No 1 Year 1998 by Analize Journal

ministe

ryr:i .{-

ry' -P:

.+--.

I '\' ,'

-t

aa''tE:

r o-.8

-,.d

lT r I5 @.6-' -

Revista editati Societatea de a n a I i ze t e m i n

AnA

is t e

IEI-

1998

,I'. i-:

L. ;rl_ ,'

ra{

'a t

P@ nW Cuperrus

1.tlz, k4,'on*;eqqg Tawe

eofinguTs:

E;E snu DnspnE INTELEGEREA Dt SrNn Mihaela MIROIU

$rrm

e:!:1,,r.cn6{tri'+',ii:1rir.,,lir,. r,:i.rr}.rr.slrrr.*4[,til&{irlr{ifit,iitii{*tii*d:xr&H#ir#ig{riii&*t:1ra.!i{4d+lH8l:!r:

Drscrpr.rNr iNcnucrSRTE: CERcETAnnasupnn FEMETLoR prN FnaNtn Rose-Marie LAGRAVE Sus

rlcrr

AcruAr,E rN FEl.rNrsmur.AMERrcAN

FaaNct 11

Ruxandra tuAruootu

TnsLou cu Frl.nr I,UCRAND r"rTnaNzrrru Laura "CRUCTADA

cnUNeenc

CopuLoR" pr ANn

B r.nNprnNn : O PRRoprE R D ISCURSUIUI PRoNATALIST

iffiilffiffiffiffiljll rubrici

tN Caoss Fnl oN Wo,uIN TN

DTSCDT,TNES R-ESEARCIT

CONTE,U

P ONARY

IS5 UES TN

At4ERrcAN FEutNtstw 16

Ro,u,qN mN R u RAr, Wo,u tN

MoTnEatNc TxaNstrtoN Cutton gN'S CR qSADE' s y AN,q. Bw-trouttm: A PaaooYoF rrul "

Pao-BnTuSpttcrt

Daniela SOREA realizatd de Mara MARIN

Fpmnrlt snu Cucrtur,ncEsrEr For 32 lon Heliade RADULESCU

MAGAZINE

CumaDEWNrT^ArrntrnMrnANn

I{ o w M ruaila

Mihaela MIROIU

realizati de Florentina BOCIOC

WonEN on, THEIWrND oF TI]TS

iliil#i

B E (A,M E M TRANA

Acest numdr este ilustrat cu lucririle de grafic5 ale Stelei

REDAAT,IA,',,,,,t, ": Cristina CAnrAnescu Laura GnUNeeRc - redactor gef

Mara MRRttrt Mihaela Mlnotu Mihaela RAeu - tehnoredactare gi grafici

Stela LIE : ndscutd la Ti in 1959, a absolvit Academia Arte din Bucuregtiin 1985. A expus in Rominia, Mexic, Canada, Spania, Brazilia, S.U Bulgaria gi Franla. Din 1990 predi la Academia de Arte din Bucuregti.

Abi*E,ifi#a1,iamt':anfirtitii'Aflz4:tf:E'ttinigti'#N iiii,.:..il.iii:i,ilrjiiiiriti: Bd. Ferdinand24, apt. 11, RO-70313 Bucuregti 52 telefon/fax: +40.1 .252.4959 e-mail. ana@ana.sbnet. ro

UffietoCr$iEii tematice:r,:

nmeirc.jele'f#vistei.,',.vbi,,.fi..ih.u,mE'ie.

fr,N#Telta

f euwtsv stTEoLoqâ&#x201A;Ź,

lunle septembrie

Re p ro d u c e rea a rti co I e lo r a p d rute in p u b I i c ati a AnA-Lize se face numai cu acordul

CoNT gANcAB: Bancorex - Filiala Lipscani lei: 251 10.100.109341 .000.00.2 usd: 251 10.100.109341 .300.00.5

NAU,Y

sit U

OR S

AtsOUT

PRE INTE[,UCEffiA:,I>E SII.IE MihaeTA:MIRANA

cu )lei Lie.

rigoara mia de

t.A S.U.A., 90 e din

00.2 t.00.5

SEIF-UNDERSTANDTNG

ANA este creatia unor femei care au descoperit cd viala lor a decurs practic dupd cum sunt teoriile despre rostul lor in lume. A unor femei care, in loc sd fie rezonabile, deci conformiste, au ales sd se intrebe asupra in{elesurilor rezonabilitdlii gi conformismului. Multe ANE au trdit intre hotarele "locului femeilor pe aceastd lume", au fost fiice cuminli gi ascultdtoare, au evitat jocurile violente, au consimlit ci libertatea lor se izbegte de mai multe garduri dec6t cea a semenilor de sex diferit. S-au mdritat. $i-au urmat solii. Au acceptat chiar o dozd de zidire ritualicd in operele de diverse naturi ale perechii bdrbdtegti. Au alergat dupd tramvaie cu sacoge in m6ini, Au inventat traiul cotidian gi l-au reprodus. Au fdcut copii. mai mult sau mai pulin dependent de politica pronatalistS. $i-au fdcut temele de acasd gi sarcinile de serviciu. Au alergat dupd fuste gi cosmetice. Le-au obsedat ingrdgatul gi sldbitul. Gdtitul gi "gdtitul". Descurcatul de azi pe mAine. lntegrarea in genuri "minore": prcze, exegeze. manuale, jurnale, tricotaje, macrameuri. Au ndscut gi au fdcut avorturi clandestine. Au perpetuat gi au refuzat viala. Au iubit, au suferit, au r6s, au pl6ns. Le-au fdcut pe toate in jurul unui bdrbat. Din cauza unui bdrbat. impotriva unui bdrbat. De dragul unui bdrbat. Sau pur gi simplu in agteptarea unui bdrbat care sd fie mdsura lucrurilor pentru tot ce fac ele. $i noi ANELE am fost femei "normale", fiindc5 tot ceea ce numim astdzi patriarhat pSrea normalitatea insdgi. $i noi am concurat din plin la magindria de reproducere a acestei normalitd{i. Doar cd acum o infelegem gi incercdm si o demontim, mdcar in sens cultural. Am acceptat ?ndoctrinarea de gen 9i toate imperativele ei: Fii blAndd, cuminte, aranjatS, ascultdtoare! lmbrac5-te la modd! Nu umbla singurd seara! Nu intra neinsolitd de un bdrbatin restaurantl Nute juca cu pugtigi pistoale! Pune-!i in valoare farmecele! Agteaptd-li solul gitremurd pentru copil! CautS-ti sensul vie[ii in viala celorlalli! Stai la locul tdu! Am acceptat priva[ii in educa{ie: subiectele despre via{a cotidiand gi cea privatd sunt neinteresante la nivelul educatiei oficiale. Tot ce este "serios" in educafie este cu totul altceva decdt moduri de coexistenld gitrai cotidian. Nu e cazul ca fetele sd invele sporturi bdrbdtegti nici mdcar pentru autoapdrare; nu e nevoie sd invefe sd se descurce cu mici operaliuni tehnice, altfel, cine gtie, poate n-ar mai avea nevoie de birba[i protectori.

Am acceptat cd pentru femei moralitatea inseamnd abstinenld sau fidelitate sexuald. Femeile nu sunt morale prin virtu!i, ci fiindcd sunt fidele mdcar corporal celor care delin monopolul pe tdria de caracter, curaj, onestitate dreptate. Am acceptat ci o femeie igi pierde reputalia nu c6nd e josnic5 lagd sau slabd profesional, ci cAnd igi ingeald partenerul. N-am fosil solidare una cu alta, ci cu dorinlele gi aspiraliile bdrba{ilor iubili, soli sau sefi Suroritatea n-are dec6t un referenfial slab. Fraternitatea este

NAu,y tradilia solidaritilii. Nici mdcar prieteniile cu bdrba(ii nu au ramas nechestionate drept erotism ascuns sau refulat. O logiâ&#x201A;Ź a suspiciunii reciproce fermenta in cele mai adAnci resorturi ale prieteniei intre femei. Rivalitdli lipsite de glorie derivau de aici. Nimic nu era de invins in adversara poten{ial5 decAt modelul rochiei, marca rujului, silueta, statutul social al partenerului, numdrul gi calitatea curtezanilor, eventual promovarea profesionald.

Am avut acces scdzut la putere. ANELE mature, trdind o tinerele marcatS de totalitarism, au avut acces la putere. Dar aceasta a fost cu putinld doar cAnd puterea nu avea sens. CAnd ea incepe sa capete sens civic, politic sau profesional, ele o iau mai pe ocolite, prin zona influenlei. Creeazd un ONG, pe care il boteazd cu numele generic al fiecSreia dintre ele: ANA. Descoperd cd lor nu le place sd supunE gi sd ierarhizeze, nici mdcar sd domine conjunctural. Descoperd adicd liberalismul genuin, at6t de neinteresant intr-o lard in care presa stimuleazd dominarea numind guvernul putere gi nu administralie, iar pe guvernanli ii trateaz5 cu expresii de genul "fogtii sau actualii stdp6ni ai Rom6niei". De aceea ANELE nici nu sperd la un acces real in decizia majord. N-au mentalitate de stdp6ne. Ele nu fac altcava decAt sd-gi exorcizeze mentalitatea de slugi gi sd-gi caute implinirea omeneascd. Am trecut de la un protector la altul. in afara celortinere, ANELE s-au grdbit sd sard din numele gi patrimoniul patern in cele conjugale. S-au temut sd trdiascd "de capul lor", s5-gi asume libertatea "dubioasS" a femeilor singure. Sd cdldtoreascd, sd-gi faci vacan{e fdrd insolitori-protectori. S5-gi stabileascd traseul profesional mai degrabd in funclie de voca[ia gi dorinlele personale decdt de distanla fa!5 de grddini[a copilului, timp pentru menajgi, mai ales, de acceptarea de catre parteneri gi gefi a suprafelei p6nE unde li se intinde plapuma dreptului la aspiralii personale. Ele n-au incetat sd lind cont de aceste variabile de dependen(d personald, dar nu mai acceptd asimetria de gen in privinla limitelor spre care aspird. Ne-a lipsit tradi{ia autonomiei 9i libertdtii, deci nu avem "istorie". Aceastd tradi{ie nu apa(ine nici bdrbafilor romAni. Exerci{iul lor este incd in faza primard gi stdngace pentru cei mai mullitrlitori vinovali cd au suportat prea obedient anularea voin{ei proprii. Dar libertatea gi autonomia nu-gi au granilele doar la uga statului, ci gi la cea a casei. Drama nelibertd{ii devine la aceasta din urm5 granila monopoluluisexului care pdstreazd o mogtenire nazisto-comunisti: libertatea inseamni muncd. ANELE au sim{it gustul amar al acestei forme de "libertate". Sentimentul minlii imprdgtiate intre profesie, foamea cotidiani a familiei, caracterul etern al murddriei rufelor 9i podelelor, viafa scurtd a rezultatului muncii domestice. Au simlit cum li se scurge istoria printre degetele mAncate de vechiul sepun "Cheia" ori de mai noul detergent "Ariel", cum nu rdmAne nici o dovadd care sd ateste cd au trdit anume ele gi nu oricare altele in locul lor. ANELE n-au istorie, cdci nu existd dovezi ale trecerii lor prin lume in afard de aceea cd au niscut Si ingrijit fdcdtori de istorie. $i poate cI nici nu li s-ar potrivi sd facd o istorie din care rdmdne o statisticd despre invingdtori gi invingi dupd un mdcel-revolulie sau un mdcelrdzboi. Bdtdlia cotidiand pentru viala celorlal{i nu are sf6r9it, deci nu are nici glorie. Deci ANELE nici mdcar nu aspirE sd facd istorii, dacd prelul lor se numdrd in moartea celor cirora semenele lor le-au dat viald. Mai degrabd 9i-ar dori sd schimbe criteriile de importan!5 ale istoriei 9i chiar semnificalia istoriei insdgi, redescoperind at6t de ades uitata formuld cd politica este gtiin{a oamenilor de a trdi impreund. Nu avem modele gi ne limitim reciproc nivelul de peforman{d. Modelele de oric6nd sunt ?ntruchipdri ale autoritSlii: profesionale, morale, civice, politice.

NAuy Aceastd autoritate nu existd dec6t dacd este recunoscuta la nivelul unei comunitdti. Deschidem cdrti de filosofie, istorie, literaturd, deschidem ziare gi televizoare. Facem pelerinaje la locuri sfinte, la muzee, la case memoriale. Autorii 9i omagiatii sunt pnn excelenld, bdrba{i. Artigtii, savanlii, compozitorii, figurile publice glorioase. Trdim intr-un spa{iu saturat cu modele bdrbdtegti de reugitd sociald 9i cu modele de femei inchipuite de bdrbati, explicate de cdtre ei de la anatomie pAnd la ceea ce se petrece in mintea gi emofiile lor. Aproape cd nu gtim cine suntem decat prin intermediul discursului bdrbdtesc despre nor. Daci ne cdutSm standarde de performan{d nu ne putem lua dup5 alte femei. Daca vrem sd avem autoritate recunoscutd trebuie sa imitdm bdrbati 9r sd participam ca nigte copii palide la lumea productiei de idei. Sd fim umbra 96ndului. Acum ne-am dori sd devenim g6ndul umbrei, chiar dacd pretul acestei "trufii" este acela al nerecunoagterii autorititii sau, gi mai adesea. al insularitdtii la care sunt condamnafi "devian(ii". Descoperim cu greu faptul cd femeile pot gdndi pe cont propriu. Cd o fac diferit gi cd in aceastA diferentd sta creativitatea lor, nicicum in imposibilitatea funciard de a fi mai mult decdt porta-voce a ideilor bdrbdtegti. Singura noastra vocatie autenticd este autosacrificiul pentru cei pe care ii iubim ,rutosacriflciul nu are nici o valoare dacd nu-l alegi congtient. Practic, lipsa alegenr elrmrna orice valoare moralS a unui act omenesc. Noi am fost dresate c, a trar pentru altii este o fatalitate, nu un destin liber-asumat. Atet de puternrc5 este aceastd profetie pe care am inghilit-o o datd cu limbajul, inc6t ea s-a incastrat in noi ca o adevaratd natura. Modelul cultural cel mai avizat este cel al Anei care a fost sacrificatd pentru cel ce a ales sd se sacrifice pentru operd. Un sacrificiu la mAna a doua. Balada nu este a Anei, ci a megterulur Manole. cum este gi "monastirea pentru pomenire". Mai trist este ca Ana nu are nlmic eroic in ceea ce face, iar exegezele o laudd pentru "autosacrificru- Singurul lucru pe care il consimlise voluntar era acela de a infrunta once obstacol ca s5-9i hrdneascd bdrbatul, pe marele megter. Restul nu e decat un loc ucigag. O femeie pacalita sd se lase ziditd pentru o glorie care nu-i apartine. O femeie care n-a consim{it o clipd la jocul de-a moartea 9i capodopera. $i care scdncegte slab in zidul in care a fost imolatd cu nendscutul prunc.

Am recitit la maturitate aceastd baladd despre minundlia sacrificiuluiAnei, care ne-a fermecat cAndva minlile incd necoapte, dar atdt de modelabile. Nu. Nu este nimic mai mult in aceltext dec6t povestea orgoliului masculin gi a celuivoievodal. Ana nu participd la aceste orgolii. Ea este doar o victimd iubitor momitd sd pldteasca pretul zidirii in locul maestrului gi spre gloria lui. ANELE ii seamdnd. lubesc gi admird maegtrii. Consimt la riscuri gi sacrificii. Dar pdcdlite nu mai pot fi. intre ziduri nu mai vor sd intre. Recunosc diferenfa dintre joc Ai zidire. Nici mdcar nu-l agteaptd pe Manole, si-l ispiteascd printr-un viclegug femeiesc, zidindu-l in locul lor. Ceea ce fac ele este si-l invite sd clddeascd impreund planuri comune gi sd refuze, tot impreunS, orice ispitd a supunerii gi dominirii.

AAI;y

I)J,tcr,?4r rEs IN L-R.OS,' FIRE: RESEARCI{ C}N W,OTLEN STUDTES TN

Dsc,pI,INE irucnucISATI:: l'EM IlItoR. D l,N F RANI'A

,, , ':

FL<AN.CE The main purpose of this afticle is to show how women's sfudies - as a new i nterdi sci pl i n ary fie ld of research has been created and developed in the West in general and in France in particular. The author explains and documents v ario u s tensions betwe en militantism and research, or between such frends as e

sentiali sm, rad ical i sm,

egalitarianism or deco n structivi sm co ncl uding

that in the Western World the '90s seems to point towards a ceftain decrease in the interest for women's sfudies as a separate field of research. Giving a fresh boost is necessary not only in France but also here in Romania where the history of women's sfudies isiusf beginning. a Rose-Marie LAGRAVE : profesoard la $coala de inalte Studii Sociale din Paris, specialistd in sociologia lumii rurale 9i in problematica feministd gi autoare a lucrdrii "Le village romanesque" (Acte Sud, 1980) 9i a capitolului "Une 6mancipation sous tutelle. Education et travail des femmes au XXe sidc/e" din volumul V al lucrdrii colective " Histoire des Femmes" (Plon, 1992).

' I (+

conferinld

Histoire

,,,,,, ,,

Rose.Mhrie,,,LAG.RiAM:E

Recenta publicare, in 5 volume, a istorieifemeilordin Occident, din Antichitate p6na astazi, sub direc(ia lui Georges Duby gi Michele Perrotl, a constituit fdrd indoiali un eveniment editorial. (Unele volume au fost epuizate incd de la aparilia lor, altele au fost imediat traduse in 5 limbi, presa gi televiziunea le-au creat un larg ecou). Totugi, acest succes real nu trebuie sa mascheze drumul lung, adesea dificil, uneori conflictual, necesar pentru a face sd fie recunoscute drepturile femeilor intr-un mediu universitar gi academic pulin receptiv. Evocdnd astizi istoria acestei "lstorii", ag dori si ardt, pornind de la un exemplu concret, in ce fel se constituie intr-un sens mai larg un nou c6mp de cercetare interdisciplinard in jurul unor noi obiecte gi noiintrebdri.

in Franla, cAmpul cercetdrii asupra femeilor igi are originea in migcarea feministd a anilor'70, migcare in str6nsd legaturd cu cea din mai 1968. (Aceasta filia{ie militantd a produs efecte asupra manierei de a pune intrebiri, de a schila interpretdri, de a propune rdspunsuri. in consecin{d este necesard o scurtd analizd a migciriifeministe pentru a releva convergenlele sau divergenfele dintre poziliile militante gi poziliile gtiin(elor sociale.) Aparitia migcdrii feministe este rezultatul convergen{ei mai multorfactori. Accesul unui numdr tot mai mare de femei in Universitate a permis unora dintre ele sd dobdndeascd o competenfa intelectuald sporitd in domeniul fundamentelor gi al factorilor inegalitdlii datora{i apartenenlei sexuale. in al doilea r6nd, evolutia dreptuluifamiliei a conferit pe nesimtite noi drepturi femeilor, fdrd insd a asigura prin aceasta egalitatea juridicd a bdrbalilor gi a femeilor. in sf6rgit, pentru ca declangarea migcdriifeministe sa devina efectivS, a fost necesard o conjuncturd favorabild, cea din mai '68, cand evantaiul posibilitdtilor pdrea a fi nelimitat. Numai cd, dacd migcarea din mai '68 proclama sfArgitul ierarhiilor gi al puterilor, ea ldsa neatinsd diviziunea sexualS traditionald a funcliunilor gi rolurilor: de exemplu, bdrbalii din mai '68 luau cuv6ntul ori scriau moliuni gi manifeste, iar militantele nu fdceau dec6t sd batd la magind acele moliuni. Evident cd decalajul dintre discurs gi practicd, ca gi reducerea decalajului dintre posibil gi real, a provocat la aceste femeitendinfa cdtre revoltS, fenomen care confirmd incd o datd gi pregnant cE revoltele sunt rareori fdcute de cei mai oprimali, ci de cei gi cele care au at6t experienla eliberdrii, c6t gi a domina[iei. intr-adevdr, primele feministe, cele care au creat migcarea, avdnd un capital intelectual ridicat gi drepturijuridice noi, beneficiau de mai multd egalitate fa{d de bdrbali, fird a putea totugi sd o pretindd, lovindu-se de povara mentalitSlilor care, se gtie, nu se transformd in acelagi ritm cu repunerea in cauzd a migcdrilor contestatare. Migcarea feministd provenitd din grupdrile stdngiste ale lui mai '68 va rdm6ne marcatd de clivajele gi conflictele ideologice, de practicile gi discursurile st6ngiste, asigurAndu-gi pulin c6te pulin autonomia teoreticd gi politicS.

linuti la lnstitutul Francez din Bucuregti, februarie 1993

des fentttre,s,5

CERCETARE AsU I,RA

r,ol.. Paris, Ed. PIon. 1992

AtAt;,y in primul r6nd este vorba de extraordinara aptitudine a migcddifeministe de a lupta pe doud fronturi in acelagitimp: cel al reprezentdrii sociale a femininului gi cel al practicilor sociale. Aceastd luptd pe doud fronturi va asigura eficacitatea migcdrii gi capacitatea sa de a mobiliza o parte importanta din ansamblul femeilor. Luptdnd impotriva reprezentdrilor comune ale femininului gi dovedind in acelagi timp in ce fel gi de ce revendicdrile de ordin practic - cum ar fi dreptul la libera maternitate gi la avort sau dreptul la muncd gi la egalitate profesionalS etc. - reprezintd conflicte simbolice prin aceea cd redefinesc femininul, migcarea femeilor ajunge sd rdstoarne reprezentdrile gi practicile sociale curente. Ea dd astfel coeren{d unor lupte atomizate, prin afticularea lor in jurul unei idei-fo(d: femeile trebuie sd-gi producd ele insele propria identitate. Aceastd revendicare aparent anodind este totugi nucleul inegalitdlii dintre masculin gifeminin, av6nd in plus meritul de a inscrie migcarea femeilor in tradi{ia gAndirii pre-feministe a secolului all9-lea. Care este de fapt miza centrala a acestei produclii identitare a femininului de cdtre femeile insele? Miza centrald este de a pune capdt monopolului gi puterii mascullne de a defini pe de o parte identitatea masculind gi pe de alta pe cea femininS. Orice grupare care are puterea de a-gi creea propria identitate gi de a impune celuilalt o ordine creatd din exterior este o grupare care posedd cheile de ordin simbolic Ai care define deci o formidabild putere sociald. Pe ce se fundamenteazd aceastd capacitate masculini de a gira dubla identitate masculind gi femininS? Analiz6nd discursurile filosofilor, medicilor, gdnditorilor, din vechime p6nd in zilele noastre, se poate constata cd ei reiau, cu variatii, aceeagi retoricd gi cd reactiveazd aceeagidihotomie: masculinul se referd la universal, femininul relevd specificitatea. Monopolul masculin asupra universalului se aldturd impunerii unei alteritSli feminine in a9a fel inc6t masculinul gifemininul sd fie gi sd rdm6nd incomensurabile gi deci incomparabile. Toate discursurile au aceastd trdsdturd in comun, de a justiflca excluderea femeilor din lumea sociald prin respectarea acestei alteritdfi. De pild5, in numele unei anume specificitd(ifemeile n-au beneficiat de dreptul la cetd{enie in urma Revoluliei franceze, argument denunlat in special de Condorcet. Argumentul specificitdlii feminine opus universalitdlii masculine apare gi mai evident prin faptul cd poate fi regdsit in natura. Diferenta biologicd gi geneticd sprijind teza specificit5lii feminine, astfel cd excluderea femeilor din universal devine un fenomen natural, marcat biologic in corpul femeilor, incetAnd sd mai apard ca un produs al schemelor de gdndire masculine. Aceastd specificitate feminind, legitimatd in naturd, a obsedat intregulsecol 19, care a creat gi modeluleternuluifeminin, ldudAnd calitdtile feminine ale supunerii: modestia, bl6ndelea, abnegalia, pasivitatea. Dar efectul cel mai subtil al discursurilor asupra specificit5lii feminine este, fard indoiald, acela de mascare a inegalitd{ii sexelor: de fapt, in toate sistemele sociale universalul deschide orice po(i, pe cAnd specificul inchide unele dintre ele, de unde aceasti inegalitate structurald dintre bdrbali 9i femei in privin{a accesului la gestionarea lumii sociale. Migcarea feministd, plec6nd de la constatarea cd milenara luptd masculind de a impune specificitatea feminind este principiul condiliei dominate a femeilor, va rdspunde printr-o luptd crdncend contra monopolului masculin asupra universalului gi contra identitdlilor feminine impuse. Cu toate cd in cadrul migcdrii feministe existd un larg consens pentru combaterea identitdtilor impuse, totugi apar conflicte 9i aprige disensiuni privitoare la maniera de autoproducere a unei noi identitd{ifeminine. O opozi{ie centralS traverseazd migcarea, diviz6nd grupurile, intelectualele migcdrii, ludrile de pozitie. Doud curente: unul esentialist (care s-a autonumit

Alin VOICA

: : , :

:,Facultdea,de,Filoso.fie,

Jublloiisl: nrivaf

:,,,,,, :,,,

:, : :,

', ;::,:,:;;;:,:,,,luorare

de,lice nt2i sustinuti in iud e ,.1997. coord. conf. univ. dr: :

:::':::::::::::::::::::::::::::::::::::,,:::::,:::::tttrihagla:MitOiO

Lucrarea, incearcd si,arati'ci aplicabil ita tea conceptelor pqlitice variazi in frrnclie de ,' fufrwnfuJl.'4y]u,1i:ifl :vedgre gi cE aceii lucru ie leaga de r

. .

discriririrlarea femeilor:,datorafi

orsanizirii familier::De criterii,de,

gen'

i:i:i:i::i:ii::::i:i:

Un._pr$.. ar-Bumen t urmeh zd ,

CritiCa, fe,rniniSttr::a::teori

ilor

clasicd ale Contracttrlui social (C. Pateman)i C#e. enae n Feaze,,,

,faptul

ideea de ..societate constituie,pfrn,;;t:::::,;::,:, se ,civila"

i4,ori,g,ruid,ij$,li,sf,eta,,',,',,

'..$eparaf qi cea privatl (creattr , :publici ,,;,tlupi modelul, celei, conjugale'i,

sau dornestfCe).ji,Steia pnu-licd : este creal5 iir mod artificial pnfl,., ,,,ii-'tcheterea'UilIi' cor'rtract dirr, C6te

pe..Cdnd ,,decurg drepturi,politice,

,,,sfera, privat{ieitg,,tptirzi1i,,

0 a,,,,,,,,,,,,,,,',

naltuala,,,Astfel la rm$tere , dihotomia pubfic-privat, soliddr[, ,,,cu dihotoqliile,,civil-natural si bdrbat.feineie;..Un al doilea argument sei,COnCorureaz5 asupra :

teoriilor contEmfiorane ale dreptfifii Eociale (Rawlg 5i pune in evidenfa laptul cd aceslea ,,presupun aceeag i dil1oiom1 e public-privat si astfel exclud posibil itatea aplicdrii conceptelor politice la sfera prirati. iporfuid semnifi calia.

politicE

diferenfelor existenle

in interiorul familiei a ...diferenlelor dintre;blrbali si, .,,femci. pe care lc tmteazl drept :,,nahrrale, avfud asfcl drept coriseci htA discrininarea,,,

femeilor.,

,:::: :,::::::::

Argrunentarba lucrari i incearai

AAt;.,j, sir scoati la ivcalS genuri de faptc din sfcra privitlii pcnl.nr c"rre o evaluare din pnnctul de l'edere al drcpt{ii are sens Ei astfcl str puutr irt cr,idcnlfr canrctenrl artifrcial al dis.incliei public-pri'r at- a$a cum s-a crislafizat acca$ta inrcadnrl ,

teoriilor contractualiste. a

Cristiana PAUNESCU Facultatea de SociotogiePsrtrologie-Pedagogie. sec{ia de sociolog,ie",.lvlotivali i le femeilor in fornrularca alegcri lor politice". lrrcrare de liccnli

suslinuti in iruric I997. coord prof. dr. loan Mirgfncan Scopul lucrarii este acela de 3 al;ilnsa o ipotezi cu pririre la modul in care structurile de gen influenlcazi compofl ir rnen tul dc alegerc politicri al indir,izilor. Concluzjile lucririr se sprijfuri pe teoria lui Gilligan referiloare la

diferentiour Ia rrivelrrl r'alorilor inhe Sc.re fr pe o ctrcclare realizaltr asupra urui e;anliorr reprezcnlaliu la nir.eluI populaliei de femei drn municipiulTimigorra - carc a rrmArit fetul in carc fcrrrcilc con\,ertcsc r,'alorile eticii grjjii in

rra[a publici.

Tipologia motil'atiilor otbrite de citrc fenrcr in procesrrl de cxplicare a alegerilor politice s-:r rcalizat pc baia anatizci dc con[intrl a caracterizirilor aduse cle acestea

fornm(iurilor politicc

si candidalilor,la pref dinlje.

in topul, ruotivaliilor conforrn cirora ferneile'au {'otat bnumite par-tide:ti qaqdidafl,la p,re.qedinfie

('au aflat motiyalii,de tip:,;etica

er'.rjiili;:,

,de,motivalil,r,

referiloare,la earacteristicile momle,,intelectuale sav fizile,

|,,

,,' :

Feminitudine), celSlalt eqalrtarist, nu inceteaza sd se rdzboiascd fdra mila. Curentul feminitudinii, intrupat de Antoinette Fouque, Luce lrigaray gi H6ldne Cixous, psihanaliste toate trei, denun!5 caracterul reformist al tendin{ei egalitariste, indemn6nd femeile nu si caute egalitatea, ci sa descopere in ele insele, plec6nd de la propriul libido, un feminin fdrd referintd la masculin gi dezalienat de injonctiunea masculind a alteritdtii. Curentul egalitarist proclami dimpotriv6 accesul la egalitate cu bdrbatii gi insistd asupra omogenitSlii condilieifemeilor, dominate datoriti sexului gi clasei sociale. Tendinla egalitaristS, majoritard in cadrul migcdrii, se raporteazd la cartea de referinfi a Simonei de Beauvoir,'Le deuxidme sexe', in care ea se opune viziunii naturaliste a sexelor, pentru a pune in eviden!5 construclia socialS a drepturilor inegalitare, ce se poate rezuma prin formula celebrS: "On ne nait pas femme, on le devient". Aceste doud curente separd intelectualele gi disciplinele: literatura gi psihanaliza lacaniand sus{in tendinla "feminitudine", iar antropologia, sociologia gi istoria se regdsesc in tendin{a egalitaristd. Dar migcarea feministd n-ar fi putut cdpdta aceastd audien!5 dacd n-ar fi cdutat gi gdsit, dincolo de opozilii teoretice, o axd de subversiune, reugind sd adune laolaltd toate femeile gi ac{ion6nd pe plan politic. Lupta pentru libera maternitate va fi punctul principal al migcdrii, pentru cd purta in sine un criteriu clar de subversiune: acela de a face se cedeze diviziunea esen{iald a inegalitdfii dintre bdrbali gi femei, cea care desemna femeilor rolul reproduceriigi rezerva bdrbalilor puterea politicd. Numaicd, o datd cu votarea legii asupra contracep{iei gi avortului 9i pe masurd ce se amplificau luptele intestine din migcarea feministd, multe femei au inceput sd dezefteze din migcare, iar anumite feministe s-au convertit la cercetarea in domeniul gtiinlelor sociale. Aceastd conveftire era previzibild de mai multd vreme, intrucAt unele dintre aceste militante aveau voca{ia de a realiza studii asupra femeilor, incercAnd astfelsd concilieze militantismul cu cercetarea orisd continue militantismul prin cercetare. Pentru migcarea feministS, aceastd convertire a fost perceputd ca o trddare, din cel putin trei motive: universitatea gi cercetarea gtiinlificd ar fi domenii ale luptei masculine, femeile n-artrebuisi intre in aceastd competilie; femeile care vor sE facd cercetare gi-ar vinde lupta la universitate; in fine discursul gtiinlific, fiind "androgin", ar fi o regresiune fafd de emergenla spontand gi militantd a unui "discurs feminin". in ciuda acestor anateme, numeroase grupuri de cercetare asupra femeilor gi de cercetare feministd sunt create in provincie gi in Paris intre 1972 gi 1980, in timp ce se desfSgoard numeroase colocvii na{ionale gi interna{ionale pe problematica feminind gi apar numeroase reviste. Acest mediu se auto-organizeazd treptat cdutAnd sd fo(eze po(ile unei universitSli care sd integreze pulin c6te pulin, impotriva voin[ei, studiile asupra femeilor. Universitatea acceptd sd insereze centre de cercetare fdrd a le legitima activitatea, cu cheltuieli minime (improvizalii financiare, cantonarea studiilor in cadrul unor cursuri in declin, sau in cadrul cursurilor de perfec(ionare), sub presiunea grupurilor gi a unei masive cereri studen(egti. Chiar dacd universitatea cedeazd, instituliile de cercetare, in special CNSR, rezistS: ele continui si ignore acest nou c6mp de cercetare. Ajungerea la putere a stAngiiin 1981 va permite totugistudiilor feministe sd treacd intr-o noua etapd. Reinnoirea anumitor cadre de conducere din cercetare accelereaz5 procesul de legitimare a studiilor feministe. Aceste cadre noi erau cu at6t mai dispuse sd recunoascd studiile feministe cu c6t cunogteau fie individual, fle in grup, pe unele dintre cercetdtoarele feministe care au militat in cadrul aceloragi grupdri in mai '68 sau care, prin propria activitate gtiinlific5, reprezentau un reper pentru studiile

NAUx" feministe. Aga este, de exemplu, cazul lui Maurice Godelier, numit director al departamentului gtiinlelor omului gi societSlii la CNSR in 1981, care publicd in 1982 "La production des grands hommes - pouvoir et domination masculine chez les Baruya de Nouvelle Guin6e". in colaborare cu Ministerul drepturilorfemeiigi cu Ministerul cercetariigtiintifice, M. Godelierfinanleazd un mare colocviu "Femmes, feminisme et recherches'l ce se desf5goara la Toulouse in 1982. Acest colocviu constituie actulde nagtere oficial al domeniului de cercetare feminind in Franta, dar opereazd in acelagi timp o rupturd intre migcarea feministd gi cercetdrile asupra femeilor. Caci institutionalizarea acestui cdmp de cercetare are gi reversul sdu: recunoagterea sa oficiald impune supunerea fatd de regulile cercetdrii gtiintifice gi tinde sd excludd cercetdrile ghidate de o logicd militantd. Acest proces de normare gtiinlificd se exercitd asupra tuturor grupdrilor, numai cd acestea reacfioneazd diferit fata de aceastd injonc{iune. in plan general se observa cd regulile existente in cadrul migcarii feministe (cercetarea anonimd si colectivd, cercetarea extra-institutionald, incercarea de a suprima raporturile ierarhice dintre grupdri gi cercetdtoare, critica gtiin{ei cu statut academic etc ) sunt substituite cu normele academice dominante. Astfel, se lelimiteazd doua strategii opuse: una integra{ionistd, de patrundere in rstitufiile de cercetare, gi cealaltd separatistd, care refuzd institutiile gi :pleazit mai degrabd in favoarea unei legdturi cu migcarea feministd. )olul cercetarii gtiintifice se caracterizeazd prin refuzul clar de a lega '-ilitantismul gi cercetarea, ca gidorinta de a accede la o respectabilitate >: rntificd conformdndu-se pe cdt posibildefinitieilegitime a cercetdrii. Aceste :rupuri in[eleg sd facd cercetare fundamentald, teoreticd, care sd satisfacd ::ate referintele canonice gi logica procesului de cercetare: a stabili limitele ::meniului, a produce noi date teoretice in raport cu lucrdrile anterioare, a :.actica rupturi epistemologice pentru a analiza relaliile dintre masculin gi ':minin. Cel mai adesea detindtoare ale unuititlu de profesor agreg6 gi ale -^eiteze de stat, aceste cadre didactice gi cercetdtoare de prim rang nu -:..lt5 sa se specializeze in cercetari asupra femeilor. Pentru aceste cadre -- versitare, studiile asupra femeilor sunt o trudd separatd de tema principald :: cercetare care le-a conferit legitimitate gi recunoagtere. -a polul opus se aflS grupurile de orientare militantd, compuse din ::rcetatoare care intrelin relalii stabile cu migcarea sociala gi care igi afirma ':minismul polltic alaturAnd in titulatura grupului adjectivul feminist. Spre :eosebire de grupul precedent, aceste grupuri sus{in cercetdrile feministe ::ntra cercetdrii asupra femeilor. Poseddnd mai pu{in capital gtiinlific Ai fdrd a avea pretentii teoretice, aceste grupuri vor sd produca date despre femei, n relatie cu militantele, desemn6nd cercetarii o func{ie de utilitate sociald gi ooliticd Refuz6nd sd facd jocul institu(iilor, ele sunt marginalizate de acestea. dar sunt recunoscute de migcarea feministd. Se poate observa in consecinta cd divo(ul structural dintre feminism gi cercetare s-a petrecut deoarece migcarea feministd este din ce in ce mai pu!in activd, dar mai ales pentru cd strategia integrdrii institufionale a fost victorioasS: acceptarea din punct de vedere gtiintific a facut ca aceste studii sd-gi piardd dintr-o datd orice influentd subversivd. Daca se analizeazd astdzi conlinutul discursului savant asupra femeilor, se ,,a .,edea cd acesta s-a neutralizat partial. ln mod schematic, potfi distinse tre '-^:-rente sau etape evolutive in domeniul cercetdrii asupra femeilor:trei eta[. :are reflectd evolufia gtiin{elor sociale 9i, in general, dezbaterile ^l::::-a: astfel ca studiile asupra femeilorjoacd rolul uneicutiide rezc',-"i a :ezbaterilor teoretice dintr-un anumit moment.

ale:

:rneinbrilo r ,p,q+idelor politice'

gi,

ddafiloi,Xa,pregedinlie, qi

sirupatia

fali

de acegtia.

Categoia cu frecvenla::de, ,,. aparilie cea rnai ruareI fasi:ebaa motir a!iilor de tip ..etica grijii'', ,:

fapt presupus,'$i inipoteza de

lltrf,lt'acerlr,Iffiir, In aceast[',,', categorie au fost incluse motivaliile care,se refereau erplicit la preocuphrile, sau

prornisirurile unui partid, 5au, ale menrbrilor acestuia de a a'iiggm"', o',biln5stare cres0uti a falniliei iau a indirizilor.

Concluziile"cefce6rii amld cb,, femeile sun[ mai inclinate sa \roteze :cu, fonna{inni'politioe eare protirit c[:vor pune accentLrl pe dezvahatea rmor pfogranie de

asistenfl sociali, iar in alegerea sau sinrpatizarea' :acestora cel mai irnportant lucru ffie s5:fie personal itatea lne nrbrilor. Fenreile preferi $fi,se

iaprteze

relallr,le cri persoane decit la

institutii: $i principiile abstracte ale ucesiora, pomirrd ?u alegerile

Ior de Ia concrgt spre abstract. de la oalrenii cars alcdtuiesc o institutie la institu{ia respsctfi

?i.

Rom ih:h"Gab riela,'POPA Faqilrarea de Jmalisru 9i

,,,Reformainvijimiltulrri,

,'educalie peUtru egalitate piin ir rranuale.le de ciclu pntnar", Co'ord, coflf,;"udl', dr' Daniclir:Ror'flrla Fnrmugani. lucrare'distinsd cu premiul al doilea la"sesiunea de cornunicdri

tliferen{5

at"3-

-s,

Altemati\.elb,'educaliei

ItiintriEcel 'edi lra .

refonru inv[limSiituluii' :1"

',: ,

(29 martie,'I997)"de'la

l{At4" Facultatea de Soci ologie+sihol lo gic- Pcdagogie, Unir.ersitalsa

Bucuregti,

,,,, ,,,

Lucrarea inccarca sd depisteze gi sfi

pi,ezinte,rnMe-1#

,9i

roIffi le,,

sociale'pe iare,m4nttalele: 1,,t,,,,t,,,,;, qO6lare adoptate :ifl,:sarti,ril,::::':"

refotneiim'{J6milntrrluile',i,,',, ",,," prcpur fetelor qi,bilie.tilor,,,8uut,' luate in,discup-e patru nranuale allernative: dotn de .1s52:l: gi

doua de clasa,a E-ja.

in,unna analizei la nivcl textual gi iconic se consbatA cu uEunnli

faptul',eft aceste mafluale':propun"'i un ruodel de :sqCiet4teriplinil.de,,.., pre3udec6f! 9i funCtion6hd,:dup5; i:i:;: un"tipar tigid Si s6[e161i6. Rolurile, in ,famfi e Si socr-e, tate surt:irnpffie in,frrncf ieide sexul persoanei Si dnpd c;atritf,lll6.si; ttt:,t:

Fenreja' estedelialorizath; apara ca:Frind tnai pufin:activd.

rnai pulin czipabi,li, izolaln in spaliull dornestic,, depnrte,de

frimfliitirile din spo'pul pq$,ic.', Pentru cfearea coRtefrultli' studiul,ruar conline gi o analiza a unor nunuale de lirnba ftancezi. destinate ciclului prinurr qi a unor manuale folosite de elevii ' francezi iu v6rstI,,de 7-8 ani

peltru inr,afuca lLnbii matenlc.

",' Adiha:PREDA Facultatea de Jurnalisrn gi

$tiinfele Comunicini. ,' .P:rlicip:ryea pi rolul ferneilor hr ,'politica'in Romdnia''. lucrare"de licenlirsustinutA,in iunie 1997,gldid, couf. univ.

' ,

dr. Daniela-Roventa :Frurnpqani

Ponrind,de la constatarea c5

fe[reile sunt subreprezentrte in viirtra psli{ic5,,fom-Aneasci,

accixt5 lucrare igi propune gii r:-rspunda la doui intrebaii: :'De ce nunriuul feureilor irnplicate ir procesul polilic al luarii

deciziilor

este

iilcdiiritit

de'

rnic?f'

Prima etap5, aceea a b6lbAielilor gi defrigdrilor, poate fi situatd intre 1972 9i 1980. Plecdnd de la constatarea cd femeile sunt marile uitate ale istoriei, cercetdrile sunt iniliate ca sd umple mari viduri gi lacune, pentru a da o imagine clard a rolurilor gi funcliilor femeilor in cadrul diferitelor perioade istorice. Produclia acestei perioade oscileazd ?ntre doi poli: mizerabilism ori eroizare. Tendinla spre eroizare apare in numeroase lucrdri despre femei celebre, artiste, feministe, revoltate, versant inversat al unei istorii care le neglijase prea mult. Petele albe ale istoriei incep sd se populeze cu o galerie de portrete feminine, numai cd nu se gtie nimic despre mecanismele care au permis acestor femei sd iasd din intuneric. La celSlalt pol, multe cercetdri sunt marcate de un anume mizerabilism: predileclia pentru marginale, sdrace, paria conduce la o istorie a femeilor destinate in mod iremediabil nenorocirii. lntre femeia rebeld gi femeia supusd, etnologii gi sociologii studiazd femeile obignuite, dar focalizAndu-se asupra spafiilor sau meseriilor feminine. Etnologii au recurs la o abordare culturali a sexelor pentru a analiza prezenla femeilor in anumite locuri, rolurile gi ritualurile care le sunt proprii, identificAnd interdic{iile, unii ajungdnd la concluzia existen{ei unei cu ltu ri femi n i ne com plementa re celei a bd rbalilor. Sociologii analizeazd meseriile dominant feminine (invdldtoare, infirmierd, muncitoare), dar gi familia, punAnd accent pe sexualitate gi maternitate. in ciuda datelor furnizate de asemenea cercetdri, acestea rdmAn descriptive, infeudate femininului, marcate de o lipsd de teoretizare. Cercetdrile stau mdrturie pentru predilectia pentru o analizd a discursurilor normative, care nu prea ia in considerare modalitdlile de rezisten{d la aceste discursuri gi care reactiveazd frecvent nostalgia "unei lumi pe care am pierdut-o". Aceste cercetdri, fdcute doar de cdtre femei, dau imaginea unei lumi a pdcii unde bdrbati gi femei se afld fiecare pe locurile lor, cu rolurile gi statutele lor complementare, care nu dau nagtere nici unui conflict. Anii '80 inverseazd tendinla precedentd. Esle un moment critic, o perioadd de dez-limitare a studiilor asupra femeilor, o perioadd de deconstruclie gi de teoretizare. Lu6nd act de impasul studiilor precedente gi stimulati de dezbaterile intelectuale, cercetdtorii lasd la o parte femeile, incerc6nd sd articuleze gi sd teoretizeze rapofturile dintre masculin gifeminin. Schematic gi plecdnd de la cAteva exemple se poate urmdri aceastd evolufie tributard in mare mdsurd aborddrii deconstructiviste propuse de Jacques Derrida. A deconstrui presupune a descoperi semnifica{iile veritabile ale unui discurs sau text, prin demontarea unui aftefact, prin relevarea unei polisemii, ?nsotitd de o exigenld afirmativd, de a reconstrui rela!ii mascate, invizibile. Deconstruclia s-a aplicat in primul rdnd la viziunea naturalistd a sexelor ardt6nd cd sexul anatomic nu este un determinant absolut, ci unul contingent. Masculinul gi femi n i nul, construc{ii socio-istorice, circu ld independent de sexele biologice. Or, orice ordine sociald se bazeazd pe conceplia biologicd a sexelor, pe dualismul femeie-naturS/bdrbat-culturd, care fundamenteazi inferioritatea mentali gi intelectualS a femeilor in numele unei naturifeminine eterne 9i imuabile, incapabild sd exercite o raliune teoreticd. Din aceasti conceplie naturalisti a sexelor decurge fie inferioritatea femeilor, fie, dimpotrivd, voinla de a le inalta la rangul de fiinte superioare. Sexul social nu este deci sex biologic. Aceastd observalie esenfiald, de-acum impirtdgitd de ansamblul comunitdlii gtiin{ifice, are efecte gi incidente metodologice gi teoretice. Un prim efect asupra no{iunilor 9i conceptelor utilizate: din moment ce sexul nu mai este bazat pe naturd, ci este rezultatul unei construclii socio-istorice, iar in aceastd calitate este marcat, ca orice alti construclie sociald, de arbitrar, gtiinfele sociale au pornit sd substituie noliunilor biologice concepte care integreazd dimensiunea sociald a sexului: conceptul de gen, de sexua{ie, de masculin gi feminin se substituie no[iunii de sex, sau, in cazul in care acest termen este incd

f{Au,y prezent, este vorba de raporturi sociale de sex. in plus, se admite acum cd masculinul gi femininul nu pot fistudiate independent unul de celSlalt, cd punerea lor in relalie le dd sens. Lumea concepliei substanliale trebuie sd fie abandonatd in favoarea unei lumi de conceplie relalionald, fiindcd, aga cum spune Pierre Bourdieu, "sexismul este un esenlialism: ca gi rasismul de etnie sau de clasd, el cautd sd dea vina existenlei diferenlelor sociale istoric instituite pe o naturd biologicd ce funclioneazd ca o esen{d din care decurg implacabiltoate actele existenlei". Cercetdrile precedente asupra femeilor sunt anulate de cercetarile care articuleazd raporturile sociale dintre sexe. Numai cd aceastd articulare rdmAne problematicS, cum rdm0ne gi maniera de a callfica aceast5 relalie. Este vorba de o diferen!5, o inegalitate sau un raport de dominalie? Asupra acestei chestiuni analizele gi disciplinele sunt impd(ite, insd se pot urmdri punctele divergente. Fatd de poziliile ontologice ale psihanaligtilor gi anumitor filosofi care vdd fiinla ca fiin{d - adicd fiinla femeie gi fiinla bdrbat -, prin prisma diferenlei de sex, sociologii gi antropologii suslin cd nu se poate concepe diferenla dintre sexe fdrd a lua in considerare domina{ia masculinS. ldeologia diferenlei procedeazd de fapt dintr-o contradiclie: ea presupune valorizarea existen{ei unei diferen{e, in cazul de fald a diferenlei sexuale; numai cd, fixdndu-se pe aceastd diferenld, ea igi contrazice propriul program inilial suprim6nd orice alte diferenle ce pot exista de-o parte gi de alta a acestei dihotomii. Ea nu tine seama de diferenlele din interiorul flinlei femeie sau fiinlei bdrbat, c6nd, de fapt, existd o multitudine de modalitdli de a fi femeie sau bdrbat. Altfel spus, trebuie puse in relalie raporturile sociale dintre sexe gi raporturile de clasd pentru a eviden[ia lesdtura multiplelor relalii care conteXualizeazd gi diferen{iazd femininul gi masculinul. FdcAnd legatura intre apartenen(a de sex gi apartenen{a de clasd, se relevd nu numai modul in care socializarea de gen variazd in funclie de clasele sociale, dar gi in ce fel clasele sociale recodificd apartenenlele sexuale. Analizarea acestui sistem complex de diferen{e este in plus utild pentru a nu supra-determina apartenenla de sex in raport cu apartenenfa de clasd. Totugi afirmarea existenlei unei pluralitdli de diferente la bdrba{i gi la femei nu spune nimic despre natura relaliei lor. Or, filosofi, sociologigi antropologi se strdduiesc sd demonstreze cd aceastd relatie este inegalitard deoarece este generatd de ordinea socialS, construitd istoric pe domina{ia masculind. De unde survine aceastd inegalitate? Ea se deduce dintr-o manierd de a analiza rapofturile dintre sexe ca raporturi sociale. Dacd relalia masculin-feminin este un raport social, atunci este, ca toate raporturile sociale, inegald. Numai cd aceastd inegalitate nu inseamnd doar cd masculinul domind femininul. Pentru a o statua trebuie sd se releve regularitatea, permanenla gi mai ales ireversibilitatea unuia din termenii inegalitdlii in raport cu celdlalt. lar cercetdrile empirice 9i teoriile sociologilor gi antropologilor aratd cd in diferite culturi gi domenii este vorba de o inegalitate in favoarea bdrbalilor gi in defavoarea femeilor. in acord cu alli antropologi, M. Godelier aflrmd cd pind in prezent nu a apirut dovada existenfei unei societdli fdrd domina{ie masculind. lar sociologii aratd, spre exemplu, cd puterea politicd, meseriile importante sunt apanajul bdrbalilor, constatdndu-se realmente cd in ciuda evoluliei societSlilor, o meserie "feminizatd" (practicatd mai ales de femei) este pdrdsitS in mod sistematic de cdtre bdrbati, cd diferenlele de salarii, la valoare gi muncd egale, se fac in favoarea birba{ilor, la fel cum serviciile casnice gi educalia copiilor rdmAn apanajul femeilor. Prin urmare, nu este vorba de o simpld inegalitate, ci de o relalie de putere, ce presupune o asimetrie a relaliei dintre femei gi bdrba[i, plasatd totdeauna

,5i.r1ue.ce.,fefieile implicar e acr iv .lif i.r$Xffi ur:0glltli*:'atll:aauntdine

nrai degrabl consen,atoarel'.,

.;,.,; '

Divcrce,rstudri'.$U(iotogiee1au.........''..

,,,

,,,,aritat c,X,,ferneile au,.in,bendral o 'atltudlEe :consematofre:cat'â&#x201A;Ź::se:r

i,Aafaq-qnae?trj. Bnn val.oriza rea Supeq oala iai:cOmtln ll.aut :$t ,'f&-Luiliei.inif a,port'aw,;mfuvi&i-\,,,,;,,

teamS de riso,,localisrn $i

pesimism Conscn,atori$mu1,,,,,, ...,ferneiXor.se.:datai6art:tWEllnt,CFi,,' ,:,:Schihrb6rile:sociale^ maiiialeS .

cele..datoraG,,trarui[iei; leii

:alâ&#x201A;ŹCteazfl:lutf;0iimzu:irnafe

nrdsurit,icomparatirr,,,crlitdt'ie,,;,;,;,:|:,

categorii socialE. La;aceasta se ...adaUg5 telrtra zilei de, miine 6i ,::oo:nStdn:EeHtre,,de rol mai,,mari

penlru'ftmei,,dei6t pentnr."',', ...., DafDaILiii . .:.; ,,, ,iiiiiiiiii '....,:. i:iiiiiii.iiiiiiii

:....:.:...-.-.

nSlfbl, intr-O societaleiii

ii!

i:iiiiiiiiiiiiiii

60nsctr.i1atoare.:L,srurn;,eslei::GEt:::::,::,::::,

- femeile,deYin,' iiielementul icel..mai conservatoi. ,iConser#atoriSrnul,fer:eilor dar romineasoE

,:.:S\,:rt:,ffiiiietfrtll;.faoe,at;rAa$ffi ,,rreftactare la

ideea

itia[a politicl

.....''

n!cipiril'.iu....'. qi astrel ,,,,,

'r:schimbiarre.aii$Itualiei

femelloi.,',i,,,,,,

dovine arioape i*pqqibil re.rlizat. ln acelagi tirnp lgspiitgErffi fi:nrirusntului $i a unei perspective de gen este o constallld :iit rliala publi!fi.,1i,

,vtr{,ffi al$ dirl 1

',,i a

padB6i,,femeilor

ffi !cl!q Pof iric,'lco$tulle ceqtei,le,lpj

gcd nu

nutni fenreilc

ai'ect eaz.i ca grup social. cl

ct , ,,,,,,, ,, "''

intrcagr societate,prin accea fntrefin'gi adanccsc,subl,

,,,dezr,oltareit' (lvfilt1ela,.IY[i[olu).i.,'...

Unul dintrefactorii imporrti4i

care contribuie la meuliuerea qi flgra!'area ilcestei silualii este discursul,publia i\nr analizrtt nmi ales discursul politic carc acccnlueaT.i ideea revenirii,,ld,::,, familia tradilionalI, precurrt gi pe

csl medidiie,,qare..prin,

fgfutf

care,abdrdeazi problenrcle

l{At;y femeilor, conrribuie la anihilrrrea simbolica a ace$ora. Este nevoie, deci, de,$qte,,,,...,,,. ' politiCi sociale sensibile l* gar" care sfi ia io seartfi gi problcnrele

fcnrcilor. no'oilc ;i intcresclc lor specifice: dc aceca o atrordare fcmirristf, ar fi bincveniti in vinla

politici qi sociirli din Romdrua.'

Rubrici rcaliz:rlf de fVlara MARIN .

Lucrarile se pot consulta la Centrul AuA

MaTaMARIN

absoli:e.rrtJ a

Facultl!ii de

F.ilczolic din eaffflfiUtrirersit{lii Bucrrrc6ti ( [9971...tn..pps2ent

lmleaz4cursunle.deiiisiiuditi

Aprofu ndafâ&#x201A;Ź

de rifi lgsofte, ,( rnaster) 1aora,,a, h acccngi, facultatc.', :senrinarul,de Istorili i.,iiiii.iir Predt i

:,,,:::

idcilor politice la Faculutea de $tiinlc Politicc Ai Adurinistrative. secf ia,$tiintc Politice in lirnba englezii. Donrcnii de intercs : lcnriuisrttul l'iloso fi c. I-rlosolla linrbitjului. lllosofi a rloral-

politic6.

de aceeagi parte, care fundamenteazd din punct de vedere istoric Ai cultural dominalia masculind. Pierre Bourdieu este, fdrd indolald, acela care a evidenliat cel mai bine natura gi modul de functionare a dominaliei masculine. Elaratd cd dominafia masculind se manifesta in planul evidenfei: se mul{umegte sd existe, sE se afirme gi sd se exercite in discursuri gi practici, ca gi cum arfi de la sine inleleasd de vreme ce deline toate justificdrile de ordin biologic Ai natural, astfel cd raporturile de dominatie sunt interiorizate gitriite de parcd arface parte din natura umand. Numaicd prioritatea masculinului asupra femininului se impune in mod diferit in anumite culturi considerate primitive ori in societdfile industrializate. Dacd in anumite culturi domina[ia se exercitd in primul rAnd prin violen!5 fizicd (cultul virilitSlii, simlul onoarei gi dreptulde posesie a femeilor), in prezent aceastd dominafie se manifestd in primul rdnd prin intermediulviolenlei simbolice, care se exercitd aparent fErS violenld gi mult mai subtil, prin reintroducerea mascatd a specificitSliifeminine. Bourdieu aratd ca onoarea bdrbatului este din ce in ce mai mult legati de delinerea unui capital simbolic addugat capitalului social gi dezvoltdrii acestui capital. Agadar, femeile aparin toate societdtile ca agenli privilegia{i ai menlinerii sau extinderii acestui capital, deoarece ele se afl5 in centrul jocurilor simbolice gi sociale care se desfigoari intre bdrbali, dupi cum a ar5tat gi G. Duby cu refenre la I'amour courtois din Evul Mediu.

G. Deleuze, in "Philosophie et minorit6", nu vorbegte despre domina{ie masculinS, ci despre forma hegemonicd a congtientei. Aceastd formd hegemonicd flind g6ndirea masculind, el afirmd cd trebuie sd se ajungd la o transformare radicald a modului de gAndire pentru a ajunge la o redefinire a congtienlei umane. Pentru aceasta trebuie depdgite opoztiile dintre fiinld gi ne-fiin!5, majoritate/ minoritate. Femeia nu este ne-fiinld, iar bdrbatul fiinld: pentru Deleuze fiinla este multisexuatd gi nu are de-a face cu proprietdli masculine sau feminine deoarece dorin[a sa este complet liberd. in acest fel, noliunea "devenire minoritard a femeilor", care nu desemneazd concret femeile, ci este o metaford a minoritililor, implicd ideea uneiflinle umane care in decursul devenirii sale se alimenteazd de la surse multiple gi care refuzd viziunea majoritard masculind, singura manierd de a scdpa influenlei societd{ii gi statului. Este clar cd anii '80 sunt marcali de un efod teoretic intens, care a fdcut ca vechile viziuni asupra raporturilor dintre sexe sd devind caduce gi inoperante. Anii '90, dimpotriv5, par sd indice o revenire la o anume neutralitate, la o pierdere a interesului pentru cercetdrile asupra femeilor. Via{a intelectuald francezi este marcatd de un reflux al politicului gi al ideologiilor. Devine dominantd regula separdrii politicului de refleclia teoreticd. Prdbugirea gAndiriide stAnga dupd discreditarea concepliei maxiste creeazd o stdngd orfand, fdrS ideologie gifird ideologi. Aceasti atonie a favorizal revenirea la ideologii neo-liberale, care fecundeazd noua dreaptd francez5. $i, aga cum s-a vdzut, gAndirea criticd de stAnga a alimentat migcarea feministS. Critica raliunii universale, a marilor sisteme ralionaliste a ldsat c6mp liber reabilitdrii subiectului, a fiinlei singulare, ceea ce intiregte tendin{a studiilor asupra femeilor de a se indrepta cdtre ideologia diferenlei gi cdtre subiectul-femeie. Predileclia cercetdrilor asupra "scriiturii feminine", asupra "dorinlei", asupra individualului ?n detrimentul colectivului, economicului gi lungii durate istorice mirturisesc refluxul gi revenirea la ideologia specificitdfiifeminine. Nu se mai vorbegte de domina{ia masculind, se produce o indepdrtare de marile tendinle sociale pentru a se studia detaliul, efemerul, imediatul, adoptAnd o concep{ie "soft" vidatd de orice sim! critic. Aga cum zicea un cercetdtor

l{l\t;"j, anglo-saxon, cercetarea asupra femeilor in Franta a devenit accidentald, gtearsd gi destinatd claselor mijlocii. Absen{a acestui spirit critic se face cu atAt mai mult simtitd cu cAt societatea francezd,luAnd act de reugitele feminismului, se preocupa discret de temperarea efectelor sale. Jurnalele decreteazd periodic moartea feminismului 9i cautd din nou sd culpabilizeze femeile care lucreazd, desigur indirect, prin efectele negative asupra educafiei copiilor sau din cauza gomajului. Este oare acesta un efect al studiilor asupra femeilor? Nu, fiindcd din punct de vedere sociologic este normal ca acestea, integrate fiind in institu{iile giin gtiinlele sociale, sd resimtd contra-lovitura decepfiei. Dacd aparilia "lstoriei femeilor" a avut un asemenea succes, aceasta se datoreazd fdrd indoialS faptului cd ea se prezintd mai degrabd ca o sintezi a lucrdrilor anterioare decdt ca o deschidere sau o redesfagurare cdtre noi problematici. Sd sperdm, cu toate acestea, ca jocurile nu sunt fdcute gi cd domeniul de cercetare a problematiciifeminine va reugi sd regdseascd un nou suflu. Traducere de Magda CARNECI

.i(lj,&;lli/,ffi ff {{) ffiifJ' tl;f;f;Ufl$,::l[fls.N frR I ti1N i :

.9, u rEcTE ACTUAL E iN FIMINI

sM u

^r,nunr"au 'Ruxandr:a:Mihdoitr

in anii '60 gi '70 feminismul din Statele Unite s-a axat pe expunerea mecanismelor de funclionare a angrenajului patriarhal, scolAnd in evidenld inegalitdtile dintre bdrbali gifemei in sfera sociald, politicd gi culturalS. in general, criticii feminigti din acele decenii au incercat sd identifice o cauzd primard gi absolutd a asupririi femeii de cdtre bdrbat, fle cI aceasta era reprezentatd de sistemul patriarhal, de sistemul capitalist, de sexualitate etc. Aceastd agendd unrcd a imprimat feminismului din perioada respectiv5 un caracter monolitic. lncep6nd cu anli '80, teoria feministd este confruntatd cu propriile sale limite in incercarea de a cuprinde experienla tuturorfemeilor intr-o viziune universal valabild. Astfel, feminismul american devine un fenomen eclectic prin aparitia feminismului minoritSlilor rasiale (afroamericane, asiatice, hispanice), a feminismului lesbian, precum 9i datoritd confruntdrii sale cu feminismul din lumea a treia. Noi le demersuri teoretice reorienteazd teoria femin istd ciire problema rasiald, problema clasei sociale gi experienlele femeilor din lumea a treia. Feministele albe, din clasa privilegiatd, care au dominat arena dezbaterilor teoretice de pAnd acum, sunt nevoite sd recunoascd cd noliunea de gen social nu este singurul factor de asuprire a femeii. Recunoagterea diversitSlii experien{elor trdite de femei duce la analiza unor noi categorii de asuprire patriarhald care joacd un rol esenlial in formdrea identitd{ii feminine. Bell Hooks, critic feminist, sus{ine cd faptul de a fi crescut intr-o familie sdracd 9i faptul de a fi afro-americand sunt factori la fel de semnificativi pentru identitatea sa ca acela de a fiferneie. Hooks se afld printre primele feministe afro-americane care criticd feminismul ca perspectivd totalizatoare asupra realitdtiifeminine. Ea scoate in evidenld faptul ce aceasta viziune reflectd prejudecSli rasiale gi de clasd. Rasismul abundd in scrierile feministelor albe, accentuAnd supremalia albd gi negAnd posibilitatea ca femeile sd constituie alian{e politice dincolo de granilele etnice gi rasiale. Astfel, Hooks vede discursul exclusivist alfeminismului academic ca fdc6nd parte dintr-un

f,grUtt,l,ii.,,;,,;,,;,,,i,'.,;',,',","','

:'i

i i

; i

;',,.;,,,,;,;,;,

Ihis essay surveys some of the significant trends in American feminism today. lt highlights the depafture from a monolithic type of feminism characterized by a unique agenda in the nineteen sxfles and seventies to an eclectic theory that takes into account the diversity of experiences of women in the United Sfafes and the Third World. Many critics have pointed.to the coincidence between the tendency of feminism to diversity, its modes of reflection upon womenb /ives and the postmodern critique of globaltheories. Ihe essay a/so addresses fhe ways in which feminism and po stmode rni s m collab o rate with each other at the methodological level, but also the reasons why they conflict at the level of ideology. Finally, the analysis focuses on the most recent studies of gender and sex as social

t{t\t;,y constructions, pointing to the critique of fixed gender identities and a necessary heterosexuality, as well as describing the emergence of new areas of study, such as lesbian and gay studies or queer theory.

sistem extins de relatii de putere opresive legate de rasd, clasd sociald

Criticul cultural Gayatri Chakravorty Spivak atrage aten{ia ca diferenfele dintre feminismul practicat in Statele Unite gi cel practicat in Franla devin minore in clipa in care aceste doud tipuri de feminism occidental se confruntd cu experienlele femeilor din lumea a treia. Pentru Spivak, a vorbi in numele alteifemei, in special a celei care nu are mijloacele de exprimare la indem6nd, ridicd nenumdrate probleme gi adeseori poate insemna un act de violentd impotriva "celeilalte". De aceea, rdspunsul la intrebdri ca "Cine sunt eu? Cine este cealaltd femeie? Cum o numesc? Cum md numegte ea?" sunt esentiale in descoperirea prejudecS(ilor care inevitabil inso{esc orice luare de pozitie.

Ruxandra ntlAruootu a oblinut licenla in englezd-germand in 1991, la Universitatea din Bucuregti. intre 1995-1997 ea a urmat studii de masterin englezd la Syracuse University, iar in prezent este doctorand in literaturd englezd la Ermory University. :

Domenii de interes literatura americand postmodernistd, feminismul gi teoria criticd poststructuralistd. :

gen social.

Un alt tip de feminism care igi face sim{itd prezen{a in teoria gi critica feminist5 in deceniul noud gi care igi indreaptd critica asupra feminismului consacrat - al feministelor albe, privilegiate social gi heterosexuale - este feminismul lesbian. Unul dintre primele texte care stau la baza studiilor despre lesbiene este "Compulsory Heterosexuality and Lesbian Experience". publicatin 1980. Autoarea sa, Adrienne Rich, profesoard la centrulde studii despre femei gi de gen social de la Stanford, criticd feminismul homofobic Ai avanseazd ideea unui "continuum" lesbian care sd uneascd femeile heterosexuale, bisexuale gi lesbiene - intr-o viziune comund feminocentristd. Rich sus{ine ca heterosexualitatea este o institu{ie bazatd pe o dinamicd a puterii. Ldrgind sensul termenului de "lesbiand" prin includerea in definilia sa a oricdrei legdturi sufletegti gi afinitd!i culturale sau politice intre femei, Rich desprinde lesbianismul de o definilie sexuald. Agadar, in deceniul noud feminismul se desprinde de o viziune universalistd asupra cauzelor asupririifemeii 9i renunld la cdutarea uneiteorii sociale globale. Concomitent cu tendinta feminismului cdtre o diversificare a modurilor de reflectie asupra experien{elor femeilor, igi impune prezenla fenomenul postmodernist a cdrui agendd este aceea de a rdsturna concepfiile despre raliune, sine, cunoagtere, istorie gi gtiinld pe care le mogtenim de la epoca iluministd. Postmodernismuligi propune sd pund sub semnulintrebdrii urmdtoarele idei: (i) sinele este liber, stabilgi autonom; (ii) gtiinla este neutrd gi oferd o explicatie obiectivd asupra lumii; (iii) cunoagterea umand este unicd, realS gi liberd de determinari istorice gi ideologice, (iv) gi, in fine, ideea cd limba este un canal neutru de transmitere fideld a realului. Criza raliunii clasice problematizeaza structura epistemicd a individului cunoscdtor gi face astfel imposibild postularea unei epistemologii unitare gi globale. intre feminism gi postmodernism existd multe confluen{e, dar gi multe puncte divergente, Feminismul poate adopta metodologia de lucru a postmodernismului, insa Ia nivel ideologic se lovegte de nenumdrate dificultdfi, in special acelea care !in de rolul social, politic ai moral al subiectului uman. ln introducerea sa la volumul Feminism/Postmodernism, apdrut in 1990, Linda J. Nicholson, profesoard de filozofie a educa{ieigi studii despre femei de la State University of New York din Albany, analizeaza beneficiile gi tensiunile care se nasc din confruntarea feminismului cu postmodernismul. Ca gi postmodernismul, critica feminist5 pune sub semnulintrebdrii pretinsa obiectivitate gi neutralitate a cunoagterii, afirmOnd de asemenea cd aceste pretenfii au fost intotdeauna un ascendent al bdrbalilor unei anumite culturi, clase sociale gi rase umane. La critica postmodernisti a individului ra{ional ca subiect de sine stdtdtor, feminismul adaugd o tezd esenfiald, potrivit cdreia criza subiectului cunoscdtor reflectd de fapt o rupturd in interioruldiscursului ralional iluminist ca produs masculin.

AAt;,j" Agadar, criza se manifestd ca o crizd a subiectului masculin gi nu a subiectului uman in sine. Critica postmodernistd aratd o neincredere absolutd fafd de teoriile generalizante, care depSgesc granifele culturale gi pretind sd de[ina o obiectivitate absolutd. Ea impune ca element constitutiv al oricdrui discurs congtientizarea propriilor parametri ideologici gi istorici. Dupd cum ardtam mai devreme, feminismul anilor'80 abandoneazd cdutarea unei cauze primare, a originii absolute care determind asuprirea femeii de cdtre bdrbat, fie ca acest factor este cel al productiei in feminismul maxist, cel al sexualitdtii, al maternitS!ii sau cel al limbii in feminismul francez, realizdnd cd acest demers nu face decdt sd reducd la tdcere multitudinea de voci gi experienfe feminine gi, in consecin!5, sd asupreascd la rOndulsdu. Dacd din punct de vedere metodologic feminismul gi postmodernismul par sd intretina o alianfd puternicd avdnd multe elemente in comun, din punct de vedere ideologic lucrurile se complicd. Nenumdra!i critici feminigti atrag atenlia asupra faptului ca ideea postmodernista a unui subiect socialfragmentat gi aflat in imposibilitatea de a ra{iona obiectiv, cAt gi critica la adresa validitatii oricdrei epistemologii, pune in pericol insdgi existen{a feminismului, a cdrui rafiune internd este aceea de a aduce schimbdri sociale gi de mentalitate in viafa femeii gi de a o emancipa ca subiect social stapan pe propria via{a gi pe propriile decizii Agadar, relativismul epistemologic practicat de postmodernism este cel mai aprig dugman alfeminismului. in vreme ce postmodernismul evitd o pozitie eticd fermd, suslinAnd natura instabild, fluidd gi fragmentard a subiectului uman, care datoritd acestei fragmentdri a sinelui se afld in imposibilitatea de a acliona asupra lumii, unul dintre cele mai impoftante aspecte ale feminismului este tocmai dimensiunea sa eticd. incep6nd cu anii '80 critica feminista se indreaptd cdtre problematica esenfei feminine. Aga-zisa teorie "constructivistd", care afirmd cd feminitatea gi masculinitatea sunt notiuni construite cultural gi social, pe care individul le insugegte ca parte dominanta a identitafii sale, se opune esentialismului, care se sprijina peteza unei esente naturale, universale gi neschimbdtoare a femeii gi feminitdtii. Conceptul de "constructivism", care sus{ine fluiditatea genului social, este dominant in teoria feministd gi teoria criticd a anilor'90. Criticii femlnigti s-au intrebat dacd no{iunea de gen social poate supravielui asaltului postmodernist care postuleazi fragmentarea epistemologicd. Dupd cum afirmd L. Nicholson, a refuza orice generalizare in postmodernism inseamnd pentru feminism a accepta o ontologie nominalistd gi o politici individualistS. Or, acest fapt ar duce la eliminarea oricdrei posibilitd{i de limbaj comun gi schimbare socialS in critica gi practica feministd, ceea ce ar fi echivalentul disparitiei lor. Nancy Hartsock, profesoard asociatd de gtiin!e politice gistudii despre femeide la University of Washington gi Susan Bordo, profesoara asociatd de filozofie de la Le Moyne College, suslin cd teoretizarea postmodernistd a indetermindrii cunoagteriitrebuie sd-gi accepte propriile limite, dincolo de care nu mai este valabild, iar genul social este o astfel de limitd. Diferen!ele infinite dintre femei sunt de netdgdduit, insd la fel este gi existenfa unor experien{e comune determinate istoric Ai cultural pe care femeile le impdrtdgesc. Bordo susline cd o invocare abstractd a unei diferente infinite poate servi unor scopuri conservatoare. Nicholson comenteazS: "Pericolul clar al uneiastfelde pozilii este acela de a vedea in postmodernism o simpld invocare a unor idealuri abstracte, cum ar fi 'diferen{a' in loc de a vedea ca aceastd invocare a diferenlelor este determinatd 9i limitatd de cerinfele unor contexte politice specifice". Nancy Fraser. profesoard de filozofie gi studii despre femei de la Northwestern Unrversity 9i Linda J. Nicholson afirmd c5, in ciuda climatului de neincre-

Cnnvrmn

NA esle ttn centru de resurse " multimedia,pe problenre de gsn gi studii feitriuiste, Creat irr 1997. din,irrigulirn Societf,,tii de ,

Analize Feministc AnA gi cu spijinul flnanciar al Etindaliei psiltm Dea/oltarea Socretdtii celrg4l,are drept nucleu ''Cii1ile, fonduri le,pri utei bibl ioteci feruirr iste din R.ont6nia conlernporani. Biblioleca ArrA. Organizar in patru see{iunri,'' B'ib l i otec d, Doc u nle ntd re, Edi,rurd. $coald.

Cenlrul AnA igi propune

'',,

devinl 5i sa aclione# in timp

tm,centru, de informare $i",, de crurlenl:are: :m

ode[], capabil

;

iuphce in schinbul nalional

gi intema{ional de infornra-tie pe probleme speciflce lui, precum gi in producerca de studii qi ceiset[fi ,,multidisciplinare pe prbblcruatica

ferninina.

S6n ieiile gi :colecliile centr,ului surn accesibile rru numai cercet6iorilor gi merubril6l

Societdlii AnA. ci gituturor celor interesap de stm[ia femeii

in RomAnia qi irr lurne. inclusi,r' peqSoarelor impl icate in luareri::::: deciziilor gi in elaboratrea legislaliei ror-r'rane9ti.

SeRvIcrI DE INT.oRMARE Parte din,,cererile de hformalie pot fi sausfhcute direct pri-n :inteflnediulbazeTor de date gi a urutAflr de documenlare propruparte prin consultatea alior' centre nalionale gi inlernaliormle

AAt;"j, la' resursele

cirura'Centrul

ArA

arc atres.

Bibtioteca $i urutatea de documentare oferl periodic $i/sau la cercrg inf,onna{ii ""' stati slice q i bibli ografrCe speci a lizrte. dosare tenutice. liste de surse gi adrese. servicii de orierftare

utilizatorilor.

Cerenle de infor+taJii pot fi adresate direc!,, pdn telefon, fax, c-nnil sau prin pogtl.

Arliesa Centr:ului AnA este: Bd, Ferdinand

VlL,qpt.',1'L,,,,,,,,

RO - 70313 Bucuieqd tel. I

fu s:+,10.

1.252.4959

e-mail: anl,rJ'.:ura.sbncl.ro'',

dere fatd de teorie pe care l-a creat postmodernismul, feminismultrebuie sa continue sa teoretizeze, desigur fdrd a imbrdtiga oricare teorie sau a cddea pradd unei viziuni metaistorice sau metaculturale. Mai degrabi, teoria feministd trebuie sd rdm6nd "explicit istoricd, in concordanfd cu specificitatea culturald a diferitelor societdti 9i perioade gi aceea a diferitelor grupuri din interiorul societdlilor gi perioadelor istorice". ln Iocul unei identitdli feminine universale, Fraser gi Nicholson propun notiunea de alianfd. O alianfd definegte un grup de femei unite in jurul unui anumit obiectiv comun, fdra a gterge diferentele dintre membrii ei, Noliunile de diferenld gi asemdnare trebuie sd facd parte intotdeauna dintr-un limbaj congtient de determinarile sale istorice gi ideologice. Nu existd diferente sau asemandri absolute sau universale. Mai degrabd, ele sunt noliuni create de gi supuse unor coordonate spatiale gi de timp. O insemnatd parte din literatura de specialitate din deceniul actual continud analiza noliunii de gen social. Aga cum menfionam mai devreme, ideea care angreneazd aceasta nofiune este faptul ca feminitatea gi masculinitatea nu au un temei biologic, ci sunt ficfiuni culturale care sus(in structuri de putere. Judith Butler, profesoard de umanistica la John Hopkins University gi una dintre criticiifeminlgti radicali, ale cdrei scrieri sunt incluse in majoritatea programelor de curs de teorie feministd de la universitdlile din Statele Unite, pune sub semnulindoielii noliunea de gen social ca o notiune stabild cu un fundament natural gi o bazd necesar heterosexuala. Scriind la confluenta dintre feminism, perspectiva lesbiani gi homosexuala asupra genului social gi teoria poststructuralistd, Butler avanseazd notiunea de "pefforman!d" a genului social, prin care individuljoacd un rol social, cultural gi politic prin insugirea atributelor de feminitate gi masculinitate. in continuare voi pastra termenii de "performantS" Si "pefformativ" in sensul lor in limba engleza, ca desemn0nd insugirea gi redarea unui rol social de catre individ. Astfel, Butler scrie in cartea sa, Gender Trouble'. "Dacd functiile gi manifestlrile genului social, modalit5lile variate prin care corpul uman igi prezintd sau igi produce semnificatia culturald sunt performative, atunci nu existd o identitate preexistentd in functie de care o manifestare sau o funclie sd poatd fijudecate; nu exista manifestdri de gen social adevdrate sau false, reale sau deformate, iar postularea unei identitati adevdrate de gen social apare ca o ficfiune de reglaj al puterii. Faptul cd genul social se constituie printr-o performanld continua a unor roluri sociale inseamn5 cd insegi no{iunile unui sex esen{ial sau ale unei adevdrate sau perene masculinitSli sau feminitdti sunt de asemenea constituite ca parte integrantd a unei strategii care ascunde atdt caracterul performativ al genului social, c6t gi posibilitS!ile performative de proliferare a genuluisocialin afara structurilor restrictive ale dominatiei masculine gi ale heterosexualitdtii obligatorii. Genurile sociale nu sunt nici adevarate gi nicifalse, nici reale gi nici aparente, nici originale gi nici derivate. Fiind totugi purtdtori credibili ai acestor caracteristici, genurile sociale pot de asemenea deveni complet gi absolut incredibile" . Scopul final al lui Butler este acela de a submina nu numai identitatea bazalit pe genul social, dar gi identitatea sexuald, destabilizdnd categoriile pe baza cdrora acestea se constituie. Pentru Butler, atOt genul social, c6t gi noliunea de sex sunt no{iuni performative. Cu alte cuvinte, aceste noliuni igi cAgtigd pretinsul caracter natural numai prin repetatd performantd sociald. Heterosexualitatea este dezvdluitd ca o normd sociald cu un fals fundament biologic in functie de care se mdsoard toate devierile sexuale.

AtAt;,y Anii '90 inregistreazd apari{ia in cadrul departamentelor de studii despre femei gi a altor departamente umaniste interdisciplinare a unui nou domeniu de studiu: teoria gi critica lesbiand gi homosexualS ("lesbian and gay studies"). in decursula numai c0liva ani se petrece o cregtere exponenliald a cursurilor dedicate studiului lesbian gi homosexual la un numdr mare de universitdli americane. Apar de asemenea seclii de studii despre lesbiene gi homosexualiin librdriile de mare circulalie giin cataloagele academice. in 1993 se publicd prima antologie comprehensivd de studii despre lesbiene gi homosexuali (The Lesbian and Gay Sfudles Reader), in a cdrel introducere citim cd "studiile despre lesbiene gi homosexualiigi propun sd realizeze pentru noliunile de sex gi sexualitate aproximativ acelagi lucru pe care gi-l propuneau studiile despre femei pentru noliunea de gen social" , gi anume, sd demascheze noliunea de sex ca produs cultural care sprijind ?ntregul angrenaj al heterosexualitdlii. Studiile despre lesbiene gi homosexuali au apdrut in cadrul feminismului in anii '80, cAnd feministele lesbiene au criticat feminismul pentru incercarea sa de asimilare a tuturor experienlelorfemeilor intr-o teorie globald, Pentru unii criticiteoria lesbianE gi homosexualS face parte integrantd din feminism (feminismul lesbian), in mdsura in care acesta din urmd considerd relaliile dintre femei ca fiind, prin definilie, o modalitate de rezistenld la relaliile sociale existente. Pentru alli critici ins5, critica lesbiand a pdrdsit alianla cu feminismul pentru a forma o noud alian!5 impreun5 cu bdrba{ii homosexuali. in'1991, intr-o edi{ie speciald a revistei "diferenfe" intitulatd "Lesbian and Homosexual Sexualities", Teresa de Lauretis, profesoard de istorie a congtiinlei Ia University of California din Santa Cruz, folosegte pentru prima oard sintagma "queer theory" pentru a desemna studiile despre lesbiene gi homosexuali. Pentru de Lauretis sintagma "lesbian gi homosexual" nu avea suficientd fo(d deoarece conjunc{ia "gi" pare sE accentueze prea mult asemdndrile dintre cei doitermeni riscdnd ca in cele din urmd sa gteargd diferenlele dintre ei. "Queer" in limba englezd este un termen de jargon cu sens peiorativ, care desemneazd un bdrbat homosexual. Carolyn Dever, profesoari asociat5 de literaturE englezd la New York University, atrage atenlia asupra faptului cd "logica lui de Lauretis este atdt provocatoare, cdt gi problematicS. A inlocui sintagma 'lesbian and homosexual' cu aceea de 'queer theory' inseamnd a gterge orice diferenfe intre cele doud noliuni, a subsuma homosexualitatea celor doud sexe unei categorii unice, potenfial monolitice, ca aceea de 'queer', a depinde de integritatea autointerogatoare a teoreticienilor 'queer' in demersul lor de deconstruclie al propriilor lor discursuri gi a tdcerii celorlalli. in forma sa ideald, 'queer theory' este o practicd de autointerogare continud gi prin acest interogatoriu al propriului sine ea reugegte nu numai sd menlind specificitatea istoriilor lesbiene gi homosexuale, dar gi sd exploreze complexitatea teoreticd a diferenlelor dintre lesbiene gi homosexuali. in acelagitimp, inlocuirea sintagmei 'lesbian and homosexual'cu sintagma 'queertheory' pare sd aclioneze impotriva dorinlei lui de Lauretis de a menline o specificitate mdritS. Aga cum 'queer theory' se desprinde de teoria feministd ca o practicd distinctd, la fel problema femeii, giin special problema lesbienelor, este incet, incet

TURNUL BABILoN

inldturatd" Astdzi, o noud generafie de critici lesbiene pare sd refuze sd se identifice at6t cu feminismullesbian, cdt gicu "queertheory", afirm6nd cI noliunea de "queer" pdstreazd ca referent principal birbatul homosexual, in vreme ce feminismul lesbian a devenit mult prea elitist gi indepdrtat de realitdlile materiale gi politice ale vie{iifemeilor. Pe de altd pafte, prin definilia sa, -queer theory" include o varietate de persoane cu diferite orientdri sexuale, .

I liAt;.j, REFERINTE

Abelove, Henry, Michele Aina Barale qi David M. Halperin, "lntroduction", in The Lesbian and Gay Studies Reader, eds. Henry Abelove, Michele Aina Barale gi David M. Halperin, New York: Routledge,l 993 Butler, Judith, Gender frouble, New York: Routledge,1990. Dever, Carolyn, "Obstructive Behavior: Dykes in the Mainstream of Feminist Theory", in Cross-Purposes: Lesbians, Feminists, and the Limits of Alliance, ed. Dana Heller, Bloomington and lndianapolis: lndiana University Press, 1997. Fraser, Nancy gi Linda J. Nicholson, "Social Criticism Without Philosophy: An Encounter Between Feminism and Postmodernism", in Feminism/Postmodernism, ed. Linda J. Nicholson, New York: Routledge, 1 990 Nicholson, J, Linda, "lntroduction", in Feminism/Postmodernism, ed Linda J, Nicholson, New York: Routledge, 1 990

RO*tAnVrAN RU.Rfitx

H/ON"IIN :::: :::: I Rt NG TI</INZITIO {' "

ll/X,OTH

cum ar fi, homosexuali, lesbiene, transsexuali 9i bisexuali, oferind astfel posibilitatea unor eforturi comune in contracararea homofobiei 9i reformarea institufiei heterosexuale. Modul in care este folositd astdzi terminologia feministd, precum sintagmele "feminism lesbian", "studii despre lesbiene gi homosexuali" sau "studii despre homosexuali gi lesbiene" sau "queer theory", ca gi modul in care se vorbegte despre "studii despre femei" sau "studii despre genul social" are o importanld mare pentru pozitia unui critic cultural in cadrul divergentelor de opinie care existd in aceste domenii complexe. in ciuda complexitd{ii gi gradului avansat alteorieifeministe gi a teoriei despre lesbiene gi homosexuali din dec'eniul nostru, viata multor femei din Statele Unite rdmdne in continuare pradd nenumdratelor probleme cotidiene, cum ar fi violenla casnice, violurile, diferenlele salariale dintre bdrba{i gi femei, discriminarea la locul de muncd, refuzulin unele state de a acorda dreptul la cdsdtorie persoanelor de acelagi sex etc. Distanta dintre teorie gi practicd apare adesea insurmontabilS. Spa{iul academic este un, spatiu democratic, in care teoria gi critica feminista gi lesbiand gdsesc un teren propice de dezvoltare. Adesea insd, teoria feministd este acuzatd de izolarea sa in turnul de fildeg, unde realitatea este cu totul alta decAt cea din afara zidurilor sale. Cum sA depege$ti abisul dintre teorie gi practice este o intrebare care continud sd rezoneze in scrierile multor critici feminigti de la sfArgitul mileniul nostru.

FEA,T.LI IUCRAI..N

:,,:::,:,::,::::

D LA T,RANZITI

Laura GRUNBERG

'Unde-i Oftul mititel

il trec eu cd-s voinicel, Unde e Oltulmaimare Md trece mdndra-n spinare"

Looking at transition through the eyes of the Romanian rural women from Buteni, lwas interested in seeing how transition messages are perce ived/intem alized and transition effects are concretely ex pe rienced by these women. Challenging myself into doing qualitative, feminist research, I reached a surpri si ng co ncl usion : transitio n em powers wome n

from Buteni. Women are mothering transition in ways that empower and not victimize them. 1

intr-o Europd mai mult geografici, istoricd gi culturald dec6t economice sau politicd, in vestul Transilvaniei, mai aproape de Budapesta sau de Viena dec6t de capitala !5rii, Bucuregti, se gesegte comuna Buteni, una din cele circa 12 000 de comune ce compun mediul ruraldin Rom6nia. Cu o populalie de aproximativ 3820 de locuitori- majoritatea femei gi vdrstnici, Buteni este unul din cele mai vechi sate ale Transilvaniei, cu o istorie agitat5, cu o puternicd populafie multietnici p0ni in anii 1970, cAnd a inceput un masiv proces de depopulare. lntemeiat de o femeie - Maria Tereza, impdrdteasi a imperiului Austro-Ungar, Buteniul a fost cAndva un important centru comercial-agrar al !5rii. Avea, gi nu mai are, tribunal, spital, judecdtorie, gcoli proprii in germand, maghiard, rom6nd 9i chiar un cazinou ("Cazina RomAnd", infiinlatd la sfArgitul secolului al 19-lea de un buticean plecat in America sd facd avere). Astdzi comuna nu mai are anvergura de altddatd, dar despre oamenii de aici se spune cd au rdmas "fdlogi". Bisericile ortodoxd, catolicd gi baptistd ?gi disputd arogant. int6ietatea in centrul comunei. Se vorbegte o romAnd maghiarizatd gi germanizatS, greu deinfeles pentru ceidin alte regiunialefdrii. incd de la 1456 aici, ca in toatd Transilvania, la orele 12fixbaI clopotele bisericii ortodoxe in

Articolul este un fragment (adaptat) dintr-o cercetare individualS de tip calitativ derulatd in comuna Buteni, judelul Arad, in vara lui 1997, cu sprr.linul programului Research Support Scheme, OSI/HESP (grant 1266/1 996)

NAU,j,

amintirea victoriei de la Belgrad a lui lancu de Hunedoara asupra turcilor. Dimineala, in jurul orei 5, "a lui Todor'' strange vacile gi bivolii gi ii duce la pSgune. Seara vitele se intorc singure, fiecare nimerind, dupa nigte instincte misterioase pentru un ordgean, la casa ei. Orice gtire: un deces, o nuntd sau tdierea unui animal mai mare este anun(atd de "a lui loji", care bate duba gi strigd pe fiecare uli!5. Nun{ile, inmormdntdrile incd se fac cu fast, fanfard, ritualuri gi porturi nationale nealterate semnificativ de societatea de consum postrevolu{ionard. Oamenii au primit pdmAnturile inapoi, dar nivelul tehnologic redus transformd de multe ori bucuria in corvoadd. Vara -in vacante gi iarna -de Crdciun, comuna intineregte. Tinerii vin pentru vacan!5. Apoi pleacd, lds6nd comuna linigtitd intr-o autosuficientd specificd mediului rural. SAmbetele mlroase a p6ine de casd fdcutd de femei.

Romdnia ultimilor ani, oscil6nd intre bovarism geocultural gi autohtonism (S. Antohi, 1997, p9.297) este, pentru comunitatea internalional5, o Romdnie a politicienilor, majoritatea bdrba{i, care incearcd stAngaci sd anexeze mai mult decdt sd integreze lara la comunitatea internationald. Rom6nia vdzutd de mine de la Buteni este o Rom6nie matriarhald, agezatd gi organizatd in jurul gospoddriei, familiei, comunitdtii, bisericii. "Bdrbatul e capul, dar femeia e gdtul", mi s-a spus des in timpul vizitelor mele in Buteni. Aceastd vorba din bdtrAni, alSturi de continutul unor c6ntece populare tradifionale (ca acela menlionat ca motto) sunt dovezi etnografice elocvente ale raporturilor reale de putere dintre bdrbafi gifemeiin Buteni. Aga cum remarca cu aniin urmd H. H. Stahl (H.H Stahl, 1983) structura internd a familiei rurale s-a schimbat ca urmare a unor muta{ii economico-sociale inregistrate la nivelulsocietSlii rom6negti, printre care gi preluarea de cdtre femei a responsabilitSlilor de gef de familie delinute altddatd de bdrbali. Tot mai mulli bdrbalidin comund nu mai au locuride munca. Neav6nd salarii, nu mai sunt de drept "capii de familie". in munca cdmpului familiile nu au dotdri gi echipament special care sd confere bdrba[ilor un statut de expe(i fatd de femei. Muncesc cot la cot cu femeile. Relaliile copiilor cu tafii nu sunt mai importante, aga cum sunt ele in societd{ile patriarhale. Decizille majore le iau femeile, chiar dacd ele mdrturisesc cd se consultd. Foarte puline sunt femeile care considerd cd 'b femeie poate decide sd taie un animalfdrd sd se consu/fe cu so ul ei doar dacd este vorba de un pui sau o gdind" (femeie, 71 ani, fdrd studii, mdritatd, 2 copii). lndiferent de gradul de educa{ie, de etnie, de tipul de credin{d, femeile intervievate emand o siguranld ironicd, exemplificatd de replica uneia dintre ele'.'impreund cu bdrbatul fac un singur lucru...dragoste". in acest context, in Buteni cred cd se poate vorbi de un "matriarhat elevat", cum imi declara un fost primar al comunei. ,t.

FEREASTRA

.tt.rti.i

11:s..

Taking care of everybody and of everything more than before 1989, women are the unofficial appointed managers of the community. The saying: "The man is the head, but the woman is the neck", the content of a song: 'Where the river is not deep/l, the man, will cross rt alone/ Where it is

deeper/My sweetheaft will carry me on her back " are ethnographic evidences of the cultural definitions of power relationships between men and women. Doing politics by "baptizing" cakes with politicians' names or by voting as mothers, complaining abo ut motherhood as an institution, revealing a profo u nd i nternal ized tol erance

towards "others" - of different ethnicity, confessions, age, (/ess /owards gypsies and "inbroughts" - those from other Roman

n regio n s), women,

paftners with men, see gender constraints simply as facfs of life, not related to the causes of their "oppression". Acting traditionally b ut th inki ng modernly, women from Buteni are handling with care the tran s it io n fensions b etwee n the traditionalvalues and the tendency toward modernity. Due to them, Buteni has a latent chance to survive the transition period wth /ess major "cultural shocks".

AAI;,y

LauTa GRUNBERG:

absolventd a FacultSlii de Matematicd, doctorandl in

sociologie, pregedinti

Societifii de Analize Feministe ANA gi asistent de program la UNESCO-CEPES.

Domeniide interes feminism, sociologia

educatiei.

EU, ELE $! LECTURILE MELE Sigur cd aceste afirmalii trebuie sus{inute cu argumente de ordin cantitativ, dar mai ales calitativ. Unele consider cd le-am identificat venind la Buteni cu intenlia de a-mi incerca puterile intr-o micro-cercetare de tip etnografic av6nd femeile drept grup lintd. lncercAnd si analizez cum sunt resimtite gi percepute cdteva mesaje ale tranziliei, m-am confruntat, atAt in faza de familiarizare, cu problemele gi informaliile legate de studiu, cAt gi in faza de abstractizare gi conceptualizare a informa{iei, cu cAteva handicapuri. Unul a fost acela de a fi ordgeancd geGbeget. MentalitSlile gi pattemurile mele de gAndire urband mi-au ingreunattrecerea dincolo defazaformald a interviurilor, observaliilor, discu[iilor de grup. Lumea de aici imi era striind chiar dacd nu eram la prima vizitd, chiar dacd prin alian!5 aveam rude aici, chiar dacd copilul meu igi petrece verile aici sau chiar dacd eram gi eu femeie ca gi "subieclii" cercetdrii mele. Viala la lard nu fusese niciodatd teren de investigalie sociologicd pentru mine. Era doar acel loc rupt de haosul oragului, cu parfum de epocd, unde md relaxam o datd pe an merg6nd la baie la Crig gi unde imi umpleam porbagajul cu provizii de toamnS. Alt "handicap" a fost legat de parcurgerea lucririlor unor sociologi influenfali de feminism sau ale unor critici feministe la adresa sociologiei. Am inceput sd recunosc unilateralitatea (ca sE nu zic sexismul) din unele cercetiri, am inceput si inleleg in ce sens in culturile "man-made" se insisti pe nevoia ca tot ceea ce este personal sd fie separat de ceea ce line de politic in toate formele de analizd. Citind lucriride referin!5 ale luiAnn Oakley, Dorothy Smith, Shulamit Reinhardz sau Helen Roberts, interviurile 9i istoriile orale ce urma s5 le proiectez gi sd le realizez mi-au devenit problematice. in ceea ce privegte interviurile, articolul lui Ann Oakley (A. Oakley, 1995), devenit clasic in cercetdrile feministe, mi-a fost reper. Oakley mi avertiza cd " interuiul esfe ca gi cdsdtoia. To{i gtiu ce esfg muffi o fac, gitotugiin spatele fiecdrei ugiinchise esfe o lume a secretelof'. Mi avertiza cd imaginea generald asupra unei culturi este datd de grupul dominant gi ci de multe ori cei intervievali sunt de fapt subordonali modelului cultural folosit de cercetdtor, cd extragerea informaliei devine uneori mai valoroas5 dec0t producerea ei, ci un lucru bun pentru cel ce ia interviul nu e neapdrat valoros, bun, pentru cel intervievat. Un interviu "ca lumea" inseamnd in paradigma masculini obiectivitate, detagare, ierarhie, "gtiinla" de a face. incerc6nd sd decid ce urma sd fie pentru mine interviul - o conversalie, un instrument de colectare de date, o pseudo conversalie, un mod specializat de interac(iune verbalS, - am incercat s5-mi definesc ai pozilia metodologicd. M-am intrebat ce voi fi: un reporter (in aceastd accepliune ambii participanli sunt depersonalizali), un psihanalist (un tip de interviu non directiv, ierarhic) sau md voi situa pe pozi[ia unui sociolog gi a unei feministe. Un alt handicap a fost legat de anumite probleme de eticd pe care mi le-a ridicat cercetarea. Fiind la Buteni cu ocazia mo(ii socrului meu am participat la toate pregdtirile riguroase pentru acest eveniment, situa{ie care mi-a oferit c6teva cadre ideale pentru observalie participativd. Ascultam femeile in jurul meu povestindu-gi necazurile, bOrfind, glumind in timp ce pregateau minufios totul. Md trezeam chiar provocAndu-le la disculii pe teme care m-ar fi interesat pentru cercetarea mea. Am avut un adevarat "interuiu la tdiat caftofi" cu Persida, femeie de un pitoresc aparte, fugitd in America in tinerele pentru ca acum sd revind la Buteni (bdiatul ei, medic, a murit intr-un stupid accident de magind). De la ea am aflat multe despre femeile din sat, despre dizidenliidin perioada totalitard (de exemplu, despre nepldcerile ei legate de faptul cI nu gi-a lSsat bdiatul si poarte cravata de pionier!), despre cinismul celor din perioada colectivizdrii, toate intr-o butinceand americanizatd in care frigiderul era "freizdf', casa "bilding" gi infarctul "hart atac". Dar, m-am intrebat, cat de moral este ce fac? Sunt la inmormdntarea socrului meu, femeile nu gtiu cd sunt "subiec[i" ai unei cercetdri, nu am consimfamAntul lor. Am oare dreptul sd m5 folosesc de o tragedie pentru a avea spontaneitatea grupului lintd care md

19 I I

AtAt;,j" intereseaze? Este imorald pozi[ia mea sau, din contra, in asta constd tocmai prospe{imea etnometodologiei? Am depdgit handicapurile fdcAnd anumite opliuni. Am optat pentru a fl feministd. Adic5 am incercat sd fac interviuri nu doar despre femei, ci pentru femei, interesdndu-md validarea experienlelor subiective ale femeilor ca oameni. Am optat sd fiu subiectivd, sd md implic,,sd imi pese, sd nu intru in canonul "interviului ca lumea". Am optat sd urmdresc rdspunsul circumstan[ial, complex gi contextual al femeilor. Am incercat sd fiu atentd la comunicarea non verbald, care uneori e mai densi in informa[ii decdt un chestionar completat. Am optat sd nu fac referinld la informaliile oblinute la inmorm6ntarea socrului meu. Am incercat nu doar sd iau (feministele ar numi asta interviu tip viol), ci sd 9idau, sd rdspund la intrebdriin timpul interviurilorgidisculiilor, sd-mi pese, sd incerc sd le ajut (folosindu-mi handicapul de or5gean) sd igi rezolve cAteva din problemele pe care le-au formulat in timpul studiului (intermediind de exemplu legdturi intre reprezentanli ai comunei gi organizafii ca Banca Mondiald sau SOROS care au programe de sprijinire a zonelor rurale).

in final, am schilat un tablou cu femei din Buteni lucrAnd

,{ Doua Adunare Generali Ecumenicf, Europeanf, Gnz..2l - 28 iunie

1997

Or titlul'"Reconcilistiotr ; Gifi af God ancl Source of .\ev; L,k" a avul loc la Craz R doua Adrrnarc

Gcncnrli Ecuulclricll Lr nivcl erropean. Prima int0lnire de acest lbl a rlurt loc ftr l!)89la Bascl. Eh'cgia. dar uturrci Europa Centrali gi de Est a fost foarte pu[iu reprezentata. De data accasla. din pese l().{)0() de

la tranzitie, din care

reproduc aici doar cAteva pasaje.

participanli. l20tt 1u fost din Rouriinia.

TABLOU CU FEMEI LUGRAND LA TRANZITIE

Conritetul dc Orgauizarc

"Dacd ali avea mai mult timp liber ce ali face?

Adumrii Gcrrcralc

M-ag odihni" (asistentd medicald,39 ani, 1 copil)

in cadnrl progrirrnului gcneral si desf[goare un sub-program al

Departe de a fi victime ale tranzifiei, femeile sunt in Buteni managerii "naturali" ai tranzifiei,avAnd grijd de tot 9i de toate intr-o manierd care le di prestigiu 9i recunoagtere in raporturile de putere intre ele gi bdrbali. De femei depinde aproape totul. Pe criterii de rudenie gi de vecindtate, femeile formeazd grupuri care igi impart sarcini gi pun in migcare rituri gi ceremonii in sensul celor analizate de Arnold Van Gennep (A. Van Gennep, 1996). Nu se poate nagte un copil, nu se poate organiza o nunt5 sau o inmormantare daci femeile nu se pun pe treabd. Nu se poate ingropa ca lumea un mort daci ele nu organizeaz5 totul (inmullesc m6ncarea gi bSutura, pun semne la scaune gi la mesele imprumutate), dacd nu pun in migcare o adevdrati uzind de gitit, nu dau sarcini precise bdrba{ilor gi copiilor, nu se ajutd intre ele, nu bocesc suficient. Nu se poate mAnca dacd ele nu muncesc "b5rbdtegte" la cAmp sau dacd nu fac pAinea cea de toate zilele. Nu se ridicd o casd fdrd "avizul" gi supravegherea permanentd a femeii, care lasi bdrbatul si zicd gi face cum vrea ea. Nu ar funcliona institu{ii ca biserica - cdci femeile vin in primul r6nd, gcoala - cdci femeile sunt invdldtoare sau profesoare, dispensarul - cdci asistentele gi doi din trei doctori sunt femei sau rudimentara centralS telefonici la care lucreazd numai femei. Nici primdria nu ar funcliona cdci, degi nu au func(ii, de la femeile de acolo po[i obline informalii. "Ldsali-l pe domn primar, cd nu gtie el, tot la mine vine", imi spunea responsabila cu socialul din primirie atunci c6nd incercam sd adun cAteva statistici.

a aprobal ca

ferncilor. carc si subliniczc cil prrriciparca fcntcilor la Adurxuea Generala ese o preocuparc a furtrcgii conruritilr eeunrenice, zrbordarea inclusivi fiind reflecttrtl iir intr:egul proces de pregtrtire. .:

Astfcltgmpurile de,;,femeii

.dia t,','

':.:S6+$i,,rorSani7-eze'.prop{gt1.hc,i5i;,..,''

,l,progriunul,ruanitbStEtil.til,CEea.:,:': + I iEerminum i t Cen trul Fem eillaj' ;r, ln' care u inviihi a '...Heiiandskirchc.

ii"str se

prcz-intc si ,5I prrticipg i1,,'

,,,rspecial ferneile"din,Centrul,,S.,,i

Europc,

Estrrl ,,,,La ,,,' I

orgrnizrrcrr CenEului au

uc,m

:mHffite,, de.,F$.r-imului

,,,iiicunrenii al Ferneiliir Cregtlne ."din Alstria.jtle Asocialir"'i, :

Lucrdnd la tranzitie femeile din Buteni se simt putemice. 90% din cele ce au completat chestionarul considerd cE femeile au un rol important in comuni gi ci sunt apreciate pentru ceea ce fac (spre deosebire de numai 8oh care nu cred cd sunt apreciate, restul rdspunzAnd "nu $iu", ceea ce dovedegte cd problema nu este perceputd ca atare).70% socotesc cd rolul lorin familie este la felde important ca al bdrbatului (10% cd femeile au un rol mai insemnat, iar restul se impart intre femei care cred cd birbatul are rolul principal - 6% sau raspund "nu gtiu", cu alte cuvinte nu gi-au pus problema). Cu toate acestea, frecvent, la masi bdrbatul nu se migcd gi agteapti sd ise pund totul in farfurie. Deseori femeia vine de la c6mp pe jos aldturi de bdrbatul ei, care e in ciru[d. Multe din cele intervievate nu au fost niciodati plecate mai

Fcrncilor'l'colog. ale Ernopean ....Wonren.]s,51'

nod qi,,Xocalnice.

,',iD6iailuffi l,,intr.egii fiaflifesla.ri :, ,'pfimre:tenrelu.trur&tgtti. L r:atelierele de lucnr sau conferinlg :

;,,au fost: Rsconcilicrca :a:

a- ---::--

1;,1:',;1;1

dirffe

erreice, gi'pa_leffi ene: Fcrnci lc ,5i poliLica: Fentci refugiatc;,,i ,, ,;Teofo-grg tenrini.sta: Studii ,,,, ,,

,"',bibliCe;,'i'Ecrneile 5i

econoulia:

NAu,y lnginerie geiretici; Pace gi rcconciliere iu fostele !5r'i i ugoslat'c: Violu'nld inrpol riva femeilor. Femeile 5i bigerica q rr,

Romania:'a fust repiizenuta

l;cnrci clin l')stul Europei l'isarile .;i realim$le /r.rr: Liliana Androncscu .\ ! tt

rtcu cc unrct t i cd i n Ro ntrh

t'.

Noerni Soos F"rtropean lP oms n's S!'no,d: l\{ilurckr Rribu 5p i n tua litate -{eai ttind : Mihacla

Ribu

fiialog cru Fcnrci Orl<ttioxt". Lilima Ardronesclll:,1@e Riibu.

Printre persorulitd{ile lurnii

feminfi

.fbst,::,,,,,,,,

Barhara Pramrneil::; reprczenlaJldiaiMi lisf eruhdiiiiiiiiiiii Federal al Fcrnciloi diii.,Austri U i:iit

Gertrurl Knoll-

SuperintendentiaBisericii,'': Luterarrc din Burgeland. Austria. care au r orbit

Heitandskirclre

in descluderea Adunini Generale. Conferin{e au sus[inut:

Doriana Gfudici - Prsfedirrta Sirrdicatulrri din Italia. Prcgedintil a Fcderalici ltrerncilor Protestante dru ltaha - ct ll''amen urtd Polittr:"'.

Dr. Reinhild Traitler-Espiritu - fentinistii teolog. corducaloarsa centrului de Studii Boldern. Elvelia - cl l|'e

Ilrtn'l t en

a'idy (-)ur $ t i oti

{.,et Them T'ake

tle r n e ss.' Rst:on ci

ttttl or,lusttcv in lhe Relolion htlwetn llc' ,\exe.s. Dr. lllary Grcy - prol'esoarir de Teologie Contemporuri Ia Univcrsitntea din Southanpton, Marca Brit:tnie - cu fi,niri.sl T'heolog'; .,1 l'healogv ,\piritualiw* rtf Rcsistmrce ond ,\bliLlarit"\,

mult de o zi undeva gi datoritd legirii de cas5, fiind singurele care hrdnesc animalele gi mulg vacile gi bivolilele seara. "Muiere, vezi cd i{i vin vacile!" slriga pe ulild un bdrbat in timp ce luam un interviu nevestei lui. Nu trebuia dec6t deschisd poarta, dar asta nu era treaba lui. Femeia s-a scuzat, a deschis poarta, a muls vaca, dupd care, aducdndu-mi o cana de lapte cald, am putut continua. "Da' ce, nu putea sd facd so,tul asta? am intrebat-o eu.../Vu, il scuzd ea, cd nu-l gtie de stdpdn Mara (vaca)". Am inleles atunci cd acestea sunt compromisuri pe care femeile le fac congtiente cd, in ciuda lor, ele sunt adevdratele stipAne.

Comportindu-se tradilional, darg6ndind modern, uneori chiar cu o anumitd con$iinld feministS, femeile din Buteni manevreazd cu inlelepciune tensiunile generate de confruntarea intre tendinla spre modernitate gi valorile tradilionale ale comunitd{ii. Sigur cd in Buteni ruginea e mai gravd decdt vina (dacd ne referim la distinclia ce se practici intre culturile ruginii gi ale vinei), Sigur cd in Buteni obligaliile familiale sunt nu at6t financiare, c6t ritualice, iar confruntdrile directe in familii nu sunt dorite, ele mocnind latent, toate acestea fiind argumente pentru existenla unei culturi colectiviste. Cu toate acestea, pe fondul unui tradi[ionalism institulional (cu o valorizare puternicd a familiei, comunitd[ii 9i bisericii), Buteni evolueazS, dupd pdrerea mea, spre un tip de modernitate bazat pe autonomia individului, pe valorizarea efortului personal, pe organizarea vielii pe comandamentul binelui personal (D. Sandu, 1996). Femeile au in acest proces un rol hotdrAtor, Sunt semne vizibile de abdicare de la tradi[ii. Unele in detrimentul specificitdlii gi identitd{ii culturale: imbrdcdmintea e tot mai urband (cu exceplia celorin v6rst6), arhitectura gi mobilarea caselor iese din canoanele tradi{ionale (au apdrut in Buteni balconage, piscine, decora{ii exterioare nespecifice zonei). Altele dovedesc o mutalie fundamentald la nivelul mentalitdlilor. Femeile din Buteni au, de exemplu, o atitudine neagteptat de liberal5 (probabil pentru un ordgean!), lipsitd de prejudecdtifata de fetele lor. intrebate "Ce artrebui si facd in primul 16nd fetele tinere: sd rdm6ni in Buteni si igi ajute familia/sd rdm6nd in Buteni sd se mdrite/sd faci facultate gi sd revind in comun#s5 plece in orag sd se realizezel sd facd ce vor ele " 80% din cele care au rdspuns au optat pentru varianta liberald: sd facd ce vor ele. $i interviurile au confirmat aceasta atitudine. Nu mai existi cdsdtorii impuse, vdrsta de miritig a crescut considerabil, divo(urile (in mai mare mdsurd decAt legdturile eXraconjugale) sunt acceptate, mersul tinerilor la discoteci sau la biliard a devenit o obignuin!5. Este interesant de remarcat cd toate acestea se petrec paralel cu participarea incd masivd a tineretului la ritualurile traditionale (ca de exemplu sdrbdtorile de Pagti sau de Crdciun). Tranzi{ia se spune cd ar fi prin definilie criz6, anomie, dezechilibru. Locuirea in rural ar favoiza in mai micd mdsurd fald de urban reformismul. Dat fiind resursele ideatice mai reduse pentru v6rstnici dec6t pentru tineri, pentru femei dec6t pentru bdrbafi gi constrAngerilorde rol mai mari pentru vOrstnicifatd de tineri gi pentru femei fa[d de bdrba[i, se afirmi in diverse cercetlri ci v6rstnicii gi femeile sunt mai conservatori dec6t tinerii gi bdrba{ii (D.Sandu, 1996, pg. 37). Aceste afirma[ii sunt discutabile din perspectiva Butenilor. La Buteni este perioadd de tranzifie, dar nu este crizd. Totul pare linigtit. Pe fondul unor structuri de valorisolide, ce produc joncliunea intre etape istorice, gocurile tranziliei sunt atenuate, trecerea spre un nou tip de societate modern5 avAnd gansa de a se produce lin, fdrd tensiuni inutile. in consecin!5, femeile, in marea lor majoritate, consider5 cd "o duc la fel ca inainte de 1989', cd rela{iile lor cu ceilalfl - de alte etnii, religii, cu vecinii sau rudele -, sunt aceleagi ca inainte de 1989. La Buteninu pare sI fie un conseruatorism maimare alfemeilorfa!5 de schimbare. Degi se plAng, ele se uitd inainte, nu inapoi. Sunt foarte dornice sd igi utileze bucdtdriile cu aparate moderne (magini de spdlat vase automate,

NAu,y hote 9i congelatoare) gi casele cu televizoare color. Femeile sunt foarte receptive la nevoile actuale in educatia copiilor lor, inteleg6nd instinctiv nevoia tot mai mare de cunogtinle de limbistrdine (copiiifac meditalii la englezd gi francezd) sau de deprinderi pentru utilizarea computerelor, decAt de diplome de facultate, pAnd nu de mult mAndria fiecdrei mame. Femeile din Buteni aspira la feminitate, dar a fi feminina vine uneori in contradiclie cu prejudecdfile gi conservatorismul local. Ele cred cd este impoflant cum aratd, ar dori sd se deschidd in comuna unitati de cosmeticd, aerobic, coafurS. Grila lor de valori are, in punctele ei esenfiale, valori fundamentale ale existentei umane, astfel inc6t asimilarea a tot ce este nou gi de folos vietii se produce ugor, fdrd "gocurile culturale" invocate de Toeffler. Ultimii 7 ani nu au adus schimbari spectaculoase in rutina de zi cu zi a femeilor din Buteni. Majoritatea femeilor din comund se scoala primele (la ora 6) gi se culcd ultimele (la ora 23), au foarte pu{in timp liber gi, a9a cum declard multe din ele, dacd ar avea mai mult timp "s-ar odihni". Numdrul femeilor cu servici este in continud scadere, ceea ce face ca lipsa locurilor de muncd sa fie un motiv serios de nemulfumire. Este vorba, binein{eles, de munca remuneratd, cea la care se referd femeile. Caci de muncit acasd femeile din Buteni muncesc. Pe 16ngd treburile gospodaregti - in mare aceleagi -, pdm6ntul primit inapoi le-a obligat la un ritm gi eficienta sporrte. Ele sunt nevoite sd participe cot la cot la lucrdrile agricole care se fac foarte rudimentar. Femeile sunt principalii "lucratori familiali neremunerati" de care vorbesc studiile. Material, multe considerd ca o duc maibine dupd 1989 (31 rdspunsuridin 82, dar gitoate cele 15 femei intervievate), destule cred cd o duc mai prost (20) gi doar 11 cred ca o duc la fel (multe nu se pronunta), degi datele economice indicd o scddere vizibilS a nivelului de trai. Buteni este o comund cu oameni instdrifiin general, dar puterea de cumpdrare dupd 1989 a scdzut. Televizorul (alb-negru), aspiratorul, magina de gatit, frigiderul existau mult dinainte de 1989 in majoritatea caselor (conform chestionarului). Dupd 1989 multe familiigi-au cumpdrat televizor color, congelator gi gi-au depus cerere de cablu. Daca ar avea bani suficien[i, primul obiect de gospoddrie pe care gi l-ar cumpdra femeile ar fi: cuptor de microunde (15), magind de spdlat rufe automatd (7), magind de spdlat vase (4), hot5 (2), mixer (2). Aceste optiuni denotd o nevoie gi o aspiratie de confort maimare decAt rezultatele din unele cercetdri(N. Adrian, 1996) 9io racordare informafionald la noutd{ile occidentale (datoratd in primul rAnd traficului de frontierd prezent aici incd de pe vremea lui Ceaugescu).

Reil Dr. Janot Wootton.

Rer-.

Katherine Rumens

Myra

gi Sr.

Poole qMarea Britarue) cu '

ll'o n rcn..'.s,V i n i s try; E xpel i e nce s n th e:tCh urc h,e:s',ii En gl a n d

Rosemary Radf0rd Ruether prolesoar[ la Grret Evangelical Sqmiraf-,', Illinois,' SUA -;'cu C owe tnsi o n, Tr a nsform at i on a n cl Reconcioti ti on.from a Femi ni,st Liberation:,Theology Perspectiie.

Rubrica realizata de

Mihaela,Rfuu:

arhiteetd, impllcata in nriqcarat ecunrenicS din lara pi de pesle

lio,tare

Domenii de interes: arhilectura. fcrninisnrul. spiritualitatea femininA qi starea societdlii ronrfrneqti.

Din produsele de import care se gdsesc acum in Buteni femeile igi cumpdrd des: vegeta, cafea, sdpunuri. Rar: ligdri gi bduturi, imbrdcdminte, cosmetice. gi-ar dori s5-gi cumpere, dar nu igi permit: medicamente strdine, cosmetice, imbrdcdminte (conform chestionar gi interviuri). Sandtatea gi cochetdria sunt deci sacrificate. Multe dintre produsele de import nu-gi gdsesc incd intrebuinfarea. Detergentul de vase, de exemplu, std la loc de cinste in multe bucdtdrii, dar este utilizat rar. Apa pentru vase, impreund cu resturile de mAncare, este folositd in multe gospoddrii ca hrand la porci (cdrora, evident, nu li se poate da apd cu detergent). Ciorapii de mdtase sunt un moft pe care nu gi-l prea permit, cdlcdiele lor fiind aspre gi bdtdtorite de munca la c6mp gi din grddind. Lucr6nd la tranzi[ie, femeile fac unele lucruri cu plScere, altele nu. La intrebarea "Ce anume din ceea ce faceli v5 place cel mai pu{in sd faceli" destul de des a fost mentionat gdtitul spdlatul, dar cele mai multe (43 din 82 chestionare 9i majoritatea celor intervievate) s-au pl6ns de munca la cdmp. De pldcut femeilor le place in primul rAnd sd citeascd, apoi sa lucreze de mdn5, sd se ocupe de nepoti, sd se uite la televizor. "lmi place tot ceea ce fac" mi-a spus una din

AtAt;'j" femeile intervievate (39 ani, doi copii, studii medii), "dacd n-ag avea atdtea de fdcut m-ar lua gdndurile...." Starea de sdndtate este precara. Este un loc in care, in ciuda unor cadre specializate (2 medici gi4 asistente), nu existd nici o magind la dispozilie (comuna mai are 9i alte 3 comune aderente). Medicii merg cu gareta la consulta{ii (doar unul din medici are magind personald), nu funclioneazd nici un aparat la cabinetul stomatologic, medicamentele compensate (cu exceplia morfinei) nu se dau. Este un loc cu probleme speciale de sdndtate datoritd unei ape cu o mare concentratie de iod gi a unei agezdriin apropiere de Valea Desnei, unde existd o mind de uraniu, despre care nu se gtie exact dacd mai este in folosin!5 sau nu. Se moare tot mai mult de cancer, femeile sufera tot mai mult de dureri de picioare, dar pAnd acum nu s-au luat nici un fel de mdsuri. Atunci cdnd vorbegti cu ele, majoritatea femeilor din Buteni se pldng. in primul r6nd de lipsa locurilorde muncd Se pl6ng, de asemenea, de asislenta medicald, de munca la c6mp, de bdrbati lnicioOata de copii!). intrebate insd dacd sunt mulfumite de viala pe care o duc, majoritatea se declara destul de mullumite. Paradoxal doar la prima vedere, acest lucru denot5 pe l6ngd lipsa unor repere de comparatie, existen{a unor elemente de gAndire pozitivd. POLTTCA $r PRAJTTURT

Prdiiturd Petre Roman in opozitie 9 oud, lS linguride zahdr, 9linguri de nucd mdcinatd, 9 linguride fdind Se coc 3 foi pe tava unsd gi datd cu fdind. 300 g zahdr caramelizat se pun pe 2 fol, Se prepard crema (...). 1 toaie -zahdr caramel- cremd - foaie - zahdr caramel- cremd - foaie. Deasupra spuma batuta pe abur cu 6linguri de zahdr. Se intinde, cdnd e rece se rade ciocolatd. Se taie a doua zi in Butenl, in orice casd te duci, fiecare femeie are caietul ei cu retete scrise de mdnd gi preluate de la mame, soacre, rude, vecine. Cu cdt o prajitura este mai complicatd gi necesitd mai mult timp, ingrediente gi operatiuni intermediare, cu at6t gospodina este mai apreciatd. Existd mici secrete la multe relete pe care doar unele le gtiu gi femeile care nu dau greg niciodatd au un prestigiu aparte Retetele au, in general, nume Dupd 1989, pentru prima dat5, a apdrut prdjitura "polilizatd". in mare vogd a fost intAi prijitura Petre Roman. Dupd alegerile din 1992 a apdrut o variantd mai complicat6, cu mai multe ingrediente, care a fost botezatd "Prdjitura Petre Roman in opozi{ie". O gdsegti notatd la multe femei, chiar gi la cele - pu{ine, care nu il simpatizeazd. "E frumoasa ca el", mi-a spus una din femeile experte in aceastd refetd gi admiratoare a liderului Partidului Democrat. Am incercat sd aflu cine a denumit-o aga, dar nimeni nu a gtiut sa imi spund. A da nume unei prdjituri este un gest politic tipic "feminin" gi reprezintd un vot real 9i nu formal al femeilor din Buteni. Este un mod de a face politicd nu in termeni de platforme politice, trecut politic, promisiuni electorale, ci

in termenide carismd 9i "vino-ncoace", nu in termeni ralionali/obiectivi,

sentimentali/su biectivi.

investirea unei prdjituri cu numele unui politician este singurul gest politic pe care l-am depistat la femeile din Buteni. Votul din timpul alegerilor a fost mai curdnd unul formal. Cele care s-au dus au votat ca bdrba{ii lor, dar mai ales aga cum au vrut copiii lor, nu atAt din subordonare, ci din lipsd de interes 9i incredere in actul politic de exercitare a dreptului la vot.

in rest, politica este ceva ce se face la Bucuregti, unde oamenii n-au altd treabd

PLAISIR D,AMOUR

de fdcut. ln perceplia politicului gi a reformelor ultimilor ani primeazd la Buteni contextul local, spre deosebire de orag - unde conteaza nivelul de educalie gi tipulde consum cultural (D. Sandu, 1997), Dacd la orag discu[iile despre oportunitatea intrarii RomAniei in structurile euro-atlantice se poartd in termenii

AAt;,j, unor conceplii prizoniere gdndirii colectiviste: "imaginea RomAniei", "interesele tarii", la Buteni totul se discutd in termeni de mai bine sau mai rdu individual. O replica a uneifemeiin vArstd din Buteni sintetizeazd acest argument'. "Da'ce, o sa ploud cdt trebuie la toamnd dacd ne bagd in NATO?'. Replica denotd rapodarea la concretul recoltei de care depinde hrana cea de toate zilele, dar gi dispreful pentru politicd (in comparalie cu saturalia de politic de la orag), care in timp le-a adus doar necazuri: fie le-a luat pam6ntul (Buteni a fost dintotdeauna o comuna bogatd, profund lovitd de colectivizarea anilor'50), fie le-a obligat sd facd copii cu nemiluita, fie i-a fdcut pe cei de etnie maghiari sau germand sd plece din sat (datorita politicilor de deznationalizare ale perioadei totalitare). Nici ultimii ani nu le-au adus ceva spectaculos. Nu intdmpldtor intreb6ndu-le "Care este iucrul cel mai nepldcut care li s-a intdmplat dupa 1989" cAteva femei mi-au raspuns: Politica! , restul rdspunz6nd omenegte in termeni de moarte (5), boald a celor dragi (7), divo( (3), nesiguranla locului de muncd (3) sau mdrturisind simplu "am cunoscut un bdiat care nu md iubegte" (17 ani). Pentru femeile din Buteni regula dupd care ceea ce este mai apropiat este mai important nu se aplicd dec6t in raportarea la politic. in rest nivelul mare de religiozitate gi puternica orientare familiald din zona rurald face ca femeile din Buteni sd selecteze acele informatii care lin nu neaparat de contextul problematic local, c6t de contextul problematic general uman.

int6mplarea a ficut ca ultima oard sd revin in Buteni direct de la Paris, la nici o saptamdnd dupd tragedia "postmodernd" a acestui sfdrgit de secol, moartea printesei Diana. Primul lucru despre care am fost descusutd a fost accidentulde la Paris: unde, cine, ce ziceau ziarele etc. Femeile din comund, pe care le cunosc de mai multd vreme, vroiau vegti proaspete, dargtiau maitot ce se gtia gi la Paris La rAndul meu le-am cerut sa md pund la curent cu ce mai era prin {ara Cazuse guvernul? Ce legise schimbaserd? Ce se mai scumpise? Mi-a fost mult mai greu sa aflu ceva. Ziarele nu prea vin (se aduc cdteva la primdrie gi foarte pufini gi-au facut abonamente care, oricum, vin cu cdteva zile int6ziere), gi oricum nu le prea citegte nimeni. Nici la televizor nu se prea uitd. Nici mdcar la buletinul meteo (vital pentru oameni a cdror viald depinde de recoltd, decide starea vremii), acesta fiind pus la o ora nepotrivit5 (20,00), atunci c6nd ?nci mai este lumina gi se intorc bivolii gi vacile de la pdscut, mulsul fiind in exclusivitate sarcina femeilor. Ele nu gtiau cd fusese schimbat un ministru in RomAnia, cd se modificase legea fondului funciar, care le privea direct gi ca se mai introdusese o taxd pentru drumuri, dar gtiau cd printesa era insdrcinatd. Erau la fel de preocupate de drama printesei, gi ?n special a copiilor ei rdmagi fdrd mam5, ca gi de drama copilului de 5 ani care murise otrdvit cu ciuperci in urmd cu cOteva zile in comund. Circula{ia halucinantd a informafiilor e o dovadd a unei Europe fdrd frontiere, "un fel de cufte fdrd gard, aga ca la vandrocl', cum mi-a spus o femeie in v0rstd din sat Dar este gi o dovadd cd aproapele nu are in primul rAnd o dimensiune geografici, ci una umand. Aproapele ?nseamna pentru femeile din Buteni na$terea unui copil, moartea cuiva - a unei prin{ese intr-un tuneldintr-o (ari pe care nici una nu a vdzut-o sau a vecinului, boala cuiva, un cutremursau un accident de avion, adica tot ce inseamnd tragedii sau bucurii umane. Departele inseamnd NATO-mania urband de dinaintea intAlnirii de la Madrid, instabilitatea bdncilor (majoritatea nu au bani cash, ci doar produse, bancile fiind, pentru ele, nigte institufii inutile) sau confinutul int6lnirilor de la Consiliul Europei pe teme de drepturile omului. Nici scumpirile halucinante de la o lund la alta, degi le afecteazd, nu le obsedeazd aga. Barbatii vorbesc mai mult despre asta, intrebdnd retoric cum o sa se insdndtogeascd \ara asta dacd pre(ul pe lapte (800 de lei litru) este de 4 ori mai mic dec6t pre{ul pe sucurile colorate (o sticld de Coca-Cola este 3 000-4 000 de lei).

BIBLToTEifr:a,

NA a:fdst iffiintatl in 1993, o dati grr iruegrslraran oficjatl a Societdlii de Analize Ferrunise ArA, 5!,a beneficiat la lncepul de sprijinul

Bifoulur,UNE SCo' la'Buqregti qCEPES).

O serie de organntsi

intemfi

e qi de persoane

panicdre

au, co:rtrib,aitin tirnp ,la iinbogdfirea fondului documenlar,

Dirr.,iulie, I 997; bibiioteca, A.nA sa muUt in propriul sdu sediu Ei a fost' uansformatd

in centru

multiuredia. Bibtioteca gi unitatea bfef i periodic gi/_sau

do cu grc_ntard,

la cer,ere, rnformatli statistice Si

bibli oenfi

pecializale; dosarc

telratice, liste de surse gi adrese. senricii de orientare, a

utilizatorilor, Consultaiea publica{iilor poate fi {Ecuti'in sala'de lecturd

bibliotecii,,,impnunuf,ul fiind,' rezen at doar,ruembdlor societdtrii

AnA 't",

Seryiciile ds clUtare lnbazade dale gi accesul Ia fondul docurnenlar al cenlrul,ni'sunl,,,

gratuite.

"lileraturd gru" (broguri. Cfiy1j "si rapoafl e, exl,rase etc. ):

I 800 tit-luri in limbile rorninii, engleza.friucezil.' , '

ir i o d i ce (reviste qliin[ifi ce, maganne, bul el i ne infsrmative)

;

40 titltrri in,coleclie'prectrrn gi numeroase spegi rnsne, ilustrative pqltm activitirtea orgryrizafiilor feminiSte din RomAnia gi din

strlinitate.

AAt;,y VOI CU CINE VRETI SA VOTEZE MAMA?

Un nune(: restrAns de,caseter: video. casete audio p compact discuti actuzigsnnle:,pand in prezeilt, eonStituie nuclenl nnei,', r,ritoare pi, speranr, bogate,,,,,

Cultura rom6nd face parte din culturile care idealizeazd tipul feminin matern. A fi mami este printre lucrurile cele mai preluite la o femeie. La Buteni a fifemeie inseamnd a fi mamd. De c6te ori mi revdd cu cineva de acolo care gtie cd am copil, prima intrebare este "Ce face pruncul?". Una din femeile intervievate imi mddurisea cum a votat ea la alegerile din toamna trecutd: "Mi-am intrebat bdielii: voi cu cine vreli sd voteze mama? $i mi-au spus.' cu schimbarea. Aga cd i-am votat pe cei din opozi{ie". Altd femeie, al cdrei copil se pregdtea sd dea la facultate, imi explica de ce nu-gi poate termina casa in vara asta: 'Si dea domnul sd intre, cd eu il ajut, cd doar nu mi-oi pune acoperig pe casd gi sd nu am grijd de e/'i intr-unul din chestionare, o femeie a simtit nevoia sd adauge: "Cred cd fiecare femeie care gtie sd-gi consfruiascd o cdsnicie bund nu are de ce sd se pl1ngd cd nu este impoftantd sau cd o duce prost" (39 ani, 2 copii, medic, solie de primar...). Una din femeile care mi-a fost datd drept model de multe ori este astdzi mama a doi copiide facultate. Rdmasd la 14 anifdrd pdrinligi vdduv5 cdnd bdielii aveau2l gi 11 ani, a reugit sd le ofere copiilortot ce le trebuie, sd ii lina la facultate. Acum vrea sd plece in Florida sd aibd grijd de copiii unor prieteni: "Tot pentru ai mei, sd ii ajut.. cd altfel ce sd caut eu

colecfii

acolo".

I)o i are

te m

dti ce

(srganizalii.

cvenimentc): )U

trflun:

Llbnpre; Postere. pliante. loi,volante. calaloage::etc . oryaazate lndr-un nurndr variabil de dosare

, :

fuIormative. Materi

e audio-r"ideo

de rnateriale non:cane.

Ba,zI,DEDATE Bazel-e de date ale

Centrului,

AnA sunt progriu,uate in CDSfl SI S, soft uare docunrentar distribuit gratuit dc LTNIESCO.

ANADOC este. in acelagi tinrp. catalogxrl conrputeriznt qi baza de &rte docurnentad a Ccntnrlui ArrA. Eir conline <Icscrierca bibliografrci a intregulur fond docunrentar, prcaln gi articole gi pcriodrce insolitc dc rezurnale.

PERANA este baza de date perrtru gestiunea penodicelor 5i con[ifle descrierea bibliografica a fiecdfei coJeefii inparte Si intrdri pentfu unele ipeciltene selecfionate in sqqp docun:entar';

DIRANA este,o bazl de date pgrsonale ale membrilor , ,,, ,, Socletafir Ag matize, Femlniste :

ANA.

Bucuria de a fi mamd nu este confundatd de femei cu bucuria de a nagte. Femeile fac incongtient distinc{ia intre institutia maternitdtii gi instinctul matern. Experienla nagterii este una "mati mult nepldcutd decdt pldcutd" (52 din 82) sau chiarneplacutd (13). Aface sau a nu face un copileste altd decizie pe care considerd cd o pot lua gi singure. "Ce treabd are bdrbatu'... cd doar nu elil cregfe" mi-a replicat una din femei, iar alta mi-a zis: "ce sd-lintreb.... cd doar tot Dumnezeu le hotdregte pe toate". Pentru femeile din Buteni grija fatd de allii - in primul rdnd fatd de copii, dar gi fald de soti, rude, animale, pdm6nt este o obignuinld atdt de "naturalS" inc0t prin asta igijustifici existenta. Asta le face sE se simtd insa importante gi puternice. Dependen{a celor din jur fa{d de femei ia uneori forme comice. La inmormdntarea uneifemeidin sat, l6ngd mine un bSrbat spunea:"Ce m-oiface gi eu dacd s-o duce muierea inaintea mea...cd eu nu m-am bdgat la oale...mor de foame". Grija - pentru sdndtatea celorlalli, pentru starea vremii, pentru recoltd, pentru animale, pentru ziua de m6ine - le ocupd tot timpul gi tot sufletul. Desigur aceastd etici a grijii este o temd clasicd in cercetarea feministS. Dar cred cd trditul prin gi pentru al{ii imbracd la Buteni forme arhaice, uneori patologice pentru vesticul zganderit de feminismul ultimilor decenii dar in acelagitimp definege aici social gi cultural pe cei puternici - adicd pe femeile din Buteni.

Daci raportul feminitate/masculinitate ar fi luat ca dimensiune a culturii na{ionale (aga numitul "gender level"), atunci pe un index al masculinitdlii, Romdnia ar fi cotatd ca o !ard foarte "masculind" (G. Hoestede, 1996, pg. 79105). Dacd insd instrumentele arfi adaptate/aplicate pentru Buteni, cred cd aceastd zond ar apdrea ca o comunitate "feminind" in care grija e valoare dominantS, relaliile prietenoase, calde sunt mai importante dec6t cAgtigurile, in care exist5 simpatie pentru cei slabi, nu pentru cei puternici, gi unde socializarea copiilor pune accent pe modestie, solidaritate mai mult dec6t pe

performanli. Poate tocmai de aceea, fiind o micro societate "feminind", tranzitia nu le-a fdcut viala cea de toate zilele nici mai ugoard, nici mai grea. Harnice gi cu frica lui Dumnezeu, femeile din Buteni lucreazd zi de zi la tranzilie pe c6mp, in grddind, pe banca din fafa casei, in rela{iile lor cu blrbalii, cu copiii. Fdra grija tratatelor gi a politicienilor de la orag, ele primesc cu in{elepciune ceea ce vine gi dau cu generozitate ceea ce pol.

zt+

AAI;,," Bibliog rafie selectivi Nrcolae Adrian, "Aspecte de politica locuirii", in Calitatea Vietii,22911996, Sorrn Antohi "Exercitiu distanlei" in Discursuri, societati, metode, BucureEti, Ed Nemira 1997

Alan Bryan, Robert Burgess (eds ), Analyzing Qualitative Dafa, London, Routledge, 1

994

Carmen Furtund, Comunitatea rurald in tranzilie. Diagnoza satului romdnesc actual, Bucuregti, Academia Romdnd, lnstitutul de Sociologie, 1993 loan D G6ndac,T. Lazdr, "Procese 9i tendinle in evolutia resurselor umane din mediul rurai in Romania", in M Fulea, V Florian, A Sdrbu (coord ), Satul Romdnesc contem poran, Bucuregti, Editura Acad em iei Romane, 1 996 Geert Hoestede, Software of the mind'. lntercultural cooperation and its importance for sutl/tvat Washington, McGraw-Hill, 1 996. Mary Maynard, June Purvis (ed), Researching women's lives from a feminist perspective, London, Taylor and Francis,1994

Ann Oakley, "lnterviewing women: a contradiction in terms", in Helen Roberts (ed Doing Feminist Research, London, Routledge, 1995

IUfEnNrcf

:11:"' ,;;',:1,"'::;';::'

Socielatea de Analize :Ferniniste $t$.A,,are popf I electronici gi, acces la toate sursele,de

infoaptrli 6* pe,lI*lIE&bIET. Datele. $i noutn{ile culese din acesle surse sunt selecLrte gi: puse la dispozi[ia,p,ublicrrlui in 1 i mbtr roritfi ni srau: in :limb a .

eng\ez* ; sub formf, de,b,ul ef irle (ApA-irrfo) 5i dosare hfonntive.

Pagiila WEB a Socieralri ANA se aflii in prezent in lucnr.

)

Helen Robeds (ed ), Doing feminsit research, London, Routledge, 1995 Dumitru Sandu, Sociologia tranziliei valori gi tipuri sociale in Romania, Bucuregti, Staff, 1 996

Aurelia 56rbu, Violeta Florian, "Perceperea schimbdrii sociale. cazul comunitdtilor romdneqti", in M Fulea, V Flonan, A Sirbu (coord.), Satul Romdnesc contemporan, Bucuregti, Editura Academiei Rom6ne, 1996 Dorothy Smith, Ihe everyday Wold as Problematic. A Feminist Sociology, Boston, Northeastern University Press, 1 987 H H Stahl, Eseuri critice despre cultura populard romlneascd, Bucuregti, 1 983

Minerva,

Arnold Van Gennep, Rrturile detrecere, la9i, Ed. Polirom, '1996.

C*ratADA coPII LoR' DE ANA BIANDIANA o PAR.DIE ADISCURSUIUI,PR*:N

lln,,

'CHI,|'DR|'NS:: :

S.REA

Publicatd ln volumul"100 poeme" ,"Cruciada copiilor", este o elegie fdra verb 9i un elogiu parodic al discursului pronatalist care a afectat femeile din Romdnia timp de aproape un sfert de secol. Un intreg popor Nendscut incd Dar condamnat la nagtere, Foetus lingd foetus, Un intreg popor Care n-aude, nu vede, nu infelege, Dar inainteaza Prin trupuri zvircolite de femei, Prin s6nge de mame Neintrebate. Cam la vremea cand femeile occidentale igi ardeau sutienele ca semn al dezrobirii din gdoacea obiectului sexual, iar barbalii occidentali igi ldsau plete intr-o prevestire a androginizarii de tip hippie, romancele primeau ordin sd pioducd un numar cAt mai mare de copii. Timp de 23 ani aveam sa auzim

,,,,,

CR'USADE ,BYANA BITI|YDLANA : A PARAD..Y".To TH E P,RA=NA'T]{i,,I,9TS?EECI{ Spun around a poweiul gender core, Blandiana's poem appears as a word "crusade" against the tot alit ari a n pro n at ali st

discourse

of Ceausescu's regime, which glorified conveyor-belt child delivery as the means to increase national birlh rate Blandiana's im agery introduces the reader into the nightmare of coerced pregnancy, of inflicted assimilation of one body (that of the child "doomed to be born") into another (that of the mother "doomed to give birlh") Her poetics of corporeality focuses on the mother-container as both the bifth-boosting instrument of a ru ral - p atri a rc h al de h u m a n izi n g

N\try machinery and as the " unconsenting" nufturer u pon whom pregnancy is inflicted as patriotic duty Sentenced to extrusion into an oppressive universe, the blind foetus colonises ihe mother's body as a "writhing" intruder .

While countering violence by its very violence, Bl an di an a's t re nch a nt I an g u age of corpore al ity creafes a mock eulogy of the official patriotic urge addressed to Romanian mothers throughout the srxfies, the sevenfies and the eighties to fulfil their "sacred" patriotic duty of "making their precious contribution to the increase of the country's population". While voicing the silenced lament of the speech/ess in pain, Blandiana discursivizes the barbarian intrusion of state authority into the individual's life. Her poem concomitently deplores and satirizes the systematic i nf anti I izatio n an d h om oge n i s atio n of the individual in the name of the abstract lofty ideals of "socla/rst humanism".

Daniela SOREA : lector la Facultatea de limbi gi literaturi strdine a Universitd{ii Bucuregti, Catedra de limba englezd, membrd a grupului regional european pentru gen 9i culturd care activeaze in cadrul Universitdlii CentralEuropene din Budapesta (programul HESP), doctorand la Universitatea din Lancaster, Marea Britanie, prede cursul de Gender and Culture in cadrul programului de studii post-universitare, specialitatea "British Cultural Studies", organizat de Catedra de limbd engleze gi de Consiliul Britanic.

bancul amar despre deosebirea dintre femeia din vest gi femeia din est : Femeia din vest ? in dreapta bdrbatut, in stdnga amantul, in spate averea, in fa(d pldcerea. Femeia din est ? in dreapta sacosa, in stinga copilut, in spate regretul, in fald decretul. Este neindoios vorba despre "Decretul" emis la ordinul lui Ceaugescu in 1966, prin care se interzicea luarea oricdreimdsuri de prevenire a sarcinilor nedorite. Prin acest decret se proclama drept ilegald intreruperea unei sarcini la cererea gravidei, se intezicea importul de mijloace anticonceplionale, se obtura rdsp6ndirea oricdror informalii privind planificarea sau evitarea sarcinilor, indiferent dacd aceste informatii erau oferite intr-un cabinet medical, in bucdtdria unei moage comunale experimentate sau in pridvorul unei babe cunoscdtoare in ale "lepddatului". Dupd cum aratd Adriana Baban intr-un studiu pe c6t de bine documentat, pe atdt de rascolitol, orice persoand care efectua ointrerupere de sarcind sau igi provoca un avort era pasibilS de inchisoare. Femeile erau amenin(ate cu pierderea slujbei daca nu se prezentau la controlulginecologic lunar, menit sd depisteze orice sarcina 9i s5 o urmdreascd pe tot parcursul celor noud luni. in cazul oricdrui avort, spontan sau provocat, femeia ajuns6 pe patul de spital era interogatd de procuraturd ; in cazul in care nu se ardta cooperantd, gata sd denun!e persoana care ii provocase avortul, risca sd fie gi bdtutd. Lipsa de cooperare era deseori pedepsitd gi prin refuzul de a acorda bolnavei orice ingrijire medicald. Mii de femei au murit de septicemie in anii decretului. Cele care au supraviefuit curetajelor fdcute pe masa din bucdtdrie a unor cogmelii sordide de mahala gi traumei interogatoriilor procuraturii au suferit timp de o via!5 de psihoza sarcinii nedorite. Studiul Adrianei Baban este marturia obsesiei "de a nu rdmane" giterorii de a avea incd un "decre!el", un copil nedorit, cdruia nu i se putea asigura hrana, imbrdcdmintea gi grija necesare. in contextul in care putinele ziare gi incd mai pufinele ore de emisie TV te bombardau zilnic cu elogiul maternitd{ii gi euforiei de a avea o familie numeroasi, "Decretul" devenise in mod paradoxaldiscursul celmai inspdimintdtor, dar gi cel mai ridicol, al vociitotalitare. Femeile auzeau zilnic de datorra lor sacrd de a avea cdt mai multi copii care sd construiascd viitorul de aur al patriei. Dincolo de spaim5, paranoicul indemn stdrnea r6sul, "hazul de necaz", batjocura la adresa absurdului discursivizat atAt de patriotard bombastic. Una dintre cele mai perfectionate magindrii rural- patriarhal misogine din intreaga lume comunistS, statul romAn totalitar igi aroga dreptul de viald gi de moarte in sensul propriu al expresiei, asupra cetalenilor sdi. Precum Big Brother, aflat in veghe neintreruptd in romanul lui Onvell "1984', prin ochiul omniscient al institu!iilor sale - supranumite popular "ochiul gi timpanul" -, investite cu dreptuldeplin de a scormoni in viala particulard a cetdtenilor, statul romAn urmdrea gravidele potenfiale, aga-zisul "lot fecund", gi gravidele actuale, aflate sub observalie continud nu din motive umanitar sanitare, ci in scopul depistdrii inten!iei "criminale" de a avorta. Rolul acestor institufii coercitiv-patriarhale era de a "supraveghea gi pedepsi", 9i nu numai in sensul foucauldian, pe cele ce se sustrdgeau de la datoria patrioticd de a-gi "aduce contribulia la cregterea gi dezvoltarea nafiunii socialiste". intr-unul din discursurile sale, Ceaugescu declara zbier6nd cd "Foetusul este proprietatea socialistd a intregii societdti", trec6nd apoi la discursul virdictual prin care stabilea urmetoruladevdr juridic imuabil :"Cele care refuzd si aiba copii sunt dezertoare care se sustrag legilor reproducerii naturale"". Dincolo de fanfaronada patriotardS, in acelagi timp ieftind 9i amenintitoare, discursul pronatalist din regimul Ceaugescu ascundea un discurs misogin

AAt;'y cinic, in care femeile gi feminitatea erau privite cu profund dispre! patriarhal. Ca institulie, maternitatea era glorificatd public. Ca experien!5 personal5, exclusiv feminind, maternitatea devenise un subiect tabu. Aga cum aratd Adrienne Rich, prdpastia dintre maternitate ca institutie gi maternitate ca experien{i se ad6ncegte dupd secole de experienld amard: "Nu se poate contesta faptul cd maternitatea a fost institulionalizatS pe cdi ce au oprimat sau lezat femeile [n diverse feluri.""' Prrn omagiul grotesc adus fecunditdlii drept cale ce urma sd ducd na{iunea "pe inalte culmide civilizalie gi progres", comunismul a transformat maternitatea intr-o institu(ie controlatd de stat, privdnd astfelfemeile din RomAnia de dreptul de a exercita control asupra propriului corp. Distribuite definitiv in rolul de "tovardge de via(d" pentru birbali, femeile erau preluite sau mai bine zis prelSluite - in func[ie de capacitatea de a nagte gi cregte viitori cetSleni, investili dinainte de aducerea lor pe lume cu misiunea nobild de a clSdi "societatea socialisti multilateraldezvoltatS". Polisemia cuvAntului "sarcind" gi ideea absurdd a "insdrcindrii" fdtului cu misiuni decisive pentru "viitorul luminos al patriei" au imbogd[it umorul de gant al vremii cu dou5 bancuri memorabile: 1.- Care sarcina este cel mai greu de intrerupt?

- O sarcind de partid.

2.-

Care sunt organiza{iile de tineret pe care se poate conta in orice imprejurare? - "Scutecrgtfi" gi "uterigtii". Poezia Anei Blandiana, "Cruciada copiilor", reunegte doui registre specific rom6negti, aparent disonante: c6ntecul de jale 9i parodia subtild. Combinalia ineditd a celor doud registre creeazd acea poeticd feminind empateticd ce constituie un anti-text la discursul pronatalist totalitar. "Cruciada copiilor" este at6t strigdtulde deznidejde al"mamelor neintrebate", cAt gi ecoul parodic al discursului oficial, aduc6nd un omagiu histrionic maternitd[ii ca institu[ie nalionald. Poezia Anei Blandiana este o "transcontextualizare" ironici gi o "inversiune" subtila a discursului oficial, constituindu-se intr-un anti-cintec (traducerea literald a cuv6ntului grec parodia) adus indemnului profertilist zbieral de vocea autoritdlii.'u in definilia datd parodiei, Linda Hutcheon face cdteva observalii ce deschid o perspectivd neagteptatd in decodificarea notei parodice din poezia Anei Blandiana : "Prefixul para arc doud ?nlelesuri, dintre care numai unul este amintit in mod obignuit: acela de 'anti', de 'impotrivd/contra'. Parodia devine astfel crearea unei opozitii sau a unui contrast intre texte. Este ugor de presupus cd acesta este punctul de plecare pentru componenta ridicolului, ce contribuie in mod obignuit la definilia pragmaticd a parodiei: un text este pus in contrast cu altul in intenlia de a-limita in deridere sau de a-lface sd apari ridicol...Totugi, in greacS, para inseamni gi 'pe lAngS'gi nu trebuie neglijatd sugestia cd in loc u de contrast, si fie interpretat drept convenire gi apropiere." Sanda Golopen(ia-Eretescu subliniazl deosebirea dintre parodie ca sintezd bitextuald 9i pastig5 ca discurs monotextualin care similitudinea este mai izbitoare dec6t diferenlau'. Sub tonalitatea aparent obedientS, ce sund ca o reverbera(ie a discursului pronatalist, poezia Anei Blandiana este un antiteX parodic alacestuia. SimulAnd un ecou alvocii autoritilii prin intermediul pastigei, Blandiana introduce elemente parodice ce imprumutd poezieifo(a unui protest.

Crl ur-^lr, Vlll-lr:'a lL lx'rrnxlilo.\,\L

Srn PozroN

Assot't.trtox op Wo.rt r,l Pl r rlosonun ru.i (IAPH), 6 - I() August 1998, Boston,I\4A. USA

Titlul congresului ; Ic.r's'{l

the Gynaet'eunt : ll/omeu

frortt

Philosophizittg - Past, Present and Fulure Dac.i dori{r detalii, cortactali

Maja Pcllikaan Engel Wiwrtdrjkjc 28 hrl--I816 CE Bergen. TIrc Nerherlands fa.x *3 l.?2.515.45

Linda Lopez lrtlcAlister

Dept of Wonren Studies

FNIS + 13" Universir.r* of Soutlr Florida. Tarnpa, FL 33620, USA

far

+ 1.8 I 13.97-1.{)3:i6

Tau

de perticipare este rnica Disporribilitatea caaarii irr cdnrine. Sprijin financiar pentru cele care provin dur {iin cu

moueda ncconvertibili. Vor fi transrnise ulterior 6l alte infornrali i prirind progranr ul. ciuarca. dnrnrul etc. Infornrali i suplirncnlare :

Nancme Furk.

NAM

glQl rlw i.rriLc .:::,':":':":"...

t.rr)i

a' ::: '

:::::::::::::::,:,:,::::::, ini:tPgg revisra ,,GENDER,&

.........

Hrsronv

publica un nuuulr cu tema: Feminism gi Internutionalism.

va,

Subiectele abordalc vor

Modunle

lvlodificirile clin inlclesul

care intr'nulionahsmul a fost i.nclus in lniSmreit felruni stli 5i ntir;anrea fernei lor:

*internalionalisruulUi

l'eminist'

inainte gi dup.{ sfhrqitul inryeriilor din sccolul 2();

AAI;,y 1 ,,:,pf,6vocIrf1s$i re.tbnnullrilel;,,,,,:: irrrcrnationalismului in cadrul ... l'erninisrnulur. in riindu| ientcilo.i:.... de cnloare qi aI femeilor din , ,,, foslele

coloUii.

iiii ii

contexllllreaparipei internationdlismrilui in cadml, feminisnqlui 6i rnigcirilor ferneilor ca,rezultat al globalizani din sfhrqitul de secol 20. Pelrtru inflornrali i supl i ruenlare

mntactali

MrirfaliuiSinha,,t,.'r,:,,tt';ttttt

Co-Editor Gender & ffistory

NortJr funerican

,:,,

Dcpaflnrent of lusory'. Soulhenr lllinois University' at Carborrdalc. tL 62901.1519, "'i.i,

USA

rel

-ril

i,6 I 8,

45:;.+11

1..'l

fax, +I'618 453,-5440

:;,:,:,,,;,u,:,,,,,,,1,::::,

, ':'

,,:,

;

':'

e-lnail : sinlrarirjsiu.edu

i::..

Limbajul simplu, dar incisiv, din "Cruciada copiilor" conduce cititorul in universul de cogmar algraviditdlii impuse. lmaginile foetugilor lipsi{i de chip 9i de simturi, alcdtuind "un intreg popor / Care n-aude, nu vede, nu in,telege" gi care orbeciind "inainteazd / Prin trupuri de mame neintrebate", fdrd voin!5, fdrd consimlire, fdrd impotrivire sunt de o violenld particulard ce impiedicd cititorul sd perceapd poemul ca pe o lamentalie. Aceste imagini alcdtuiesc un univers de aglutindri monstruoase, de asimilare fo(atd a unor trupuri de cdtre alte trupuri, de addugare neincetatd de trupuri noi, neindividualizate, la trupul na[iunii, uriag, unic Ai crescdnd precum pldmada de cozonac. Blandiana descrie graviditatea impusd ca pe o performan!5 agresivS, crudd, zbuciumatd gi, mai presus de orice, refuzatS: lexemele pe care le utilizeazi apa(in mai degrabd cAmpului semantic al rdzboiului -"crl)ciadd", "incolonat", "inainteazd", 'trupuri zvdrcolite", "sdnge" - decAt vocabularului fericirii materne. in mod paradoxal, enumerarea unor acte de catre poetd - de la actul premonitoriu, profetic ai ireversibil al"condamndrii la nagtere" la procesul anevoios, de o prefdcutd solemnitate, al"incolondrif' gi la actul agonizantei "zvdrcoliri"- nu este insolitd de specificarea unui agent sau de prezenfa verbului ca operator semantic al performaiivitd{ii. Prin intermediul a ceea ce Judith Butler numegte "istoricizare''", reiterarea sufixului negativ "ne" gi a adverbului negativ "nu""nendscut incd", "care n-aude, nu vede, nu infelege", "neintrebate" "congeleazi" (ca sd folosesc iarSgi un termen introdus de Judith Butler) pruncul nendscut gi mama ndscdtoare in non-identitate, in timp ce codific6 gi perpetueazd prin cuvAnt atAt trauma suferitd de prunc, cdt gi trauma pe care pruncul o impune mamei. "Dacd un nume capdtd fo(5 prin efectul istoricitdfii sale, atunci acea forJa nu este simplul efect al unei lovituri indurate; ea ac[ioneazd pa(ial printr-o memorie codificatd sau printr-o traumS, ce prind via[d, limbaj gi sunt duse mai departe prin limbaj. Forta cipdtatd de un nume depinde nu numaide iterabilitatea sa, ci 9i de o formd de repetilie ce se leagd de traumd, de ceea ce este, la drept vorbind, nu amintire, cj retrdire, o retrdire in gi prin substitulia lingvistici a evenimentului traumatic."u"'

...

SptrttN.rnulnncto1-,r-ur:;:,t::',':'i:,::t'tt.':)t:,:,',1

i,,li, nn GEr- $t Crlrun-d ,,,,,,,,,,, Sponsonzat de HESP (Hr<;rlin

ED(eA't'leN Surxitt t PkoGRA.rvI),l in cadrul Universitdlii Ccntnrl

specialiqtildr in studii de eB.rr Sl,iill conexiuni interdisciplfu rare create in j.urnl noriuiliiide,igen,din tos19!9 state,comuniste din Europh &,Est gi din SUA. Progranrul este

Colocarea substantivului"popol'cu adjectivul "intreg" - unul din verbicidele semantice'' tipice "epocii de aur" - inf5ligeazi nagterea ca pe o performanld colectivd impusd. Folosind din nou terminologia lui Butler ag spune cd poeta privegte nagterea ca pe o performativitate lipsitd de agentivitate, din moment ce in spaliul performativitd[ii, nu existl o "persoand" care sd aclioneze in cunogtinld de cauzd gi cu deplin consim\dmOnt, actantii fiind privati de "capacitatea de a utiliza limbajul" gi implicit de capacitatea de "deliberare

coordonat

morald"*.

Europehe drn,'Budapesta seruinarul este o inrunire:a

de.

:Joanna Regul ska,

Kirn,Laae Scheppele 9i,Mind11 Rosernary care sunt tolodatfi :,,,', ar glnrzataar ele eursurilor de varh dirl nreniill ,ilTeorii, de .geu, in' ,

'do.

culturS" gr directoarele ':,:i:' prograrnului de Master tn .Studii.,,., de ger,f enlrlo,: 455slVenJi,dc facultilli din fostele contunistc. Printre p:uticipanli se numSri filozofi, sociologi, , zurtropologi; artigti pla strci. scnitori. .junral iqti. fi lologi. nruzicierti. critici dc filnr din fosta URS,S. fosta Iugoslavie, Albania; Bulgaria. Cehia. Ulgirria

l5ri

lmaginile aglutindrii - "foetus lTngd foetus "- gi de inregimentare brutala gi nediferenllald - "un intreg popor... incolonat' relevd omogenizarea 9i amorfizarea grotescd a spaliului performativ al nagterii. Asemdnarea cu "masele" - cuvAnt cu conota{ie pozitivd in discursul totalitar - fo(ate la uniformizare gi la pierderea oricdreidistinctivitdli, silite sd mdrgdluiascd in coloane cu ocazia mega-paradelor kitsch organizate in cinstea "iubitului conducdtor" este halucinant-izbitoare. Foetugiiincolona{i spre nagterea la care au fost condamna[i sunt versiunea intrauterind a "oamenilor muncii", antrenali indelung in strigdtul uralelor gi fluturatul stindardelor drept omagiu adus "geniului Carpalilor''. Foetugilor, ca gi adul{ilor, le lipsesc contururile individualizante, sim{urile discriminatorii, agentivitatea, definiti de Butler drept "capacitatea de reflectare gi de filtrare ce se pdstreaza intactd indiferent de cultura in care este incorporatS."'' Scena in care o masi informa de foetugi se zvArcolesc ca intr-o capcand in trupurile unei cohorte de matres genetrices, condamnate s5-i expulzeze intr-un arhipelag carceral, amintegte de filmul lui

N\try Volker Schlondorf, "Povestea servitoarei". Filmul introduce spectatorul intr-o "brava lume noud", saraca in pdntece roditoare. in care, in loc sd fie condarnnate la inchisoare, femeile care se fac vinovate de incdlcarea legii, sunt proclamate "femei sfinte" gi investite cu misiunea sacrd de a fifertilizate de atotputernicii Tati-ai-Poporului gi de a "servi" na[iunii prin aducerea pe lume a unor copii sanatogi, ce urmeazd sd devind proprietatea de pre! a acelei na{iuni. Ca gi ?n filmul lui Schlondorf, rela{ia dintre foetus gi mama-container este aceea a unei incluziuni chinuitoare . inchisoarea dinlduntrul uneiinchisori aflate intr-o inchisoare gi mai cuprinzdtoare - lumea exterioard. Ndscatoarea nu este numai prizoniera universului carceral in care este nevoitd sd trdiascS, ea este in egald mdsurd prizoniera inchisorii launtrice pe care o poartd in pdntec: pruncul ei nendscut. "Condamna{ila nagtere" nu este o simpld sintagmd ob{inutd prin inlocuirea substantivului din expresia "condamnat la moafte" prin antonimul sau ; ea constituie o parodiere necru(dtoare a sentinfei la moarte ca rostire performativS. Reformularea parodicd inseratd in poezia Anei Blandiana produce acea"repetare prin diferenld" pe care Linda Hutcheon o considerd o inversiune discursiva: 'intre textul-fundal care este parodiat gi creatia care il incorporeazd se instaleazd o distan!d criticd, distan!d subliniata de obicei prin ironie. Dar ironia aceasta poate fi la fel de bine jucdugd sau reductivd: din punct de vedere critic, ea poate fi in egald mdsurd constructivd gi destructivd. Pldcerea provocatd de ironia parodicd nu izvordgte in mod special din umor, ci din gradul de implicare a cititorului in'{opaiala'intertextualS (ca sd folosesc celebrul termen al lui E.M. Forster) de la complicitate la distanfd." "Repetarea prin diferen{d"a sentinteila moarte este modul parodicin care Ana Blandiana se adreseazd cititorulul, spun6ndu-i cd a te nagte intr-o lume in care fiecare noua nagtere echivaleaza cu incarcerarea unui nou recrut intr-un vast lagdr al mo(ii inseamna ducerea la indeplinire a unei sentinle. Sa nu uitam faptul ca mortalitatea infantild in rAndul decreteilor atinsese cote ce puteau lesne concura procentajul de victime ale foametei din Etiopia sau Bangladesh. La aceasta au contribuit lipsa hranei, neacordarea de asistenta medicald, gradul scdzut de instruire in probleme elementare de igiend gi, nu in ultimul 16nd, nepdsarea generalS. Totugi, n-ag spune cd expresia sentential-parodicd a Anei Blandiana vizeazd moartea fizicd. Rostirea ei sumbrd, dar resemnatd, aduce maidegrabd cu noliunea "mortuluiviu" a lui Soljenilin: odatd ce ai pdtruns in temnila, considerd{e mort. Odatd uitatd speranta supravie{uirii, amenintarea cu moartea devine ineficace. Odatd declarat mort, individul nu mai poate fi obiectul ingeldciunii, gantajului, umilirii, terorii. Frica, temelia oricdrui regim totalitar, poate fi ?nfrAntd numai atunci cdnd te declari mort in loc sa strigi sus gitare cd egtiviu.x Poeticul gi politicul se impletesc in "cruciada" Anei Blandiana, o intretdiere de cuvinte care compun un anti-text ce se vrea o distorsionare voitd a discursului totalitar intrusiv. Sentinta parodicd rostitd la adresa "vinovalilor fdri vind", a nascdtoarelor gi a "nendscutilor" deopotrivd, este un contra-atac sarcastic al cuvintelor ce taie in crucig gi-n curmezig structurile monolitice ale discursului totalitar, menit sd infantilizeze gi sd omogenizeze sistematic persoana in numele idealurilor mdrete ale "umanismului socialist". Blandiana creeaza o poeticd a corporalitd{iiin jurul a doud imagini: cea a mamei, condamnatd sd dea na$tere, gi cea a foetusului, "condamnat la nagtere". Mama-container este at6t instrumentul propagandistic al unei ideologii patriarhale punitive, cAt gifiin{a "neintrebatd", redusd la neputin{d gi silitd la nutrire de o sarcina impusd de datoria nationala. La rAndul sdu, foetusul este fiinta oarb5, lipsitd de voin!d, nutritd in virtutea uneidemagogice inertii, condamnat la expulzare intr-un univers al oprimdrii generale. El este

qi Romdnia. Fi6care inlr_unire dureazl trei z il c qi se axeazfi pe o tematic1 spep,.rfrci- stabiliri de la inceputul :

prograrnului. Pri rnele' doua

intruniri au.::awt loc 1a Budapesta (in februarie 6i respectir iunie 1997); diScufiile purt6n_du-se pe rnarginea umritoarelor doul terne: I ) Relatia dintre::se.\. sexualitate gi gen: corrstrucpa istorica $i so cihl d a,, genului. r eprezetltili

socio:cuhrale a le senralitijii, corceptiiriliziii,hltenurtir,e $i des. esenlializatoare,al

lrup

loliunilor

minte/spirit.

2) Cetr $ arta: absorbuea gilsal respin gerea esteti

cii occidental e

in reprezen tarea feminitilri, teori e

feministi qi px\4nalizA aplicatir la interpretareh creal iei nema to grafice, relaf ia dirtr-e IbmiLrjsru gi uruor. parodie. mascaradA, reprezent6ri ale leminitdli i, in rock, diverse abordlri cn pririre la:pornofl rafi edeconslruc[ia tnrpLrlui iu medicini qi cosureticd. ci

Cea:'

ddra tloua lntnrnire s-a de' pr ezeylla , ,

bucurat

binecurosculei,, $i,,eontroversatei teoreticiene americane Judith Butler, care a 1iml o corrferunla pe tbma'i'Vulneiabilitatea

lirnbajutrur ' genrl ca perfonuativitate"-

Urmltoarea intrrmire la avea loc la Vargovih;:la inceputul lunii noiembrie,:$i Ya ayea drept temi "Re1afia dintre gen qi politicd". Ultirrra intilnire a grupului se va desf5rura Ia Budapesla, irt martie 1998i pe teina'iRelaJia dintre $en qi mass-media'. Cu aproximatir' doui-trei intruniri;: cooid6na t onre le programu lui trirnit fi eciuei :

ur rnlum cu arlicole sau extpse din c51ti. DiscriJiile au ca punct de plecare aceste lecturi. piuu-Cipante

care de cele mai mr"rlte

NAU,j" ori sunt propuse de pafiicipante, Pf,nd acum. la hrcheierea freCirai ,,,',, intrLuriri, arn prirnit ;i un doilea volum cu leoturi rc191pa1e", pentru tema respectiva. Fiecare participanti poate conlribui ,, runril sau rnai multe artrcole,

cu in

cadrul unej

tente sau a ,uu .'"

rnrrltora. ,Anicolete scrise pe durakr acgstui seminar regional r,or fi pirblicate de Universilatea'

CentraliEuropeau'i intr-un volutn. Fiecare'GSiufle dirr cadnrl rrnei ', intruniri este: il-Iodeirati de alte dorui participante. La aceste sesiuni'Sunt inlriali si parlicipe studenlii care unrea zir cursurile de Masler in dorneniul "Gen Ei culhrf' la Universitatea CentralEuropeirna. :

,. Publioati,e a'Nadoml Wolnen '..s,,,,,

Studies Association cauffi anicole care si explorezc unnatoh'rele ,

telnatici 5i

subiecte:

. tetnlllrsmul

gloDal

o Fcnreile qi frndanteulalislnul

r Fenrcilc

gi rcligia

Ecologie. ecolemi Irisnt. silfi tate

gi nrediu

. Generatrile feiliniste ferni

viitonrl'

dsniUlui; tinerelc feministe

EA.,,XV

. Fenreile pi bLlriStarea .

Fentcile gi artele

. Felnei

scriitoare : autobiograhi

pi studri biografrce

Copii gi fcrnirrisur

r Ferneile gi media r Istoril ferneilor

Rapoarle internalionale.

Trimiteji marruscrise scrise'la do

t,',1','

rd rAnduri, in,,trei exernpla;re"Ii'

Margarct McFadderr. cditor NWSA Journal, 109IG GreeI; Appalachan State U rur.ersin'^ Boone. NC 28608 e.ru a il nrvsaj@appstate. edu ;

totodatd gi instrumentul intruziunii "zvdrcolite" ce colonizeazd trupul mamei gi ii cere sd-i dea nagtere. Oricit de inclinatd sunt sd resping extremismul radical al filozoafei Mary Daly, ce considera orice intersectare cu "discursul alienant" al bdrba[ilor drept viol trupesc Ai spiritual, trebuie sd recunosc cd figura Tdtucului care-gi vegheazd copiii - tipic comunistd gi tipic patriarhald - se integreazd perfect in imaginea dalyiand a misoginiei : bdrbati care brulalizeazd, invadeazd gi posedd nu numaitrupurile, ci gi min{ile femeilor. Jean Grimshaw face o analizd ampld a teoriei lui Daly, conform cdreia, in orice regim patriarhal, femeile sunt silite sd accepte constrangeri fizice gi impozitii psihice care, cu timpul, le fac sd devind "domesticite, controlate. docile, supuse, plicticoase, insipide, servind scopurilor celorlalti. Ele devin ceea ce Daly numegte 'femboti' : robotizate, cretinizate, lobotomizate Ele sunt, scrie ea, asemenea unor mutan{i : 'pdpugile Tdtucului'. Puterea acestor tatuci le impiedicd pe femei sd igi dea seama in ce hal au ajuns."'"' in mod fdtig somatofobS, ideologia comunistd proslSvea nagterea fdrd a discursiviza vreodatd experienta maternd ca atare. Falsa pudoare de sorginte patriarhal-misogind !inea departe de sfera publicd orice problemd legatd de calitatea de mamd in afara apartenen[ei acestei calitdli la datoria civica gi patrioticE a femeii. Nu este de mirare cd femeia gravidd era consideratd o simplS chora menita sd furnizeze materie nutritivd pentru viitorul copil, ce urma sd fie modelat de Statul-Tdtuc. lmaginea mamei-receptacol din ideologia comunistd se integreazd uimitor in defini[ia datd de Aristotel conceptului de "chora", aga cum reiese din analiza pdtrunzdtoare fdcuta de Elizabeth Grosz : "ContinuAnd o tradilie iniliatd mai mult ca sigur de Platon, care, in Timaeus, discutdnd conceptul de chora, privegte maternitatea ca pe un simplu invelig, un receptacol, o sursd nutritivd gi nu un co-producdtor, Aristotel distingea materia sau trupul de formd, iarin cazul reproducerii, credea cd mama oferd materia pasivd gi amorfd ce numai datoritd tatdlui capdtd formd gi contur, atribute care altfel i-ar lipsi."*'u in Convenio, Mihaela Miroiu face o analogie intre subiectul gravid-receptacol gi binecunoscutele pdpugi rusegti "Matriogca" : "Matriogca nu e una din pdpugi, ci pdpugile din pdpugi gi in pdpugi. Aga gi femeia insdrcinatd nu e doar ea, cigi celdlalt din ea, precum gi celdlalt e in ea, fiind in acelagitimp gi

Miroiu analizeazd teoria fenomenologic-existenfialistd elaboratd de lris Marion Young, teorie care respinge metafizica dualistd bazatd pe o distincfie netd intre obiect gi subiect, intre exterior gi interior, intre sine gi lume. Pentru Young, "...subiectul graviditdlii este des-centrat, scindat sau dublat in mai multe feluri. Ea are experienta propriuluitrup ca fiind al sdu gi ca nefiind al sdu... graviditatea implicd o experien{d unicd atemporalitdtii, a procesului gi a *' cregteriiin care femeia se poate sim!i scindatd intre trecut gi viitor...". Ndscdtoarea igi construiegte o noud percep{ie asupra propriei corporalitati atunci cdnd trdiegte trecerea spre un nou sine cdtre care ndzuiegte gi de care totodatd se teme. Temerea ndscdtoarei este legatd de pierderea identitd(ii, ca gi cum prin actul nagterii ea ar putea deveni o altd persoand gi ar iegi din matca vechiului ei sine. Precedatd de pierderea subiectivitdfii, pierderea identitdtii devine inevitabild atunci cAnd o femeie este privata de dreptul de a exercita control nu numai asupra propriului corp, dar gi asupra capacitdtilor sale fizice gi intelectuale. Eticiana J.J. Thompson susline ideea cd "mama gi copilul nendscut nu sunt ca doi chiriagi intr-o casd micd ce le-a fost inchiriata, printr-o gregealS nefericitS, amandurora: casa este proprietatea mamei... in

liNt;.,1, opinia mea, dacd existd un drept pe care o fiinld umani il are pe deplin justificat fa!5 de ceva, atunci ea are un drept justificat fa!5 de propriul corp."*" Miroiu restrAnge teoria lui Thompson la discutarea dreptului de a utiliza (total sau pa(ial) inzestrdrile propriului corp. O femeie are capacitatea de a deveni gravidd gi de a purta timp de noud luni o sarcinS, dar numai ea insdgi este in m5surd sd hotdrascd dacd igi va actualiza sau nu aceastd capacitate. Dacd femeia a fost impiedicatd sd facd o alegere liberd, ca in cazul in care purtarea sarcinii este impusd de politica pronatalistd a statului totalitar, "con-venirea" poate fi lesne inlocuitd de alienare. intre dreptul de a exercita control deplin asupra propriului corp 9i dreptul la viatd al"nevoii yir''*"' din interiorul corpului gravid se poate instala un conflict. Conflictul dispare de indatd ce mama alege, in cunogtin{d de cauz5, sd-gi "foloseascd corpul" pentru a da viald unei alte fiinle umane. Dacd pruncul nendscut nu este perceput de femeie drept "o nevoie vie" , "con-venirea" se poate transforma intr-o delimitare ostild sine-celdlalt. "Cruciada" Anei Blandiana este c6ntecul de jale al pierderii acestei "con-venirf'. Parodiind discursul totalitar dezumanizant, poezia strigd nevoia de re-umanizare, de re-investire a mamelor cu calitatea de persoane, de recdpdtare a agentivitSlii materne ori de cAte ori o femeie alege sd aducd o noud viald intr-o lume a alegerilor. Poezia Anei Blandiana este acea voce care nu a ostenit sd protesteze atunci cdnd trupul se afld in dureri, atunci c6nd durerea nu mai poate fi semnificati llngvistic. Elaine Scarry susline ideea imposibilite$i de a discursiviza durerea gi de a o reprezenta prin limbaj.*'' Ag spune ci aceastd "cruciadd" a Anei Blandiana este compensarea pe care numai poezia o poate aduce vorbei amufite prin durere. Prin insdgi violenla sa, limbajul "Cruciadei" este menit si descrie gi in acelagi timp sd contracareze violenla, ducdndu-ne cu gAndul la cuvi ntele cutremurdtoare.

AUTOPORTRET

'Adriana Bdban: "Via{a sexualS a femeilor, o experienld traumatizantd in Romdnia socialistd", in volumul Cine suntem noi?, ed Maddlina Nicolaescu, Editura Anima, 1996. op.cit., p. 51. Comentariul aparline filozoafei feministe Jean Grimshaw 9i se referd la cartea Adriennei Rich Of Woman Born, Yiago,1976', vezi Jean Grimshaw, Feminist Philosophers: Women's Perpsectives on Philosophical Traditions, Wheatsheaf Ltd., 1986. '' Termenii aparlin Lindei Hutcheon, A Theory of Parody. The Teachings of Twentieth-century Aft Forms, Routledge, New York & London, 1991, p.32. uLinda Hutcheon, op.cit. p.32 u' Sanda Golopenlia-Eretescu : "Grammaire de la Parodie" in Cahiers de linguistique theorique et appliqu6e,6,_p. 167-81 u"Judith Butler, A Politics of the Peiormative, Routledge, '1997, p.36. '"' Judith Butler, op.cit., p.37 '* proces diacronic deflnit de Geoffrey H ug hes drept "tocire de sen s prin suprautilizare" - vezi Geoffrey H ug hes, Words in Time,_Blackwell 1992. ' Judith Butler: Gender Trouble, Routledge, 1992, p.16. '' Judith Butler, op.cit. p.12 '"in introducerealaJurnalul fericirii, N. Steinhardt discutdteoria mortului-viu a lui Soljenilin intre alte doud solulii ce pot constitui alternative la "solulia mistici a credin[ei": teoria lui Zinoviev despre gisirea libertafii in nebunie de cdtre supravie{uitorul -"zurbagiu" gi atitudinea lui Churchill, pentru care ameninlarea cu moartea constituie supremul indemn de a-gi trdiviala. Vezi N. Steinhardt, Jurnalulfericirii, Ed. Dacia, '1991. '"' JeanGrimshaw, op.cit., referitorlacarteascrisideMaryDaly Gyn/Ecology,London, BeaconPress,Boston,l9TS. ''uGrosz, Elizabeth, VolatileBodies.TowardaCorporeal feminism, Bloomington: lndianaUniversityPress, 1994, p.5 *' Mihaela Miroiu, Convenio. Despre naturd, femei gi morald, Ed. Alternative, 1996, p.86 'u' lris Marian Young, Pregnant Embodiment : Subjectivity and Alienation, in traducerea rom6neascd a Marei Marin (cu titlul "starea de graviditate - subiectivitate gi alienare"), inclusd in antologia Sophia, ed. Cristina Chiva 9i Mihaela Miroiu. '"ll J J. Thomson, "O pledoarie pentru avort", in Etica aplicatd, ed, Adrian Miroiu, Ed. Alternative, Bucuregti *'"' Atat conceptul de "con-venire", in(eles ca trdire-impreuni 9i cel de "nevoie vie", inleles ca fiin[5 cu statut de persoand, sunt noliuni ecofilozofice elaborate de Mihaela Miroiu in Convenio. ''' Elaine Scarry, The Body in Pain: The Making and Unmaking of the World, Oxford University Press, 1985. "'

N/\t+

Fu*rtE

sr\u cucETulncrSrEr u'o,

Studierea rostului femeii in societate se inscrie, firi indoiati, printre preocupdrile de bazd ale cercetirii istorice gi sociologice. insagi viafa de fiecare zi demonstreazd au prisosinfd cd emanciparea femeii este, de fapt, mdsura emancipdrii generale a societSlii. lnapoierea economicd gi culturald, lipsa de drepturi politice lovesc in primul rind femeile, privite gi azi in multe !6ri ale globului drept simple anexe ale bdrbalilor. Cercetirile intreprinse atestd faptul cZ abia in epoca modernd a inceput sd se schimbe cu adevdrat destinul femeii, o datd cu abandonarea economiei tradilonale casnice gi cu inceputurilerevoluliei industriale. Mutaliite profundeapdrutein structurile societilii au atras dupi sine antrenarea din ce in ce mai mult gi a celeilalte jumitd{i a omenlii, femeile, atit in sfera producllei materiale, cat gi in toate celelatte domenii ale activitdlii economice, politice, culturale, gtiinfifice etc Femeia epocii moderne, care soticitd astfel si ia parte deopotrivd cu bdrbalii la depdgirea marilor provociri ale civilizaliei industriale, va revendica recunoagterea drepturilor sale firegti qi inliturarea tuturor obstacolelor care se ridicau in calea infiptuirii menirii sale Cu toatS rdminerea in urmd, in comparalie cu societElite occidentaie, ideile emancipZrii femeii gi-au facut aparilia in Rominia inci din primele decenii ale secolului trecut, aproximativ in acelagi timp cu rdsp6ndirea unor curente asemdnitoare de idei in Franla, S.U.A., Anglia, Suedia 9i ?n alte !5ri dezvottate. Existd o mare bogitie de documente istorice, in majoritatea lor necercetate 9i insuficient valorificate, printre care programe 9i statute ale organza\illorfeministe, ziare 9i reviste de femei, lucrdri aparlinand unor personalitill politice 9i cultur:ale, memorii, corespondenle, mdrturii arhivistice etc., care certifjcd afirmarea unei ample miqciri de emancipare a femeii aldturi de alte migc6ri democratrce care au concuratla nagterea Rom6niei moderne. in rubrica de fuld intenlion6m sd reproducem unele dintre cele mai reprezentative dintre aceste documente, dovezi ale participirii unor importante flguri feministe in revolufia de ta 1848, in infdptuirea unirii Principatelor Româ&#x201A;Źne la 1859, in lupta pentru independenla gi pentru intregirea na{ionali, dargi pentru impunerea unor reforme democratice: agrard, electorali, modernizarea legislaliei 9i dobandirea pe aceastd cale a egatitSlii Tn drepturi. O alti serie de mdrturii istoilce selectate vor ilustra legdturile strdnse stabilite intre organiza{iile de femei din Romdnia gi cele similare din strdindtateDocumentul ales pentru lnaugurarea rubricii aparfine lui lon Heliade Ridulescu, care, aldturi de alfi reprezentanfi de seami ai generaliei pagoptiste ca: N. BElcescu, C A Rosetti, G. Barifiu, Al. l. Cuza, considera drept una dintre cerinlele indispensabile ale modernlzirii ldrii schimbarea concepliei medievale despre rolul femeii in societate gi in familie 9i crearea unor condilir menite sd sprryine educalia gi punerea [n va]oare a tuturor posibilitalitor sale Reprezentâ&#x201A;Źnd tendinfele democratice ale timpului siu, lon Heliade Rddulescu gi-a intitulat prima revisti literard 9i $iin{iflcd rom?neasci, apdrutdin anul 1837 la Bucuregti, "Curierut de ambe sexe". in arilcolul "Femeile gi cugetul acesteifoi", apirut sub semnitura lui in cel de-al dollea nurniral revistei, celebrul scriitor argumenteazd pe larg motivele pentru care revista sa se adreseazd deopotrivd bdrbalitor gi femeilor, ba chiar "mai cu deosebire" "sexului celui frumos".

'firi:n u,rm a,re'n,en oroci.rc.a i:nh'eo.g'd..

I.H.Rdulescuserefer laarticolul intitulat"Coresp)ndenaintredoiromAni.urrul din anr Romaneasc ialtul dinMoldova" publicat in "Muzeul Na ional". ru.37. din l8 noiembrie t836.

NAh"

\t btt(ut'il. rt.trt.i.ttdoi

clcoftotriuri., a.rol.o.se tta$e Si

t:ir:ri,l.ctSi.a..

rlittalatri. Apr.ti tteti .sd.tri.ti.nltrlrgcti cu dl.nscle chtd ntt ttd,'intelcwti inl.re toi !

rrilrt rittil.i.:ntie

pri.n u.l\ilnn e i,tt'e a'nnon.i.e," f ...J

I I

NAU,Y Dar

iu,bite

f.inte

ca,re di.rt ceru,ri -su:nteti, date bdrbali.l,or ca niSte ingeri, de rni'ngi,iere Si

u,ce.a.sta..si'rtgzt,rd,tSi

dit dte.pta,te

l.a, toa.l,e sirn.td..nr.irt,tel,e

.n.rfletu,l, ttr,tutorbi,rbatil,r,'t', da,cd,

ntt ;i.in,

Si ci.nsti.rea ce

a,m, cd,h.e

totards ?n dn.r,rnul, rietii.

pe care

roi.

r,i'n.sti,rea, Lor.

rubricd realizata de

$tefania MIHAILESCU cercetetoare gtiin[ifi cd la lnstitutul de Studii Sud-Est Europene. A publicat o serie de cd(i gi studii legate de curente de idei in AustroUngaria gi RomAnia din epoca moderne, precum 9i studii speciale consacrate emancipdriifemeii in RomAnia (1836-1918). :

AUToPoRTRET

$tefania MIHATLESCU

AAI;,y

CARMEN MARIA CARNECI Compozitoare gi dirijoare rom6ncd stabiliti in Germania Studii de compozifie (cu Dan Constantinescu, $tefan Niculescu, Aurel Stroe) 9i dirijorat la Academia de Muzicd Bucuregti (gefa de promolie). ln 1985 pleaci in Germania, unde urmeazi studii de specializare la Musikhochschule Freiburg. Dirrjor oaspete al mai multor orchestre gi ansambluri muzicale din Rom6nia 9i din lume. li are ca mentori, in Rom6nia, pe Constantin Bugeanu 9i losif Conta in vest lucreazi printre al{ii cu Pierre Boulez 9i Peter Eotu6s, specializ6ndu-se

REPERE BIOGRAFICE

de muzicd contemporand. Ca urmare a unui premiu de dirijat obfinut in 1988, este creditati cu conducerea unui atelier de interpretare a muzicii contemporane in cadrul festivalului Steirischer Herbst (Austria) face inregistriri la pupitrul orchestrei Wurttembergische Philharmonic Reutlingen, in studiourile de radio din Baden-Baden, unde lucreazd 9i ca dirijoare-asistenti a maestrului Michael Gielen la pupitrul cunoscutei orchestre Symphonieorchester des SUdwestfunks. in '1989 debuteazd la Opera din Stuttgart, in 1992 la Scala din Milano, unde dirijeazd operd contemporand (Perseo e Andromeda. a compozitorului Salvadore Sciarrino), in 1993 la Opera din Bonn. Concerteazd in SUA, Canada, ltalia, Germania 9i Elvelia. in 1996 dirrleazd la Bonn premiera propriei sale opere: Giacometti, operd de camerd in care Carmen Cdrneci i9i concepe singurd-libretul, ce cuprinde un colaj de texte ale artistului, pagini de jurnal, poezii etc lnfiinfeazd ansamblul de voci soliste "Coloratura" din Freiburg gi este director muzical a 2 edilii ale Festivalului "Rossini in Wildbad" Are un repertoriu bogat 9i variat de la clasrc la la modern, de la simfonic la Iiric. C6gtig6toare a diverse premii 9i burse in fari 9i in strdindtate, in ambele domenii de activitate. Cdsitoritd. Mamd a doi bdieli. gi ca dirijor

Carmen este o interlocutoare plicutd. O femeie fragild gi puternic6 in acelagi timp. Fermi gi feminini in acelagi timp, Sigurd 9i nesiguri in acelagi timp. Mulfumitd 9i nemullumitd in acelagi timp. O aventurierd, in sensul bun al cuv6ntului, tdnjind uneori dupd banalitate, stabilitate O creatoare exigentd cu ea insigi, O mamd exigentd gi caldd cu copiii ei Am putut discuta linigtit pentru cd amdndoud ne-am adus copiii 9i i-amlisatsdsejoaceintr-oaltdcamerd Pref deojoaciacopiilornogtri amstatde vorbd despre ce inseamnd sa fii femeie dirtlor 9i compozitor, despre ce inseamni sd iti faci o carieri av6nd doi copii, despre ce inseamnd sd fii cu sufletul gi cu bagajele impdrlite intre doud lum,.

LG: Pentru mine, a vedea o femeie dirijAnd o orchestrd este ceva neobignuit giin acelagitimp este un semn concret de emancipare a femeii....este intr-adevdr neobignuit pentru o femeie de azi sd fie la pupitrul unei orchestre? CC: incd este neobignuit ca o femeie sd dirijeze o orchestre simfonicd, atdt pentru public cat gi pentru ceidin orchestra - dirijoarele sunt, statistic vorbind, prea putine pe scena simfonicd Si de oper5 pentru a incerca o competitie realS cu colegii lor majoritari. Lucrurile evolueazd insd - sau poate este doar obignuinla de a face fata "rolului"? Nu mi maisimt astezi, ca acum 10-15 ani, privite gitoleratd ca o curiozitate. Cat despre ceala[e emancipare, femeia-compozitor este un lucru obignuit aici, in Rom6nia. intr-un fel datordm acest lucru gi deceniilor comuniste. Strddania acelei perioade de a egaliza pe toti a avut gi anumite consecinle benefice. Cel pulin in zona aceasta au fost ?ncurajate gi promovate femeile care aveau vocatie pentru compozi{ie. Suntem, in acest domeniu, inaintea Vestului;in Germania, pe care o cunosc bine, lucrurile stau altfel, iar problematica femeii-compozitor este de mult mai mare actualitate. La noi existd 2-3 generalii de compozitoare (me refer la perioada postbelice gi prezent): Miriam Marbe, lrina Odigescu Tuluianu, Felicia Donceanu, Doina Rotaru, Liana Alexandra sunt doar cAteva repere. Din pdcate insd viala muzicalS in ansamblu este palidd acum giaici, ca sd nu zic muribunda, in efortul de redefinire in parametrii noii societd{i, ceea ce afecteazd destinele tuturor, femei sau bdrbali, implicali in fenomenul muzical giin specialin crealie. in Vest, pentru cd problema existd, existd gi campanii feministe de suslinere Si chiar de impunere a vocilor femeilor. Sunt societSli, funda{ii care spr[ine arta gi femeile artiste, reviste de specialitate ce promoveazd sistematic femei, arhive ce insumeazd mii de volume, partituri, discuri ce incearca sd insdileze tradiliile, si gdseascd, sA regdseasce reprezentarea feminind in domeniul muzical de-a lungul secolelor. O editurd ca FURORE din Kassel (in care este prezentd gi Carmen) a apdrut in jurul compozitoarelor contemporane 9i "istorice".

AtAt;,y

LG: in domeniul reprezentativitd[ii, absenla femeilor din unele domenii a echivalat pentru mutli cu neputin,ta femeilor de a se impune, fdrd a se lua in considerare contextul istoric/cultural, lipsa accesuluila educa{ie etc. Dacd suntefi la fel de bune... unde sunt femeile compozitor? Ce opere de artd majore au fost semnate de femei? Ce teorii fundamentale - filozofice, sociologice etc.- sunt opera femeilor? Cunogti tipul acesta de argument... po(i sd imidai cateva nume de femei compozitor gidirijor? CC: Sigur. Hildegard von Bingen (1098-1179) a fost nu doarfilozof, medic, astrolog, cigi compozitoare 9i poetd activd in epocd; din perioada barocd gi timpuriu-clasica au fost repuse in drepturi compozitoare celebre la timpul lor, dar practic necunoscute secolului XX, precum: Elisabeth Claude Jacquet de la Guerre (1664-1729), Francesca Caccini, Wiehelmine von Bayreuth (1709-1758), Marianne Martinez (1744-1812), apoicele dou5 "romantice" ale secolului alXlX-lea: Clara Schumann (solia luiSchumann, darin primul rdnd un copil minune, o pianistd gi compozitoare deosebitd) gi Fanny Hensel Mendelssohn (sora celebrului compozitor, dar gi colega sa de profesie). Un nume pentru puntea dintre secole: Ethel Smith; un altul pentru primele decenii ale secolului nostru: Lily Boulanger. Numdrul femeilor compozitor cregte oarecum geometric cu cdt ne apropiem de prezent. Aleg c6teva nume, c6t mai internalionale: Sofia Gubaidulina (din fosta URSS), Kaija Saarhiao (Finlanda), Viesa Jandrdekovd (fosta RSC), Younghi Pagh-Paan (Coreea/RFG). Tot aici le-ag incadra gi pe Violeta Dinescu gi Adriana Hdlszky, compozitoare de origine romAnd, care au ficut in ultimii ani o remarcabild carierd in Germania. Dacd num5rul compozitoarelor e mic, prin comparalie nejustd, este vorba de un decalaj ce tine de contextul socio-istoric Ai nu de potenlele creatoare presupus mai reduse ale femeilor. Dar gi acele puline personalitati feminine redescoperite trebuie reevaluate, tot aga cum cele ale prezentului artrebui permanent suslinute, acolo unde ele trdiesc intr-un nemeritat anonimat. CAt despre "prima doamn5 la pupitruldirijoral", cine arfi bdnuit cd numele Nvart Andreassian ascunde o femeie care conduce in ultimii ani opera Armeniei? Olga Geczy in Elvetia gi Kay George Roberts in Massachusetts nu doar dirijeazS, dar gi predau dirijoratul, Ann Manson (Marea Britanie) sparge tabuul gi dirijeazd Wiener Philharmoniker la festivalul de la Salzburg (1994) g.a.m.d.

LG: Cum reevaluate? Cum promovate? Se vorbegte mult azi despre politici afirmative pentru femei, despre promovarea lor pe sistemul de cote in diverse domenii, pentru a reduce decalajul de reprezentare. Cum te raportezitu la asemenea pozilii, mai ales in zona culturii? CC: Exersez o meserie atipicd, suntem pu{ine in zona aceasta, dar nu agreez ideea de cota impusd de femei dirijor... Ag propune maicurAnd cotd de dirijori buni:femeisau bdrbati. Nu cred cd gtergitabuuldoar prin sistemul de cot5..., nu sensibilizez in principiu cu aceastd strategie, dar apreciez orice efort institutionalizat de a oferi ganse egale profesionalismului fdrd discrimindri. Cum insl discrimindrile sunt frecvente... LG: Multe din dezbaterile teoretice din feminism pleacd de la analiza criticd a dihotomiilor de tip public-privat, culturd-naturd gi, evident, masculin-feminin... in acest context in ce sens putem vorbide muzicd feminind sau masculind? CG: Putem vorbi de muzicd masculind sau feminind in misura in care acceptdm cd fdrd categorisiri de acest tip, fdrd aplicarea de etichete la indemAnd nu putem clasa lucruri, nu putem cuprinde sintetic realitatea. Da, in acest context despre o muzicd liricd, patetici sau senzuald, cu accent pe culoare, se spune cE este feminind, iar despre una cerebralS, clar structuratd, pregnant ritmizatS, cd e masculind.

LG: $i in acest context tu ce fel de muzicd faci? Feminind sau masculind? CC: $i una gi alta... am avut perioade in care muzica mea a stat sub semnul feminin, ca apoi sd simt nevoia unei rigurozitdfi formale gi "emancipdri" tematice de tip masculin. in cele din urmd ajungAnd la o balansare flexibila a ambelor "caractere" intr-o (r6vnit5, pentru vArsta maturitdfii) formuld "bisexuat5".

lG: Maternitatea, graviditatea, a fi mamd, a da viald din trupultdu, tipulacesfa de experien(e specifice femeilor au influenlat muzica ta? Ai compus altfel dupd ce ai devenit mamd? S-a produs o schimbare in crealia ta o datd cu aceste experiente, trdiri speciale gi unice? CC: Toate la un loc: faptul cd sunt femeie, mamd, esticd gi vesticd simultan, au impact asupra a ceea ce fac, ce simt, ce gAndesc, ce creez; sunt date esenliale ale personalitdlii mele. Nu pot spune cd muzica mea a sunat brusc altfel dupd nagterea celor 2 fii al mei, dar a devenit altfel cu fiecare piesd scrisd: graviditatea, maternitatea,

NAu"y sunt procese relativ lente. Este vorba de o devenire, pentru mine beneficd, inspre mai profund, insolitd de antrenarea obligatorie a in[elegerii, flexibilitSlii, stdpdnirii de sine: o zestre bunS pentru tipul acesta de migdlossolitard crealie. CAnd primul meu fiu, Timon, era in 'devenire", g0ndeam la o operd dupd "Pasdrea albastrS" de Maetterlink (mirajul copildriei, regisit in agteptarea incomparabilului moment al dirii de via{d), proiect pe care atAt maternitatea practicd de zi cu zi, cAt gi obligaliile profesionale l-au marginalizat. S-a instaurat insd, suverand, pldcerea de a scrie pentru voce - voci gi instrumente - din care au iegit cAteva lucrdri camerale gi, ca o insumare, opera mea "Giacometti", terminatd pe cdnd mezinul meu, Aron Matei, se apropia de venirea pe lume.

LG: intr-unul din materialele pe care mi le-ai dat se spune despre tine cd "boundaries of genre too, are of no impoftance to her"...e greu, dacd nu imposibil, sd gdsesc corespondentul in limba romdnd. Ag vrea sd gtiu mai multe despre aceaste bariere: dacd ele existd, dacd faptul de a fi femeie sau bdrbat atunci cdnd dirijezi sau cdnd compui are relevan{d... gidacd are, in ce fel? CC: Doar la un anumit nivelgi asta mai ales la inceputul carierei, atunci c6nd imi ciutam gesturile dirijorale adecvate pentru a md impune... am simlit adesea cd "genul" meu ela pentru ceilalli, repet pentru ceilal{i, nu pentru mine, un fel de handicap... acceptau cu greu autoritalea dirijoarei, giin special a uneia foarte tinere..., dar azi ag spune cd urc la pupitru in simpla calitate de profesionistd... aga cum gi compun... nu simt nici o incorsetare legatd de destinulmeu de afifemeiegi nu birbat... nu cred cd cine aude muzica mea... sau inregistrdri cu orchestre dirijate de mine ar putea decreta... "E compusd de o femeie... sau e dirijatd de o femeie".... cred cd nu at6t diferenlele biologice gi culturale dintre sexe se resfr6ng fundamentalin actul creator, artistic, c6t cele dintre indivizi creatori ("diferen[a specificd", personalitatea). LG: Au fost momente in care te-ai sim{it in mod evident discriminatd pentru cd erai femeie? CC. Sigur, gi nu o datd. in ltalia, la Parma, am participat la un concurs de dirijat gi nu am fost primitS in selecfia finald... din culise mi s-a spus ci argumentul a fost ceva de genul "femeile sunt fdcute pentru cratild gi copii"... drept care, in loc sd accepte, dupd regulament, 8 concurenfi, au acceptat doar 6, eu plas6ndu-md pe pozi{ia a gaptea... Pe urmd, ca unfelde recompensd, mi-au oferito bursd de doud luni... La Scala, cdnd am dirijat o operi de avangardd (vocigicomputere), mise spunea Maestro CArneci, pentru cd nu exislau femeidirijorin istoria institufiei gi nu gtiau cum sE mi se adreseze. in general cred cd tradi{ionalismul, conservatorismul, in manifestarea particulari de sexism, il simli mai ales daci incerci sd intri pe zona clasici... dacd vrei si dirijezi un concert clasic (maipu{in operd)... pe marile scene... maicur6nd aleg un dirijordin Japonia, pentru exotismul interpretdrii unui Bach, dec6t sd rigte cu o femeie... Este o generalizare care permite insd gi exceplii.

LG: Acum cdteva lunite-am vdzut la Ateneu, la pupitrul orchestrei de camerd, dirijdnd un program de la clasic la contemporan: Bach, Haydn, Stravinsky gi o compozi{ie proprie: REm pentru violoncel gi orchestrd de camerd. Fiul meu, cdnd te-a vdzut in ipostaza de "gefd", m-a intrebat: ce, gi Carmen e feministd?... Egtifeministd Carmen? Carmen nu a mai apucat sd imi rispundd la aceastd intrebare... se fdcuse tArziu gi Tim gi Mateitrebuiau domolili... Oricum, ceea ce face Carmen, zi de zi, atunci cOnd compune, dirijeazS, duce un copil la grddinild gi pe altulla pdrinli, pleacd in Germania pentru un concert gipregdtegte altul,in Rom6nia, reprezintd un modelde via!5 neobignuit pe care "feminismul' il doregte transformat intr-unul obignuit.

A consemnat Laura GRUNBERG

?#,F

ji*t jl, I :t:;MrisitlLf

).-

NAUx"

1. Et in Arcadia... Orice filos6fie serioasi opereazd cu o universal-afirmativi, singura pe care o accepti ca indiscutabild: Tolioamenii sunt muritori. Obsesia caracterului muritor al fiinlelor omenegti ne urgenteazd spre un rdspuns la intrebarea de ce gi cum sd tr5im. Ne ageazd intre Fiinld gi Neant, ciutAnd rdspunsuri la intrebarea despre sens gi intrebAnd rdspunsurile.

$i eu am fost in Arcadia. $i eu m-am plimbat pe aleile acestei obsesii filosofice. M-am plimbat fiind convinsi cd filosofia nu poate opera cu o altd universal-aflrmativ5. Ci

neantul este singura obsesie legitimd ca sd incepi si construiegtifilosofie. Cert e doar cd murim. Restul, semper incertus. Subminat de agezarea in particular afirmative. De "Unii S sunt P".

ln Arcadia era bine. Mai ales pentru femei. lntrd acolo in starea de orfelinat matern gi ies de acolo in stare de sterilitate intelectual6, de porta voce a ta[ilor culturali, intodeauna ce(i. Maternitatea gAndului filosofic nu doar cd nu exista, dar pdrea gi o aberalie ca virtualitate. Cine se poale revendica din femeiin aceastd zond unde cugetulse destrupeazd cum numaiin matematici se maiintAmplS? Cu vorbele luiAl. Paleologu, cum sd incerce si fie femeile metafizicieni, c0nd ele sunt insSgi metafizica? Noi stiteam frumoase, ca umbra unuig6nd (via Nichita). Ascultam maegtrii sau purtdtorii de idei. Profesorii ne priveau ca pe nigte nulitili simpatice (ochiul cioranian) sau ne indemnau, cum mi indemna pe mine Radu Stoichild, sd conspectdm pentru solii cugetdtori sau sd le dactilografiem manuscrisele. Sau m6car s5-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via'papa Cioran).

imi amintesc bine cd citisem ilustrele abera[ii aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene chiar, despre relalia femeilor cu natura, dlstanta lor ontic5 fald de spirit, apropierea de umanitate pe la jumitatea distanlei de

Mihaela MIROIU : profesoard 9i decand la $coala Nalionald de Studii Politice gi Administrative, doctor in filosofle, autoare a numeroase studii gi c5(i de filosofi e feministS. Predd cursul de filosofie feministd la Facuttatea de Filosofie a UniversitS!ii Bucuregti

animalitate. Sau cd, uneori, ceva mai spagili, scriau cd, degi nu este aga, totugi, aga trebuie s5 fle. Se impotmoleau in argumente cAnd sd extind5 umanitatea asupra tuturor bipezilorfdrE pene gi cu unghii late. Se impotmoleau c6nd si afirme Universalitatea scopuluiin sine, bloc6ndu-se in problema libertdlii pentru toli, a legitimdrii ei drept constanti universalS. Tofi oamenii se nasc liberi 9i egali in drepturile lor la viald gi autoafirmare. Bun. Dar asta insemna sd legitimezi dreptul la autoaflrmare 9i cdutarea sensului gi pentru femei. Poli oare sd-!i permili si subminezi gi ultima redutS a servitulii? Ultimultermen de comparalie din specia umand in raport cu care mai pistrezi un dram de superioritate a priori? Nu md tulburau deloc aceste afirmalii, nici caracterul lor contradictoriu. Nici verdictul: degi nu este aga, aga trebuie sd fie. Dacd descriptiv nu mai rezisti aceastd ultimd redutS, atunci haisd o modelSm normativ. Citeam cu ochii mei gi nicimintea, nici emoliile nu-mi erau tulburate. Toli scriau ci e vorba despre Femeie. Ne simlindu-md niciodatS Femeia, ci o tinericd acolo, rStdcitd printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam de fel cd ei mi

t{At;,,, se adreseazd Filosofii vorbeau cu abstraclii, in abstracfii, despre abstraclii. Eu eram concretS, vie, individuald, debord6nd de intrupare. Nu md recunogteam in acest particular pe care il excludeau descriptiv sau normativ, ca sd nu tulbure pacea andromorficd a ideilor.

EDITURA

Cealaltd fatd a filosoflei era institutionala. O facultate populatd cu profesori bdrbafi gi, prin exceptie, cu rare urme de femei. Care de obiceifdceau metodicd sau istoria filosofiei. Metodica era socotitd "minord" in raport cu inalta cauza, iaristoria filosofiei era nesubversiva pentru establishment. Cornelia Grtinberg avea deci drumul agezat a priori, iar Florica Neagoe, degi inspdim6ntdtorde inteligentd gi de tristd, iiintelegea gi livra doar pe mariimaegtri. Sau ii analiza critic pe cdi bdrbdtesc-trasate. Pe urmd a mai avut gi "calitatea" de a se retrage din viatd exact la vArsta mea de acum, restabilind echilibrul andromorfic pe care il fisura doar formidabilul ei magnetism intelectual. Dispdr6nd ca termen de comparalie, de-abia i-a lasat pe ceilalti sd se scalde netulbura{i in etica mioritica din care dispdruse termenul de comparalie. Cornelia G. a rdmas fideld modelului de facilitatoare de filosof. Dar a devenit subversivd intre(indnd disiden!a feministd a fiicei ei 9i moralul tuturor Anelor. Trdind "entre deux mondes": cea trecutd, a femeilor inlelepte prin cumin{enie gi cea prezentd: a femeilor din jurul fiicei sale. Ne-cuminfi. De capul lor. Dez-axate prin infidelitate fald de maegtri, tabuuri culturale sau macar prin asumarea proastei reputafii pe care o au feministele intr-o societate care colcdie de conseryatorisme care se bat cap in cap sub egida reformei 9i schimbdrii. Cornelia G. este intruparea Sofiei. Sur6de cald lumii care trece, zAmbegte incurajator celei care vine.

,,EDrrttRA AtA este tuia dintre csle pdtm se4iuliate Ce1lrutur;

,',

,,,,

in cadrul

ei.au,fOS!.editaie,.1" Cen

5i educalie' (199?) si "Gm societate'' (1997) ca unnare "',pmiedtelaf

',W.teUp,1Sgciidtiile'4',',fre

Anirlizs Ferniniste An4,,!g::?.'.;l; rcalizat cu sprijinul FIIARE Sr,.... Iespeottvi rn::GolaDorare

.iwoP'rlf,''

: :

Cll,:ii:ii:i:i

;,....,..iiiiii..i

..,fot,in.oaaruli'Ediiudiiesieiiii',,,.r.r..... . rc;i1li"ir6 ret6s!a|1da.f fi1,pffi::,,',| ..ievlstd.de: studri si ceiCetari,,,

,:feminiite din Romdnia.

in acea Arcadie nu mi-a trecut o clipd prin cap sd devin filosoafd, adicd sd produc filosofie, sd comentez critic filosofie. Profesoratul gi fidelitatea fa{d de

in ptamrt..ae..ibtir,irali al edi!4{ rnai iunr:,.Voluma.aistinCte

gAndirea altora pdreau destin fatal gi dezirabil. Pentru femei gi "provinciali". Capitalele gdndirii se afld in altd parte. Aici se reprogrameazd doar magindria teoreticd. Eram dublu minoritarS. Pe c6t de femeie, pe atAt de provinciald. in plus, mi-am asumat gi al treilea minorat. Filosofia practicatd intr-un sistem contra naturii filosofice: com unism u I totalita r.

.,eoq$$nd,'rezul{rituI;Sludirluf ,,'' ',iirtreDrinse de metnbrele ',, Socieulri de {n{ize Femuuse, ,MN,*l',,Erd/Ia.fu rat6iu.L.of r',,,,,,,,,,t",

La ce si md fi agteptat din partea mea? Singura evadare reald din "destinul" triplu minoritar era profesoratul onest fali de filosofie, nu fa!5 de programa de invd{dm6nt. L-am practicat intre 1978-1989.

prrylnr ce pot

Si:alte

lucriri editorjale

realizatg;,piw colaborare

alte org:urizalii negu\:ernAmentale,,

,Cii

,r,r,,

in facultate, m-am mdritat cu colegul meu de bancd. l-ui i se prezicea un destin performant in logicd. Avea toate gansele. Zona logico-fllosoficd era cea mai pulin afectatd de intruziuni ideologice. Nu deranja sistemul. Era

toleratd. $i copios alimentatd de profesorulveritabil care este Mircea Flonta.

Marele incdpdlAnat alfacultdtii. Omul care gi-a adunat ciracii in cercul Wittgenstein pdnd la clopotele lui decembrie '89. Omul care gtia cd in cultur.d nu exigti fdrd comunitate. Celor mai mulli le-a pldcut sd alerge singuri pe culoarul lor, eventual stdrpindu-i de mici pe concurenti. Aga se face cd dupd '89 singurul cu prospdturiin m6necd din intreaga noastrd facultate a fost el. Ca orice tatd spiritual care se respectd, Mircea Flonta avea mai ales fii. l-a crescut in spirit analitic-critic. Nu le-a cerut s5-l ulrTlâ&#x201A;ŹZe; dar le-a netezit accesul la establishmentul care a stabilit ce e important gi ce nu in fllosofie.

Pentru lumea micd a filosofiei carpato-danubiano-pontice, eu am fost multd vreme doamna Miroiu, so{ia logicianului. O femeie cam obraznicd, insuficient de pdtrunsd de respect pentru "cei de sus" 9i de cddere in admirafie pentru opera logico-epistemologica a solului. Dar o profesoard bund, implicabild in treburi de bucitdrie fllosoficd, mai ales in manuale gcolare. Ce bine s-arfi simtit colegii mei daci aveam mai mult bun simt! Dacd rdmdneam in banca

AAt;x"

$co.*u

NA SeC{iurea de insrrUiie-educarc, a,

Centrului AnA if !,plopune sE sontinue;,inu=o form[ organizatit,ceea ce Societatea de A.nali2e Feministe AnA a ' "' " Aemarat Ae,ca6va ani, respbctrv seria.de,e ffi $i;$einindii ""',' :i: .: :: ::: $c,oALA AnA doregte '

ffi

Si dir,efSifiCe ggma,dE::i::,

i:i,,, i,:,

cursuri de Grulrisnr drn

universiffi,.ofgrind,,qpeoiatisti, pilsau, consultanta',

(bibli.ogffii;

progame de'shrdiu

:.::::.],:

etc,;::: : .

,:::,:,:1.:

;,',,','

afara:trniversitltii',

imi aminteSc un titlu de carte: Fetele bune merg in rai, cele rele merg unde yor. Fetele bune iau universal-afirmativa cu "to(i oamenii sunt muritori" in serios gise plimbd cu ea prin Arcadia linigtitd a 96ndurilor altora. Ele nu se trag din mame, ci doar din ta!i. Fetele rele merg p6nd acolo incat, in marea lor lipsd de bun sim!, pleacd de la altd universal-afirmativd: To{i oamenii se nasc. Pdrdsesc obsesiile filosofice ale talilor fondatori sau igi permit mdcar gi altele decAt ale lor. Recunosc alte femei drept autoritate intelectuald. Comit abera{ia de a devenigAnduri ale umbrei. $i umbrele se dovedesc a gdndi diferit.

':,',:,:::

sx:atg341z_ezqrgu_rsurll1I, ,: , "

mea. Aga, acum ceimaimul[i md socotesc cel putin ciudatd, dacd nu periculoasS. Cu douS-trei exceplii (lon lanogi, llie Pdrvu, Vasile Morar), nu citesc Ai nu-mi citesc lucrdrile de filosofie feministd gi nici nu le iau in seamd dec6t poate ca exotisme intelectuale. Dacd nu md ignord complet, atunci trateazd cu umor apari(ia feminismului in facultatea lor: "Ce mai faceti voi feminizdele?" intreabd mefistofelic un foarte respectat coleg de generatie. "Mihaeld dragd, feminismul 9i ecologia sunt pentru tdri civilizate!" ma dojenegte gdgalnic-drdgdstos, darferm pe ideea de inadecvare, Tata Flonta. Cu sau fdrd sd o spuna explicit, cei mai mulli?neacd apari(ia aborddrii feministe in facultatea de filosofie in conspiratia tacerii sau a ironiei. $i eu am tiecut prin Arcadia tdceriifemeiegti in filosofle. E destul de comod sd fli umbra unui gdnd. Ai respectul general pentru mulenie. Nu deranjezi pe nimeni. Prestezi servrcii domestice in domeniu. Lumea te mdngdie drdgdstos pe cap: Ce fatd bund gi inteligentS! Ce bine povestegte ea gAndurile altora! Ce talentat sheherezadeazd!

;"'t':':'

r s* of,ere un cadm organizat penlru int6lniri qi dezbateri pe lerne actuale din cercelarea lemirustd penlru merubrele AnA. dar gi penlru alte'persoane sau grup[i interesaLc in promovarea studiiibr leministe ln Ror,nAnia-

2. Feminism contra naturii Feminismul filosofic pare se fie o perversiune contra culturii. Cel activist, care existd gi aga cum existd azi in Rom6nia, pare sd fie o perversiune contra naturii. A naturii solide a romAncelor, neantrenate ?n revendicdri gi drepturi. Obosite de o via!6 chinuitd de obligatia de a munci, care le-a dublat ziua de munc5. De feminism le arde lor cAnd n-au cu ce-gi cregte copiii gicu ce plati intretinerea, degi muncesc amdrdtele, muncesc pdnd cad intr-un somn care nici el nu mai are vise? De feminism imi ardea mie in '90, cAnd eram at6t de ocupata cu schimbarea manualelor de filosofie, cu mitinguri, c6nd intram incet in comunitatea filosoficeascd lnternafionald gi mai gi descoperisem un program minunat: filosofia pentru copii? Putem sd strig in gura mare ca nu voiu altceva decAt liberalism. De cAnd agteptam eu sd spun asta in spaliul public! $i sd fac oficial filosofie aga cum o faceam pe blat. Ba chiar sa modelez curricula nalionald dupd pohta ce am pohtit. Deschid manualul. Nici urmd de gAnd femeiesc in el. Deschid tot ce am publicat intre '90 gi '92. La fel. Nici o clipa nu mi-am bdtut capul cd ignor total orice idee filosofici, morald sau politicd femeiascS. Nici dacd existd aga ceva pe lume. Ce frumos. Peste tot colcdia eminescianul "eu sunt un cuget, tu o problemS". Se inlelege sexul protagonigtilor.

incepusem sd scriu c5(iimpreuni cu Adrian Miroiu. Nici macar nu md deranja prea tare ideea cd unii spuneau cd el le concepe gi eu le bat la magind (oricum, bdtea incomparabil mai bine dec0t mine). Era maximum de aspiratie de atunci. Si scriu gisd semnezaldluri de un barbat. Sa ma agez sub girul autoritalii profesionale masculine. CAnd am vdzut librdria universitdlii Princeton, mi-a bdtut mie la ochi cd sunt prea multe rafturi cu o drdcovenie care se numea Gender Studies. $i cd la raftul de filosofle era un numdr mare de cd(i cu numele trdznit: filosofie feministS. Nici n-am avut curiozitatea sd le deschid. Mofturi occidentale. Pe atunci, singura feministd de care ?mi aminteam era Ecaterina Oproiu. Md

NAq" fascina in adolescentS. Nu doar prin intyeeligen!5 gi carismd, ci 9i prin indrisneala confruntdrilor ei cu birbatii publici, pe tema nedreptdtiiin sfera privatd, a dubleizile de munc5. Aveam inci o atitudine pe care azi ag caracleriza-o drept misoginexceptionalistS. Nu e nici o discriminare realS intre birba[i 9i femei. Doar cI ele sunt in genere mai proaste 9i mai necreative. Existi gi femei de exceptie, care sunt egale reale ale bdrbafilor (in trufia mea, mi credeam astfel de femeie). Condi[iile sunt egale, legile nu discrimineazd. Am fdcut gcoli nedemixate. Prin urmare, "scapd cine poate". Dacd ele preferd sd stea cu rniinile in gogonele 9i in detergenti, e treaba lor, nu le obligd nimeni gi se pling degeaba. Acum aud astfel de enunluri la multe femei. Nu sar in sus. imi dau seama cd vorbegte ignoranla aroganti in ele cum vorbea giin mine.

in vara lui '91 s-au produs doud evenimente ciudate. intr-o bund zi, Adrian Miroiu mi-a spus cd a citit un studiu de epistemologie feministd 9i cd l-a impresionat ca abordare. N-aS vrea sd citesc ai eu? Am retinut informa[ia dar nu i-am dat curs. in aceeagi vard, Bill Mander, t6ndr profesor la Oxford s-a reintors in RomAnia cu Avrill, so[ia sa, ca sd ne facem concediu la Costinegti. Mi-a adus o carte a Moirei Gatens despre diferente gi asemdniriin filosofia feministS. Am citit-o. Cind am terminat-o, gtiam. $tiam ci de acum incolo eu n-am sd md mai pot situa dincolo de orice paradigmi (ce iluzie). $i cd mi-am gdsit pentru int6ia datd calea de a exista in filosofie altfel decit ancilar. De buni seamd cI aicise poate aplica principiul"nu m-ai cduta, dacd nu mai fi gisit". Toate frustraliile male au cdpdtat sens, explicatii gi nume. $i mai ales au fost "salvate in perspectiva generalului". Aveam cu ce sd md uit la propriul meu domeniu, dar gi la propriile mele experiente ca femeie. Am inceput sd md caut congtient, cu intrumente teoreticee. Nu doar pe mine ca persoani destrupatS, ci 9i pe mine ca persoand - femeie. Sd md asum cum sunt gi sd mi bucur pentru prima oard cd nu sunt birbat in culturd sau doar persoand.

Ainceput de atunci o istorie care se derula rapid, dupd principiul bulgdrelui de zdpad6: un doctorat in filosofie feministd, dat sub obldduirea fermecdtor de receptivd gi de provocatoare a lui Ludwig Grunberg; crearea ANEI in '93, impreund cu Laura, maiint6i ca utopie, apoi ca organiztie, aparitia unui numir din 22, primul dedicat femeilor 9i feminismului; introducerea cursului de filosofie feminist5, primele studii 9i cd(i publicate. Al[ii, din ce in ce mai mulfi gi mai buni au inceput sd intre in sistemul de referintd al cercetirilor feministe. Al[ii sd r6dd 9i sd le respingi a priori. Aveam tot soiul de feedbackuri: interesant ce face, dar nu prinde la noi; 22 a publicat o recenzie a lui Liviu Andreescu la GAndul umbrei aliturdndu-io publicitate pentru cartea Pescuitul de la A la Z; o fali bisericeasci sustinea cd am hormoni masculini, sunt sterild 9i plind de pir pe corp; persoane foarte cultivate m-au rugat sd nu md mai proclam in gura mare feministS, cdci a9 fimult mai respectatS; mama m-a rugat sd nu extind teoriile asupra modului de viatd, si nu pirdsesc obsesia primordiald care trezegte din somn orice femeie respctabilS: ce am de fdcut azi pentru familia mea, sd sar ca arsi, cu un sentiment de culpabilitate, de la computer cAnd imi intrd pe ugd so[ul sau fiul. Cea mai receptivd institutie s-a dovedit sd fie $coala Nationald. Colegii de acolo pdreau mai degrabd bucurogi dec6t stingheriti si aibd printre ei un exemplar "deviant". Si md ia cum sunt gi si se deschidd ei ingigi spre acest teritoriu, din perspectiva teoriilor politice.

intre timp, aceasti zond se multiplicd din alte perspective. Metaforic, feminismul a trecut rapid de la singularitate la insularitate. Acum pare transforme in arhipelag.

CROnrICA CINEMAIOGR"AF"ICA :

Ig_FIFTH ELEMENT ;'l':rii:i-

Feminismul poate deveni pentru unelepersoane uo fel de a

trfi. Aga,s*a lntAmplat gi

cu mlne.

Tot ce vdd , citesc sau ascult capdtd pentru mine o perspectivd femini std.

Calitlfile sau defectele filmului le las in seama ' criticilor. profesioniqti de film. Dar vreau si comentez ce poate insemna

"Al

Cincilea Element" - cel ce impreuql cu apa, focul'.

..,.,,_-

vintul $ plm6ntul invirfâ&#x201A;Źff'

riul qi salveazl omenirea de la pieire. Al cincilea element este Femeia. Ea este delicat5, dar putemicl, vorbeqte o limbtr strtrveche, dar o invati repede pe cea noutr - care hebuie, nu qtie mai nimic, dar studiazi ihtefls. Ea este

elementul polarizator al celorlalte patru. fitrE de ea nimic nu se poate intimpla.

$i aga este. Totngi... PenEu a reugi, ea are

nevoie de ajutorul bfubatului, care trebuie s[ o iubeasctr qi str-i spund acest lucru.

Rm ie$it din sala de cinema u$or contrariatA de subisct ti de felul in care Luc Besson la prezentat. Dar modul in n care este vlzuti femeia, al cincilea elementll al[turi de cele patrur* ap6, foc, v6nt, pimAnt -, mE face s[ md simt bine.

Mihaela nAnU

AAt;"y El a reintrat in RomAnia, ca tot ce e avangardd, nu prin aceea cd a venit in intdmpinarea unei cereri sociale public exprimate: migcarea pentru drepturile femeilor gi pentru egalitate de ganse. A reintrat ca un fel de viol intelectual, tulburAnd Iinigtea care acoperd orice nedreptate lipsiti de congtientizare. imi amintesc o singurd scend care mi-a rdmas la inim5: inregistram pentru TVR in Expo-Flora o emisiune despre feminism in martie 1994. Nu mE desprinsesem suficient de limbajul academic, de Cabala teoreticd a domeniului. Puteau si md inleleagd destul de pulini oameni. La sf6rgitul emisiunii, operatorul le-a intrebat cu o nedisimulatd dozi de ironie pe cele doud ingrijitoare care ne asistau privindu-ne mirate: "Ce ali inleles voi cd este feminismul?" Ele au dat un r5spuns care m-a bucurat mai mult dec6t toate atitudinile favorabile din zona universitard: "Domnule, noi am inleles cd e de bine pentru femei. CAnd vine gi aici?" Mi-a venit sd le iau in brale 9i sd le sdrut. Era prima confirmare directS, fie ea gi intuitivd, cd feminismul ar putea si fie gi la noi altceva dec6t culturd "contra naturii". Extract total de elitism intelectualist. $i cd o sd md simt cu adevdrat utilS in sens civilizatoriu atunci cAnd mi voi face inleleasd de "ingrijitoarele" din orice categorie.

AUToPORTRET

Drumul spre simplitate este cel mai greu. Nu gtiu inci dacd voi avea rdgaz sau dacd voifi in stare sd-l parcurg. Semdn incd pr6a mult cu modul de a fi al intelectualilor rom6ni: ambetati de culturd gi ne-volnici sau ne-putinclogi sd o treaci in civilizalie.

3. Ginomofioze O caracteristicd indiscutabilS pentru o feministi este aceea ci incepe sd vadi femeile; sd-gi concentreze atenlia spre ele, sd le bage in seam5, sd dea searna de experienlele lor. $idespre mine ag putea spune cd am devenit cu adevdrat feministd nu atunci cAnd m-am inchis in turnul de fildeg al teoriilor, ci cAnd am inceput sd observ cum gdndesc femeile de l6ng5 mine. Sd caut societatea intelectuald a femeilor, nu doar sd le laud pentru odrasle gi'budinci sau sd le arunc un complezent: ardli minunat! Am devehit feministd atunci cAnd am inceput sd recunosc autoritatea femeilor dincolo de hrdnire-ingrijire. Sd le ascult cum vorbesc, nu cum Sugotesc sau bArfesc. Sd-mi iau in seamd propria mea viald de femeie ca una incdrcati de relevan!5 teoreticS. Am devenit feministd cAnd lumea mea a inceput sd se reageze dupd coordonate ginomorfice gi ginocentrice. PAni atunci nutream pentru femei ceea ce nutregte orice persoand cu g6ndire patriarhald: o ingiduinld disprefuitoare in general. O leacd de admiralie, mai ales esteticd, in particular. De admirat intelectual, admiram birbali. De la eivenea unica sursi de r:ecunoagtere 9i autoritate. E drept insi cd pe nici unul nu l-am admirat cdzutd la poalele maestrului. Poate de aceea tranzilia spre asumarea feminismului ca mod de viald, crez personal gi comportament intelectual nu a fost prea grea. Nu at6rnam spiritual gi mundan de nici un bdrbat intr-atAt incdt sd devin oarb5 la altceva, Sunt un caz tipic de femeie care a suferit de sindromul autodisprelului cd este biologic femeie. De femeie care, dorind si fie egala bdrbalilor, incerca sd devind spiritualicegte bdrbat. Aga am triit primii 24 de ani de via{d.

Aproape nimic nu md trigea si doresc sd exist in lumea femeilor. PAni atunci nu admirasem nici o femeie reald ?n afard de strdbunica, de profesoara mea de filosofie din liceu, Mariana Birbulescu, de Florica Neagoe. Dintre cele trei, doar despre stribunica ag putea spune cd era ecofeministd avant la lettre. Celelalte doud erau femei care reugiserd si devini spiritual bdrbati cu personalitate puternici.

NAuy La 24 de ani am scdpat de autodispre! trdind intAia oari avantajul de a fi femeie. S-a intAmplalin 27 ianuarie 1979, ziua ?n care l-am n5scut pe Andrei. N-aveam pic de background filosoflc sd-mi analizez aceastd experienld. Maegtrii mei spirituali n-o avuseserd in vedere fiindcd nu o avuseseri in realitate. Am intuit insd ce fo(d uriagd std in statutul de datdtoare de viald gi ce frustralie teribild trebuie sd aibi bdrbalii pentru dependen{a lor de femei, care i-au fdcut posibili gi le fac posibilS "nemurirea" geneticd. Nu mi-am pus atunci problema ce mecanisme compensatorii de dependen{d gi domina{ie creeazd bdrbalii ca sd contracarcze dependenla lor de "Fiatul" femeiesc. Pentru prima oard mi-am privit cu simpatie fiziologia despre care aflasem cd, maijos de spirit fiind, e mai degrabd profand, dacd nu cumva jenantd. $i cd, prin specificitatea ei, cea femeiasci e mai aproape de naturS. Adicd le obligd pe femei si stea mai departe de spirit 9i culturd decAt pe bdrba\i. La 24 de ani am scdpat de un singur chip al autodispreluluii: cel pentru faptul

deafibiologicfemeie. La 36 de ani am descoperit calea intelectuali cdtre iegirea din "vraja" relelei care imi bloca stima de sine pentru faptul de a fi spiritualfemeie. De a cugeta dup5 cum exist. Acum am 42de ani gimd simt foarte bine cd sunt spirilualfemeie, sufletegte femere. Pe de-a intregulfemeie. Md regdsesc foarte greu printre firele ad0nc incastrate in mine via educalie andromorficd. $i o caut pe cea ginomorficd. O caut in c6(i, in ferhei reale, o produc, dacd nu-mi ajunge ceea ce am gdsit deja. O cdutare veche de c6nd lumea. Dupd starea androgind.

Ana, o tindrd prietenS, imi spunea zilele trecute cd nu se regdsegte in personajele feminrne pe care le joacd pe scena teatrului. "Desigur, draga mea. Sunt personaje inchipuite de bdrbali despre cum sunt femeile". "$i atunci, eu ce sE fac?" "Creeazd-le tu, nu te mai ldsa imaginatd prin .delega(ie."

NAU,j'

1. Jumdtatea anonimd:

antologie de filosofie feministd, Miroiu, Birsan, Mihaela, Casa de Editurd gi Presd " $ansa" S.R.L., Bucuregti, 1995

2. Gdndul umbrei: aborddri

feministe in filosofia contemporand, Miroiu, Mihaela, Editura Alternative,

Dupd cum sugereazd gi titlul, aceastd lucrare se constituie intr-o culegere de fragmente din cdteva opere reprezentative pentru migcarea feministd. Temele alese fac parte din sfera filosofieifeministe: eticd, epistemologie, filosofia culturii, fllosofia politicd, filosofia religiei etc. Vd recomand5m studiul introductiv al MihaeleiMiroiu'BArsan, "legirea din vrajd", ca pe o interesantd incursiune in dezlegarea pas cu pas a nenumdratelor noastre prejudecS[i 9i stereotipuri. ContinuAnd preocupdrile de filosofie feministS, Mihaela Miroiu ne oferd de aceastd datd principalele direclii9i teme ale acesteia. Cartea este o dovadd a seriozitilii feminismului in abordarea celor mai importante probleme ale filosofiei.

Bucuregti, 1995

3. Convenio: despre naturd, femei gi morald, Miroiu, Mihaela, Editura Alternative,

"indrazneala" feminismului de a transforma experien{ele exclusiv feminine in subiect de reflec{ie filosoficd a dat nagtere unei interesante 9i unice lucrdri (in peisajul editorial din Rominia) pe care v-o recomanddm cu caldura.

Bucuregti, 1996

4. Gen gi educafie, Griinberg, Laura; Miroiu, Mihaela, Societatea de Analize Feministe ANA,

Programul desfSgurat de Societatea ANA, "Egalitate prin diferen{d: program de educa{ie nonsexistd", finantat de Uniunea Europeand, s-a finalizat cu o brogurd ce cuprinde, printre altele, cAteVa analize de confinut din perspectiva de gen a unor manuale gcolare din ciclul preuniversitar.

Bucuregti, 1997

5. Gen gisocietate: ghid de i niliere, G riinberg, Lau ra; Miroiu, Mihaela, Editura Alternative, Bucuregti,

997

6. Cine suntem noi? : despre i d e ntitatea f e m e i I o r din Romdnia modernd,

Nicolaescu, Midilina, Editura Anima, 1996 7 . Eticd aplicatd, Miroiu, Adrian, Editura Alternative, Bucuregti, 1995

8. Drepturile femeii:

culegere de documente internalionale gi acte normative de drept intern, Bengescu, $erban; Pasoi, Ruxandra, L.A.D.O., Bucuregti, 1997 ; Drepturile femeii la sfdrgit de mileniu /1, Macavei, Georgiana, L.A.D.O., Bucuregti,'1 997 (Ambele broguri sunt distribuite gratuit)

Cartea de fa!d, gi ea rezultatul unui proiect al Societd[ii ANA (in colaborare cu UNDP), se doregte o introducere in problematica feminismului. Sunt abordate o parte din temele de dezbatere ale feminismului: femeia in politicd, femeia gi mass media, violenta asupra femeii, drepturile femeilor etc. in plus, lucrarea confine gi un modul de pregatire a formatorilor in probleme de gen. Despre inceputul feminismului in Rom6nia (Aurora Liiceanu), despre viala sexuald a femeilor in timpul dictaturii comuniste (Adriana Bdban), despre relalia mamS-fiu (Laura GrUnberg), despre femei gi pia[a munciiin Rom6nia (Gabriela Predogan) gi multe altele puteli afla in culegerea de articole ale Centruluidd Studii ale ldentitdlii Feminine Gender. Lucrarea apdruti in colec{ia "Filosofie gi Sociefafe" conline o serie de eseuri pe diferite teme ale eticii.aplicate. Printre ele se afld gi un capitol dedicat problemei morale a avortului. Tensiunea dintre teorie gi practic6 este ilustratd de articolele lui J.J. Thomanson, O pledoarie pentru avort gi R.M. Hare, Avortul giregula de aur. Prima brogurd reprezintd o antologie a legislaliei interne gi internalionale privind drepturile femeilor . Cea de-a doua lucrare (apdruta cu sprijinul Fundaliei European Human Righfs - Belgia) cuprinde comentarii ale legisla[iei interne gi internafionale privind femeile, din domeniivariate: familie, educalie, munc5, sEndtate, violenld, putere etc.

NAu,y 9. Statutul femeii in Romdnia (1980 - 1994): rapoft nafional, Comitetul National Romin pentru Conferinla Mondiali privind Condifia Femeii, Bucuregti, 1

994

10. Psihologia relaliilor dintre sexe: mutalii gi alternative, M itrofan, lolanda; Ciuperci, Cristian;

Analiza, dublatd de date statistice, reugegte sd creeze o imagine reald a statutuluifemeii in RomAnia reunind teme ca: impd(irea puterii gi a responsabilitd{ilor de decizie la toate nivelele, mecanismele de promovare a femeilor la toate nivelele, recunoagterea drepturilorfemeii gi incapacitatea de a le garanta respectarea lor in practicS, sdrdcia, inegalitatea de acces gi de participare la structurile politice gi economice, accesul la educalie, violenfa contra femeii etc. Complexitatea relaliilor dintre sexe este abordatd din punct de.vedere psihologic Ai sociologic, cu accent pe mutaliile actuale ale rolurilor de gen, ale vielii de familie, ale relatiilor sexuale etc. Se doregte a fi o incercare de identificare a direcliilor cdtre care se indreaptd relaliile dintre sexe.

Editura Alternative, Bucuregti, 1

997

11. Fetele bune ajung in

cer, fetele rele ajung unde vor: de ce cumintenia nu ne duce prea departe, Ehrhardt, Ute; Editura Doina, Bucuregti, 1996 12. Mythos & Logos; studii

9i eseuri de antropologie c u ltu rald, Oigteanu, Andrei, Editura Nemira, Bucuregti, 1997

13. Voci ale femeilor din Romdnia: aspecte ale sexualitdlii, comportamentului de reproducere gi ale relaliilor de cuplu in epoca Ceaugescu, Biban, Adriana; David, Henry P.;

Scriitoarea germand, cunoscutd psiholoagd, incearcd prin aceastd lucrare sd scoatd la ivealS mecanismele prin care femeile sunt linute in umbra prin insuflarea psihologiei "sexului slab". Este un indemn pentru femei la indrdzneald gi independen!5, la curaj gi vointd liberd.

Lucrarea cuprinde, printre altele, un capitol ("Frumoasa gibestra. Relalii magico - erotice') dedicat imaginii femeii 9i feminitSlii in simbolistica miticoreligioasd. Eseul a fost suslinut de autor la Academia de Arte Frumoase, Kunsthistorisch Centrum, Universitatea din Amsterdam, in aprilie 1992 gi la Universitatea din Utrecht in august 1996. Studiul ne oferd o imagine tulbur5toare a vie[ii sexuale a femeilor din RomAnia regimului Ceaugescu. lnterviurile cu femeile de diferite vArste 9i situa{ii sociale, care vorbesc despre educalia sexuald, despre contraceplie, avort, relaliile cu solii gi familia dezviluie impactul politicii pronataliste a regimului Coaugescu asupra femeilor gi a familiilor lor. Sunt marturii care nu trebuie uitate intr-o posibilS reconstituire gi analizd a societdfii din acea vreme.

Editatd cu sprijinul reprezentan!ei speciale UNICEF ?n RomAnia '14. Secolul 20: femei

femi nisme, nr.7-8-9, revistd editatd de Uniunea Scriitorilor din Romdnia gi Fundalia CulturalS Secolul 21, Bucuregti, 1996

Secolul 20 dedicd o serie de trei numere problematicii feminismului gi femeii. Sunt adunate eseuri gi articole semnate de nume de marcd ale vielii culturale romdnegtigi internalionale pe teme ca: femei-feminism-feminitate, femeile gi religia, femeile in RomAnia, mentalitdfi, portrete, jurnale gi multe altele.

rubrici realizald de Florentina BOCIOC

Florentina BOCIOC. studentd in ultimul an la Facultatea de Sociologie Psihologie din cadrul Universitlfii Spiru Haret: qi-a ales ca subiect pentru licen!5: Socializarea de gen.

Domenii de interes : sociologie feministS. psihologie. cinematogrifia qi Matei

CARTE