Motherhood. Myths and realities. (Maternitatea. Mituri şi realităţi) by Analize Journal

D""""" c g

MATEKN.-= -.:--t

MIT E-= KEAL ,=-

_-=

,:: =

:=J

i I

NAW

- 4,r,rr^/h*1,6, Dk/r4^1,,1;& Mqq

CUPRINS,

Hgl€ of Co/I/IE/vft,

EDIToRIANA

Eotfoats.r,Alull

Tut Cu,tttlNctNc

PNOVOCTTOAN N TTTN,IA A MATERNITATII Roxana MARINESCU, Mihaela RABU

Sruprr

Flrntr-

INSTITUTIA

AAATE

RNITATI I INTRE

INSTTTUTTON OF I'IATE RNT'TY

I\[IT I REAUTATE S

AVoRTUL:

B E T\4/EE N fW YTIT AND

DE "UNICA SoLuTtE" DE MATERNITATE

REAI

AtsoRTIoN: ',TTTE UST SoI,uTroN" rNsrEAD or "Tur

ONtySoturtoN"

Anca JUGARU

O nr,:rrrl

Sraofis Tur Gmu' tworurx; Tur

MAME.

Cristina $TEFAN

"Ultrraa SoI,uTrE" IN I,oc

Tnr,,rtE

MoTHERHooD

1t+

AN OTII ER KI ND

O F ],I,4TE R NITY:

IW E DT CATL Y A5S T5 TE D

REPRODUCEAREA UMANAASISATA MEDICAI, Ana Consuela GEORGESCU PADIN

U,4,L4,N

REPRODUCTTON

Ctllwa- Co,ttulNrs

CrNx' com'uraruI

Futt : At t, at

FrL.* : ToTuIDE',REMAMAMEA

o UT,MY fWoTrtER

lulia HA$DEU

Contvrarur

CotwwExrs RE FLE CTT ONS O N REPRO D UC1-I W

REFLECTII ASUPRA SANATATII REPRODUCERII Doina DIMITRIU

HEAITIf

FrtttN(tN)otocv

Femru(tN)oloctE

MATRIARHATUT,: MITURI sI ITUPTE FrmrxrsrE Z0 Maria Rosaria SPANO

M ATR IA RCHY : FE,IITNTST,44},TH5 ANDSTRUCGI,ES

rubricd realizatd de lulia HASDEU

MATERNTTATI

I/TWDTT)TIIERT{OODS

Tnarru DE cE NU suNT

(rNcn)MA {A Z

Wruv

L+u Nor (vrr),s

orHR

Cristiana FAUB

Cunr sn DEvrI MAMA. ExprntrNtE AusrRIEcE 25 Gertraud LADNEH DE FAPT, SUNTMAMAI,oR 2q

HoW To BECO|WE A /WOTHER Ex pr a ruN cl s FR ott A us rRrA

IN FACT, I A],1 THEIR /WOTHER

AIina OANCEA

C,rnrsnl (Nr)orlsrvumt Lrcrsr,nrrn PRTvIND MAMA sI CopILut

I/E G T5 I,ATTO N O N ]W O THE R

interviu cu Viorica COSTINIU, realizat de Loredana STANCIU

Pxo . Frr'nrNR. DoCUITENTE ISTORICE

(ut't)Usuu Carctas

3t+

Ctttto Pxo, FIrwruA,

AIYD

I{TSTORICAI

I)OCUMENTS rubricd realizatd de $tefania MIHAILESCU FAXA CON,TUNThRII... PINTRU COMEI'TIARTI

CoRTSPoNDENTE

/ STrRL/ INFORMATII

WrTH o uT CotwMENTS.

Fo R

Co,ul,tlt',rrs

TNFO,/ NEWS

REPORT,'

BIBIIOGRA"TTY

rubrici rcalizatd de Florentina BOCIOC REPERE BIBLIOGRA-FICE

OF MOTHERITOOD WTTH ,.. ANA

DEspnE MATERNITATE CU ... ANA

rubrici realizatd de lolanda PRODAN DESPREAUTORT

STAUTOARE

NoTES oN

Cowrruturoas

P.e>netn

lrrruca

crisrina cAnrAnescu Luminifa CoNDEI- secretariat Laura GRuNeenc - redactor gef Roxana MABINEScU - coordonatoare de

numir, traduceri Cecilia PneOA - versiune electronici lOlanda PRODAN Mihaela RABU - coordonatoare de numdr, tehnoredactare si

0"1"r*;

Doru CszoeoR, Petru

grafici

Lucncl

Souetnn DE ANAuze tewuse AnA , Bd. Ferdinand 24, apt. 1 1, RO-70313 Bucuregti S 2 Telefon I tax : + 40.1.252.4959 AoBesn

e-mail: ana_ saf @kappa.ro web site: http://www. anasaf . ro

Propunere pentru numarul viitor : NverlstuNEA De Ceu nTBnNzmet

Reproducerea articolelor apdrute in publicalia Ana-Lize se face numai cu acordul redactiei. Articolele cuprinse in revisti reflectd opinia autorilor gi autoarelor gi se supun legislaliei privitoare la drepturile de autor.

fl:Hl:]IflffnlfiX$.'J Gabriela BO;ANG;U Stela LtE Aurelia MOCANU din expozilia "Mama 9i Copilul"

organizatd la Galeriile "Cdminul Artei", martie, 1999, 9i lucrdri ale Elenei srANclu' Universitatea de Arti'

Btlj,l?li,,i" Coperta I - fragment din lucrarea "Ma nourrice et moi" de Frida KAHLO

Contt gAt'tcAB:

MISR Romanian Bank Filiala Bucuregti, str. George Enescu 4 Cont nr. 25 110 63 3397 0 001

f{AU"7"

-P*o,ro

*o*un

TEmn,\

Mrtx RNrrxt

Roxana MARINESCU, Mihaela RABU Noi, Anele, am hotarAt si realizim un numir pe maternitate, incd din primdvara acestui an, cAnd un grup de artiste plastice au organizat la Galeriile "CdminulArtei", o expozi[ie intitulat6 "Mama 9icopilul". De altfel, c6teva din lucrdrile lor ilustreazd acest numdr al revistei. Cu grija de a scrie editorialul acestui numir, ne-am dus la DEX pentru a cduta definilia materniti(ii. Conform Dic(ionarului Explicativ al Limbii Romdne, apdrut in 1984, maternitatea este "Stare, calitate de mamd, instinct matern; sarcind (a mamei); spital care asigurd asisten{a medicald a femeii gravide in perioada sarcinii, a nagterii gia liuziei". Maternitatea e mult mai mult decAt aceastd definilie seaci de dicfionar. Este o stare individualS, fiziologici 9i psihicd, pe care femeile gi-o asumi, congtient sau nu. Este bucurie gi durere, implinire gi frustrare. Este o impunere culturali de gen a societilii in care triim gi in acelagi timp este o institu{ie sociali cu norme 9i ideologii de gen bine conturate. De maternitate este legat "instinctul matern", concept devenit cligeu pentru cei mai mulfidintre oameni, femei 9i birbati deopotrivS. Nu existd mame bune - mame rele, aga cum nu existd nici ta[i rdi- tati buni; existi pdrinti gi "norme" impuse de societate gi prejudecS{i. Maternitatea ca institu[ie evolueazi, diferind, de la o epocd la alta 9i de la o !ard la alta. Dacd femeia este cea care poartd sarcina gi alSpteazd, nu inseamni ci numaiea trebuie sd se ocupe de copil. Femeile doresc si fie identificate, a9a cum scria Simone de Beauvoir, prin personalititile lor proprii 9i nu doar prin faptul ci sunt gospodine, sotii, mame - roluri prescrise de societate. in acest numdr din AnALize am incercat sd surprindem cAteva aspecte ale materniti(ii de ieri 9i de azi, din RomAnia, dar nu numai. Maternitate inseamni, aga cum Cristina $tefan scrie in studiul ei, un mit gio realitate, Ea poate fi privitd ca o experien[i personald sau ca o institu{ie, dar oricum reprezinti un mod special de a privi lumea, ba chiar asumarea "perpetudrii speciei". Tot de maternitate line 9i problematica avortului analizatd de Anca Jugaru in articolul ei. Tema este avortul o "ultimi solufie" in loc de "unica solufie". Din punctul nostru de vedere, avortul nu reprezintd numai o reaclie la situa[ia economici actuald, ci poate fi 9io metodd de a planifica maternitatea, o metodd brutald, dar care se identifici cu decizia liberd a femeii, giin cel mai bun caz,a cuplurilor, de a determina numirul de copii pe care sd ii aibi. "Mama - surogat", "mama - purtitoare" sunt concepte noi pe care ni le introduce Ana Consuela Georgescu. Autoarea ne prezinti o altfel de maternitate, cea definitd de folosirea noilor tehnologii reproductive. Prin practici clinice, biologice gi de laborator s-a creat o noud concepfie despre familie gi o redefinire a materniti[ii 9i paternitdlii. Problemele sesizate de autoare sunt cele juridice, deoarece in RomAnia nu a apdrut inci o lege care si reglementeze aceastd practici. O analizd a dispariti(ilor gi contradic{iilor in domeniul planificirii familiale o face in articolul siu Doina Dimitriu in cadrul rubricii "Comentarii tematice". Articolul analizeazA, aparent "la rece", situatia

Trut

Crutl I tvcnvc

Tttttut

OFIWOTI{ERI{OO-D We, AnA members, decided to make a matemity issue of the Journal last spring when a group of artisls organized the exhibition with the title " Mother and Child" in "Cdminul Artei" Galleries in Bucharest. Actually, some of their work is to be found in this issue of the Journal.

We first studied the dictionary entry for'maternity', but decided that it was far more to this concept than that dry definition. lt is an individual, physiological and psychological state, that women assume for themselves, conscienciously or not. It is a cultural and gender imposition of the society we live in, and at the same time it is a social institution with clear-cut gender norms and ideologies. Connected to it is the 'maternal instinct', a clich6 for most people, men and women alike. There is no such thing as a good mother-a bad mother, as there is no such thing as a good father-a bad father; there are parents and 'norms' imposed by society and prejudices. Maternity as an institution has an evolutin from a country to another and from an epoch to another. lf women are the ones carrying the babies and feeding them, this does not mean that they are the only ones that have to take care of the babies. Women want to be identified, as Simone de Beauvoir wrote, by their own personalities, and not by the fact that they are housewives, wives, mothers - roles ascribed to them by society. ln this issue of AnALize we tried to address some of the aspects of maternity in Romania, past and present, and not only. We discussed about maternity as a myth and as a reality (Cristina Stefan), about abortion as the last solution (Anca Jugaru). Ana Consuela Georgescu wrote about some new concepts of reproduction, and Doina Dimitiu about

r*A1:,y

reproductive ights. lulia Hasdeu introduces a new column 'Fem i n ( i n ) o logy'.' Lived Motherhoods' present three personal experiences concerning maternity, and'(Un)usual Careers' introduces an interview on mother and child legislation in Romania. Stefania Mihailescu presents a fragment from the first magazine dealing with the issue. lulia Hasdeu discusses the question of mothers infected with the HIV virus in a film review of "All about my Mothef'by Pedro Almodovar. We are aware we did not address many aspects of maternity, such as late maternity, private partnership in Romania, the history of the institution of maternity, the problems of gay couples wanting children, the situations of women who cannot have children for health reasons, social disapproval for women who can but don't want to have children, the attitude of the Church towards maternity, different attitudes towards maternity in the urban and rural areas, growing men's awareness towards fatherhood and many others. Maybe in a following issue...

Gabriela BOIANGIU

mamelor din punct de vedere legal 9i vorbegte despre eficien{a politicilor gi programelor din domeniul sdnitdfii reproducerii. ln incheiere, autoarea prezintd cAteva din perspectivele de viitor din acest domeniu, care ar trebui sd lind seama de experienle acumulate gi de obiectivele intregii problematici. incepAnd cu acest numdr, lulia Hagdeu lanseazd rubrica "Femin(in)ologie". Deoarece tematica acestui numdr al revistei este "Maternitatea", articolul prezintd un punct de vedere asupra matriarhatului: mituri gi lupte feminine, a$a cum le vede Maria Rosaria Spano, o t6ndrd doctorandd in antropologie la U niversitatea din Lausan ne. De data aceasta, am re-numit rubrica "lstorii trdite" "Maternitdti trdite" gi prezentem trei experien(e personale diferite. Cristiana Faur ne spune de ce nu este (incd) mama, Gertraud Ladner povestegte via[a ei ca femeie-mamd in Austria, iar Alina Oancea ne impdrtdgegte din observaliile ei de "mamd"-educatoare a zeci de copii, care trdiegte o maternitate de imprumut. La rubrica "Cariere (ne)obignuite" Loredana Stanciu giViorica Costiniu, judecdtoare la Curtea de Apel Bucuregti discutS despre legislatia romAneasci in domeniul mamei 9i copilului care "se zbate" intre obiectivitdti 9i mentalitd{i sociale. De ce in 99% din cazuri copiii revin la divo( mamelor, de exemplu ? $tefania Mihiilescu ne prezintd in rubrica sa "Pro-Femina. Documente istorice", un emo{ionant fragment publicat in revista saptdmAnali "Mama gi copilul" apdrutd in Bucuregti, pe 4 iulie 1865. Revista (redactatd aproape in intregime de Maria Rosetti), se afld printre primele publicalii care gi-au propus sd contribuie la modernizarea sistemului educational gi de instructie. Problema viitoarelor mame sero-pozitive este ridicatd de lulia Hagdeu in comentariul fdcut pe marginea filmului "Totul despre mama mea" realizat de Pedro Almodovar. Degi cronica este scurtd, ea prezintd o temi extrem de importantd: se poate oare refuza dreptul uneifemei care are o boald terminali si nasci un copil, dacd ea igi doregte acest lucru? Considerdm ci am rimas "descoperite" [n discutarea multor alte aspecte ale maternitSfii, cum ar fi maternitatea tirzie, parteneriatul privat in Rom6nia, istoria maternitd(ii ca institufie, problemele cuplurilor homosexuale care igi doresc copii, cazul femeilor care nu pot avea copii din motive de sdndtate, dezaprobarea socialS fatd de femeile care nu vor sd aibd copii degi sunt "echipate" cu tot ce le trebuie, atitudinea bisericii fafd de maternitate, atitudini diferite fa(d de maternitate in spaliul urban gi cel rural, socializarea bdrbalilor pentru rolulde tatd gi multe altele. Poate intr-un viitor numdr... :

f@,Uy

uru-Marru.

ImstrturnM-rrrnNrTATrr ixrnt Mrr

Rmr,nnrE

Gristina STEFAN

Trut Gmts- tworHERs IN,fTr T UTr o N o F lWA TE R N r :ry B E TWEEN /W

yTI{ AND R EAII 7Y

Esfe o iluzie incd gi mai amdgitoare visul de a atinge, printr-un copil, o plenitudine, o cdldurd, o valoare pe care femeia nu a gtiut sd le creeze ea insdgr,' copilul nu aduce bucurie decdt aceleia care este in sfare sd doreascd dezinteresat binele altuia, aceleia care cautd fdrd incetare o depdgire a propriei sale existenle.

9,n rc /o $,tz*",/on >, N /"4r2" at* Anul acesta, de sdrbdtori, am vrut sd-mi exprim un protest feminist fa{d de Mo9 Crdciun. Dupd ce le-a dat cadourile copiilor m-a strigat 9i pe mine spundndu-mi mama lui Horia.l-am reprogat cd m-a redus func(ional gi m-a definit relational, iar eu aveam pretentii mari la autonomie. Mi-am dat seama cu acest prilej c5 gi pentru copiii cu care se joaca nu am un nume al meu, sunt Iot mama /ui... 9i chiar eu md prezint de multe ori: la medic sau la grddinitd ca fiind mama lui... O lume intreagd pare de acord lesdnd parcd in taind un complot subtil. Totugi aceastd definire relafionald gi preponderent funclionalS nu este una care sdrdcegte de sens persoana-mamd, ci, maidegrabd imbogdtegte, sporegte atributele acesteia. Maternitatea - ca stare complexd bio-psiho-sociali poate fi gAndita 9i ca o punere intr-o situatie aparte prin care valoarea umand sd fie din ce in ce mai clar congtientizatd. Maternitatea este gi o gcoald a vie{ii, care te invatS sd rela{ionezi, sd reduci spatiul psihologic Ai mai cu seamd sd-(i valorizezi punctele tari ale personalitdlii. Maternitatea poate fi privitS, pe de-o parte, ca o experien!5 personala, iar pe de alta, ca institu{ie, in sensul sociologic al termenului, desemnAnd regulile de influentare gi control social al comportamentelor individuale, modelele specifice gi stabile de organizare gi desfSgurare a interactiunilor dintre indivizi gi grupurile sociale orientate spre satisfacerea nevoilor de bazd . Durkheimian vorbind - maternitatea apare ca un mod specific de a ac{iona gi a te raporta la Iume (vdzutd cu ochii de mamd), ca fapt social - care se manifestd coercitiv asupra persoanei in cauzd, determ nAnd as u marea u no r comportamente adecvate. Spre situa{ia de a fi gravidd 9i de a da nagtere unui copil multe femei pdgesc pe nepregdtite, dintr-o datd, ca urmare a unei int6mpldri fiziologice. Se poate spune despre mamd gicopil cd se nasc amdndoi deodatd, in sensul cd este suflcient actul in sine al nagterii pentru ca o femeie sd devind mamd ? O femeie care a purtat in p6ntece fdtul, i-a dat nagtere, dar apoi a abandonat noul ndscut este cu adevdrat mamd ? DepSgegte cumva statutul de mamd biologicd ? lpoteza de la care plecdm este aceea cd statusul de mamd se dobdndegte cumva de la sine, doar prin faptul de a aduce pe lume un copil, dar rolul complex de mamd se constituie treptat gi este in mare mdsurd rod alinvdtdrii sociale. i

This arlicte presents the institution of maternity between myth and reality. Maternity, according to Cristina Stefan, can be seen on the one hand as a personal experience and on the other hand as an institution in the sociological sense of the term. Maternity appears as a specific way of acting and looking at the world (seen with a mother's eyes), as a social datum - which acts as a punishment for the person in discussion, determining an adequate behaviour. Women are either womenw ithout-ch i I d ren o r wo m en m othe rs depending on whether they have -

children or not. The hypothesis is that all links with the world have changed when women became mothers. The study examines some aspects dealing with the use of space conditioned by general cultural elements, and also by internal rules of the organization of the Mother-Child Centre, with the distinction p rivate/pu b I ic sp ace.Th e wo rld s e e n with a mother's eyes is a space rather public than individual, which can be used by those who take maternal values into account. Social actions are made within the framework of maternity values if this is useful, functional for itself, and not in the opposite case. The lack of maternal ethics from the public sphere is an explanation for social unjustice, wars and even ecological disastres. The viftues of contemporary state as a minimal state, the author argues, is justified in order to defend individual rights and to guarantee the social space in which people can use those rights.

fffi'U"j"

Elena STANCIU

O interesantd paraleld se poate urmdriintre atributele maternitdliigiale genului. AtAt maternitatea cAt gi genul sunt determinate cultural gitributare contextului socio-istoric dat. Tradi[ionalerau considerate ca fiind datorate preponderent biologicului. Sunt date prin apartenenta la un sex 9i dob6ndite prin socializarea intr-o culturd. Sunt naturale (in accepfiunea de drept natural, inalienabil) - nu pot fi excluse din viala femeilor, degi se pot manifesta gradual gi foarte divers. Maternitatea este subordonati genului ca parte importantd care definitiveazd intregul. Existd femei care nu sunt mame. lntrebarea este dacd existi mame fdrd a fi femei, ci doar femele ? AtAt maternitatea cit 9i genul sunt abordabile ca status, sumd de drepturi care decurg din aceasta, dar gi ca set de obliga{ii rezultate din cerinfele de rol.

Din punct de vedere calitativ variazl direct propo(ional: cu cAt cineva este sub raportul genului o autenticd femeie, cu atAt i se recunosc mai ugor si valenlele de bunS mamd. Prelu6nd distinclia fdcutd de Adrienne Rich intre maternitate ca institu{ie 9i maternitate ca practici, remarcim impreuni cu ea ci institutia maternitdtii este profund marcatd de structura patriarhalS a familiei2. ln acest context o intrebare fireascd privegte legitura maternitdlii cu alte institufii, de pild5 cu familia, fa{5 de care, tradi[ional, se poate aprecia cd se afld in raport de subordonare. in societatea contemporand, insd dat fiind schimbirile profunde care au pus in evidenla coexistenla formelor alternative de familie, gi chiar au incetS[enit familia de forma pirinte unic - copil, maternitatea nu mai este legatd nemrjlocit de existen(a unui cadru familial reglementat juridic. Pe scurt, cdsdtoria duce la copii, bdtrdne{e gi moafte. Cdsdtoria este in{eleasS ca o moafte simbolicd, diferitele pierderi impuse (precum virginitatea gitinerefea) fiind depldnse cu voce tare pe durata nunlii. CA:*l,

t(;gt^t,*, fJu-lz- .*qnl",,(;

in func(ie de faptul de a avea sau nu copii - femeile se deosebesc in: femeifdrd-copii gi femei-mame. La rdndul lor, acestea din urmd, pot fi: femei-soliimame gifemei-mame ( in cazul in care au divo(at ; au rdmas vdduve) gi fete-mame (cele care nu s-au cdsdtorit). Fetele-mame formeazi impreund cu copilul sau copiii lor un gen aparte de familie monoparentald: o famille in care mama este celibatard (statut dat de absen{a cdsdtoriei), dar in care ea are atribu(ii extinse, indeplinind roluri parentale complexe gi sus(in6nd printr-un efort sporit economic Ai emotional copilul aflat in ingrijire. Relafia mami-copil in acest caz este una cu atAt mai problematici cu cAt nu existi in sprijinul mamei nici un ajutor: din partea familiei de origine, a prietenilor, vecinilor sau colegilor. Astfel de situa[ii devin de un dramatism extrem atuncicAnd mama nu are nici mijloace de subzistenld, neav6nd un venit din care si se intre{ind gi, mai mult, nici mdcar un adipost. Putem aprecia aceastd stare ca o gravd problemi sociald care pune sub semnulintrebirii gansele de via[i ale noilor nisculi. Conceptul cu valen[e individuale al maternitd(iiincepe, pentru a depdgi cazurile limitS, sd se dilate imbrdcind forma maternitd(ii sociale. lnstitu(ii guvernamentale gi organizalii non-guvernamentale se implicd ludnd sub ocrotire mama gi copilul aflat in dificultate, urmdrind integrarea sociald 9i dobAndirea de citre acegtia a unui mod de viatd considerat normal.

NAq, Din perspectiva intereselor de formare ale Asistentului Social am cunoscut o astfel de organizatie non-guvernamentalS care, in cadrul unui program de prevenlie a abandonului sau a institulionalizdrii copilului a organizat un Centru Mamd-Copil. Organizalia are sub ocrotire, pentru o perioadi datd de timp (in mod obignuit gase luni) zece persoane aflate in dificultate. Mai precis este vorba despre femei care au dat nagtere unui copil, dar nu au adipost gi nici mijloace de subzistentd. Familia de origine nu le accepti ca fete - mame (necisdtorite, dar av6nd copil); tatil copilului nu recunoagte copilul sau tatdl este necunoscut. Dat fiind imprejurdrile nagterii gi-au pierdut locul de muncd ori nu au muncit niciodatd. Beneficiarele actuale au vArste cuprinse intre 18 gi 23 de ani. Doui dintre ele sunt studente, o persoand a absolvit cursuri post liceale, trei sunt absolvente de douisprezece gi patru de zece respectiv opt clase. Mediul de provenienti este preponderent urban: opt persoane, fald de numai doud din mediul rural. Cele mai multe au ajuns in Centrul mamd-copil direct din maternitate. Doui mame au venit cu copiii in brale la poarta institu(iei; sunt considerate ca provenind direct din stradd. O persoand a locuit o vreme pe la prieteni, dar au apdrut nein[elegeri in legdturd cu darea spre adop{ie a copilului gi relaliile s-au deteriorat. Un copil este plasat in adop{ie, dar are probleme grave de dezvoltare psiho-motorie. Mama care linea legdtura cu copilul hotdrSgte, la sfatul medicului 9i al asistentului social, pentru recuperarea copilului, sd-l ingrijeasci gi rdm6ne in institutie. lpoteza avansati aicieste aceea cd toate raporturile cu lumea s-au schimbat din moment ce femeia a devenit mam5. Un aspect deosebit l-a constituit Tncercarea de a surprinde cAteva elemente

de proxemica. Aceasta, cu atdt mai mult cu cAt folosirea spaliului este conditionatd nu numaide elementele generalculturale, ci gi de reguli interne ale organizdrii Centrul mamd-copilului. Distincfia dintre spatiul privat gi cel comun este trasatd asemdndtor cu modul in care se regdsegte in internate sau in spitale (presupunAnd condilii mult mai civilizate de locuit). Fiecare cuplu mami-copil dispune de o cameri proprie, apoi existd spa[ii comune : camera de joacd a copiilor, sufrageria (camera de primire a oaspetilor), bucdtdria, holurile, grupurile sanitare si

spdlitoria. Fa[d de folosirea spa(iului individual, ca gi fa!5 de cel comun, existi reguli precise 9i o distribuire riguroasi a sarcinilor de realizare 9i men{inere a curd(eniei. in ocuparea spa[iului se poate surprinde o ierarhie de putere, dar nu dupd ideea binecunoscutd, cu c6t cineva este mai puternic dispune de^un spaliu mai mare, ci dupd o vorbd romdneascd: dacd aicafte, aiparte...ln acest sens studentele beneficiazd de o aten{ie speciald care sd le faciliteze continuarea studiilor. Pe l6ngd faptul cd beneficiazi de simpatia tuturor, se bucurd 9i de ajutor efectiv in ingrijirea copilului astfel inc6t sd poati urma cursurile gi susline examenele in condilii bune. Se poate observa, in acest sens, un anume privilegiu in folosirea spatiului acordAndu-se un mai mare interualde singurdtafe propriu pentru studiu. Toatd problematica pe care o infruntd mamele-fete de aici poate fi gAnditd, la limiti, ca o chestiune de spaliu vital. Asupra lor s-a abdtut anatema alungdrii din spaliul pdrintesc Ai dificultatea gdsirii unui adipost pentru sine gi mai ales pentru noul ndscut. De aceea ocuparea spaliului care le-a fost desemnat de cdtre organizatia non-guvernamentald, inseamnS, in primul rdnd, o premisi a redob6ndirii respectului fafd de sine.

Totul despre mama mea Cu tuga picturali

caracteristicd reg izoru lu spaniol Pedro Almodovar, acest ultim film al sdu (aprilie '99) este un elcigiu adus i

"mamelor, tuturor celor care

femei sau bdrbafi- ar vrea fie mame, mamei sale".

Esteban, un adolescent care voia si gtie totul despre mama sa, necunoscdndu-gi tatdl, moare intr-un accident de magind chiar in ziua aniversdrii celor'1 8 ani (embtematica matu ritate in codurile europene). Disperati, mama sa, Manuela, asistenti medicald intr-un seryiciu care se ocupd de transplantul de organe,

accepti transplantarea inimii propriului fiu. lSi abandoneazd serviciul 9i pleaci disperati si ceard un sprijin cit de mic, tatdlui aflat la Barcelona. Astfel, afldm cd tatdl, Lola, este transsexual gi toxicoman, motiv pentru care Manuela ilgi pdrisise. Lola nu e la Barcelona, a f ugit cu banii prietenului sdu, tot transsexual, Agrado. insd, Manuela se hotdrdgte sd rdmAnd si locuiascd cu Agrado numai ca sd nu se mai gindeasci cd inima fiului bate in corpul altei persoane, vr6nd astfel sd schimbe nefericirea supravie{uirii acestui accident pe o existen!5 alternativ-oniricd. O cunoagte pe Silvia, o tAndrd de 20 de ani cilugdrifd, idealisti, contestind mediul aristocrat din care provine,

NA,t;"j"

dar gi lumea in care triiegte gi pe ea insigi- Silvia e insdrcinati tot cu Lola gi afli cd este seropozitivi. La descoperirea destinului lor similar, Manuela spune retoric: "e incredibil cAte poate face o femeie, numai ca sd nu rdmind singur5". intre timp, Manuela reugegte si se angajeze asistenta Humei, o actrild celebrd de teatru, care nu este alta decAt idolul lui Esteban, ce murise tocmaic6nd incerca sd-i ia un autograf. Manuela vrea sd inteleagd ce-l fascina pe fiul ei. Se pare cd fo(a qi feminitatea acesteia se hrdnesc din orientarea ei sexuald: Huma este lesbiani. Prietena ei, care ?i e 9i partenerd de teatru, o va pdrdsi maitArziu ca sd se intoarcd in oragul de provincie de unde venise gi sd se cisitoreascd acolo. Filmul continud ca un joc de puzzle. "Un tramvai numit dorintd" de Tennesse Williams este un felde textpretext. Tot o poveste cu gi despre femei, este gi piesa de referintd a Humei, in care tindrd fiind, actritd amatoare, Manuela l-a cunoscut pe tatil lui Esteban. lar jocul, jocul din teatru, jocul din viatd in rol de amantd, de mamd, de obiect sexual este leit-motivul filmului. TrecAnd brutal de la registrultragicului la cel al comicului, apoi al grotescului sau al melodramaticului, ca apoi sd debordeze, din nou, de tragism, povestea evolueazd c5tre un final neagteptat de pozitiv. Dupd nagterea copilului gi el infectat cu HlV, Silvia moare. Lola apuc5 sd-gi cunoascd bdiatul, botezat gi el Esteban, fatd de care are, evident, sentimente materne. Apoi va

murigiel.

Una din ipotezele de lucru au fost urmdtoarele: nici o mamd nu-gi abandoneazi copilul sau nu-l dd in adoplie decdt dacd ea insSgi se afld intro situa(ie criticd. Mama aflatd in primele siptimAni dupd nagtere este dependentd de ajutorul celor din jur. Nu poate desfdgura o activitate din care sd-gi cAgtige cele necesare traiului gi nu poate satisface nici mdcar toate serviciile de care are nevoie ea gi noul ndscut. Deci dacd nu este ajutatd nu poate ajuta. Asistenta socialS acordatd mamelor noilor-ndscuti este foarte importantd. Aceasta este un sprijin complex care implicd nu numai elemente de subzistenld 9i servicii aferente, ci gi suport emo(ional gi asistentd medicald.

in acest sens, politicile sociale pronataliste ar trebui sd mute accentul de pe grija de a asigura aloca(ie copilului pe grija fafd de mamd, pe crearea gi stimularea contextelor relationale de sprijin. Premisele dupd care odatd depdgit momentul de crizd, de dificultate (care cuprinde de obicei ultima perioadd de sarcind gi primele luni de viald ale noului-ndscut), mama s-a deprins cu rolul ei specific Ai cursul firesc al vietii igi urmeazd firul pot fiincd o datd confirmate prin faptul ci pentru persoanele ocrotite in Centrul mamd-copil este posibild revalorizarea pozitivd a relatiilor interumane. Programul urmdregte integrarea in familia de origine, chiar dacd nu neapdrat in trunchiul debazd, ci pe grade de rudenie secundare - a mamei gi a copilului. O altd solu{ie probatd practic este plecarea din Centru prin cdsdtorie, deciformarea uneifamilii proprii. intre obiectivele urmdrite cu rezultate apreciabile sunt: invdtarea rolului de mamd gi dob6ndirea increderii in fo(ele proprii, continuarea studiilor gi gdsirea unui loc de munc5, ceea ce conferd ganse reale la autonomie. De altfel doud din mame lucreazd incd din perioada in care locuiesc in Centru mami-copil, iar alte doud sunt in cdutarea unui loc de muncd prezentAndu-se la cAteva interviuri. RamAnerea unei persoane fdrd addpost chiar atunci cAnd se pregdtegte sd aducd pe lume o noud fiin{d trddeazd grave probleme in familia de origine. Chiar se poate spune cd dificultdtile prin care trec fetele-mame sunt efectele disfunctionalitd(ilor anterioare. Un caz social este cu o mare probabilitate rezultat dintr-o situatie sociald dificila premergdtoare. Uneori problemele se consideri cd au apdrut atunci cAnd devin vizibile. Totugi, atunci c6nd deja au devenit de notorietate publicd, problemele au atins deja un grad ridicat de gravitate. La intrebarea: ce fel de persoand ar trebui sd fiu? - rdspunsurile au remareat o idee comund: una puternicd, pentru cd numai astfelimi voi putea pufta singurd de grijd mie gi copilului meu. Aceasti imputernicire viza in primul rdnd o manieri mai detagatd de a intelege relatiile cu ceilal(i, suficientd tdrie de caracter pentru a suporta incercdrile (a se refine faptul cd persoanele in cauzd au cunoscut toate formele de violen{i simbolicd, verbald gi fizicd) gi abia apoi continuarea studiilor gi gdsirea unui loc de muncd prin care sa se asigure independenla economicS.

Experien[a eticii grijii- trditi prin propria copildrie - (la care orice fiin{d omeneascd are acces, dupi cum remarca Nel Noddings') este diferitd pentru persoanele crescute in familii fa[i de cele din institulii: centre de plasament gi adoplie. Pentru acegtia din urmd, oricAt de umani ar fi fost institutia sub protectia cdreia au trdit (degi aspectul e greu de sus{inut inainte de 1989) experienta Ia care au avut acces a fost una, mai degrabS, de tipul eticii drepturilor(orice incdlcare a regulilor era sever pedepsitd, iar regula de viald se inscria sub expresia: dreptatea este datd de forta celui mai tare). Dacd mama este impreund cu copilul ei, atunci ea mediazd relatia acestuia cu lumea gi suporfd incadrarea sub normd. Astfel, mama se afld intr-o dubld modalitate de rapoftare: pe de o parte prin intermediul normelor,

NAt;4"

in sfera eticii drepturilor, fatd de institu{ia sub ocrotirea cdreia se afld gi care o invatd sd-9i merite drepturile, iar pe de altd parte in perimetrul,unei etici a grijii fatd de propriul copil. Se poate pune intrebarea, in ce mdsurd grija purtatd de o institu(ie de asistentd sociald fatd de cei afla{iin dificultate este una de tipul grijii materne, adici unilaterale gi gratuite? Este calificabild ca fiind maternd in mdsura in care se ordoneaz6 dupi valori cum ar fi: sensibilitatea la context, blAndete, protec{ie, grrjd, respectul pentru rela(ii, dar nu unilaterald, intr-un sens care sd priveascd beneficiarul ca pasiv gt neajutorat, ci dimpotrivi, prin evidentierea calitdtilor sale ca puncte de sprijin pentru o imputernicire care s5-l confere autonomie gi independenli. Asistenla sociald dezvoltd o "specie de activitdti care includ tot ceea ce noi facem ca sa mentinem, continudm 9i refacem "lumea" noastrS, astfel incdt sd putem trdi cat mai bine cu putintd" - adicd exact ceea ce Berenica Fisher

intelegea prin grijda

Persoanele aflate in centrul mamd-copil cunosc toate etapele ce decurg din intelesul dat grijii: atAt ca agent purtdtor de grijd cdt 9i subiect cdruia I se poartd de grijd. Astfel gtiu ce inseamnd'..a-lipdsa de (caring about), a-gi asuma pozilia altuia; .sd aigrijd de (taking care of), adicd sd-fi asumi responsabilita,tipentru nevoile pe care le-aiidentificaf;.sd prestezi activitatea de ingrijire (care giving) gi implicd o satisfacere propriu-zisd a nevoilor cu care te afliin contact;.sd beneficiezide grijd (care receiving) inseamnd sd li se rdspundd ta felin att contexf . Persoanele chestionate in Centrul mamd-copil asupra conditiei lor ardtau cd a fi mamd este cel mai de seamd fapt al vietii unei femei, pe care gi I-au asumat cumva intr-o manierd eroicd. Mdrturiseau chiar cd viata pare a fi demarcatd clar intr-o etapd de autonomie gi libertate confuzd (degi poti face orice vrei, nu gtiice sa faci) 9i perioada total diferitd, c6nd devenind mame, au congtientizat povara existentei relalionale gi greutatea purtdrii continue de grijd. Aceste considerente nu se inscriu sub ceea ce Sara Ruddick numea gandire maternd ("agentului practicii materne care ac[ioneazd ca rdspuns la nevoile copiilor ii este necesard o schemd conceptuald - un vocabular gi o logicd a legdturilor - prin intermediulcdrora si-gi poati organiza faptele gi valorile propriei practici... in acestcadru existi o unitate intre reflectie, judecatd 9i emotie. Eu numesc aceasti unitate "gAndire maternd"6), ci mai degrabd sub sintagma lumea vdzutd cu ochide mami, in sensul in care insuqi statutul existential este restructurat profund printr-o raportare condi{ionati de rela[ia primordialS: aceea cu copilul. Lumea vdzutd cu ochi de mamd este un spa(iu mai degrabd comun decAt unul individual, poate fi frecventat de toli cei care {in cont in practica lor de valorile materne. Nu au acces la el indivizii care nu numai ci nu au copii, dar nici nu poartd grija nimdnui. in acest sens, semnificativ nu este atAt faptul de a nu avea copii, ci dezvoltarea comportamentelor adecvate de ocrotire (de care sd beneficieze bdtrdni, bolnavi persoane in dificultate sau, pur gi simplu, in sprijinul nevoilor curente ale celor apropiali). Practica asistentei sociale este din acest punct de ved6re inscrisd in contextul lumiivdzute cu ochide mamd. Cu doud dintre fele-mame din Centrul mami-copil am discutat despre procesele de paternitate pe care le intentaser5 fogtilor lor iubiti, bdrbatilor cdrora elele datoraufaptul de a deveni mame. iintrebarea mea se referea la necesitatea unui astfel de demers. Mi s-a rispuns cd nu atat suma de bani care urma sd fie primitd ca alocatie pentru intre(inerea copiluluieste motivul (aceasta fiind oricum nesemnificativd in raport cu nevoile de cregtere a copilului) cAt mai ales a da curs a ceea ce au numit "dreptul copilului la

Manuela se impacd cu Huma pe care o invinuia de moaftea fiului ei. Are loc un fel de adopfie post-mortem al lui Esteban de cdtre Huma.

Copilul merge pe calea unei insdndtogiri miraculoase, iar Agrado nu se mai prostitueazS. ldentitS[ile sunt metisate, destinele sunt incrucigate, dar in final, toate personajele feminine din film gesesc un echilibru.

lntr-o lume aparent burlesci, ?n care realitatea se vede ca un caleidoscop in culori, in care tabuurile s-au dat deoparte in fala alegerilor libere, in care problemele de etici, altddatd majore, (familiile monoparentale, homosexualitatea, transferul de organe, prostitutia, SIDA) defileazd ca fapte diverse, intr-o lume unde reperele sunt de negdsit ( "pe ce lume traiegti?!" o intreabd zgAllAind-o Manuela pe Silvia cAnd afld cd e seropozitivd; "nu gtiu", rdspunde sincer gi dureros, Silvia) rdmAne o singuri piesd de teatru in care toati lumea vrea sd joace: maternitatea. Viziunea lui Almodovar este una incdpd(anat optim istd gi foarte mediteraneeand.

Extrem de bine g6ndit qi realizal, remarcabil j ucat,

filmul este un festival al feminitdtii pe care, din pdcate, credem, ecranele noastre nu-l vor adopta prea curdnd.

lulia HA$DEU

nume".

)

AAt;"j"

Elena STANCIU ,,, . trg:.:,

' *s j ;IF;'

imi pare de nein[eles cum o mamd intenlioneazd ca fiul ei sd nu-i poarte numele, ci pe cel al unui om care nu doregte acest lucru gi pentru care impunerea fo(atd a recunoagterii copilului reprezintd un debut de rdu augur al rela(iei pdrinte-copil. Depigind coordonatele vechitestamentare ale numirii de citre Adam (Facerea, Cap. ll) poate ar fi potrivit sd restabilim o imagine asupra maternitilii, care sd cAgtige in autonomie

- invocind in acest sens

figura Fecioarei Maria (despre care Anca Manolal:he spunea ci se afld cel mli departe de cisnicie din tot neamul omenesc';. in situalia in care in societatea contemporand tendin[a este mai degrabd cdtre a9a numita cdsdtorie deschisd8 (un model de convie{uire aflat intre concubinaj gifamilia nucleard ale cirui scopuri sunt implinirea gi satisfac{ia personald) procesele de paternitate nu sunt decAt un ultim tribut plStit tradi{iei patriarhale. Degi se doresc un gest de legitimare a mamei gi a copilului nu fac decAt sd accentueze dependenla, fie ea gi simbolicd, de autoritatea masculind. Se confirmi inci o datd leza legiturii psihice a victimei fati de agresor. De data aceasta se desfdgoard un adevdratrdzboi civilcu tabere ostile in care intri: pdrinli, vecini, prieteni, colegi, asistenli sociali, medici, avoca{i - o confruntare cu invingi giinvingdtori. Dar statutul de invinsinvingdtor este foarte greu de stabilit fiindci traumele sufletegti ii marcheazd pe toti. Poate doar privind concordanla rezultatului cu intentiile ini{iale, dar aceasta este pulin relevanti in contextul general negativ. lnteresant este ci fetele-mame nu pot, din punct de vedere a legitimdrii simbolice si fie apropiate lmaculatei Maria, aldturarea nefiind fo(atd pornind de la ideea ci o mamd perfecti e o mami virginS, degi li se refuzd sexualitatea ca sursi suplimentard de pdngdrire gi chiar ele tind spre abstinenld ca solulie de purificare care sd le facd mai apte pentru rolul de mamd. Fetele-mame se aflS intr-un conflict simbolic, undeva Ia mijlocul distantei intre cele doui posibilitdti fundamentale ale naturii feminine: arhetipul afrodic, av6nd ca suport mitologic imaginea Afroditel, zei{a frumusefii 9i cel demetric, cu trimitere la zeita fertiliti(ii, zeifa maternd a pdm6ntului, Demeters, Totul se complicd insd foarte tare dacd asocierile merg pe linia: Afrodita - stil de viafd dionisiac Ai corespunzdtor prostituata, ca ipostazd feminini giin mod complementar Demetra - stil de via{d apolinic Ai ca model existen(ial - mama. intr-o manierS esentialistd au fost deosebite: tipul matern care este tributar imperativelor naturale gi se supune cerin(elor speciei, iar de aici implinrea de sine este doar funclionali gi tipul iubitd care se apropie de autenticitatea feminind prin detagarea fald de biologic ai transcendenfd. Revenind la accep{iunile ini{iale date termenului reludm ideea dupd care maternd ar semnifica mai degrabd un atribut propriu pentru orice persoand care igiingrijegte in manieri materni copiii. Se poate constitui un nou model al unei personalititi care-gi cauti implinirea chiar dacd aceasta implicd gi grija de tip matern. Privind structura actiunii sociale prin grila de inlelegere a func[ionalismului lui T. Parsons putem observa cd procesulde condilionare reciprocd a celor patru elemente constitutive: individul, sistemul ambiental, setul de simboluri gicadrul de modelare culturalilo este marcat, in problema maternitd,tiide valorile specifice de gen. Astfel valori cum ar fi : ocrotirea, umilinfa, optimismulll (Sara Ruddick explica ocrotirea ca act primordial al supravieluirii gi evoluliei; umilinla ca evitare a tendinlei domindrii; optimismul - prin care se urmiregte statuarea stirii de bine, opus obsesiei egecului, depdgirea modeluluiinvins-invingitor, erou-invins) grija, relalia, empatiei marcheazd cultural acliunea, fie cd este vorba de maternitate ca practicd gi experien(i personali, fie ci este vorba de maternrtate socrald. Pentru ultimul caz se poate aprecia cd insdgifunc(ionarea sistemului social este

AtA,tq

condi{ionati de promovarea valorilor invocate gi astfelintregul angrenaj al asistentei sociale poartd amprenta culturald a maternitilii. Nevoile unei persoane aflate intr-o situalie critici (fdrd adipost gi mijloace de subzistenfi) pot fi trecute de la iniltimea sistemului social global cu vederea ca fiind pu{in semnificative, dar atunci cAnd persoanain cauzd se situeazd pe o pozilie interesantd functionalaceasta este evaluatd de cdtre sistemul social prin una sau alta din institu{iile sale. De pildd o femeie fird adipost ajunge o femeie care nu poate (din diverse cauze: bdtrinefe, boald, graviditate) presta servicii de un tip sau altul, deci nu-9i indeplinegte rolul astfel incit celula sociali sd func{ioneze gi atunci orice element inutil sau chiar disfunclional este eliminat (a se vedea cum fata necisdtoritd gravidd afecteazd imaginea familieide origine, motiv pentru care aceasta o indepdrteazd) ea poate fi o vreme uitatd, dar devine din nou vizibild, deziablldt din punct de vedere social atunci cSnd aduce pe lume un copil, ba mai mult, ii poartd acesteia grija prin care ii sunt satisfdcute nevoile pentru a se dezvolta ca cetdtean de nddejde. Ac(iunea sociali se desfigoard in cadru valorilor eticilor materne daci ii este util, functionalgi abandoneazd acest cadru in caz contrar. Absenfa eticii materne din sfera publici este o explica[ie pentru nedreptatea sociald, rdzboaie gi chiar dezastre ecologice. '' Virtu{ile statului contemporan ca sfat minimal3 ar fi probate pentru acele amestecuriin via{a individului care sunt justificate in sensul apiririi drepturilor individuale 9i garantdrii inviolabilitSlii acelui spa{iu socialin care indivizii pot sd se bucure de exercitarea autenticd a acestor drepturi. Justificarea inseamni insd atitudine pozitivd rela{iona15. Din aceasti perspectivi experienla personald gi practica institu{ionald a maternitdfii meritd o sporitd aten{ie - nu atdt ca studiu al modelului pirinte copil, cAt pe linia raporturilor pdrinte - lume. Bibliogratie:. Simone de Beauvoir, Al doilea sex, Ed. Univers, 1998. Cap. "Mama", p.269. Aurora Liiceanu , Valurile, smintelile, pdcatele. Pshiologiile romdnilor de azi, Ed. Nemira, 1998, Cap "Necazurile 9i compromisul adul[ilor Mamele: copiii nogtri 9i copiii altora", p.72. 1. Adrienne Rich, Of woman Bom. Motherhood as Expeience and lnstitiuon, Norton, New YorK, 1976 2. Gail Kligman, Nunta morlulur, Polirom, 1998, p.60. 3. Nel Noddings, Caring: A feminine Approach to Ethics and Moral Education, Berkeley, California, University of California Press, 1984, p.8

4. Mihaela Miroiu, Convenio, Despre naturd, femei gi morald, Ed. Alternative, 1996, p.1 10. 5. lbid., cap."Etici materne" 6. Sara Ruddick, "Maternal Thinking", in Mothering: Essays in Feminist Theory, New York, 1984, p.56. 7. Anca Manolache, Problematica feminind in Biserica lui Histos, Ed. Mitropoliei Banatului, 1994, p.35. 8. lolanda Mitrofan, Cristian CiupercS, lncursiune in psihosociologia 9i psrhosexologia familiei, Ed. Mihaela, 1998, p.72. 9. Julius Evola, Metafizica sexului, Humanitas, 1994, p.243. 10. Sara Ruddick, Ethics: A Feminist Reader, ed. E.Frazer, J.Hornsby, S.Lovibond, Blackwell, 1992, p.447. 11. Talcot Parsons, The Social System, New-York, The Free Press, 1951, p.27. 12. Sara Ruddick, Ethics: A Feminist Reader, ed. E.Frazer, J.Hornsby, S.Lovibond, Blackwell, 1992, p.447. 13. Mihaela Miroiu, Convenio, Despre naturd, femei gi morald, Ed. Alternative, 1996, Cap. "Etici materne" Robert Noizik, Anarhie, Statgi Utopie, Humanitas,1997, p.153. Bety Friedn, The Feminine Mystique, W.W. Norton , New York, Cap: "The Functional Freeze, the Feminine Protest and Margaret Mead". lolanda Mitrofan, Cristian Ciupercd, Pshihologia relaliilorintre sexe, Ed. Alternative, 1997. Laura Grunberg, Mihaela Miroiu, Gen gisocietate, Ed Alternative, 1997. Midilina Nicolaescu, coordonator, Cine suntem noi? Despre identitatea femeilor din Romdnia modernd, Ed. Anima, 1996. Carol Gilligan, ln a Different Voice, Psychological Theory and Women's Development, Harvard University Press, 1982, Ann Oakley, Subject Women, Pantheon Books, New York, 1 981 . Raportul Dezvoltdrii umane. RomAnia, '1997. Elena Zamfir, Situalia copilului gi a familiei in RomAnia, Ed. Alternative, 1998. Septimiu Chelcea, loan Mirginean, lon Cauc, Cercetarea sociologicd: metode gi tehnici, Ed. Destin,

998.

AtAt;y

AtsoRTIoN: 'THE

I,ASTSoturtotr'

TNSTEAD

oF "IIHE

Owtr

SotuTtoN" The paper attempts to bring into discussion aboftion, co ntrace pt io n an d fa m i ly planning problems from a gender perspective in the context of free choice maternity. lt begins with a historical review of abortion, co ntrace ptio n an d fa m i ly planning, followed by ideas regarding the gender dimensions of the three discussed subjects, ending with some personal considerations on the aboriion legislation in Romania. The article doesn't want to plead for abortion, but in favour of the women and couple's free and responsible decision regarding the number of children they want to have.

Auonur, "fJLTIMA Sot urlE" IN I,oc DE "IJNrcA SoLuTtE" Anca JUGARU intr-un numdr dedicat maternitdlii, subiectul avortului apare, desigur, 9i mai "contra naturii" decit este el in fapt... $itotugi, la sfArgit de mileniu, Romdnia se gdsegte la fel departe de standardele occidentale in privin{a informdrii gi educdrii sdndtdlii reproducerii, ca giin multe alte domenii, din nefericire... Departe de a fi o pledoarie pentru avort, rAndurile de fald incearcd doar sd readuci in discufie, dintr-o perspectivd de gen, problema planificdrii familiale 9i a avortului, in contextul maternitdlii liber consim{ite.

Tradiliile culturale au afectat dintotdeauna op{iunile reproductive ale femeilor. De pildd, in timpul primuluisecolal lmperiului Roman, statul era incunogtiinfat de faptul cd femeile fiptuiau, atAt controlul nagterilor cAt gi avortul, printr-o multitudine de mijloace magice, chimice, medicale gi mecanice. Anterior secolului XX, in Statele Unite, femeile incercau sd-gi controleze reproduclia prin orice fel de metode puteau, nici una dintre acestea nefiind complet sigurd sau eficace. Opliunile lor includeau abstinenla, plasarea obiectelor in vagin pentru a bloca pdtrunderea spermei, capace cervicale (strdmogul diafragmei de astdzi), spdldturi. Prezervativul, conceput la origine mai curAnd pentru proteclia contra bolilor venerice dec6t ca 9i contraceptiv, consta in secolul al XVI-lea dintr-o invelitoare fdcutd din in. Prezervatlvele ulterioare erau fabricate din intestine de oaie. Numai dupd producerea cauciucului, spre sf6rgitul secolului al XIX-tea, au devenit accesibile in acesti formd. La inceputul secolului XX, in America, activiste pe tdr6mul controlului nagterilor, precum Emma Goldman 9i Margaret Sanger apdrau dreptul femeilor de a utiliza sau nu controlul nagterilor. Ele incercau si le educe pe femei, in special pe femeile emigrante, despre formele de control al nagteriigisd le convingd de extrema importan!5 a pdstrdrii dreptului lor de a-gi controla func{iile reproductive ale propriului corp prin orice mijloace necesare. S-au pus in disculie nu numai accesibiliatea produselor gi informaliilor despre controlul nagterilor, dar gi problema legalitdlii lor. inaintea secolului XX, controlul mdrimii familiei a fost ldsat in grija femeii gi nu era considerat ilegal. De fapt, pentru a demonstra eficacitatea controlului nagterilor de cdtre femei, e deajuns sd relinem cd intre 1800 9i 1900, rata fertilitdliia scdzut la jumdtate, de la7 .04 la 3.56 copiii/ femeie. Pentru a combate aceastd "eficacitate", prin mijloace sociale gi ideologice in 16ndul clasei de mijloc Ai a pdturii superioare in societatea secolului alXlX-lea, maternitatea a fost promovatd ca sacrosantd. latd cum, o convergenfd de evenimente a condus la o noui percep{ie a femeilor asupra rolului lor in familie, asupra aspiraliilor lor, cAt gi la o revizuire a propriilor valori. Rolul gi statutul femeilor nu sunt o probleme recente. Migcarea femeilor, care a cunoscut un moment de cotiturd in anii '50, s-a rdsp6ndit in decursul anilor '60 ca o consecin!5 a situa(iei create de cel de-al doilea rdzboi mondial pentru femei, cdt gi ca urmare a maturizdrii intelectuale a problematiciifemeilor. in plus, degi multe femei s-au intors la cdsitorie gi la viafa domesticd in decadele post-beligerante, multe altele au rdmas sau s-au decis si intre in rAndul fo(ei de munci, aceastd proportie fiind in continud cregtere. in consecinfd, a evoluat at6t perceptia femeilor c6t 9i cea cuplului asupra materniti{ii gi paternitdtii. Recunoagterea sociald gi satisfac(ia

NAUe'

lndividuald puteau fi oblinute prin munca femeii in afara gospoddriei, iar veniturile suplimentare cAgtigate ofereau un stil de via(d maiimplinit decit acela dobdndit prin cregterea unui numdr mai mare de copii. Astfel cd norma ce sus{inea dorin[a de a avea mai mult de doi sau trei copii s-a schimbat in d reclia normei ce f av oriza fam iliile restrdnse. i

Normele reproductive nu sunt uniforme intr-o societate. Conformitatea sau neconformitatea la norma de fertilitate depinde de percep(ia individuald asupra func[iei sociale in familie 9i societate cAt gi3 de fo(a recompenselor gi penalitdfilor impuse de societate in acest sens, la aparilia unei noi norme. Astfel, cu cdt societatea este mai liberald, cu atAt normele sunt mai pufin restrictive. Cea mai mare controversd in jurul controluluifemeilor asupra opliunilor lor reproductive se centreazd pe avort. De-a lungul istoriei, femeile gi-au avortat sarcinile fie cu ierburi ce provocau pierderea sarcinii fie prin metode mecanice. Studii antropologice au aritat cd avodul era practicat atAt de greci, c6t 9i de romani fiind considerat legal. Mai t6rziu, biserica cregtin6 a pus la indoiald aceasti practicd, a incriminat-o ca "ucigagd", dar nu a intervenit in mod direct. Deoarece rata nagterilor a suferit- spre sf6rgitul lui 1800 - o scddere dramaticd, atAt biserica cdt 9i statul gi-au manifestat ingrijorarea. Chiar inaintea de 1828, in New York avortul era interzis dupd apari(ia semnelor vitale (primele migcdri perceptibile ale fdtului intre sdptdmAnile 16-20). Multe state au adoptat, dupd 1860, legiferdri asemdnitoare, astfelinc6t, cdtre 1880, majoritatea avorturilor, cu excep{ia celor impuse de salvarea vietii femeii, erau considerate ilegale. Sub imperiul necesitdfii, femeile apelau, desigur, la avorturi ilegale, fdptuite adesea in conditii neigienice, generAnd adesea infeclii gichiar moartea. Avortul provocat este unul dintre cele mai vechi mijloace de control al fertilitdtii gi unul dintre cele mai rdspAndite gi astizi. Este practicat atdt in zonele primitiv-rurale cAt gi in largile aglomerdri urbane moderne, in toate regiunile lumii, degi cu consecin{e diferite. in firile unde avortul este legal gi accesibil, avorturile nu reprezintd decAt o amenin(are partiali a vielii femeilor. Acolo unde el este ilegal, avorturile se practicd, totugi, in condi(ii sub standard gi neigienice, conducAnd la o mare incidenld a complicaliilor, rezultind o morbiditate cronicd giadesea moartea. Dupi 1960, amplificarea migcdrii femeilor, presiunea pentru abandonarea acestor legi au crescut considerabil. Un alt tip de progres tehnologic care trebuie asociat cu Iertilitatea, il reprezintd producerea de noi metode de inalti eficenld pentru prevenirea conceptiei. Aparilia acestor produse a fost stimulatd de schimbdrile in normele sexuale, iar accesibilitatea la produse a determinat diseminarea noilor norme, al cdror impact asupra societdtii a fost denumit "revolutia sexualS" sau "revolu(ia contraceptivd". Degi reducerea fertilititii trece in mod necesar prin utilizarea mijloacelor de prevenire a sarcinilor, importanta rolului acestor metode particulare trebuie

consideratd numai pa(ial semnificativd, prin aceea cd, cuplurile motivate igi limitau deja numdrul nagterilor prin mijloace contraceptive tradi{ionale. Cuplurile ce practicau contraceptia au sdrit, pur 9i simplu, de la metodele traditonale la cele moderne din considerente de convenien{d 9i eficientS, reduc6nd prin aceasti substituire de metode impactul pe care noile mijloace le-ar fi avut asupra declinului fertiliti[ii. Noile metode nu sunt 9i principalele metode utilizate in tdrile unde s-a observat un declin al fertilitdlii. in Japonia, de pildd, prezervativul a fost gi rdmAne cel mai obignuit mijloc contraceptiv. Spre sfArgitul anilor'70 9i inceputul anilor'80, metoda traditionald a retragerii (coitus interruptus) era incd foarte rdsp6nditi in unele ldri ale Europei de Est, dar 9i in Belgia,

:u;rirfs i:

lll .,.::,i',',

l*Aly Fran[a, Spania gi ltalia. Alte ldri afigeazd o mare varietate de metode contraceptive aflate inci in uz. Pe mdsuri ce medicina a devenit o profesiune din ce in ce mai masculind, s-au ficut incercdri, atAt formale cAt gi legale, de a sustrage controlul reproducerii din miinile femeilor gi de a-l pune in miinile bdrbafilor medici gi/sau a statului. Dupi Rizboiul Civil, Asocialia Medical5 Americand (AMA), o organizalie care nu a admis in rAndurile sale femei pind in 1952, a condus campania de incriminare a avoftului, preluAnd controlul reproducerii de la femei. in zilele noastre, degi politicile de liberalizare a sdndtd[ii reproducerii au avut succes, constatdm ci metodele de control al reproducerii, pe care le avem la dispozi{ie, nu sunt precedate de o cercetare de lungi duratS, care si confere siguran{a deplin6, reflectAnd astfel un control al reproducerii fiptuit de allii dec6t de femeile insele. Degi prezervativul a fost aproape mereu disponibil, iar in ultimele decade ale secolului nostru asiguri o oarecare protec(ie contra bolilor cu transmisie sexuald (BTS), majoritatea metodelor de control al reproducerii au fost pentru uzul femeilor gi nu al bdrbalilor- spermicide, diafragme, capace cervicale, bureli, dispozitive intrauterine (DlU), pilule anticonceplionale, implanturi hormonale. in contrast, degi s-au intreprins o serie de cercetiri asupra unor metode temporare de control al reproducerii pentru birbafi - cum ar fi pilula supresivi de spermi, auto-imunizarea contra spermei, control bionix (valve in canalul spermal care pot fi inchise sau deschise) c3t gi o metodd termali pentru sterilizare masculind temporari (SMT) - pu{ine din aceste tehnici au fost testate pe scard largi sau promovate. in consecin{5, pufini bdrbali au suferit "pe pielea lor" efectele de imbolndvire - datorate cercetirii insuficiente, de prea scurti durati - ca urmare a utilizirii mijloacelor moderne de contracepfie. in contrast, contraceptivele pentru femei au fost adesea promovate prematur. DacS diafragma, majoritatea capacelor cervicale, bure(ii, par destul de sigure din punct de vedere al sdndtS[iifemeii, dar deloc sigure din punct de vedere al eficienfei, alte metode, in particular anumite tipuri mai vechi de DlU, ca gi cele dintdicontraceptive orale, nu erau deloc sigure. Probabilcel mai infricogitor aspect al metodelor moderne de control al reproducerii incepAnd cu 1960, cAnd au devenit accesiblle pe scard largd, a fost tocmai faptul cd felurite mijloace au fost prescrise fdrd a se cunoagte efectele pe termen lung ale utilizdrii lor. De aici, dezvoltarea unui intreg "folclor" pe aceastd temi, pe care nimeni nu s-a mai ostenit sd-l aducd "la zi"- in special in [drile pulin dezvoltate, lipsite de informare, in care se practicau politici pronataliste acerbe - fapt ce explicd retincenfa la utilizarea acestor metode, degi popularizate gi disponibile pe piala liberS.

Cercetiri recente indici faptul ci, degi contraceptivele orale luate [n trecut nu cresc riscul bolilor cardiovasculare, "utilizarea curentd a agenlilor contraceptivl cregte riscul infarctului miocardic in special in rindul femeilor mai ln vArstd gi fumdtoare". CAt despre efectul lor asupra incidenfei cancerului de sAn, rezultatele sunt, in prezent, neconcludente, Degi studiile au ardtat cd legiturile directe intre dezvoltarea economicd 9i statutulfemeii sunt slabe, unele feministe subliniazd aspectele negative ale folosirii contraceptivelor, atrig6nd atenlia asupra efectelor secundare nedorite cdt gi asupra faptului ci anticonceptionalele sunt destinate, aproape exclusiv, femeilor. Se considerd cd existd, de pildi, o tendin!5 de "centrare feminind" a controlului nagterilor, care ii lasd pe birba{i"in afara subiectului", in sensul ci intreaga responsabilitate pentru controlul fertilitdlii se concentreazi asupra femeilor. in consecinti, degi femeilor li se dd pe de-o parte responsabilitatea majori pentru a se proteja impotriva sarcinilor nedorite, multe dintre ele nu pot decide daci si utilizeze un contraceptiv,

Aht;"jp

datoritd subordondrii lor de gen, cuplatd cu normele culturale gi religioase, c6t gi cu lipsa accesului la gi informdrii despre metodele contraceptive.

Elena STANCIU

afli in mdinile barbatilor care controleazi profesia medicalS, companlile de medicamente cat gi instituliile de sdndtate patriarhale, nici una din aceste probleme nu va fi rezolvatd prompt gi cu probitate, aga cum s-ar putea intimpla dacd feminigtii gi-ar uni eforturile in acest sens. AtAt timp cAt controlul sdndtSlii femeilor la vArsta adultd se

Putine femei din lume pot astdzi si-gi exercite dreptul uman de bazd de a "decide libere 9i informal" numdrul de copii pe care vor s5-l aibd gi intervalul de ani care s5-i despartd, sau mdcar sd influenteze mdrimea familiilor lor femeile gi barbatii nu sunt parteneri egali in luarea deciziilor nici la nivelul familiei nici la nivel national. Normele culturale, reflectate giin legisla{ia na(iona15, efectiv blocheazd participarea femeilor 9i accesul la educa{ie, munca salariatS, ingrijirea sinatd(ii gi libertatea personald. Procesul de discriminare a femeilor pe intregul parcurs al vie(ii, de la nagtere pini la moarte, impiedicd efectiv participarea lor deplind, la procesul dezvoltdrii. Tehnicile medicale moderne au deschis drumul pentru discriminarea impotriva fetelor, chiar inainte de nagtere, permit6nd avortul selectiv bazatpe sexul fdtului (lndia). Tinerele fete sunt rejectate frecvent de la nagtere - ele primesc mai pulini mancare, mai pufind ingrijire medicald, iar accesul la educatie gi pregdtire nu este acelagi cu al bdietilor. Lipsa de control a femeii asupra corpului ei gi vietii sexuale conduce adesea la initierea sexuald prematurd, la o mai mare expunere la BTS, ca gi la sarcinitimpurii 9i prea frecvente. Sarcinile premature ca gi nagterile multiple de-a lungul anilor productivi, cu sau fdrd implicarea emofionald, practicd gi financiard a tatdlui, le situeazi pe cele mai multe femei intr-o pozitie de dependen{i economicd de la tinere(e pAni la maturitate. Programele de planificare familiald (PPF)tind sd ignore nu numai perspectivele de gen, cigi pe cele de vArstd, diversele stadii in via(a femeii care ii determini posibilitdlile de a lua decizii legate de fertilitate.

in mod obiectiv, femeile sunt expuse unor riscuri de imbolndvire mai mari datoritd rolului reproductiv. La acest factor se adaugd, intre altele, sdricia lipsa educaliei medicale giin particular a celei sexuale. Reglementdrile juridice de specialitate curente nu trateazd in mod specific problematica bolilor cu riscuri mai mariin rAndul femeilor. Accesul la serviciile medicale este, in fapt, limitat, in specialin zonele rurale; lipsesc programele de

specialitate care sd evalueze gi sd aplice mdsuri punctuale cel putin in domeniul sdndtdlii reproductive gi cu privire la informarea 9i educalia medicald a populatiei. Necesitatea unor reglementdrispecifice gi a unor politici publice in domeniul sindtdlii femeii, in special in cel al sdnitdtli reproducerii este acutd. Datele statistice sunt concludente: in Romdnia, rata mortalitiltii materne este de 5 ori mai mare decAt media europeand giin procent de 50% este cauzati de avorturi (in condiliile in care avortul s-a legalizat in 1990). Accesul la informatiile gi mijloacele contraceptive moderne este scdzut. Din datele existente rezultd cd numai cca. 14oh din femei folosesc mijloace contraceptive moderne. Sunt necesare programe ini[iate de Ministerele Sdndtdtii gi Educatiei prin care informa(iile despre planificarea familialS, folosirea contraceptivelor moderne, riscurile contraceptivelor traditionale 9i ale avortului sd fie larg rdspAndite. De altfel, cabinetele locale de planificare familiald ar trebui si fie in mdsuri sd asigure un minim de contraceptive, in mod gratuit, pentru a inlesni acceptarea acestora la dimensiunile comunitifii. Aceste mdsuritrebuie inserate in normele emise de Ministerul Sindtdtiiin domeniul planlficirii familiale.

AAt;"y

AN)THER KTTvp Otr IWATERNrTY : ME pT C,g. T,Y T{UI4IAN REPRODUCTION

ASSTSTED

Along the centuries the failure of a couple to have children was the woman's. ln reality now most of the causes of sterility and infertility are known, they are thought to belong equally to both partners of the couple. For a woman the life without children is often an empty one. Having children is her biological right, which sometimes can be only a dream... The separation of reproduction and sexuality is one of the most spect ac u I a r p e rfo rm an ce s of medicine and biology, through modern techniques of Medically Assr'ssted H u man R e p rod ucti o n ( HRMA), giving a chance to the 10 % infeftile couples to have children.

The fight for a voluntary maternity is paft of human rights. The Justice Courl of the Council of Europe gave a status to the freedom of using one's own body through contraception, abortion, voluntary sterilization and HRMA access. HRMA is a series of clinical, biological and laboratory actions, which allow artificial insemination (Al), in vitro fertilization (IVF), embrio transfer (ET), as well as all the techniques with the aim to procreate outside the natural process. The new reproduction technologies created a new family concept and a redefinition of maternity and paternity in

society...

HRMA is allowed in the situ ation of hete

rosexual

couples, married for at least two years, and only after a written agreement and after the failure of other methods of steril ity treatement, by avoiding the risk of trans mitti n g othe r i I I nes ses,

O A,,,uI, DE /VIATERNITATE RT T,NO O U CE REA

UMANA

AS I

S..I

]r.*IA A4E D I CAI

Ana Consuela GEORGESCU PADIN Datoria femeii romAne era de a avea copii, statutul femeii fiind asociat cu fertilitatea. Pentru a avea certitudinea ci vor avea copii, romAnii cereau medicului examinarea viitoarei so{ii. Totugi, dacd nu rdmdnea insdrcinat6, ea era tratati medical, nu gi solul ei. Dacd pierdea sarcina, tot ea era responsabili. De-a lungul secolelor, egecul unui cuplu de a avea copii era atribuit femeii din simplul motiv

ea purta sarcina.

Sterilitatea gi infertilitatea nu sunt sinonime. Prin sterilitate se in[elege imposibilitatea de a obline o sarcind, iar prin infertilitate incapacitatea de a duce o sarcini la termen. Distinc{ia este importantS, deoarece cauzele lor sunt diferite 9i ele apa(in, in egald mdsur5, ambilor parteneri din cuplu. De cele mai multe ori, egecul maternitatii afecteazd femeia din punct de vedere psihologic, social gi medical. Suferinfa femeilor ce nu pot avea copii este reald. Pentru o femeie via{a fdrd copii este, deseori, o viatd goald. Este dreptul ei biologic de a avea copii, un drept ce poate rimAne un simplu vis...

in 1880, Facultatea de Medicind din Paris accepti o tezd consacratd reproducerii umane artificiale. Pentru prima datd in istoria omenirii, in procesul de reproducere intervenea o a treia persoand -medicul- 9i dispirea sexualitatea. ln toati istoria speciei umane, fecundarea a fost indisolubil legatd de gestafie. Era absurd sd-[i imaginezi o femeie care nagte un copil care nu-i apa(ine genetic. Disocierea reproduceriide sexualitate rdmdne una dintre cele mai spectaculoase performanle ale medicinii gi biologiei. Nimeni nu se agtepta la nagterea primului copil "in eprubetd", in Marea Britanie. Nagterea Luisei Brown a deschis in biologia umand, medicind 9i justi(ie o adeviratd cutie a Pandorei, bulversAnd toate canoanele despre familie gi maternitate. Socotitd de mullicontra naturii, dupd regula bisericeasci, prin care ce nu este natural este imoral, Reproducerea Umani Asistatd Medical (RUAM) este o gansd oferiti celor 10% din cuplurile sterile, de a avea urmagi. Dreptul persoanei la via!5 gi libertate, dreptul la respectarea vielii private, a familiei, sunt prevezute in toate documentele internationale adoptate in acest sens (Conven{ia Europeand a Drepturilor Omului, Carta Africani a Drepturilor Omului 9i Popoarelor etc.)

in ceea ce privegte dreptul la via{a de familie, Curtea Europeand acordi statelor o mare libertate de decizie. Libertdfi ale persoanei constituie atAt deciziile pe care le ia in momentul cdsdtoriei (asupra persoanei gi a sexului acesteia), asupra reproducerii (prin recurgerea la noile tehnologii de RUAM) sau Ia refuzul acestui drept (sterilizare voluntard, contracepfie, avort) cAt gi deciziile asupra mo(ii sale (eutanasie, suicid). Lupta pentru o maternitate voluntard face parte din drepturile omului. Curtea de Justi{ie a Consiliului Europei a statuat libertatea de a dispune de propriul corp prin contraceptie, avort, sterilizare voluntard 9i accesul la metodele RUAM.

ArA,Ux"

RUAM este un ansamblu de practici clinice, biologice gi de laborator, care permit inseminarea artificiali (lA), fertilizare in vitro (FlV), transferul de embrioni (TE), ca gi toate tehnicile care au ca echivalent procreerea in alara procesului natural. RUAM are ca scop terapeutic pentru infertilitate sau pentru evitarea bolilor genetice grave 9i este admis la cuplurile cdsitorite (cu sau fird acte), de cel pu(in doi ani 9i numai in baza unui consimlimint scris gi in cazul egecului altor metode de tratament a sterilitd[ii, cu evitarea riscului de transmitere a unor boli, cu precizarea prealabild a statutului nou-ndscutului, fdrd alegerea prealabild a sexului, cu pistrarea anonimatului donatorului gi excluderea profitului. lA in cadrul cuplului (cu sperma sofului) nu creeazd probleme de ordin juridic, acest procedeu presupun6nd numai facilitarea fecundaliei. $i totugi,

existd situa(ii in care acest procedeu a fost facilitat de cdtre o viduvd al cirei so( avea depusd sperma intr-o bancd de spermd. RespectAnd dreptul femeii de a fi mami 9i dreptul la via[d privati, s-ar putea considera indreptdtitd solicitarea ei, dar {inAnd cont de dreptul nou-ndscutului de a avea familie

"normald" , aceasta este refuzata (de obicei). lA cu sperma de la donor se face numai cu consimlSmAntul so(ilor gi cu pistrarea anonimatului donatorului, fdrd a i se stabili vreo legdturd de filialie. Pentru a scade riscul cosangvinitdtii 9i a incestului, s-a limitat numdrul insemindrilor cu sperma de la acelagi donor (maxim 5) 9i se tine o evidentd a donatorilor. Orice donator este supus testelor uzuale pentru detectarea bolilor virale (HlV, HVB) 9i sunt exclugi cei care au copii handicapali 9i cei cu vArsta peste 45 de ani, pentru reducerea riscului malformatiilor congenitale 9i a bolilor genetice. De asemenea, femeia care va fi inseminati artificial nu trebuie si depigeascd 35 de ani. Conventia Na{iunilor Unite privind Drepturile Copilului (1 989) stipuleazd "dreptul copilului de a-gi cunoagte pirintii, in mdsura in care este posibil" gi "dreptul copilului de a-gi cunoagte identitatea", focalizAnd aten{ia asupra actiunilor indreptate spre respectarea acestora. Desigur, pentru sprijinirea atAt a familiilor care nu pot avea propriul lor copil, cit gi a copiilor fdrd familie (orfani gi abandonafi), cea mai agreati solulie este adop(ia. FIV este tehnica de RUAM in care fecundalia are loc in alara organismului uman, form6ndu-se embrioni care, atunci cAnd ajung la cel pufin 48-72 de ore, o parte din ei fiind transferati in uterul pregdtit pentru gestalie. Embrionii rdmagi (supranumerari) sunt principala dilemi generatd de aceasti

Elena STANCIU

by stating before the birth the status of the baby, without the possibility of choosing the sex of the baby, by keeping the donor anonymous and by exclusion of profit.

Al inside the couple (with the husband's sperm) gives no juridical interpretations. Still Al of a widow is not accepted in most of the cases, after taking in consideration the right of the child of having a "normal" family. Al with donor sperm is done only with the agreement of both spouses and with keeping the donor anonymous, without any lineage connection. IVF is the technique by which fecundation takes place outside the human body, by forming human embrios which will be transferred in the uterus of the infertile woman prepared for gestation. The main dilemma of this technique is the numerous embrios. The embrios left after ET can be kept to be used in another parental project, donated to another infertile couple, used for medical research or destroyed.

The status of the human embrio is not clear, it is considered a"potential human being" or even a human being, with all the rights of the unborn child. . That is why creating them for research is not allowed, and their destruction can be considered a crime. Research on embrios is allowed in order to make a diagnosis, by not hurling them and only until the 141h day. Keeping them is limited in time (1-10 years). Donation of embrios is done respecting the same principles as in the case of sperm and ovules donation. The biggest juridical problems appear in the case of the surogate mother (SM) in HRMA. SM or "borrowed mothel'is the woman who accepts to carry a pregnancy to term instead of an infertile woman and to have a child for her, after a contract signed with the infertile couple. When such contracts are free of charge and without a material purpose they could be

l{At;"j"

considered an expression of the woman's natural right of becoming a mother. But this is more and more rarely the case, the economic and financial factors dominating. This contract of borrowing the uterus is a form of slavery, the SM having to abstain from consuming ceftain products, she has to have a strict life and even not to have sexual intercourse during pregnancy. The pinciple "MATER SEMPRE CERTA EST" is now meaningless, as the SM who gives birlh to the child is not the child's genetic mother, the same being the situation in donations of ovocites and embrios. The law accepts that "PATER INCERTUS EST" and allows for exams of paternity, but in the case of HRMA this is a condition in the pafteners' contract. When there is the suspicion that the pregnancy is not the result of HRMA, the exam of paternity can be asked; when sperm or embrios from donors is used this demand cannot be made.

Therefore the child born by a SM has to be adopted by its family, so we can talk of "adoption by anticipation". The final and generous aim of all these techniques is the baby. lts rights have precedent over the "rights for the child". By everything it has done, science makes the doctors face conflicts of conscience towards the patients or the healthy persons, along the road from birih to death. The doctors' behaviour has to agree with the respect towards human beings. Bioethics is a link between science and human rights and is the guardian of the use of science. The majoity of countries have laws and regulations about HRMA. Although in Romania there are some medical centres of this type and such techniques are being used, including SM, the legal framework is missing.

The existence of legislation will be a guarantee of patient and

tehnici. intrebarea obsesivd la care a incercat sd rdspundi biserica, justitia gi gtiinfa este aceea dacd embrionii sunt considerati fiinle umane. Unii consideri ci odati cu fecundalia incepe viafa, alfii prefere sd nuanteze, sustindnd ci via[a incepe odatd cu fixarea embrionului, fie in momentul in care incepe cu o fiinte umane, fie in momentulin care devine viabil. At6t timp cat nu se gtie daci embrionul se va dezvolta sau nu, Comitetul de Etica francez il considerd "fiinla umani potenliali". Unanimi este interzicerea creerii de embrioni umani pentru experimente. Cercetarea pe embrionieste permisd numaiin scop diagnostic, fdrdlezarea acestuia 9i numai pdnd in ziua a 14-a. Embrionii supranumerari pot fi crioconserva{i o perioadd de timp (1-10 ani), din aceastd cauzd punandu-se problema stocurilor. Distrugerea embrionilor se poate face la cererea cuplului, dar este asimilatd de unii cu atentarea la viali. in general embrionii conservati sunt folosi{i pentru un proiect parental. Daci cuplul se rdzgAndegte, divo(eazi, daci unulsau ambii parteneri cedeaze, se pune problema proprietdtiilor. De asemenea, cuplul poate consimti la donarea embrionilor, care este condi[ionatd de lipsa oricireicompensatii 9i pistrarea anonimatului. Cele mai mari probleme juridice legate de RUAM, sunt generate de "mama puftatoare" (MP), "mama surogat" sau "mama de imprumut", care este acea femeie care acceptd sd poarte o sarcind in locul unei femei infertile gi sd aibd un copil pentru aceasta, in urma unui contract cu cuplul infertil. Aceastd solutie extremd este adoptatd atunci cdnd femeia ovuleazd, dar care din motive medicale, nu poate duce sarcina la termen. in aceastd situatie ovocitele sunt fecundate, in vitro, de spermatozoizii sotului, iar embrionul obfinut este transferat in uterul MP, pregdtit pentru gesta{ie. Legea americani permite ca MP sd fie inseminatd artificial cu sperma sotului femeii infertile (partial surrogay). Dupi nagtere, copilul este cedat tatilui genetic, care igi recunoagte paternitatea. Aceastd formd de reproducere poate fi considerati o formd de adulter sau vinzare a copilului. Atunci cAnd contractele intre cuplu gi MP sunt gratuite gi dezinteresate, acest procedeu ar putea ficonsiderat ca o expresie a dreptului natural alfemeii de a deveni mame, de a da viati, insi aceste situa[ii sunt tot mai rare, factorii economici gi comerciali domindnd. in majoritatea statelor, a cercr legislatie permite aceste contracte de "inchiriere a mamelor", se stipuleaze ce nu se va oferi nici o compensafie, dar aceasta este mai mult pentru a evita alte taxe gi etichetarea ca"vd,nzare de copii". Sunt state in care aceste contracte nu sunt expres interzise, precum gi altele in care acestea constituie infracfiune grave. Acest fenomen de "inchiriere a uterului" constituie o forme de sclavie. Anual, in SUA, aproximativ 300 000 de femei incheie astfel de contracte. Principiul"MATER SEMPER CERTA EST " devine fdri sens acum. Este evident cd femeia care nagte este mama genetici a copilului gi nici o lege din lume nu lasi loc rezervelor. Legile accepti premisa ci "PATER INCERTUS EST" 9i permit stabilirea paternitd[ii. Agadar, copilul niscut din MP nu poate trece in familia sa decat prin adoptie, deci este o "adoptie prin anticipare". De cele mai multe ori, MP este o rudd apropiati mamd sau sord. Legdturile traditionale familiale se pribugesc... Bunica nagte propriul nepot, mama geneticd este mama gi sora propriului

copil... Scopul final gi onorabil al tuturor acestor tehnici de RUAM este copilul. Drepturile luitrebuie sd primeze in fafa "dreptului la copil". Cum va reac(iona copilul cAnd va descoperi ci are doui mame, ci tatil seu este un fost student care s-a jucat de-a donatorul de spermd sau ce mama care l-a ndscut a rdspuns unei "comenzi" ...?

AAt;,j, $tiinta pune astazi mediculin fala unor multiple dileme gi conflicte de congtiinfd, incdt in lungul drum al persoanei de la nagtere pdnd la moarte, in rela{ia cu omul bolnav sau sinitos, conduita sa trebuie si decurgd dupi valoarea respectului fiintei umane. Bioetica se impune ca o legdturd intre gtiin(i gi drepturile omului gi vegheazi ca integritatea omului sd nu fie afectatd de folosirea inadecvatd a cuceririlor gtiinlei. Majoritatea lSrilor au legislatie sau reglementdri privind RUAM. Degiin Rom6nia existd cAteva centre medicale de acest gen gi aceste tehnici sunt utilizate, inclusiv MP, cadrul legal lipsegte. Aspectele descrise nu fac decdt sd atragd atenlia asupra acestor noi 9i costisitoare metode de a deveni mamd 9i a modului ln care sunt abordate, din punct de vedere bioetic, ins6, in unele [dri, problemele sunt departe de a fi solutionate.

doctor protection and will allow the correct evaluation of medical actions.

All that the described aspects do is draw attention towards these new and expensive ways of becoming a mother and towards the way in which they are discussed, from a bioethical perspective in some countries, but the problems are not solved yet.

Bibliografie . Beviere, Benedicte, L'assistance medicale e h procreation: principes juridiques d connaitre. Ed.Laboratoires Organon,1996 2. Chaumont, Jean-Francoise, L'assistance medicale a b procreation, Communication de Troisidme Symposium sur la Bioethique, Conseil de l'Europe, Strasbourg, 1996 3. Enescu, lon;Terbancea, Moise, Bazele juidice gi genetice ale expeftizei medico-legale ale filialiei, Ed.MedicalS, Bucuregti, '1990 4. Golombok, Susan,Enlants lssus de Ia procreation medicalement assr.sfde: developpement physique, intellectuel et psychologique, idem 2 5. Hendriks, Aarl, Assistance medicale d la procreation-privildge ou droits?, idem 2 6. Horsbergen, A.C.Rene, Les enfants issus de techniques d'assistance medicale e b procreation, idem 2 7. Lebatard, M., Famille et I'assistance medicale A la procreation,idem2 '1

8. Maximilian, Constantin; Milcu, $tefan; Poenaru, Sylvain, Noilefrontiere: introducerein bioeticd, Ed.Pan-Publishlng House, Bucuregti, 1995 9. Maximilian, Constantin; Milcu, $tefan; Poenaru, Sylvain, Fascina.tia imposibilului-bioetica, Ed.penlru turism 9i sport-EDlTlS, Bucuregti, 1994 '1 0. Sverne, Tor, L'intdrdt superior de l'enfant, idem 2 11.Scripcaru,Gh.; Ciuci,Aurora; AstSrdstoae,Vasile; Scripcaru,Cilin, Bioetica,gtiinfelevielii gi drepturileomului,Ed.Polirom, lagi, 1998 2. Terrell, Patricia, La maternite de substitution, des liens du mariage au monde des affairs, idem 2 --' Project de Rapport explicatif la Convention pour la protection de droits de l'homme et de la dignit6 de l'etre humain d l'6gard des applications de la medicine: Convention sur les droits de l'homme et la biomedicine, Strasbourg, 1996 14. -.-Rapport de la 1O-dme r6union du CDBI, Strasbourg, 1996 15. -""Buletin of Medical Ethics, nr.100, Aug. 1994 16. --.Buletin of Medical Ethics, nr.144, Dec.1998/Jan. 1999 17. "-""Bioetica in RomAnia - teme 9i dileme", CEPES - Studies on Science and Culture, Bucuregti, 1999 1

13.

Elena STANCIU

AlAt;x"

REFIECTTONS ON REPROD UCTTW T{EAI,TT]

Rn*

AsuPRA SaNar^tr r

"trr RiiPnoPucERII

Doina DrMrrRtu There are now clear contradictions and disparities in the field of family planning, sexual and reproductive health between the countries of Western Europe and those of Central and Eastern Europe. Therefore there are countries with the highest rates of abortion and mothers' morlality rates, and countries with the lowest rates. These differences come from different experiences, happy or not, in this field. Our country still has the memory of an unhappy expeience of a pronatalist policy used as a political instrument of control of personal life and of the limitation of individual freedoms. After 1990, along legalization of abortion we have been going through a period of "transition from aborlion to contraception", which presupposes the dialog between the important transformations in the medical field and the importail changes in the mentality and behaviour of people. At the same time, having the right to free choice in all fields of reproduction and sexuality, the admission of the fundamental human rights, represents the principle of equality of chances between women and men. The efforts of creating the national network of family planning are not sufficient if they are not placed in the context of efficient programs of informing and educating, if they are not adapted to the areas and to the needs of diffe rent pop ul ation g ro ups. The efficiency of the policies and programs in the field of reproductive health can be seen in correspondence with the specific health indicators (mothers' moftality rate, aboftion rate, children's mortality rate), but also with the ones regarding the living standard, food situation and access to education. The action plans presuppose a new vision of the capacity of self-evaluation and of equal responsibility of men and women for reproductive and parental life. At the same time, a coherent strategy will reconfirm the necessity for the continuation of cooperation with social paftners, especially where it is mostly needed, in rural areas.

De curAnd, am citit un afiicol care incepea astfel: "Ca sd nu-gi mai poate abandona copiii, femeile gravide din maternitatea sectorului 2 al Bucuregtiului vor fi fotografiate gi li se vor lua amprentele". Sentimentul pe care l-am incercat a fost nu numai de revoltd, dar

ci ceea ce s-a fdcut pana acum pentru a schimba conditia femeii a fost prea pulin sau inutil. gi de dezamigire gitristele gAndindu-md

Problema copiilor abandona[i nu a fost rezolvata, aga cum se spera, dupd legalizarea avortului gi promovarea metodelor moderne de contracep{ie. A remas in perceplia oamenilor cd femeia este singura responsabild de soarta copiilor 9i, in cazul abandondrii acestora, ea este culpabilizatd gi tratate ca potentialS i nfractoare. inainte de 1989, femeile au fost victimele unei politici arbitrare, nerealiste gi inumane care le exploata fertilitatea 9i le controla maternitatea. Dupi 1990, cauzele abandonului copiilor sunt de cele mai multe ori de naturi economici, iar femeile s-au dovedit extrem de vulnerabile la efectele tranzitiei, gomajului gi sdrdciei, ale bolilor gi marginalizdrii sociale. in condi[iile dificile ale perioade de tranzi(ie pe care o parcurge lara noastrd, problemele sdndtS{ii femeii reprezintd un domeniu sensibil, necesitAnd programe gi activitd(i speciale pentru ingrijirea sanitdlii femeilor de toate vdrstele giin toate stadiile de viafd. Dreptul la sindtate al femeilor ar trebui reconsiderat de factorii de decizie gi din perspectiva egalititii de ganse intre sexe, ca drept esen(ial ce garanteazd participarea femeilor la via{a socio-economicd.

stirii de sdndtate inci in strategia sistemului

Abordarea complexd a a fost inclusi

a femeii nu

sanitar, perpetudndu-se grija 9i atentia acordatd mai ales problemelor legate de sinitatea femeii mame gi a nou niscutului 9i de dezvoltare a serviciilor de asistenti materna 9i prenatald, celelalte aspecte de sindtate din via{a femeii nebeneficiind de acelagi interes, cel mai adesea fiind neglijate. Aceastd tendintd se observi giin politicile de protectie sociald, care pun accentul pe drepturile de maternitate (indemniza(ii gi concedii de nagtere acordate mamelor) 9i mai pu{in pe cregterea autonomiei op{ionale a femeilor 9i de stimulare

AAt;y a cointeresdrii parteneriale in cregterea gi ingrijirea

copilului. Conceptul referitor la sdndtatea reproducerii, introdus

dupd 1990, a determinat directii noi de strategie gi de ac{iune in ceea ce privegte promovarea sdniti[ii populatiei, dar gi de integrare a aspectelor specifice sdndtd(ii in ansamblul problematicii generale a drepturilor omului. Astfel, obiectivul major al politicilor gi programelor guvernamentale din domeniul sdndtdlii sexuale gi plan ificdrii fam iliale il constitu ie respectarea drepturilor de reproducere prin asigurarea dreptului de a hotdri propria fertilitate, de a decide liber gi responsabil asupra numdrului copiilor gi a intervalului dintre nagteri, de a lua decizii fdrd constrAngeri, de a nu fi supugi discrimindrilor sau violen{elor. in aceasti perioadd s-au fdcut progrese importante, {inAnd cont de faptul cd politica pronatalistd fo(atd dinainte de 1989 interzicea orice preocupare in ceea ce privegte controlul fertilitdtii gi libera decizie asupra planificdrii nagterilor. Astfel, dupd abrogarea prevederilor de interzicere a avortului, a fost conceput cadrul legal necesar desfdgurdrii activitdtilor specifice sd ndtdli i reproducerii gi s-a constituit reteaua nationald a centrelor de planificare familiald, educalie sexuald gi consil iere contraceptivd. Totodatd, s-au deru lat programele de pregdtire a personalului angajat in aceste unitd[i gi de promovare a mijloacelor 9i metodelor moderne de contracep(ie. Nivelul dramatic de ridicat al ratei mortalitdlii materne 9i infantile, precum gia avortului, ridicau probleme majore care impuneau solulii eficiente de interventie gi de coordonare a strategiilor medicale de profilaxie giasisten{i cu cele de educalie gi informare. Degi s-au fdcut pagi importanliin aceastd direclie, rdmdn nedepdgite obstacole care {in de distribu(ia inegald a serviciilor de PF, de neacoperire a zonelor rurale, de considerare a avortului ca principala metodi contraceptivd, de cregtere ingrijordtoare a BTS in special in rAndul tinerilor 9i de perpetuare a unor mentalitdli gi prejudec5[i care interzic practicile contraceptive sigure. Alte cerinte privlnd asigurarea sdndti{ii reproducerii femeilor, cum ar fi accesul garantat la asistentd prenatald sau post-natald, profilaxia gi tratamentul infertilitdfii, starea de sindtate a gravidelor (de combatere a anemiei sau a unor boli sexuale), utilizarea pe scard largd a metodelor moderne de contracep(ie, rdmdn incd nerezolvate. Anchetele efectuate in 1993 gi 1996 privind sdndtatea reproducerii evidentiazd insd un acces mai dificil la re{eaua unitd(ilor publice de PF (11 centre regionale 9i 230 centre locale) situate in marea

majoritate in mediul urban, un nivel scdzut de utilizaro a metodelor moderne, sigure gi eficiente de contraceplie, absen{a unei strategii globale privind sindtatea reproducerii, ceea ce face ca avortul gl contracepfia tradilionalS sd rdmdnd cele mai accesibile gicunoscute pentru femeile din Rom6nia.

Situalia SR poate fi evaluatd gi analizatd prin rezultatele studiilor privind Cercetarea Sindtdfii Reproducerii la Femei (1993), Cercetarea Sdndta(ii Reproducerii Tinerilor Adul{i (1996) 9i a studiului privind Sdndtatea Reproducerii (1999) organizate de IOMC al MS gi al Diviziei pentru Sdndtatea Reproducerii al CDC, Atlanta- SUA. Din datele lurnizale de aceste studii de specialitate se poate realiza o diagnozd care ilustreazd tendin{ele actuale in ceea ce privegte utilizarea metodelor tradi(ionale gi moderne de reglare a fertilitd(ii, precum gi problemele existente gi principalele obstacole de depigit. Acestea eviden{iazd diferen{e mari de comportament pe grupe de vArstd, intre zonele rurale gi urbane, diferente ale nivelului de cunogtinte, datorate limitirii accesului la informa(ii gi la servicii de consiliere. Un aspect important al sdndtitii reproducerii este gi cel referitor la educa{ia pentru via{a sexuald a tinerilor, domeniu in care s-au afirmat ONG-urile, dar care nu a atins dezvoltarea doritd. Consecinla

deficienlelor in promovarea programelor de educa[ie/informare pentru tineri se reflectd in cregterea alarmantd a BTS gi in frecvenla cazurilor de maternitate la adolescente. Asigurarea unui nivel satisfdcdtor al fertilitdfii prin utilizarea corespunzdtoare a metodelor de contracep[ie gi evitarea sarcinilor nedorite poate fi realizatd printr-o judicioasd distribuire a serviciilor de planificare familiald, at6t in spaliul urban cAt 9i in cel rural, eficiente pentru intreaga populatie feminind gi masculind, inclusiv pentru adolescenfi.

in ultimii ani, releaua unitdfilor sanitare care urmau sd asigure un volum sporit de servicii medicale, preventive gicurative, a suferit un proces de reformd gi restructu rare organ izatoricd datorat mod ificd ri lor legislative in domeniu. Activitatea acestora nu se poate desfdgura in parametrii dorili, deoarece existd un decalaj intre nivelul scdzut al resurselor financiare 9i necesitdfile de functionare.

in perioada prelungitd de tranzitie, populatia a pldtit un cost social ridicat prin deteriorarea stdrii de sindtate, iar o serie de factori, cum ar fi stresul social, sdricia, degradarea mediului ambiant, starea nutritionald gr modul de viatd - au fdcut tot mai dificild protejarea starii de sdndtate a familiilor gi a comunitdtii. Nivelul de trai scizut gi lipsa educatiei fac Ai mai

AtAt;,y

dificil procesul de schimbare a comportamentului in cuplu, de adoptare a practicilor moderne de control responsabil al fertilitd{ii, de depSgire a barierelor impuse de tradilie/religie in ceea ce privegte educa(ia sexuald. Putem considera ca o consecinld a acestor insuccese gi persisten{a mentalitdlii cd femeile sunt singure rdspunzdtoare de soarta copiilor, cd ele sunt datoare sd gdseascd rezolviri Ia situa(ii disperate de via[i gi ci tot ele rdspund daci egueazi. Cauzele abandonului de copii sunt mult mai complexe gi mai profunde, iar absenla rispunderii paternale in aceastd problemi este edificatoare 9i reflectd mult mai exact pozi(ia sociali a femeii in raport cu cea a birbatului gi drumul lung de parcurs pAnd la o reald egalitate de ganse intre parteneri. Perspectivele de viitor in acest domeniu trebuie sd find seama atdt de experien[ele acumulate, c6t gi de obiectivele imediate gi indepdrtate !intite. Astfel, eforturile vor urmiri:

elaborarea unei strategii globale gi coerente privind SR care sd includd colaborarea cu partenerii sociali gi care si rdspundd nevoilor reale in domeniu

aplicarea principiilor de diversificare, descentralizare gi optim izare, in politica de asigurare a SR, pentru a garanta accesul la serviciile specifice a unor categorii largi de populalie; cregterea capacitSlii de responsabilizare a femeilor gi bdrbatilor pentru viata reproductivd gi de pdrinte, prin programe educatlonale gi mdsuri sociale adecvate.

Abrevieri folosite in text:

- sdndtatea reproducerii PF - planificare familialS BTS - boli cu transmitere sexualS SR

ldeea acestei rubrici a apdrut pentru cd preocuparile noastrein 5tiintele sociale ne-au adusin situatia de a ne interesa despre femei 5i traditii. femeiin alte culturi decdt a noastrd., femeiin diferite epoci 5i conditii istorice. Titlul ei reflectd analogia cu antropologia, disciplind empirica guvernata de grija pentru detaliul socialului 5i urmAnd metodologii sinuoase, dar care reflectd ambitia unei stiinte totaie despre om. De5iindraznet, proiectul antropologiei a ocultat sau neglijat multd vreme lumea culturald construita a femeilor.

lulia HA$DEU in volumul " Gen gi societate ", Mihaela Miroiu

inventariazi experlen{ele femelegti pe care unele feministe le aduc drept argumente pentru specificitatea femeii sau, filosofic vorbind, pentru existen[a unui " sentlment femeiesc > al fiintei. Daci aceste experien{e femeiegti sunt 9i liniile directoare ale unei antropologii a femininului, ea nu va trata despre mult invocatul dar gi criticatul " etern feminin ", nicidecum despre Femeia din imaginarul social, ci despre femei concrete din societdli sau culturi. Ce le unegte 9i care sunt aspectele care le diferen{iazd ? Propunem, deci, o gtiinld a femeilor gi a formelor femininului cultural construite, precum 9i o privire criticd a discursului gtiinlific despre femei gi feminitate. lnaugurim aceastd rubricd cu o lecturd a matriarhatului, mit comun mai multor culturi, creat gi intrefinut gi de istorici in Europa 9i exaltat de unele feministe. Autoarea eseului este doctorandd in antropologie la Universitatea din Lausanne, preocupatd de studiile de gen gi activd militantd feministd.

frI**r

^FrArUL:

MTTURT SI LUITTE FEMINISTE Maria Rosaria SPANO Existd mai multe moduri de a vorbi despre matriarhat, dar cu un efort de sintezd, acestea s-ar putea reduce la dou5. Primul constd Tn a determina existenla sau non-existenla spalio-temporald a unei organizdri sociale specifice definitd in termeni antropologici ca sistem de organizare sociald, in care capulde familie este mama gi nu tatdl gi in care legdturile familiale decurg din pozifia individuluifali de mamd. Altfel spus, este vorba despre un sistem profilat pe dreptul matern, pe autoritatea maternd gi pe descenden{a matrilineard gi pe locuirea matrilocald, in care mogtenirea este determinatd de relatiile de rudenie cu mama.

NAuq Cel de-al doilea este acela de a aborda matriarhatul ca reprezentare sociald. Daci il considerdm ca o mizd a cdutdrii identitare feminine gi a revendicdrii politice a femeilor, acest concept se dovedegte a fi un revelator foarte interesant, care permite schita unei istorii a construiriii rapofturilor sociale intre sexe. l. Tatii matriarhatului Cdnd se vorbegte despre matriarhat - care amintegte imediat de pozitiile feministelor extremiste- trebuie sd linem seama cd istoria lui este foarte veche, iar elaborarea masculind, o <concesie> fdcutd femeilor de cdtre <gtiinta societdtii masculine /gtiin(a masculina a societdtii>. (BRAWN, 1987).

in cadrul gcolilor de gAndire evolutionistd, matriarhatul este perceput ca punctul zero al societd(ilor umane. Matrilinearitatea este conceputd ca primd formd de rudenie.

in sdnul naturii, inainte ca omul sd fi elaborat cultura, femeile erau << gestionarele binevoitoare " ale primelor societdti umane. Aga cum se raporteazd la propriile lor progenituri, aga o fac pentru intreaga umanitate: igiimplinesc destinul biologic Ai istoric. Singura putere recunoscutd a femeilor este deci aceea legatd de reproducere. Ele nu se desprind de naturd gi ca atare matriarhatul este o_stare intrinsec legatd de naturS. Rolul civilizator al femeii se referd deci la o misiune biologicd. CalitS[ile ei intrinseci erau indispensabile la inceputurile umanitSfii, pind ce aga cum susline Engels - <infrangerea istoricd a sexului feminin> a insemnat <victoria umanitd(ii>. Teoria matriarhatului pleacd de la teza organicistd conform cdreia popoarele au nevoie de o mdnd autoritard maternd pentru a ajunge la maturitate.

IWAI'RIARCHY:

Frn ttw S r fuI wH s AN D S ra u c c r, t S

in aceastd primd perioadd de evolutie <corpul matern dd nagtere umanitdtii>. Bachofen (1815-1887) -Le droit maternel. Recherche sur la gyn6cocratie du monde ancien, selon sa nature religieuse et juridique (Dreptul matern, Cercetare asupra ginocratiei lumii antice dupd natura ei religioasd gi juridicd) - una din sursele cele mai autorizate de acest mit, prevede doud stadii succesive marcate de doud tipuri diferite de maternitate: a) hetairismulAfroditei gi b) ginecocra(ia lui Demeter. Hetairismul Afroditei (din g r. Hetalra= curtezani), faza cea mai veche, se caracterizeazd printr-o promiscuitate sexuald de nivel animal, neidentificarea ta[ilor, absen[a posesiei. Ginecocra{ia lui Demeter se caracterizeazd printr-o ordine pe care Bachofen o definegte ca pe o perioadd cerealier-conjugald. Femeii ii este recunoscut un drept matern conjugal. aga cum pamdntul trebuie sd recunoascd principiul fecundator reprezentat de munca bdrbatului, la fel femeia trebuie sd recunoascd pe tatdl copiilor ei, cdruia sd-i arate fidelitate absolutd in cadrul ministerului cdsdtoriei (monogamia demetriand). Spre deosebire de primul tip, e vorba aici de un matriarhat in intregime pozitiv. Trecerea de la stadiul a) la stadiul b) este explicatd astfel. prom iscu itatea prim itivd gi su perioritalea fizicd a bdrbatului epuizeazd femeia subjugatd de violenla sexuald masculind ce poate ajunge pAni la crimd. in fa{a violSrii tuturor drepturilor lor, femeile se revoltd gi se separd in grupul Amazoanelor care opune bdrba(ilor o rezistenli armatd. Daci in cele din urm5, femeile se supun fo(ei masculine givoca[iei lor materne in cadrul cdsdtoriei 9i sedentarismulul, aceasta este pentru cd via(a rdzboinicd gi nomadd nu le este proprie. Agadar, matriarhatul constituie stadiul primltiv al evolu(iei istorice. Trecerea de la naturd la culturd se realizeazd prin infrAngerea dreptului matern de cdtre cel patern: cel mai mare progres realizat vreodatd de femei este acela al deposeddrii lor.

in concluzia acestei prezentdri sintetice a mitului

This arlicle treats matriarchy as social representation. lnvented in XIX th century by evolutionist masculine thinking, revived by some radicalfeminists from the late 70', this myth is very much criticised by the anthropologists. The author shows that at the theoretical levelto legitimate the social construction of the traditional condition of women whose core is the reproductive and mothering function serves very well, unlike empowering them for political action.

bachofenian gi urm6nd lucrdrile lui Frangoise Braun (1987) 9i lda Magli (1983), s-ar putea spune cd (ceea ce ar putea pdrea o odd la adresa femeii mamd gi a puterii naturale a femeilor se vddegte a fi o apologie a determinismului naturo-istoric care legitimeazd supunerea femeilor, dep16ngAnd-o totodatS>.

ll. Mamele matriarhatului Ca reac[ie la teoriile evolutioniste, la inceputul secolului, s-au dezvoltat noi curente de gAndire. Mai

AtAt;x"

Multe generalii de antropologiimpirtigesc o conceplie anti-matriarhali. in special, Claude LeviStrauss a aplicat matriarhatului lovitura de gra(ie: cum ar putea fi societatea matriarhald, daci fundamentulinsugi al societi(ii gi culturii este schimbul de femei ficut de cdtre birbafi ? Cu toate acestea, teza matriarhatului recAgtigd teren

in anii '70 o datd cu migcarea neo-feministd, inscriindu-se intr-o perspectivd care vizeazd determinare a cauzelor oprimirii femeilor. insd teoriile "mamelor" diferd prea pulin de cele ale predecesorilor lor. Ca 9i la "ta!i", puterea femeilor este atribuitd capacitd{ii lor biologice de a procrea ca 9i calititilor care decurg din aceasta. lati exemplul argumentafiei lui Evelyn Reed in Women's Evolution (1975). Scopul sdu este sd puni in lumind istoria primitivd a jumitdtii feminine a umanitdtii. intr-o abordare evolu(ionistd gi materialisti, autoarea afirmd cd forma originari a organizdrii sociale este clanul matern, pretinz6nd cd tabu-ul sexual primitiv nu era tabu-ul incestului, ci cel canibalismului care amenin{a societatea primitivd a vAndtorilor. latd deci, cum se prezinti pentru Evelyn Reed societSlile primitive. Maternitatea este o func{ie sociald a sexuluifeminin. Responsabilitatea de a proteja gi hrdni copiii incumbi tuturor femeilor adulte. lndividul dispare in interiorul colectivitd(ii femeilor. Paternitatea n-ar fi putut substitui rudenia nediferenliati a clanului, decAt dupd aparitia familiei de preeminenta paternd. Femeile sunt surori intre ele gi mamele tuturor copiilor din comunitate, organizati ca o <comunitate de mame>> gi ca o <<comunitate de fra{i>. Dupd un scenariu similar, incestul 9i tabu-ul corespunzdtor lui n-ar fi putut exista in condiliile necunoagterii filiafiei individuale. Autoarea argumenteazd ci acest tabu este mult ulterior, apdrAnd in epoca romani. Tabu-ul canibalismului nu este doar o simpld interdic[ie, ci o reguld sociald absolutd instituitd pentru a proteja comunitatea de o catastrofd temutd: sd-iimpiedice pe bdrbati - incd canibali 9i aflali intr-un stadiu de dezvoltare inferior femeilor - sd-gi man6nce copiii. Astfel, Reed argumenteazd ideea a doud niveluri diferite de dezvoltare intre bdrbati gifemei. Femeile, <imboldite de biologie> ar fi dezvoltat gi generalizat prin intermediul materniti(ii - ceea ce s-ar putea numi altruism social. Aici s-ar afla germenul socializator al speciei noastre, cel care determini trecerea de la stadiul de animalitate la cel de sociabilitate. La polul opus, bdrba{ii, cufundali in antagonismul canibal, ar fi expresia cea mai evidentd a antisocialitdtii - <biologic handicapati de aceastd agresivitate masculini, mogtenitd de la strdmogii lor, primatele>. Astfel, intr-

in limba trancezd,

(

sexage

un joc de oglinzi, func(ia masculilor, serios

dezavantajati de caracterul dominator, ar fi pur sexualS, pe cdnd cea a femelelor este pur maternd gi

sociali.

lll. Matriarhatulca mit masculin Cum se poate gestiona ambiguitatea acestor ipoteze care se vor feministe, degi fac apel la teoriile "tatilor"? R6spunsurile antropoloagelor sunt destul de variate. De exemplu, Frangoise H6ritier, intr-o perspectivd structuralisti, considerd ci <termenul de matriarhat, implicAnd ideea de putere femininS, a fost gi continud sd fie in mod frecvent utilizati pentru a face referire la situatiile reale de matrilinearitate, in care drepturile eminente sunt cele ale bdrbalilor ndscutiin grupuri de filiatie definite de cdtre femei> (HERITIER, 1996:221). Dupi pirerea cercetdtoarei, acest termen este una din cele doui moduri posibile ale <temei universale a inversdrii fondatoare, a lumiiintoarse pe dos care trebuie adusd la loc, [ ...] functia sa fiind aceea de a legitima ordinea sociali existentd>. (idem)

O lecturd interesantd este cea a antropoloagei italiene LMagli, care se aratd extrem de criticd

adresa mitului sus(inAnd urmitoarele: chiar dacd organizdride preeminentd feminini au existat nu le puiem atribuiiema matriarhatului. in primul rAnd, chiar in termenul de matriarhat existd o disimetrie discriminatorie 9i o ilegitimitate semanticd. El a fost introdus pornindu-se de la termenul de "patriarhat,, insd nefdc6ndu-se referin(d la acelagi tip de putere. Domeniul de putere atribuit femeilor este cel domestic ai nu cel social, politic sau de stat: <termenul de matriarhat nu are sens, chiar dacd am vrea si-l limitdm la exercitarea autoritdtiiin sfera domesticd, cdci corespondentul s6u, patriarhat, nu este niciodatd limitat la domeniulfamiliei> (MAGLI 1983:32). Cercetdtoarea se intreabd asupra motivelor pentru care mitul matriarhatuluise nagte gi se rdspdndegte atAt de ugor printre istorici, filosofi 9i antropologi. De fapt, nu existd contradiclie intre faptul de a face din femeie momentul inaugural gicadrul maigeneral al "rapofiurilor de sexaj" (SUlLLAUMlN, t 992)lin care se insereazi 9i discursul gtiintific. Punctul esenlial asupra ciruia trebuie insistat este acela ci toate versiunile acestei povegti nu atribuie nici o dimensiune politici condilieifemeii. Ea este caracterizatd de aceleagi elemente care definesc dintotdeauna studiile gtiinlifice asupra femeilor: sexualitatea, maternitatea, familia, via{a domesticd gi religia, in aspectele lor afective gi psihologice.

", analogic pentru Colette Guillaumin cu ( esclavage , (sclavie).

A1\uy in ceea ce privegte presupusele urme ale matriarhatului gisite in sculpturile reprezent6nd "Zei!a-Mam5", Pdmintul gi alte zeitifi feminine preistorice, ele nu dovedesc mare lucru. FdcAnd o paraleli anistorici daci un(o) antropolog (antropoloagi) de pe altd planeti ar studia imaginarul na{ional gi nationalist de pe Pdm6nt ar descoperi cd na(iunea este intotdeauna reprezentati ca o femeie: Patria-Mamd. $i, evident, aceasta nu are nimic de-a face cu preeminenla feminini. Este adevdrat cd aceste sculpturi au fost gdsite pretutindeni, dar tocmai pentru ci aceste descoperiri sunt atdt de rdspAndite in spaliu gi timp nu este posibil a se teoretiza coresponden[a cu o organizare sociald gi politicd determinatd. Nu prin aceasta vom gdsi o explica{ie convenabild deoarece, aga cum sugereazd tot Magli, "o in{elegere a mitului matriarhal trece prin analiza structurilor culturale care au permis eliminarea a priori din conflict a uneijumdtdfi a genului uman" (MAGLl, 1983:54).

L'Histoire des femmes en Occident (vol. 'l: Antiquit6), Paris: Plon, pp. 477-491 Guillaumin C. -1992- Sexe, race.et pratique du pouvoir. L'idde de Naturc, C6t6-femmes Editions (Recherches), Paris H6ritier F. -1996 -"Le sang du guerrier et le sang des femmes. Contr6le et appropriation de la f6condit6", Masculin/Feminin. La pens6 de la diff6rence, Ed. Odile Jacob, Paris, pp. 205-235 Magli l. -1983- "Le matriarcat comme reflet mytique de la culture", ?n Magli 1., Conti Odorisio G., Matriarcat eUou pouvoir des femmes?, Paris, pp. 7-54

Un mit eliberator sau conservator? Pozitiile antropoloagelor feministe diferi. Unele afirmd cd este un mit care stimuleazd eliberarea, altele consideri cd este un impediment al acesteia. Primele pretind ci el poate sluji ca imagine a unei societi[i nedominate de bdrba[i gicare poate func(iona ca o o noui paradigmd pentru construirea unui proiect de ac[iune: <matriarhatul relativizeazd <inevitabilitatea> patriarhatului>. Celelalte sus{in cd el <impiedici conceptualizarea eliberdrii femeilor din cauza caracterului siu naturalist, mistic ai universalizant>; mitul matriarhal ar servi incd o dati ca sd legitimeze puterea birbatilor. impirt5gesc aceasti a doua pozi(ie deoarece, aga cum spune Frangoise Brawn : <im pimdnten irea acestei viziu n i esentialiste contrazice insugi proiectul feminist, care vrea sd puni in eviden(5 arbitrariul locului ocupat de femei gi de bdrbaliin societate, in ruptura fa[5 de credin(a intr-un etern feminin gi unul masculin>>.

utte r

,,ff,

i*';.

ln ceea ce privegte aspectul mistic al credin(eiintr-o zeiti-mamd, Simone de Beauvoir remarca ci replierea ?ntr-o religie in care zeifa-mamd este imaginea dominantd gi modelul de urmat, inchide femeile in aspirafia la maternitate 9i le incitd sd

intreprindi o ciutare religioasi in loc si se angajeze politic.

Bibliografie: Brawn F.- 1987- "Matriarcat, Maternit5 et pouvoir des femmes", Anthropologie et Soci4tds,, Vol. 11, no 1, pp. 4555 Georgoudi S.- '1991- "Bachofen, le matriarcat et le monde antique. R6flexions sur la cr6ation d'un mythe", in

AIA,L7

Wuv,qn I Nor (wr) A Morrurn ? The ariicle deals with the specific situation of a woman in her thirlies who decided not to have children (yet). She talks about the tradition of women-mothers and sincerely brings about the reasons why she took her decision.

2t+

DCE

NU SUNT (INCA) MAMA

Cristiana FAUR Este o intrebare care mi se pune destul de des gi, ca sd fiu cinstiti, o consider lipsiti de polite{e. Dar, iatd cd acum md las ademenitd sd scriu despre acest subiect, care mi se pare extrem de intim gi nu-mi este de loc ugor s-o fac. Am cdutat disperatd ceva pe lnternet care sd md ajute si incep. M-am oprit in fata bibliotecii tot sperAnd cd voi da de o carte, care sd md scoatd din impas. Nu am reugit. Nu incercam decdt sd md ascund in spatele altcuiva, in spatele altor cuvinte, care si nu fie ale mele, adicd sd scap de rispundere. Nu-mistd in fire, dar iatd cd am gi eu subiectele mele tabu. intAi sd explic de ce am pus in parantezd acel "[ncd". Oare asta inseamnd cd in viitor voi deveni mamd ? Cd nu exclud aceastd posibilitate ? Sau este, pur gi simplu, modul meu de a scdpa inci o datd de rdspundere ? Md feresc de a da verdicte, de a spune clar cd "nu, niciodatd nu se va intAmpla". Chiar dacd gansele sunt pufine, cred cd e bine sd lagi intotdeauna o marji de sigurantd. $iasta, conform uneia dintre pulinele mele convingeride nestrimutat, 9i anume, cd totul este posibil, cd oamenii se pot schimba uneori radical, cd viata prin care trecem ne poate modela intr-un mod cum nici nu visam. Apoi, vid in jurul meu, in familiile de intelectuali, cazuri de maternitS(i tArzii, femei care devin mame in jur de 35-40 de ani. Etichetarea de "t6rzii" este datd prin comparatie cu ceea ce este incetd(enit in mintile rom6nilor de acum. Majoritatea consideri cd te cdsdtoregti pe la 20 de ani, iar dupd un an-doi faci un copil. Aceastd regulS pare a se schimba foarte incet gi numai in anumite cercuri.Totugi, este un inceput. Cu cAfiva zeci de ani in urmd (cAt de pulin l) o femeie de 20 de ani necasdtoritd era deja domnigoard bdtrAnS. Dar, din nou, ar trebui sd md opresc asupra acestui termen, care gi el gi-a pierdut, aproape total de data asta, in[elesul. Din ce in ce mai multe femei preferd cariera sau, pur 9i simplu, un copil pe care s5-l creascd singure in afara unei cisitorii. Se pare ci statutul social alfemeii nu mai depinde de starea civild. Mai mult, nici maternitatea nu mai prea are legdturd cu aceasta. Nu este rolul meu sd judec. Existi argumente pro gi contra acestei rdsturndri de tradi{ie. Preceptele invdfdturli cregtine sunt incet-incet modificate. Femeia se duce giface nunta in bisericS, dar nu mai urmeazd modelele de femei predicate de preoti. Ea nu mai este miritd ca Sarah prin bdrbatul ei, ci, dac5 vrea mdrire o poate ob{ine prin propriile ei puteri. Nu se maiinmulfegte ca Rahela, rolul ei nu mai este acela de a nagte semin(ii. Rolurile soliei, dar 9i al sofului sunt modificate in societatea contemporani. Totugi, este adevirat cd orice ar incerca si demonstreze oricine, femeia este aceea care este "gazda" copilului 9i deci legitura stabiliti intre mamd gi fdt este una total speciald. Existi insd gialte posibilitdlide a crea un copil. Chiar gifird tat5. $tiin(a modernd a dovedit-o. C6nd gi dacd aceste metode vor lua locul celei tradifionale, bdnuiesc cd vom afla ceva mai tirziu. Am discutat de multe ori cu femeile care md intrebau de ce nu vreau copii. Le Intrebam de ce au ele copii, gi rdspunsurile lor nu mi convingeau de cele mai multe ori. imi spuneau ci "$i cine o si aibd grijd de mine la bdtrAnete ? Sau "Altfel ag fi divo(at de mult, copilul dsta mi-a salvat cisnicia". Altddatd:

rfl\u7 "Md plictiseam givoiam ceva nou in viala mea" sau "Sd nu se stingi neamul". CAteva au recunoscut: "N-am planificat, nici micar nu l-arh dorit la inceput, dar n-am avut ce face". Din pdcate, n-am int6lnit pe nimeni care sd-mi spuni cd a dat nagtere unui copil pentru copilin sine 9i cd nu agteapti niciodatd, nimic de la el. Un motiv, cu alte cuvinte, altruist. Problema se poate pune gi altfel. in general, mamele nu regret6 ci au copii gi asta ar trebui si md pund pe gdnduri. Dar nu uiti si adauge cd via{a lor e alta, ci nu mai pot trdi pentru ele, cd so(ii lor le trec, de cele mai multe ori, pe un plan secund, asta nemaivorbind de via{a profesionald, care are mult de suferit. Aga cd md aflu in continuare intr-o dilemd. Nu simt nevoia sd dau nagtere unui copil, s-ar putea sd fie defec{iunea mea, nu gtiu. Cred insi cd in societatea contemporani, post-modernd, rolulfemeii nu mai este acela de a procrea, ci acela de a creea gi ea, alituri de ceilal(i, lumea in care triim. Cum o facem, asta depinde de fiecare dintre noi. $i nu cred ci cea care di nagtere este superioard sau inferioari celei care conduce un concern sau celei care scrie. Pur 9i simplu, fiecare are ceva de spus gi de ficut. lmportant este sd crezi in ceea ce faci.

C'^SA

DEVII MAMA , EXPERIENTE AUSTRIECE Gertraud LADNER

Am ndscut-o pe fiica mea, Hannah, cu doar doud luni in urmi, intr-un spital de l6ngd satul unde locuiesc impreund cu Josef, soful meu. Doream sd avem copii. Totugi, vestea cd sunt gravidd a venit ca o surprizS, la sf3rgitul lunii decembrie a anului trecut. Nu eram sigurd ci puteam avea copii, cdci suntem "bdtrAni" gi nu maifusesem gravidi p6ni atunci, degi nu folosisem contraceptive. Un test de graviditate ne-a adus certitudinea: eram gravid6. Mai departe, m-am dus la o femeie ginecolog. Ca si fiu sinceri, intAi m-am dus la dentist. "Un copil - un dinte" - aceastd zicald celebri pdrea si devind realitate, la inceputul sarcinii. Prevenitd fiind, am pornit-o spre ambii medici. La dentist m-am temut cd va trebui, ca de obicei, sd lupt impotriva ideii de radiografie. $tiam cd e periculos pentru copil (alti dati, cdnd crezusem ci sunt insdrcinatd gi, ca atare, nu am permis radiografia, medicul m-a umilit spunindu-mi si incetez cu prostiile). De data asta, din fericire, n-a fost nevoie de vreo lupt5. SpunAndu-i cd sunt gravidi, doctorila nici nu s-a gAndit la radiografie. A ales o alti cale de tratament, mai lungi, gi mi-a recomandat aten(ie specialS in timpul sarcinii. in aceeagi zi, am fost gi la ginecolog. Pentru cd am peste 35 de ani, etAziu pentru sarcini, s-ar putea si fie riscant: adesea doctorii le indeamni pe femei sd facd teste suplimentare, de pildd, amniocenteza, ca si se asigure cd nu existi posibilitatea unei boli genetice (de exemplu, pentru femeile care nasc tdrziu, existd un risc mai ridicat de a face copii cu sindromul Down). Unele dintre aceste metode sunt riscante pentru copil gi ar putea provoca un avort spontan. Dar, din nou, m-am temut degeaba. O doctoritd foarte prietenoasd mi-a urat bun venit gi mi-a ficut testele obignuite, inclusiv un test cu ultrasunete. Aici mi-am "vizut" pentru prima dati copilul - un obiect minuscul, de cAliva centimetri. Testulcu ultrasunete m-a asigurat ci totul e normal gi copilul e sdnitos. Dupd aceea, am discutat cu doctorila despre ce

Howro BEconEa Moruta Ext ExtlNcls FRotut

AuSrau The article deals with the experiences of 'late' motherhood in Austria. While

discussing her own

experiences of pregnancy and birth, Gertraud Ladner also presents the situation of laws and medicalcare in contemporary Austria. Such details as tesfs and medical check- u ps are i nte resti ng ly intermingled with personal considerations about the status of motherhood and changes in the author's professional life. Motherhood is "a gift from God", a wonder the author shares with us.

AlA,t;"j"

va urma gi alte teste posibile pentru femeile cu sarcini tArzii. Nu m-a obligat, a fost de acord cu decizia mea de a nu face testele genetice. M-am linigtit gi am agteptat cu multd nerdbdare gi bucurie copilul. Au urmat teste de urind gi de greutate, regulat, din cinci in cinci siptdm6ni gi analize de sAnge de doud ori. Medicul a notat rezultatele in aga-zisul "Pagaport al mamei gl copilului" Acest "Pagaport al mamei gi copilului" di posibilitatea unor investigatii pentru femeile gravide, inclusiv cu ultrasunete gi ale copilulul, pAnd la vdrsta de patru ani (dezvoltarea generald, greutate, analize de sAnge, o sonografie a incheieturilor goldului in primele sdptim6ni; ORL). Mama primegte ceva bani ca ajutor de la stat, pentru faptul cd gi-a fdcut toate analizele previzute. Acest "Pagaport" s-a dovedit a fi un succes: problemele care pot apdrea in timpul sarcinii sunt vizute din timp, rata de mortalitate a bebelugilor a scdzut, iar diagnosticul precoce gi tratamentul copiilor s-au imbundtd(it. Totugi, in 1997 guvernul austriac a micgorat ajutorul material. Mamele trebuie sd treaca printr-o adevdratd birocra{ie, in primulan de viald a copilului, ca sd obtind cei '150 dolari care au mai rdmas. Numdrul mamelor gravide gi al copiilor care gi-au fdcut analizele a scdzut. La fiecare cinci sdptimSni, regulat, am mers la ginecolog. Analizele oferite prin "Pagaportul mami 9i copil" sunt plitite de asigurdrile sociale 9i sunt gratuite pentru mamd 9i copil. Un moment emolionant a avut loc cdnd a venit gi sotul meu cu mine la ginecolog 9i am vizut copilul la aparatul cu ultrasunete. copilul tocmai inghitea. Pe vremea aceea, am6ndoifdceam naveta la serviciu in diferite orage din Tirol. in plus, vroiam s5-mi termin teza de doctorat inainte de nagtere. Nu ne mai rdmdnea mult timp sd ne pregitim, in mod congtient, sd devenim p6rinli. Aga cd era important sd ne ducem la un "week-end de pregdtire a nagterii", intr-un centru pentru pdrinli gi copii. in toate marile orage se pot gdsi astfel de cursuri mai lungi, ca sd te pregdteascd pentru nagtere, dar la lari centrele pentru pdrinli 9i copii sunt rare. La centru, o femeie (Bettina) cu pregdtire gi experienfi speciale pentru aceasta, ne-a (inut o gedin{d de consiliere la care am participat impreund cu alte cinci cupluri Ca gi noi, 9i celelalte cupluri agteptau nagterea copilului intr-o perioadd de la patru p6nd la zece sdptimAni. Am vorbit despre sarcind, temerile pe care le aveam 9i bucuriile care ne agteptau ca tati sau mamd in devenire. Cu ajutorul fotografiilor, Bettina ne-a dat impresia succesiunii evenimentelor in timpul nagterii. Ne-am pregdtit pentru posibile pozi[ii pentru nagtere, am invd(at cum sd respirim gisi ne relaxdm! Bettina ne-a impdrtdgit din experien(a ei, ne-a motivat sd ne ardtim sentimentele gi, cel mai important: ne-a dat putere, noud, femeilor, si ne preocupim de nevoile gi dorintele noastre 9i sd avem grijd de noi ingine. Ne-a fost de mare ajutor, atAt lui Josef, c6t gi mie, acest sfdrgit de sSptdmAnS, 9i ne-a ajutat sd ne limpezim g6ndurile in legdturd cu tipul de nagtere pe il doream. O femeie din grup dorea sd fie siguri de medicamentele performante gi mdsurile in caz de urgentd, in timp ce eu vroiam sd nasc acasd ( in Austria, copiii se nasc, de obicei, la spital cu ajutorul unei moage gi al unui medic. Mama gi copilul stau la spital aproximativ cinci zile. Sd nagti acasS sau fird sd te internezi este neobignuit, degi din ce in ce mai multe femei doresc acest lucru). Amindoud am gdsit solu{ia pentru ceea ce doream. Eu am ales sd nasc fdri sd mi internez (aceasta a insemnat ci Hannah 9i cu mine am pdrdsit spitalul a doua zi dupd nagtere) deoarece nici o moagd nu a vrut sa vind la o femeie de vdrsta mea care vrea sd nascd primul copil acasd. Cu opt sdptimdniinarnte am incetat lucrul; din acest moment gi opt sdptdm0ni dupd nagtere este o perioadd de concediu de maternitate. Cu citeva siptdmAni inainte de nagtere am luat gedinle de consiliere pentru lactafie Se considerd din ce in ce mai mult cd aldptatul natural este cea mai bund 9i mai sdndtoasd hrand pentru bebelugi. De aceea, se fac eforturi ca mamele sd nu

NAuq aibE probleme. Aceasta, ca gi eforturile de a convinge femeile sd nascd natural

sunt rezultatul migcirii de femei care a luptat pentru ca femeile Sd poatd sd decidd in legituri cu propriul lor trup, impreuni cu lupta pentru autodeterminare, migcarea de femei a avut o viziune critici asupra neajunsurilor gi domindrii birba[ilor in domeniul ginecologiei 9i au gdsit noi cii de rezolvare. La lnnsbruck, capitala Tirolului, cu 150.000 de locuitori, pAni acum cAtiva ani exista doar o femeie ginecolog cu cabinet propriu (fostul profesor de la universitate nu le permitea femeilor si devini ginecologi !). Din intdmplare, o prietend, Gabriell Nindl, este membri in Liga "La Lecche'! gi pregedinta Asocialiei Consultantilor Europei pe probleme de Lactalie (IBCLCConsiliul lnternational al Consultan{ilor pe Probleme de Lactalie). Ea a organizat un congres mondial pe probleme de lactalie la lnnsbruck, in octombrie. Ea consiliazd femeile gravide gi cele care de-abia au ndscut, oferi cursuri pentru surori gi medici in spitale, M-a sfdtuit in legdturi cu pozifii corecte gi confortabile de aliptare, cu igiena s6nului, probleme frecvente de lacta{ie gi solulii, mi-a explicat ritmul zilnic al bebelugului, mi-a dat informa{ii despre nagtere gi despre primele zile ale nou-niscutului. Pentru sfaturile pentru lactatie a trebuit sd plStesc, gi pot sd spun ci a meritat. Sfaturile au fost foarte utiie. De c6nd Sigmund Freud a spus ci motivul bolilor psihice e copildria, mamele (rareori ta{ii) sunt considerate vinovate de aproape toate problemele psihice ale adultilor, lnterpretarea gi numirea vinova{ilor urmeazd acelagitipar ca gi interpretarea tradilionald a cdderii din paradis, din Biblie: se spune ci Eva este motivul gi vinovata, gi nu garpele sau implicarea generalS a oamenilor (a bdrbalilor gi a femeilor, a grupurilor gi a na{iunilor) in bine gi in rdu, in vinovi{ie gi reconciliere. in timpul sarcinii am observat diferite norme pe care societatea le impune asupra femeilor gravide. Multe dintre aceste norme privesc sdndtatea copilului: sd nu fumezi, s6 nu bei alcool sau prea multd cafea, sd

Stela LlE, lucrare

fffi,U"j"

mdn6ncisdndtos, sd nu aio via{i stresant5.... Nu cd nu a9 fide acord cu aceste norme, dar se pare c5, pentru cd sunt doar o femeie gravidd, persoana mea, dorin(ele 9i nevoile mele par s5 se dizolve. E foarte important si treci prin asta: inci sunt eu insdmi, o persoand cu interese Si posibilitdti. Am fost ajutatd mult de oameni, dar putine din cd(ile nenumdrate pe care le-am citit au fost importante pentru mine gicopilin timpul sarcinii. Cursulde pregdtire a nagterii, discu{iile cu alte mame, vizita la consultantulin lactalie, m-au incurajat mai mult gi mi-au oferit cunogtin[e pentru aceastd noud perioadd dln via{a mea. $i am invdlat sd fiu mAndrd de corput meu. ln societatea noastrd care privegte silueta cu fanatism, corpul femeilor gravide e tolerat, iar standardele de siluetd nu mai functioneazi. Economia descoperd femeile gravide ca potenliali consumatori giincearcd si promoveze consumul. La spital am primit un pachet mare cu mici daruri de la firme gi o mul(ime de broguri pentru diferite produse. hrani pentru bebelugi, ceaiuri pentru lacta[ie, loliuni de ingrijire gi ulei de baie pentru copil, haine, jucdrii 9i altele. Majoritatea acestor lucruri nu sunt necesare, dar fiind o novice in aceastd lume a lucrurilor pentru copii, adesea nu gtiam ce e bun gi util 9i ce nu e folositor. Cumnatele mele m-au sfdtuit bine, gi ne-au dat multe lucruri in plus: haine pentru bebelug, scutece, scaun de magind pentru copil (trebuie folosit prin lege), cdrucior. in afard de faptul cd ne-au scutit de multe cheltuieli, este gi un mod ecologic de a rezolva problema. Din fericire, am avut o sarcind ugoarS, fdri complicalii gi, am putut sd continui sd scriu la leza de doctorat pe care am terminat-o cu cdteva zile inainte de nagterea Hannahei. Nagterea in sine a durat mult- mai mult de 30 de ore - dar a fost bine. Josef a fost cu mine la spital gi m-a sus(inut (de cdliva ani existd posibilitatea ca tatil sd fie prezent la nagtere). Dupa nagtere, Hannah gi cumitne ne-am petrecut noaptea la spital, dar 16 ore mai ldrziu, Josef ne-a dus acas5.

M-am bucurat din plin de urmdtoarele zile. Ne-au vizitat prietenii gi rudele. O moagd venea o ord pe zi si aibi griji de Hannah gi de mine. Cu ajutorul ei, am putut si ne acomoddm cu noua situafie a unei familii alcdtuite din trei persoane. intre timp (de pu(ine zile), am intrat in concediu de maternitate: voi sta acasd cu Hannah in primul sdu an de via[5, dupd care imivoi continua munca la universitate. in aldoilea an, igiva lua Josef concediu parental, va fi unuldin cei 1% dintre tatiicare folosesc aceasti posibilitate din Austria. Planificarea tradilionalistd a vielii gi teama de a pierde posibilitSliin carierd ii impiedici pe bdrba{i si aleagd concediul parental, in plus, patronul tatilui trebuie sd fie de acord. Mamele gi talii sunt protejaliimpotriva concedierii pAnd la patru sdptdmAni dupS concediu. Degi societatea e obignuitd cu pauzele in cariera unei femei, nu acelagi lucru se poate spune 9i despre bdrbati. Mulli se tem sd nu-gi plardi serviciul dupd concediu - o situalie care li se intAmpld femeilor foafie des. Bazafinanciard pentru aniide pauzd in serviciu o reprezintd "banii pentru concediul de maternitate sau parental" (Kareuzgeld): in Austria, ca mamd (dacd ai lucrat cel pulin un an (nu se aplici so(iilor de fermier, studentelor sau femeilor de afaceri)- ai dreptul la concediu de maternitate gi la bani pAnd cAnd copilulimplinegte 18 luni. Dacd mama gitatdlimpart concediul, acesta poate dura doi ani. Aceastd lege reprezintd un mare dezavantaj pentru mamele singure, acestea putdnd obline numai 18 luni de concediu. Suma de bani pentru concediul de maternitate sau parental este aceeagi pentru toli, independent de fostul salariu al mamei sau de venitulfamiliei. ln prezent, suma de bani pentru concediu este de 400 dolari pe lund- aceastd sumd este sub nivelul de subzisten(d in Austria (mai e nevoie de o altd sursd de venit: salariul sotului). in Austria, a 12-a dintre cele mai bogate tiri din lume - familiile cu mai multicopii gi mamele singure, ca gi lucrdtorii temporari sunt grupuri de

f*AUx"

persoane in pericol de sirdcie. Dar pentru mica noastrd familie, banii pe care ii ob[inem amAndoi ne sunt suficien(i. Timp de doi anivom gti cum sd ne organiz5m vie[ile personale gi profesionale. Cum ne vom descurca dupi acegti doi ani, inci nu gtim. Gridini(a din satul nostru primegte copii de la vArsta de patru ani in sus. Poate vom gdsi o femeie care si aibi griji de Hannah c0t sunt eu la serviciu ( o numim "mamd de zi"), sau o voi lua pe Hannah la gridinila universiti[ii, care primegte copii de la un an gijumdtate in sus. intre timp mi lupt cu schimbarea : si fiu acasi cAt mai mult 9i sd nu mai pot participa la discu[iile profesionale cu colegii. Uneori, marea mea bucurie pentru Hannah este insoliti de intrebarea : dacd sunt mami cu un copiltrebuie sd am grijd de intreaga gospodirie ? De cdnd sunt mamd treburile gospodiregti s-au multiplicat : a apdrut o persoani in plus, sunt acasi mai mult ca inainte, consum timp cu spilarea scutecelor din bumbac - datoriti angajamentului meu fa!6 de principiile ecologice - pentru ci nu folosesc scutece de unicd folosinli gi aga mai departe. Sunt acum in situalia pe care cu cdtva timp inainte o comentam in literatura feministd : femeie cu dubla sau tripla povari a serviciului, gospodiriei 9i educirii copilului. Rezultatele sau concluziile teologice ale maternitd{ii: cumva, pare prematurd o reflec{ie din punct de vedere teologic asupra propriei mele maternitS(i. Anumite teme au o dimensiune mai profundd acum, pentru altele incd nu-mi gdsesc cuvintele potrivite. Acum cunosc mai bine dimensiunea maternd a lui Dumnezeu, dragostea lui Dumnezeu pentru intreaga crealie, pentru orice formd de viafi, pentru orice fiin(d omeneascd. Fiica mea Hannah este un dar surprinzitor al lui Dumnezeu, o minune, pe care sunt invitatd si o

impirtdgesc.

DFA?T,

Eu suNT "MAMA' L,oR

Inrr,4.CT, IAMTHETR

Alina OANCEA

din copilirie visam si fiu educatoare. N-am renunlat niciodatd la aceastd idee givisul mi s-a implinit. Am absolvit Liceul Pedagogic, acum un an, gi actualmente sunt educatoare la gridini{a nr.

fiIoruta

inci

The afticle contains a shotl analysis of some u nfo riu nate ly tra d iti on al

47, Bucuregti. incd din liceu am cochetat cu "feminismul" gi de aceea, in cariera mea

teaching materials.

didactici gi mai ales in relafia mea directd cu copiii, sunt mult maiatentd la mesajele de gen explicite gl implicite pe care le transmit. Nu intimpl5tor mi-am intitulat articolul "De fapt, eu sunt "mama" lo/', pentru ci anul acesta lucrez la o grupi pregititoare, cu program siptimAnal (copiii sunt adugi la gridini{i lunidimineafa gi sunt lua[i acasd vineri dupi-amiaza). Joc, astfel, un dublu rol, de educatoare-mami. inci de mici, copiiiinvald roluri de gen rigide, direct prin intermediul educaliei, prin imitare gi identificare. Dacd ne referim doar la aspectele ce lin de definiliile "materniti(ii", aga cum transpar ele din materialele didactice impuse, ag spune ci in general se menlin in sfera tradi[ionalului. lati citeva exemple: in "Venifi sd ne jucim copii" (Antologie de jocuri didactice-1995, autoare: Silvia Dima, Daniela PAclea, Aurica Candrea ) in capitolul "Jocuri pentru consolidarea cunogtintelor despre om gi mediul ambiant", existi doud jocuri care reflecti perfect discriminirile de gen gi care

Children learn rigid gender roles directly through education, by imitation and identification. Games such as "What is Adina doing?", "What is mother doing?" make distinctions clear: mothers/women have a re p rod uctive rol e (i nc I u des home activities usually done by women: raising and educating children, as well as washing, preparing food,clea n in g, shoppi ng for

AtA,t;"y

the family), while men have kept a productive role (activities made by men and women for which the former are paid). How could we get the children ready for the responsibilities of being a mother or a father if we permanently come across teaching materials full of co ntrad icto ry mes s ages ? ! For my analysis I found inspiration in obseruing children during the last two years I spent teaching. I noticed that children can only play the roles of their own sex (the little girlthe role of mother, the little boy of fathe). By playing such games they identify with their parents.

lf I add concrete life situations to such manipulation through materials, then I become worried by "maternity" models they assimilate in this period. That is why I try to use alternative games, empathise with their situation, by elabo rati ng texts w ith o ut ge nd e r d isc ri mi nation, proposals for changing the syllabus, in order to eliminate the persistent myths about women. I take care to play with them telling them about men-fathers and womenmothers, but also about women of science, womenastronauts, wome n- state leaders.

nu pot forma copiii in sprijinul egaliti(ii de ganse. Primuljoc se numegte "Ce face Andrei?". Acesta presupune "consolidarea unor deprinderi de a recunoagte gi a denumi actiunile efectuate de copil dupd ce se scoald." Pentru desfdgurarea jocului, educatoarei i se pun la dispozitie varlante de plange unde Andrei: "se scoald din pat, face gimnastici, se spald, se imbracd, salutd gipleaci la grddini!5." (pag.14-15) Pe o pagind urmdtoare gdsim un alt joc intitulat "Ce face Adina ?", in care copiii trebuie "sd recunoasci ac{iuni vizAnd activitS{i gospoddregti". Materialul didactic propus pentru desfigurarea jocului sunt traditionalele ilustratii care "reprezintd diferite ac[iuni ale feti[ei": Adina mdturd camera, spalS rufele pdpugii, sare coarda, doarme, se spali, se imbracS, se dezbraca, se joaci cu mingea,(pag.16)

Se observi ci Adina face activitd{i gospoddregti, degi "dormitul, imbrdcatul, dezbrdcatul" nu se incadreazd in aceste tipuri de activitd{i. Citind aceste jocuri, mi-am pus intrebarea: ce-ar intelege copiii din aceste jocuri? lar ca sd completeze gi mai bine acest tablou discriminatoriu, ilustrat de cele doud jocuri, urmitoruljoc este "Ce face mama?". Un astfel de joc are ca obiectiv principal "consolidarea deprinderii de a descrie ilustralii reprezentAnd o acliune pe care mama o indeplinegte in gospoddrie". latd cum, dintr-o datd, mama este plasatd intr-un cadru care nu a depSgit incd bariera tradi{ionald. Personal, mi intreb iar59i: care cred copiii cd sunt rolurile mamei, dacd "mama" din imaginile reprezentate in joc pregdtegte m6ncarea, ageazd masa, face curS{enie, spal6 rufele, vasele, ingrijegte florile, face cumpdrdturi, coase la magind? Cum am putea oare sd pregdtim copiii pentru responsabilitatea de mamd gi tatd, dacd ne lovim permanent de materiale didactice incdrcate de mesaje ce denotd discrepanfe majore? Jocurile de mai sus fac delimitdri clare: mama/femeia are un rol reproductiv (include activitSlile casnice care cad, de obicei, in sarcina femeilor: cregterea 9i educarea copiilor, dar gi spilarea rufelor, prepararea hranei, curS(enia zilnicd, cumpdriturile zilnice pentru intreaga familie), in timp ce birbatul gi-a pdstrat rolul productiv (activitd{i realizate de bdrbati gi femei pentru care acegtia sunt pldti[i). Ceea ce md revolti cel maitare este faptul cd autoarele cd(ii sunt trei femei. Totodatd, ele mi indrumd sd folosesc trusa jocului "de-a gospodina" atagdnd in finaluljocului cu litere ingrogate, c6teva intrebdri suplimentare: "De ce pregdtegte mAncare? Ce m6ncare pregdtegte? Pentru cine pregdtegte mAncare?". De asemenea, in programa instructiv-educativd pentru ciclul pregcolar este prevdzutd "Educalia pentru via(a de familie". Printre obiectivele-cadru stabilite apare gi acela al "cunoagterii specificului rolurilor in familie". Acesta presupune atingerea a doud performan{e: "sd cunoascd activitatea in familie, sacrificiile pe care le face mama pentru copiii ei gi sd cunoasci profesia gi locul de muncd al mamei".

Unde este

tatil

? Ce rol are in familie ?

Orice cititor la o primi citire a textului de mai sus ar in[elege urmdtoarele: - Mama este intreaga familie sau - Tatdl a fost pur gi simplu uitat, fapt care nu ne dd gansa

si-iformim

pe bdieti

ca viitorita(i. Exemplele de jocuri in care mama, feti{a 9i femeia apar pregnant - nu se opresc aici. Ele sunt risp6ndite in toatd carlea. De pild5, la pagina 76 in jocul

NAu4,

"Ce a cumpirat mama?", mama este trimisd la piat5. in alte jocuri, cum ar fi "De-a lesitoarele" (p.130), "Fetita spali rufele pdpugii" (p.1a9), "Scufifa rogie...galbeni, albastrd" (p.169), "Laboratorulde cofetdrie" se precizeazd, de la bun inceput in descrierea jocului, cd pot participa cinci-gase feti{e. Ele vor fi, pe rdnd, "(esdtoare, spdlitorese, cofet6rese". De ce mamele nu pot avea cariere de savante, cosmonaute sau gefe de stat?

in prelungirea analizei despre imaginea mamei ag men(iona cdteva din jocurile de rol propuse in "Caietul educatoarei": "De-a mdmicile", "De-a familia", "De-a fratii gi surorile". Sunt, probabil, exemple de jocuri care sd-i pregdteascd pe copii pentru responsabilitatea de mamd gitatd. Pot sd argumentez cu un exemplu int6lnit anul trecut. O fetitd propune colegelor si se joace "De-a familia". Urma, imediat, repartizarea rolurilor: "Tu ai sd fii mama, iar eu am sd fiu tata". "Tatil" nu apucd sd-gijoace rolul fiindcd in preajmd se afld un bdie(el care intri in discutie 9i spune invergunat: "Eu am si fiu tata, pentru cd sunt biiat. Tu nu poli sd fii, pentru cd egti fetita'. Concluzia este cd micutii nu pot juca dec6t rolurile propriului sex (feti!a- rolul de mam5, bdiatul- rol de tatd). Jucdnd astfel de roluri, ei se identificd cu pirin(ii lor.

Nu ar fi deloc surprinzdtor, poate chiar indicat ca feti[ele sd fie "ta[i" gi bdie[ii "mame". Prin schimbarea rolurilor copiii pot intelege mai ugor ce inseamni sd fii mamd gitati. Analiza de mai sus nu a fost fdcutd int6mplStor. Cei miciinva(d atdt din cd(i gi prin intermediul mijloacelor de informare, prin imitare gi identificare cum sd devind tati gi mame.Ce se intAmpld cu acei copii care sunt crescufi numai de mam5, tatd sau bunici?

Avind o grupd de sdptdminal, unde majoritatea copiilor sunt proveniti din pdrinli despS(ifi, divo(a{i, orfani de tatd, mamd sau uneori abandona{i (copiii

Stela LlE, Iucrare

sunt crescufi de bunici) am putut sd le observ comportamentul gi sd-l compar cu acela al copiilor cresculi de ambii pirinfi. Copiii crescu{i numai de un pirinte (chiar dacd acesta trdiegte in concubinaj), il evoci intotdeauna numai pe acesta, foarte rar pe pdrintele care l-a abandonat. De multe ori mi se intAmpld ca seara, cdnd plec, copiii si mi strige cu ochii plini de lacrimi "mama unde te duci? Nu pleca! Mai stai cu noi!" (situalie provocati de copiii crescufi de tatd). Tot ei au lucrurile, hainele alandala in sdcule{, nu gtiu incd sd-gi aranjeze patul etc. Care este rolul educatoarei in acestcaz? Nu trebuie sd facd discrimindriintre copiii cu un pirinte gi cei cu ambii pdrin{i, din contrS, trebuie sd fie aldturi de ei oferindu-le un sprijin afectiv.

Dacd la asemenea "manipuliri", prin intermediul materialelor, adaug gi situatiile de viatd concrete ale copiilor "mei", atunci sunt ingrijoratd [n ceea ce privegte modelele despre "maternitate", pe care ei le asimileazdin aceastd perioadd. De aceea incerc jocurile alternative, empatia cu situalia lor, elaborarea de texte care sd nu contind discrimindri de gen intre sexe, propuneri pentru modificarea programei instructiv-educative, in vederea risipirii miturilor persistente referitoare la femei. Am grijd sd md joc cu ei, povestindu-le despre bdrba{ita{i 9i despre femeimame.

f*Au:x"

I4ctst nrrA pRrvrND MAMA sr coprLUL OBIECTTVITATEA I,EGII SI MENTAI,ITATI AI,E SISTEMULUI SOCIAL ACTUAI-, lnterviu cu Viorica COSTINIU, Judecdtor la Curtea de Apel Bucuregti gi Secretar General al Asocia{iei Magistralilor

realizat de Loredana STANCIU

in catitate de magistrat, care este opinia dumneavoastrd despre legislalia romAneascd pentru divorl, -avdnd in vedere nivelul social actual- comparativ cu legislalia internafionald? Legislafia romineasci in materia divortului, care era deosebit de restrictivd inainte de 1990, a cunoscut numeroase transformdriin direc[ia sporirii permisivitdlii, a simplificirii gi accelerdrii procedurilor. A fost reglementat divo(ul prin consensul sofilor, posibil atunci cAnd nu existi copii minori 9i cAnd de la incheierea cisdtoriei a trecut mai mult de un an. Multe dintre termenele de conciliere gi de gAndire au fost eliminate in timpuljudecitii, iar probatoriile au fost simplificate.

in principiu, acesta este un lucru pozitiv. Marea problemd este dacd nu cumva permisivitatea legisla{iei9i practica instan(elor nu vor avea in timp efecte distructive cu privire la institulia cdsitoriei care rimAne, indiferent de transformirile economice gi social-politice, un element esen(ial al organizdrii societifii. Efectul cel mai negativ, cu costuri sociale incalculabile, al unei eventuale disolufii a familiei, se risfringe asupra copiilor minori. Din pdcate nu este exclus ca, in timp, fenomene ca abandonul gcolar, delincvenla juvenild, criminalitatea, indeosebicea violentd, sd se amplifice. Se pare cd putem vorbi de un fenomen al mamelor singure (tdrd sol). Ce pdrere ave{i despre acest fenomen? Care este suportul legal al acestor mame care igi cresc copiii singure? Fenomenul mamelor singure este - gi in contextul pe care il menfionim - tot mai frecvent. Dati fiind egalitatea ( de ordin constitufional gi legal) in drepturi, intre mami gitati cu privire la copilul minor, mamele singure au, in principiu, aceleagi drepturi giobliga{ii ca gitalii care, din diferite motive, igi cresc copiii singuri. Acegti pdrin[i au dreptul de a ob{ine, de la celdlalt pirinte, o contribu{ie lunard sub forma pensiei de intrelinere destinatd nevoilor de cregtere, intrelinere 9i educare a copilului minor. Din picate, de foarte multe ori, pdrintele nu plStegte benevol pensia de intrefinere, ceea ce necesitd un proces care implici timp 9i stress. FacilitS(ile de ordin fiscal, administrativ ori de altd naturi pentru acegti pdrin{i sunt, din punct de vedere legal, cu totul nesemnificative. Cred ci aceastd problemd ar trebui sd fie avutd in vedere de citre legiuitor, anumite mdsuride protectie sociald, indeosebifiscale gide legislafie a muncii, fiind necesare. Existd in Romdnia o legislalie pentru mame-copil (femei care devin mame incd de cdnd sunt minore) ? Nu existd reglementdri speciale in aceastd materie. Dac6 mama foarte tAndri este cdsitoritd, atunci ea dobAndegte, prin cdsdtorie, capacitate de exerci{iu deplind, deciare, potrivit legii, toate drepturile gi obligaliile unei persoane adulte.

Cunoagteli, din activitatea dumneavoastrd, cazuride mame care comparativ cu cea interna{ionald, in acest sens?

igivind copiii? Cum

este legislatia romAneascd

Astfelde situaliiau existat, din pdcate, maialesin "boom"-uladop(iilorde dupi 1990 giele nu au caracterizat, in exclusivitate, o anumiti minoritate etnicS. Ultimele reglementdriin materie de adoplie previd ci astfel de fapte constituie infractiuni 9i se pedepsesc cu inchisoarea pe diverse termene, care pot ajunge 9i la 7 ani. Din acest punct de vedere, legisla(ia romAnd in materie este asemdnitoare cu cea din majoritatea statelor europene. Existd violenld domesticd provocatd de mame ? Care ar fi procentul acesteia (aproximativ), comparativ cu violenla domesticd provocatd de tatd ? $i legat de acest aspect, cum este protejat/d copilul/ mama ?

NAuq Din pdcate, fenomenul de violen!5 familiald (domesticd), este larg rdspAndit in societatea rom6nescd. Desrgur, o cercetare criminologicd ar releva multe aspecte interesante, lindnd atit de o anumitd traditie (vezi "bdtaia este rupti din rai") cdt 9i de cauze educa[ionale, sociale 9i economice. Ziarele avide de senza[ional sunt -zilnic- pline de astfel de situatii, unele extrem de grave. Procentul mamelor violente fatd de copilul minor este de circa 40% in raport cu talii, ceea ce reprezinti o cifrd ridicatd. Faptul de a nu fi mamd (din motive subiective sau obiective) este sanclionat in vreun fel de lege ? (exemplul sistemului comunist care impunea "nemamele" la plata unui impozit). O astfelde discriminare nu mai existd in legislalia actuald.

in ce mdsurd legista{ia internationald acordd drept lesbienelor de a fi mame (prin adoplie sau alte metode)? Existd in Romania asemenea cazuri? Exlsfd in Romdnia legisla{ie pentru lesbiene? lntrebarea dumneavoastrd pune in discutie problema, deosebit de complexd gi din nou amplu dezbdtutd in ultima vreme, a rela(iilor sexuale intre persoane de acelagi sex. Abrogarea faimosului articol 200 din Codul penal, ca o condi(ie a adaptdrii legislatiei romAnegti la cea europeand, implicd extrem de multe aspecte de ordin moral, sociologic, medical gijuridic Ele ar merita, fdrd indoiald, sd facd obiectul unei ample dezbateri in revista dumneavoastrd. Din punctul meu de vedere, stadiul actual al legislatiei noastre este pe deplin satisfdcdtor sub toate aspectele: rela[iile homosexuale liber consim(ite, intre adulti, trebuie sd se afle in afara sferei de reglementare penald. Societatea trebuie sd manifeste toleran(5 fati de cei care dispun astfel de propria lor persoand , fdrd a aduce atingere moralei publice ori drepturilor gi libertdtilor altora. A-i condamna penal pe acegti oameni este 9i nejustificat 9i nefolositor.

NAU"y

saptimdnali "MAMA Sl COPILUL" a apdrut la Bucure5ti, pe 4 iulie 1865, in conditiile in care, in urma Unirii Principatelor ( 24 ianuarie 1859), in centrul preocupirilor se afla restructurarea societdtii romdne5ti, mult ramasa in urmd in comparatie cu tirile occidentale. Revista

Revista (redactatd aproape in intregime de Maria Rosetti- ce semna cu inilialele M., M.C.R., 5i cu pseudonimele Elena gi Florica- sotia lui C.A.Rosetti, revolutionar paSoptist 5i lider al migcdrii pentru unirea tarilor romAne), se afla printre primele publicalii care gi-au propus si contribuie la modernizareaintreguluisistem de educalie 9i de

instructie, viciat de mentalitdti 5i practici anacronice. Asemenea revistei "FAMlLlA" a lui losif Vulcan, de la Oradea, sau a celei bucureqtene "AMICUL FAMlLlEl" a Constantei Dunca, revista aflatd sub directia Mariei Rosetti releva, in fata opiniei publice, influenta cu totulspeciald pe care era chematd s-o exercite femeia-mamd asupra destinului societitiiin plin proces de reformare. in consecinti, cultivarea ei potrivit cu noile exigente, era considerata, pe buni dreptate, indatorire de o importanta primordiala. in viziunea Mariei Rosetti, femeia-mamdintruchipa idealul etic de bunatate 5i dragoste universali.

in revista sa, culeasS, in tipografia "C. A. Rosetti", de pe strada Academiei nr.22, entuziasta susllnitoare a emanciparii femeii ne oferea un model reu5itde pregdtire afemeii-mame gi, prin intermediul ei, a celei maitinere generalii postunioniste pentru a face fap provocirilor noiiepoci. Astfel, de exemplu, in rubrica CONVORBIRI DESPRE UNIVERS sunt explicate accesibil 5i de loc simplist, noliuni fundamentale de astronomie 5i de geografie; rubrica intitulata CATECHISM DE ISTORIE UNIVERSALA trece in revistd marile evenimente ale istoriei omenirii, impreund cu relevarea semnificatiei unor concepte, indispensabile pentru intelegerea evolutiei societatii umane precum formarea5i dezvoltarea natiunilor, marile religii, monarhie, republicd, statde drept, sensul democratiei etc. Sunt evocate cu cildurf, evenimente gi personalititi si din istoria patriei. Rubrica BIOCRAFII prezenta, deosebit de atractiv, marile figuri ale ttiintei qi culturii ca Franklin, Galilei, Newton, Mozart. O alta serie de articole publicate sub titlul PARTEA MAMELOR, reprezintd un adevd,rat curs modern de iniliere a acestora in ingrljirea nou-nisculilor gi a copiilor in general ( igiena corporald, hrana copiilor, dentitia, laptele de mama, bolile copilariei, prevenirea 5i tratarea lor etc.). Revista se adresa direct 5i copiilor din ;colile elementare, dar 5i adolescentilor din cursurile secundare, prin traduceri

de istorioare moralizatoare qi sentimentale, prin povestiri despre dragoste, prietenie, educareavointei, despre libertate, egalitate, dreptate etc, Colaborarea unorscriitori, jurnaligti 5i profesori prestigioti ca D. Bolintineanu, V.A. Urechia, Pantazi Chica, l. Crozescu, Mircea Rosetti 5i allii, a fdcut si, creascd prestigiul publicatiei. Revista a fost bine primitd de opinia publici gi de autoritdti. Publicatiile rominegti din lmperiul Habsburgic au salutat initiativa Mariei Rosetti, apreciind-o ca un act de culturd valoros, in conditiile in care educatia fetelorse rezuma la predarea muzicii, a dansului, a lucrului manual 5ia vreunei limbistriine, iar cartile de "instrucliune pentru copii, pentru familie 5i pentru popor" lipseau aproape cu totul. Ministerul lnstructiunii Publice a cumpS.rat mai multe zeci de exemplare din MAMA Sl COPILUL, distribuindu-le in pensionatele gi internatele din tari. Un grup de meseria5i gi negustori au ficut o colecti in primul an de aparitie a revistei, realizAnd 70 de abonamente. De5i MAMA 5l COPILUL iqi va inceta aparitia Ia 24 aprilie 1866, in primul rAnd din lipsi de fonduri, ea va ramAne, fdrd indoiald, o contribulie meritorie 5i chiar temerari la formarea generaliei care a pus bazele Romdniei moderne.

Reproducem mai jos articolul-program al Mariei Rosetti din primul numdr al publicatiei:

3tt

r:$t7 "Un ziar! $titi oare bine, ce este un ziar? Vezi de-aici mica zbdrciturd de nas ce-mi fac unii dintre voi murrnurAnd: ba bine ca n-om 5ti. -Un ziar!Este o foaie mare ;i urdtd ce o clte5te tata tocmai cAnd copiii suntinfierbAnkti la joc. -lJn ziar! este foaia ce necdje5te pe pdrintii no5tri qi dd pe copii afard, care face pe tata gi pe amiciisdi sd se certe intre diln5ii. Un ziar! Acolo se gdsesc guvernantele 5i profesorii, acolo se scriu negre5it o multime de

alta explicare care va

I'tr

l,rltl..'rrr:ltr\

lntll!1tr

SAll

,'!Fr

r'ti

.-,ii".r-". t- '.'., rs,.." *-lr.. t* t!?, ,-, .. t'.;' , t' -:&.).... j.. lh. I .. ,'-r "!-,. d', r, " dttti il.rtlx ll'o., t 'rrlln rrt'l'rl" t ili rlrn r"' I

rrer-n

rdln

I'ilr'.' l ,d .rld'l'rl,l

lno.,mnn,, ll.{,.:ilr. 1,,'l"ncr',-i.J Irr':rl'nililr. fl I'dn Jrutrr * fla.1 t,&h roldnr 't '!-tahttt,rlxt.',n.l.n l,d .rr,ul1 qr4 'Jrfnn'Ii Sur,i :.1 fdo r vdn o,{tlotin.NbuolLira,.iar * l+ priii |l ruwl pnn alutnrulO | .t trn.r fnrlrr r, ; r! r :,r I ijulft ln ilFIrr pol0_ rl'cn .l-tr .,,i l,.l',1 luc"r.,, r,irlrl. r.r,trrnl: ilm, lrr. Lco .d 1.. lit t'l,,{lm,: ltr mr p,,t,t,rirJO ."..*l or,:O ,lrrin. pilr r.r n lr5,blbl( iol'a ru! t, 1 rn I trn , raD:Jurnj, Lu i,,rh r. | I, lil ril!&,-$ro{!r riirrr{ r, ,nuJ$,u1,.n. O,,,,,r,,t1..vll1urirrl.,6,,'gi:,,trrrr rn'r'rlir l,;n{ voinM .fya .!U, r; fiu.tr, ,J lnimr. bina !(rlrrr,r,

A5a este cd aceasta este ideea voastra despre un ziar? Fratii vo5tri

,:1:, m{!!l$1"0!|P'|,1l{,1, :: rt

lucruri rele, dacd ziarele sunt adesea suprimate 5i ziari5tii pugi la straf sau inchigiin pu5cdrie, si bine sd le fie! cei mai mariva vor da

r il1.11 lr()

Irl

poate cea mai

rr,illgilL.irmr ej,,runrl,(l'H.fi.ill,,rutltrilrn!ritu,! io,:jutrLrrrr,,rr

&ft r'4rlrrrll 'lia ldrr, Irl..n*ri-1,,,,,,;i,"^,rllt !,,ilnr \'" n,i;ir.., fl. lrl" ir l'r'Is: torrrlt 1.,',,"n11 lrp.'o o.nir,.1'r., .rr,Junhllilunr'?rrilnh' f U r,l{l!'nl [r.' rolqrr ti, tu',.otr,l^ r.,{k,t ,utr(fi llulriUl- )l r',F( "ro.lNl}{usn rltrrrhif rl,,..prr cir rrr,rr il@o- S'01 \i:trrl l'.1 r0('J.'u uJlilInolc;lild. \+r"guJrcll ze.',.,nr{mll .sn,flno, Iloa,Io,r \rr *l*l1rrt,'lI cr .}lalur;lp in th', re-rnl r. .1il; i0U'rrtv,r,( utr, lp${'rxL(r.} ir.lNkI int'rrn.1l11l,ilh (.r rclt .reds rl,: Ir+ oul .SDd0 rilt, N$rn suntiltrrbui'rl] ar'rdure rcestcl [uie,.,rHll' lcuro liindn vI I'rr.,r r$Nlrl I'i, 1d .jkr d.,,..hir, Jr,,i ?.t; u,..lfrcc voru ll lulr. irr sorr1n[ .'r.r.'. -;,r.r"r" \nrtr 0 rrullc 'iirrlt rrt' .,1,,** *rit 9'rtp'.",rrl'l"mrr' ,rjrlrc. nn r,,l jbht,, ;i!;) 1n_ lrptrl, r.,r.", Iicrrrfu*, r.,ro r,rri lr..r r;ut. rcrdu.{ ,ri, iri,,,. li. ,n ,,,,1. I prrtt b r"'ti t"Lli,' ," ,, t"n ,, l ' ' l,;tn ro,sL c u.1rr r,qtd ," r,ri."l't"'"" r"',.'( i, I,chk!r rr,*.r * urt,rrrl t:' I .t .nr t,:^ rL,,,,,,.. '' r0 .aiirh.r.ilfipunl$nrronroll';r"rl,lrr!trrll,r,, 1,q,,,..,' 'rrin, - i:n nr4o rltrrt.n.a,tinlt,, ,rr,.1., ..1.,rr1,tro/! ll!,ri .,,,.. ,r.. .l h.bqa (. ,'ld ,.,"^,r"Flhtr i,,.t,i..,.. .1,,\l,rr ,i',tr1 " 'Ll,n.,u l.r0 -116. .illr1rl1.rr r,.r.r, t..i ,,'l.rr.,l^-i. r, ik, ,-r-l"llr .:,-.t i(rd,o{-iil,,.,r, r ri{, urdxJ. ,a,rli.,,., t' 'Lrrn[: drtirrrr. rr r6t"1. ,.1-,rirr.,.r,.i h,,r, ,,tr,r,,.t ..t,,,' " ,{,t,&{rn"tt ;, .tr ,irnJ.rt- | nr,-, q,nklt ,i ui,ir'r ., ti.;.,,. ,, :! I'ro F,tsl I rar,$r I,i l'1 rr nrtfi- :r,l;.ruh:r,rr{r,,, .r Wdr' r{i., . r.,. l. i

dreaptd. latd acum 5i ceea ce vd dau eu./.../

o ocupatjune pldcutd 5i instructivd qi sd vd pund in pozitiuni de a va interesa la convorbirile oamenilor luminati de care adesea fug copiii cei mici. Acest ziar are ca scop sa vd ofere

A! Nu va puteti incd inchipui cAt puteti clstiga in convorbirea lor! Ce secerl5 de pldceri 5i de fericire poate si faca cineva pe ldnga dAn5ii pentru prezent 5i viitor, Eu insa care o 5tiu aceasta 5i care am avut fericirea de a cunoa5te din acei oameniinvdtati, voi incerca a reculege 5tiinta lor in favoarea voastrd. Astfel, multumitd lor 5i scrierilor lor, vd voi spune pe scurt istoria fiecarei tdri.

-Veti avea apoi 5i voi, ori de cite oriimprejurdrile ne vor permite, istoria voastrd a zilei dinduntru 5i din afard precum o au 5i p\rintii vo5tri.

- Va voi vorbi de Va voi povestl

acel izvor fara

de sfArsit de interes 5i de petrecere care se nurneste lstoria Naturald.

minunile creatiunii.

Apoi, fiindca am putinta de a citi multe ziare strdine, voi face pentru voi o culegere aleasd, vetj avea numai floarea, cuvintele cele mai frumoase, faptele cele mai nobile ale oamenilor din toate tarile. Voi face o alegere 5i din vietile oamenilor celebri din vechime si din timpurile noastre, 5iveti avea, astfel, istorii de-acele ce vd plac atit de mult, cu deosebirea cd acestea vor fi si frumoase 5i adevdrate. -Vetj avea 5i voi coloana voaste cu felurimi, cu anecdote, cu iocuri de sfinx (ghicitoare), pe care vi le voi da ca sd te ghiciti si despre care imi veti scrie voi inSiva. Jiincd: o placere mare. Vd invit sa deveniti colaboratorii mei. Fiecare dintre voi, dupd mijloacele sale 5i fara aiutorul nimdnui. imi va trimite enigme, imi va scrie dorinlele sale, parerile sale, ori ce va voi, in sfdr5it. Nu vd promit cd voi publica tot, dar vd asigur cd voi fi foarte dreapta 5i cd vd voi urmdri cu cea mai

deplina iubire. inchipuiti-va pldcerea de a vedea lucrarea voastrd tipdritd, adica de a face voi insivd pldcere altor copii care vd vor citi! A contribui la pldcerea si la invdtdtura altora! Aceasta este, credeti-md. cea mai mare fericire. latd programa acesfei foi in ceea ce va prive5te. Dacd pdrintii vo5tri vor aproba-o, md vor ajuta in toate modurile la publicarea ei, 5i atunci ea va apare in toate duminicile 5i se va imbunata ,ti din ce in ce: de nu, voi fi silrtd, cu destula pdrere de rau, a ldsa aceastd idee. 5d sperdm insd cd ne vom revedeain curdnd, iubitii mei copii, de 5i

aceea vd zic la revedere." " Mama 5i copilul"

, anul l.

nr.l din 4 iulie

1865, pp. 3-6

rubricd reatizatd de gtefania MTHATLESCU

NAUx"

C*ro.;L

La Universitatea "Carol" din Praga, Cehia, s-a infiinlat in 1998 Centrul de studii de gen

pE Stuprr

pE GEN, DEPARTAMENTUI, DE

SrrrNrE SocrntE, UNTWnSTTATEA

"CARoI,", PRacn

in cadrul Departamentului de gtiinle sociale. Centrul este primul de acest fel din Cehia gi igi continuri activitatea in anul universitar 1999 - 2000 oferind o arie largd de

programe gi cursuri. Scopul centrului este de a contribui la integrarea studiilor de gen in structura de inv5ldmAnt a Cehiei. Centrul oferi cursuri universitare 9i postuniversitare cu credite oplionale pentru studenlii Universitilii. intre cursurile oferite de centru semnalSm: Situalia socio-culturali gi istoricd a genului, Directii teoretice in studiile de gen, Genul in sociologie, Genul, familia gi contextul social, Studiile de gen 9i critica literard etc. Mai multe informalii despre Centru sunt accesibile la adresa de pe lnternet: http://www.fem inism us.czleducalionll 1 01 98.htm I

A/orruanrrrr Association for Research of Mothering (A.R.M.)

DE REVrsrE

... din Canada a publicat de curind primul numdr al revistei asociatiei. Aceastd publicalie igi propune si se concentreze pe subiecte legate de maternitate din perspective interdisciplinare. Cu exceplia primului numdr care este general, celelalte vor fi tematice. Pot fi trimise colabordri diverse (toate pe tema maternitdlii): poezii, lucriri de arti, comentarii, fotografii, rapoarte privind politici sociale, articole, rapoarte ale diverselor agen{ii, scrisori, anunluri, recenzii etc. Toli cei ce doresc si contribuie trebuie sd fie membri A.R.M, Taxa anuald de inscriere este de 20 USD gi include doud publicalii de informare anuale, inscriere pe server-ul ARM, invitalii la conferintele anuale ale A.R.M. Adresa:

Association for Research of Mothering (A.R.M.) 228York Lanes, York University 4700 Keele St., Toronto, Ont. Canada, M3J P3 e-mail : arm@yorku.ca

Ploaie gi tunet: revistd

feministd radicald de disculii gi activism Rain and Thunder: A Radical Feminist Journal of Discussion and Activism)

... a apdrut de cur6nd. Noua publicalie agteaptd colaborarea cu femeile scriitoare adepte ale curentelor feministe radicale. Contribu{iile vor include - dar nu se vor limita numai la - teorii, opinii, strategie, gtiri, recenzii, cronici ale activitililor trecute 9i informa[ii despre evenimente viitoare. Sunt binevenite fotografii 9i grafic5. Numerele viitoare se vor axa pe urmdtoarele teme: Perspective in anti-rasism (data limitd de trimitere a materialelor: 1 decembrie 1999) 9i Strategia feminismului radical (data limiti 1 martie 2000). Prelul unui abonament pentru un an este de 1 USD pentru cei care au un venit anual sub 1000 USD, astlel incAt pentru cei cu venituri mai mari, abonamentul anual va fi de 25 USD (sumi care acoperd tipirirea gi taxele pogtale). Pentru institulii abonamentul este de 30 USD. Nu va fi refuzatd nici o cerere de abonament din cauza lipsei banilor. Mai multe informalii puteli solicita la: Rain and Thunder P.O. Box 813

Northampton, MA 01061 e-mail: rainandthunder@ yahoo.com

Guo"u pr Cor.nsoRARr Hypatia: revistd de filosofie feministd

Hypatia: revistd de filosofie feministd publicd un numdr special despre femeile cu handicap. Se cautS in acest sens colaboriri cu eseuri originale, care si exploreze modul in care teoriile feministe sunt extinse sau imbogdlite prin experientele personale ale femeilor cu handicap. Se va incerca balansarea temelor legate de implica{iile

AAt;x"

asupra metodologiei cu cele axate pe consecin[ele asupra politicilor sociale. Vor fi incurajate, in mod special, femeile din afara Americii de Nord gi cele care se afld la inceputul carierei. Data limitd de trimitere a eseurilor (Tn 5 exemplare) este 1 august 2000.

Trimiteli eseurile, insolite de o scrisoare care

semnaleze faptul cd subscrieli pentru

numirul special dedicat femeilor cu handicap. Un alt numir special al revistei Hypatia va fi dedicat temei Filosofiile feministe ale

iubiii

gi muncii. Sunt agteptate colaboriri de la persoane cu formare in discipline diferite,

inclusiv lingvisticd, teologie, gtiinle sociale 9i filosofie. Lucrdrile pot include date empirice sau dezbateri publice, dar toate trebuie sd se concentreze pe subiecte teoretice sau conceptuale. Data limitd de trimitere a lucririlor este 1 septembrie 2000. Detalii privind modalitatea de redactare a eseurilor se pot obline de la:

Http://www.is.csupomona.edu/-ljshrage/hypatia/i ndex.htm Hypatia, Center for the Study of Women in Philosophy, University of Oregon Eugene, OR 97403-1201 Centrul interdisciplinar de studii de gen din cadrul Universitilii din Leeds organizeazd intre 23 - 25 iunie 2000 in Marea Britanie Conferinla internalionali interdisciplinard pe tema Etica din perspectiva genului/Etici de gen. Cei interesali sd participe pot trimlte materiale pe teme cum ar fi: I genul gi subiectivitate morald; i etici ale gtiinlei 9i tehnologiei; I integritatea corporalS; I noile etici ale sferei publice; I traditiile religioase 9i eticile de gen; I politicile sociale gi cadrul normativ; l violenld, rdzboi gi etici; I etica sexului; I postmodernism, etici gi politici; i eticile spaliului; i gen, naturi gi animale. Puteli trimite un rezumat al lucrdrii p6nd la 1 februarie 2000 la adresa: Sasha Roseneil and Linda Hogan Centre for lnterdisciplinary Gender Studies University of Leeds Leeds LS2 9JT E-mail: s.roseneil @ leeds.ac.uk

Centrul interd isciplinar de studii de gen

http://www.leeds.ac.uUgender-studies

rubricd realizatd de Florentina BOCIOC

Elena STANCIU

NAU"j"

-Dro*u C. Nadia Seremetakis1993-"Ritual power and the

body. Historical Perspectives on the Representantion of Greek Women", Pella Publishing Company, lnc, NY WOMEN STUDIES.1993. New York University Press

MATERNTTATE

cu ... ANA

Din aceastd culegere de studil vi recomanddm analiza Sheilei Marnaghan asupra poemelor homerice, intitulatd "Maternity and Mofiality in homeric poetry" bp.35-81), care incearcd si surprindd ideea maternitdlii in binecunoscutele poeme homerice. Marnaghan raporteazd maternitatea la mortalitate: "... mamele transmit copiilor cunoqtinlele despre mortalitate " (pS.36).Astfel, corpul mamei devine originea vielii, dar 9i prdpastia care o inghite. Autoare face gi o find analizd a miturilor despre mam5, considerAnd cd moartea mamei inseamnd viata fiului gi moartea acestuia asiguri, de fapt, supravietuirea mamei. r

Aceastd antologie de texte dedicatd femeilor gl experien{elor prin care trec de-a lungul vietii este realizatd pe o structurd foarte interesantS. Pentru numdrul de fald al "AnAlize"-lor vi recomandim capitolul "Marriage and motherhood" (pp.179-220). Studiul semnat de Ann Oakley, "Becoming mother", considerd cd orice raportare la proble-matica maternitilii trebuie sd se faci din perspectiva culturii gi a atitudinii respectivei societdti fa!5 de femei, mai ales in condiliile societitii industriale. in aceeagi ordine de idei, Sheila Rowbotham,in "To be or not ot be: the dilemmas of mothering", este adepta ideeii cd maternitatea trebuie analizald prin raportarea la dinamica emancipirii femeilor. Autoarea igi doregte sd dizolve mitul conform ciruia numai maternitatea este importanti in via{a unei femei, afirmAnd c5, de fapt, maternitatea devine o sursi de putere a femeilor, dar gi un receptacol al contradictiilor. ldeea cd maternitatea este o activitate full-time este combdtuti de dinamica profesionald- sustin Julia Brannen gi Peter Moss, semnatarii studiului " Managing Mothers", autorii oferind o noud perspec-tivd asupra ideii de "ideologie a maternitdlii" in Marea Britanie. Ann Phoenix ia in disculie experienla maternitdlii timpurii (16-19 ani)in "Narrow Definitions of Culture: the case of early motherhood",iar Julia Berryman,in "Perspectives on later motherhood", prezintd punctul de vedere care sus{ine ci a deveni mamd la o vdrstd inaintatd poate fi periculos pentru sdndtatea femeii, dar avantajos pe plan psihologic ai

social.

JodiWetzel, Margo Linn Espenlaub-1 993- "Thinking women", Metropolitan State College of Denver

Jo Freeman -1984"Women: a feminist perspective", Mayfield Publishing Company

Stephen R. Jorgensen 1986-"Marriage and the familiy. Development and

change", Macmillan Publishing Company

Conceputd ca o culegere de studll, antologia cu titlul de mal sus ne propune o perspectivd muticulturalisti asupra experienlei maternitdlii. Astfel, Patricia Hill Collins, in "The meaning of motherhood in black culture and black mother/daughter relationship" insistd pe doud perspective asupra maternitdlii: cea eurocentricd, in care mama de culoare apare ca fiind devotati casei gi educaliei copiilor ei, gi cea africand, pentru care mama este simbolul creativitdlii 9i continuitdtii. Mama devine un simbol al puterii, pentru care socializarea fiicelor este destul de dur5, flicele mamelor negre fiind invdlate si fie independente gi increzdtoare in fortele proprii. r

in articolul semnat Michetle Hoffnung gi intitulat "Motherhood: contemporary conflict for

women" (pp. 12a-139) se pleacd de la ideea ci orlce definilie a maternitdtii trebuie analizatd din perspectiva mai multor factori, perspectiva istoricd nefilnd neglijatd, ci av6nd un nou inleles (de exemplu, semnificalia ideii de maternitate in societatea tradilionalS gi in cea industriald). Problema adevdratd este cea a gdsirii rdspunsului la intrebarea: cum sd ai o carierd de succes, 9i si fii in acelagi timp gi o mami bund ? Rdspunsul este concretizat de problematica a trei conflicte ale maternitSlii. sentimentul de a ingriji gi cel de "sufocare"; conflictul generat de sentimentul de autosuficienld; conflictul generat de egoism. r

Lucrarea are forma unui curs universitar gi este ideald pentru cei care studiazd sociologia familiei gi a educaliei. Adaptarea la maternitate este studiatd din perspectiva a mai multor factori, at6t biologici, c6t gi sociali. I

l{At;4"

Maternitatea nu presupune inchiderea femeii in spaliul privat, argumenteazi cele doud autoare. Degi experienta maternitdtii a fost considerati ca un obstacol in calea exercitirii unor funclii in spaliul public, aceastd atitudine nu trebuie si mai continue. Se impune, deci, o redefinire a sferei politice, dar gi a renegocierii surselor de puteresustin autoarele menlionate. r

Gisela Bock, Susan James 1992-"Beyond equality & diferrence", Routledge, London

in finalul incursiunii nostre prin cd(ile strdine ale bibliotecii AnA, vd propunem gi lecturarea numirului special al prestigioasei reviste "Canadian Woman Studies", summer/fall, 1998, vol. 18, nr.2 & 3., intitulat "Looking back, looking forward:

mothers, daughters and feminism'l din care

semnaldm:

Penlru Andrea O' Reilly autoarea afticolului "Mothers, daughters and feminism today. Empowerment, agency, narrative and motherline'i femeile nu au nevoie de un discurs normativ, ci ele singure trebuie sd congtientizeze cd fetele lor nu vor o separare emo(ionald, ci igi doresc autonomie gi independenti. in continuarea acestui articol, Sharon Abbey argumenteazd cd gi perspectiva feministi poate intAmpina reticentd din partea fetelor, cdci obstacolele sunt diferenlele dintre cele doua sisteme de valori (al mamei 9i al fiicei). Mai mult, Jean-Claude St-Amantin articolul "La division du suivi scolaire entre les parents. Une axe mdreJille ?" avanseazdipoleza cd cea mai mare influenld asupra formdrii carierei fetelor o au, inevitabil, mamele. Vd recomanddm 9i articolele referitoare la experienfele personale ale mamelor cu copii cu handicap, lesbiene, africane, dar 9i un studiu pe marginea mitologiei maternitSlii, in care se avanseazd utilizarea conceptului de "natural mother" ( Pamela Hall). Din studiile traduse in limba rom6n5, vi putem recomanda "lstoria vie.tii private", de Philippe Aries & Georges Duby, ed. Meridiane, Bucuregti, volumele 3 gi 9. Capitolul "Sotie 9i mamd" din volumul al 3-lea face o scurti istorie a ideii de mamd in ajunul Renagterii, iar cel de-al 9-lea volum ia in discu{ie conceptele de "maternitate fo(atd" 9i cel de "dragoste matern5", ambele rapodate la problematicalegalizdrli avodului.

rubricd realizate de lolanda PRODAN

Elena STANCIU

AlAttj"

Florentina BOCIOC

Membrd AnA, documentaristi la Centrul AnA, absolventd a FacultS(ii de Sociologie - Pslhologie din cadrul Universitd[ii Spiru Haret.

Doina DIMITRIU

Mamd a uneifete, Doina a absolvit Facultatea de Medicind Generald din Bucuregti in 1977. Acum lucreazi la Ministerul Muncii 9i Protecfiei Sociale. A colaborat la elaborarea unor lucriri 9i analize despre fo(a de muncd feminind, violen{a [mpotriva femeii, sdnitatea femeii, compararea gi armonizarea legisla(iei na[ionale la standardele europene, in ceea ce privegte egalitatea dintre femei 9i birbali.

Cristiana FAUR

Cristina Faur este absolventi a Facultitii de Limbi 9i Literaturi Striine, sec{ia Englezi - RomAni, in 1992. Este profesoari de englezi la Liceul bilingv "George Cogbuc", unde predd din pasiune (av6nd in vedere salariul simbolic).

Ana Consuela

A absolvit Facultatea de Medicind Generald in '1997 gi in prezent lucreazi ca rezident la Spitalul Clinic "Sf. Maria" din Bucuregti. Consuela este membri fondatoare a Grupului de Bioeticd "Constantin Maximilian" al Societi{ii Studen(ilor in Medicin6 din Bucuregti. Printre colaboriri: proiectul de lege privind fertilizarea in vitro, volumul "Bioetica in RomAnia - teme 9i dileme",

GEORGESCU PADIN

Programul de educa(ie sexuali, contracepfie 9i prevenirea bolilor cu transmitere sexuali.

lulia HA$DEU

Are 29 de ani. A ficut studii de psihologie la Universitatea Bucuregti gi este doctorandd in antropologie. A contribuit la elaborarea unui curs de introducere in studii feministe la Facultatea de $tiinfe Politice din Universltatea Bucuregti. Pregdtegte actualmente un memoriu de DEA in Estudes Femmes la Universitatea Geneva.

Anca JUGARU

A terminat - cu mul{i, mul(i ani in urmd - Cibernetica, a "computerizal", a "eliadezat", a "croitorit", a "copildrit", s-a "revoltat", giin fine a ajuns sd cocheteze cu feminismul. Susfine Masteratul pe Studii de Gen la SNSPA Bucuregti 9i are ca preocupdri majore teologia feministi 9i antropologia.

Gertraud LADNER

Teoloagd feministi, niscutd in 1962, cdsdtoriti de treiani; fiica sa, Hannah, are doud luni. Este asistenti universitard cu jumdtate de normd la Facultatea de Teologie a Universitd{ii lnnsbruck din 19919i a sus(inut teza de doctorat despre "Relevan{a timpului in Teologia gi Filosofia FeministS". Este activi in Sinodul European al Femeilor 9i membri a Societd{ii Europene a Femeilor pentru Cercetare Teologicd (ESWTR).

Roxana MARINESCU

Membrd AnA, coordonatoare in proiectul "impreuni la Foigo/'. Este proiesoari de limba englezd gi de Civilizafie Britanicd giAmericand la Liceul Bilingv "George Cogbuc".

tto

AAu7

Este profesoard de filosofie la Liceul economicA.D. Xenopol, studentd in anul dol, M.A. studii de gen, SNSPA gi studenti anul trei la Asisten{i sociald.

Cristina $TEFAN

Cercetitoare gtiinlificd la lnstitutul de Studii Sud - Est Europene. A publicat o serie de ci(i gi studii legate de curente gi ideiin Austro - Ungaria gi RomAnia

$tefania MIHALESCU

din epoca modernd, precum gi studii speciale consacrate emancipiriifemeii

in RomAnia (1836 - 1918). Are 22 de ani gi a absolvit $coala Normald "Elena Cuza" in '1998. Membrd AnA, in prezent este educatoare la gridinila nr. 47, Bucuregti gi studentd in anul I la Facultatea de Sociologie-Psihologie din cadrul Universitd(ii "Spiru

Alina OANCEA

Haret".

Domenii de interes: psihosexologia, psihosociologia familiei, psihologia de gen.

Membrd AnA, absolventi SNSPA - studii postuniversitare. Actualmente lucreazi la Ministerul Afacerilor Externe.

lolanda PRODAN

Arhitecti, membri AnA, coordonatoare - publica(ii in proiectul "impreuni la Foigor" gi tehnoredactoare a revisteiAnALize. Mihaela este implicati activ in migcarea ecumenicS din RomAnia gi Europa.

Mihaela RABU

A absolvit in 1999 Facultatea de filosofie - jurnalistici din cadrul UniversitSlii Spiru Haret, Bucuregti. in prezent este asistent manager. Planuri de viitor: formarea profesionald in domeniul relatiilor publice. Pasiuni: cilStoriile, int6lnirile cu cei cAliva prieteni, filmele bune.

Loredana STANCIU

AtAt;,y

Editare computerizatd'. Centrul ANA Tipar executat la Smart Printing SRL

]SSN:1453-7559