Revista Educatia Financiara pe Intelesul Tuturor nr. 26 / 2019

Succ în no es ul an şcola r!

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR Revistă de promovare a educaţiei financiare Nr. 26 / 2019

Materialele cuprinse în această publicaţie reprezintă o diseminare a modului de abordare şi implementare a proiectului de ,,Educaţie financiară’’ în unităţile şcolare din ţara noastră şi se adresează elevilor, dascălilor, profesorilor, inspectorilor şcolari, părinţilor, dar şi altor autorităţi implicate în vederea aplicării bunei practici în domeniu.

Revista Educaţie Financiară pe Înţelesul Tuturor are ca scop:

- diseminarea informaţiilor referitoare la implementarea la nivelul învăţământului preuniversitar a educaţiei financiare ca disciplină opţională la decizia şcolii (CDŞ) sau ca disciplină integrată; - crearea unei atitudini pozitive la nivelul publicului ţintă pentru receptarea informaţiilor şi mesajelor rezultate din proiect; - asimilarea mesajelor şi informaţiilor de către publicul ţintă; - crearea unui capital de imagine pozitivă pentru instituţiile implicate în proiect în vederea comunicării cu succes a informaţiior şi mesajelor referitoare la proiect.

CUPRINS:

Editorial ...................................................................................................... 1-2 Educație financiară ....................................................................................... 3 Istorie bancară ........................................................................................... 4-5 Concurența ................................................................................................. 6-7 Digitalizare ................................................................................................ 8-11 Educația financiară ................................................................................ 12-13 De la cititori primite ............................................................................... 14-17 Mulţumim reprezentanţilor BĂNCII NAŢIONALE a ROMÂNIEI şi ASOCIAŢIEI PENTRU PROMOVAREA PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE pentru sprijinul acordat în elaborarea conţinutului acestei publicaţii!

Acest număr a fost publicat cu sprijinul financiar al

Coordonator: Ligia Georgescu-Goloşoiu Tehnoredactare şi grafică: Marilena Adet

ISSN: 2343 - 9920 ISSN-L: 2343 - 9920

Puteţi vizualiza revista pe site-ul www.appe.ro şi pe portalul http://www.finzoom.ro/revista-educatia-financiara.

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

1

Editorial

,,La judecata banilor’’ Banii, instrumentul ce trebuie să măsoare Lumea, au devenit obiectul și materia acestei lumi, generând diferențe culturale ce ne marchează în viața de zi cu zi.

,,A fi sărac la Paris, înseamnă să fii sărac de două ori.’’ spunea Zola.

A fi sărac în România, țara cu unul din cele mai ridicate ritmuri de creștere din Europa în ultimii ani, înseamnă, de fapt, să mori în fiecare zi.

Atunci când un popor renunță să câștige bani în propria sa țară și să se bucure de beneficiile generate de aceștia, înseamnă că își dorește oarecum să renunțe și la propria identitate, că nu mai are încredere în propriile resurse. Plecarea în afara granițelor a milioane de români și drama demografică prin care trece țara noastră pleacă de la această constatare dură. Lucrurile stau însă altfel în alte societăți. Ce ne deosebește fundamental de acestea? Cum sunt percepuți banii în viața de zi cu zi? În timp ce în România banii și averea generează de multe ori ura, controverse și asocieri cu corupția, în Statele Unite, cei bogați parcă sunt iubiți de Dumnezeu! Mai mult decât atât, Republica Imperială pare să stabilească o legătură de sacralitate între dolar și națiune: ,,In God we trust’’ / ,,Credem în Dumnezeu’’ stă scris pe fiecare bancnotă verde. Această sacralitate îi permite să ,,cumpere Lumea pentru a-i da libertate și justiție’’, după cum spunea Woodrow Wilson și să facă din dolar o problemă a întregii lumi.

Sacralitatea este întărită și de simetria și similitudinile ce există între bancnotele verzi, oricare ar fi valoarea acestora. Prețuirea trecutului este dată de prezența portretelor unor personalități ale istoriei americane.

Contradicție totală față de moneda europeană, desacralizată prin trecerea identităților naționale sub o mască abstractă. Se încearcă de fapt scoaterea în evidență a unei voințe de construcție a unui ansamblu politic prin transfigurarea și diluarea popoarelor și culturilor ce-l formează. În Franța, codurile sunt foarte importante. Oameni foarte bogați afișează în mod voit austeritate pentru a nu stârni invidie: se îmbracă simplu, merg la birou cu mașini vechi și ieftine, așteptând weekend-ul pentru a se desfăta în castelele și mașinile de lux pe care le țin departe de ochii celor mulți.

Afișarea apartenenței sociale în afara unor coduri foarte precise este considerată lipsă de educație și chiar vulgară. Cu titlu de exemplu, în familia Bettencourt, acționar principal al Grupului l’Oréal, și una din cele mai bogate familii din Franța, nu se discută niciodată despre bani. Francezii sunt în schimb recunoscuți ca având bugetul pe cap de locuitor cel mai ridicat din Europa pentru vacanțe, mese la restaurante și activități culturale. În România, majoritatea banilor se îndreaptă către consum, în special produse alimentare (nevoi de bază). În timp ce în România, a trăi pare să fie o corvoadă, în Franța se poate vorbi despre o Artă de a Trăi (,, l’Art de Vivre à la Française’’). În Statele Unite există o adevărată obsesie pentru apărarea loialității conjugale, femeile sunt învățate să nu aibă încredere în bărbați, ce sunt catalogați a fi violenți și brutali, iar în Franța derapajele carnale sunt integrate într-o mult mai largă și mai complexă concepție despre viață. După Pascal Bruckner, ,,americanii înlocuiesc suspiciunea față de erotism cu o poftă nelimitată pentru câștig’’. El arată cum la americani, cupiditatea este indicată (,,greed is good’’) și trebuie afișată. Dacă ai bani, înseamnă că ai reușit și toată lumea trebuie să știe acest lucru. El evocă dealtfel un articol apărut în presa franceză la sfârșitul anilor ’80: ,,În America oamenii își arată banii de care dispun așa cum își arată maimuțele sexul. Cine îl are mai mare?’’ Acest gen de comportament pare să-și fi găsit echivalentul și în România, unde mașina a devenit un adevărat simbol de reușită socială, asemănător cu armurile și caii ce erau afișați de clasa dominantă în Evul Mediu.

2

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Editorial Atitudinea pe care românii au căpătat-o față de bani în ultima perioadă pare să ne apropie mai mult de cultura americană decât de culturile latin-europene la care ne revendicăm atât apartenența. În timp ce în Europa Statul are un rol social foarte important, în Statele Unite nu există o grijă deosebită pentru cei nevoiași. I se atribuie lui Milton Friedman, Premiul Nobel în Economie care i-a inspirat dealtfel pe mulți din economiștii noștri de elită cu teoriile sale monetariste, o afirmație zguduitoare: ,,Cel mai important lucru pe care-l putem face pentru cei săraci este să-i lăsăm în pace.’’ Așa o fi? Aici trebuie să ajungem?

Eu cred că trebuie să ne întoarcem la Keynes și să relansăm economia prin proiecte și investiții naționale de anvergură în învățământ, sănătate și infrastructură ce vor aduce prosperitate. Pe de altă parte, poate că ar fi bine să le oferim miliardarilor noștri ce au ,,probleme de conștiință’’ soluțiile pe care le-au găsit doi bogătași americani (John Rockfeller și Andrew Carnegie) catalogați de ,,hoți’’ la sfârșit de secol XIX: activitățile filantropice. Așa s-ar înțelege că puterea pe care o generează banii ar trebui să se transforme înainte de toate într-o datorie civică. Dar filantropia nu trebuie să devină un business cu alte mijloace. A oferi este o adevarată artă, ce nu cere nici recunoaștere, nici contraserviciu. Satisfacția este dată doar de plăcerea de a face plăcere.

Ceea ce nu avem noi, ceea ce ne deosebește însă fundamental acum față de alte mari națiuni sunt patriotismul mesianic și religiozitatea conștiinței naționale, dorința de a ne adresa lumii cu un mesaj eliberator, capacitatea de a ne mobiliza și a fi solidari în momente dificile. Italienii, francezii, americanii, rușii, chinezii, germanii, spaniolii, englezii, austriecii, israelienii, elvețienii, olandezii... știu să facă acest lucru. Dacă vrem să ieșim din complexul servitorului frustrat pe care îl avem de multă vreme, ar fi bine să ne gândim la ce spunea Rousseau: ,,Banii pe care îi posedăm sunt instrumentul libertății, cei pe care-i râvnim sunt instrumentul servituții.’’ România are resurse enorme. Ce ne împiedică să le gestionăm bine și în folosul nostru? În timp ce la noi încercăm să fixăm bariere suplimentare pentru cei care vor să facă politică și să candideze la alegeri, să deslușim ce este lobby-ul și ce este traficul de influență sau abuzul în serviciu, în Statele Unite, printr-o decizie a Curții Supreme, companiile și sindicatele sunt abilitate să finanțeze campaniile electorale. În felul acesta s-a formalizat un secret de Polichenelle existent în lumea capitalistă de multă vreme: banii influențează factorul politic. Dar influența banilor era și mai aprigă înainte. Să ne amintim cum se făceau răscumpărările de ostateci în Evul Mediu, cum și-a cumpărat tronul împăratul Carol Quintul, cel mai mare prinț al Renașterii, cum era plătită eliberarea de păcate prin indulgențele papale, cum timp de sute de ani căsătoria nu era decât o tranzacție comercială, cum erau ,,vânduți’’ de regimul lui Ceaușescu compatrioții noștri sași și evrei. În sfârșit, atitudinea față de capital și bani creează alte tipuri de contradicții între stânga și dreapta politică în țările occidentale. Spre exemplu, la dreapta, deschiderea liberală față de inovație și tehnologie este stopată de conservatorismul ce generează reguli din ce în ce mai stricte pe linie de religie, apărarea familiei, moralitate. Neputându-se bloca regulile pieței, sunt blocate instinctele individuale. Cei de stânga fac exact invers: stopează instinctele economice pentru a elibera instinctele individuale.

Dar nu trebuie să considerăm că trăim într-o dictatură a banilor. Nu este totul de vânzare și nu totul are un preț. Este fără preț ceea ce ne este drag peste măsură și pentru care ne-am da viața. Pasiunile umane și credința pe care o punem în ceea ce facem sunt mai puternice decât orice. Pentru o persoană cu pasiuni și credințe mari, o avere modestă este suficientă. Banii sunt o promisiune ce necesită o analiză profundă, ce ne obligă să ne întrebăm până unde avem nevoie de ei și cu ce scop.

Nimeni nu are o atitudine univocă față de bani: cei care spun că îi detestă, îi venerează în secret. Cei care sunt îmbătați de farmecul lor și puterea pe care o pot genera, îi supraestimează.

Florin Luca

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

3

Educaţie financiară

Puterea educaţiei financiare Pentru a realiza o educație financiară trainică, trebuie să țintim sus. Acest lucru îl putem realiza prin alfabetizarea/instruirea populației, prin evaluarea alfabetizării financiare și prin realizarea efectivă a educației financiare. Sunt considerentele doamnei prof. univ. dr. Annamaria Lusardi, de la Școala de business George Washington University, director academic al GFLEC (the Global Financial Literacy Excellence Center), membru al Comitetului Italian pentru Educație financiară. În România, primii pași în alfabetizarea financiară au fost făcuți timid în anul 2013, prin derularea unui proiect didactic de implementare a educației financiare ca disciplină școlară opțională. Proiectul s-a derulat inițial de BNR, în parteneriat cu MEN având la bază programa școlară de Educație financiară – învățământ primar și setul de manuale ,,Educație financiară - Banii pe înțelesul copiilor” (manual, caietul elevului și ghidul de predare pentru profesor) și a acoperit un număr de 14.600 elevi și dascăli din 34 județe și municipiul București. Ulterior, acest proiect s-a extins la cele 41 de județe și municipiul București, fiind continuat de Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație (APPE).

Educație financiară - material educațional pentru liceu - auxiliar didactic nou acceptat de către CNEE, în sesiunea septembrie octombrie 2019

Iată că, de curând a început școala, iar proiectul didactic de implementare a educației financiare ca disciplină școlară opțională sau integrată s-a extins foarte mult.

Astfel, în cei 7 ani de proiect, au fost beneficiari ai educației financiare cca. jumătate de milion de elevi din întregul învățământ preuniversitar, APPE donând ,,cu titlu gratuit” cca. 1 milion de manuale școlare.

Anul acesta școlar este unul special întrucât începand din acest an, APPE a donat ,,cu titlu gratuit” manualele școlare pentru întregul ciclu de învățământ preunivesitar (de la grădiniță și până la liceu).

Principalele realizări obținute în acest proiect didactic în cei 7 ani sunt:

• Semnarea unui parteneriat pe 4 ani între MEN și APPE; • Acoperirea cu manuale școlare a celor 4 cicluri (preșcolar, primar, gimnazial și liceal) ale învățământului preuniversitar; • Continuarea elaborării revistei de educație financiară, care a ajuns la nr. 26; • Continuarea organizării Olimpiadei Micilor Bancheri, care a ajuns la ediția a VII-a; • Elaborarea unei aplicații informatice de educație financiară: Kids - o afacere de succes, omologată de MEN; • Aprobarea cursului de formare permanentă a profesorilor care predau educația financiară în învățământul preuniversitar; cursul se derulează prin Casa corpului didactic județean și are 15 credite transferabile; • Începând cu semestrul II al acestui an școlar, intenționăm să dezvoltăm un proiect pilot pentru cele două manuale de educație financiară (De la joc... la educație financiară) destinate preșcolarilor care au fost digitalizate și urmează a fi supuse omologării MEN. Se impune construirea unui ecosistem al educației financiare, care să conducă la o stabilitate macroeconomică și o independență financiară în cadrul ecosistemului.

Ligia Georgescu-Goloșoiu Președinte APPE

4

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Istorie bancară

Intrarea Leului în Cluj: 100 de ani de la decizia de înfiinţare a unei agenţii a Băncii Naţionale a României la Cluj La începutul veacului al XIX - lea, Clujul era un târg provincial al Imperiului Habsburgic, în care după cum spunea un călător britanic al vremii, care a prins rădăcini în acest oraș, că aici, ca în toată Transilvania nu exista nici un singur bancher.

Comercianții care aveau afaceri mari la Pesta și Viena, făceau plăți în efecte de comerț (polițe, cambii) și se angajau în transferul unor sume mai mari, doar contra unui anumit procent. Un bancher sau o bancă în sensul clasic al cuvântului nu exista. Pseudo-bancherii descriși mai sus nu primeau depozite în bani, în afara cazului în care li se făcea o plată de cinci procente pentru păstrarea acestor bani care, după părerea lor, nu le sunt de folos – nu au ce face cu ei.

În acest timp, în capitala imperială, Viena, lua însă ființă la 1816 Banca Națională a Austriei, dar încă foșnetul hârtiei monedă nu ajunsese la Cluj. Banii de hârtie, după spusele lui Ion Lapedatu, erau acele cuțite cu două tăișuri care puse în mâini puțin abile, de cele mai multe ori strică decât ajută. Se vede că clujenii au dorit mai întâi să învețe taina mânuirii banilor, până la deschiderea primelor bănci în oraș. Astfel, în 1848 Samuel Brassai a scris la Cluj cartea ,,Operațiuni de bancă”.

Chiar dacă, din punctul de vedere al importanței politice, culturale și științifice Clujul s-a dezvoltat, totuși comparativ cu alte orașe, nu era un puternic centru economic. Clujul era orașul școlilor și a nobilimii maghiare. Aici, cu precădere, iarna se strângeau marile familii, care dețineau domenii mari prin Ardeal și participau la saloane artistice sau la cluburi de afaceri, dar și la baluri, unde se puneau la cale noi alianțe între familii. De deasupra Clujului, din garnizoana de pe Cetățuie soldații priveau, încercând să deslușească prin vălătucii de ceață ce pluteau peste Someș frumoasele și cochetele doamne și domnișoare ce ieșeau la plimbare prin oraș. În Cluj, vremea trecea încet, mult mai încet decât în marile metropole din apusul împărăției. În toamna anului 1870, în gara din Cluj s-a auzit șuierul primei locomotive, iar apoi dâra de fum și aburi a trenurilor a început să lege de la un an la altul Clujul cu tot mai multe orașe ale imperiului, și odată cu racordarea la rețeaua de transport a mărfurilor, a început dezvoltarea producției și comerțului în oraș.

După realizarea compromisului austro-ungar în 1867, a apărut în 1878 Banca Austro-Ungară. Înființarea acestei bănci a însemnat și dezvoltarea sistemului de credit în Transilvania. Între 1878 și 1904 operațiunile băncii centrale imperiale s-au efectuat la Cluj prin forme de mandat, iar în 1904 a fost construit sediul Băncii Austro-Ungare pe actuala stradă a Memorandumului. Astfel operațiunile băncii centrale au apărut direct în Cluj.

Era recunoașterea dezvoltării economice a urbei transilvane.

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

5

Istorie bancară Începutul verii anului 1914 nu părea că va aduce nimic nou, în urbea de pe malul Someșului.

Lumea pleca în vilegiatură, la vânătoare sau căuta răcoarea din munți sau apele tămăduitoare de la Karlsbad. Era însă, după cum chiar John Maynard Keynes o spune, o lume ,,cu totul nefirească, nestatornică, complexă, nesigură și vremelnică. Socotim unele din cele mai speciale și mai trecătoare bunuri ale noastre din trecut drept firești, durabile și vrednice de încredere. Pe această temelie greșită și mișcătoare ca nisipul ne așezăm proiectele noastre de îmbunătățire socială și ne pregătim programul politic, dăm frâu liber dușmăniilor și ambițiilor noastre personale și ne simțim în stare să liniștim războiul civil în sânul familiei europene”.

Sunetele valsurilor au încetat odată cu focurile de armă de la Sarajevo. A urmat un lung și greu război. Undeva într-un sat din apropierea Clujului se auzeau aceste bocete: ,,Trimăs-a-mpăratu’ carte,/La fetile di pă sate /Să nu-și facă rochii-n flori,/ Că nu le rămân feciori,/ Să-și facă rochii mierâie, /C-o murit feciori o mie”.

Moartea începuse să secere vise, iar lumea începuse să se schimbe, pentru totdeauna. Mulți feciori de o parte și de alta a Carpaților și-au lăsat tinerețile pe câmpurile de bătălie din Galiția, pe frontul Italian, la Mărăști, Mărășești și Oituz. Jertfele însă au adus românii laolaltă la Alba Iulia, unde au decis să se unească cu țara. Era prima zi a lui decembrie. Clujul, deși aproape, era încă departe de țară. La Cluj, la 19 zile după ce actul unirii fusese hotărât, murea tânărul de numai 19 ani, Octavian Petrovici, apărând sediul Senatului național român ce ființa în sediul Băncii Economul. Dar a venit și ziua de 24 decembrie 1918, când Amos Frâncu, avocat memorandist și director executiv a Băncii Economul, întâmpinând armatele venite să dezrobească ținuturile clujene a spus: “Vă salut în Golgota neamului românesc. Salut pe dorobanții și călărașii lui Mihaiu Viteazul. Ați venit pe aceste plaiuri istorice, stropite de sânge românesc în atâtea rânduri. Vă salută umbrele eroilor de la 1848, vă salută eroii de la Mărișel și Fântânele!”. Golgota aceasta trebuia să cunoască și puțină prosperitate, nu doar pentru cele câteva familii nobile, nu doar pentru cei câțiva care au reușit să obțină averi, ci pentru toți.

Deși instalat inițial la Sibiu, Consiliul Dirigent și-a mutat curând activitatea la Cluj. Tot aici s-a mutat de la Sibiu Banca Centrală pentru Comerț și Industrie, o bancă ce își dorea să canalizeze capitalurile potențiale românești în dezvoltarea comerțului și industriei în Ardeal și în preluarea în mâini românești a marilor uzine industriale existente în Transilvania. În vederea finanțării agriculturii și a reformei agrare în Ardeal, s-a înființat la Cluj, Banca Agrară. Marile bănci bucureștene Marmorosch Blank și Banca Românească își deschid sedii secundare la Cluj. Golgota românilor devenise un punct de reper pentru finanța românească de o parte și de alta a Carpaților. Acestea completau cele 12 bănci minoritare existente deja la Cluj și cele două românești. În data de 6 noiembrie 1919, consiliul general al Băncii Naționale a Românei decidea ,,înființarea de sedii în orașele Brașov, Sibiu, Cluj, Arad, Timișoara și Oradea Mare”, iar mai departe își propunea să se intervină pe lângă Ministerul de Finanțe ,,pentru obținerea localurilor sucursalelor din acele orașe ale Băncii Austro-Ungare”. În luna martie 1920, guvernatorul institutului de emisiune I.G. Bibicescu arăta, într-o scrisoare transmisă Ministerului de Finanțe, necesitatea unei reorganizări a băncii pentru ca “să profite și teritoriile alipite de ajutorul creditului său, pe care Banca Imperiului Austro-Ungar o făcea în Ardeal și Bucovina”. Din luna octombrie 1920 la Cluj și-a început activitatea Banca Națională aducând ardelenilor leul românesc, o monedă care reprezenta dorința și ambiția unui popor. Peste drum, la câțiva pași de bancă fusese locul unde memorandiștii de la 1892 spuseră prin vocea lui Ion Rațiu memorandistul: „Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”. Poporul a început să se afirme, inclusiv pe plan economic, iar băncile împreună cu Banca Națională au fost condamnate să creeze poporului român șansa prosperității.

Septimiu Moga Sucursala Regională Cluj a BNR

6

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Concurenţa

A fi sau a nu fi? Concurenţa în lumea economică Multe dintre organismele vii au în comun competitivitatea, trăsătură biologică strâns legată de instinctul de supraviețuire. Competitivitatea în forma ei primară înseamnă luptă pentru mâncare, teritoriu, adăpost sau parteneri de împerechere. În cazul oamenilor însă, odată cu evoluția socială și nevoia de adaptare la condițiile în continuă schimbare, acest comportament a căpătat diverse nuanțe.

Sportivii concurează pentru un loc pe podium și recunoașterea anilor grei de antrenament, copiii concurează pentru atenția părinților, studenții concurează pentru burse și locuri la universități de renume, politicienii concurează pentru poziții de putere, iar companiile concurează pentru cotă de piață și profit. În economia de piață concurența este motorul inovației și dictează înclinarea balanței de putere în favoarea vânzătorului sau a cumpărătorului.

Să luăm un exemplu simplu. Locuiești într-un oraș cu o singură cafenea. Azi ciocolata caldă este mai degrabă rece și chelnerița ți-o trântește pe masă ca pe un balot de paie. Una dintre opțiuni ar fi să intri într-un supermarket, să iei un plic de ciocolată caldă și o cutie de lapte, să mergi acasă, să o pregătești și să o savurezi în vârful patului. Dacă ai fi locuit însă într-un oraș cu patru cafenele, ai fi putut să mergi la oricare dintre celelalte trei cafenele care ți-ar fi oferit lângă ciocolata caldă și bezele pufoase sau biscuiți aromați. Ai simțit cum s-a înclinat balanța?

În teoria economică se vorbește despre concurența perfectă, un concept ipotetic, ca și perfecțiunea de altfel, care descrie o situație în care nici vânzătorul nici cumpărătorul nu au puterea de a influența prețurile. În practică însă piețele sunt caracterizate mai degrabă prin imperfecțiunea dată de jocul de putere dintre vânzători și cumpărători.

Concurența imperfectă ia forme variate.

Una dintre formele de concurența imperfectă este monopolul.

Monopolul este caracterizat prin existența unui singur vânzător care oferă un produs unic pe piață, cu posibilități limitate de substituire. În această situație vânzătorul nu înfruntă concurență și deține frâiele asupra prețului, cumpărătorul aflându-se într-o situație de vulnerabilitate, așa cum este și situația orașului cu o singură cafenea descrisă mai sus. Situația de monopol poate fi favorizată de diverse obstacole în intrarea pe piață a potențialilor competitori precum dificultăți în obținerea de licențe, costuri ridicate, acces limitat la resurse, etc. În ceea ce privește concurența neloială asociată monopolului, un exemplu faimos este dosarul în care Departamentul de Justiției al Statelor Unite ale Americii a depus plângere împotriva unei mari companii din domeniul tehnologiei pentru practici neloiale de monopolizare a pieței. La momentul respectiv aceasta se afla într-o situație de monopol cu privire la sistemele de operare a PC-urilor. Mărul discordiei a constat în integrarea în sistemele de operare a unui browser oferit de către aceeași companie, în mod exclusiv și fără posibilitate de dezinstalare, aspect conceput ca o amenințare asupra competitorilor în domeniu. Printre argumentele companiei s-a numărat acela că asocierea dintre cele două produse a reprezentat o inovație în domeniu, cumpărătorii beneficiind în mod gratuit de sinergia rezultată. Celelalte părți interesate au combătut argumentul în baza creșterii prețului produsului final ca urmare a costurilor de dezvoltare și promovare a acestui nou produs rezultat din integrare.

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

7

Concurenţa Pe celălalt taler al balanței se află monopsonul, caracterizat prin existența unui singur cumpărător cu influență dominantă asupra pieței. O situație relevantă de monopson s-a ivit odată cu creșterea popularității supermarket-urilor, devenite cumpărători dominanți în relație cu furnizorii de bunuri. De exemplu, micii fermieri sunt vânzători vulnerabili în relație cu supermarket-urile. Aceștia nu beneficiază de foarte multe opțiuni pentru valorificarea produselor lor, iar bunurile sunt perisabile și fermierii ajung în situația în care nu pot aștepta prețuri mai bune cu roșiile stricate în lăzi.

Spre deosebire de monopol și monopson, oligopolul și oligopsonul sunt caracterizate de prezența a câtorva vânzători, respectiv a câtorva cumpărători, cu influență semnificativă asupra unei piețe.

Piețele caracterizate de situații de oligopol sunt concentrate (ceea ce înseamnă că un număr redus de companii deține cea mai mare proporție a cotei de piață) și sunt întâlnite în industrii diverse, precum transportul aerian, serviciile de telecomunicații, furnizarea de combustibil. Concentrarea pieței face ca între vânzătorii cu poziții dominante să existe un anumit grad de interdependență. De exemplu, un vânzător de pe o piață de tip oligopol trebuie să ia în considerare că o decizie de reducere a prețului va fi urmărită îndeaproape de principalii săi concurenți. Această interdependență prezintă un anumit grad de risc pentru cumpărători prin prisma practicilor neconcurențiale. Practicile de fixare a prețurilor presupun înțelegeri între vânzătorii dominanți pentru menținerea prețurilor la un anumit nivel sau menținerea anumitor condiții de piață care să influențeze prețurile în direcția dorită. Una dintre mijloacele populare de fixare a prețurilor și de restrângere a concurenței în defavoarea cumpărătorilor este cartelul. În anul 2017, Comisia Europeană a amendat mai mulți operatori de transport aerian de marfă cu privire la acuzații de fixare a suprataxelor de combustibil și securitate. Alte cazuri cunoscute de cartel sunt în domeniul farmaceutic cu privire la prețul medicamentelor generice. Medicamentele generice sunt echivalente prin prisma ingredientelor active unor medicamente a căror protecție prin brevet a expirat, ceea ce lasă loc unei competiții acerbe. În ceea ce privește oligopsonul, un exemplu ar putea fi reprezentat de piața de carne din Statele Unite în care marile lanțuri de fast-food reprezintă cumpărătorii dominanți. Situații similare sunt întâlnite în industria tutunului și în industria prelucrării cocosului și a boabelor de cacao. În România, autoritatea responsabilă pentru protejarea și stimularea concurenței loiale pe piață este Consiliul Concurenței. Acesta desfășoară activități de monitorizare a piețelor menite să prevină lezarea intereselor consumatorilor și a altor participanți, precum și activități corective, de restabilire a echilibrului concurențial.

Piețele sunt inovative, dinamice și adaptabile, procesele de producție sunt mai eficiente, mai performante, alegerile consumatorilor mai bine informați și mai sofisticați stau la baza deciziilor comerciale, totul ca rezultat al forțelor concurenței. În același timp un volum considerabil de resurse și energie este consumat atât din partea companiilor, cât și a consumatorilor, cu victime colaterale cunoscute sau necunoscute ale luptelor pentru resurse epuizabile, ale condițiilor precare de muncă, ale afecțiunilor induse de stres, ale lipsei de etică în afaceri. Avea oare dreptate David Sarnoff? Scoate competiția ce-i mai bun din produse, dar ce-i mai rău din oameni (“Competition brings out the best in products and the worst in people.”)? Rămâne ca temă de gândire pentru noi toți, și nu doar în afaceri.

Acestea fiind spuse, concurența și competitivitatea au atât efecte benefice, cât și efecte dăunătoare asupra economiei.

Diana Pop, Consultant KPMG

8

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Digitalizare

Open Banking – drumul către digitalizare Vremurile se schimbă și, odată cu ele, și modul în care interacționăm cu lumea care ne înconjoară.

Dacă ne gândim la felul în care se lucrează astăzi cu băncile și cu banii, în general, tot ce avem de făcut pentru a realiza cât de mult și de rapid s-au schimbat lucrurile este sa ne întrebăm părinții sau bunicii câţi bani țineau ”la saltea”, în urmă cu 10 – 15 ani, și câți bani mai au ”puși la saltea”, astăzi.

În cazul țării noastre, într-un timp relativ scurt, am trecut de la plățile 100% “cash”, la plățile cu cardul, mobile banking și plățile online. Așa se face că pentru cei născuți după anul 2000, de exemplu, expresii ca “bani peșin” sau “bani gheață” aproape că și-au pierdut complet semnificația.

* Context

Anul acesta, întregul sistem bancar românesc face tranziția către un nou model de banking: OPEN BANKING. În acest material, vom încerca să explicăm pe scurt acest concept, care are potențialul de a accelera trecerea de la banking-ul tradițional la cel digital.

Până la finalul acestui an, o inițiativă a Uniunii Europene, denumită generic PSD 2 (Payment Services Directive), urmează să devină activă în România. Această directivă este menită să sporească securitatea tranzacțiilor de plată, pe de o parte, și să încurajeze inovația și concurența, pe de altă

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

9

Digitalizare parte, prin deschiderea mediului bancar către alte companii de tehnologie (start-up-uri, fintech-uri etc.) care furnizează soluții de plată pentru clienți.

Noul cadru încurajează, astfel, parteneriate digitale dintre bănci și companiile de tehnologie.

* O nouă ecuație Cu toții suntem familiarizați cu relația clasică dintre Client și Bancă. Ei bine, odată cu noile reguli, în această relație va putea interveni și o a treia parte implicată: Fintech-ul (compania de tehnologie). Clientul își va putea accesa informațiile financiare și prin intermediul aplicațiilor dezvoltate de fintech-uri, cu respectarea unor standarde specifice de securitate.

* Ce se schimbă?

Băncile își deschid platformele, prin crearea unor puncte de acces, denumite API (care

reprezintă interfețe către aplicațiile interne), destinate companiilor de tehnologie interesate să dezvolte soluții pentru clienții proprii.

Companiile de tehnologie beneficiază de oportunități uriașe de dezvoltare, prin asigurarea accesului la platformele băncilor (cu ajutorul API-urilor), ceea ce le va facilita crearea de aplicații și servicii de plată îmbunătățite.

Pentru Client (consumator), acest nou model de banking va aduce, în primă instanță, un plus de securitate în efectuarea tranzacțiilor și, pe măsură ce piața se va adapta, servicii mai rapide și mai ieftine, în condițiile creșterii competiției în domeniul plăților.

Piața din România este încă la început în aplicarea noului model, însă industria bancară se dezvoltă deja în această direcție. Probabil nu va mai trece mult timp până când vom avea cu toții posibilitatea de a ne partaja informațiile bancare, într-un mod rapid și sigur, cu aplicații dedicate dezvoltate de către Fintech-uri.

* Direcții de inovare digitală Realizarea operațiunilor de plată și modul de accesare a informațiilor cu privire la conturi se vor schimba. Noua directivă va face posibilă dezvoltarea de aplicații care ne vor permite să ținem evidența tuturor conturilor pe care le deținem, indiferent de banca unde acestea sunt deschise.

Vor fi posibile, de exemplu, plățile directe în magazin, cu telefonul mobil, chiar și accesarea unui credit instant pentru o cumpărătură, în cazul în care nu avem destui bani. Dacă până acum, numeroase cumpărături online se achitau la livrare, în numerar, în viitor, plata cumpărăturilor se va putea face printr-un simplu click, dacă avem deja un istoric de plăți și suntem clienți fideli sau doar prin autentificare cu amprentă ori prin recunoaștere facială. Toate datele despre tranzacția dintre client și magazin vor putea fi trimise direct către bancă, printr-o aplicație mobilă. În condițiile în care simplitatea, rapiditatea și controlul au devenit criterii esențiale ale consumatorului de astăzi, Open Banking-ul are potențialul de a deveni schimbarea cu cel mai mare impact în domeniul serviciilor financiare, după online banking.

Echipa LIBRA INTERNET BANK

10

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Digitalizare

Cărţile ,,De la joc... la educaţie financiară’’ prind viaţă şi în lumea digitală Într-o lume aflată într-o continuă mișcare, educația și modul în care este ea prezentată copiilor se află mereu în schimbare, încercându-se adaptarea vechilor metode de predare-învățare la cerințele noilor generații.

Aflați în era digitală, copiii stăpânesc din ce în ce mai bine tehnologia de la vârste tot mai fragede, astfel că trebuie venit în întâmpinarea lor cu un conținut din ce în ce mai atractiv, capabil să redea informația pe orice dispozitiv aflat la îndemână.

Astăzi, vă propun să facem cunoștință cu o platformă educațională care își propune sistematizarea și transformarea conținutului educațional în conținut digital interactiv; este vorba despre LIVRESQ, o platformă dezvoltată de Ascendia pentru a aduce un suflu nou manualelor și cărților în general.

LIVRESQ este un produs inovativ ce permite dezvoltarea și publicarea de materiale educaționale în format digital interactiv, într-un mod facil, fără a fi nevoie de cunoștințe de programare.

Platforma poate fi accesată la adresa https://livresq.com/

Sunt de ajuns doar câteva click-uri și se pot adăuga elemente interactive unei cărți sau unui alt material digital.

Cu LIVRESQ, o carte clasică se transformă într-una interactivă foarte rapid, ușor, cu costuri mult reduse.

Platforma se poate folosi și de profesori, la clase, pentru a crea materiale educaționale interactive noi, permițând inserarea unor galerii de poze, video-uri, secțiuni audio, link-uri către resurse externe, jocuri sau chestionare.

LIVRESQ este o platformă full responsive, adică este adaptată lucrului de pe o multitudine de terminale și ecrane, de la desktop, la tableta și smartphone.

Îmbrațișând tehnologia modernă am decis să dăm viață și cărților de educație financiară prin intermediul Livresq.

Alexandra, Ionuț, Moneda, Pușculița, Cocoșul și Pinocchio, personajele cărților „De la joc... la educație financiară”, de Ligia Georgescu-Goloșoiu, create atât pentru preșcolarii de 4-5 ani, cât și cele pentru copiii de 5-6 ani parcă au prins și mai multă culoare și sunt pregătite acum să întâmpine copiii și în lumea digitală.

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

11

Digitalizare Exercițiile sunt acum disponibile și în format electronic, iar cărțile sunt augmentate cu resurse audio și animații. Acestea sunt primele cărți de educație financiară pentru cei mici și sunt în curs de omologare de către Ministerul Educației Naționale.

Concluzia noastră este că, folosirea noilor tehnologii în educație poate crește motivația copiilor pentru învățare prin creșterea atractivității conținutului și prezentarea informațiilor cât mai ușor și accesibil.

Prin intermediul Livresq tehnologia este mult mai aproape, iar editorii, cadrele didactice, părinții și copiii se pot bucura de un conținut educațional îmbunătățit sau pot să-şi creeze singuri conținuturi digitale interactive; în plus, pot fi descărcate și vizualizate o serie de rapoarte de utilizare a materialelor, la nivel individual sau a unor clase de utilizatori.

Prin caracterul său inovativ și atractiv, chiar ludic uneori, învățarea asistată de calculator joacă un rol important în activarea motivației pentru educație.

Adriana Mălureanu, Manager de proiect

12

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Educaţia financiară

Educaţia financiară – primul şi cel mai important pas al managementului financiar Ne punem adeseori întrebarea: când începe educația financiară, unde se realizează aceasta?

Până în acest moment, viața ne-a dovedit că educația financiară începe în familie, deodată cu primul ”vleau” dublat de o arătare cu degetul a vreunui obiect. Și, evident, primul profesor de educație financiară este părintele!

În anul 2007, un economist vizionar din Banca Națională a României, doamna Ligia Georgescu – Goloșoiu a început să le vorbească copiilor despre bani ….pe înțelesul lor. Și surpriza a fost mare, nu doar că nu s-au plictisit, ci foamea teribilă de informații adaptate pentru nivelul de vârstă îi făcea pe copiii de vârstă preșcolară și primară să asculte fascinați despre povestea banilor.

Cu toate acestea, educația financiară avea nevoie de un cadru instituțional organizat. Iar acest cadru organizat urma să fie opționalul de Educație financiară, începând cu anul școlar 2013 – 2014. Și în acest moment, ceea ce se face la această disciplină opțională este baza managementului financiar de mai târziu: trocul, operațiunile financiare simple, identificarea costurilor și beneficiilor schimbului valutar, identificarea circuitului banilor în economie, utilizarea unor mijloace și tehnici bancare, manifestarea interesului pentru economisirea și gestionarea banilor.1

Să facem o paralelă între ce se întâmplă într-o fabrică, având un management financiar precar și ce se întâmplă într-o familie. În fabrică, fiecare departament se vede îndreptățit să ceară fonduri, evident, considerând necesare pentru nevoile specifice de producție, de execuție, de montaj, de publicitate etc.

Doar că o astfel de abordare, pe lângă managementul financiar defectuos, este calea sigură către faliment.. Aș putea numi această abordare una de tip ”tumoral”, unde toată lumea solicită câte ceva, iar managerul financiar trebuie să dea…. Până când? Până când ”tumoarea” va sufoca întregul organism. (Foto 1)

Foto 1

1

OMEN nr. 4887 din 26.08.2013 privind aprobarea Programei școlare pentru disciplina ”Educație financiară”.

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

13

Educaţia financiară Această atitudine, acest comportament financiar mai exact, a fost la baza falimentului financiar al multor familii, cu o educație financiară precară, iar falimentul lor s-a numit ”creditul cu buletinul”.

Nevoia exista (să spunem aparate electrocasnice sau autoturisme), dar nu a existat analiza reală și serioasă a oportunității, a costului final al produsului, a riscului de a intra în insolvență, etc. În acest context a apărut nevoia ca generația care vine din urmă să nu se mai confrunte cu problemele părinților sau ale bunicilor, neobișnuiți din comunism să abordeze un management financiar, iar societatea de consum i-a prins total descoperiți din punctul acesta de vedere.

De aceea a doua abordare, atât pentru o fabrică, dar și pentru bugetul unei familii, este una mai sănătoasă, care pornește de la resurse și acestea sunt împărțite, justificat, în funcție de nevoi, dar mai ales în funcție de priorități.

Al doilea model de abordare l-aș putea denumi ”sferic”, unde sfera reprezintă totalitatea veniturilor, din care se fac plățile în funcție de priorități. (Foto 2) Evident, sfera poate să fie mai mică sau mai mare, iar dacă veniturile din sferă nu ajung pentru acoperirea cheltuielilor, există două soluții:

*

Restrângerea cheltuielilor, la minimum posibil, până la acoperirea cheltuielilor strict existențiale (nivelul 1 al Piramidei lui Maslow);

* Diversificarea/ modificarea sursei de venit, astfel încât ”sfera” să devină mai mare.

Foto 2

Orele de educație financiară au o abordare integrată, întrucât, în afara calculelor matematice, apar elemente de istorie, de literatură, dar și de educație civică, deoarece copiii sunt învățați că atunci când banii se produc în comunitate, este bine ca o parte dintre aceștia să se întoarcă, sub formă de donații, în comunitatea în care sunt produși.

Nenumărate sunt exemplele, la toate școlile, unde se organizează târguri cu specific de strângere de fonduri pentru cazuri speciale din acele comunități.

Aceste evenimente îi unește pe copii, ei învață că verbul ”a primi” se poate conjuga doar împreună cu verbul ”a dărui”, așa cum inspirația nu se poate disocia de expirație, pentru un întreg frumos, numit VIAȚĂ.

Prof. Drd. Daniela Tufeanu Școala Gimnazială ,,Matei Basarab”, Pitești

14

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

De la cititori primite...

Prefaţă Educaţie financiară Scopul auxiliarului este să scoată în evidenţă liniile principale, fără să-l încurce pe începător cu o acumulare excesivă de detalii, urmărind să aducă o oarecare ordine, o anumită claritate în mulţimea de termeni noi și date şi să pregătească elevul de liceu să le consulte în mod util.

Această lucrare, se adresează adolescenţilor care tocmai au descoperit lumea financiară, evitând tendinţa de a folosi un limbaj pretenţios. În cele 11 capitole ale lucrării de faţă sunt prezentate, într-o manieră riguroasă, noţiuni de bază privind sistemul bancar din Romania, economisirea, creditarea, instrumente de plată, comerțul electronic, nevoi și dorințe, bugetul, protecția consumatorilor. Majoritatea enunțurilor sunt însoţite de exemple practice sugestive, de concluzii și de un mic glosar de termeni ce asigură asimilarea corectă a noţiunilor teoretice introduse. De asemenea, prin întrebările propuse la sfârşitul fiecărui capitol, cititorul este invitat să-şi verifice «abilitatea» de a lucra cu noţiunile şi instrumentele prezentate în carte. Răspunsul la întrebări nu va rămâne o enigmă pentru cititorul mai puţin «îndemânatic», deoarece cele mai multe dintre ele au răspunsuri în lucrare, iar altele, mai simple, prezintă indicaţii care conduc rapid la soluţie. În general, prin parcurgerea acestei cărţi, se stârnește curiozitatea cititorului de a consulta și alte materiale. Prezentarea grafică a lucrării este una foarte frumoasă, atractivă, sunt multe scheme și imagini care ajută elevii, în special pe cei care au memorie vizuală. Această lucrare se poate utiliza cu succes în cadrul orelor de CDL - curriculum în dezvoltare locală în cadrul liceelor tehnologice. Într-un limbaj extrem de simplu, pe înțelesul tuturor autorul oferă răspunsuri practice la întrebarea esențială - ,,Ce este educația financiară?”.

Acest auxiliar didactic ,,Educaţie financiară pentru liceu’’ este destinată celor care simt nevoia unei prime viziuni de ansamblu asupra unui domeniu deosebit de practic şi necesar – domeniul financiar.

Prof. Crina-Georgeta Buda Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu” Baia Mare Astăzi, în contextul unei economii atât de dinamice și a unei scene politice instabile, tinerii au nevoie de cunoștințe care să le permită să facă cele mai bune alegeri, să le dea încredere în forțele proprii. Când noțiunile bancare nu mai au secrete, când poți calcula o rată când ai înțeles ce este inflația și cum se calculează PIB-ul, privești altfel în jur, te raportezi altfel la realitatea vieții cotidiene.

Ca părinte, am militat pentru introducerea Educației Financiare în curricula școlii în care învață copilul meu alături de încă 1600 de copii și am obținut încheierea unui Parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație, prin intermediul Doamnei Profesor Doctor în Economie - Ligia Georgescu Goloșoiu - un vis drag devenit realitate, sprijinul dânsei constant fiind neprețuit. În baza acestui Parteneriat, cei 1600 de copii ai Liceului Teoretic Marin Preda, studiază Educație Financiară pregătindu-se cu adevărat pentru viață. Îi mulțumesc Doamnei Goloșoiu, în numele copiilor, pentru programă, manuale, organizarea Olimpiadei Micilor Bancheri, pentru continuitatea imprimată proiectului, pentru munca neobosită și eforturile supraomenești pe care le face pentru a asigura implementarea Proiectului în fiecare colțișor al țării, răspunzând cu dragoste și profesionalism tuturor dascălilor și părinților care își doresc să implementeze acest Proiect.

Educația Financiară nu este o materie, este un reper - dezvoltă creativitatea, gândirea logică, responsabilitatea și respectul față de muncă, față de bani și față de părinți. Împletind cunoștințe de matematică cu istorie și educație civică, Educația Financiară devine obiectul care transmite transcuricular, mesajul învățării gestionării propriului viitor.

Otilia Guli - Președinte al Comitetului Reprezentativ al Părinților în Liceul Teoretic Marin Preda, coordonator al programului de implementare al Proiectului de Educație Financiară

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

15

De la cititori primite...

Participarea elevilor de la Colegiul Tehnic Energetic din Craiova la Proiectul de educaţie financiară Sunt profesor inovativ şi în același timp încerc să fiu pentru elevii mei mentor şi coach. Mă interesează să pot ca pe elevii mei să îi împuternicesc, astfel încât să fie capabili să se integreze rapid şi cu succes pe piaţa muncii, să fie cetăţeni europeni autonomi şi responsabili.

Promovez și susțin educația financiară, educația non-formală, educația civică, educația incluzivă, educația antreprenorială pentru elevi. Mai mult, sunt un avocat și susținător al creativității, al responsabilității, al implicării și, mai ales, al dezvoltării abilităților de viață și al voluntariatului pentru tineri, al incluziunii și asigurării egalității de șanse.

M-am prezentat și astfel prezint și legătura mea strânsă cu Proiectul de educație financiară.

M-am bucurat grozav când am aflat despre acest proiect, căci el a răspuns nevoilor mele, ca profesor, formulate mai sus. M-am bucurat, apoi, când am constatat că elevii şcolii noastre ,,Colegiul Tehnic Energetic” din Craiova, au fost foarte încântați să participe la acest proiect pilot. Am înțeles foarte repede că Proiectulul de educație financiară răspunde nevoilor lor. Elevii noştri au fost foarte bucuroşi când au primit manualele de educație financiară. Ei au apreciat foarte mult conţinutul şi forma grafică deosebit de atrăgătoare a manualelor de educație financiară.

Elevii au aprofundat cunoștințele de educație financiară cu ajutorul manualului gratuit pus la dispoziție de APPE. Manualul de educație financiară pentru liceu este un instrument util ce dezvăluie tinerilor noțiuni de bază despre Banca Națională a României, sistemul bancar românesc, economisire, creditare, instrumente de plată, internet banking, carduri, comerț electronic, buget, drepturile consumatorului de produse și servicii financiare.

Redau impresiile unui participant activ in acest proiect, elevul Mihnea Dobre:

• Proiectul are la bază un concept nou, ieșit din ,,tiparele școlii” , ca în şcolile europene.

• Am găsit multe conținuri foarte utile.

• Mi-a plăcut foarte mult ideea colorării capitolelor în culori diferite.

• Mi-a plăcut forma manualului de Educație financiară pentru liceu şi calitatea lui bună (concepţie şi realizare).

• M-au cucerit aplicaţiile utile şi potrivite.

• Mă simt mai pregătit, prin activităţile de educaţie financiară derulate în cadrul acestui proiect pilot şi, da, simt că am dobândit importante abilităţi de gestionare a banilor și de asigurarea unei stabilități financiare personale.

• Sunt sigur ca tot ce am descoprit în acest remarcabil proiect de educație financiară îmi va fi de mare folos în viaţă!

MULŢUMIRI şi FELICITĂRI neobositei doamnei LIGIA GOLOŞOIU! Prof. Lulache Mariana, Colegiul Tehnic Energetic din Craiova

16

EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR

De la cititori primite...

Despre Educaţia financiară Începând cu anul școlar 2017-2018 am desfășurat și pilotat la nivelul Școlii Gimnaziale, Nr.1, Moisei, Maramureș, activități în cadrul proiectului de educație financiară, învățământ gimnazial, folosind metoda integrată, proiect coordonat de Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație, care are un parteneriat de colaborare cu MEN, primind pentru toți elevii clasei mele la care sunt dirigintă exemplare gratuite. Având ca suport acest manual, elevii noștri au avut oportunitatea de a participa la activități de educație financiară adaptate nivelului de înțelegere specific vârstei. Au învățat să diferențieze nevoile de dorințe, au observat care sunt consecințele modului în care aleg să-și cheltuiască banii de buzunar, precum și diferite strategii de gestionare a banilor.

Implicarea elevilor în acțiunea de economisire a banilor, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea și schimbul de experiență între elevi și cadrele didactice, stimularea competitivității între elevi în ce privește gestionarea bunurilor, dar mai ales creșterea stimei de sine au fost o parte dintre rezultatele pe care le-am îndeplinit cu elevii școlii noastre.

Pentru a ne desfășura cu bine activitățile putem spune că am avut o colaborare foarte bună cu direcțiunea și cu părinții, bucurându-ne de susținerea lor permanent. Directorul școlii, prof.

Vasile Hojda, ne-a pus la dispoziție microbuzul școlar luând parte totodată la activitatea extrașcolară privind programul itinerant de educație financiară, răspunzând astfel dorinței exprimate de elevi de a călători și de a petrece timpul într-un mod util într-o activitate outdoor, desfășurată la Baia Mare. Aceste acțiuni au întărit pregătirea elevilor privind educația financiară fiind puși în fața unor obiective ce au presupus dezvoltarea unor competențe precum: observația, comparația, descoperirea etc. De asemenea, o altă activitate a fost cea a implicării CECBank, ce le-a oferit elevilor o activitate practică privind sistemul bancar românesc. Elevii s-au bucurat la finalul activității de hanoracele primite cadou în urma bunei colaborări.

Activitățile au continuat, iar în urma colaborării cu părinții elevilor, aceștia ne-au sponsorizat cu un rând de tricouri pentru toți elevii necesare tuturor activităților de educație financiară pentru a ne face vizibil remarcați în comunitate.

Ne-am propus să continuăm pentru că este necesar ca elevii să cunoască prin joc lumea banilor, să exploreze, să se informeze și să conștientizeze valoarea lor și că aceștia se câștigă doar prin muncă.

Vă mulțumim!

prof. Mihali Maria, Școala Gimnazială nr. 1, Moisei, Maramureș

De la cititori primite...

Despre educaţie financiară Educația financiară este o componentă educativă importantă, tocmai de aceea este utilă abordarea acestei discipline de la vârsta la care copiii încep să înțeleagă cum funcționează familia și ce responsabilități decurg de aici.

Scopul acestei discipline este acela de a pregăti terenul pentru o viață independentă din punct de vedere financiar și implicit, liberă, sănătoasă și echilibrată din toate punctele de vedere.

Lumea se confruntă cu multe probleme, atât sociale, cât și economice, cauzele acestora fiind destul de complexe. Una dintre cauze o reprezintă și gestionarea deficitară a finanțelor.

Copiii și tinerii de azi sunt actualii, dar și viitorii actori economici și sociali ai zilei de mâine. Deciziile lor vor influența dezvoltarea societății. Modul în care ei își vor gestiona finanțele le va influența viața personală și asta se va reflecta în viața societății. Înțelegerea precară a economiei și a finanțelor din viața de zi cu zi, sunt componente importante care duc către crizele economice, crize care pun la grea încercare economia oricărei țări.

Poate aceste cuvinte par seci dar ele reprezintă o realitate cu care societatea de azi se confruntă la modul direct. Copil fiind am avut ca și hobby colecțiile. Numismatica a fost una dintre favoritele mele. Acum, predând această materie atât de dragă și de aproape sufletului meu, am răscolit în colecțiile din casa părinților mei, unde am descoperit colecția de monede și bancnote vechi din copilărie. De aceea, eu consider că studierea Educației financiare atât în in ciclul gimnazial cât și în cel liceal este cu adevărat necesară. Este un act educațional care va aduce un plus societății și asta se va datora unor adulți care au fost bine educați și din punct de vedere financiar. Adevărul este că nu avem o cultură în ceea ce privește banii, modalitățile de a-i procura și de a-i gestiona.

Pentru că gestionarea banilor este mai importantă decât câștigul în sine. Fie controlăm banii, fie ne controlează ei pe noi. Așa am ajuns, mulți dintre noi, cu un grad de îndatorare atât de mare, încât am uitat de bucuriile vieții și de bucuria muncii în sine.

Economiile ne aduc siguranța, ne dau stabilitate, încredere, într-un cuvânt ne ajută să mergem pe stradă cu spatele drept. Sensul economiilor e acela de a munci mai puțin, mai eficient și nu de a cheltui mai mult. De asta ne sunt ele necesare. Economiile înseamnă siguranța, optimism, înseamnă să trăim cu bucurie, înseamnă să facem cu încredere planuri de viitor pentru că existența lor, a economiilor, face ca viitorul să ne îngrijoreze mai puțin. Și aceste deziderate devin tangibile în momentul în care suntem educați să facem asta în mod corect, înțelegând sensul dar și rolul banilor, atât în viața personală cât și în viața societății. Faptul ca sunt implicată în acest proiect nu doar că mă bucură, mă inspiră în a-i face pe elevi să înteleagă că pot folosi banii în mod inteligent, că îi pot dobândi cinstit și ca, în viitor, se pot bucura cu onestitate de foloasele muncii lor. Și asta pentru că vor învăța, și de la mine sper, ca banii au un trecut a cărui cunoaștere și înțelegere, stă la baza viitorului. Nu doar al lor, al nostru.

Nu pot încheia înainte de a-i mulțumi doamnei Ligia Goloșoiu pentru ocazia pe care mi-a oferit-o de a mă alătura acestui proiect care, nu mă îndoiesc, va schimba în viitor percepția asupra banilor. Să aplic și să dau continuitate ideilor pe care le-ați exprimat în cărțile pe care le-ați scris, mă onorează.

Interesul pe care elevii îl arată acestei noi discipline al cărei promoter sunteți, e o dovadă că suntem pe drumul cel bun așa că, ceea ce avem de făcut, e simplu, să păstrăm aceiași direcție. Mulțumesc!

Casilda Grigore - Baştină Profesor de Educaţie Financiară - Liceul Teoretic Marin Preda, Bucureşti

Elevii Liceului Teoretic ,,Marin Preda’’ BUCUREȘTI la ora de Educaţie Financiară

,,Liceul nostru este un exemplu pentru celelalte școli - suntem menționați în permanență pentru această reușită și apreciați pentru faptul că am introdus în curiculă, studiul Educației Financiare.

Punem accent pe pregătirea elevilor pentru viață, nu doar pentru absolvirea examenelor, iar Educația Financiară este materia care le arată modalități multiple de abordare a propriului lor viitor."

Profesor Marian Udroiu, Director al Liceului Teoretic ,,Marin Preda’’ BUCUREȘTI

ISSN: 2343 - 9920 ISSN-L: 2343 - 9920