EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR Revistă de promovare a educaţiei financiare Nr. 24 / 2019
Materialele cuprinse n această pu licaţie repre intă o dise inare a odului de a ordare şi i ple entare a proiectului de ,,Educaţie nanciară’’ n unităţile şcolare din ţara noastră şi se adresea ă ele ilor, dascălilor, pro esorilor, inspectorilor şcolari, părinţilor, dar şi altor autorităţi i plicate n ederea aplicării unei practici n do eniu
e ista Educaţie inanciară pe nţelesul uturor are ca scop
- dise inarea in or aţiilor re eritoare la i ple entarea la ni elul n ăţă ântului preuni ersitar a educaţiei nanciare ca disciplină opţională la deci ia şcolii D sau ca disciplină inte rată; - crearea unei atitudini po iti e la ni elul pu licului ţintă pentru receptarea in or aţiilor şi esa elor re ultate din proiect - asi ilarea esa elor şi in or aţiilor de către pu licul ţintă - crearea unui capital de i a ine po iti ă pentru instituţiile i plicate n proiect n ederea co unicării cu succes a in or aţiior şi esa elor re eritoare la proiect
CUPRINS Editorial ......................................................................................................... 1 Paşi în viitor ................................................................................................... 3 Economisirea ................................................................................................ 6 Kids - o afacere de succes ............................................................................ 7 Istorie bancară .............................................................................................. 8 Educaţie europeană .................................................................................... 10 Educaţie financiară ..................................................................................... 12 De la copii primite ........................................................................................ 14
şi
Mulţu i repre entanţilor B II I Ea M IEI I IEI E M E E M EI ED pentru spri inul acordat n ela orarea conţinutului acestei pu licaţii Coordonator: Ligia Georgescu-Goloşoiu Tehnoredactare şi grafică: Marilena Adet www.cutezatorii.ro
N 2 4 9920 N 2 4 9920
Puteţi vizualiza revista pe site-ul appe ro şi pe portalul http n oo ro re ista-educatia- nanciara
IE
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
1
Editorial
Până acum, rezultatele programelor de educaţie financiară nu sunt suficient de vizibile. De unde ar trebui să pornim? Toată lumea vorbește în ultimul timp despre educație financiară, despre necesitatea și imperiozitatea sa! Există și diverse inițiative din partea unor instituții (bănci, instituții financiare diverse, Banca Națională a României, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor, diverse fundații etc.), publicații etc. care nu pot fi decât lăudabile prin prisma eforturilor asumate!
Cu toate acestea, rezultatele nu sunt suficient de vizibile în societate, iar întrebarea este care ar fi soluția pentru a crește gradul de educație financiară?
• De ce avem un grad redus de educaţie financiară? Mai întâi, trebuie să clarificăm faptul că educația financiară este condiționată de educația primită în școală sau/și familie, dar nu este neapărat o consecință. Cel puțin la noi, în România! De ce? Deoarece sistemul nostru de învățământ actual și din perioada socialistă nu are și nu a avut această prioritate. Astfel, putem să identificăm o primă cauză majoră a gradului redus de educație financiară. Apoi, cei 50 de ani de comunism a distorsionat fundamental modul de gândire și esența a ceea ce înseamnă finanțele personale, finanțele publice și cele ale companiei. Conceptul de proprietate privată nu prea își avea sensul, exista securitatea locului de muncă (chiar obligativitatea), depozitele la singura instituție de credit de retail – Casa de Economii și Consemnațiuni, nu erau decât un mijloc de a „parca” banii care nu își găseau echivalent în oferta de bunuri și servicii, creditarea nu își avea rostul, mai ales cea ipotecară, atât timp cât fiecare primea de la stat (sau întreprinderea unde lucra) o locuință pentru care plătea o chirie mai mult simbolică. În prezent, generațiile care au prins perioada interbelică de capitalism (cel puțin în postura de copil) au ajuns la vârste venerabile și sunt prea puțini în viață. Astfel, acum, avem preponderent generații născute în perioada socialistă și după, care nu au trăit într-o perioadă de capitalism veritabil. Chiar și după 1990, anii tranziției au fost tumultuoși și cu greutăți în înțelegerea noilor realități economice bazate pe economia de piață. Românul, ancestral, are o structură sufletească echilibrată, fiind chibzuit din fire. Numai că, după 1990, frustrările acumulate în perioada socialistă l-a determinat să-și dorească tot mai mult să atingă bunăstarea mult visată într-un timp cât mai scurt. Astfel, a apelat la creditul bancar. Din păcate, după 2008, am experimentat un alt fenomen pe care, de asemenea, generații de români nu îl mai întâlnise – criza financiară internațională cu efecte și asupra economiei și societății românești. Spre deosebire de societățile din economiile dezvoltate, am înțeles mai greu acest fenomen și s-a creat chiar un sentiment anti-bănci, alimentat și de anumiți lideri de opinie. Desigur, educația financiară nu se rezumă doar la a lua un credit sau a contracta un depozit. Într-un plan mai larg, trebuie să știm să ne gestionăm bugetele personale, să facem investiții pe termen lung, să ne asigurăm viitorul financiar prin forțe proprii, nu așteptând doar ajutor de la stat. De exemplu, a pune bani de-o parte pentru perioada pensiei prin contribuții la pensii private, fonduri de investiții sau depozite bancare pe termen lung, cu acumulare, ar trebui să fie o preocupare pentru fiecare. Asigurările de bunuri, de viață și de sănătate private, de asemenea, ar crea plase de siguranță în ceea ce privește securitatea noastră financiară! De asemenea, educația financiară nu se rezumă doar la aspectele apărute în relația cu instituțiile financiare, ci și la orice presupune folosirea banilor.
2
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Editorial • E importantă educaţia financiară? De ce? Educația financiară este importantă din mai multe puncte de vedere: atât din perspectiva noastră ca indivizi, dar și într-un plan mai larg, al societății; atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic; atât din perspectiva finanțelor personale ale indivizilor, cât și la nivel de finanțe ale companiilor și ale finanțelor publice. Un individ educat financiar ia decizii financiare într-un mod mult mai eficient. De asemenea, atitudinea sa de consumator, pe de o parte, dar și de contribuabil are efecte asupra comportamentului firmelor și, cel mai important, al guvernanților. Companiile ar fi mult mai preocupate în ceea ce privește relația cu clienții și calitatea produselor și serviciilor. Guvernații vor cheltui banul public mult mai rațional și eficient. Decizia indivizilor la vot va fi luată după criterii de performanță guvernamentală, nu după mite electorale și populism. Luând decizii financiare într-un mod mai eficient, crește bunăstarea individului și a gradului său de securitate financiară. Totodată, scade dependența sa de stat, de ajutoare sociale, de „pomeni” electorale. Guvernanții vor fi mult mai preocupați de alte obiective, cum ar fi calitatea serviciilor publice, investiții publice cu efecte de antrenare pe termen lung, deoarece indivizii, în calitate de votanți, vor sta cu sabia lui Damocles în mână - votul. Nu va mai fi nevoie de legi strâmbe, care să compenseze într-un mod nefiresc lipsa de educația financiară a populației.
• Cine ar trebui să facă educaţie financiară şi de unde trebuie pornit? Preocuparea pentru educație financiară trebuie să fie bidirecțională la nivel de societate, atât de sus în jos, cât și de jos în sus. Este nevoie de o viziune integrată și coerentă. În primul rând, trebuie să crească gradul de conștientizare a necesității sale, de către toți membrii societății. Individul trebuie să fie conștient că are nevoie de educație financiară, la fel ca și decidenții de politici educaționale, furnizorii de produse și servicii (instituțiile financiare, companiile etc.) etc. Altfel, „motorul” ar merge în mai puțini „cilindri” decât are! Indiferent de vârstă trebuie să fim deschiși să ne îmbunătățim cunoștințele, abilitățile și atitudinile în materie financiară. Educația financiară trebuie să pornească din familie – părinții să-și învețe copiii. Politicile educaționale ale statului trebuie orientate mai mult către acest obiectiv, să devină prioritate. Curricula școlară trebuie să conțină nu doar disciplina Educație financiară, toate celelalte discipline ar putea să îmbine și elemente de educație financiară, acolo unde se poate (în probleme de matematică de exemplu). Trebuie dezvoltate cât mai multe oportunități de Școala, indiferent de nivel educație și a adulților în această direcție. După cum am (de la nivel de școală primară, spus, părinții trebuie să își învețe copiii și asta impune ca ei până la învățământul universitar), la rândul lor să înțeleagă și să cunoască aspectele legate de trebuie să asigure soluții pentru utilizarea banilor. Politicile de CSR ale companiilor ar fi recomandat să ca individul să-și îmbunătățească conțină elemente de educație financiară competențele în domeniul financiar mai pregnant. Nu doar instituțiile (în special la vârste fragede). financiare trebuie să fie preocupate de acest deziderat. Având în vedere că încă suntem în luna când sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, cred că deviza noastră ar fi „să dăm mână cu mână” pentru a fi mai buni și să alegem calea firească către prosperitate.
Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru, articol publicat de HotNews.ro
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
3
Paşi în viitor
Viitorul sună… altfel cum mai ine de patru seco e motoru cu a uri stătea a a a revo u iei industria e care a trans ormat semnificativ i definitiv societatea umană. are e sat a devenit n mod nea teptat un mare ora marcat de pro res te no o ic i socia . stă i ne a ă n a a unei pro ocări pe cât de ase ănătoare, pe atât de di erită, re olu ia di itală
mprimante oc e ari de rea itate virtua ă ro o i mu ti unc iona i inte i en ă artificia ă i monede di ita e toate i ac sim ite e ecte e n vie i e noastre i cu si uran ă nu n mod timid. as pe seama voastră să mi e p ica i n c iva ani cu mai mu te deta ii te nice cum unc ionea ă fiecare dintre acestea i ntre timp eu vă povestesc despre anii viitoru ui. n anu 2011 itcoin devenea prima monedă di ita ă acceptată pe scară ar ă cu o poveste nvă uită n mister n ceea ce prive te pe creatoru acesteia căruia i au ost asociate di erite identită i de a un u timpu ui. enumirea itcoin repre intă asocierea cuvinte or it unitate de măsură pentru in orma ie i coin ec iva entu n im a en e ă a cuv ntu ui monedă caracteri nd ast e un sistem de tran ac ionare pe a ă de a oritmi proceduri de ca cu pentru re o vare de pro eme. n pre ent e istă numeroase monede di ita e care concurea ă cu conven iona u ui i număru acestor este n continuă cre tere.
itcoin n upta mpotriva
4
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Paşi în viitor De i oneda di itală poate utili ată pentru achi i ionarea de unuri i ser icii ca i onedele tradi ionale e istă o serie de di eren e se ni cati e, inclusi lipsa or ei ateriale n primu r nd n ca u monede or di ita e nu e isă un emitent centra de monedă cum ar fi o ancă care să impună re u i sau restric ii asupra uti i ării acestora ca o petrecere acasă n ipsa părin i or. n a doi ea r nd va oarea monede or di ita e poate uctua oarte mu t n unc ie de evo u ia cererii i a o ertei. o ati itatea acestor monede este unu dintre riscuri e care mpiedică cre terea spectacu oasă a popu arită ii or. sta nseamnă că un număr de monede care astă i i permite să cumperi un apartament ar putea a un e să fie suficient numai pentru o perec e de ci me n c teva uni sau dimpotrivă ar putea a un e pentru o insu ă tropica ă. in acest punct de vedere monede e di ita e unc ionea ă asemănător ac iuni or. e i nici anii nu sunt comp et eri i de riscuri precum urtu n ca u monede or di ita e un risc semnificativ se re eră a asi urarea securită ii tran ac ii or. cest sistem permite uti i atori or re e e or să i păstre e anonimitatea ceea ce cre te riscu de tran ac ionare n scopuri i e a e cum ar fi spă area de ani sau finan area terorismu ui. a sa n e e em mai ine aspecte e enera e descrise anterior este necesar să trecem n revistă principii e de unc ionare a monede or di ita e. ste vor a despre ine cunoscutu loc chain n termeni simp i oc c ain define te o a ă de date disponi i ă tuturor uti i atori or dintr o re ea. ceastă a ă de date este compusă din mai mu te e emente punctu de pornire fiind tran ac ia. tran ac ie este caracteri ată printr o serie de deta ii inc usiv semnături e di ita e a e participan i or.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
5
Paşi în viitor ai mu te tran ac ii sunt rupate in anumită ordine.
ocuri de tran ac ii u terior conectate ntre e e ntr o
a ii necesari inc uderii unei tran ac ii ntr un oc de tran ac ii sunt descri i pe scurt n ce e ce urmea ă dată nre istrată, tran ac ia intră in procesul de alidare de către utili atorii re elei alidarea acesteia de către utili atori per ite adău area ei la un loc de tran ac ii iecare loc de tran ac ii pre intă un cod unic co ple care include codul unic al locului adău at anterior n lan ceea ce ace ca locurile să e interconectate n od liniar odul unic al ecăruia dintre locurile de tran ac ii este enerat pe a a unui al orit ceste coduri unice permit conectarea ocuri or de tran ac ii ntre e e ntr o anumită ordine. omp e itatea coduri or unice asi ură securitatea tran ac ii or ăc nd nre istrări e din a a de date difici de modificat sau ters odată ce etape e descrise mai sus au ost parcurse. rin uti i area acestor coduri unice deta ii e tran ac ii or sunt prote ate mpotriva accesu ui uti i atori or neautori a i proces cunoscut ca i criptare. e aici i denumirea de criptomonedă. a idarea tran ac ii or are oc printr un p roces c unoscut c a i m inare. dată c e suficiente tran ac ii sunt nre istrate pentru a constitui un oc minerii ncep să re o ve un pu e comp e asociat acestuia. inerii sunt uti i atori din re ea care de in ca cu atoare per ormante i care pot suporta consumu ridicat de ener ie. rimu miner care re o vă pro ema transmite so u ia ce or a i mineri. upă ce so u ia este confirmată de către ma oritatea mineri or prin verificarea succesiunii de ocuri din an nou oc este adău at i e n an iar mineru norocos este recompensat n monede di ita e. st e tran ac ii care n mod c asic ar fi ost verificate de către unc ionari ancari sunt va idate n a a puterii de ca cu a sisteme or in ormatice. oduri e unice a erente monede or di ita e sunt păstrate n porto e e p nă a momentu va orificării acestora. ceste porto e e pot fi ap ica ii in ormatice uti i ate on ine pot fi păstrate o ine prin intermediu instrumente or ard are de tip sau pot fi c iar printate pe rtie. orto e e e cuprind at t coduri pu ice c t i coduri private. rin compara ie cu o no iune mai cunoscută trans eru ancar prin internet an in codu pu ic poate fi asociat număru ui de cont a eneficiaru ui comunicat de către acesta p ătitoru ui iar codu privat este paro a necesară eneficiaru ui pentru a vi ua i a tran ac ia. i eren a ma oră este repre entată de aptu ca n ca u criptomonede or c ei e private pre intă e emente de va idare cu c ei e pu ice nu sunt necesare doar pentru vi ua i are. e no o ia oc c ain se poate dovedi uti ă n numeroase a te arii sau domenii a a cum se preconi ea ă de a. e e emp u pentru simp ificarea procesu ui de monitori are a p ă i or de către institu ii e financiare pentru monitori area tit uri or de proprietate asupra terenuri or i construc ii or de către a en i imo i iari companii de asi urări ănci pentru monitori area procese or de produc ie n vederea identificării deficien e or i pentru păstrarea circuitu ui de provenien a a unuri or pentru monitori area istoricu ui pacien i or de către institu ii e medica e sau monitori area prescrip ii or de medicamente c iar i pentru votu di ita . i un loc de conclu ie, a i a un s at sau ai ulte i i curio i, i ne n rica i, i creati i, i ino ati i, i e i ili ană la ur a a a a e oluat o enirea de-a lun ul ti pului cu une i cu rele i nu sunte i oi enera iile care să dea napoi ă pri i opti i ti spre iitor
Diana op, onsultant
MG
6
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Economisirea
.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Kids - o afacere de succes
7
8
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Istorie bancară
1919 – un an cât un secol Într-o scrisoare adresată ministrului finanțelor, viceguvernatorul Băncii Naționale a României făcea o precizare aproape profetică în luna ianuarie 1915, când primul război mondial dădea primele semne că se va prelungi mult mai mult decât își imaginaseră politicienii europeni ai acelor vremi:
“După încheierea actualului război, va mai fi unul fără sânge, dar tot atât de crâncen ca cel actual, războiul pentru posesiunea și dobândirea aurului. Toți îl vor căuta, căci toți vor avea nevoie de el spre a-l obține, vor face sacrificii care vor întrece cu mult pe acele ce sunt în puterea Băncii Naționale.” Aurul acelor vremuri însemna esența banului, iar banul, la rândul său, însemna o promisiune de cumpărare pentru viitor; la urma urmei o speranță. Tezaurele băncilor centrale adunau lingouri de speranță pentru viitor, dar viitorul din perspectiva anului 1919 era unul confuz.
Sentimentele oamenilor din Transilvania de acum un secol erau și aici foarte confuze. Conturul României Mari era departe de a fi fost recunoscut de marile puteri strânse la Paris la Conferința de pace. Crișana sau Banatul erau încă regiuni care nu se aflau sub controlul administrației românești. Pentru aceste teritorii se duceau încă lupte diplomatice acerbe. Ele au devenit în scurt timp din nou armate, odată cu preluarea puterii la Budapesta de către un regim bolșevic.
România din primăvara anului 1919 a fost pusă, așadar, din nou în poziție de război împotriva Ungariei, unde guvernul lui Bela Kun, amenința idealurile românești de unire. Armata română a fost victorioasă, dar cu prețul vieții a mii de tineri și cheltuieli militare enorme. De abia în vara anului 1919, situația granițelor devenise ceva mai sigură. Majoritatea vechii administrații maghiare de pe teritoriul Ardealului nu depusese jurământul față de suveranii României. Consiliul Dirigent, constituit după Marea Adunare Generală de la Alba Iulia se vedea astfel în situația de a gestiona o criză economică și socială fără precedent, cu oameni inimoși dar lipsiți de experiența administrației.
Una dintre cele mai mari probleme a fost circulația în paralel pe teritoriul Transilvaniei a leului românesc și a coroanei austro-ungare. Odată cu sosirea armatei române în Ardeal, a fost impusă o paritate de schimb oficială de un leu pentru două coroane. Cursul acesta a fost folosit în zonele administrate de români, dar pe piață se foloseau și alte cursuri.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
9
Istorie bancară ncă dinaintea semnării armisti iu ui n e os ovacia ta ia ustria Re atu r i or roa i or i oveni or au ost uate măsuri de imitare a circu a iei vec ii monede austro un are pe teritorii e care apar inuseră imperiu ui dua ist iar cantită i impresionante de monedă austro un ară i căutau re u iu n one mai pu in re ementate. dministra ia din ransi vania nu a reu it să oprească această revărsare de ani străini inc usiv din cau a incertitudinii care domnea n rdea . e a ia n primăvara anu ui 1919 onsi iu iri ent a uat măsura tampi ării ancnote or austro un are opera iune care s a nc eiat cu mu te am nări n toamna ace ui an. u ost uni ntre i n care o mu ime de coroane au intrat pe teritoriu ransi vaniei i ucovinei at t e a c t i prin raudă at t n scop comercia specu ativ c t i n scopu sa vării unor averi mai mu t sau mai pu in suspect do ndite n perioada ră oiu ui. conomia arde eană se pră u ise a e ca i comer u i transporturi e. ne e ramuri economice produceau mai pu in de o cincime sau un s ert din produc ia dinainte de 1914. c im u de măr uri intermediat prin ani scă use de asemenea prin urmare i circu a ia ănească era una deconectată de a unc ii e sa e din perioade e economice norma e a e ca i cursu de sc im . eu ăncii Na iona e a Rom niei era emis cu c i uin ă pentru a preveni pe c t posi i scumpetea apărută de pe urma ipsuri or materia e inerente după un ră oi at t de pă u itor i a c e tuie i or statu ui cu administra ia i armata.
urul-speran ă al ăncii de e isiune usese luat de iscolul anarhiei din ră ă i ele pără iei arilor, ast el că acoperirea etalică n aur a leului ro ânesc era incertă
ircu a ia unei monede s a e emise de o ancă a unui imperiu n de mem rare n para e cu o monedă a cărei emisiune era ăcută de o ancă centra ă a unui stat victorios n ră oi a scos din circu a ie eu moneda puternică. e mani esta e ea ui res am. cest mecanism economic o iectiv cunoscut de n e ep i ncă din antic itate spune că moneda ună se te auri ea ă ie ind din circu a ie n timp ce moneda s a ă răm ne n circu a ie pentru că după ce era do ndită to i de inătorii doreau să scape de ea. dată te auri at eu era o osit apoi n tran ac ii interna iona e determin nd o mi rare a sa n a ara rani e or scă ndu i n mod artificia cursu pe pie e e e terne. e pia a din rdea va oarea eu ui cre tea de a două coroane a 4 i c iar apt care determina o a să depreciere a vec ii monede din ransi vania i odată cu ea a avu iei arde eni or.
Era un ră oi nu atât pentru aur, ci pentru accesul la speran ă, la speran a unui iitor Din păcate, pentru un ti p, speran ele ărunte, cele con uncturale, cele e e ere au scos din circula ie arile speran e, e act atunci când ncepea să se clădească iitorul le e a lui Gresha e tinsă, ne a erti ea ă că tre uie să ne păstră speran ele ari, să le părtă i , pentru a ne construi un iitor ai ru os epti iu Mo a ucursala e ională lu a B
10
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Educaţie europeană
Uniunea Europeană - 70 de ani de pace durabilă e e două ră oaie mondia e au distrus uropa au provocat moartea unui număr imens de oameni dar au tre it con tiinţe e unor persona ită i care au căutat o moda itate constructivă care să puna capăt con icte or dintre state e vec iu ui continent i care să asi ure o pace dura i ă. ceastă moda itate a ost inte rarea europeană. n anu 19 0 un număr de ări europene e ia ermania ran a ta ia u em ur i ări e de os au pus a e e unei cooperări economice i po itice n cadru omunită ii uropene a ăr une ui i e u ui uropean oa and tee ommunit ceea ce au numit ratatu de a aris semnat n 19 1. e consideră că n a a acestui tratat state e i erante a e Ră oiu ui ondia vor o osi n comun resurse e ce e mai so icitate n acest ră oi respectiv căr une e i o e u inte rarea fiind vă ută ca un antidot a na iona ismu ui e tremist care a devastat continentu .
cesta a ost unda entul pe care s-a construit, ulterior, o unitatea Econo ică Europeană, prin se narea n a ratatului de la o a, cunoscută i su denu irea de pia a co ună n acela i ti p, la o a a ost se nat i un alt tratat ce n in a o unitatea Europeană a Ener iei to ice Eurato
n perioada 1992 200 au ost semnate trei tratate a aastrict a msterdam i a Nisa. ratatu de a aastric t semnat n 1992 a repre entat cea mai pro undă sc im are a tratate or de a nfiin area comunită ii fiind ce care a pus a e e niunii uropene . . . rincipa u o iectiv a acestuia repre intă crearea niunii conomice i onetare. entru participarea a o ară mem ră tre uie să ndep inească anumite criterii economice numite criterii e de conver en ă . n , ancnotele i onedele euro au nlocuit onedele na ionale n state e re, astă i ona euro cuprin ând ări
n anu 200 a ost semnat nou ratat de a isa ona ce modifica tratate e de a Roma i aastric t. rintre noi e prevederi a e acestui tratat amintim nfiin area unc iei de pre edinte permanent a onsi iu ui uropean i de na t Repre entant a niunii pentru aceri terne i o itica de ecuritate .a. n anu 201 roa ia a devenit ce de a 2 ea stat mem ru iar a 29 martie 201 Re atu nit a notificat n mod oficia onsi iu ui uropean deci ia de a părăsi . . ini iind procedura oficia ă de retra ere.
eci ii e se iau n niunea uropeană prin intermediu a apte or ane principa e respectiv ar amentu uropean onsi iu uropean onsi iu niunii uropene omisia uropeană urtea de usti ie a niunii uropene anca entra ă uropeană urtea uropeană de onturi. onsi iu niunii uropene este institu ia n care uverne e state or mem re i promovea ă po i ii e na iona e n ne ocierea dosare or e is ative i non e is ative.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
11
Educaţie europeană
, , re edin ia onsiliului se asi ură prin rota ie la ecare luni ntre statele e re ale E n cursul acestei perioade de luni, re edin ia conduce reuniunile la toate ni elurile n onsiliu, contri uind la asi urarea continuită ii lucrărilor E n cadrul onsiliului tatele e re care de in re edin ia lucrea ă preună ndeaproape n rupuri de trei, denu ite triouri cest siste a ost introdus de ratatul de la isa ona n rioul sta ile te o iecti e pe ter en lun i pre ăte te o a endă co ună, deter inând su iectele i aspectele a ore care or a ordate de onsiliu pe o perioadă de luni e a a acestui pro ra , ecare dintre cele 3 ări i pre ăte te propriul său pro ra , ai detaliat, pentru luni rioul actual este alcătuit din roa iei
re edin iile
o âniei,
inlandei
i
rio u actua este ormat din Rom nia 1 ianuarie 0 iunie 2019 in anda 1 iu ie 1 decem rie 2019 i roa ia 1 ianuarie 2020 0 iunie 2020 .
en ia icoleta lă Bra o a lău B
ro ramu re edin iei se a ea ă pe patru priorită i principa e uropa conver en ei uropa mai si ură uropa ca actor o a puternic i uropa va ori or comune. riorită i e re edin iei rom ne se nscriu n s era următoru ui motto coe iunea n e easă ca unitate e a itate de tratament i conver en ă. e asemenea re edin ia va ă dui un ummit a i iu de iua uropei care va orienta de aterea privind viitoru uropei. Rom nia de ine pentru prima dată re edin ia rotativă a onsi iu ui.
12
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
Educaţie financiară
Cardurile – ce sunt şi cum le putem folosi?
e i ncă de a v rsta de ani un copi poate deprinde a i ită i e de a o osi corect un card ancar n Rom nia tre uie să ai 14 ani mp ini i pentru ca anca să i poată e i era un card pe nume e tău. entru a putea primi un ast e de instrument de p ată ai nevoie doar de cartea de identitate i unu dintre părin i care să te nso ească a ancă. ine n e es că e istă i a te so u ii pentru a o osi un card nainte de v rsta de 14 ani. pre e emp u po i o osi un card prepaid pe care părin ii i pot depune ună de ună o anumită sumă de ani. ce a este u etu tău pe care po i estiona de unu sin ur s ătuindu te cu ei ori de c te ori vrei să aci o cumpărătură. st e vei deveni mai or ani at vei a e e cu mai mu tă aten ie pe ce dai anii i a nevoie vei nvă a să economise ti pentru a putea cumpăra un produs mai scump despre care i părin ii cred că ai nevoie. poi după v rsta de 14 ani vei putea o osi treptat at t cardu de de it c t i pe ce de credit sau de masă e ectronic.
ardu de de it este cardu prin intermediu căruia tu po i dispune doar de onduri e proprii e istente ntr un cont desc is a ancă precum a oca ia ursa i de a o anumită v rstă sa ariu . n timp ce cardu de credit este n esen ă un mprumut o inut de a o institu ie financiară pentru a avea onduri sup imentare n situa ii e n care ai nevoie de mai mu i ani dec t n mod norma fie n ară fie peste otare. uma mprumutată va fi restituită fie inte ra pe parcursu perioadei de ra ie fie treptat n rate. ten ie, ca şi n ca ul oricărui credit, este ine să te in or e i te einic n ceea ce pri e te ter enele de plată, precu şi n ceea ce pri e te su a ini ă pe care tre uie să o achi i lună de lună
espre cardu prepaid i am spus că poate fi ncărcat cu anumite sume de ani. a e se nt mp ă i n ca u cardu ui de masă e ectronic. cesta unc ionea ă n para e cu tic ete e de masă pe suport de rtie i permit e ectuarea de p ă i destinate mesei i nice a an a a i or i a e ca tic ete e de masă pot fi o osite doar pentru cumpărarea a imente or.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
13
Educaţie financiară cum poate te ntre i ce po i ace cu un card. u si uran ă o mu ime de ucruri ncep nd de a cumpărături pentru coa ă precum rec i ite sau cumpărături pentru activită i e din timpu tău i er precum i ete a fi m teatru i concerte i p nă a a cumpăra un cadou pentru unu dintre părin i sau un prieten sau pentru a i săr ători aniversarea. i ri ă, nsă, cât cheltuie ti Dacă nu e ti atent i or ani at, ri ti să i consu i inte ral u etul dintr-o dată, ind ne oit apoi să te a ii de la a ai ace ceea ce- i dore ti pentru restul lunii i, cu si uran ă, nu i dore ti acest lucru
n card nu este o oacă ci o responsa i itate care te va a uta să fii mai ca cu at. nde te te că atunci c nd părin ii vor vedea cu c tă aten ie i estione i finan e e vor avea i mai mare ncredere n tine. ai sus i povesteam despre ucruri e pe care e po i ace cu un card. ată ncă unu a e de important să economise ti. ec t să i ii economii e n pu cu i ă vei descoperi că este mai renta i să e depui ntr un cont desc is de părin i a o ancă. ce cont poate avea ata at un card ca să nu fii nevoit să mer i a casierie nso it de părin i ori de c te ori vrei să depui sau să sco i ani. n acest e oriunde te ai duce nu vei mai purta cu tine ani n numerar pe care ri ti să i pier i sau c iar mai rău să i fie ura i. ei avea mereu anii n si uranţă n ancă unde ei se vor i nmu ţi. ar ca să te o ose ti de ei nu tre uie dec t să ti o ose ti cardu . ie a un ancomat sau n ma a in fie on ine pentru ac i i ii pe nternet. a să putem ac ita cumpărături e direct cu cardu comerciantu ne va pune a dispo i ie un cititor de card . u carduri e mai noi care o osesc te no o ia contact ess putem ace p ata prin simp a or apropiere de aparate e care suportă această te no o ie. a oritatea tran ac ii or necesită introducerea codu ui N pentru apro are. rescurtarea vine din im a en e ă de a cuvinte e ersona dentification Num er număr persona de identificare. N u este de re u ă un cod ormat din patru ci re pe care doar titu aru cardu ui ar tre ui să cunoască. n ca u tran acţii or de tip contact ess nu este nevoie de introducerea codu ui N nsă pentru aceasta tran ac ia nu tre uie să depă ească va oarea de 100 ei.
n conc u ie cu un card indi erent de tipu său putem avea acces aci si ur oriunde i oric nd a anii din contu nostru i mai mu t de at t putem păstra o eviden ă c ară a tuturor p ă i or pe care e acem.
14
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
De la copii primite...
Aspecte privind „activitatea noastră financiară“ Chiar după desfăşurarea primelor activităţi din manualul de educaţie financiară, micuţii clasei I au învăţat să facă diferenţa dintre nevoie şi dorinţă, au înţeles noţiunea de recompensă, au discutat despre răbdare, respectiv amânarea recompensei. Educaţia copilului cu privire la bani se face foarte uşor prin joc. Am început primele lecţii cu privire la bani, simplu şi relaxat, cu jocuri de simulare: „De-a magazinul” sau „De-a cumpărăturile”. Aceste lucruri au fost tratate cu seriozitate la Târgul de Crăciun, organizat la nivelul unităţii, atunci când elevii şi-au valorificat munca, ingeniozitatea și creativitatea de a implica timp și efort susținut pentru a-și concretiza dorințele, acelea de a organiza standul şi, mai ales, de a prezenta şi a vinde produsele muncii lor. În achiziţionarea altor produse s-au limitat, deoarece scopul final era acela de a dona banii unui copil cu situaţie socială precară. Micuții au învăţat să-şi gestioneze banii, au înţeles cum trebuie să se cheltuiască aceştia. Din discuţiile finale, copiii au reţinut că, este foarte importantă alegerea pe care tebuie să o facă atunci când doresc să achiziţioneze un produs şi că nu le pot avea pe toate. Jocurile au fost selectate cu scopul a-i atrage pe copii către această disciplină, educaţia finaciară, care îi va ajuta să se integreze armonios, cu o personalitate liberă, activă şi creativă în societate. Foarte mult le-a plăcut copiilor capitolul în care au discutat despre troc, dar şi capitolul din care au aflat informații despre monedele și bancnotele noi şi vechi. Reprezentative în acest sens sunt desenele copiilor. Mulțumim doamnei Ligia Georgescu-Goloșoiu pentru materialele interesante cu care reuşim să desfăşurăm activităţi plăcute şi eficiente pentru elevi.
Şcoala Gimnazială Centrală, Câmpina Prof. înv. primar Magdalena Mihaela Şerban
Micii bancheri ai clasei pregătitoare Deși suntem mici, avem deja cunoștințe multe despre cum trebuie economisiţi banii, cum să fii chibzuit sau cum să donezi bani în scop caritabil. Toate acestea ne fac mai responsabili, datorită acestui minunat opțional, realizat de un OM cu suflet mare, căruia îi MULȚUMIM doamna Ligia Georgescu-Goloşoiu, pentru introducerea în ABC-ul Micilor bancheri, pentru grija pe care o poartă şi celor mai mici, dar activi copii. Clasa Pregătitoare A, îndrumată de doamna învățătoare Walter Cristina, de la Colegiul de Arte din Baia Mare învaţă prin activităţi integrate să preţuiască fiecare lucru, să relaţioneze în grup cu politețe, să se implice în jocuri de rol şi să rezolve probleme financiare.
Clasa Pregătitoare, Colegiul de Arte, Baia Mare Prof. înv. primar Cristina Walter
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
15
De la copii primite... Elevii clasei I C de la Școala Gimnazială Centrală, Câmpina, jud. Prahova, coordonați de doamna prof. învăţământ primar Magdalena Mihaela Şerban, au trimis primele pușculițe lucrate de ei în ora de educație financiară.
Pentru că am învățat la opționalul Educație financiară despre economisirea monedelor, ne-am gândit noi, fluturașii Clasei Pregătitoare A, de la Liceul Teoretic Murfatlar, că e timpul să ne facem o pușculiță și să începem să adunăm bănuți, chiar dacă suntem micuți. Așa că am trecut la treabă! Acum putem să avem primii noștri bănuți, bineînțeles câștigați prin muncă.
Clasa Pregătitoare A, Liceul Teoretic Murfatlar Prof. înv. primar Magdalena Virtan
16
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR
De la copii primite...
,,KIDS - o afacere de succes” entru că se apropie cu paşi repe i li piada Micilor Mancheri, ele ii clasei a I -a , au e ersat pe tele on e erciţii şi pro le e speci ce educaţiei nanciare, olosind aplicaţia ,, ID - o a acere de succes ceastă aplicaţie i-a a utat pe copii să n eţe, să practice şi să recapitule e concepte nanciare asi ilate n ti pul orelor Ele ii clasei a I -a au descoperit cu ucurie acest pro ra prietenos de educaţie nanciară, aşa cu reiese din po ele de ai os
pro n pri ar ăprar ntonela, coala Gi na ială ,, ichita tănescu , Baia Mare
stă i,
artie
, ele ii clasei a I - a din iceul eoretic ,, le andru lahuţă’’ au ăcut troc şi s-au pre ătit pentru oli piadă
OLI PIADA
ICILOR
EDIŢIA A
AI
UNI ERSITATEA
IA
UCURE TI
ANC ERI FACULTATEA DE ISTORIE
APPE va organiza, împreună cu ISJ Prahova, cea de a VI-a Ediţie a
,,Olimpiadei Micilor Bancheri”.
Concursul naţional de Educaţie financiară ,,Olimpiada Micilor Bancheri” se află în CAEN-ul MEN pe 2019, la poziţia 134 din Anexa 8 la OMEN nr. 3016/09.01.2019.
F P
P
U
F III
I I
Ministerul Educaţiei Naţionale, Child and Yuth Finance International cu sediul la P Amsterdam, Universitatea Bucureşti – Facultatea de Istorie, Banca Naţională a României, Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti, Inspectorate Şcolare Judeţene: Arad, Argeş, Buzău, Bacău, Braşov, Bihor, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Iaşi, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Olt, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Vaslui.
P S
FinZoom, Wall Street, economistul.ro, Piata financiara, bankingnews.ro. Alpha Bank, MasterCard, Banca Transilvania, IDEA Bank, Garanti Bank
La concurs, s-au înscris elevi din ciclul primar, clasa a III-a și/sau a IV-a, care au studiat disciplina Educație financiară fie ca Opțional, fie interdisciplinar. Concursul este gratuit.
Manualul se adresea ă ele ilor din n ă ă ântul liceal
e e două persona e e andra i onu au crescut poate a ături de unii dintre voi ncep nd cu radini a nvă ăm ntu primar si ce imna ia i iată i a un i a iceu. ei a i e evi care nu au stu diat ncă educa ia financiară se vor ami iari a u or at t cu persona e e c t i cu no iuni e noi p pe care e vor do ndi.
anua u a ost e a orat pe a a ro ramei co are pentru discip ina opţiona ă ducaţie financiară curricu um a deci ia co ii pentru iceu ne a 2 a nr. 1 /0 .12.2010. mp ementarea educa iei financiare ca discip ină co ară repre intă un standard a niunii uropene iar imp ementarea acesteia n co i e din Rom nia s a rea i at a nive u nvă ăm ntu ui primar ncep nd cu anu co ar 201 2014.
entru detalii, a ru a accesati lin -ul https appe ro educatie- nanciara dascali in ata ant-liceal
Grupa Mare - Grădiniţa ,,Brânduşa’’ Bucureşti, sector 3 Educatoare Daniela Mihaela Iliescu
ISSN: 2343 - 9920 ISSN-L: 2343 - 9920