compozite hibride cu particule ultrafine (dimensiunea medie a particulelor < 3 µm), • Materiale compozite hibride cu particule submicronice (dimensiunea medie a particulelor < 1 µm). Datorită conţinutului lor de umplere şi a tehnologiei de realizare a materialului de umplere, materialele compozite hibride, pe de o parte, au proprietăţile fizice şi mecanice necesare pentru o restaurare permanentă reuşită chiar şi a cavităţilor extinse anterioare de clasa IV şi a cavităţilor posterioare de clasa I 7

şi II ce suportă forţele masticatorii. Pe de altă parte, materialele compozite hibride moderne cu particule de umplere fine, ultrafine şi submicronice acum deasemenea asigură şi proprietăţi excelente de finisare a suprafeţelor cu durabilitate îndelungată a aspectului lor de strălucire. Acestea pot fi astfel încât folosite pentru toate clasele de cavităţi de tip Black şi din această cauză sunt descrise ca materiale compozite universale. Aceste materiale compozite pot fi aplicate prin tehnica policromatică deosebit de estetică a aplicării în straturi pe diferite nuanţe de dentină şi nuanţe de smalţ, sau prin tehnica de aplicare în straturi a numai unei singure nuanţe. Materiale compozite modificate nanotehnologic Materialele compozite hibride modificate nanotehnologic au fost introduse pe piaţă şi au folosite cu succes în ultimii câţiva ani şi reprezintă o evoluţie interesantă a tehnologiei bazate pe ultimele cercetări. În afară de particule de umplere de siliciu, ele folosesc deasemenea şi nanoparticule ce sunt similare ca dimensiune microparticulelor de umplere, însă particulele individuale de nanomeri ne-aglomerate sunt mai uniform distribuite în matricea organică. Conţinutul lor de umplere corespunde materialelor compozite hibride şi prezintă aceleaşi proprietăţi mecanice. Materialele compozite modificate nanotehnologic sunt folosite ca materiale compozite universale în regiunile anterioare şi posterioare.

CAZ CLINIC: Următorul caz clinic reprezintă înlocuirea unei restaurări de amalgam în zona maxilară folosind produsul GrandioSO material compozit hibrid modificat cu nano-particule (de la VOCO GmbH, Cuxhaven, Germania) aplicat prin tehnica de stratificare cu o singură nuanţă. O pacientă cu vârsta de 39 ani a vizitat cabinetul nostru dentar cu cerinţa de a înlocui ultima ei obturaţie de amalgam pe dintele 16 (folosind notaţiile FDI) cu un material compozit de culoarea dintelui. Dintele nu era sensibil la percuţie şi a răspuns pozitiv la testul de sensibilitate folosind spray-ul cu aer rece. După executarea unui periaj profesional folosind o pastă de dinţi fără fluor şi o cupă siliconică de profilaxie (Fig 1) este aleasă nuanţa materialului ce urmează a fi folosit prin comparaţia cu dintele umed, şi evitând un contrast puternic cu dinţii învecinaţi şi înainte de introducerea sistemului de digă (Fig 2). Altfel procesul reversibil de albire datorat lipsei de umiditate salivară de pe suprafaţa dentară cât şi contrastul puternic dat de sistemului de digă colorat pot face imposibilă alegerea corectă a nuanţei. 8

Figura 3 arată situaţia clinică după înde-

părtarea restaurării de amalgam. După îndepărtarea amalgamului şi apoi finisarea cavităţii marginilor, se introduce un sistem de digă (Fig 4). Sistemul de digă separă zona de lucru de cavitatea orală, asigură o zonă de lucru eficientă pe o suprafaţă curată şi garantează că zonă de lucru nu este contaminată de substanţe cum ar fi sângele, lichidul din şanţul gingival şi salivă. Contaminarea smalţului şi a dentinei ar avea ca efect o adeziune redusă a materialului compozit la substanţa dentară dură şi ar afecta negativ succesul de lungă durată al restaurării şi integritatea sa marginală. În plus, sistemul de digă protejează cavitatea bucală a pacientului de contactul cu substanţe iritante cum ar fi sistemele adezive. Sistemul de digă este astfel un instrument esenţial necesar pentru simplificarea procesului de lucru şi asigurarea calităţii în tehnica adezivă. Efortul minim necesar pentru aplicarea sistemului de digă este de asemenea compensat de evitarea schimbării rulourilor de vată şi cererii pacientului să clătească gura. Pasul următor al tratamentului este aplicarea tehnicii adezive. Figura 5 arată aplicarea unei doze generoase a sistemului adeziv Futurabond DC (VOCO GmbH, Cuxhaven, Germania) pe smalţ şi dentină. După 20 secunde de spatulare, solventul a fost evaporat cu grijă cu ajutorul unui jet de aer şi apoi sistemul adeziv a fost fotopolimerizat pe o durată de 10 secunde (Fig 6). Rezultatul obţinut este o suprafaţă lucioasă a cavităţii, acoperită uniform cu substanţa adezivă (Fig 7). Aceasta trebuie verificată cu grijă înainte de aplicarea materialului de restaurare, deoarece orice zonă a cavităţii ce apare nelucioasă indică faptul că nu s-a aplicat suficient sistem adeziv pe acea zonă. Aceste cazuri, pot duce la reducerea rezistenţei de adeziune pe aceste suprafeţe şi în acelaşi timp la o incorectă acoperire a dentinei fapt ce poate cauza sensibilităţi ale dintelui după efectuarea tratamentului. Dacă după inspecţia vizuală se găsesc astfel de zone, sistemul adeziv trebuie aplicat din nou pe acestea. Cavitatea este apoi restaurată cu materialul compozit hibrid modificat cu nanparticule GrandioSO (VOCO GmbH, Cuxhaven, Germany) utilizând tehnica de aplicare în straturi a unei singure nuanţe. Pasul iniţial constă din aplicarea unui strat orizontal de 2 mm grosime din nuanţa A2 direct din capsulă, pe zona de restaurat (Fig 8) şi apoi fotopolimerizarea lui timp de 10 secunde cu lampa de fotopolimerizare de tip LED (cu intensitate luminoasă > 800 mW/cm²). Astfel s-a creat o zonă bazală uniformă pe care relieful ocluzal poate fi apoi finalizat prin aplicarea altor straturi de material compozit aplicate oblic. Întâi cuspidul meziopalatinal a fost modelat cu grijă şi apoi polimerizat timp de 10 secunde (Fig. 9). După aceea materialul compozit a fost aplicat şi fotopolimerizat în cuspidul distopalatal

şi extensia palatală a cavităţii (Fig. 10). Apoi cuspidul meziobucal şi distobucal au fost modelaţi cu grijă cu ajutorul altor două straturi de material compozit (Fig. 11) ce au fost la rândul lor fotopolimerizate timp de 10 secunde (Fig. 12). Când se modelează zona ocluzală trebuie acordată o atenţie deosebită detaliilor suprafeţei ocluzale şi îndepărtării excesului de material în faza elastică a acestuia. Acest lucru facilitează procesul de finisare ce urmează a fi realizat şi ajută în limitarea acestuia la o eficienţă maximă de numai câţiva paşi. După îndepărtarea sistemului de digă, restaurarea cu material compozit prezintă deja contururi ocluzale bune. După finisarea sa cu freza diamantată fină şi o polizare preliminară cu gume de finisat impregnate cu diamant (Dimanto, VOCO GmbH, Cuxhaven, Germania), ocluzia dinamică şi statică a fost verificată cu hârtie de articulaţie şi orice iregularităţi au fost astfel corectate. Următoarea fază de lustruire până la luciu a fost executată folosind instrumentul de lustruire Dimanto pe care se aplică o forţă mult mai mică. Figura 13 ilustrează restaurarea finală cu material compozit: s-a realizat astfel o restaurare estetică şi funcţională a zonei afectate.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ

PERSPECTIVĂ: Importanţa materialelor compozite pentru restaurare directă se va mări în viitor. Aceste materiale sunt dovedite în practică să faciliteze realizarea unor restaurări permanente de calitate în regiunile posterioare ce suportă forţele masticatorii mari şi despre aceste produse s-a scris pozitiv în literatura de specialitate. Rezultatele unei analize ştiinţifice detaliate au demonstrat că raportul de supravieţuire anuală a acestor restaurări nu sunt cu mult diferite de cele ale restaurărilor cu amalgam (12). Procedura minim invazivă, în combinaţie cu abilitatea de a detecta leziunile carioase la un stadiu mai puţin avansat, au un efect pozitiv în ceea ce priveşte durabilitatea acestui tip de restaurări. Însă pentru a se asigura o calitate mărită a restaurărilor directe cu material compozit ce prezintă o adaptare marginale perfectă, următoarele lucruri continuă să reprezinte o necesitate: o aplicare perfectă a matricei (în cazurile în care zonele proximale sunt afectate), un sistem adeziv eficient pentru dentină, o procesare corectă a materialului de restaurare şi obţinerea unui nivel suficient de polimerizare al materialului compozit.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

6 Figura 1 - Situaţia înainte de tratament: o restaurare veche de amalgam la un molar din zona maxilară. Figura 2 - Alegerea nuanţei folosind cheia de culori specifică materialelor compozite. Figura 3 - Situaţia după îndepărtarea restaurării vechi. Figura 4 - După şlefuire dintele a fost izolat de restul cavităţii bucale folosind un sistem de digă. Figura 5 - Aplicarea sistemului adeziv Futurabond DC pe smalţ şi dentină cu ajutorul unei perii aplicatoare mici. Figura 6 - Fotopolimerizarea sistemului adeziv.

13 Figura 7 - Cavitatea, acoperită uniform cu sistemul adeziv, are un aspect lucios. Figura 8 - Primul strat orizontal de material compozit GrandioSO şi fotopolimerizarea acestuia. Figura 9 - Cu cel de-al doilea strat, cuspidul meziopalatinal este modelat şi apoi fotopolimerizat. Figura 10 - Cu cel de-al treilea strat, cuspidul distopalatinal este modelat şi apoi fotopolimerizat. Figura 11 - Modelarea restului suprafeţei ocluzale. Figura 12 - Fotopolimerizarea finală.

Referinţe: 1. Kelsey WP, Latta MA, Shaddy RS, Stanislav CM. Physical properties of three packable resin-composite restorative materials. Operative Dentistry 2000; 25: 331-335. 2. Lambrechts P, Braem M, Vanherle G. Klinische Erfahrungen mit Composites und Dentin-Adhäsiven im Seitenzahnbereich I: Klinische Beurteilung von Composites. Phillip J 1988; 1: 12-28. 3. Leinfelder KF, Sluder TB, Santos JFF, Wall JT. Five-year clinical evaluation of anterior and posterior restorations of composite resins. Operative Dentistry 1980; 5: 57-65. 4. Lutz F, Phillips RW, Roulet JF, Setcos JC. In vivo and in vitro wear of potential posterior composites. Journal of Dental Research 1984;63(6): 914-920. 5. Roulet JF. The problems associated with substituting composite resins for amalgam: a status report on posterior composites. J Dent 1988;16: 101-113. 6. Manhart J. Charakterisierung direkter zahnärztlicher Füllungsmaterialien für den Seitenzahnbereich. Alternativen zum Amalgam? Quintessenz der zahnärztlichen Literatur 2006;57(5): 465-481. 7. Manhart J, Kunzelmann KH, Chen HY, Hickel R. Mechanical properties and wear behavior of lightcured packable composite resins. Dental Materials 10

Figura 13 - Rezultatul după finisare şi şlefuire. Forma dintelui şi estetică sa a fost restaurată cu succes.

2000;16: 33-40. 8. Lutz F, Phillips RW. A classification and evaluation of composite resin systems. Journal of Prosthetic Dentistry 1983;50: 480-88. 9. Kunzelmann KH, Hickel R. Klinische Aspekte der Adhäsivtechnik mit plastischen Werkstoffen. In: M E, editor. Die Adhäsivtechnologie Ein Leitfaden für Theorie und Praxis. Seefeld, Germany: 3M ESPE; 2001: 46-67. 10. Hickel R, Ernst CP, Haller B, Hugo B, Kunzelmann KH, Merte KH, et al. Direkte Kompositrestaurationen im Seitenzahnbereich - Indikation und Lebensdauer. Gemeinsame Stellungnahme der Deutschen Gesellschaft für Zahnerhaltung (DGZ) und der Deutschen Gesellschaft für Zahn-, Mundund Kieferheilkunde (DGZMK) aus dem Jahr 2005. Deutsche Zahnärztliche Zeitschrift 2005;60(10): 543-545. 11. Manhart J. Praxistaugliche Schichttechnik für die Anwendung von plastischen Kompositrestaurationen im Seitenzahnbereich. Quintessenz 2008;59(12): 1337-1342. 12. Manhart J, Chen H, Hamm G, Hickel R. Buonocore Memorial Lecture. Review of the clinical survival of direct and indirect restorations in posterior teeth of the permanent dentition. OperDent 2004;29(5): 481-508.

Grandio®SO, material compozit pentru cele mai înalte standarde GrandioSO, material compozit pentru restaurări în zonele anterioare şi posterioare, nano hibrid, universal pentru toate clasele de cavităţi ce satisface cele mai înalte cerinţe ale restaurărilor. GrandioSO este indicat pentru restaurările cavităţilor de clasa I-V, reconstrucţia dinţilor din zona anterioară ce prezintă traume, fixarea şi imobilizarea dinţilor ce prezintă mobilitate, corecţii de formă şi nuanţă pentru a îmbunătăţi aspectul estetic, reconstituiri de bonturi pentru coroane, şi fabricarea incrustaţiilor de tip inlay din material compozit.

GRANDIOSO – COMPOZITUL CU NUANŢA CEA MAI APROPIATĂ DE DINTELE NATURAL GrandioSO iese în evidenţă datorită proprietăţilor sale deosebite şi, la scară globală, este materialul cel mai similar cu nuanţa dintelui natural în suma parametrilor săi fizici. Acest nou material compozit oferă restaurări la fel de durabile cât şi estetice, datorită conţinutului foarte ridicat al matricei de umplere (89 w/w%) şi o contracţie mică (1,61%), rezistenţă mare la compresiune şi flexiune (439 MPa şi 187 MPa, respectiv), modulul de elasticitate

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

(16,65 GPa) şi comportamentul de expansiune termică (α = 27,3 x [10-6 x K-1), similar ca şi duritate cu dentina, duritate foarte mare a suprafeţei (210,9 MHV), abraziune scăzută (18 µm, ACTA cu 200.000 de cicluri), precum şi un echilibru optim între translucenţă şi opacitate. GrandioSO se lustruieşte foarte bine, şi datorită rezistenţei mărite la abraziune restaurarea rămâne permanent lucioasă. 17 nuanţe diferite, inclusiv noile nuanţe de GA3.25 şi GA5, ce acoperă întregul spectru de nuanţe relevant pentru medicul dentist.

APLICARE FACILĂ În acelaşi timp, GrandioSO convinge prin proprietăţile sale şi o aplicare facilă. Datorită consistenţei sale bune, acest material este uşor modelabil şi nu are tendinţa de a se lipi de instrument. În plus, GrandioSO combină proprietăţi de modelare pe un timp excepţional de îndelungat la lumina ambientală cu un timp foarte scurt de priză în timpul polimerizării . Este posibil de a polimeriza fiabil materialul în 10 secunde pe strat de 2 mm. GrandioSO este disponibil şi în seringi uşor de folosit precum şi în capsule deosebit de economice. Producător: VOCO GmbH, 27457 Cuxhaven, Germania, www.voco.com, info@voco.com

INFLUENŢAREA METABOLISMULUI BIOFILMULUI BACTERIAN

O NOUĂ MODALITATE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE? Prof. Dr. Elmar Hellwig Director Medical, Departamentul de Stomatologie Operativă și Parodontologie, Universitatea din Freiburg, Germania

Sumar

Aplicarea topică a produselor fluorurate este, în continuare, cheia de boltă a prevenţiei cariei. Cu toate acestea, prin modificarea biofilmului cariogen s-au deschis noi căi posibile de prevenire a cariei în viitor. Posibilitatea teoretică de a influenţa biofilmul prin molecule alcaline precum arginina, postulată iniţial de Kleinberg la sfârșitul anilor 1970, s-a materializat în produse cu utilizare clinică, testate cu succes. În plus, componentele pe bază de calciu din aceste produse oferă oportunitatea de creștere a cantităţii de ioni liberi de calciu pentru procesele de remineralizare după un atac carios asupra suprafeţei dintelui. Biofilmul bacterian asigură de obicei starea de sănătate a cavităţii orale. Dar, atunci când consumul de carbohidraţi cu greutate moleculară scăzută produce scăderi repetate ale pH-ului biofilmului, se dezvoltă o floră microbiană acidurică și acidogenă, conducând la demineralizarea smalţului și dentinei. Caria este rezultatul activităţii metabolice a unui bio-film microbian cariogen. Recenzii sistematice recente au arătat că folosirea regulată a pastelor de dinţi, lacurilor, gelurilor și apelor de gură conţinând fluor reduc în mod clar dezvoltarea cariilor. În Germania, prevalenţa cariei dentare a scăzut considerabil în ultimii ani, în special în rândul adolescenţilor. Chiar și așa, încă se mai formează un mare număr de leziuni carioase incipiente. Pe de altă parte, efectele profilactice ale fluorului sunt reduse la pacienţii cu o carioactivitate crescută. Prevenirea cariilor folosind produse cu fluor are ca principal scop influenţarea proceselor de demineralizare și remineralizare la suprafaţa dentară. Totuși, fluorul are un efect limitat asupra biofilmului cariogen care acoperă aceste suprafeţe. Acesta este motivul pentru care, de destul de multă vreme, au fost căutate noi metode de a realiza o mai bună prevenţie a cariei dentare. În această idee au fost dezvoltate noi produse pe bază de calciu precum fosfatul de calciu amorf/fosfopeptida cazeinică (ACPCPP) pentru remineralizare suplimentară. Datele privind eficacitatea clinică acestor produse sunt, însă, contradictorii. În 2011, Centrul pentru Stomatologie Bazată pe Dovezi al Asociaţiei Dentare Americane a declarat că nu există dovezi confirmate că aceste produse contribuie la prevenirea cariilor. În plus, principalul lor mecanism de acţiune este, din nou, remineralizarea smalţului dentar demineralizat anterior. Pe cât posibil noile metode de profilaxie a cariei ar trebui să prevină, în plus, dezvoltarea leziunilor carioase incipiente. În același sens, se poate spune că studiile 12

clinice nu au adus încă nicio dovadă că pastele de dinţi fără fluor, ce conţin alte ingrediente precum nano-hidroxiapatita, oferă o protecţie eficientă împotriva cariei. În consecinţă, cercetarea s-a focalizat din ce în ce mai mult pe importanţa biofilmului microbian cariogen. La o primă vedere, apele de gură antimicrobiene ar putea oferi posibilităţi bune de prevenire a cariei. Bacteriile cariogene din biofilm, însă, trăiesc într-un fel de comunitate, asupra căreia substanţele antimicrobiene au un efect foarte redus. Bacteriile din biofilm se pot autoproteja de acești agenţi, de aceea, pentru a obţine o prevenţie eficientă a cariei, ar fi necesară o concentraţie cu mult mai mare decât cea folosită în mod obișnuit într-o apă de gură. Bacteriile cariogene din biofilm trăiesc într-un fel de comunitate, asupra căreia substanţele antimicrobiene au un efect foarte redus. Doar igiena orală mecanică, fără a folosi o pastă de dinţi cu fluor, este de asemenea insuficientă pentru o profilaxie eficientă. După ce dinţii au fost curăţaţi, biofilmul care conţine microorganisme acidofile și acidurice rămâne adesea pe suprafeţele dentare în multe zone. Anumite microorganisme, care pot fi găsite în microflora „normală” și care sunt corelate cu starea de sănătate orală, sunt capabile să metabolizeze molecule din alimente și salivă în amoniac (NH3). În acest mod, ele menţin biofilmul în echilibru și contribuie la oprirea dezvoltării microflorei cariogene. Se pare că există chiar o corelaţie inversă între prezenţa acestor microorganisme producătoare de alcalinitate și prevalenţa cariei. Ca urmare, pHul biofilmului de la suprafaţa dinţilor este determinat de factori precum producţia de acid lactic din carbohidraţii cu greutate moleculară scăzută și producţia de amoniac din proteine, peptide și alte molecule. La rândul lui, pH-ul

determină dezvoltarea bacteriilor și, prin urmare, compoziţia populaţiei bacteriene. În schimb, capacitatea tampon a biofilmului afectează și ea acest parametru.

ARGININA INFLUENŢEAZĂ ECOLOGIA BIOFILMULUI În anii 1970 au avut loc încercări de a influenţa biofilmul prin substanţe care acţionează ca tampon pentru a controla pH-ul în timpul atacurilor cariogene. A fost necesar ca aceste substanţe să fie metabolizate de microorganisme specifice pentru a obţine anumiţi produși finali ca amoniacul. S-a arătat că producţia unor metaboliţi alcalini în biofilm a jucat un rol important în prevenirea cariei, pentru că au neutralizat acizii din placă, obţinându-se o floră orală mai puţin cariogenă. Aceste rezultate au generat o nouă strategie de promovare a sănătăţii orale. Studii realizate de Kleinberg et al au identificat arginina ca fiind una dintre aceste substanţe. Arginina este prezentă în salivă în stare liberă (7–15 μmol/l), și este, de asemenea, legată de proteine și peptide salivare. Este metabolizată de sistemul arginin-deiminază (AD) al anumitor microorganisme până la ornitină, amoniac și dioxid de carbon. Printre aceste bacterii se numără Streptococcus gordonii, Streptococcus parasanguinis și Streptococcus mitis. Anumiţi lactobacili, actinomycete și spirochete au fost, de asemenea, identificaţi ca arginolitici. Un studiu din 2013 a arătat că activitatea arginin-deiminazei este mai intensă în biofilmul suprafeţelor dentare fără carii decât în biofilmul smalţului sau dentinei cariate. O disponibilitate mai mare a argininei crește activitatea acestei enzime în salivă și în biofilm. Studii clinice au arătat că indivizii fără carii au concentraţii mai mari de amoniac și valori mai înalte ale pH-ului, niveluri semnificativ mai mari de arginină liberă în salivă și o activitate mai intensă a arginin-deiminazei atât în placă, cât și în salivă. Producţia bacteriană de substanţe alcaline este corelată foarte strâns cu un număr mic de carii. Testele de laborator au demonstrat că: * un biofilm cariogenic poate metaboliza arginina în amoniac (NH3) * procesele metabolice corespunzătoare pot fi identificate * pH-ul biofilmului crește în urma administrării repetate de arginină și, astfel, contracarează o scădere a pH-ului din timpul atacului carios * microorganismele care produc metaboliţi bazici se înmulţesc în timp atunci când arginina este administrată cu regularitate. Folosirea unei paste de dinţi cu fluor și arginină produce o deplasare de situaţie în populaţia bacteriană a plăcii, spre similaritate cu compoziţia constatată în biofilmul DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ INFLUENŢAREA METABOLISMULUI

din cavităţile orale ale indivizilor fără carii. Per ansamblu, se poate concluziona în urma studiilor în vitro disponibile că efectele anticarie ale unei pastei de dinţi conţinând arginină pot fi atribuite în primul rând proprietăţilor acesteia de a stimula sistemul arginin-deiminază și a face ca substratul pentru producerea amoniacului să fie disponibil bacteriilor din placă. Componentele salivei sunt, de asemenea, metabolizate în acest mod și contribuie la o mai mare producţie de substanţe alcaline în placă. Folosirea unei paste de dinţi cu fluor și arginină produce o deplasare de situaţie în populaţia bacteriană a plăcii, spre similaritate cu compoziţia constatată în biofilmul din cavităţile orale ale indivizilor fără carii. Acest lucru conduce la un mediu oral cu o ecologie sănătoasă, în care este dificil să se stabilizeze agenţii patogeni toleranţi la aciditate asociaţi cu caria dentară.

EFICIENŢĂ COMBINATĂ A ARGININEI, CALCIULUI ȘI FLUORULUI Aceste rezultate au condus apoi la cercetări în situ ale unor produse de îngrijire dentară conţinând arginină, ţinând cont de efectele lor inhibitorii asupra cariei. Rezultatele au fost covârșitor pozitive. De exemplu, un studiu a testat pasta de dinţi cu 1,5% arginină, carbonat de calciu și 1450 ppm ioni de fluor (F-) sub formă de monofluorfosfat de sodiu (NaMFP). O a doua pastă conţinea 1,5% arginină, fosfat dicalcic și 1450 ppm F- sub formă de NaMFP. O pastă cu fluor (NaMFP, 1450 ppm F-) cu o bază de fosfat dicalcic a reprezentat produsul control pozitiv, în timp ce produsul control negativ a conţinut NaMFP (250 ppm), de asemenea într-o bază de fosfat dicalcic. Douăzeci și nouă de subiecţi au participat în studiu și fiecăruia i s-au fixat câte două eșantioane de smalţ pe arcada inferioară, printr-un dispozitiv intraoral. Eșantioanele de smalţ fuseseră demineralizate anterior prin scufundare în acid acetic timp de 48 de ore. Cerinţa studiului încrucișat a fost ca subiecţii să igienizeze eșantioanele de smalţ de două ori pe zi, folosind pasta de dinţi repartizată din studiu timp de un minut, iar apoi să clătească cu apă de la robinet timp de 10 secunde. După două săptămâni, eșantioanele de smalţ au fost îndepărtate din cavitatea orală și evaluate prin microradiografie (o procedură radiologică pentru determinarea conţinutului mineral). Pastele de dinţi care conţineau arginină au dovedit o capacitate de remineralizare semni13

ficativ mai bună ca celelalte paste de dinţi. În grupul de control negativ (250 ppm fluor sub formă de NaMFP, fără arginină), s-a observat chiar o demineralizare a eșantioanelor de smalţ. Studii clinice privind eficacitatea pastelor de dinţi cu arginină au fost realizate în continuare, pentru că doar utilizarea clinică a unui produs poate oferi dovezi reale că este o mijloc eficient de profilaxie a cariei. În particular, desigur, este important de testat dacă o substanţă reduce cariile într-o măsură mai mare decât standardul de aur, fluorul. Studiile clinice au focalizat în principal pe pastele de dinţi conţinând arginină și diferiţi compuși de calciu. Un studiu publicat de Acevedo et al în 2005 a testat o pastă de dinţi fără fluor, cu arginină, bicarbonat/carbonat de calciu la copiii școlari de 11 și 12 ani pe o perioadă de doi ani: 304 copii au folosit pasta de dinţi repartizată, CaviStat, în timp ce 297 de copii au făcut parte din grupul de control, folosind o pastă de dinţi cu 1100 ppm de fluor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că pasta de dinţi cu arginină a fost mai eficientă din punct de vedere clinic și statistic decât cea cu fluor în prevenirea atât a apariţiei, cât și a progresiei cariei. După doi ani, însă, indicele DMFS total nu mai arăta o diferenţă semnificativă între cele două grupuri. Totodată, luând în considerare indicele DMFS la premolari și la molarii secunzi, s-a obţinut din nou o diferenţă înalt semnificativă în favoarea grupului care a folosit pasta de dinţi cu arginină. Dezvoltarea ulterioară a rezultat în crearea unei paste de dinţi conţinând 1,5% arginină, 1450 ppm fluor (monofluorfosfat de sodiu) și un compus de calciu. Au fost desfășurate câteva studii folosind această pastă, inclusiv unul în care este comparată cu un produs conţinând doar monofluorfosfat de sodiu (1450 ppm) și cu o altă pastă de dinţi care nu conţinea deloc fluor. Studiul a fost realizat în cinci școli din Chengdu, China, și a inclus 446 de copii cu vârste între 10 și 12 ani, fiecare dintre ei având cel puţin o leziune carioasă incipientă pe suprafaţa vestibulară a unuia dintre cei șase dinţi frontali (incisivi și canini) ai arcadei superioare. Folosindu-se o procedură specială (fluorescenţă cantitativă indusă de lumină, QLF), autorii au investigat dacă dimensiunea cariei iniţiale s-a modificat după șase luni de tratament. Acesta a fost un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat, cu trei braţe paralele de tratament. Toţi subiecţii și-au curăţat dinţii cu pastă de dinţi repartizată, de două ori pe zi, la domiciliu. În zilele de școală, ei s-au periat sub supraveghere încă două minute, după amiază. Pasta de dinţi cu arginină a redus dimensiunea medie a leziunilor carioase cu 50% sau mai mult la 45% dintre subiecţi. Doar 23% dintre subiecţii care au folosit pastă de dinţi 14

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ doar cu fluor au ajuns la rezultate similare, în timp ce 13% dintre cei din grupul de control negativ au arătat modificări similare ale leziunilor carioase. Autorii au concluzionat că folosirea pastei de dinţi care conţine ambele substanţe, fluor și arginină, a fost mai eficientă în prevenirea cariei decât aplicarea pastei doar cu fluor. Un al doilea studiu, cu un design aproape identic, a comparat pasta de dinţi cu arginină menţionată anterior (conţinând 1450 ppm fluor sub formă de monofluorfosfat și o bază de carbonat de calciu) cu o pastă de dinţi conţinând 1450 ppm fluor ca fluorură de sodiu. Și în acest caz, pasta de dinţi – control negativ nu conţinea fluor. După șase luni, volumul leziunilor la grupul care a folosit pasta de dinţi arginină/fluor s-a redus cu 51%. La subiecţii care au folosit pasta doar cu fluor, volumul s-a redus cu 34%, iar la grupul de control negativ cu doar 13% (figura 1). Acest studiu demonstrează, de asemenea, că pasta de dinţi cu arginină a fost mai eficientă decât o pastă de dinţi cu fluor legat ionic. Un al treilea studiu cu design similar, realizat pe copii în Thailanda, a arătat, de asemenea, că pasta de dinţi arginină/fluor este superioară pastei de dinţi doar cu fluor. Eficacitatea acestei paste de dinţi a fost, de asemenea, testată în studii cu metodele standard de diagnostic ale cariei dentare. Un studiu pe scară largă a cuprins 6000 de subiecţi cu vârste între 6 și 12 ani, fiecare cu cel puţin patru molari permanenţi erupţi și cel puţin un incisiv central erupt pe arcadă. Studiul a avut un design paralel, dublu orb, randomizat, cu câte 2000 de subiecţi repartizaţi în fiecare grup. Ambele grupuritest aveau o activitate carioasă moderată. Subiecţii au fost instruiţi să își perie dinţii de două ori pe zi cu pastă de dinţi care le-a fost repartizată. A fost produsă o pastă de dinţi cu 1,5% arginină și 1450 ppm F- (NaMFP), într-o bază de carbonat de calciu. O a doua pastă de dinţi a avut aceeași concentraţie de arginină și fluor, dar într-o bază de fosfat dicalcic. Produsul de control a fost o pastă de dinţi cu fluorură de sodiu (1450 ppm). Studiul a durat doi ani, la finalul cărora s-a demonstrat că pasta de dinţi test oferă o protecţie semnificativ mai bună împotriva cariilor decât pasta de dinţi standard, cu fluorură de sodiu. Nu a fost găsită nicio diferenţă între cele două paste-test, cu arginină (figura 2). Pasta de dinţi cu arginină, fluor și fosfat dicalcic a dat rezultate mai bune decât pasta doar cu fluor în ceea ce privește stoparea (redurizarea) demineralizării induse de carie la nivelul suprafeţei rădăcinii dintelui.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ INFLUENŢAREA METABOLISMULUI

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

“ADAPTAREA MARGINALĂ ÎN CAZUL RESTAURĂRILOR PROTETICE FIXE CU INFRASTRUCTURI DIN ZIRCONIU PRELUCRATE CU TEHNOLOGIA CAD/CAM”. Dr.Raluca Grigoroiu medic stomatolog

*Cuvinte cheie: adaptare marginală, CAD/CAM(Computer aided design/Computer aided manufacturing technology), coroană din zirconiu.

Acurateţea adaptării marginale reprezintă una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă azi medicii stomatologi, în cazul oricărui tip de restaurare protetică, ea fiind unul dintre factorii principali de care depinde succesul clinic al unei restaurări.

Apariţia zirconiului, material ceramic cu proprietăţi mecanice îmbunătăţite, a soluţionat aceste imparţialităţi, zirconiul fiind un material cu rezistenţă mecanică foarte mare, dar în acelaşi timp şi o elasticitate convenabilă,

Tehnologia CAD/CAM, cu întreaga ei aparatură anexată, conferă pieselor protetice, precizie de măsurare la nivelul coletului dentar, dar şi tehnologie de prelucrare superioară, restaurările din zirconiu dar şi din alte materiale prelucrate cu această recentă tehnologie, prezentând superioritate în ceea ce priveşte adaptarea le nivelul coletului dentar, faţă de restaurările obţinute clasic, prin procedee de laborator. În plus, preparările dinţilor la nivelul coletului dentar, în cazul RPF din zirconiu obţinute cu această tehnologie sunt mult mai conservative, în ceea ce priveşte sacrificiul de substanţă dentară ,formele adoptate de practicieni fiind cele “chamfer”sau “în umăr”cu unghiuri rotunjite.(care o putem folosi atunci când este necesară îndepărtarea unei cantităţi mai mari de ţesut dentar),aşa cum arată şi schemele de mai jos. Unghiul de conicitate al preparaţiei pe care îl putem folosi este în jur de 4.

Fig. 1 - Preparaţia excavată la nivelul coletului dentar

Fig. 2 - Preparaţia”în umăr”rotunjit la nivelul coletului dentar

Dezvoltarea şi promovarea pe piaţă a sistemelor integrale ceramice în ultimii ani, reprezintă un răspuns la cererile pacienţilor în ceea ce priveşte estetica maximă şi translucenţa lucrărilor protetice. Rezistenţa mecanică scăzută a diverselor tipuri de ceramici care au fost lansate pe piaţă au creat probleme practicienilor şi în privinţa prelucrării şi adaptării la coletul dentar, consecinţele fiind apariţia în această zonă a numeroase fracturări și descimentări

optim pentru a fi prelucrat cu această tehnologie.

Șlefuirile excesive în această zonă marginală pot accelera rata de dizolvare a cimentului şi implicit pot duce la descimentări frecvente. De asemenea tot aceste şlefuiri sunt generatoare de pulpite şi inflamaţii pulpare. Zirconiul este un material restaurativ optim pentru a fi prelucrat cu această tehnologie, prezentând o rezistenţă flexuralaă mare, totuşi,din cauza durităţii sale, practicienii se confruntă adesea cu probleme în ceea ce privește apariţia unor microfisurări în material în timpul şlefuirii discurilor sau blancurilor de zirconiu. Cercetările actuale se axează pe obţinerea unor materiale restaurative din zirconiu pentru tehnologia CAD/CAM, care să prezinte rezistenţă flexurală şi la fractură mare, dar în acelaşi timp să prezinte şi un modul de elasticitate mare, care să confere materialului elasticitate în cazul prelucrării.De aceea, când alegem un material restaurativ din zirconiu, pentru această tehnologie este deosebit de important să ne interesăm asupra parametri-

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ lor mecanici, în ceea ce priveşte rezistenţa la fractură dar şi elasticitatea sa. Sistemul computerizat Ceramill (Aman Girbach)este un exemplu de sistem care prelucrează ceramica zirconiu (Ceramill Zi) cu parametrii mecanici foarte buni pentru această tehnologie:rezistenţa flexurală mare (>1200MPa) dar şi modul de elasticitate mare (modul Weibull). În imaginile de mai jos, sunt prezentate graficele comparative, privind rezistenţa flexuralaă şi modulul de elasticitate, în cazul materialului Ceramill Zi, prelucrat cu acest sistem.

4 - point flexural strenght (63,21%) [MPa] 1400

1279

1200

1155

1100

Weibull - Modul M 1050

14.2 11.8

1000

10.7

800

7.2

600

400 200 0

0 Ceramill Zi

Competitors

Ceramill Zi

B Competitors

Fig. 3 - Rezistenţa la flexie a materialului Ceramill Zi-(1300MPa)

Fig. 4 - Modulul de elasticitate al materialului Ceramill Zi.

Sistemul Ceramill - Amann Girbach, este un sistem CAD/CAM ultramodern, care prelucrează în special, ceramica zirconiu cu rezistenţă flexurală foarte mare. Ceramill Zi blanks sunt blocuri de zirconiu presinterizat, utilizate de acest sistem computerizat.Ceramill CAD/CAM sytem produce, actualmente, o gamă largă de restaurări protetice de cea mai bună calitate, cu rezistenţă mecanică mare. Materialul Ceramill Zi este procesat și prelucrat prin sintetizare la temperaturi înalte.

Tehnologia CAD/CAM oferă precizie, stabilitate și durabilitate în ceea ce privește cimentările lucrărilor protetice, prin exactitatea redării dimensiunilor optime pe care trebuie să le aibă restaurarea protetică la nivelul coletului dentar și calculul spaţiului necesar cimentului.

*CAD/CAM Ceramill (AMANN-ZIRBACH)produce restaurări protetice durabile, fiind o sursă permanentă de producţie în masa de lucrări protetice simple dar și complexe (abutmenturi pentru implanturi, punţi din mai multe elemente), datorită calităţilor restaurărilor atât din punct de vedere mecanic cât și estetic.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

Adaptarea marginală reprezintă unul din principalii factori de care depinde succesul clinic al unei restaurări protetice, de ea depinzând retenţia și durabilitatea clinică a unei restaurări protetice. Restaurările clinice din zirconiu produse cu tehnologia CAD/CAM, oferă superioritate faţă de toate celelalte restaurări protetice din ceramică, atât din punct de vedere estetic, al durabilităţii clinice pe arcadă, al rezistenţei lor mecanice la fractură cât și din punct de vedere al adaptării marginale.

MEDICII DENTIŞTI ÎN DIALOG CU PARTENERII DIN ÎNTREAGA LUME

Al doilea Simpozion Internaţional al Prieteniei pentru VOCO

În urma premierei de succes în toamna anului 2013, VOCO a găzduit recent un alt eveniment (VIFS) seria „Simpozion Internaţional al Prieteniei”. Din 8 - 13 iunie mai mult de 50 de medici stomatologi și tehnicieni dentari din aproape 20 de ţări diferite s-au adunat în Cuxhaven, Germania, pentru a discuta despre cele mai recente tendinţe și metode de tratament inovatoare în stomatologie cu medicii dentişti. Un program variat de discuţii și prezentări au oferit o bază perfectă pentru acest schimb intelectual. În plus, ambele au fost organizate în foaierul clădirii principale VOCO, lucru care a oferit posibilitatea de a afla mai multe despre cele mai recente inovaţii de produse ale companiei și au avut posibilitatea să le încerce. Klaus Peter Hoffmann, șef al Departamentului de Ştiinţă şi Comunicare, care organizează VIFS, a fost încântat de modul lin în care a decurs evenimentul și de rezultatele livrate de a doua ediţie VIFS: „Încă o dată, acest eveniment a permis VOCO să hrănească și să construiască relaţiile sale excelente cu profesioniști atât în Germania cât și în străinătate. În acest sens, suntem dornici să continuăm să promovăm un dialog constructiv între partea de producţie și practică stomatologică.”

Program variat de discuţii și prezentări

Discuţiile și prezentările încă odată s-au adresat unei game largi de subiecte, acoperind diferite elemente ale stomatologie profilactice, restaurative și protetice. Vorbitorii s-au concentrat pe abordări moderne, metode dentare minim invazive, precum și diferite aspecte ale tratamentului restaurativ, inclusiv tehnica de umplere în sistem bulk-fill și producţia de compozite pentru realizarea inlayurilor. Accentul a fost, de asemenea, cu privire la metodele de tehnică adezivă și tratamentul postendodontic cu pivoţi din compozit ranforsaţi cu fibră de sticlă şi reconstrucţie adezivă de bont. Alte subiecte au inclus utilizarea benzilor de fibră de sticlă fotopolimerizabile, posibilităţi de restaurare estetică pentru dinţi anteriori, inclusiv faţetarea şi tratamentul leziunilor cervicale. În plus, utilizarea cimentului ionomer de sticlã în stomatologie pediatrică, gestionarea tratamentului traumelor dentare, 18

utilizarea siliconului și sistemele de cimentare pentru restaurări indirecte și fabricarea de restaurări temporare foarte estetice au fost, de asemenea, pe ordinea de zi. Atenţia a fost acordată la aplicarea profesională a preparatelor de albire și evaluarea după un an de zile a unei fisuri sigilate cu material de sigilare transparent. Acestea și alte subiecte au fost prezentate și discutate cu ajutorul studiilor de caz selectate, care, au demonstrat utilizarea cu succes atât a produselor vechi cât și a celor mai recente inovaţii VOCO.

Efect sinergetic pentru organizatori și invitaţi

Prezentările oaspeţilor au fost însoţite şi de contribuţii de la angajaţii VOCO din diverse departamente. Ei au explicat elementele proprii ale companiei și partea de cercetare, colaborare și dezvoltare, inclusiv detalii cu privire la fondul ştiinţific şi metode clinice de dezvoltare a materialelor dentare. Prezentările au acoperit atât produsele încercate și testate din vastul portofoliu VOCO cât și inovaţiile recente prezentate la IDS, o importanţă deosebită fiind acordată primului nano hibrid universal Ormocer® din lume, un material de restaurare, respectiv Admira Fusion. Dr. Reinhard Maletz, Șef al Departamentului de Cercetare și Dezvoltare, a dat colaboratorilor săi o introspecţie în lucrul la acest prim material de restaurare pe bază de ceramică pură și a evidenţiat proprietăţile sale deosebite și avantajele acestuia. Agenda Simpozionului a inclus, de asemenea, discuţii la mese rotunde cu o serie de indicaţii și grupe de produse. Acest lucru a dat dezvoltatorilor VOCO și strategilor din piaţă posibilitatea de a vorbi despre experienţele lor cu produsele VOCO și în acelaşi timp de a primi un feedback cuprinzător. A fost, de asemenea, o mare șansă de a auzi numeroase sugestii, cum ar fi extinderea gamei de nuanţe pentru anumite materiale restaurative, sau alegerea metodelor de aplicare disponibile. Programul simpozionului a fost completat de un tur al companiei, și o discuţie de bază pentru continuarea cooperării între VOCO și colaboratori pentru realizarea în comun a evenimentelor viitoare de instruire. O petrecere pe plajă, cu un grătar în seara ultimei zile, plus o excursie cu barca la Hamburg și o cină festivă în restaurantul gastronomic asiatic Indochine

au încheiat cu fast VIFS 2015. „La fel ca anul trecut, noi am fost capabili de a primi un număr mare de participanţi extraordinari, la a doua ediţie VIFS, aceştia având posibilitatea de a dezbate o serie de subiecte atât din perspectiva producătorilor cât și a stomatologilor”. Împreună cu colegii noștri aceasta este singura modalitate de a asigura cooperarea cu succes cu ambasadorii noştri în viitor și pentru executarea de evenimente de formare suplimentare, care sunt atât de relevante în practică şi atrăgătoare în fiecare ţară. În același timp, indicaţiile și recomandările de la colaboratorii noştri sunt o sursă esenţială de informare pentru munca noastră de cercetare și dezvoltare. Evenimentul a fost, din nou, avantajos pentru ambele părţi și conferă astfel un efect de sinergie durabilă. În plus, cu un eveniment de acest tip, mărime și calitate, VOCO a lăsat o amprentă inconfundabilă pe piaţa dentară”, a declarat Dr. Matthias Mehring, Event Manager pentru Departamentul de Cunoştinţe şi Comunicare VOCO. Feedback pozitiv din partea tuturor participanţilor

Colaboratorii VOCO au fost la fel de mulţumiţi de eveniment în calitate de organizatori. Dr. Guido Sterzenbach (Berlin, Germania): „Simpozionul a fost foarte bine organizat atât domeniul de aplicare, cât şi calitatea prezentărilor au fost foarte impresionante. A fost foarte interesant pentru a vedea cum procedau colegii cu indicaţii diferite. În plus, acesta este o mare oportunitate de a face contacte utile pentru schimbul profesional. După ce am participat la primul simpozion, acesta a fost de mare ajutor pentru mine, de exemplu, atunci când lucrez la un studiu despre materialele bulk-fill.” Dr. Ludwig Hermeler (Rheine, Germania): „Gama de discuţii și prezentările au fost uimitoare şi de mare calitate, a fost chiar mai bine decât la primul simpozion. Au fost sfaturi utile pentru munca de zi cu zi și eu sunt sigur că vom fi în măsură să extindem contactele existente cu cele noi care le-am făcut aici. Numărul mare de participanţi a arătat încă o dată că VOCO cooperează intens cu medici stomatologi din întreaga lume și este întradevăr privită ca un actor global de succes în industria dentară.” Prof. Dr. Katrin Bekes (Viena, Austria): „Simpozionul a fost organizat excelent și a oferit un echilibru sănătos între colegi în ceea ce priveşte partea practică, colegii din universităţi și colegii reprezentând ambele părţi. Acest lucru a permis schimbul profesional în multiple direcţii. Accentul echilibrat a fost reflectat în programul de discuţii, care a inclus ceva pentru fiecare participant, în funcţie de DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

ACTUALITĂŢI Medicii dentişti în dialog cu partenerii

ce fracţiune a apărut.” Dr. James Robson (Billingham, Anglia): „Prezentările au dat o imagine de ansamblu excelentă în diverse indicaţii și cazuri. Ca urmare, discuţiile dintre participanţi au fost pline de sugestii pentru munca în practică. Simpozionul a oferit o platformă excelentă de dialog cu colegii din întreaga lume și, prin urmare, contribuie la construirea de legături între diferite domenii profesionale și graniţele naţionale.” Dr. Ben White (Southampton, Anglia): „Acest simpozion mi-a dat o interesantă perspectivă și în același timp am avut posibilitatea plăcută să cunosc mai bine VOCO. Simpozionul a fost caracterizat printr-un bun echilibru de prezentări de practică clinică şi mediul academic. Acesta a fost, fără îndoială, o perfecţionare bună pentru unii practicanţi. Am fost impresionat în special de prezentările și cazurile extraordinar de bine fotografiate de către colegii noştri din Brazilia. Ei au afișat un standard ridicat în domeniul stomatologiei estetice. Alţi colegi au oferit, de asemenea, sugestii utile pentru anumite tehnici în diferite domenii de aplicare.” Dr. Nuria Prieto Jimenez (Palma de Mallorca, Spania): „Simpozionul a fost foarte bine organizat și m-am bucurat de toate discuţiile, chiar dacă unele dintre ele nu au fost legate direct de domeniul meu de lucru. Prezentările au oferit o imagine bună şi importantă în stomatologie, s-au concentrat pe munca și practica de tratament în diferite ţări. De exemplu, stomatologia estetică joacă un rol deosebit de important în Brazilia. Cum munca mea este de asemenea axată în acest domeniu, prezentările și sugestiile corespunzătoare au fost, desigur, deosebit de interesante pentru mine. Și eu sunt în măsură să spun că mi-am făcut, de asemenea, noi prieteni aici.” Dr. Gyula Marada (Pécs, Ungaria): „Experienţele adunate aici sunt foarte utile și am ajuns să cunosc diferite abordări și sugestii cu privire la o gamă largă de domenii de tratament. Desigur, a existat întotdeauna un accent pe aplicarea de produse VOCO pentru cele mai variate indicaţii. Doar că, în special, a fost foarte interesant cum putem folosi aceste produse în moduri complet diferite. În acest sens, au existat o întreagă serie de sfaturi și 19

posibilitatea de a schimba cunoștinţe chiar mai intense și în viitor cu tot mai multe persoane datorită noilor contacte făcute.” Dr. Patrycja Ujima (Częstochowa, Polonia): „Participarea la simpozion a fost o experienţă foarte utilă pentru mine. Cred că toţi participanţii au fost în măsură să ia ceva de la prezentările individuale şi de a învăţa ceva pentru propria lor muncă de zi cu zi.” Dr. Bogdan Bratu (Timișoara, România): „Au fost prezentate o serie de studii de caz cu adevărat interesante, care au fost un motiv suficient pentru mine pentru a evalua evenimentul ca fiind” excelent „. În plus, a fost, de asemenea, platforma perfectă pentru schimbul de experienţe și sfaturi cu colegii și de a face noi contacte de peste tot în lume. Mi-am făcut o mulţime de prieteni noi și deja am înfiinţat propriul nostru grup VOCO WhatsApp.” Dr. Jozef Minčík (Košice, Slovacia): „Evenimentul a fost organizat perfect, am văzut și am învăţat foarte mult. Am găsit prezentarea produsului Admira Fusion, în special, foarte interesantă și motivantă. Am lucrat cu acest material de curând și cred că este, probabil, cel mai bun material de restaurare cu care am lucrat vreodată.” Dr. Paul Nahas (Tripoli, Liban): „Atât discuţiile cât și schimbul de informaţii cu cei care ne-au vorbit au fost foarte valoroase, precum și discuţiile la mesele rotunde cu echipa știinţifică VOCO. Simpozionul a creat o reţea globală cu un potenţial enorm pentru dezvoltarea unor considerente academice. M-a inspirat să realizez noi studii clinice şi să încerc noi abordări în viaţa mea de zi cu zi la lucru şi în practică.” Prof. Dr Yu-Chih Chiang (Taipei, Taiwan): „Am fost deosebit de impresionat atât de prezentările și discuţiile care au urmat. Am rămas mai ales plăcut impresionat de prezentarea demonstrativă dată de Dr. Tam din Noua Zeelandă, care afișează studii de caz excelent de bine fotografiate privind tratamentul estetic în regiunile anterioară și posterioară. Prezentarea video al Dr. Alves Feitosa din Brazi-

1.) Mai mult de 50 de medici stomatologi și tehnicieni dentari din aproape 20 de ţări diferite s-au adunat în Cuxhaven pentru a doua ediţie a Simpozionului Internaţional al Prieteniei VOCO (VIFS). 20

ACTUALITĂŢI Medicii dentişti în dialog cu partenerii

lia a fost, foarte interesantă și distractivă, la fel cum a arătat cum poate să producă și să adapteze faţetele temporare pe el însuși.” Dr. William Paveletz (Malvern, Statele Unite ale Americii): „Aceasta a fost a două oară când am participat la această serie de evenimente și am găsit-o foarte edificatoare pentru a putea să cunosc atât cele mai noi produse VOCO cât și multe altele alături de colegii din diferite ţări. Prezentările au fost de o calitate foarte înaltă și foarte informative. Simpozionul a acoperit atât aspectele academice și cât şi cele clinice din munca de zi cu zi. Eu voi fi în contact cu alţi colegi, pentru a fi în măsură să-și împărtășească cunoștinţele și experienţa în ceea ce privesc cazuri clinice și întrebări practice.” Dr. Clarence Tam (Auckland, Noua Zeelandă): „A fost genial să întâlnesc atât de mulţi colegi din întreaga lume - o platformă optimă și o atmosferă foarte plăcută. Informaţiile știinţifice au fost perfect completate cu prezentarea cazurilor clinice de la munca de zi cu zi. Pe deasupra, am avut ocazia de a afla mai multe detalii despre produse și avantajele lor în diferite domenii de aplicare. Și cu siguranţă voi stimula și extinde noile contacte pe care le-am făcut aici.” Dr Marcelo Balsamo (São Paulo, Brazilia): „Simpozionul a oferit un amestec ideal între mediul academic și practică. Cazurile prezentate în cabinetul stomatologic și discuţiile cu colegii din întreaga lume m-au ajutat sămi extind orizonturile, și nu numai în sensul profesional. În plus, ne-au oferit posibilitatea de a ne recomanda ca vorbitori de formare a evenimentelor viitoare organizate de VOCO și partenerii săi într-o serie de ţări diferite.”

2.) Managing Director Olaf Sauerbier a salutat participanţii VIFS cu un scurt discurs despre istoria, filozofia și situaţia actuală a companiei.

ACTUALITĂŢI Medicii dentişti în dialog cu partenerii

3.) Event Manager Dr. Matthias Mehring de la Departamentul de Cunoştinţe şi Comunicare VOCO a început simpozionul cu o trecere rapidă prin program.

4.) Colaboratorii au urmat îndeaproape cu o gamă largă de discuţii și prezentări pe diferite cazuri clinice.

5.) VIFS a oferit o mare oportunitate pentru schimbul cu colegii din diferite ţări: aici, de exemplu, putem vedea doi experţ în domeniul stomatologiei estetice din Polonia și Spania. DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

6.) Standurile amplasate în foaier, au oferit participanţilor oportunitatea de a afla mai multe despre cele mai recente inovaţii de produse ale VOCO și au avut posibilitatea de a le încerca. Acest medic dentist a fost interesat de Celalux 3 şi de înalta performanţă LED a dispozitivului cu foto polimerizare.

7.) Medicii dentişti au oferit semenilor lor sfaturi competente cu privire la orice probleme pe care le-au avut cu privire la produsele VOCO. Aici, medicul dentist află mai multe despre Quick Up, materialul de cimentare pentru atașamente și componente secundare în proteză. 21

ACTUALITĂŢI Medicii dentişti în dialog cu partenerii

8.) Un tur al companiei a oferit colaboratorilor o privire în spatele scenei unui producător internaţional de frunte în domeniul producţiei de materiale dentare. Aici putem vedea unul dintre grupuri.

9.) Participanţii VIFS au făcut o excursie cu barca spre portul Hamburg, trecând pe lângă sediul fabricii Airbus din Hamburg-Finkenwerder.

11.) O cină festivă în restaurantul gastronomic Indochine asiatic încheie cu stil VIFS 2015. Participanţii VIFS s-au bucurat de acea seară cu un cocktail de fructe.

10.) Pe când navigau prin portul Hamburg, participanţii VIFS au avut de asemenea posibilitatea de a trece pe lângă celebrul Queen Mary 2, un vas de croazieră, nava amiral al celor de la Cunard Line.

12.) Un tête-à-tête cu participanţii VIFS din Republica Cehă și Slovacia.

SPONSORI AMSPPR

STOMATOLOGIA PE ÎNŢELESUL TĂU “DENTAL DESIGN - WHERE SCIENCE MEETS ART!” 10 ANI DE STOMATOLOGIE

Parcă doar ieri eram la banchet şi uite că astăzi sunt la cursul festiv de 10 ani de la absolvirea facultăţii de stomatologie din Oradea. Îmi e drag să îmi văd colegii şi profesorii. Mă uit cu nostalgie la chipurile lor şi îmi amintesc zilele studenţiei. Mai văd un râd, o burtică său păr cărunt, dar în spatele acestor semne a trecerii inevitabile a timpului sunt ei, colegii mei, oameni minunaţi, acum medici deosebiţi. Iar eu?... m-am schimbat la rândul meu.

Cât de repede trece timpul!

10 ani! Cum au fost pentru mine? Ce am învăţat în acest timp?... Am început să practic stomatologia în Petroşani, la un cabinet modest unde îmi amintesc cum făceam baza stomatologiei, stomatologia “veche”, cu amprenta în ghips, coroane ştanţate şi extrăgeam sute de dinţi fără să îi tratez. Aşa îmi spunea şefa mea că trebuie să fac. Şi eu făceam asta crezând că aşa e bine, că aşa ajut. După câteva luni mi-am zis că nu se poate că asta să fie tot. Eram determinat să nu mă opresc la acel nivel, voiam mai mult. Ceva din interiorul meu nu îmi dă pace. Aşa că, într-o dimineaţa, m-am urcat în maşină şi am plecat. Vroiam să caut (nu ştiu exact ce) şi să găsesc. Îmi amin-

tesc că eram ambiţios şi determinat să nu mă opresc indiferent ce efort va presupune căutarea mea. Vroiam mai mult, vroiam acum. Nu aveam răbdare, nu îmi era teamă şi nu eram deloc mulţumit de ceea ce ştiam. Am ajuns la Timişoara unde am rămas fără multă convingere iniţială, în drumul meu spre străinătate, să văd ce îmi poate oferi acest oraş. Am început la un cabinet, apoi după doar câteva zile am şi primit un job la o clinică, apoi la altă clinică şi în scurt timp, trecând prin mai multe cursuri de perfecţionare, am fondat ceea ce urma să devină Clinica Dental Design Timişoara. Toţi mi-au spus că sunt puţin nebun. Cum să plec din Petroşani când am tot ce îmi doresc!? (era tot ce îşi doreau ei, dar nimic din ce îmi doream eu). Cum să plec de la acele clinici când eu nu ştiam pe nimeni în Timişoara, când nu am părinţi stomatologi cu clinici de lăsat moştenire!? Cum să încep pe cont propriu, fără niciun ban!? Ei bine, avem în mine aceea dorinţă de a căuta, de a fi curios, de a îmi testa limitele, de a dori mai mult. Aşa am început stomatologia, aşa am început Dental Design. Şi tot aşa a venit vremea să muncesc mult mai mult decât mi-am închipuit. Acum au venit cu adevărat încercările şi provocările pe care mi

ACTUALITĂŢI le doream; şi nu au fost puţine; şi nu au fost uşoare. Acum trebuia să dovedesc ce pot, să văd din ce “aluat” sunt făcut şi să mă cunosc aşa cum nu speram să mă cunosc. Odată cu Dental Design am devenit medicul care îmi doream să fiu şi mi-am făcut un set de 10 reguli pe care, fără să îmi dau seama, le urmam de la începuturi (o mare importanţă în formarea mea a avut-o experienţa USA prin programul Work And Travel din timpul studenţiei), şi pe care încă le urmez: 1. Să nu îmi mint pacienţii. Dacă minţi, în cele din urmă se va afla, şi când adevărul va ieşi la iveală ce se întâmplă cu încrederea ? Dispare. Şi când încrederea pacienţilor dispare, ce mai are un medic ? Nimic. Ştiu că adevărul este uneori dureros şi poate deranjează, dar asta nu este o scuză pentru a-l ascunde. Datoria mea de medic este să văd adevărul, să îl rostesc şi să îl susţin. 2. Să fiu mereu în căutarea perfecţiunii. Ştiu că perfecţiune nu există în stomatologie şi nici nu o promit. Chiar şi aşa, întotdeauna încerc să mă apropii cât de mult pot de natural, pentru că doar ceea ce a creat natură este perfect. Puţin mai bine în fiecare an, puţin mai bine în fiecare zi. Nu mă compar cu alţii, mă compar mereu cu mine. Plafonarea şi automulţumirea sunt un mare pericol pentru medicină, medic şi evident pacienţi. 3. Să muncesc la clinică 6 ore pe zi şi 4-6 ore acasă. Cine crede că programul de lucru e de la 9 la 15 se înşeală amarnic. Cine mă cunoaşte ştie că atunci plec de la clinică merg acasă unde scriu articole, postez cazuri, răspund la miile de întrebări de pe blog, citesc şi studiez mult. În medie 4-6 ore pe zi. O făceam la început, o fac şi acum. Şi când mă gândesc că în timpul facultăţii învăţam 4-6 ore pe lună... 4. Să mă înconjor de colegi de calitate, oameni de calitate. Fără colegi sunt singur, singur nu pot fi ceea ce îmi doresc. Singur nu îmi pot urma pasiunea şi misiunea pe care am ales-o. Îmi face plăcere ceea ce fac şi îmi plac colegii mei. Îmi plac pacienţii mei. Îmi plac oamenii din jur. Îmi dau putere şi mă susţin în momentele dificile. Cu ei mă întristez, cu ei mă bucur, cu ei reuşesc! Fără oamenii din jurul meu nu aş fi eu. Pe lângă asta, este deosebit de important să îi ajut să crească. Am studenţi pe care îi învăţ, am medici tineri pe care mă bucur să-i văd că se dezvoltă şi mă simt mândru pentru că am şi eu un rol în drumul lor. 5. Să nu fac concesii. Dacă un tratament nu e corect şi nu cred în el, nu îl fac. Indiferent cât de mult mă roagă pacientul. Indiferent de promisiunile pe care le face “pe proprie răspundere”, indiferent de banii pe care îi promite pentru a-i da ceea ce cere. Am un crez medical şi îl urmez. Nu fac compromisuri. Nu aleg materiale ieftine, nu scurtez timpul de sterilizare, nu fac economie. E vorba despre mine, viaţa mea şi viaţa pacienţilor mei. Nu mă joc cu asta.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

STOMATOLOGIA PE ÎNŢELESUL TĂU

6. Să îmi cunosc limitele. Sunt om, şi ca orice om, greşesc. Îmi asum ceea ce fac şi încerc să mă corectez. De cele mai multe ori reuşesc să spun “Nu ştiu” sau “Nu pot” atunci când nu ştiu sau nu pot. Şi apoi caut soluţii. Nu mă arunc cu capul înainte. Am mult noroc, dar nu mă bazez pe el. Studiez, planific şi apoi execut ceea ce am de realizat. 7. Să nu mă intereseze partea financiară a stomatologiei. Din stomatologie se fac mulţi bani!? Nu! Din a-ţi face meseria pe care ţi-ai ales-o, cu devotament, cu pasiune şi învăţând mereu, din asta se fac bani. Dar nu de la început şi nu ca scop principal. Fă-ţi treaba bine, fii un medic bun, ai răbdare şi recompensele financiare vor veni ca o urmare firească a muncii depuse. Nu invers. Nu propun un plan de tratament sau anumite materiale în funcţie de preţ sau durata de execuţie, ci în funcţie de beneficiile medicale. Dacă o faci doar pentru bani... eşti curvă, chiar dacă pe halatul tău scrie “Dr...” 8. Să îmi ţin promisiunile. Da, foarte important. Să fiu punctual şi să îmi ţin cuvântul dat faţă de pacienţii mei, faţă de colegii şi colaboratorii mei şi mai ales faţă de mine. Şi să îmi asum asta. 9. Să iau pauză când sunt obosit. Un medic obosit nu e un medic bun. Pauza este bună, concediul este bun, weekend-ul este bun. Prefer să te reprogramez pentru altă zi. Sigur preferi şi tu asta decât să vii la o intervenţie de sinus lift şi medicul să aibă pleoapele grele şi mâna tremurândă. Mai bine lăsăm pe mâine. Ştiu că te grăbeşti şi vrei totul astăzi, dar sunt şi mai sigur că vrei să lăsăm pe mâine, nu? 10. Să am viaţă personală, şi limite. Sunt medic, şi trăiesc medicină şi visez medicină. Dar în primul rând sunt om. Am preocupări diverse, îmi place să călătoresc, să fotografiez, îmi plac “jucăriile” mele (şi am destule) şi prietenii şi familia mea. Asta este foarte important. Prima oară sunt om şi doar apoi sunt dentist. În primul rând, sunt om, în al doilea rând... mă pasionează stomatologia. Mă trezesc din reveria mea, din amintiri... Sunt mulţumit şi fericit! Mulţumesc celor ce mi-au fost şi îmi sunt alături, celor ce mă susţin în drumul meu. Aştept cu interes şi entuziasm următorii ani. Vă mulţumesc dragi colegi pentru anii minunaţi de studenţie, m-a bucurat nespus să vă văd şi sunt mândru că v-am fost şi sunt coleg! Mulţumesc dragi profesori, mulţumesc!

Bogdan Fondrea www.dentaldesign.ro

CURSUL “FULL MOUTH RECONSTRUCTION PORNIND DE LA EDENTAŢIA TOTALĂ” BUCUREȘTI, 19 SEPTEMBRIE 2015 Într-o locaţie elegantă, Clinca IDENTIQ, str Doamna Oltea nr. 10, perfectă pentru un astfel de curs, în data de 19 septembrie 2015, Filiala Regională Muntenia 1 a AMSPPR a organizat la București cursul „Full Mouth Reconstruction pornind de la edentaţia totală”. Cursul a beneficiat de creditare CMDR de 8 ore EMC. Conf. Dr. Ligia Stanca Muntianu, specialist în Protetica dentară, beneficiară printre altele a unui curs specializare în Bologna - 2006 pe tema Sisteme speciale în supraprotezarea pe dinţi naturali și implanturi, o prezenţă absolut agreabilă a reușit datorită experienţei avute în a transmite informaţii să capteze imediat atenţia medicilor care au ales să audieze acest curs. Programul a cuprins: Pentru cursul teoretic: Transmiterea datelor cu arc facial; Înregistrarea grafică a RC si a mișcărilor mandibulare; Reabilitări protetice pe implanturi; Analiza spaţiului protetic disponibil în realizarea planului de tratament; Stabilirea axei de inserţie și dezinsertie a unei reabilitări protetice pe implanturi. Pentru demonstraţia practică: Montarea arcului facial și înregistrarea datelor; Înregistrarea grafică a RC și a mișcărilor mandibulare. Pentru demonstraţia practică s-a beneficiat atât de sprijinul firmei ALLIGATOR, căreia îi mulţumim, cât și a unor „curajoși” pacienţi cu ajutorul cărora fiecare cursant a exersat tehnicile învăţate. Medicii care au dorit să fie la curent și cu alte informaţii despre acest domeniu au ales să primească și cartea „Aspecte ale reabilitării protetice a pacientului geriatric edentat total prin supraprotezare totală pe implanturi” scrisă de Conf. Dr. Ligia Stanca Muntianu.

ACTUALITĂŢI Full mouth reconstruction

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

GHIDURI CLINICE ÎN STOMATOLOGIE PRIVIND DIABETUL

ACTUALITĂŢI

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Federaţia Dentară Internaţională (FDI) au în-

tocmit un raport care arată că 36 de milioane de oameni cu boli cronice mor în fiecare an. Este cunoscut faptul că bolile neinfecţioase, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare sau cancerul, precum și cariile dentare, și gingivita, prezintă riscuri similare. Diabetul zaharat este cea mai gravă afecţiune dintre toate bolile cronice.

Ministerul Sănătăţii al Turciei estimează

zaharat şi îmbunătăţirea calitătii vieţii pacien-

că în Turcia există 7.2 milioane de personae

tilor care suferă de această boală. În lumina

bolnave de diabet. Diabetul este o boală cro-

Declaraţiei FDI de la Istanbul, Asociaţia Den-

nică care poate apărea în orice moment al

tară Turcă susţine că medicii stomatologi pot

vieţii. Pot să apară leziuni critice ale organelor

avea un impact mare asupra sănătăţii paci-

într-o perioadă scurtă de timp în cazul în care

entilor lor, și că sistemul de sănătate al ţării

pacienţii cu diabet zaharat nu sunt trataţi sau

ar trebui să profite de potenţialul serviciilor

în cazul în care nivelul zahărului din sânge nu

stomatologice.

este reglat.

Asociaţia Dentară Turcă și Fundaţia Turcă

Diabetul zaharat este cauza principală a

a Diabetului sunt onorate să prezinte, stimaţi-

hipertensiunilor arteriale, obezităţii, bolilor

lor noştri colegi, „Orientările clinice în stoma-

coronariene, accidentelor vasculare cerebra-

tologie pentru persoanele cu diabet”, docu-

le (paraliziilor), insuficienţelor renale cronice,

ment care a fost creat ca un efort comun între

orbirilor la persoane de peste 20 de ani si a

aceste instituţii în lumina abordărilor ştiinţifi-

amputărilor de membre inferioare, cu excep-

ce şi politice menţionate anterior.

ţia accidentelor rutiere. M.D., Profesor M. Temel YILMAZ,

Studiile clinice au evidenţiat probleme în

Preşedinte al Fundaţiei Turce a Diabetului

cavitatea bucală și probleme dentare în 80-

D.D.S, Prof.Dr. Taner YÜCEL,

100 % la persoanele cu diabet zaharat de tip

Preşedinte al Asociaţiei Dentare Turce

2 și la un număr semnificativ de persoane cu diabet zaharat de tip 1. Problemele de sănăta-

Pentru mai multe detalii puteţi consulta do-

te orală sunt unul dintre obstacolele cele mai

cumentul „Orientările clinice în stomatologie

importante care împiedică reglarea nivelului

pentru persoanele cu diabet” pe internet la

de glucoză din sânge la pacienţii cu diabet

următorul link:

zaharat.

http://dental.ro/main/resurse/54-resurse / 291-clinical-guidelines-in-dentistry-fordiabetes-2015.html

Deşi, nu este posibilă vindecarea diabe-

tului zaharat, asigurarea sănătăţii orale și dentare a persoanelor care suferă de această

Traducere din limba engleză

boală este foarte importantă. Medicii stoma-

Anamaria Capotescu

tologi joacă un rol critic în controlul diabetului

Co-Organized By The Monegasque Association For 3D Dental Imagery

IMAGINA DENTAL 5TH

DIGITAL TECHNOLOGIES & AESTHETIC DENTISTRY CONGRESS

7-9 April 2016

MONACO

TRAIN, IMPROVE AND EXCHANGE IN A DREAM ENVIRONMENT: MONACO

3D imaging & diagnostics 3D planning & Surgical guide Cad/Cam technologies Digital workflow Esthetic dentistry Implantology & innovations Microscopic Dentistry Minimal-invasive dentistry Oral scanning Restorative Dentistry Smile Design

Dr. Mauro Fradeani (Italy) Aesthetic dentistry & Minimal invasive treatment

Pr. Edward A McLaren (USA) Smile Analysis & Esthetic Design

www.imaginadental.org # IDental16

IMAGINA Dental 2016 Partner

20% discount on the 3-day full access Conference Pass Ask for the promotional code!

Sirona Dental GmbH, lider în echipamente dentare de înaltă tehnologie, vine mai aproape de medicii dentiști și tehnicienii dentari din România. ACTUALITĂŢI Încurajată de cererea de ofertă și creșterea vânzărilor în piaţa dentară din România din ultimii ani, Sirona Dental GmbH a hotărât să vină în întâmpinarea nevoilor medicilor și tehnicienilor dentari prin deschiderea unui Showroom și a unui Birou în București. Amplasat strategic în centrul orașului, în apropiere de Piaţa Unirii, cu acces facil la și din arterele principale, Showroom-ul Sirona din București și-a deschis oficial porţile vizitatorilor în 21 Octombrie 2015. Evenimentul la care au luat parte aproximativ 50 de invitaţi s-a bucurat de un real succes, dovada fiind vizitele medicilor dentiști care nu au întârziat să apară chiar în zilele următoare. În suprafaţă de aproximativ 150mp, complet echipat atât pentru prezentare de produse cât și pentru susţinerea de cursuri cu scopul de îmbunătăţire a cunoștinţelor despre echipamente, în Showroom-ul Sirona din București vă primește o echipă tânără și dinamică, a cărei activitate iși propune să dezvăluie conceptul Sirona din întreaga lume, prin suport în marketing, vânzări, service, logistică dar și asistenţă specializată pe echipamente.

CONCEPTUL SHOWROOM-ului SIRONA în ROMÂNIA Prin deschiderea primului Showroom din industria dentară din România, Sirona arată încredere în piaţa dentară locală și nu numai și ajută la dezvoltarea acesteia încurajând medicii și tehnicienii dentari la achiziţia de echipamente de înaltă tehnologie. Conceptul Showroom-ului Sirona constă în convingerea dumneavoastră personală și individuală prin vizualizarea produselor expuse, înainte de a vă lăsa impresionaţi de relatările celor care se bucură deja de confortul adus de aceste echipamente în activitatea desfașurată. Persoană de contact: Cătălin STAICU Country Manager Romania +40 720 065 311

Vă invităm la DENTA

ACTUALITĂŢI

Programul manifestărilor organizate de AMSPPR Vineri 20 noiembrie 2015, pavilion C6 Sala Bălcescu

Sala Iorga

10.00-11.00 “XP Endo Finisher și Bioceramica, un pas înainte în tratamentele endodontice” Lectori: Dr. Rita Gălbău și Dr.Alexandru Popescu. Cu sprijinul Sitea

10.00-11.00 “Stomatologie LASER minim invazivă”. Lector Alin Odor, Laser in Dentistry specialist, AALZ Aachen, Germany Scientific and Clinical Advisor for Biolase Romania. Cu sprijinul Biolase Romania

11.00-12.00 Fiţi convingător în relaţia cu pacientul! Tehnici de persuasiune pentru schimbarea comportamentului pacientului privind igiena orală, alimentaţia și vizitele la cabinet. Lector Univ. Dr. Loredana Dumitrașcu Cu sprijinul Colgate-Palmolive-România

16.00-17.00 Estetică și functionalitate în restaurările anterioare composite Lector Dr.OANA SABAU - leader de opinie Micerium Cu sprijinul Denta Exim SRL

PARTENERI

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

UN FDI PUTERNIC ŞI RECEPTIV DR. PATRICK HESCOT PREŞEDINTE FDI

PAGINA FDI

Mandatul meu în calitate de preşedinte a început: doresc, să mulţumesc încă o dată, membrilor FDI pentru că au avut încredere în mine să conduc Federaţia pentru următorii doi ani. De asemenea vreau să-i mulţumesc fostului preşedinte Dr. Tin Chun Wong, pentru munca depusă în ultimii doi ani, în special în regiunea Asia-Pacific şi în central Asiei. A fost foarte eficientă, în special, în strângerea legăturilor cu FDI în ambele regiuni.

O tradiţie îndelungată

În calitatea mea de medic stomatolog francez, am în urmă o tradiţie puternică de cooperare internaţională în domeniul stomatologiei. Totul a început în 1900, cu dr. Charles Gonod, un adevărat vizionar şi adeptul internaţionalismului, fondatorul FDI – Federaţia Dentară Internaţională cu sediul la Paris. Exact cu o sută ani mai târziu, în același oraș, a avut loc Congresul Dental Mondial anual al FDI, găzduit de Asociaţia Dentară Franceză , unde delegaţii au fost primiţi cu căldură de președintele de atunci, Dr. Jacques Monnot, care la fel ca şi mine, a fost înainte președinte al Asociaţiei Dentare Franceze. Datorită muncii concentrate din ultimii doi ani, a Comitetului Executiv și a Consiliului s-a reușit readucerea FDI pe locul său de drept ca lider global în stomatologia și sănătatea orală . Acum suntem în poziţia de a începe evoluţia pe o cale ascendentă spre un viitor luminos și productiv. Scopul meu în următorii doi ani, este de a conduce FDI într-o nouă eră de consolidare relevantă şi să aibă o puternică influenţă în a fi vocea autentică a stomatologiei internaţionale.

Lucrând pentru membri

Nu trebuie să uităm niciodată că FDI este o federaţie a asociaţiilor membre: în principal se susţine de către cotizaţiile membrilor, acţionează întotdeauna spre binele membrilor şi există deoarece membrii ei se simt ataşaţi de obiectivele şi valorile pe care FDI le reprezintă. Sprijinită de mai mult de un million de membri ai asociaţiilor naţionale dentare şi ai grupurilor de medici specialişti, FDI are puterea de a fi vocea mondială a stomatologiei. Cu toate acestea, este „vocea” stomatologiei numai în măsura în care are şi „urechi” să asculte ce spun membrii săi. Prin urmare, unul din obiectivele mele principale va fi de a consolida în mod radical comunicarea între FDI şi membrii săi, pe de o parte, şi de a o menţine actualizată în permanenţă cu ceea ce face FDI în numele lor şi, pe de altă parte, să dăm valoare activităţii fiecărei asociaţii membre la nivel naţional şi regional.

Axarea pe susţinere

Susţinerea este esenţială pentru activitatea FDI: starea bună a sănătăţii orale este un drept fundamental şi este de datoria noastră de a asigura că vocea medicilor stomatologi din lume este auzită de către comunitatea internaţională, societatea civilă, guvernele naţionale și persoanele fizice. Astăzi este un punct de cotitură: indiferent de costurile socio-economice ale bolilor orale, sănătatea 32

orală nu este percepută la adevărata ei valoare - și trebuie să schimbăm acest lucru. Avem nevoie de a trece de la imaginea și re - poziţia „super-tehnician” dentist ca un profesionist cu drepturi depline medicale, cu un rol central în sănătatea orală, sănătate, prin urmare general, și o forţă majoră în bunăstarea individului și societatea în ansamblul său Trebuie să trecem peste imaginea de „super- tehnician” şi să readucem medicul dentist în poziţia de profesionist cu drepturi medicale depline, cu un rol central în sănătatea orală, prin urmare sănătatea generală, şi o forţă majoră în bunăstarea individului şi a societăţii în ansamblul său. Scopul meu va fi să pun sănătatea orală la locul său de drept în medicină, în special, și în viaţă, în general. Relaţiile noastre cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și cu alte agenţii ale Naţiunilor Unite sunt esenţiale pentru menţinerea sănătăţii orale pe ordinea de zi a sănătăţii publice internaţionale. Am avut deja un rol consultativ şi ne putem lăuda cu o contribuţie semnificativă într-o serie de iniţiative legate de sănătatea orală. Ne propunem să continuăm şi să intensificăm activitatea noastră internaţională. Cu toate acestea, nu ne dorim să fim doar pe o ordine de zi: ne dorim să realizăm o acţiune guvernamentală solidă. Putem face acest lucru doar lucrând mână în mână cu asociaţiile dentare naţionale membre, oferindu-le sprijin în activităţile lor și mijloacele să-și îndeplinească ambiţiile lor şi ale noastre în politica de sănătate orală.

Un FDI puternic

Pentru a ajunge acolo unde ne dorim, avem nevoie să reconstruim un FDI puternic: revizia este deja în curs de desfășurare şi scopul meu personal este de a continua să revizuim cu energie și vigoare. Numai atunci vom avea mijloacele de a ne îndeplini ambiţiile noastre în întregime. In cadrul FDI, putem fi mândri de ceea ce suntem: o singură federaţie, îmbogăţită cu o mare varietate de diferenţe sociale - culturale, etnice şi economice, uniţi în obiectivul de a aduce mesajul sănătăţii orale şi îşi are locul ei în societate, este implicată în activitatea guvernelor, în mass-media şi în viaţa persoanelor din intreaga lume. În exercitarea acestor ambiţii, știu că pot conta pe membrii Consiliului care lucrează împreună în mod eficient şi concertat spre obiective comune, precum şi pe sprijinul echipei talentate şi motivate de la biroul nostru din Geneva.

Dr. Patrick Hescot Preşedinte FDI

SIMPOZION POSTURA, MALOCLUZIE, EXPANSIUNE ORADEA, 20-21 noiembrie 2015 PROGRAM ACTUALITĂŢI VINERI 20 noiembrie 2015 Ora 8.30 - 9.00

Înregistrarea participanţilor

Ora 9.00 - 11.00 Curs

Prof. dr. Nicola VELTRI Curs NOUA METODĂ DE EXPANSIUNE MAXILARĂ CU ȘURUBUL MULTIFUNCŢIONAL “BABY R.E.P.” ASOCIATĂ NOII TEHNICI ORTODONTICE A BRACKETS-LOR CU DUBLU-SLOT PENTRU CONTROLUL TRIDIMENSIONAL Scopul acestui curs este acela de a prezenta analiza metodelor tradiţionale cunoscute, parcurgând toate etapele biomecanicii de expansiune maxilară VELTRI și ilustrând nu numai cele mai revolutionare metode, de expansiune transversală cât și sagitală neinvazive, dar trecând printr-o nouă mecanică ortodontică cu control tridimensional ale elementelor dentale cu noul tip de brekets cu dublu-slot, sfârșind prin a individualiza la nivel de artă a viitoarei metode ortodontice trecând de la biomecanica expansivă la bioelectronică de expansiune VELTRI. • Dezvoltarea cranio-maxilo-facială şi diferenţele de crestere; • Expansorul multifuncţional BABY R.E.P brevetat internaţional; • Aspecte tehnice și noua biomecanică de expansiune; • Revizuirea critică a zonei de hialinizare. Ora 11.00 - 11.15 Pauză de cafea Ora 11.15- 13.00 Curs - Metoda de expansiune transversală VELTRI doar pe două elemente dentale; - Noua metodă de expansiune sagitală VELTRI; - Expansiunea rapidă sau lentă palatală transversală sau sagitală bilateral în etapa preșcolară, școlară și adultă; - Multiplele aplicaţii clinice ale acestei expansiuni. Ora 13.00 -14.30 Pauza de prânz Ora 14.30 Curs - Distalizarea mono și bilateral cu ancoraj orthodontic și/sau orthopedic; - Șurub multifuncţional pentru FRANKEL/VELTRI; - Noua metodă ortodontică cu control tridimensional a elementelor dentale cu tipul nou de de breckets cu dublu slot; - Prezentarea cazurilor clinice; - Concluzii finale. • Discuţii (Dezbaterea asupra marii expansiuni este astăzi o temă de discuţii de a fi în favoarea ei sau contra). 34

Autorul mentionează ca R.E.P, reprezintă astăzi o metodă terapeutică de selecţie în tratamentul disgnaţiei maxilare și cu precadere în contracţia diametrului transversal a maxilarului superior atât în etapa evolutivă cât și deasupra graniţelor auxologice în afara tratamentului preventiv a clasei a treia scheletale și dentale. Astfel această metodă de expansiune asociată noii mecanici ortodontice cu controlul tridimensional al elementelor dentale prin brecketsi cu dublu-slot concretizează BIOMECANICA ORTODONTICA VELTRI.

SÂMBĂTĂ 21 noiembrie 2015 Ora 9.00 - 11.00 Curs

- FT. Marius Sorin POP - doctorand - neurologie și competenţă în Posturologie clinică CORELAŢII ÎNTRE MALOCLUZIE ȘI SINDROAMELE POSTURALE - Grupul de lucru al fundaţiei ORION HEALTY condus de conf. dr. Dana Cristina BRATU, F.T. Marius Sorin POP, Dr. Virgil KOSZEGI, arh. Lucian TOMESCU stud. med.dent. UVG POSTURA, MALOCLUZIE, EXPANSIUNE - REABILITARE GLOBALĂ - prezentare de caz. Ora 11.00 - 11.15 Pauză de cafea Ora 11.15 - 15.30 Curs

Conf. dr. Dana Cristina BRATU Curs “EXPANSIUNEA TRANSVERSALĂ ȘI SAGITALĂ” Cursul este creditat de către CMDR cu 8 credite de EMC conform şi este organizat în parteneriat cu AMSPPR.

Informaţii şi înscrieri: ORION HEALTHY: tel. 0371 150 344; fiop.tm@hotmail. com. Rez dr. Andreea ANDRUȘCA: tel. 0765 041 474; andreea. andrusca89@gmail.com. Rez. dr. Bianca STANIS: tel. 0755 740 749; biancastanis@ yahoo.com. Contribuţia de participare la simpozion: 150 euro Fundaţia ORION HEALTHY Timișoara CIF 11142493 cont BRD RO49BRDE360SV45528623600

ACTUALITĂŢI

Prof. Dr. Nicola VELTRI

Curriculum vitae • Licenţiat în Medicină și Chirurgie, spec. în Anestezie şi Reanimare, spec. în Stomatologie, spec. în Ortognatodonţie; • Profesor în cadrul Universităţii de Medicină din Milano din 1988 - 2007; • Profesor în Clinica Maxilo-Facială din Parma din 1989 – 1991; • Adjunct în Clinica Universităţii din Milano din 1975 - 2007; • Profesor titular în Domeniul Sanitar de Excelenţă “Ortodontie Prechirurgicală de Decompensare” în cadrul Clinicii de Stomatologie a Universităţii din Milano; • Consultant în Ortognatodonţie a Spitalului Civil din Carate Brianza din 1980 - 2007; • Consultant al serviciului de Ortognatodonţie din ,,Azienda Ospedsaliera San Paolo” a Universităţii din Milano din 2007 pana în prezent; • Colaborator al Revistei de Odontostomatologia până în 1987 pentru rubrica de Ortognatodonţie; • Membru asociat al S.I.D.O (Societatea Italiană de Ortodonţie); • Membru titular al S.D.O.D.F (Societawtea Franceză de Ortopedie Dento-Facială); • Fondator și Presedinte A.R.S.O (Asociaţia pentru Cercetare și Dezvoltare OrdontoStomatologică); • Fondator și Președinte A.D.O.M (Asociaţia de Distracţie Ortodognatodontică a Maxilarului); • Câştigător al Premiului Internaţional al CRON-OM ’’Palma della Cultura”; • Titular a numeroase brevete inerente aparatelor ortodontice printre care noul expansor multifuncţional folosit pentru în etapele preșcolare, școlare și adulte; • Liber profesionist la Milano și în Ancona; • Autor a 152 de publicaţii știinţifice, din care unele prin originalitatea lor sunt apreciate în străinătate cât și în ţară; • Parafuncţiile, care sunt potenţialele și unicele cauze ale dizgnaţiei; • Rolul cavităţii orale și funcţia sa auditivă; • Lector și participant în 110 Congrese Nationale și International (America, Franta, Italia, Romania etc.); • Autor al volumului “Filozofia Diagnostico Terapeutică al Trasarii Cefalometrice după Ricketts” Editura Madical Book, Edizioni SRL – Milano.

Organizatori ORION HEALTY DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

CRITERII DE PUBLICARE ÎN REVISTĂ Revista AMSPPR având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2013. Începând cu numărul 3 / 2013 revista Viaţa Stomatologică este DENTALIFE. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE. DENTALIFE nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt.Având în vedere viziunea noastră asupra acestei publicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare.

DATE TEHNICE DESPRE REVISTĂ Tradiţie:

Distribuţie:

Conţinut:

Piaţa ţintă:

Revista AMSPPR DENTALIFE o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 50 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772.

naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congresul AMSPPR; într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar.

actualităţi legate de practica dentară, opinii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţională, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes.

medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi.

CARACTERISTICI TEHNICE ALE MATERIALELOR TRIMISE:

TEXTUL

1. Textul să fie redactat şi salvat sub formă de document Word 2. Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă, ş , ţ, â, î) ş i să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman” 3. Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu casetaţi, tabelaţi sau coloraţi textul. 4. Fiecare material trimis (acolo unde este cazul) trebuie să fie însoţit de fotografia ş i un scurt CV profesional ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent 5. Pe lângă criteriile de editare impuse de revista Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor respecta „Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi relevanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în studiu 6. Este necesar acordul scris al pacienţilor cu privire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identificaţi. 7. Este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor preluaţi sau traduşi. 8. Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia. Revista AMSPPR nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului. 9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă. 10. Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză.

FOTOGRAFIILE

1. Imaginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.) care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) ş i numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru ca la tehnoredactare să se ştie unde va fi poziţionată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagine clară asupra materialului pe care îl lecturează, într-un tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga. 2. Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de preluări este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor 3. Fotografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, încadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi. 4. În cazul unor fotografii numeroase sau de înaltă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimiterea lor la redacţie prin intermediul site-ului www.transfer.ro e-mail redactie@dental.ro

PAGINI JURIDICE

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 03 / 2015

Pentru că AMSPPR dorește să sprijine profesia de medic dentist și din punct de vedere al conformării de legalitate, vă invităm să ne adresaţi întrebările dvs. pe teme de management juridic medical pe adresa de email: lucianamihai@gmail.com. Asigurarea de malpraxis pentru medicii stomatologi a devenit o constantă în practica profesională încă de la adoptarea L. nr. 95 / 2006 iar domeniul conceptual juridic din care face parte este cel al malpraxisului. Dacă odată cu trecerea timpului opinia medicală a devenit din ce în ce mai sensibilă la informaţii legale de natură să ofere protecţie juridică în eventualitatea unei situaţii de malpraxis, nu la fel s-a întâmplat cu interesul faţă de protecţia juridică pe care trebuie să o ofere înainte de toate propria asigurare de malpraxis. Pentru majoritatea practicienilor în medicină dentară poliţa de asigurare de răspundere civilă în exercitarea profesiei este doar o formalitate impusă de lege (precum RCA în cazul autoturismelor) care presupune doar costuri ce nu se regăsesc în vreo formă de protecţie juridică, pentru care în cazul autoturismelor există CASCO dar în cazul actului medico-dentar nu există varianta de... asigurare facultativă. Și totuși ceva, o formulă de protecţie juridică, mai mult decât o formalitate legală, trebuie să existe. În prezentul articol încercăm să descoperim ce există, respectiv să trecem în revistă și avantajele pe care trebuie să le confere asigurarea de malpraxis în protecţia faţă de riscul inerent de malpraxis în stomatologie.

Av. Luciana Mihai

ASIGURAREA DE MALPRAXIS - FORMALITATE IMPUSĂ DE LEGE SAU NECESITATE ÎN PRACTICA STOMATOLOGICĂ? Este de notorietate faptul că încheierea unei asigurări de malpraxis este o obligaţie legală pentru medicul stomatolog încă dinainte de a începe să practice dar nici după aproape 10 ani de la instituirea acestei norme, medicii nu au deprins abilitatea de a percepe asigurarea obligatorie de malpraxis ca pe o necesitate inerentă practicii medicale, respectiv ca pe o formă de protecţie juridică a medicului stomatolog. Fie că au fost sau nu parte într-un conflict de acuzaţie de malpraxis, cei mai mulţi medici stomatologi se complac să încheie asigurări doar formal din inerţia obligaţiei legale fără să caute cele mai bune formule de pe piaţă, fără să negocieze condiţii reale de minimă protecţie juridică, fără să realizeze că poliţa pe care în general medicul vrea să o cumpere la preţuri cât mai mici este un airbag în caz de malpraxis. Din perspectivă juridică, malpraxisul este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului 38

medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Prejudiciile pot fi produse pacientului din eroare în sens larg, adică inclusiv din neglijenţă, imprudenţă sau cunoştiinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiei medicale, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament. În temeiul prevederilor legale medicul dentist care acordă asistenţă medicală atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, este titularul obligaţiei legale de a încheia o asigurare de malpraxis pentru cazurile de răspundere civilă profesională pentru prejudicii cauzate prin actul medical. Dealtfel una dintre cele două condiţii cumulative care trebuie îndeplinite de medicul dentist în vederea avizării anuale a Certificatului de membru al C.M.D.R. este prezentarea contractului de asigurare civilă profesională. Așadar concluzia care se impune fără echivoc este că încheierea unei asigurări de malpraxis este o obligaţie

legală pentru medicul dentist, este chiar una dintre condiţiile în baza căreia îşi poate desfăşura profesia, având în vedere faptul că Certificatul de membru al C.M.D.R. este actul său de autorizare. Prin raportare la definiţia legală a asigurării de răspundere civilă – în general – astfel cum se desprinde din legea privind asigurările şi reasigurările în România rezultă că aceasta presupune raportul juridic dintre asigurat (în cazul în speţă medicul dentist / stomatolog) şi asigurator (societatea de asigurare), în baza căruia asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii faţă de terţele persoane păgubite (pacienţi prejudiciaţi prin efectuarea defectuasă a actului medical) şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil. Din această definiţie se desprinde cu certitudine concluzia că asigurarea de malpraxis este o formă de protecţie juridică a medicului dar şi a pacientului. Medicul, în calitate de asigurat, este protejat patrimonial prin încheierea contractului de asigurare iar pacientul prejudiciat are siguranţa exigibilităţii sumei acordate cu titlu de daune. Aşadar pentru un medic stomatolog încheierea unei poliţe de asigurare de malpraxis nu este un act pur formal şi lipsit de consecinţe juridice. Din contră, este un act juridic de protecţie personală, atât profesional cât şi patrimonial şi de protecţie a propriilor pacienţi. Cel puţin din aceste două considerente minimale alegerea societăţii cu care medicul va încheia contractul de asigurare trebuie făcută cu maximum de discernământ şi expertiză în materie de oferte. Criteriul esenţial pe care medicul stomatolog trebuie să îl aplice în alegerea unei societăţi de asigurare este raportat în mod direct şi necondiţionat la gradul de protecţie juridică pe care i-l oferă şi nicidecum la valoarea pecuniară a primelor de asigurare ori la o valoare a sumei asigurate extinsă faţă de limita legală. Dacă primele de asigurare sunt relativ modice însă sunt plătite în baza unor condiţii care nu asigură protecţie juridică medicului care se face vinovat de săvârşirea unui act de malpraxis înseamnă că acel medic nu este realmente asigurat, ci doar plătitor al unei poliţe de asigurare. Alegerea celei mai potrivite asigurări de malpraxis, în limita a ceea ce oferă piaţa, aparţine medicului stomaDENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2015

PAGINI JURIDICE

tolog, care trebuie să se informeze în prealabil și să ţină cont de câteva elemente minimale care să-i ofere protecţie. Din perspectiva medicului - beneficiar al asigurării de malpraxis trebuie ca prin poliţa pe care o încheie să fie îndeplinite cel puţin următoarele condiţii: - practica sa medicală conformă cu competenţele oferite de titlul profesional pe care îl deţine să corespundă tipului de asigurare pe care o încheie; În acest sens, atragem atenţia ca înainte de a semna contractul, medicul să citească (și să înţeleagă terminologia și semnificaţia juridică a termenilor) atât Condiţiile generale cât și Condiţiile speciale care însoţesc orice poliţă de asigurare, punând accent pe rubrica Excluderi, care precizeză pe puncte situaţiile care nu intră sub incidenţa poliţei. Este bine de știut că sunt elemente care nu pot face obiectul negocierii deoarece sunt impuse de lege, precum obligaţia medicului de a obţine consimţământul informat al pacientului pentru actele medicale de prevenţie, diagnostic și tratament. Așadar prima condiţie ca asigurarea să opereze ca modalitate de protecţie juridică a medicului în caz de malpraxis este ca actul medical reclamat de pacient ca fiind incorect din punctul său de vedere să fi fost executat (corect sau nu) în limitele propriei competenţe, numai după ce pacientul informat de către medic și-a exprimat consimţământul în mod valabil. - suma - limită acoperită de asigurare (care este impusă în cuantum de 37 000 euro pentru medicii dentiști care au contract cu casele de asigurări de sănătate) să acopere eventualitatea de litigii multiple, nu doar un caz de malpraxis pe an;

Ca în orice situaţie de risc asigurat trebuie să se între39

vadă și eventualitatea de a se produce mai multe acuzaţii de malpraxis în decursul unui an. Pentru ca asigurarea să opereze trebuie ca medicii stomatologi să se asigure pentru litigii multiple în limita sumei asigurată, nu doar pentru unul singur, cum din păcate se întâmplă de cele mai multe ori în practica pieţei de asigurări din România. Dacă asigurarea nu este încheiată pentru mai mult decât un unic eveniment, indiferent de cuantumul sumei plătite unui pacient cu titlul de despăgubiri (adică sumă mai mică decât cea pentru care este încheiată asigurarea), asiguratorul nu va mai plăti nimic unui al doilea pacient care acuză malpraxis în decursul unui an. - în plata daunelor acoperite de asigurator să fie incluse și daune morale, nu numai daune materiale; Trebuie să avem în vedere faptul că prejudiciul reclamat de pacient are de cele mai multe ori o dublă natură - prejudiciul material, care reprezintă costul efectiv al tratamentelor efectuate și prejudiciul moral, care se poate referi la complicaţiile survenite, aspecte inestetice, unele disfuncţionalităţi etc. Dacă în suma asigurată nu este prevăzută și o sublimită aferentă daunelor morale, orice sumă de bani pe care pacientul este în drept să o ceară medicului vinovat de un act de malpraxis, va fi plătită de către medic, nu de asigurator. Din acest considerent este obligatoriu ca poliţa de asigurare să acopere și daune morale. - clauza care prevede ca asigurarea să opereze indiferent de momentul formulării acuzaţiei de malpraxis; Contractele de asigurare care stipulează că atât actul medical de malpraxis cât și reclamarea sa să se producă în decursul anului pentru care este încheiată poliţa sunt de cele mai multe ori păguboase pentru medici, deoarece pacientul are la dispoziţie un termen de 3 ani (care curge de la momentul producerii prejudiciului) în care să formuleze acuzaţia de malpraxis. Ceea ce înseamnă că trebuie corelat termenul de prescripţie legal cu termenul de acoperire contractual, fie că poliţa în vigoare acoperă ca actul medical incriminat să se producă în perioada sa de valabilitate, fie ca formularea acuzaţiei de malpraxis, respectiv a cererii de despăgubire să se producă în interiorul perioadei sale de valabilitate, indiferent de momentul când a fost efectuat actul medical incriminat. În cazul în care contractul de asigurare răspunde

acestor cerinţe minimale medicul dentist trebuie să îl și folosească în eventualitatea producerii unui incident de malpraxis. Aceasta înseamnă ca, cel puţin: - să pună în executarea clauza contractuală care prevede termenul în care are obligaţia să anunţe asiguratorul de orice acuzaţie de malpraxis care i s-a adus la cunoștiinţă; - să remită o copie a poliţei sale de asigurare autorităţii în faţa căreia pacientul a formulat acuzaţia de malpraxis, respectiv cererea de despăgubire; - să ceară asiguratorului să plătească despăgubirile stabilite pe cale amiabilă, dacă este cazul. Art. 673 alin. (1) din L. nr. 95 / 2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare prevede că despăgubirile se pot stabili și pe cale amiabilă, în cazurile în care rezultă cu certitudine răspunderea civilă a asiguratului. Așadar regula ca despăgubirile să fie plătite de asigurator numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive trebuie corelată cu această excepţie ca asiguratorul să plătească despăgubiri stabilite pe cale amiabilă sau / și în urma procedurii de mediere. Ceea ce este de semnalat în acest context este rezolvarea incidentului pe cale extrajudiciară, pentru a evita escaladarea unui conflict care odată externalizat instanţei de judecată nu se poate finaliza niciodată cu o situaţie win - win medic - pacient, chiar dacă întregul prejudiciu este acoperit de poliţă și achitat de asigurator, nu de către medic. Și nu în ultimul rând trebuie ca medicii dentiști să nu se amăgească crezând că încheierea mai multor poliţe de asigurare, la asiguratori diferiţi, le-ar aduce vreun beneficiu. Din contră, medicul care are mai multe poliţe de asigurare plătește mai multe prime de asigurare dar acoperirea prejudiciului în caz de malpraxis se face proporţional de către asiguratori în limita sumei asigurate. Adică a avea două poliţe de asigurare este mai oneros pentru medici și mai profitabil pentru asiguratori deoarece riscul se împarte la cei doi asiguratori, nu se dublează suma asigurată. În speranţa că în viitor legislaţia va oferi în mod real protecţie prin mecanismul asigurării de malpraxis atât medicilor, cât și pacienţilor și că va fi o excepţie externalizarea conflictului la instanţa competentă (care poate nu va mai fi tot judecătoria, atât de aglomerată cu multe alte tipuri de litigii), în prezent depinde de fiecare medic să se informeze și să aplice informaţiile primite în practica curentă și în managementul juridic al practicii medicale.

Cu adevărat o evoluție!

PRIMA CERAMICĂ PENTRU RESTAURĂRI DIRECTE

te ofit le aţ ac i d tu e al e! *

Admira Fusion

• Primul material restaurativ din lume bazat exclusiv pe ceramică • Cea mai mică contracție de polimerizare (1,25 % din volum) și un nivel deosebit de redus al stresului indus de contracția de polimerizare* • Inert, deci cu înaltă biocompatibilitate și rezistență extrem de crescută la modificări de culoare • Îndeplinește cele mai înalte cerințe atât în zona anterioară cât și posterioară • Manipulare excelentă, proceduri de lustruire simple ce asigură un luciu de suprafață deosebit cuplat cu o mare duritate de suprafață, garantând rezultate excepționale pe termen lung • Compatibil cu toate sistemele adezive convenționale * Pentru ofertele curente vă rugăm să contacțați reprezentantul VOCO zonal. ** în comparație cu toate materialele restaurative compozite convenționale

VOCO GmbH · Anton-Flettner-Straße 1-3 · 27472 Cuxhaven · Germania · Tel. +49 4721 719-0 · www.voco.com

NOU

REDUCE APARIȚIA CARIEI DENTARE** PRIN NEUTRALIZAREA ACIZILOR DIN PLACA BACTERIANĂ

Tehnologia cu Agent de Neutralizare a Acizilor din ZaharuriTM reduce apariției cariei** neutralizând acizii rezultați din descompunerea carbohidraților în placa bacteriană.

NOUL STANDARD ÎN PROTECȚIA ÎMPOTRIVA CARIEI DENTARE** Prima și singura pastă de dinți cu Agent de Neutralizare a Acizilor din ZaharuriTM, care reduce incidența cariei cu până la 20%**, oferind protecție superioară, dovedit clinic.

www.colgateprofessional.com * Conform studiilor din 2005, 2007, 2009, 2011, 2012 și 2014 **Studii clinice efectuate în comparație cu o pastă de dinți obișnuită, ce conține doar fluor în aceeași concentrație,1450 ppm; Caries Res 2013; 47:582-590; Journal of Clinical Dentistry 2015; 26:7-12