No 9 De la Beijing la New York. Bilant Cincinal by Analize Journal

Supliment

GRATUIT

@ q

De la Beijing la New York. Bilanl

cincinal Laura Grunbery .6

Beijing+S. Marginalii la documentul final Mihaela Zoe Poenaiu Microcreditarea - Acces pentru femei la puterea economice Despina Pascal Molenfa impotriva femeilor - Un obstacol in calea dezvolterii Sorina Camelia Bumbulut Femeile sunt pe agenda lumii gi fac reforma pe planeta P6mAnt Daniela Draghici Femeile rrome la New York. O premieri traducere gi adaptare Doina Danciu Deficit la democralie la nivel

mondial Paula lvdnescu

Beijing+S - Drepturile Sexuale 9i de Reproducere

Existi

Francp,ise

Girad 35

O premieri pentru ONG-urile de femei din RomAnia Sumarul raportului alternativ realizat de ONG-urile de femei din Rominia Versiunea neredactatd CEDAW sesiunea a 2Ta, 12 - 30 iunie 2000

rubicd realizatd de Cecilia Preda Despre Beijing+s la

NAtry From Beijing to New York. A Five year

AnA

......42 rubricd realizatd de Florentina Bocbc

numerul 9, Decembrie 2000

Balance Laura Grunberg

Beijing+5. Comments to the Final Document Mihaela Zoe Poenaiu Microcredit - Women's Access to Economical Power Despina Pascal Violence against Women - An Obstacle againts Development Sonha Camelia Bumbulut Women are on World's Agenda and make the Reform on Planet Eafth Daniela Draghici Rroma Women at New York. A First Performanc,e traducere $ adaptare Doina Danciu

lvdnescu

A Lack in Democracy at World's Level Paula Paula lvdnescu

Beijing+S.- Sexual and Reproductive Rights are Here to

Stay

Francoise Girad

.........35 A first Performance for Women's NGOs from Romania The Extract of the Alternative Report elaborated by Women's NGOs from Romania CEDAW Un-published Version, Session 23rd, 12 - 30 June 2000 column by Cecilia Preda

utr :

tr !!

,,E

About Beijing+S at AnA column by Florentina Bocioc

"-(,

Florentina BOCIOC Ruxandra CARAGEA - secretariat gi dactilografie Dorna DANCIU - corecturi qi traduceri Laura GRUNBERG - redactord gefd gi coordonare Despina PASCAL - coordonare Cecilia PREDA - versiune electronicd Mihaeta RABU - tehnoredactare gi grafici

Bogdrna CONTRA9: ntrrcutl I gfZ

ti:ltblolvlt Unlvenltrta. dr

Plcturl

\ Bucurcrtt, t@|lt tevrlot In igef e pdrrltErtl Blenrla de tr Tlrgovlgt ?l prta

Doru CSZOBOR

Mrhai NICULA Mihaela RABL)

Romine - Buc-urp_t42000; ruoe".World nrqe PlaA qlcui {999 ; Gileda tmnln , .,,r,,:11,..il:Ti: ae h'lilniaterul t-ucrirtlor puOfc{r. .ii'r..':' Bucutugtl, 1999 ;'Workrhop Virto1f'' -

rlr

illueul Lltenturii

1098.

N\W

Rom0ne,

este editati de Societatea de AnAlize Feministe AnA:

Bd. Ferdinand 24, apt. 11 RO - 70313 Bucuregti S 2 tel/fax +40.1.252.4959 e-mail: ana_saf@kappa. ro web site: http://wwwanasaf. ro

Cont bancar: MISR Romania Bank Filiala Bucuregti cont nr. 25 110 63 3397 0 001 ROL Reproducerea articolelor apdrute in

publicalia AnA-Lize seface numai acordul redac[iei

Arlicolele cuprinse in revistd reflectd opinia autoarelor Si autorilor Si se supun legislaliei privitoare la drepturile de autor.

Propunere pentru numirul viitor:

Femeile gi "muncile" tor

Bucurctt,

q .'. (, !

(' /.'(rfl*'t'

riAra \

Laura

GRUNBERG

DE LA BEIJING LA NEW YORK. BILANT CINCINAL cum 5 ani mi suiam intr-un tren 9i impreuni cu zeci de femei reprezent6nd regiunea plecam citre Beijing pentru a participa la cea de-a 4a conferinld mondiald a femeilor. Am inteles atunci ce inseamni activism feminist la scari mondiali, am avut primele contacte cu alt fel de a face feminism, de a te exprima, de a revendica. Am devenit, dupi experienla Beijing, mai receptivd la diferenfele culturale, am cipitat o fricd de a vorbi despre femei in general pentru c6 acolo am realizat c6t de multe gi de diferite suntem. La cinci ani de la acel eveniment, am luat de data aceasta avionul spre New York gi am participat la evaluarea momentului Beijing fdcutd cu ocazia sesiunii speciale ONU dedicatd femeilor. Guverne gi ONGuri din toati lumea s-au adunat la New York pentru a analiza din perspectiva platformei de acliune de la Beijing progresele din ultimii cinci ani. De fapt, a fost vorba despre trecerea in revistd a unei cdldtorii mult mai lungi care a inceput acum 25 de anicu ocazia primeiconferinle mondiale a femeilor din Mexico (1975) gi a continuat la Copenhaga (1980), Nairobi (1985) 9i apoi la Beijing (1990). Diferenlele culturale gi de regimuri politice dintre Beijing gi New York s-au regdsit gi in modulde organizare. Dacd la Beijing piream buricul lumii, totul parea concentrat pe acel eveniment gi pe noi, acum, la New York, totul a fost tratat cu discrelie, conferinla reprezentdnd unul din zecile de evenimente din viala oragului. Deschiderea nu pe un stadion imens ci intr-un pdrcule!, totul disipat in multe locuri din orag astfel incdt gestul politic de a fi multe - principalul atuu al unor astfel de manifestiri - a fost pe ansamblu estompat. Risipite prin tot New Yorkul la diverse manifestiri, nu ne simfeam aga multe gi importante ca in China. Doar in sediul ONU se vedea inghesuiala, dar era la subsol. Pe de alt parte insd a face activism feminist in America ne plasa [n centrul lumii. Nu eram noi buricul lumii, nu mai eram supravegheate ca la Beijing, dar eram in buricul lumii - gi asta i[i dddea un sentiment de normalitate, de firesc. Mi-am dat seama ci tocmai aceastd anonimitate aparentd in care ne-am desfigurat in New York era semn gi leclie a normalitilii, in lara feminismului.

Toati manifestarea a fost rupti in doud. Pe de o parte conferinta ONU 9i manifestdrile din

q/looo

N ry9

-t

sediul Naliunilor Unite la care doar cei acreditali au putut participa 9i pe de care a cuprins sute de manifestdri ce au impdnzit oragul.

alti parte forumul ONGurilor

Tipic penku astfel de conferin{e, birocrali gi diplomali din toati lumea alituri de sute de organizalii neguvernamentale au lucrat uneori pdnd noaptea tdziu pentru a produce la timp documentul final. Negocierile nesfArgite pe cuvinte 9i fraze, uneori pe virgule, aparent lipsite de sens au insemnat de fapt lupta pentru a gdsi acceptare interna(ionali pentru anumite concepte, au avut de fapt un sens politic in aceastd epoci a globalizdrii, cdnd nu mai putem ignora mobilizarea politicd. CAteva puncte au rimas in continuare critice. A fost din nou o bdtilie intre lirile care au acceptat cu adevdrat egalitatea de gen aga cum este ea definiti in CEDAW gi altele care au incd rezerve. Cum era de agteptat, anumite ldri nu vor in continuare si recunoascd drepturile homosexualilor, altele nu sunt de acord cu legalizarea avorturilor, altele nu vor formuldri nete legate de violenla domestici gi mai ales de problema violului marital. Nici disculiile despre traficul de femei sau despre drepturile de mogtenire nu au fost definitiv trangate.

't-t1 lntilnirea delegaliei romdne la sediul

Delegaliei permanente a Romdniei de pe l6ngd

Naliunile Unite.

Pentru miile de femei gi cei cAliva bdrbafi veni[i la New York, deliberirile legate de documentul oficial au fost insi de un interes periferic. Continutul momentului New York s-a consumat, dupi pdrerea mea, in afara sediului Na(iunilor Unite. Substanla manifestirii s-a concretizat in permanentele disculii gi luiri de contact de la mesele de vis a vis de hotelul UN Plaza unde majoritatea stdteam, in pauzele de masi in care circulau manifeste, proteste, sau se citea ziarul special Beijing Plus 5 Daily apirut pe toati durata conferinlei, se

schimbau cd(i de vizitd, se puneau la cale alianle.

Am fost multe la New York. Un grup compact a fost sprijinit de programul de femei al Fundaliei pentru o Societate Deschisd (FSD). Altele au participat datoriti altor surse de finanlare. Fald de acum cinci ani am fost mai impreunS. Am avut o intilnire 9i o disculie cu delegalia guvernamentald, int6lnire organizatd la sediuldelegaliei permanente a RomAniei de pe l6ngd Naliunile Unite, Centrul cultural romin a organizat o seard pentru toati delegalia (din pdcate prost organizatd in jurul difuzdrii unui film despre Rominia, film maipufin pohivit pentru noigi mai bun pentru participanlii la conferinli). Am uitat acum frigul din primele zile gi cdldura umedi din restul zilelor, debandada de pe aeroport la plecare sau stewarzii de pe liniile North West, de loc simpatici. imi amintesc, in schimb, cu mare pldcere de plimbarea in grup seara pe 5th Avenue, de atmosfera deosebiti din casa lui Ann Snitow, o personalitate a feminismului activist gi academic care a dat o receplie la care am participat multe dintre noi, de cafelula biuti in fiecare dimineald cu Despina la Star Bucks, de Dina gi nelipsitul ei laptop, de Sorina gi talismanele ei miraculoase, de Roxana cu fabuloasa ei coleclie de bijuuri de argint care ne caza, ne organiza, ne trimitea bilelele, ne mai pierdea de sub ochi din cdnd in cind, de Daniela pusi mereu pe organizat cAte ceva, de Oana 9i cartela ei de telefon, de tandemul Nicoleta-Violeta (peste tot ne-am liudat, pe bund dreptate, ca fiind singura lari cu doud reprezentante ale comunitdlii romilor in delegafie) sau de Maria gi bagajele ei dispdrute. Ce a demonstrat conferinla? Cd progresul este evident sau cd retorica este inci mai puternici decAt practica ? Despre substanla acestei manifestiriincercdm si vorbim in acest numir. lncercim, gi a9 zice ci avem obligalia sd prezentim tuturor celor interesali ce s-a discutat acolo, ce alianle s-au creat, ce relevanli au avut disculiile pentru Rom6nia, ce se intdmpli in lume cu femeile 9i cu problemele lor, ce accente speciale am sim[it fiecare dintre noi, pe domeniul ei de competenli. lncercdm si rezumim ce am fdcut, ce am auzit acolo astfel incit din aceasti sintezi, cu toatele si inlelegem poate mai bine incotro feminismul la inceput de mileniu. Oferim deci acest num6r special, coordonat de AnA dar conceput gi realizat cu ajutorul tuturor celor prezente acolo cu sprijinul FSD. Este o dovadi concretd a colaboririi dintre noi. Este o mirturie a unui moment de vdrf al activismului internalional, mirturie care poate fi utili tuturor celor interesali 9i dedicali problematicii egalitdlii de ganse din Romdnia. Regretdm cd nu toate participantele la acest eveniment au putut si onoreze cu o contribulie scris5 acest numdr. Este poate o dovadd a suprasolicitirii la care noi ongistele suntem supuse aici in RomAnia sau este o dovadl vie a dublei, triplei zile de muncd a femeilor din RomSnia. Sperim ca regretele noastre

AaqxLye/zooo

pentru ce ar fi putut si fie acest numdr daci am fi avut punctul de vedere al reprezentantelor femeilor rrome (am suplinit aceasti lipsi cu traducerea gi adaptarea unor materiale disponibile) sau daci am fi putut include gi alte comentarii ale reprezentantelor-reprezentanlilor guvernamentali la New York si rimAn5 doar ale noastre gi sd nu se observe dinafarS. Adic5 sperim 9i dorim ca informafia inclusd s5 ofere o imagine de ansamblu destul de elocventi asupra momentului New York-2000.

ln numele lntregii delegafii, mullumim FSD-Programului pentru Femei pentru gansa de a putea depune aceste mirturii. Avem convingerea ci investifia in noi a fost o investi{ie pe lermen lung in migcarea de femeidin Romdnia.

Delegalia Neguvernamentald a Romdniei prezentd la New York cu sprijinul Fundaliei pentru o Societate Deschisd: Lucia Briscan -

Forumul Femeilor Muregene, Tdrgu Mureg Camelia Sorina Bumbulu! -

Centrul ARTEMIS pentru aslsfenfa fetelor gi femeilor impotiva violenlei sexuale, Cluj loana Viorica Dumitru Asocialia Femeilor Rrome din Romdnia, Bucuregti Laura Grunberg Societatea de Analize Feministe AnA - Bucuregti Dina Loghin Asocialia $anse Egale pentru Femei, lagi Asoc

i ali agan se Esale

rr rl

?}Llioi;,

Maria Muga -

Uniunea Nalionald pentru Dreptuile Femeiidin Romdnia, Bucuregti Despina PascalAsocialia Paftenei pentru Schim bare, Bucuregti Cecilia Preda Societatea de Analize Feministe AnA, Bucuregti

q/zooo

MryE

Mihaela Zoe

POENARIU

BEIJING +5 MARGINALII LA DOCUMENTUL FINAL a Sesiunea speciald a23-a a AdundriiGenerale a Organizaliei Naliunilor Unite care a avut loc Ia New York intre 5-9 iunie 2000, reprezentanlii delegaliilor guvernamentale ale statelor membre ONU au fdcut declaratii oficiale privitoare la situafia femeii ?n [irile lor in plen, in fala Adunirii Generale gi s-a adoptat prin consens documentului intitulat "Ac!iuni gi iniliative viitoare pentru implementarea Declaraliei9i a Platformei Pentru Ac[iune de la Beijing" (datat 10 iunie 2000). Procesul de negociere a documentului a inceput in luna martie 2000 cu o sesiune preparatorie care a durat trei sdptdm6ni, urmatd de o sesiune intermediari in luna mai gi apoio sesiune finali in perioada premergdtoare gi in timpul Sesiunii Speciale. La negocieri au participat reprezentanli ai guvernelor tdrilor membre ale Organizatiei Naliunilor Unite, impa{!i in dou6 grupuri de lucru: primul grup a examinat realizirile gi obstacolele privitoare la documentul supus discu{iei iar al doilea grup a formulat recomandiri penru implementarea Declaraliei gi a Platformei Pentru Acliune elaborati in 1995 la a patra conferinli asupra femeii de la Beijing. Acest document de o importanld cruciald pentru femerle din intreaga lume a definit un num6r de obiective strategice 9i a recomandat misurile care trebuie luate p3nd [n anul 2000 de cdtre guverne, comunitatea internafionald, organiza{iile neguvernamentale 9i sectorul privat pentru inldturarea obstacolelor existente in calea emancipdrii femeii.

Acum, la cinci ani de la conferinla de la Beijing, guvernele ldrilor membre ONU s-au intdlnit din nou pentru a evalua progresele lnregistrate 9i starea de fapt a lucrurilor in privinla statutului femeii in familie, in societate giin lume. in document au fost identificate 12 domeniicritice, care sunt considerate obstacole majore in calea emancipdrii femeii, gi anume: femeile 9i sdrdcia, educalia 9i instruirea femeilor, femeile 9i sindtatea, violenfa impotriva femeilor, femeile 9i conflictele armate, femeile gi economia, femeile in func[ii de decizie giin puterea politici, mecanisme institu[ionale pentru emanciparea femeii, drepturile omului, femeile 9i mass-media, femeile 9i mediulinconjuritor gi femeia la vArsta copilSriei 9i adolescen[ei. Negocierea a fost trenantd uneori, cu dezbaterea indelungatd a unui paragraf sau subparagraf, cu dificultd[i in ajungerea la un consens. Din aceste motive s-a stat uneori, in special in ultimele zile ale negocierilor, pdni noaptea tArziu in silile de gedin{i. Delega[ii diferitelor !5ri nu s-au putut pune de acord cu diferitele formuliri de texte, exist6nd divergenfe uneori foarte serioase in ce privegte punctele de vedere asupra unui text dat, motivate cultural. Au existat grupdri de state care s-au exprimat intr-un limbaj comun, suslindnd sau opunAndu-se unui anume text supus dezbaterii, dar gi !5ri care gi-au exprimat pozifia proprie. Grupurile constituite au fost in general pe zone geografice gi pe probleme de interes comun. Astfel, au existat grupul JUSCANZ (constituit din Japonia, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia gi Noua Zeelandd), grupul Europei de Vest, "Grupul celor 77" (cuprinzAnd tdrile slab dezvoltate), grupul SI-ACC (constituit din unele liri latino-americane gi caraibiene). Reprezentanfii organizaliilor neguvernamentale din intreaga lume au avut posibilitatea de a urmdri

Eawu,y, t /

2ooo

procesul de negociere de la balconul sdlilor [n care aveau loc negocierile, firi insi a putea interveni ln dezbateri. Este de subliniat faptul ci accesul reprezentanlilor non-guvernamentali in interiorul sediului ONU a fost limitat la ONG-urile care participaserd la Conferinfa de la Beijing 9i la cele care au statut consultativ pe l6ngd ONU. Reprezentanfii organizatiilor neguvernamentale de femei din toati lumea au fost tot timpul prezenli

in silile de gedinle ca observatori, pe coridoarele clSdirii ONU giin intilniri personale neoficiale cu membrii delegaliilor oficiale ale lirilor lor pentru a putea oferi informalii specifice despre problemele discutate la negocieri. Ca rezultat, in final s-au oblinut unele realiziri in ce privegte conlinutul gi formularea unor paragrafe care reflectd interesul gi angajarea pentru imbundt5firea statutului femeii pe plan mondial. Principalele realizdri din documentul final intitulat " Actiuni viitoare - Beijing Plus Five" emis la 10 iunie 2000 au fost cuprinse -pe domenii- in urmitoarele paragrafe ale documentului:

Sdndtate Reducerea mortalitSfii materne - o prioritate a sectorului de sdndtate paragraful '107a bis Programe de educafie, nu doar infonnatii, pentru a incuraja b6rbalii si practice actul sexual protejat paragraful 1079 quarter

Condilii sigure de proteclie a muncii pentru personalul medical -paragraful 107d bis Nediscriminarea, protejarea

confiden!ialiti!ii pentru persoanele cu HIV/SIDA -paragraful 107h Aspectele legate de sexul persoanei in cazul unor boli ca malaria gi tuberculoza -paragraful 107a Afirmarea scopurilor gi termenelor conferinlei asupra popula(iei (ICPD + 5) -paragraful 115a ter Reforma sectorului sanitar - impactul asupra accesului universal al femeilor la serviciile de sdnitate, in functie de necesitdlile lor diferite -paragraful 115d Accesul adolescenlilor la seruicii de sdndtate a reproducerii gi sdndtate sexuald, implicarea deplin5 a adolescenlilor, educafie sexuali 9i pentru o viald sdndtoasi -paragraful 1't5f bis Preocupdri pentru imbundte{rea tehnologiilor actuale gi descoperirea de noi tehnologii pentru combaterea cancerului de sin, col uterin gi ovarian 9i a osteoporozei -paragraful 115h Prioritate pentru dezvoltarea microbicidelor, utilizarea prezervativelor feminine, vaccinuri impotriva HIV -

paragraful 138c Mdsuri mai ferme impotriva expunerii secundare la fumat -paragraful 107j

Wolen,ti Crimele "onorifice" 9i cisdtoria fo(atd -paragraful 103d, 130a

Violenla gi crimele maritale paragraful 130a

discutate pentru prima oari intr-un document de consens internafional

limbaj ferm adresat guvernelor pentru a lua mdsuri pentru eliminarea lor -

Violul in cadrul cisdtoriei - se recomandd legi gi mecanisme mai ferme combaterea tuturor formelor de violenfd domesticd -paragraful 103c Combaterea violen[ei impotriva femeii din motive rasiale -paragraful 103f Atacurile verbale ca formd de violenli -paragraful 130a Toate formele de violenfd ca infracliune, inclusiv cele legate de orice formi de discriminare -paragraful 103b Perspectiva lansirii unei campanii "toleranfd zero" -paragraful 123b

Trafic Strategii cuprinzdtoare cu mecanisme de coordonare, inclusiv alternative economice -paragraful 1Mb, '131c Proteclia de condamnare in fala legii a femeilor exploatate sexual -paragraful '104c Cooperarea intre !6rile implicate, protocoale, definirea exploatdrii sexuale -paragraful 1Md, 131a, 13'lb

/ 2ooo Mtr"z

Documentul

adoptat este disponibil pe lntemet gi este accesibil

oicui dorcgte sd-l obfind.

Conflicte armate Participarea deplini a femeilor la procesul de pace, in special a organizafiilor de femei, a grupurilor locale de iniliativi -paragraful 122b, 122b bis Dezarmarea completd gi generali, fonduri utilizate pentru programe sociale in folosul femeilor -paragraful 133m bis

Ratilicarea StatutuluiCu(ii Criminale lnternafionale de la Roma -paragraful 133f Congtientizarea crimelor din motive de sex definite in statutul de la Roma, prevenirea gi condamnarea lor paragraful 130c

Globalizare Asigurarea accesului egal la proteclie sociali; recunoagterea impactului negativ asupra femeii al inegalitSlilor sociale gi abordarea diferentelor datorate sexului -paragraful 110a, 118k Participarea egalS a femeilor la procesul de decizie la nivel macroeconomic -paragraful 135a

Economie Promovarea gi implementarea drepturilor femeii la mogtenire gi proprietate -paragraful 102k

Accesul gi controlul femeii asupra gospoddriei ca parte a eradi&rii siriciei -paragraful 135d lncorporarea perspectivei legate de sex in crearea, adoptarea gi realizarea tuturor mecanismelor financiare paragraful 109a Promovarea principiilor Declaraliei Organizaliei lnternalionale a Muncii cu privire la drepturile femeii la locul de munc5, gi ratificarea conventiilor Organizaliei lnternalionale a Muncii care cuprind aceste aspecte -paragraful

127b

Drepturile omului Ratificarea Protocolului Oplional la CEDAW (Comisia pentru Eliminarea Discriminirilor impotriva Femeilor) -

paragraful 1029 Legislalie nediscriminatorie fa!5 de femei, preferabilpAnS in anul2005 -paragraful 102 b Recunoagterea persecufiei pe motive de sex ca motiv pentru azil politic -paragraful 1021

Tratate pentru integrarea perspectivelor legate de sex -paragraful 1329 Organisme statale pentru recunoagterea Recomanddrilor Generale ale Comisiei pentru Eliminarea Discriminirilor impotriva Femeilor -paragraful 1 21g Protecf ia

apiritori

lo r d reptu ri

lor om ului -para g raful 1 32f

Promovarea egalitSlii intre emigranlii de ambele sexe -paragraful 132b Recunoagterea nevoilor specifice ale femeilor indigene gi luarea de misuri in aceste privinle -paragraful 1039,

128h,129d

Putere politicd Procentaje semnificative gi alte mdsuri pentru cregterea participirii femeilor in partidele politice gi parlamente paragraful 117a bis

Educalie Reducerea analfabetismului la adulli, in special la femei, cu 50% pdni in anul 2015 -paragraful 128

a reprezentantd a unei organizatii neguvernamentale de sindtate a reproducerii am fost interesati in special de paragrafele privitoare la sdndtatea femeii. Astfel, am urmirit cu interes sporit desfdgurarea negocierilor atunci c6nd au fost in discufie aceste aspecte. Pot spune cd dupi opinia mea gi a altor reprezentante ale ONG - urilor din lume cu care am avut ocazia sa stau de vorbd gisi urmiresc dezbaterile, in generallimbajuldin paragrafele privitoare la sinitatea femeii este unul progresist, in favoarea femeii 9i ci aripa conservatoare nu a reugit se-gi impuni punctele de vedere, in specialin privinla avortului. Consider ce cele mai importante realiziri ale documentului in domeniul sinitSlii reproducerii au vizat reducerea morbiditdfii gi mortalitifii materne ca prioritate a sectorului de sinitate, femeile trebuind se aiba acces la servicii de calitate de asistenld la nagtere, post-natda 9i in situafii de urgente, la servicii de planificare familiald, 9i si beneficieze de masuri adecvate pentru detectarea gi tratarea cancerului de sin, de col gi ovarian, a osteoporozei gi a bolilor cu transmitere sexuala,

VAAfu o / zooo

inclusiv a infec[iei cu HIV 9i bolii SIDA, implicarea partenerilor, a birbalilor intr-un comportament sexual responsabil privind sarcina gi bolile cu transmitere sexualS, reafirmarea scopurilor 9i termenelor conferinlei asupra popula{iei (ICPD + 5), accesul adolescenfilor la servicii de sdndtate a reproducerii gi sdndtate sexuald, prioritatea pentru dezvoltarea microbicidelor, utilizarea prezervativelor feminine, vaccinuri impotriva virusului HlV.

Ca invitati a Center for Reproductive Law and Policy din New York in cadrul unei conferinfe de presi in care mi-am exprimat opinia cu privire la perspectiva regionald a Europei de Est, mi-am expus impresiile despre climatul general al conferintei, despre procesul de negociere, despre situalia femeii, inclusiv starea sindtdlii reproducerii in Europa de Est 9i despre pozifia ONG-urilor de femei din regiunea noastrd. De asemenea, am participat, impreund cu doamna Daniela Drdghici, coordonatoarea Coaliliei pentru Sdndtatea Reproducerii din Rom6nia (gitotodatd corespondenta pentru Europa la Centrul de Presi care a func[ionat in timpul conferin[ei), la o masd rotundi organizati de Population Action lnternational cu reprezentanli ai ONG-urilor din toate regiunile lumii. La aceastd intdlnire am oferit o perspectivd asupra situaliei femeii in Rom6nia, ln contextul celor 12 domenii critice discutate la conferinf5, cu accent desigur pe sinitatea femeii. Pe parcursul conferin[ei am luat parte la intrunirile ONG-urilor de femei din Europa Centrali gi de Est gi am participat la elaborarea declaraliei politice emise de acestea gi adresate Adundrii Generale a ONU. Aceastd declarafie cuprinde, pe l6ngd pozilia fafd de procesul de negociere, gi o identificare a domeniilor critice de interes regional, specifice zonei noastre, gi recomandirile adresate guvernelor 9i comunitifii internafionale pentru depdgirea obstacolelor care stau in fa[a emancipdrii femeii in zona noastrd. Ca trdsdturi generale, comune lSrilor din fostul bloc comunist european, care au fost supuse tranziliei de la regimuri totalitare la regimuri democratice 9i de la economii centralizate la economii liberalizate, de pia!5, domeniile critice identificate au fost: mecanismele institu[ionale penrtu emanciparea femeii, femeile gi economia, femeile in funcfii de decizie 9i in puterea politici, femeile gi conflictele armate. Degi anterior participasem la sesiunea pregdtitoare a conferinlei - impreund cu o reprezentantd a Centrului AnA de Analize Feministe - intr-un cadru internalional mai larg, prin ini[iativa lnternational Women's Health Coalition din New York, ca membrd a coali[iei de ONG-uri din Europa de Est ASTRA (Coalition for Reproductive and Sexual Health and Rights in Central and Eastern Europe) 9i a coali[iei pentru sindtatea 9i drepturile femeii (CoHR) constituiti din ONG-uri de femei din 62 de firi din toati lumea, de data aceasta mi-a ficut o deosebiti pl5cere si constat cd migcarea constituitd din organizaliile neguvernamentale interesate de bunistarea femeii romine a avut o participare mai consistentd la aceastd conferin(d, indeosebi prin participarea reprezentantelor ONGurilor care fac parte din Coalilia pentru Sindtatea Reproducerii din Romdnia. Astfel, am avut ocazia sd ne cunoagtem, sd schimbdm idei, pdreri gi impresii, ceea ce nu a fost deloc ugor in condifiile adevdratei curse contra cronometru in care am fost angrenate fiecare, incercdnd sd urmdrim cAt mai indeaproape evenimentele desfdgurate la ONU. Pe parcursul sesiunii au fost foarte multe lntAlniri, mese rotunde, conferinle de presi, dezbateri pe temele discutate de oficialii guvernamentali, o adevdratd efervescenld de idei gi un climat intens de comunicare. Pentru cdteva zile, clddirile 9i strizile din cartierul Manhattan din jurul clSdirilor ONU au fost un adevdrat furnicar. $i totugi, ne-am gisit intre noi, romdnii. Cea mai importantd reuniune a noastrl a fost cea organizatd la sediul Misiunii Permanente a Romdniei la ONU, unde am int6lnit pe ambasadorul [5rii noastre la ONU gi membrii delegaliei oficiale venili din [ard cu prilejul Sesiunii Speciale a Adunirii Generale a ONU. Am avut ocazia sd ne cunoagtem, si discutim, si ne expunem mandatul organiza[iilor neguvernamentale din care facem parte gi si ne impdrtigim impresiile legate de prezenfa noastrd la conferin[d. Consider ci experien[a pe care am triit-o cu prilejul participirii la aceastd importantd reuniune mondialS m-a imbogifit atdt spiritual, c6t 9i profesional. Si cunogti oameni noi, sd gtii cum trdiesc, ce probleme au gi cum lupti si le depSgeascd, cred ci este intotdeauna o experienld care

/ 2ooo rffiryE

-I Tmbogd[egte. A fost foarte interesant sd constatdm c5, uneori, cu mici diferenle explicate prin culturi gi tradifii, femeile din zone foarte diferite ale lumii se pot confrunta cu aceleagi probleme in familie gi in societate. Au existat de asemenea gi cazuri in care extremismul situaliilor la care sunt

supuse femeile in anumite zone din lume prin practici tradi(ionale, a stdrnit compasiune gi sentimente profund umane in sinea fiecdruia dintre noi. $i a fost peste tot spiritul acesta de solidaritate feminind, care mi s-a spus ci a domnit gi la Beijing acum cinci ani. Aceasta a fost elementul special, care a dat o notd aparte acestui eveniment. Lucrdrile conferin[ei s-au lncheiat intr-o noti optimistd pentru aripa progresistS, adeptd a emancipdrii femeii, cu realizSriin multe dintre domeniile critice ale documentului adoptat de Adunarea GeneralS. Acesta va constitui un element cheie in existenfa organiza[iilor de femei care militeazi pentru bunistarea femeii, un instrument valoros care poate servi drept bazd pentru activitSfile menite sd promoveze femeia. Guvernele fdrilor membre ONU care au aderat la acest document nu se pot sustrage de la promisiunile fdcute intr-un cadru internafional 9i ele pot fi fdcute rdspunzdtoare daci incalcd aceste prevederi pe care s-au angajat sd le respecte.

StrrltlShi

lfffrlhtal

ilrdom ttUillim

{rcitaHqd*' ui l-kdE*lFrltsdtxri

nfinishe

Glhlorlr dcrircmt *rtt o!n*ctr.r.

mess

Kofi Annan on opening dry: 'Still much work to be done,

@aAL,,y,o/zooo

Bn'ggn. MICROCREDITAREA ACCES PENTRU FEMEI LA PUTEREA ECONOMICA

icrocredit Summit Campaign - Campania pentru Microcreditare a fost iniliatd dupi conferin[a pe aceeagitemi desfdgurat6 la Washington in februarie 1997 gi a fost un r5spuns prompt la nevoia disperatd a sute de milioane de femei din intrega lume. La momentul lansdrii, Campania gi-a propus ca obiectiv sd deserveasci pAnd in anul2005, celpulin 100 de milioane defamilii sdrace din intreaga lume, in special femeile din aceste familii. Seria intilnirilor 9i atelierelor de lucru ocazionate de Sesiunea ParalelS a Organizaliei Nafiunilor Unite (ONU) sub denumirea genericd " Beijing + 5" a gizduit pe agenda sa, [n ziua de 5 iunie 2000, o ampl6 dezbatere cu privire la Raportul acestei Campanii pentru Microcreditare, pentru intervalul 1997-2000. Tema propusd, prin actualitatea gigradulde urgen[d a nevoilor pe care le adreseazd 9i, respectiv, analiza de bilanf a campaniei sus amintite, au suscitat interesul unui numdr mare de participanli 9i chiar a unor personalitdfi, precum prima doamnd a Americii, Hillary Clinton. De altfel, prin mesajul adresat participanlilor la aceastd dezbatere speciald, Secretarul General al ONU, domnul KofiAnnan, a linut si sublinieze importanfa gi pragmatismul acestui program al UNIFEM. in acest mesaj el sublinia cd: "microcreditarea este un instrument critic anti-sirdcie 9i o investilie de amploare in resursele umane.Cdnd cei mai siraci, In special femeile, primesc credit, ei, respectiv ele devin factori economici cu putere. Puterea de a imbundtd(i nu numai propria lor viafd, dar intr-un cerc mai extins, cu impact asupra vieliifamiliilor lor, a comunitililor [n care trdiesc ai chiar a naliunilor..."

Siricia este un fenomen cu dimensiuni multiple 9i rdddcini istorice addnci. De aceea, eradicarea sdrdciei rimAne un ideal greu de atins. Dar reducerea sdrdciei este un obiectiv realizabil care reclamd multe gi diferite strategii, precum: promovarea egalitdlii de ganse, educa{ie gi creare de capacitate, serviciisociale debazd gipolitici macro favorabile. O altd strategie cheie o reprezintd microcreditarea. De asemenea, s-a acceptat ideea ci microcreditarea ajutd gi favorizeazd progresul in diferite domenii critice identificate 9i cuprinse in Platforma de la Beijing (rezolufia agreatd de statele participante la cea de a lll-a Conferinli MondialS cu privire la problemele Femeilor ). ln acelagitimp, pe parcursul dezbaterii nu s-a pierdut din vedere faptul cI microcreditarea nu este un panaceu, dar s-a afirmat ci ea rdmAne un instrument important al politicilor de combatere a sdrdciei, care afecteazd, in primul rdnd, femeile. Acest motiv a determinat ca mai mult de 2900 de participanli, reprezentAnd 1500 de institu(iidin 137 de fdri, si se reuneascd la Conferinla pentru Microcreditare din 2-7 Februarie, 1997 gi sd-gi stabileascd obiectivui ambitios de care aminteam in primul paragraf al acestui articol.

Astfel, Summilul privind Campania pentru Microcreditare a stabilit o Plafformi de Acliune cu patru piloni principali. Aceste teme majore erau: '1.

Atragerea celor mai sdraci ca beneficiari ai microcreditdrii.

2. Atragerea femeilor giintdrirea capacitSfii lor economice.

3. Construirea de institulii care sd se autosusfind din punct de vedere financiar. 4. Asigurarea unui impact m5surabil gi pozitiv asupra vielii beneficiarilor programului de microcreditare gi, indirect, asupra membrilor familiilor lor. Toate cele patru teme majore, succint prezentate anterior au dat posibilitatea ca prin aceastd campanie si nu se urmdreascd doar atingerea unui numdr impresionat de beneficiari, dar mai ales a ajutat si se linteasci siricia cronici. La doi ani de la lansarea campaniei, dupd desfdgurarea de proiecte in lirile participante la Summitui de la Washington DC, s-a organizat o ampli cercetare pebaza unui egantion de instltulii (organizafii care au practicat microcreditarea).

/ zooo rawv

Cercetarea efectuati pe egantionul respectiv a avut drept obiectiv gisirea de rdspunsuri la intrebiri de genul: numirul de beneficiari activi?; cAli dintre acegti beneficiari ai microcreditirii erau printre cei mai sdraci cdnd au intrat in program?; ce fel de indicatori gi instrumente au fost utilizate pentru corecta misurare a sdriciei?; ce procent au reprezentat femeile din totalul clienlilor sdraci cupringi in programe?; care a fost mdrimea medie a primelor credite acordate?; c6te persoane au propriile lor economii?; care este mirimea medie a economiilor lor?; cAte dintre organizafiile care au desf5gurat programe de microcreditare au reugit sd se autosus[ini financiar?; ce procent dintre clienfii sdraci care au primit credite au depigit pragul sdriciei?; s.a. Din punct de vedere metodologic, pentru a da gansi c6t mai multor organizalii de microcreditare si furnizeze date gi informafiipentru cercetare, secretariatulechipeide cercetare a condus interviuri prin telefon. Astfel, s-au intervievat2T0 dintre cele 325 mari programe de microcreditare

desfigurate in intreaga lume. La cele de maisus s-a adiugat cercetarea efectuatd pebazd de autoinregistrare(completarea gi expedierea unui chestionar de interviu) la un numdr de alte institulii 9i organiza[ii de microcreditare. in total, 1065 de institu{ii de microcreditare au fost cuprinse in aceastd cercetare. Principalele concluzii care au stat la baza raportului prezentat 9i dezbdtut la Workshop-ul de la New York, sunt urmdtoarele:

t r

82% dintre clienli erau dintre cei mai sdraci oameni (provenind din peste 6 mil de familii sirace); o a doua concluzie este legatd de faptul cd trebuie intensificat ajutorul acordat institufiilor care practicd microcreditarea in utilizarea unor instrumente de misurare a sirdciei, simple gi necostisitoare. Cu alte cuvinte, Campania de Microcreditare lansatd la Washington in 1997 continud sd se confrunte cu provocarea centrald de a linti '100 de milioane de sdraciai lumii, ca principali beneficiari de credite; jumetate dintre programele de microcreditare au raportat o cregtere de 16% a numdrului de femei beneficiare de credite in cei doi ani; Lu6nd in considerare concluziile de mai sus, precum gi pentru a veni in int6mpinarea aspectelor identificate cu unele solu[ii, s-a hotirAt efectuarea urm6torilor pagi:

f . infiinlarea unui grup de lucru pentru stabilirea instrumentelor simple, relevante de mdsurare a sdrdciei, adecvate aplicdrii in diferite regiuni ale lumii.

2. Crearea unei metodologii gi a unui indrumar unitar (Poverty Measurement Tool KIT). 3. Realizarea unui studiu privind "Obstacole in identificarea familiilor celor mai sdrace". 4. Organizarea de cursuri scurte care vor fi oferite pe bazi regionali practicantilor de micro creditare.

5. Diseminarea celor mai bune practici [n identificarea celor mai sdraci, prezumtivi beneficiari ai microcreditelor. Privind retrospectiv, succesul campaniei Programelor de Microcreditare a fost sumarizat de cdtre Noeleen Heyzer, director executiv in cadrul Fondului Na(iunilor Unite pentru Femei (UNIFEM) in cele ce urmeazd, foarte ilustrativ:" Microcreditarea inseamnd mai mult dec6t accesul la bani. Ea inseamni un numir crescut de femei care capdti controlul asupra mijloacelor de existenfd. Microcreditarea este asociati cu femeile care reugesc singure si iasi din siricie gi vulnerabilitate. $i chiar mai mult dec6t atAt, este vorba despre femei care dob6ndesc putere economici gi politici in cadrul familiei gi cdminului lor, in comunitatea unde trdiesc Ai in [ara lor."

intrebarea care a persistat pe tot parcursul particip5rii la workshop gi ulterior cAnd am consemnat cele de mai sus a fost: "Ce relevan!5 au toate acestea pentru cazul Rom8niei, respectiv pentru organizaliile neguvernamentale de la noi?"

Fdrda avea prentenlia unui rdspuns integral, cele ce urmeazd ar dori sd contribuie la conturarea lui. Astfel, g6ndirea logicd ne duce la abordarea premiselor pentru a rispunde la intrebarea: "Este posibil gi util pentru cazul particular al RomAniei promovarea institufiei microcreditdrii?" Premisele favorabile sunt de natura unor adeviruri care nu necesiti demonstratie sau cifre care le susfind, 9i anume:

un numir tot mai mare de oameni afectafi de siricie-fie ea cronicd sau datorati conjuncturii de restructurare 9i ajustare economici- ar fi prezumtivi beneficiari ai programelor; siricia cea mai lucie in Romdnia este localizatd in mediul rural, la satele mici 9i izolate, in periferia marilor orage gi/sau a oragelor mici monoindustriale; femeile sunt mai afectate de sirdcie 9i, in mod special, femeile singure cu copiiin intrefinere gi educa[ie, cele bdtr6ne fdri suport familiar, cele tinere aflate in cdutarea unui loc de muncd; oamenii sunt in cdutarea unor solutii economice noi pentru a-9i duce existenla lor 9i a familiilor

EmxL,,ya/zcco

lor. Statul nu mai poate da slujbe, dimpotrivd prin retragerea sa din spa{iul economic a distrus

locuri de munc5. Nu mai existi aspiralii ce se vor recdgtiga vreodatd. De aceea, antreprenoriatul este incurajat cel pufin la nivel declarativ in toate politicile guvernamentale cu privire la dezvoltare sectorului privat; sectorul privat formal este sufocat de politica fiscald agresivd gi impredictibild., etc. Pe de altd parte, sunt suficiente informalii care ne determini sd atragem aten[ia gi asupra premiselor nefavorabile:

absenta unei legislalii in domeniul microcreditirii 9i a normelor Bdncii centrale de acceptare in schema de derulare a microcreditelor a instituliilor- intermediari non-financiari (organizalii neguvernamentale, organizalii comunitare, cooperative etc.);

atitudinea de dezinteres 9i respingere din partea bdncilor comerciale de a lucra cu clienfi mici, din aga numitul motiv al costurilor de tranzac[ie mari, indiferent de mirimea virtualilor beneficiari de imprumuturi;

lipsa de infrastructuri bancari (ghigee, oficii ) in mediul rural, in special la nivelul satelor, corelati cu absenla resurselor financiare la intern; scdderea puterii de economisire a popula[iei gi in special a celei sdrace, asociatd cu mariie

scandaluri financiare din aceastd sferd (vezi recent criza FNl, precum 9i implicarea celei "mai apropiate gi prietenoase" instituliifinanciare-CEC- in marile scandaluri, criza SAFI, colapsul unor binci importante, etc.). Toate acestea sunt de naturd sd sl5beascd gi mai mult interesul pentru economisire gi investilii;

lipsa de minime cunogtin[e financiare a posibililor beneficiari ai microcreditdrii, gi, respectiv, nevoia uriagd de asistenf5 tehnici descentralizati in teritoriu. La aceasta se asociazi anumite valori culturale legate de conceptul " de a fi imprumutatde a trii pe credit" care aclioneazd restrictiv gi nelncurajator;

de asemenea, faptul cd pentru a pune bazele unei inliative economice independente, barierele, respectiv costurile de intrare in business-ul oficial sunt foarte ridicate gi, ca atare, valoare mici a creditului nu rezolvd nevoia real5,

lipsa de activitate comunitarS, pasivitatea gi atitudinea de fatalitate in fala destinului, a oamenilor ndscufi sau decizu[i in sdrdcie;

r in cele din urmd, dar foarte important,

mediul inflalionist care persistd gi erodeazi economiile 9i face imprevizibil costul creditului, se repercuteazd negativ asupra schemelor rotative de microcreditare (revolving funds), care in felul acesta nu se pot susline financiar.

Tabloul descris mai sus a impietat dezvoltarea programelor de microcreditare pe scard largd. Experien[a acumulata de ONG-urile 9i donatorii internalionali care gi-au asumat riscul pilotdrii unor proiecte de microcreditare la scard micd, precum PNUD, World Vision, ne demonstreazd ci cererea este mare iar absenfa capacitilii de implementare poate fi recuperatd in timp foarte scurt. Recomandarea finali de dezvoltare a schemelor de micrccreditare la scard mai largd in Rom6nia se intemeiazd at6t pe experien(a bogati de pe plan internalional, pe bunele practici care meriti preluate, cAt gipe analiza criticd a stadiuluiactual din partea a doua a prezentuluiarticol. La acestea se adaugi voinla 9i disponibilitatea donatorilor internalionali de a susfine proiecte orientate cdtre dezvoltare economicd.

q/ 2ooo AAw@

)

F-7

Sorina Camelia

BUMBULUT

VIOLEN A IMPOTRIVA FEMEILOR UN OBSTAGOL N CALEA DEZVOLT RII IIUPOTNIVI 1. VIOLENTA t-

FEMEILOR DrN PERSPECTTVA PREOCUPARILOR INTERNATTONALE

ecole de-a r6ndul, violen[a impotriva femeilor a fost vdzutd - atunci cind a fost cAt de cAt bdgatd in seamd gi nu invizibilS ori ignorati - ca o chestiune privati, culturali sau de familie. Actele de violenfd impotriva femeilor, oriunde se intAmpli, constituie un atac la demnitatea lor ca fiinle umane gi le vulnerabilizeazd, inocul6ndu-le teama. Condifionate si-gi devalorizeze potenfialul 9i abilitSfile/compentenfele, paralizate de temeri vis-a-vis de siguranla, securitatea, personald, in familie ori in afara ei, femeile sunt marginalizate in societate gi finute departe de zona decizionalS care determini dezvoltarea comunit5[ilor In care gi ele trdiesc. Na[iunile Unite au inceput sd recunoascd problema violenfei impotriva femeilor in contextul decadei ONU pentru femei. La toate cele 3 conferinfe mondiale ale femeilor din aceastd perioadd - Mexico City (1975), Copenhaga (1980) 9i Nairobi (1985)- precum gi in forurile guvernamentale paralele s-au depus eforturi suslinute pentru ca acestui fenomen si i se acorde atenlie speciali, pentru ca discrimarea cdreia femeia este supusi in raport cu birbatul

fie eliminati.

Violen[a impotriva femeii a continuat sd capteze atenfia organismelor mondiale ca o problemd majord, cu prioritate uneori, ln anii '90:

in 1993 adunarea generald a ONU a promulgat Declara[ia asupra eliminirii violenlei impotriva femeilor - rezolufia 481104; in 1994, la Cairo, 9i 1995, la Beijing, organizaliile de femeidin intreaga lume au suslinut stoparea violen[ei de gen ca prioritar5, hotdrire urmati de numirea in martie 1994 a primului raportor special - femeie - pe problema violenlei impotriva femeilor; adoptarea in mai 1996 a uneirezoluliia Organiza[iei Mondiale a Sdndtdliicare declara misurile de stopare a violenfei o prioritate a sindtdlii publice, decizie urmatd de o alta similard luati in 1999 de Fondul pentru Popula[ie al Na[iunilor Unite. Termenul "violenld impotriva femeilor" se referi la multe tipuri 9i forme de conduit5 care produc rinire, suferin(i, indreptate spre femei gi fete, datoritd sexului lor. Declara[ia asupra elimindrii violen[ei impotriva femeilor men{ionati mai sus definegte oficial aceasti violen[5 ca: "orice act de violenfd bazald pe gen care genereazd, sau poate genera, rinire sau suferinli fizici, sexuali sau psihologicd, femeilor, incluzind amenin[dri cu asemenea acte, constrAngere sau deprivare arbitrari de libertate, indiferent dacd are loc in via[a publicd sau privatd". Existi in prezent un consens general cd abuzarea fetelor sau femeilor se poate in{elege cel mai bine in contextul genului (sex), deoarece se alimenteazi din statutul de subordonare a femeilor 9i fetelor in societate. Articolul 2 al acestei declarafii expliciteazi definifia, enumerdnd formele incluse: abuz marital, abuzul sexual al copiilor-fete, violen(5 legati de doti/zestre, viol - inclusiv cel marital, practici tradilionale care produc suferin(d fetelor/femeilor - precum mutilarea genitali femeiascd. Sunt incluse aici gi violenlele nemaritale, h5(uirea sexuali gi intimidarea la locul de muncd gi in gcoli, traficul cu femei, prostitulia fo(ati 9i traficul cu fete gifemei, violenla fdptuitd ori dirijati de stat, precum violul de rdzboi.

Ca prevalenfd, se consideri ci cel pu{in una din trei femei a avut o experien[5 de abuz sau agresare -fizicdt, sexuald ori psihologicd - de-a lungulvielii, sau, in cazul celor cuprinse in studii, pAnd la v6rsta inregistratd in momentul realizdrii cercetirii. in pofida reacliilor puternice gi moblizdrii largi de resurse, inclusiv financiare la nivel internafional pentru frAnarea violenfei impotriva femeilor, statisticile rdmdn alarmante. Spicuiesc citeva cifre, unele extreme, din cele pe care am avut ocazia si le consult in aceastd perioadd (datele sunt preluate din Population Reports, Dec. 1999):

I r

din nevestele pakistaneze sunt bdtute de sofii lor!; in Africa de Sud la fiecare un minut gi jumdtate este violatd o femei sau fati, cifra violurilor se situeazS in jurul a 380.000 de violuri anual (nu e nici o gregeald de tipar! Aproape patru sute de mii de femei/fete violate intr-un an); 99o/o

in Statele Unite la fiecare 6 minute o femeie este agresati sexual, iar in Canada la 4 minute; oricum, se estimeazd ci aprox. 85% din aceste infracliuni nu sunt raportate polifiei gi mai pulin de 5% dintre violatori ajung in lnchisoare;

r r

in fosta lugoslavie, in '1992 au fost violate cu brutalitate in jur de 12.000 de femeil;

in Europa, violenla domesticd variazdintre 14Yo (Moldova) gi 58% (Turcia), iar cea a abuzului sexual intre 12o/o gi 28%. in pofida adoptdrii, r6nd pe r6nd, in aproximativ 45 de state, de legi mai specifice impotriva violen[ei a cdror victime sunt femeile, ele continud sd se teamd de violenld in propriile lor case, in comuniti{i gi in zonele de conflict. ONG -urile au jucat un rol important in congtienlizarea diferitelor aspecte legate de aceste forme de violen{d, insd "miturile", stereotipurile mentale de raportare la violenla asupra fetelor 9i femeilor sunt incd mult prea prezente gi puternice ca influentd 9i, prin urmare, chiar dacd legi gi mdsuri restrictive ori punitive au fost introduse, ele nu sunt aplicate 9i nici nu mai servesc scopului in care au fost promulgate.

2. NEW YORK

2OOO 9r PREZENTA ROMANEASCA LA ACEST MOMENT . ASPECTE LEGATE DE ORGANIZAREA SESIUNII SPECIALE

$1 PARTICIPAREA REPREZENTANTELOR ONG-URILOR

ALE FEMEILOR

Dacd conferin[a de la Beijing din 1995 a urmirit consemnarea 9i consolidarea progreselor realizate pe plan mondial in cei 20 de ani de acliuni consecvente gi sistematic elaborate, acum, in iunie, la New York, guvernele lumii aldturi de reprezentantele societSfii civile de pe intreg cuprinsul globului s-au reunit pentru a sdrbdtori 9i reafirma implicarea gi devotamentul lor pentru promovarea drepturilor femeilor gi implementarea Platformei de Acliune de la Beijing. Din pacate, deoarece nu toate membrele delegaliei noastre - printre care m-am numdrat gi eu - au avut acreditare pentru a participa la lucririle sesiunii speciale desfSgurate in clddirea ONU, nu am avut implicit acces nici in zona ONU, unde era programatd o serie insemnatd de mese rotunde 9i conferinle. De asemenea, din lipsa unei informdri prealabile nu am putut s5-mi structurez un program din timp, aga ci acesta s-a legat doar la fa[a locului, in limitele accesibilitdfii pebaza acreditdrii. Am avut posibilitatea sd urmdresc ce se petrece in sala de gedinfe doar prin intermediul transmisiunii realizate prin lnternet gi urmdriti de la centrul de presd din clddirea Church Centre, ori din relatiri ale colegelor care, pe baza acreditarii, au putut asista la dezbateri, expuneri, intervenlii. Ceea ce am putut constata ca un cdgtig prin modul in care a fost organizatd acesti sesiune speciald pe problemele femeilor este faptul cd acum reprezentante ale ONG-urilor au putut si participe 9i si influen[eze in relafie directi - nu doar prin lobby, intre gedinle - activitatea delegaliilor oficiale, un numdr important primind acreditarea de a fi prezente la gedinlele in plen, in forum deschis. Cu toate acestea, s-au auzit destule voci critice care considerau cd ONG-urile au alunecat spre un rol mai degrabi de "arhiviste", manifestindu-se mult mai pulin militant, activist, decAt in perioade gi cu ocazii anterioare, aceastd diferenld reiegind cu ceftitudine din toate compara[iile des menfionate cu cele petrecute la Beijing.

Am ales ca ilustrare opinia ambasadoareiAustriei la ONU, D-na lrene Freudenschuss-Reichl, exprimati cu ocazia alocufiunii susfinute in plenul adunirii din 8 iunie: "Dupi Beijing ne-am implicat cu adevdrat". Legea austriacd care protejeazi femeile de solii/partenerii lor violenli a fost un rezultat concret al conferin{ei femeilor din 1995, sus(ine D-na Freudenschuss-Reichl care a condus delegafia ldrii sale la acea manifestare. Legea anti-violenli promulgatd in Austria "poate fi avansatd ca model pentru alte {5ri". Ea imputernicegte/mandateazd reprezentanlii ordinii publice sd indepdrteze bdrbatul violent din casa in care s-a produs bdtaia sau manifestarea violentd. Femeii i

/ zooo NAryE

se oferd consiliere pe perioada restrictionarii sotului, pentru a-i da posibilitatea si inleleagd relalia violentd in care triiegte. "infelegerea conceptual5 este importantd... cd violenla de relalie nu este ceva din care femeia poate iegi prin simpla eivoin[5... Odatd ce treci de aspectele de suprafali ale diferen[elor culturale, dai de acelagi substrat adAnc al dominanlei masculine". lmportan{a unor asemenea intAlniri, precum Beijing ori Beljing+5 st5, in opinia ambasadoarei austriece, in "lntdrirea imperativului moral" gi "iluminarea" oamenilor politici. Privitd dintr-o altd perspectivd, insdgi conceperea desfSgurdrii sesiunii, cu delegafii oficiale - ca actori principali - gi delegate neguvernamentale - cu rol de a evalua activitatea guvernelor investite cu rol cheie in asigurarea bunei stdri a comunitSlii pe care o deservesc, implicit deci 9i a jumitSli feminine - exprimd un raport ambiguu intre factorii implica[i (guverne gi societatea civilS), care lnseamni pe scurt ci nici una din p5(i nu preia responsabilitate deplind pentru schimbare gi progres. Democralie inseamni nu numai a vorbi despre schimbare, dar gi a deveni 9i acfiona ca agent in acest sens. Vizibilitatea femeilor s-a accentuat, cu toate acestea nu este suficient sd vorbim despre sirdcie, pauperizare, violenfa impotriva femeii, educa[ie ori celelalte domenii structurate [n platforma de la Beijing sau alte documente interna(ionale; e nevoie sd ajungem la transpunerea drepturilor femeii in realitate, sd transformdm ideile, planurile, strategiile gdndite, in acliune efectivS, cu rezultate palpabile, in via!5. lar ONG-urile de femei trebuie si se migte de la a "raporta" din umbri spre migcarea socialS, pentru a obline mijloacele care sd permitd ac[ionarea strategiilor concepute 9i chiar adoptate (incurajator, nu?) la varii niveluri - na[ional, regional, interna!ional. Prezenla delegaliei neguvernamentale romdne la sesiunea specialS a adundrii generale ONU

dedicati momentului Beijing - cea de-a lV-a conferinfd mondiald a femeilor pare sd rdm6n5 cel mai important eveniment din aceastd zond - a fost pregdtitd de intAlniri ale reprezentantelor ONG-urilor de femei, cu scop central de a analiza impactul Platformei de Acfiune elaboratd in urmd cu 5 ani asupra reformei aflatd in desfSgurare in fara noastrd, progresului realizat din perspectiva viefii actuale a romSncelor. Articolul 4, lit.g al Declarafiei asupra inldturdrii violenlei impotriva femeii prevede cd statele semnatare, printre care se numdrd gi Romdnia, trebuie sd depuni eforturi penfu ca femeile abuzate, impreund cu copiii lor, sd primeascd "asistenld specializatd, sd Ii asigure servicii sociale gide sdndtate, facilitdli 9iprograme... gialte misuriadecvate pentru a asigura securitatea, reabilitarea fizici gi psihicd a acestor femei". RomAnia nu respectd aceste standarde. Printre obstacolele identificate in calea implementirii mdsurilor recomandate - admise de altfel de mai toate [drile din aceastd regiune, care impd(dgesc dificultSli similare legate de tranzifia de la un sistem social falimentar la un altul sperat mai bun - a9 reliefa: sldbiciunea mecanismelor institu(ionale, insuficien(a resurselor financiare 9i umane, nerecunoagterea ONG-urilor cu aportul lor semnificativ de competenle, experien[d gi disponibilitate. lipsa congtientizdni aspectelor legate de gen la toate nivelurile societdlii, mai mult, o retradifionalizare a societd[ii. Fragilitatea democraliei romAnegti face ca implementarea 9i protecfia drepturilor femeii sd nu aibd o garantare sigurd qi deplind. Ce s-a realizat, concret, in [ara noastrd in acegti peste zece anide deschidere spre progres, dezvoltare? Nu voi urm5ri detaliile raportului oflcial prezentat Comitetului Na[iunilor Unite pentru eliminarea oriciror forme de discriminare fa!5 de femei (CNUEFDF) din 23 iunie 2000, ci voi puncta doar situalia actuald in relalie cu recomandirile Platformei de acliune de la Beijing:

1. Legislafia romAneascd nu reglementeazd incd in mod specific sau distinct violenla domesticS. Faptele de agresiune conjugalS nu sunt urmdrite in justifie conform recomanddrilor internalionale. Ca incadrare juridici, se regdsesc printre contravenliile ori infracfiunile cu aplicabilitate generali, cuprinse in Codul Penalgi Legea nr.61/1991. Violul marital nu este recunoscut. AtAt pentru fapte de violenli domestici cdt 9i cele privitoare la viata sexuald, acuzarea gi investigarea pot si inceapd doar pe baza pl6ngerii prealabile inaintate de partea vit5matd, dacd e adultS, sau de reprezentanta(ul) legal al minorei vdtdmate. Existd 9i posibilitatea retragerii pl6ngerii sau reconcilierii (chiar prin cdsdtorie, in cazul violului), care poate avea loc [n orice etapd a procesului, av6nd drept consecinfd inldturarea rdspunderii penale a fiptagului; aceasta expune victima in plus la presiuni psihologice, morale, sau chiar violenti in continuare (ameninfdri) din partea fiptagului, familiei gi/sau gdgtii acestuia. Uneori insSgi organele de investigalie considerd impdcarea p5(ilor o simplificare a muncii lor, incuraj6nd o astfel de solutionare! Nici magistralii gi nici micar avocalii nu sunt mai pregitili pentru a inlelege ciclurile violen[ei, dinamica psihologicd, dilemele femeii abuzate - cu diferitele ei roluri: so[ie, mami, ferneie-persoand distincti. Deflni[ia juridicd actualS a violului 9i incestului restr6nge aria subiec[ilor la persoane de sex feminin gi limiteazd raportul sexual la penetrare pe cale fireascS, adici vaginald, nerecunoscind violul anal

EaqNfu o /

zooo

sau oral, aceste fapte regisindu-se la perversiune. incadrarea aceasta presupune provocarea de scandal, dificil de dovedit in practica curentd, cele mai multe agresiuni sau abuzuri sexuale se int6mplS in fapt firi martori, nu? in cazul incadririi la corupfie sexuali, sanc{iunile prevdzute sunt destul de mici, adeseori cu suspendarea executdrii unei pedepse privative de libertate. Cel mai grav este considerat violul asupra unei persoane de acelagi sex, fapta intrind sub incidenla articolului 200 C.P, cu pedepse severe. 2. Referitor la datele statistice care

evidenfieze fenomenul violenfei si pdstreze tdcere, rSm6nAnd refractare la a deschide acfiune penald at6t in situaliile de violenli domesticd c6t giin cele ln care sunt agresate in afara casei. Se estimeazi totugi, pe baza celor citeva sondaje realizate in ultimii ani, ci 30% o de{ine violenfa domesticd, abuzul sexual intre 5 gi 14o/o, iar violenfa impotriva femeii cu toate formele ei undeva intre 40 Si 60%, adicd cel pulin una din doud femei a trecut printr-o experien[i de abuz sau agresare fizicd, sexuald ori psihologicd din partea unui birbat, cel pufin o dati in viafa ei.

impotriva femeilor, romdncele preferi inci

Cauzele violenlei impotriva femeilor sunt plasate in zona economicului, patologiei medicale, derutei axiologice - anomieisociale, in mod excep{ional legate de inegalitate de gen ori de sfera drepturilor umane. 3. Violenfa in relalii de muncd, cuprinsd generic sub termenul de

hi(uire

sexuald, nu este reglementati legal, cu toate cd existi suficiente argumente 9i dovezi cd inciden{a acesteiforme de violen!6 a crescut alarmant.

Politica romdneascd in problema femeilor a izolat tematica 9i rezolvdrile

necesare, pas6ndu-le unui minuscul departament guvernamental, consfinfind astfel la nivel decizional 9i administrativ credin{a larg impdrtigitS de romdni cd tema discrimindrii ar fi una "importat5", ca de altfel multe altele. Nici mdcar romdncele nu se considerd discriminate, dupd cum aratd rezultatele unui studiu efectuat in lirile Europei de Est 9i care plaseazd populalia feminind din Rom6nia pe ultimul loc intre fdrile foste comuniste in ce privegte recunoagterea discrimindrii la care sunt supuse, la o diferen[d extrem de ingrijoritoare (peste 10 procente!). Lucrdnd direct in domeniul asistenlei victimelor violentei, noi constatdm cI in ce privegte protectia socialS a femeilor victimizate prin violenld, daci legislativul nu a reugit si promoveze solufii adecvate problemei, nici guvernul nu a dat dovadd de mai multi preocupare, ori "voinfi politicd", cum se spune in limbaj specializat. in poflda bunelor intenlii exprimate oficial prin Planul Nalional de Acfiune pentru Egalitatea de $anse,'intr-un cadru promovat de [ara noastri - Conferinla SubregionalS de la Bucuregti din septembrie 1996- misurile propuse au rimas in stadiu de "in lucru", incercdritimide care s-au cam pierdut pe drumulinfSptuirii lor efective. Cum ar trebui sd arate sistemul de asistenli 9i protecfie pentru femeile victimizate prin violenld? Care sunt elementele indispensabile pentru o realS protecfie gi diminuarea efectivd a fenomenului? 1. Referitor la procedurile legale in cazurile de violenfi domestic5, rezolu[ia Adundrii Generale a ONU 52186 adoptati in 1997 accepti modelulavansat de Comisia Nafiunilor Unite de Justi[ie Penali 9i Prevenire a Criminalitilii care recomandi ca acfiunea penali si se porneasci din oficiu gi nu la plingerea prealabild introdusi de victimS, precum gi o urmdrire riguroasd a solu!iondrilor. 2. Victimelor violenlei sd li se asigure accesul la consultan[5 juridici gratuitd, inclusiv la asistare, precum gi la alte servicii - informare asupra procedurilor 9i drepturilor pe timpul procesului, posibilitatea de a primi o compensare financiarS, insolire pe parcursul etapelor procesului, consiliere psihologicd, sociald, etc. - toate suportate de stat.

3. Cdminul ar trebui sd reprezinte un loc unde femeia gi copiii si se simtd gi sd fie in siguran!5. De aceea, infracfiunile comise in propria casd ar trebui privite ca agravante. Victimele ar trebui si aibd cu precddere dreptul de a rimine in casa lor in situafiile de violen!5 domesticd, fiptagul ar trebui sd fle celindepdrtat din domiciliu in asemenea situalii.

4. Dacd pentru a se simfi sau a fi in siguranfi, femeia preferi

si piriseascS

domiciliul, cazarea ei

- intr-un refugiu temporar ar trebui sE fie asiguratd. RecomandSrile internalionale in ceea ce privegte disponibilitilile de cazare previd cel pufin un spaliu pentru o familie (femeie cu copii) la o popula[ie de 10.000 locuitori. in Rominia nu existd nici un adipost pentru femei care si funcfioneze conform principiilor minimale recomandate gi intdrite prin experien[a dobinditd in fdrile unde ele funclioneazi de mai bine de 20 de ani. gi a copiilor, dac5

existi

q/zooo AAWE

Ca o concluzie, esenliald mai ales din perspectiva mijloacelor necesare organizirii sistemului de protecfie a victimelor violen[ei domestice, sti obligativitatea guvernelor de a infiinfa gi finanfa serviciile de sprijin 9i proteclie pentru femeile 9i copiii abuzali domestic, ln atenfia legislativului ar trebui sd stea plasarea responsabilit5{ii violenlei exclusiv asupra fdptagului.

fird

un schimb "viu" de idei, principii de lucru 9i experienfi, colaborare cu completare/impletire de mijloace gi resurse specifice, intre factorii de decizie politici gi administrativi 9i iniliativele comunitare nu se vor ob[ine rezultate palpabile gi cu adevirat suportive pentru femeile victime ale violenfei gi inspre stoparea violen[ei.

lnsd,

DREPT iICXCIERC. SAU DESCHIDERE?

Molen[a impotriva femeilor este diferiti de violenla interpersonali in general. Natura gi tiparele violenfei impotriva birba{ilor diferi in mod specific de cea impotriva femeilor. Birbalii sunt mai expugi victimizErii de citre persoane strdine, cunogtinle intimplStoare, pe c6nd femeile sunt mai degrabd victimizate de membri aifamiliei, parteneri intimi. Faptul ci femeile sunt dependente at6t emo[ional cAt 9i economic de cei care le abuzeazd are implicalii profunde asupra modului in care ele trdiesc violenfa 9i posibilitdfilor de intervenlie optimS. Spre deosebire de perspectiva majoritarS, care consideri agresiunea giviolenfa o problemi de comportament individual, care privegte un anume bdrbat 9i o anume femeie gi are legdturi doar cu relafia lor speciflcd, munca noastri - in cadrul programului Artemis - se intemeiazd pe o viziune feministd, care considerd ci violenfa birbafilor asupra femeilor are toate caracteristicile unei structuri sociale, constituind un fenomen social cu toate atributele respective, gi care nu poate fi infeleasd in afara unei analize a structurilor sociale patriarhale. Violen{a bdrbafilor asupra femeilor este un efect al unui raport inegal de putere dintre ei, pe toate planurile 9i la toate nivelurile. Defini[iile formelor de violenfd sunt discutabile. Cele mai inguste sunt de reguli cele juridice, cu toate ci ele con[in gi doza cea mai importantd de autoritate gi efecte sociale. Diferen[e existi de la fard la !ar5, la fel cum gitimpul are un cuvAnt de spus. in RomAnia, insd, din aceastd perspectivS, timpul std pe loc. Avem convingerea ci scoaterea subiectului "violenla 9i consecinlele ei" in dezbatere publicd are un rol decisiv in atragerea unor modificdri legislative. Am dori o extindere a ceea ce noi, la Cluj, am inceput 9i desfdgurdm cu rezultate mulfumitoare. Cred cd munca in grup, pregitirea delegaliei, disculiile pe parcurs, ideile gi planurile ndscute cu acest prilej, sunt primii pagi spre consolidarea unei echipe, ca nucleu de acfiune, de migcare a femeilor pentru femei. Schimburile de experienfe, ginduri, rezultate in cadrul meselor rotunde, workshop-urilor, sesiunilor, pot impulsiona un v6nt de schimbare, ac[iune, militantism. Din perspectiva obiectivelor cu care am plecat la drum, pot si spun ci cel mai mult am realizat, gi apreciez ca atare, deprinderea exerci[iului de comunicare intre femei lucrAnd ln programe pentru pentru femei, pentru realizarea de programe gi planuri comune, de munci 9i colaborare in echipd, de fapt in relea. Consider cd, mai ales in domeniul combaterii violen[ei, asistenlei victimelor, este important si se lucreze in asociere; refeaua este vitalS pentru sprijin, protecfie, rezolvdri. ln toate prezentdrile 9i mesele rotunde la care am participat s-a subliniat cu argumente convingdtoare importan[a muncii impreund, precum giin parteneriate intre institu[ii situate la niveluri diferite (neguvernamental-guvernamental, multi-profesionale). Un numir semnificativ dintre experienlele reugite, practicile de succes, prezentate au avut ca linti stereotipurile, atitudinile gi conduitele discriminatorii din spatele violenlei bdrbafilor asupra femeilor gi fetelor. Atinse de acea atmosferd de succese inregistrate de proiecte ale femeilor din lumea intreagS, am reugit gi noi o intilnire demni de consemnat. lnten{ia noastri de a realiza un dialog cu delega[ia oficialS a devenit realitate in dimineata zilei de 7 iunie, cind delegafia reprezentantelor de femei s-a intilnit cu reprezentanta guvernului, d-na Norica Nicolai (MMPS) 9i delega(ia

fffit;,y q / zooo

parlamentara formatd din: d-na Mariana Stoica, d-na Paula lvinescu, dl. Pdtru. A fost prezent 9i dl. lon Gori[5, ambasadorul Romdniei la ONU. Noi, ONG-istele, ne-am prezentat organiza{iile gi activitatea adunatd in existenla fiecdreia, sursd de informare despre situalia femeilor gi ONG-urilor din Romdnia, primind "la schimb" informalii despre evolulia redactirii documentului final al sesiunii.

in ceea ce privegte urmdrirea demersurilor oficiale, din picate, nici atunci gi nici pind in prezent nu am reugit sd ajung in fafa prezentirii oficiale a delegafiei romAne. Ca reprezentantd a unui program ce se adreseazd specific violenfei asupra femeilor 9i copiilor, eram interesatd sd aflu pozilia delega[iei statului romAn prezentatd in acest cadru special dedicat analizei progreselor in domeniul elimindrii discrimindrilor 9i violenleiindreptate asupra populaliei feminine a lumii. Consider evenimentul Beljing+$ prilej de mediatizare in primul rind pe plan local - [n presa clujeani au apirut deja citeva articole cu informare gi comentarii - ale evenimentului, cu eviden[ierea ac[iunii de monitorizare a implementdrii la nivel na[ional a Platformei de Ac[iune, precum 9i a convenliei CEDAW mesajul fiind cd este posibil si punem reflectorul pe activitatea guvernanlilor! Sper ca aceasta sd fie in egalS mdsurd gi un canal de exercitare de presiuni asupra factorilor politici, sensibilizarea acestora vis-a-vis de problemele femeilor (cu gdndul la startul pentru noua rundd de campanie electorald....).

.--7

.-,'"

sGURTtsroRlc ,1 ->-C-'' ** (Convenfia . -- ' pentru f4a'dp fe4ei forme de.discrlmina;e diminarea oriciror Conven[ia

gi"adeririidepatre,Ad,qnare€Fratificiriii gi.aderirii depitre Ad_u n area*;i semnirii, semn i ri i, ratificiri Femeitgr), a fost adoptatS qi desdrisi i i981; n[ie-1p79. In ln septedibridlg&1; septedibrie Cdrrven[ia aa jntrat in Cohven[ia in decem!fle-1p79. Nafiunilor GeneralS a Unite i6i dupa ce dou&6ci de state6.r depus documentele de vigoare conform Articolulgi

,-.ratificdibsffi Plni in Martie

*._ --._;-'-doui treimidin statelb nrerfibre ale Natiunilor4-

ZOOO,?OS.Oe !Ari-- mai mult de

Unite- au,{grenit state p5(iald Cowen[islFent€ilor.'(firt'ratificare sau adggrrcf$t aLlg$atr: au semnat-o,'obligAndu-se astfel sfi1-uJnkeprinde fllnic care-sa.cgntrrvlf1a gevederilor

acesteia. --&--*..,

-: --

-statele pd4i ale Convenliei finneii6l-a'L oOf$1iag rapgrteze in fald Comitetului la un an"

;/-

dupd ratificare-si apoi la fiecare patru ani, .,.

UN DOCUMENT ACTUAL

u document viu, care, in timp, Conventia FemeilSr€ste un :Conveq.tia-f-emei$rrfste

actualitate' prin in(erme(ld I de Comitetul pentru elimingr.r6lp (ltrnvanliaiJ, Artiantrhri ?'l al al_Conven[idLf. Articolului2l

{qst.Amen*lt Eipettf6f in fatS.de femei in virtutea

.-4__-.. .

Dacd irrgrfmirl deceniu

general&doptaLede

,7ecea sesiuni, Cpmitetul'adecrs-sd adopte practica formularll de recomandan€enerale cu r',"grivire la prevederi specifice aleI Conventrer Coi!f,llieidarqi'cu plivire la. ceea ceiexp-ertii sdi au descris gegrr,ale au..devenit mai detaliate 9i qna+,hii"c ca "teme'tfdnsversalg* Drept uptffigcomanderile cuprinzitoale, oferind statffipi4iindiffiari mai clare cu privird"ia aplicarea Convenliei in

anumite situalii partipulare.

,-Iir'tSSZ, C.amitetula adoptat un proces de formulare a Recomandirilorrynerate-Opctfe*a$t-

\fgietgpe.

Prima etapd bonsta intr-un dialog deschis intre rnembrii Comitetului, organizaliile neguvernamentale gial[ii cu privire la subiecfuil noii recomanddri geneiale. Apoi un membru al CornitgffiUftste desemnit sd proiecteze recornandarea al.cdrei text va fi discrlfaLin urnrEtoal#eisiune a Comitetului [ptqunadin comisiile sale de*luct'u. La sesiunea urLffit6die, devine Recomandare qenerali. de reVizuit este

dbr4/'

Bffi"Al,"t FEMEILE SUNT PE AGENDA LUMII $! FAC REFORMA PE PLANETA PAMANT oua refea de comunica{ii globale a revolufionat rela(iile internalionale, iar acum femeile din toatd lumea o folosesc pentru a se conecta. De asemenea, femeile sunt din ce in ce mai mult angajate gi implicate in activitSli legate de comunicare. Cu toate acestea, puline femei de[in funclii de decizie sau iau parte la dezvoltarea politicilol indiferent daci fac parte din guvern sau nu. Stereotipiile bazale pe diferenle de gen delin supremafia in toate mijloacele de comunicare in masd, promovind imagini violente, degradante sau pornografice. Majoritatea programelor au tendinta sd intireascd ceea ce se consideri rolul traditional al femeilor.

Afirmi necesitatea de autoreglare 9i congtienlizare a mass media pentru eliminarea programelor caracterizate de lipsa perspectivei de gen gi de un mare grad de manipulare 9i exploatare a femeilor.

WOMI:!{ACTION r\CTIONIEIMNIHS MI'JHITIIS,\CCION 25 Years

Journeying MSX.,..g.g.

rhar( trn)! hcmaa rn thc yrrJlrilitv

- from

Bei i i ng+ 5

rfllr: DilGh: r;M rlEirs !:t-grfrr i +:rF!( Bu, n.d.E 1l* M; rlcr(lian! rdlL4rtud trr hr x tk'.{cnrrqt !tui l)nr iH.!kr€Ed mhri6smmm drJ furar( i)$*ns &r*(l h\ LldiuBr rLn,rlr5lo hrtr LlEsld@trirmiMffi

Mondry June 5,2000

Beijing+5 N€wVll ouvdl.i/il rtlrias

nr.r16sffiilil|d 4,, li['qc il i?l E aiiBtr rcrits tr (hs!€ Er,.Iii;!(?61( !n (S\, tu!ty ht u$lo er6[dq ard hh 4Nrir ..i (r il NG(ts;nd Esarhd6 rN +drhJGlr'NrrT .ndrMlrorq lrrrr! :ta{sa. rkF iEUiutd NC{)r md5ilmmhl! ille sdi ri) ! up rh! ,tuI

inainteazi urmitoarele obiective pentru guverne, organizafii gi persoane particulare: Cregterea participdrii gi accesului femeilor la exprimare gi luarea deciziilor in 9i prin mass media

gi noile tehnologii de comunicare.

Promovarea unui portret al femeilor in mass media echilibrat 9i fdrd stereotipuri.

ln lume:

Fundatia lnternafionald a Femeilor din Mass Media a inceput si pledeze activ pentru vocile femeilor in presi in 1990 cu 100 de ziariste din 50 de !dri, membre ale Fundafiei. Datoritd relatdrilor frecvente despre realizdrile ziaristelor 9i despre discriminirile gi obstacolele pe care au intimpinat acestea, re[eaua s-a extins la 1.500 de membre din 100 de liri. Acum, Fundalia oferi instruire gi susfinere pentru mai multe flliale gi organiza[ii mass media din toati lumea, inclusiv din Rom6nia.

Pe 8 martie 1999, Ziua lnternalionalS a Femeii, UNIFEM a gizduit o viodeoconferin!5 globali a agen[iilor ONU, care a conectat mii de femei din toati lumea intr-o singurd chemare pentru o lume eliberatd de violenli impotriva femeilor. Cu acea ocazie ele, au lansat sloganul,,O viald fdri violenfi: este dreptul nostru!". in aceeagi zi, Organizatia Naliunilor Unite pentru Alimentafie gi Agriculturi (FAO) 9i-a lansat pagina pe lnternet privind egalitatea de gen 9i siguranfa hranei.

fflN;,y q / zooo

Se estimeazd cd numdrul femeilor utilizatoare de lnternet va cregte la aproape 43.3 milioane

pini la sfirgitul anului 2000. ln momentul de fa!d, un numdr aproximativ egal de bdrbali 9i femei este angajat in aceastd noui formi de comunicare in masd, ceea ce o face 9i cea mai echitabilS dintre toate tipurile de comunicare din zona mass media.

Centrul pentru Femei in Presd din Asia Centrali preg5tegte jurnaligti din Khirghistan pentru a recunoagte descrierile distorsionate despre femei, apdrute in presd, in efortul de a schimba stereotipurile negative care contribuie la violenla bazatd pe gen lmpotriva femeilor khirghize.

in Brunei, departamentul guvernamental pentru probleme sociale de{ine o rubrici permanenti Tn ziarul guvernamental, care pune in lumind realizdrile gi activitSlile femeilor. De asemenea, existd un serial de televiziune sdptdminal, care prezintd activitS{ile curente ale femeilor din localitate.

r r

Ghana gi-a stabilit sd atingd procentul de 50% al femeilor implicate in activitSli din mass media, s-a angajat sd conceapd obazd de date a femeilor experte in presd gisi elimine imaginile negative 9i degradante legate de femei in toate tipurile de comunicare.

in Kenya, o rubricd deziar pe teme legate de SIDA gi politicide gen se adreseazd unuinumir de 700.000 de cititori sdptdminal. in acelagi timp, s-au difuzat 62 de episoade ale unui serial radiofonic despre HIV-SIDA, in cinci limbi locale, care au generat scrisori de la 27.000 de ascultdtori.

r r

Ministerul SdndtS[ii din Egipt a lansat un canal de televiziune prin satelit, numit Nefertiti, care este dedicat educdrii publicului in legdturd cu probleme de sdn6tate 9i planificare familialS. Emisiunea se constituie intr-un for de discu[ii despre contraceplie, igiena intimd, impoten[d, ciclul menstrual.

in Chile, agenlia de presd feminini Fempress difuzeazd articole gi programe radio cu tentd feministd pentru mass media gi lnternet. Agen[ia a publicat un Abecedar de Jurnalism NonSexist in limba spaniold.

in Argentina, Avocatul Poporului din Buenos Aires a numit o deputati pentru problemele femeilor, cunoscutd pentru atenlia criticd fafd de portretizarea femeilor in presd. Ca exemplu: a ac[ionat impotriva inregistrdrii unui c6ntec, de cdtre o formalie salsa, care promova mesajul cd femeilor le place sd fie bdtute, agadar ,,incercafi gi voi". La fel a procedat 9i cu o revisti de benzi desenate pentru adolescenli, care etalau material pornografic. Aceste acliuni au fost aplaudate de reprezentantele migcdrii femeilor din orag.

in Honduras, Agenlia SUA pentru Dezvoltare lnternalionald a finanfat un program de educalie

distanld prin mass media, ceea ce a permis atAt tinerilor care au terminat sau abandonat gcoala, cdt gi adullilor s5-gi completeze cunogtin[ele de culturd generald prin radio sau casete audio. in 1997, 14 patroni din sectorul privat au lnceput sd sponsorizeze asemenea programe educative la propriile lor locuri de muncd.

r I

O analizi din 1997 a constatat cd femeile care apar in diverse roluri in programele televiziunii americane sunt ardtate in relalii amoroase mai mult decit in relalii de munc5, mai des decit bdrba[ii. Tot a9a se intimpld cd fa!5 de personajele feminine se fac mai multe comentarii referitoare la aspectul lor, [n comparalie cu cel al personajelor masculine (28% fafd de 10%). Scopul corporaliei britanice BBC este sd aibd 30% femei in func[ii de conducere pind la sflrgitul anului2000. De aceea, la BBC ponderea acestora a crescut de la 'tg% in '1995 la29% in 1998.

in Romdnia:

O monitorizare a unei seleclii reprezentative a presei scrise din RomAnia, efectuatd de Proiectul POLICY in 1997, a relevat cd dacd s-a scris ceva despre vreo femeie, aceasta s-a datorat faptului cd femeia era actri!5, cintdreald, sportivd sau manechin; asemenea articole erau inso[ite de fotografii mai mult sau mai pu(in imbricate, in pozi{ii mai mult sau mai pu{in provocatoare. Femeile implicate in activitdli sociale sau politice erau considerate neinteresante. in general, femeile sunt incadrate in imagini sexuale. Chiar gi in relatSrile referitoare la subiecte delicate, precum violenla domesticS, textul relatdrii era insolit de imagini sexuale. S-a constatat, de asemenea, ci informaliile legate de sinitatea reproducerii sunt prezentate cu o tentd erotici, sexuald, de senza{ional. Cea mai mare provocare a constituit-o publicarea unei aga-numite,,glume de 1 aprilie" de citre edilia in limba rom6ni a revistei Playboy, sub titlul ,,Cum sd-[i ba[i nevasta fird sd lagi urme". Aceasta a generat revolta unui numdr mare de organiza[ii nalionale gi interna{ionale, care a culminat cu prima demonstralie de stradd impotriva violenlei domestice [n Romdnia. Rezultatul

/ 2ooo rfl\ry4

concret al acestei gregeli nelSsate sd treacd neobservatd ca altddati a fost publicarea unei secliuni speciale dedicate violenlei impotriva femeilor in numlrul urmdtor al revistei. De asemenea, Fundalia Playboy s-a angajat si finanfeze doui centre-addpost pentru femeile agresate.

Femeile sunt acum pe agenda lumii. Ca dovadd stau controversele legate de tot ceea ce facem. ani in urmd, abuzuri ca arderea nevestelor, mutilarea genitali, traficul cu femei, cisitoriile forlate violenfa in familie erau privite ca fapte de neevitat, fScind parte din tradi{iile culturale, chestiuni de ordin privat, ori prea rdspindite ca si se incerce stoparea lor. Acum nu mai este cazul. Violenla impotriva femeilor este condamnatd ca o violare a drepturilor omului, ceea ce a fost lntotdeauna.

Aceasta nu inseamnd cd s-a terminat cu abuzurile. Dimpotrivi, chiar cigtigurile noastre au o reaclie puternicd gi potrivnicd din partea forfelor patriarhale gifundamentaliste din toati lumea, cirora noi, ins6, continuim sd ne impotrivim. Dezbaterile furtunoase de la Conferinla Beijing+S au fost legate de preten{iile femeilor ca guvernele sd-gi onoreze angajamentele in ceea ce privegte egalitatea la locul de muncd, accesul la educa[ie, sindtatea reproducerii, ingrijire medicald, legale gi sociale, dar, mai ales, accesul la functii de decizie. Realitatea demonstreazi ci nu se poate vorbi despre dezvoltare economici fdrd sd se vorbeasc5 despre contribu[ia femeilor, pentru ci investi[ia in femei s-a dovedit a fi cel mai rapid factor de cregtere pentru fiecare indicator al progresului. Femeile au influenlat pozitiv gradul de con al politicienilor gi al mass media din intreaga lume. Ne-am conectat, intre noi, femeile, depSgind bariere care fin de culturd, rasd, venit sau limb5, aga incAt gtim cd nu suntem singure in aceastd

Iupti. Ceea ce trebuie sd facem acum este sd transformdm promisiunile de la Beijing in realitate. Cu siguranfd, femeile vor face reformd pe planetd. E doar o chestiune de timpl

ffl\ry

/ zooo

traducere gi adaptare

Doina

DANcru

FEMEILE RROME LA NEW YORK O PREMIERA

A ln

unima perioadil, societatea conglientizeazl tot maimult faptulcd problemele minoriti$lor gi, ln acest context, sl constituie obiectul unor preocupiri 9i mdsuri concrete, atat la nivel na$onalcit 9i

lil,1fi&?fjtlr.,rebuie

Primul pas Il reprezinti lntelegerea mai bund gi mai cuprinzltoare a comunitil$lor rome, ln special a locului 9i rolului femeilor rome. Firt a deslugi cultura 9i dificulttfile nomilor nu pot fi imaginate nici modalitdfile de solutionare a problemelor cu care se conftuntd ace$tia, inclusiv cele legate de integrarea lor mai bunl in societS$le unde

trliesc. ln acest spirit prezentllm doul materiale barte interesante, care se ocupi de diverse aspecte ale viefii femeilor

rome.'

Lenka

SIMERSKA

FEMEILE RROME DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST PENTRU PRIMA DATA LA NATIUNILE UNITE ",si

entru prima datd in istoria ONU, treifemei rrome, Aybija Memedova din Macedonia, Violeta Dumitru gi Nicoleta Bitu din Romania au ajuns la New York pentru a pleda cauza femeilor cu aceastd origine din Europa Centrald 9i de Est. Minoritatea rromilor, care numdri 4.780.000 de persoane in lirile Europei Centrale gi de Est a fost mereu finta discrimindrii rasiale gi a politicilor de expulzare ale statelor. ln prezent, dupd ciderea regimurilor comuniste, statele regiunii se afli in perioada de tranzilie cdtre democralie. Chiar daci democralia s-a inslaurat, populalia rromi rdm6ne incd cea mai afectatd discriminarea rasiald gi de conflictele etnice din zond. Existi instrumente nivel nalional care recunosc statutul minoritdlii rromilor, dar aplicarea lor departe de a imbundtili situafia

reald.

de , la I este ti

nu ele sd Prin intreaga a 9i

{

.{'

rr.

Scopul participantelor rrome la ONU este de a face cunoscut faptul cd ele doresc ca rromii s5 fie marginalizalii printre marginalizafi. De asemenea, doresc sd realizeze solidaritatea intre femeile rrome gi cele europene, stabileasci legdturi cu femeile care triiesc in condilii aseminitoare, gi doresc ll ca guvernele statelor si congtientizeze situalia femeilor rrome. participarea la aceasti manifestare internalionld, ele igi asumi responsabilitate a rolului lor cultural gi a valorilor lor tradilionale, inclusiv I situaliilor in care aceste valori sunt obstacole in calea libertdlii de exprimare I a respectdrii

legalitdfii.

I I

Femeile rrome din Europa Centrali gi de Est au inceput sd se organizeze la ' nivel internalional in anul 1998 c6nd, la Budapesta, a avut loc lnternalionali a Femeilor Rrome. Principala problemd discutati atunci a fost cultura rromd tradilionald, care are atAt consecinle pozitive, c6t gi negative asupra vielii cotidiene a femeilor rrome. Controversa iscatd este o consecinli a diferenlelor intre concepliile conservatoare gi ideile novatoare. Urmarea reuniunii internalionale a fost Conferinla privind Politicile Publice gi Femeile Rrome in ldrile EuropeiCentrale gide Est, de la Bucuregti, din anul 1999.

Conferinla

:i-\'-{

/ 2000 ATA@@

La aceastl reuniune, s-a creat o refea regionali a femeilor rrome, pentru a facilita comunicarea gi cooperarea intre femeile rrome activiste. De asemenea, femeile rrome au decis si sporeascd participarea lor in grupurile decizionale gi si pledeze pentru includerea problemelor femeilor rrome in politicile nafionale care se adreseazd acestui grup gi, in acelagi timp, femeilor in general. Pe sit+ul wwwwomenaction.org se poate consulta studiul referitor la crimele comise impotriva femeilor nome din Bulgaria (realizat de Human Rights Project Sofia - Roma Association in cadrul proiectului lnstitutului pentru o Societate Deschisi / Network Women's Program).

NiBFb FEMEILOR RROME S!TUA N EUROPA 1. INTRODUCERE Acest raport a fost elaborat la cererea Grupului de Specialigti pentru Rromi, la reuniunea de la Strasbourg, din 29 - 30 martie 1999, in scopul prezentirii agendei viitoarei ?nlruniri pe care si fie inclusi problema femeilor rrome din Europa. Principalele obiective ale raportului, care dau gi pd(ile sale componente, sunt urmitoarele:

I ! I I

trecerea in revistd a activitdfilor desfigurate in domeniul drepturilor femeilor rrome 9i rezultatele lor; analizarea instrumentelor gi mecanismelor existente pentru rezolvarea acestei probleme la nivel nafional gi interna[ional; furnizarea de informalii Grupului de specialigti despre iniliativele organizafiilor neguvernamentale ale femeilor rrome; lansarea unor intrebiri considerate tabu, despre viala cotidiani a femeilor rrome.

ln istoria popula[iei rrome din Europa, discriminirile impotriva sa au imbricat forme diverse. lncd inainte de anul 1989, rromii s-au organizat pentru a-gi apdra drepturile gi a lupta impotriva pogromurilor. Rezultatele oblinute au fost urmdtoarele:

r r !

s-a supus atenliei comunitdfii internalionale violarea drepturilor omului cu care se confrunti rromii; au fost luate mdsuri specifice, iar pozitia particulari a rromilor a fost unanim recunoscuti; a inceput mobilizarea unei categorii a femeilor rrome in migcarea pentru drepturile omului, in calitate de activiste, fenomen insolit de efortul pentru definirea identiti$i 9i a rolului lor social.

Recent, a apirut un nou context, dat de asumarea responsabilitililor in materie de cdtre state, in favoarea minoritili rrome. ln lirile Europei Centrale gi de Est, violenla de masd impotriva rromilor a luat sfArgit, dar conflictul din Kosovo vine ca o noui formi de violenld impotriva acestora.

Acest context, precum gi specificul social 9i cultural al populalieifeminine rrome, induc o complexitate extremd problematicii ce trebuie analizate.Femeile rrome nu s-au bucurat p6nl in prezent de atenfia deosebiti a organizaliilor internalionale. Nici organizafiile neguvernamentale ale rromilor nu au inclus aceastd problemd ca o preocupare majord. Chiar daci nu trebuie sd victimizim prea mult femeile rrome, este cert ci ele sunt adesea victimele violenlei, atdt casnice, cit gi ca rezultat al atitudinii discriminatorii a populaliilor majoritare. Faptul cd se cunoagte pufin despre aceste lucruri este gi rezultatul inexistenlei unei migcdri a femeilor rrome la nivel internalional. Un aspect cu implica[ii asupra solulionirii acestor probleme il constituie 9i informafiile pu[ine asupra numdruluifemeilor nome. Acest lucru reflecti intr-o anumitd misurd lipsa de cunoagtere a situaliei femeilor rrome. Potrivit datelor referitoare la cdteva liri din Europa Centrali gi de Est, procentajul femeilor rrome in populatia rromd totall nu diferi mult de procentajul mediu al femeilor in popula(ia majoritard. Un studiu realizat pentru Comisia Europeani in anul 1997, aratd ci femeile rrome reprezinti aproximativ 49,2o/o - 49,9% din populatia nomi totald in Republica Cehi, Rom6nia, Bulgaria gi Yugoslavia (inclusiv Kosovo gi Muntenegru). Lipsa de date statistice sugereazd necesitatea unor studii aprofundate despre femeile rrome gi despre organizaliile lor.

2. SCURTA ANALTZA A ACTIVIATILOR TNTERNATTONALE REFERITOARE LA PROBLEMELE FEMEILOR RROME

Primul Congres al Rromilor din Uniunea Europeand (UE), de la Sevilla, Spanla, mai 1994. Organizat cu sprijinul Comisiei Europene, Congresul de la Sevilla a adoptat un raport final in care nu se face nici o

4awl4

/ zooo

'l''t 't ,l

menliune despre prezenla vreunui grup de lucru consacrat problemeifemeilor rrome. Cu toate acestea, prezenla femeilor rrome din Spania gi a activistelor din alte !6ri vest - europene, a avut un impact impoftant asupra Congresului, datoritd experienlei lor in munca pentru drepturile civile ale femeilor rrome in Spania, Germania, Olanda, etc. Rezultatele Congresului s-au materializat intr- un "Manifest al femeilor rrome" gi in c6teva informalii ale panelurilor de politicd socialS gi educalie despre situalia diferitelor grupuri de femei rrome. Manifestul femeilor rrome are un caracter de unicat, deoarece se referi la situalia acestei categorii de femei din UE gi este singurul document existent in care se fac referiri particulare la femeile rrome din Europa de Vest. Manifestul reflectd gi contextul migcirii femeilor rrome la acel moment, intruc6t vizeazd locul femeilor gi al copiilor lor in viala sociald, educalionald gi culturald, precum gi rdzboiul din Yugoslavia. Accentul este pus pe educalie 9i pe politicile sociale. Manifestul este 9i o provocare fali de valorile culturale, aga cum reiese din sublinierea nevoii de a permite femeilor rrome "si-gi asume intreaga responsabilitate a rolului lor cultural 9i a valorilor tradilionale, aga cum sunt ele definite de cultura rromd, inclusiv menlionarea, in context, a valorilor care sunt obstacole In calea exprimirii lor." Un alt element cheie al Manifestului este faptul ci participanlii au cizut de acord asupra faptului cd lipsa stimei pentru propria persoani este factorul de bazd care explici majoritatea problemelor dificile cu care se confruntd femeile rrome gi inteaga elitd rromi. in final, Manifestul propune crearea unui grup de reflec[ie gi acliune la care sd participe femei din UE gi din alte !dri. Aceastd propunere nu a fost pusd in practicd niciodatd. Audierea femeilor nome organizatd de Consiliul Europeila Strasbourg, intre 29 -30 septembrie 1995. Documentul adoptat, intitulat Concluzii, aratd tendin[a participanlilor de a vorbi mai mult despre situalia generalS a populaliei rrome decAt despre situalia particulari a femeilor. Accentul este pus pe situalia economicd gi pe problemele legate de gomaj. Un comentariu fdcut dupd Audiere nota ci "femeile rrome, chiar dacd se afld in fala Parlamentului European sau in disculii particulare, sunt discrete asupra relaliilor lor cu birbalii". Spre deosebire de Congresul de la Sevilla, Concluziile Audierii sunt foarte concrete gi aratd o congtientizare mai buni de cdtre femeile rrome a resurselor existente la Consiliul Europei. Acest aspect reiese din ultimul paragraf al Concluziilor care subliniazd cd majoritatea proiectelor Consiliului Europei au o componenti importantd privind egalitatea sexelor. Audierea a introdus o noui dimensiune a situaliei femeilor rrome, care reprezintd inceputul unei aborddri integrate a problemelor femeilor rrome in programele despre egalitatea sexelor mai degrabd decAt in programele specifice despre rromi. Conferinla intemalionald a femeilor rrome de la Budapesta, Ungaria, iunie 1998. Aceasta a fost organizatd de Programul pentru participarea rromilor al lnstitutului pentru o Societate Deschisd din Budapesta. Aceasti intrunire s-a concentrat in special asupra femeilor din lirile Europei Centrale gi de Est. intreaga disculie a avut ca obiect elementele pozitive gi negative ale culturii tradilionale a rromilor, care au consecinle asupra vietii femeilor rrome. intilnirea a pus in eviden!6 coexistenla ideilor conservatoare gi a celor mai progresiste. Aceastd situalie este rezultatul evident al diferitelor niveluri de organizare a femeilor din diversele ldri gi a accesului lor diferit la informalii despre organismele 9i migcirile asociative internalionale ale comunitdlii rrome. in replici, a fost lansati ideea unei organizalii europene a asocia[iilor femeilor rrome dar, in final, pafticipanlii au decis cd acestea trebuie sd identifice intii mai multe idei comune gi si incerce si lucreze in foruri informale, mai degrabd decdt sd repete gregelile ficute de organizaliile rrome anterioare. intAtnirea suplimentard a OSCE asupra dimensiuniiumane pentru problemete de gen, Viena, iunie 1999. - reabilitarea post conflictuald", a fost fdcutd recomandarea de introducere a componentei referitoare la gen in cercetarea curentd asupra problematicii rromilor.

in raportul final, la Grupul de lucru ll referitor la "Acliuni in sfera securitdfii

3. POLITICILE STATELOR iru MVOIREA RROMILOR 9rcoMPoNENTA LOR REFERTTOARE LA GEN Multe state elaboreazi gi/sau transpun in practicd politici referitoare la populalia rrom5. Aceste politici se gisesc in faze diferite ale elabordrii gi/sau aplicdrii. Tot in stadil diferite se afli 9i congtientizarea civici a

femeilor rrome. Republica Cehd. Politica de stat conline elemente referitoare Ia egalltatea sexelor. Anumite prevederi ale programului nalional sunt benefice pentru femeile rrome deoarece ugureazi accesul la programele educative gi de pregdtire gi permit crearea de centre de consiliere, unde femeile pot fi angajate. Chiar daci principalul concept al programului este nediscriminarea, egalitatea intre bdrbali gi femei nu este menfionatd in el.

{ ,l ,l

Republica Slovacd. Existi o singuri referire la gen in "Prevederile de ordin conceptual ale Guvernului Republicii Slovace pentru solulionarea problemelor populaliei rrome in condiliile sociale gi economice actuale", unde se folosesc cuvintele "el" gi "ea" cdnd prevederile se aplici explicit ambelor sexe.

/ zooo NAt;1"8

Prevederi indirecte se referitoare la femei sunt incluse in programele de sindtate, 9i ele par si oglindeascd punctul de vedere cd pdrintii rromi trebuie fdculi mai congtienli asupra responsabilitililor lor.

Bulgaia. Planul ttalional pentru comunitatea rromd este mult mai avansat in problemele egalitdtii sexelor, in comparalie cu celelalte liri din Europa Central5 gi de Est. in Plan, un articol separat se ocupd de promovarea unei "culturi a egalitd{ii". Recomanddrile cu privire la femei respecti filozofia generald a Planului, care este aceea de a introduce prevederi specifice pentru nomi, gi in special, pentru femeile rr0me.

Fosta Rebublicd Yugoslavd a Macedonier. S-au cercetat aspectele cu privire la gen care se aplici rromilor in domeniul angajirii fo(ei de munci, dar c6nd este vorba de propuneri pentru rezolvarea problemelor, nu existi menliuni referitoare la gen. Spania are poate cea mai avansati politici fa[i de femeile rrome. Prevederi speciale sunt rncluse in Programul nalionalde dezvoltare a popu[iei nome. Un model pentru alte firiil reprezintd Programul pentru dezvoltarea populaliei rrome al Guvernului Autonom din Andalusia care conline prevederi detaliate pentru toate domeniile vietii cotidiene a femeilor rrome gi are o parte speciald despre egalitatea ganselor pentru femei.

Ungaia giFinlanda, care au adoptat politici avansate 9i pe termen lung, nu au nici o componentd referitoare la gen. Totugi, se afli in stadiu de realizare prevederi referitoare la accesul femeilor rrome la locurile de munci ce vor fl create.

Romdnia, elaborarea programului guvernamental

inci

nu s-a finalizat, dar in termenii de referinli se

afirmi ci trebuie acordatd atentie accesului femeilor rrome la locurile de munci create. 4. SOCTETATEA CIVTLA A FEMETLOR RROME $TPARTICTPAREA LOR LA VTATA POLtflCA. Nu existd date certe gi clare despre organizaliile neguvernamentale ale femeilor rrome. lnstitutul pentru o Societate deschisi a inceput elaborarea unei baze de date asupra acestui gen de organizalii. Cu toate acestea, este incurajatoare constatarea cd femeile care nu sunt lideri ai unor grupuri mari incep sd gAndeasci gi si aclioneze in favoarea accesului egal al femeilor la diferite categorii de resurse. Chiar daci aceste femei lmpirtdgesc aceeagi filozofie asupra modului de abordare a problemelor rromilor, nu existd o migcare coerentd in favoarea drepturilor femeilor. in fdri ca Spania, Marea Britanie, Fosta Republici Yugoslavi a Macedoniei sau Slovacia existi initiative valoroase, dar acestea nu sunt coordonate. Apoi, existd diferite moduri de a acliona in favoarea drepturilor femeilor rrome. ln multe ldri, anumite femei lucreazi in organizaliile rromilor care au programe cuprinzitoare ce includ 9i componente referitoare la gen. Altele activeazd ln organizaliile femeilor rrome sau sunt implicate in partidele politice importante. La nivel local, au fost dezvoltate proiecte care au avut succes, in Slovacia, FRY a Macedoniei, Romdnia 9i Ungaria. Acesta este inceputul procesului de constituire a migcirii pentru societatea civili a femeilor rrome. Strategia dezvoltirii migcdrii pentru societatea civild a femeilor rrome trebuie elaborati de persoane care cred cu adevirat in egalitatea ganselor pentru femei. Ea trebuie sd plece de la realitdlile societifii civile a rromilor. Femeile rrome activiste se confrunti cu valorile familiilor lor, care sunt legate gi de grupurile sociale din care acestea fac parte, cu valorile patriarhale ale societilii majoritare 9i cu atitudinea activigtilor birbali rromi. De asemenea, ele se confrunti cu atitudinea fald de femeile singure gi fdrd copii care sunt privite de femeile mdritate, nu de puline ori, ca o ameninfare. ln sf6rgit, problema cu care se confruntd organizaliile femeilor rrome derivi din lipsa de acces la informafiile la nivel internalional, lipsd care este agravatd de necunoagterea limbiiengleze.

5. PROBLEME SENSIBILE ALE FEMEILOR RROME Majoritatea problemelor cu care au de a face femeile rrome, indiferent daci sunt activiste, sofii 9i mame sau nurori, au un caracter delicat gi nu sunt explicite. Gama problemelor "sensibile" este mare, dar cele specifice femeilor rrome se regdsesc in urmdtoarele "arii": rAnd, femeile rrome trebuie si respecte regulile culturii tradilionale in spiritul cirora au fost educate din copilirie, ceea ce le plaseazd intr-un rol social foarte precis definit. Apoi, c6nd ajung la vdrsta gcolari, ele se confrunti atit cu propria comunitate - mai ales cu latura tradi[ionali, cit 9i cu prejudecilile copiilor populaliei majoritare. in al doilea rind, dupi ce ajung mame, aceste femei trebuie si faci fald rasismului institufional, deoarece ele sunt cele care lin legitura cu gcoala, cu serviciile sociale gi de sdnitate. in al treilea rAnd, sunt numeroase cazurile [n care femeile rrome sunt victimele violenfei conjugale. Violenla conjugali este at6t un obicei cultural in comunitilile rrome, c6t 9i rezultatul situafiei sociale 9i economice precare a multor familii. Unele femei igi accepti condilia sociali toati viala.

ln primul

@awl;,y. o /

zooo

Aceastd atitudine este de multe ori rezultatul lipsei soluliilor statului in cazul violenlei domestice gi chiar al atitudinii poli[ieicare nu intervine. in al patrulea r6nd, ferneile rrome se confruntd cu fenomenul traficului de persoane, cu abuzul de droguri gi cu prostitulia. Acestea sunt rezultatul situaliei economice precare a acestor femei. Rdpirile de persoane s-au intensificat dupd cdderea comunismului, iar femeile rrome au devenit o "materie primi exotici". Traficul de persoane are ca scop fie prostitu{ia, fie cergitul. Femeile rrome trebuie sd faci fald gi abuzului de droguri, fie in calitate de consumatoare, fie ca mame ale consumatorilor. Reaclia femeilor rrome este de cele mai multe ori una caracteristicS, gi anume, tdcerea. Cind se discutd problema prostitufiei sau a abuzului de droguri, in particular, de reguld se afirmd ci "aceste persoane nu fac parte din grupul nostru".

Rddicinile acestor probleme se afld atdt in cultura tradilionald a rromilor, in ineficien[a sau lipsa mdsurilor luate de stat, cAt gi in situa[ia economicd a femeilor rrome. La acest aspect se adaugi de multe ori statutul de divo(ate gifaptul cd solul se afld ln inchisoare. Degi nu existd date cuprinzdtoare privind rata gomajului in rindul femeilor rrome, doui exemple sunt edificatoare. in FRY a Macedoniei, doar 6,9% din femeile rrome lucreazS, in timp ce in RomAnia, procentul este de 33,5%. Soluliile preconizate p6ni in prezent pentru reducerea gomajului in rOndul femeilor rrome, degi sunt implicit o recunoagtere a situaliei grave existente, nu sunt suficiente. De cele mai multe ori, angajarea femeilor rrome se face in domeniul serviciilor sociale furnizate de organizaliile neguvernamentale. Pentru femeile singure, care au un nivel de educafie corespunzdtor, par sd fle foafte potrivite posturile de mediatori sociali la nivel local. De asemenea, unele femei rrome sunt angajate ca ziliere in agriculturd, ca menajere sau la fabricarea cdrimizilor. Planificarea familiald este o altd problemd care nu a fost discutatd la nivel internalional. Puline proiecte locale pentru promovarea planificdrii familiale au fost dezvoltate gi realizate.

in sfArgit, femeile rrome se confruntd cu conflicte diverse, de la cele interetnice la cele locale gi la rdzboaie. Aceste conflicte Intiresc punctul de vedere conservator, care considerd cd rromii nu trebuie sdgi schimbe tradiliile gi trebuie sd-gi menlini comunitdlile lor c6t mai inchise.

PROPUNERT DE SOLUTI

in lumina celor continute in raport, autoarea propune urmdtoarele solulii:

r I r r r r ! r

crearea unui grup de lucru european pentru drepturile femeilor rrome; realizarea unui studiu aprofundat asupra situalieifemeilor rrome, in care accentul sd fie pus pe violarea drepturilor acestora, integrarea acestei probleme in politicile nalionale ale statelor gi pe agenda Comitetului pentru Egalitatea Sexelor al Consiliului Europei; organizarea unor mese rotunde cu participarea oficialit5lilor guvernamentale responsabile cu problemele rromilor gi cu activigti bdrbafi pentru a discuta problematica egalitilii intre sexe; explorarea posibilitdlilor de creare a unor mici centre pentru terapie post conflict; includerea egalitSlii sexelor ca o componentd a cursurilor de pregdtire pentru tinerii lideri rromi; organizarea unor serii de seminarii avdnd ca teme drogurile, violenla conjugald gi prostitulia; crearea unui parteneriat intre organizaliile internalionale, in vederea infiinldrii unor linii de microcredite pentru victimele conflictelor 9i femeile cu nevoi speciale, !inind seama de experienla incurajatoare cu femeile, a diferitelor organizalii din ldrile in curs de dezvoltare.

H ':

/ 2ooo NNag

1..;,.ill' -

i/;

'' ti:

t J

Paula

IVANESGU

pEFrcrT LA DEMOCRATTE LA NIVEL MONDIAL evaluare a evenimentului din perspectiva delega[iei oficiale a Rom6niei, o avem din partea doamnei Paula lvdnescu, vice-pregedinta Camerei Deputafilor, Parlamentul RomAniei.

I r r r

Cu mici exceplii,jumitate din populafia globului, cea alcdtuitd din femei, nu participi la decizie, la viafa publicd. Accesul la resurse al femeilor este limitat gi obshuclionat in numele unor tradilii ancestrale 9i potrivit unor sisteme culturale care atribuie femeilor numai roluri de budoir.

Emanciparea femeilor trebuie sd continue prin accesul larg 9i neingrddit la educa[ie, la invSldmdnt al fetelor in aceeagi mdsuri cu al bdie[ilor,precum gi modificarea actualului sistem de inv5!dm6nt sexist, vizAnd in mod direct sistemul din primele clase. Problemele de respectare a drepturilor femeilor, in special cel referitor la libertatea reproducerii au suscitat vii discu{ii

r I

r I r

@auu,jzo/2ooo

habodnicia religioasd a multor reprezentan[i

impiedicdnd inserarea in rezolu[ia finald a recomanddrii respectlrii dreptului femeior de a-gi planifica viafa. A iegit in eviden[5 rolul deosebit al ONG-urilor care au drept obiect de activitate viala femeilor in acfiunea de emancipare gi de acces la resurse. [n paralel a avut loc ai o reuniune a femeilor parlamentare a V.l.P., in acfiunea de creare a unei legdturi institufionale intre ONU gi UlP. S-a discutat mult despre necesitatea adoptdrii unor legi referitoare la egalitatea de ganse a femeilor cu bdrbafii 9i a unor mdsuri de discriminare pozitivd pentru corectarea deficitului de democralie. Raportul RomAniei referitor la progresele fdcute din 1999, post Beijing, a cosmetizat realitatea gi a fost in favoarea actualei guverndri, degi aceasta a desfiinlat singura structurd infiin{atd post Beijing - Secretariatul de Stat pentru problemele femeii. De notat: int6lnirea reprezentan[ilor delegaliei guvernamentale romAne cu reprezentantele ONG-urilor din Romdnia la sediul Misiunii ONU a RomSniei, ceea ce indica cel pu[in in aceastd direclie, un inceput de colaborare intre clasa politicd gi societatea civild. Ar fi de dorit, ca la asemenea reuniuni, delegatiile sd fie paritare.

Francoise

GIRARD

BEIJING +5 . DREPTURILE LA

SATAT TEA REPRODUC ERII $I DREPTURILE SEXUALE SUNT AICI PENTRU TOTDEAUNA

Gor(es1ro S1r(e(eiale ,l

I ! I

n anii 90, drepturile la sdndtatea reproducerii gi drepturile sexuale au fost subiectul unor dezbateri viguroase la conferinlele Naliunilor Unite, ca de exemplu in 1994 la Conferinla lnternalionald privind Populalia gi Dezvoltarea (ICPD) de la Cairo giin 1995 la Cea de-a Patra Conferin[d Mondiald a Femeilor (FWCW de la Beijing. Nu este deci, surprinzdtor cd, dupi cinci ani de la Conferinla MondialS a Femeilor, drepturile la sdndtatea reproducerii gi drepturile sexuale au fost din nou in centrul discufiilor la Natiunile Unite in procesul de revizuire "Beijing +5" care a avut loc la New York intre martie 9i iunie 2000. "Beijing +5" a adunat 180 de delegafii guvernamentale gi peste 2000 de grupuri de femei ca sd discute progresul gi obstacolele in punerea in aplicare a Platformei de Acliune de la Beijing gi sd hotdrasci pagii concreli in direcfia accelerdrii acestei

implementiri.

in timp ce procesul de revizuire Beijing+S a scos [n evidenfd cAteva din ac[iunile intreprinse din 1995 p6nd acum, acliuni care garantau femeilor drepturile omului inclusiv drepturile Ia sindtatea reproducerii gi drepturile sexuale - a evidenliat de asemenea ci este nevoie de mai mult pentru a transforma cuvintele in fapte. Siricia 9i analfabetismul continud sd afecteze femeile in mod dispropo(ionat. La nivel global, 600000 de femei mor in fiecare an gi aproximativ 18 milioane se imbolndvesc cronic sau capiti handicapuri datoritd complicafiilor legate de sarcini gi nagtere, ce pot fi prevenite. Organizalia MondialS a SdndtSlii estimeazd cd 330 de milioane de persoane sunt infectate anual cu BTS, cel pu{in jumdtate dintre acegtia sunt tineri. Numai infec{iile

cu HIV/SIDA numdrd anual peste 6 milioane de cazuri, iar tinerele fete 9i femeile sunt in unele zone ale lumii categoriile expuse riscului cel mai mare de infectare. Violen[a sexualS este rdsp6nditd 9i fatalS, atdt in cadrul cdsitoriei cdt gi in afara ei. NEGOCTIND SANATRTER,

cAsAroRrA $r FAMILTA Ca 9i la Beijing, dezbaterile s-au concentrat repede in jurul drepturilor la sdndtatea reproducerii 9i a drepturilor sexuale, ca si asupra rolului femeilor [n cadrul comunitdlii gi al familiei. incd odatd, cdteva guverne conservatoare, conduse de Vatican au incercat sd insereze in documentele flnale viziunea despre femeia ca mamd in detrimentul altor roluri ale sale sau al aspira[iilor ei. Acestea au promovat de asemenea amendamente care sd suslind conceptul lor de familie "ideal5", adicd familia nucleard bazatd pe unitatea prin cisdtorie dintre un bdrbat 9i o femeie gi copiii lor. Grupurile nord americane de dreapta au fdcut campanii active in sprijinul acestei idei, induntrul giin afara sdlilor de negociere. ln martie grupul de dreapta numit "Adevdratele femei ale Canadei" a reugit chiar si oblind acreditare la Nafiunile Unite pentru 30 de cilugiri franciscani, acegtia asigurAnd delegaliilor un curios spectacol de "femei adevdrate" cu barbd, in sutand gi sandale, purt6nd insigne care proclamau virtulile

materniti!i... Multe delegafii guvernamentale, la fel ca 9i grupurile de femei, au luptat din greu impotriva acestor viziuni. Ele au argumentat cd familia nuclearS nu este norma in multe pdr{i ale Iumii, cd multe familii nu sunt un mediu sigur, mai ales pentru fete, nici nu sunt modele de egalitate intre

/ 2ooo AAry@

t*.

!1 :i I

sexe. De asemenea, ei au scos in evidenli ci fdrd un control deplin asupra sexualitdlii gi a vie[ii reproductive, femeile nu se pot bucura de exercitarea drepturilor omului.

GRUPURILE DE FEMEI !N ACTIUNE Grupurile feministe, chiar mai multe dec6t la Beijing, s-au organizat eficient in coalilii. Coali[ia pentru Sindtate 9i Drepturi (CSD) este alcituitd din 67 de organizalii neguvernamentale din diferite regiuni ale lumii, iar Coalifia pentru suslinerea Platformei de Acliune a fost alcdtuiti din peste 300 de organizafii. Antrenate in urma experienlei de la disculiile Naliunilor Unite privind cinci ani de la Convenfia lnternafionali pentru Populafie 9i Dezvoltare (ICPD + 5)care a avut loc un an mai devreme, peste 70 de activiste in domeniul sdnitdfii 9i drepturilor femeilor din CSD s-au intSlnit in timpul negocierilor la micul dejun, la 7:30 in fiecare diminea!5, pentru a schimba informalii, a decide strategii de lobby 9i strategii pentru pres5. in plus, mai multe feminlste decAt acum cinci ani la Beijing au fost membre in delega{iile guvernamentale, fie au reprezentat diverse organizalii neguvernamentale, fie chiar guvernul lor.

in cele din urm5, guvernele Americii Latine (cu exceplia Nicaraguei, Hondurasului 9i Argentinei) la care s-au alSturat 9i majoritatea lSrilor din Caraibe au format blocul cunoscut sub numele de SLACC (Some Latin American Countries and Caribbean) gi au susfinut puncte de vedere menite sd promoveze egalitatea de gen ca gi drepturile economice. SLACC a lucrat indeaproape cu Africa de Sud, blocul ldrilor din Africa de Sud (SADC), alte [5ri africane ca Ghana, Camerun, Kenya gi lndia, pundnd in lumind extinderea p6nd la care promovarea pozi[iilor progresiste privind drepturile femeilor a cAgtigat teren la nrvelul guvernelor nafionale din 1995 9i pdni acum. Aceastd dezvoltare s-a aflat intr-un acut contrast cu situalia de la Beijing unde un numir de delega[ii ale Americii Latine au promovat viziuni conservatoare mai ales in ceea ce privegte drepturile sexuale gi drepturile la sdnitatea reproducerii. Dezbaterile asupra unui set de noi lnfelegeri menite sd redreseze situalia de inegalitate au fost intense 9i haotice, Dar femeile au iegit din nou victorioase din subsolurile pline de fum al clddirii Na[iunilor Unite. infelegerile finale la care au ajuns guvernele sunt pozitive gi reflecti multe din problemele pe care grupurile de femei din intreaga lume le-au ridicat inaintea inceperii procesului de revizuire, in special cele privind sinitatea gi violenfa impotriva femeilor. Mai mult dec6t at6t, un numdr substan[ial de concepte conlinute [n amendamentele sugerate de ONG-uri au fost incluse in documentul final, adesea chiar cuv6nt cu cuvdnt. Aceasta este o mirturie semnificativi pentru un mare numdr de reprezentan{i ai ONG-urilor in delega[iile guvernamentale, a muncii neobosite a delegafiilor progresiste gi a suslinerii constante pe care delega{iile

@luun q / zooo

guvernamentale le-au primit din partea ONG-urilor de-a lungul negocierilor. PROGRESE PENTRU FEMEI Printre cele mai importante progrese incluse in Documentul final al procesului Beijing + 5 este gi afirma[ia c6 toate formele de violen!5 impotriva femeilor trebuie tratate ca flind infrac[iuni penale, inclusiv violul marital. Noi inlelegeri identificd pentru prima oari cdsdtoriile fo(ate gi crimele de onoare ca situafiiin care statele sunt obligate sd intervinS. Prin acestea, documentul contrazice in profunzime viziunea fundamentalisti a "familiei" ca unitate sacrosantd gi privatd unde statul nu poate si intervind. Ca gi in inlelegerea iniliald de la Beijing, documentul recunoagte variatele forme de familie gi cheami pentru mdsuri in vederea susfinerii femeilor si aleag6 alte roluriin afard de, sau al6turi de, acela de

mami. in ceea ce privegte sindtatea, cel mai important rezultat

fost reafirmarea de cdtre guverne a inlelegerilor inovatoare la care s-a ajuns in 1999 prin ICPD+5, care include indicatori gitermene !intd privind sdnitatea reproductivd gi sexuali. in acest sens in cadrul procesului Beijing + 5, sindtatea a fost unul dintre subiectele unde sau adoptat ori s-au reafirmat scopuri concrete, mdsurabile. in plus, guvernele au opus rezistenf5 atacurilor aripei drepte gi au reafirmat cd adolescenlii, in special fetele, ar trebui si aibi acces la serviciile de sindtate sexuald gi reproductivd, la fel ca gi la educalia sexualS gi educalia pentru viafd. S-a cdzut din nou de acord ci aceste servicii gi programe trebuie create 9i conduse cu implicarea deplind a adolescenlilor, respect6nd drepturile omului 9i men[in6nd confidenfialitatea. Dupi mai multe dezbateri ascunse in camerele mici de negociere, guvernele statelor conservatoare au admis in sild ci programe educa(ionale ar trebui asigurate pentru a-i determina pe bdrbafi sd practice relafii sexuale protejate. S-a hotdrat ci trebuie dati prioritate dezvoltirii vaccinurilor microbiene qi HlV, gr asigurdrii cu prezervative pentru femei. in cele din urmi sa recunoscut ci reducerea mortalitdlii gi morbiditdlii materne trebuie si devini un sector prioritar pentru politicile de sdndtate la nivel nalional.

ln ceea ce privegte un subiect at6t de incdrcat de ideologie cum este avortul, guvernele nu au mai fdcut altceva dec6t sd reitereze afirmaliile de la Beijing de a "considera revizuirea legilor care conlin mdsuri punitive impotriva femeilor care apeleazd la un avort ilegal...". Au fost reafirmate, de asemenea, in{elegerile de la ICPD + 5 de a "forma gi echipa prestatorii de servicii medicale. pentru a se asigura cd avortul (legal) este ficut in siguranli 9i este accesibil". Conservatorii au fdcut eforturi intense 9i eficiente pentr..r a pistra sintagmele "drepturi sexuale" gi "orientare seruy'i' in afara documentului. Dar conlinutul acestor concepte este inclus datoritd presiunilor puternice din partea Uniunit Europene, a Turciei, Africii de Sud 9i a bloculut de negociere cunoscut sub numele de JUSCANZ (Japonia,

S.U.A., Canada, Australia gi Noua Zeelanda) gi Cuba. Ca 9i la Berling, inlelegerile privind nediscriminarea includ terminologii de genul "9i alte statusuri" 9i "intreaga diversitate a condiliilor 9i situaliilor femeilor" care acoperd gi orientarea sexuald. Uniunea European6, SLACC, JUSCANZ, Turcia gi ldrile din Africa de Sud s-au asigurat cd inlelegerea de la Beijing asupra dreptului femeilor ca parte a drepturilor omului de "a avea controlul, decizia liberd gi responsibilitatea in ceea ce privegte aspectele legate de sexualitatea lor, fdrd fo(i, discriminare gi violenld..." si fie repetatS verbatim. Canada a dat o puternicd declarafie la sfArgitul negocierilor privind interpretarea pe care ei o dau sintagmei "gi alte statusuri" 9i care include orientarea sexualS, men(iondnd cd la aceeagi interpretare a ajuns 9i Comitetul pentru Drepturile Omului de la Na[iunile Unite. Uniunea Europeand, cSreia i s-au aldturat Rom6nia, Turcia, Republica Ceha, Bulgaria 9i Lituania au facut o Ia fel de puternicS declara(ie care condamnd toate formele de discriminare, inclusiv discriminarea bazatd pe orientarea sexualS.

in ultima sdpt5mdnd de negocieri, Nicaragua, suslinutd de Vatican a incercat sd introduci o "clauzd de congtiinfd" in paragraful dedicat avortului. Amendamentul propus ar fi permis medicilor si refuze efectuarea unui avoft, ar fi exclus cursurile de formare pentru efectuarea unei astfel de interven[i medicale sau ar fi interzis femeilor accesul Ia orice informafie despre avort. Acest amendament nu includea nici o referire obligatorie la imputernicirea altor medici de a efectua avortul gi nici o prevedere care sd se refere la obigatia de a efectua astfel de servicii medicale in cazul in care viata femeilor este in pericol gi nici un alt personal medical nu este disponibil. ONG-urile implicate in promovarea sdndtS[ii gi ONG-urile pentru drepturile omului s-au mobilizat pentru a se opune acestui amendament. Ca urmare, nu existd nici o astfel de clauzd referitoare la congtiinfd in documentul final. incerciri de a insera in paragraf un astfel de amendament au fost respinse de asemenea la Cairo, Beijing gi la ICPD + 5.

bigote fdcute de c6teva guverne conservatoare gi de alte ONG-uri de dreapta in timpul negocierilor in ceea ce privegte orientarea sexualS au fost ingrijordtoare 9i au demonstrat c6t de puternicd este Incd intoleranta. FEMEILE NU VOR FACE CALE-NTOARSA Avantajele documentului de la Beijing merg dincolo de lumea negocierilor. Un numdr mare de femei de toate vArstele, din intreaga lume, care s-au int6lnit la Beijing + 5 gi-au impdrtSgit experienlele gi strategiile, au construit noi alianle gi gi-au reafirmat solidaritatea gi voinla nezdruncinatd de a lupta pentru drepturile economice gi drepturile omului pentru femei. Provocarile ridicate de punerea in aplicare continui sd se contureze ca fiind ample. in multe cazuri, resurse substanfiale vor trebui alocate de guverne gi de comunitdfile internalionale pentru a transforma in realitate inlelegerile de la Beijing +5 gi de la Beijing. Totugi, in alte cazuri cum ar fi abrogarea unor legi discriminatorii multe mai trebuie fdcute, iar speranlele nu sunt foarte mari. Procesul de la Beijing a reliefat clar cd organizaliile fenriniste din toatd lumea vor continua sd facd presiuni asupra guvernelor gi a Naliunilor Unite pentru schimbare gi pentru a aloca resurse in sensul acestei schimbiri. Aga cum spune in final comunicatul Coaliliei de susfinere a Platformei de la Beijing lansat la finalul int6lnirii: "femeile nu vor face calentoarsd".

Ca la orice negocieri, au fost gi dezamdgiri. Pentru a se asigura de responsabilitatea guvernelor, ONG-urile au muncit pentru un document care se concentreazdpe aspecte gitermene limitd concrete dar foarte puline dintre acestea au fost acceptate. Un numdr de paragrafe finale sunt atOt de generale incdt

:' -i

i'l-

prevdd putine recomanddri privind accelerarea implementirii intelegerilor de la Beijing. Comentariile

,:,

/ 2ooo AAry{

Pagina,

S1rons(orrJtlJi O PREZENTARE A PROGRAMULUI PENTRU FEMEI AL FUNDATIE! PENTRU O SOCIETATE DESCHISA DIN ROMANIA DIMENSIUNILE DE ACTIVITATE ALE PROGRAMULUI PENTRU FEMEI Programul pentru Femeial Fundaliei pentru o Societate continuare Programul) a demarat in anul 1998 c6nd, aproba prima strategie a acestuia. ln fapt, finanf5ri ale proiectelor neguvernamentale de femei au fost aprobate gi in anii anteriori de Deschisd RomAnia, sub umbrela programelor ce finan[au societatea in 1997 Programul a inceput intr-un interval relativ scurt de York Femei la nivelul Relelei Soros. Releaua este programele pentru femei derulate la pel activitatea Programului pentru Femei al se oes atn rieste de refea. in ambele planuri insi, acti organ de finanlare adresate Programului i a lnrr Ca orice entitate structuralS, gi

(denumit de aici ?n Na[ional al Fundafiei organiza[iilor o Societate Programelor de gi cuprinde

Ca atare, plan: na[ional gi finanlirii cererilor de femei. evolu[ie.

MISIUNEA PROG

AL FUNDATIEI PENTRU a ajuta la ale statului de drept 9i de la premisa ci a tuturor cetdlenilor acordat practicirii

Misiunea Programului se consolidarea unei soci sd fie promovate activ, o astfel de societate

sii, femei sau valorilor Nu sunt pu(ine real5 intre cele egalitatea este decdt, eventual, Romdnia se tot aspectele statutul social al general consideratd ca viefii publice, in care publici in general, este

'acest

n integrat. care trdim, lipsa de egalitate i li se opun vocile care sus[in cd bdrbali 9i femei nu reprezinti economicd, in care din picate de duratS. Dincolo de toate raporturilor dintre acestea, este cerl ci in sensul in care femeia este [n familie", iar birbatul este cel care are i.rlt succes. O simpli privire in jur, pe stradi, in via[a sens.

GUVERNAREA PROGRAMULUI. CUM SE ACORDA FINANTAruLE. Potrivit regulilor de funcfionare a oricirui Program al Fundaliei, Programul pentru Femei este derulat de o coordonatoare de program in persoana subsemnatei, cdreia i s-a aliturat recent o asistenti de program, Oana Lupu. Deciziile de finan[are nu apa(in persoanelor ce coordoneazi efectiv Programul, ci unei Comisii de specialitate formatd din cinci membre/membri, a cdrei componenfd este aprobatd de Consiliul Nafional al Fundaliei. Periodic, au loc Aedinfe de jurizare a proiectelor in care se solicitd finan(iri. Aprobarea de finanlare a proiectelor este validi doar in situalia in care decizia este luatd in acest sens de jumitate plus unul din cei/le cinci membri/e ailale Comisiei de specialitate. Comisia de specialitate stabilegte, in cadrul fiecirei sesiuni de evaluare de proiecte, criterii potrivit cirora propunerile sosite spre finan[are sunt apreciate. in

fffiry r"

q / zooo

:c\ ,1

regule generale, aceste criterii urmiresc: analizarea impactului scontat al proiectelor; parteneriatele realizate in proiecte; posibilitatea auto-susfinerii proiectelor din momentul finalizdrii resurelor de finanfare acordate; cu alte cuvinte finanldrile sunt orientate prioritar cdtre acele proiecte care igi propun 9i urmdresc generarea unor rezultate ce nu dispar odati cu epuizarea ultimei trange de finanfare acordat5; un balans corect intre volumul de activitate 9i bugetul solicitat pentru desfdgurarea acesteia. Ca principiu general, semnalarea posibilitifii acordirii unor finanliri pentru anumite direc{ii stabilite ca prioritare in domeniul problematiciifemeilor se realizeazi prin competilii deschise anunlate in presa scris5. Ultima competilie de acest gen s-a desfSgurat in luna octombrie a acestui an, cdnd a fost dechis6 cdtre competilie linia de finanlare "Femeile 9i schimbarea sociali in Rom6nia". Bugetul total acordat a fost de 32.500 USD, fiind aprobate pentru finan[are gase proiecte depuse in cadrul competi[iei. Existd insd 9i linii de finanfare pentru proiecte cu partener unic, in situalia in care sprijinul financiar este orientat citre institulii publice cu activitate strdns legati de domeniul drepturilor femeii, ca de pildi Direclia pentru Egalitatea $anselor din cadrul Ministerului Muncii gi Protecfiei Sociale. Este clar cd o competilie deschisd pentru potenliali beneficiari ca cel semnalat nu are sens, iar, pe de altd parte, sprijinul unei astfel de institu{ii, ce reprezintd MecansimulJrla{ional de promovare a proiecte este foarte femeii, este foarte important 9i nu poate fi exclus. propus indeplinegte strictS, in sensul in care finanlarea este acordat6 in toate criteriile de evaluare avute in vedere de Comisia de specialitate Un aspect aparte in coordonarea Programului il reprezinti modalitatea semnalatd potenlialilor beneficiari existenfa unor surse de flnanlare pentru activitdli in domeniul problematicii femeilor. in acest sens, ag face doud rAnd, Funda[ia pentru o Societate Deschisd din 9r prestigiu care asiguri interesul permanent sau a altor institutii ce dezvolti proiecte in se referi la privind informafiile ce pot fi oblinute de pe existenta surselor de finantare ai programelor Fundafiei. Cu aceastd ocazie a9 asistenta Programului in sensul unei de finanlare care se adreseazi Evident in cei doi ani de s-au adresat diverse sugestii privind opinii - in furnizarea de informalii unor astfel de sugestii au venit in , situate mai ales in vedere privind rolul zone in care accesul informa!ii actualizate Fundafiei 9i al Fundalia aclioneazd ca un despre activitatea finantator gi, in de a atrage constant atenfia poten!ialilor Daci existi un interes real al prioritare de finanlare ale organizaliilor Departamentul de Relalii Publice al Funda$ei, informatii Fundaliei, unde se informa[ie sub forma a diverse broguri gi rapoarte de o astfel de abordare in politica privind pentru Femei nu gi-a propus gi nu igi dintre relalia poate propune sd intre organizaliile neguvernamentale de femei din Romdnia. Acolo unde real, pentru programele Fundatiei, atunci legdtura dintre Fundalie 9i posibilii de finanlare se stabilegte in mod natural. privind sugestie inilierea unor O alti anunfuri periodice gi consistente ale Programului in presa despre resursele de finan{are existente nu este cea mai eflcientd in opinia mea, pentru scrisi simplul motiv cd publicitatea sus(inuti in presa scrisi este destul de scumpd. Resursele care ar trebui sd fie disponibile pentru derularea unor proiecte s-ar diminua considerabil firi garanlia ci astfel de anun[uri reprezintd intr-adevdr modalitatea optimd de informare asupra Programului.

r r I

STRATEGIA PROGRAMULUI PENTRU FEMEI Fundamentarea unui an de activitate al Programului se realizeazd potrivit unei strategiide program. Cum resursele de finan[are au un caracter limitat, bugetul disponibil pentru un an de zile este administrat prin stabilirea unor prioritdli de finanlare. Strategia programului nu apare ex novo gi nu este, in principiu, rezultatul unei singure gindiri. Nici nu ar putea fi astfel, pentru ci nimeni nu

/ 2ooo lww@

t I

{

define o cunoagtere absolutd sau adevirul absolut. Ca atare, procesul elaboririi unei strategii de program comportd mai multe faze gi implici o contribulie activi din partea mai multor persoane. Descriptiv, elaborarea strategiei are in vedere urmdtoarele aspecte: valorizarea experienlelor anterioare in Program, identificarea prioritifilor de finan{are, articularea unor linii de finanlare orientate citre susfinerea organizatiilor neguvernamentale de femei, dar 9i a unor structuri neguvernamentale (institute de cercetare, mediiacademice) sau guvernamentale cu activitate relevantd in domeniul promovirii gi protejirii drepturilor femeii sau al unor politici articulate de gen.

I r !

ldentificarea prioritifilor de finanlare reprezinti aspectul cel mai important in realizarea strategiei de activitate, din mai multe motive. Un prim motiv este acela al nevoii orientirii sprijinului financiar citre acele domenii de activitate gi tipuride proiecte care pot produce lntr-adevir schimbare reali in ceea ce privegte statutulfemeii in Rom0nia. Un al doilea motiv este reprezentat de dorin[a de a nu suprapune resursele de finantare ale Programului cu cele oferite de alte institulii cu statut de finanfator in domeniul problematicii femeilor in Rom6nia, in aceleagi domenii de interes.

Roxana

TESTU

coordonatoarea Programului pentru Femei din cadrul Fundaliei pentru o Societate Deschisd

ooaoaaoooooooaooaooooooaaaooooaooaoaoaaaoo

Gincr

nG!

(cit(eE;te 06( /.o(clL

yri^

ltPt

Ne-a vizitat la AnA gi ne doregte noroc doamna

Margareta Winberg, ministra pentru egalitate de gen din Suedia.

?t1u'cula'4

fflAJ;,j" q /

h) ,4r*

III

zooo

CED) co nv(e nti a

ferTtei

lO r'

Eii lant o rTr a,n .rr\

La recomandarea Societilii AnA

[J,*f:##,';ilHI?,1,"',iHiJL (prin Lucia Bliscan;'gi Uniunea

[:*'m';;fg'*l;'i:i:Til'" urmd fiind singura organizafie de

:'#:l'1i1,#,1?li,'13331.,,

s (G

acea datd.(1)

Atit cele trei ateliere desfigurate

i)iy,l,:'[,13.1ilil,flft3i;3i,,

ii[:%1"i#;?['i,T:::ffi 3' cecilia PREDA

-30 utruAW (1/ ianuarie ranuane - 4 leDruafle februarie zuuu, CEDAW (17 2000, respecflv respectiv 12 -JU iunie 2000) au insemnat pentru toate organizaliile invitate, fdrd excepfie, o adeviratd gcoali. Avocali gi membriiai twRAW, speciatieri oNU (de ta Divizia pentru Promovarea Femeilor, de la Comisia pentru Statutul Femeilor gi de la UNIFEM), cadre universitare:

PREMIERA PENTRU ONG-URILE DE FEMEI DIN ROMAN!A

ufini dintre noi gtiu ci, in dorinfa de a dep5gi perioada de tranzilie 9i de a se integra cdt mai repede ln structurile europene, Romdnia a ratificat practic toate reglementirile internafionale privind drepturile femeilor gi problema ganselor egale pentru femei 9i birbafi. Subiectul nu este in general considerat demn de pagina intAi, ba de multe ori nici de vreo altd pagini aziarelon Autoritdfile parci se strdduiesc si facd c6t mai pu[ini publicitate in jurul ratificdrii acestui gen de documente dar mai ales moduluiin care prevederile lor sunt implementate. Actele normative interne gi internalionale trat6nd drepturile femeilor nu constituie un subiect aparte niciin programele gcolare sau in manualele de educa{ie civicd. A9a se face cd un document important de tipul Conven(iei pentru eliminarea oricdror forme de discriminare fafd de femei (Convenfia Femeilor), ratificat de Rom6nia in ianuarie 1982 - un document ce ar trebui si fie un fel de "carte de capdtAi" a organizaliilor neguvernamentale de femei - este pufin cunoscut de acestea sau de loc ai ca atare neutilizat nici ca instrument de lucru, nici ca armd in eforturile de apirare/promovare a drepturilor femeilor 9i a ganselor egale. Aga se face cd exerciliul democratic la care organizafiile neguvernamentale de femei au participat in acest an s-a desfdgurat cu titlu de noutate. Pentru cd Rom6nia se afld printre !6rile ce urmau si raporteze in iunie 2000 in fala Comitetului Naliunilor Unite pentru eliminarea oricdror forme de discriminare fali de femei (CEDAW), in ianuarie 2000 Societatea de Analize Feministe AnA a fost invitatd de citre lnternational Women's Rights Action Watch (IWRAW) 9i UNIFEM sd participe la activitilile organizate in cadrul proiectului "De

r r r r r

! r

au vorbit participanlilor despre importanla juridici a Conven!iei Femeilor; au comentat confinutul gi principiile de bazd ale acesteia; au prezentat modul in care aplicarea eieste monitorizatd de Comitetul specializat, dar gi de alte agen[ii ale Naliunile Unite; au aratat cum implementarea eitrebuie gi poate fi monitorizatd gi influenlati de societatea civili din fiecare [ar5; au evidenliat felul in care Convenfia Femeilor se regisegte gi susline juridic alte tipuri de documente internalionale, indeosebi Platforma de Ac[iune de la Beijing (1995) 9i planurile na[ionale de acfiune inspirate de aceasta; au prezentat Protocolul Op[ional la Convenlia Femeilor adoptat in ianuarie 2000 ; au invitat participanfii sd participe la campania mondiali pentru ratificarea Protocolului Oplional desfSguratd sub genericul "Drepturile noastre nu sunt op[ionale".

Degi pentru prima dati prezente lntr-un astfel de context, cele trei reprezentante ale ONG-urilor de femei din RomAnia nu gi-au limitat participarea la prima parte a proiectului (ianuarie 2000) la simpla prezenld fizicd. ActivitSfile lor anterioare, materialele documentare gi cantitatea de informa[ii cu care s-au inarmat inainte de inceperea proiectului le-au permis si vorbeascd (in cadrul atelierelor) despre situafia femeilor din RomAnia, si comenteze politicile guvernului romdn cu impact asupra condifiei femeilor, sd prezinte date statistice, fapte, si ia un prim contact direct sub forma unor discufii informale cu expe(ii CEDAW dar mai ales sd conceapd o Listi de probleme prioritare pe care membrii CEDAW au folosito, alituri de alte surse, pentru elaborarea celor 41 de

/ zooo AAU*@

tlr B:l

intrebiri adresate guvernului romAn in scopul evaluirii moduluiin care Convenlia Femeilor este pusi in aplicare in Rom6nia. Partea cea mai grea dar 9i mai incitantd a urmat insi in far5. Lista de probleme prioritare a fost dezvoltati lu6nd forma unui proiect de Raport alternativ (realizat de Cecilia Preda, Societatea AnA), proiect care la intdlnirea organizaliilor neguvernamentale de la Sinaiadin aprilie 2000, (2) a oferit participan[ilor o adevirati provocare. Dupi prezentarea deosebit de interesanti a textului, principiilor, importanlei practice dar 9i a obligafiilor guvernului vis-a-vis de implementarea Convenliei 9i de raportarea periodicd in fala CEDAW (prezentare ficuti de Lucia Briscan), participanfii au aflat ce este un raport alternativ, cum se realizeazd gi de ce este important ca vocea societilii civile sd se faci auziti gi prin intermediul unui astfel de instrument.

inarmali cu informa{ii noi dar gicu textul convenliei, textul raportului oficial al guvernului (3) gitextul proiectului de raport alternativ, toli cei prezenfi au demarat una din cele mai interesante, consistente gi fructuoase intAlniri de lucru desfdgurate pAni acum de organizaliile neguvernamentale de femei. Textul proiectului (trat6nd opt probleme cheie (4) ) a fost citit r6nd cu rdnd gi amendat acolo unde a fost necesar, astfel inc6t la finalul sesiunii

de lucru forma finald a raportului alternativ era aproape gata. Completdrile ulterioare aduse textului (date suplimentare gi recomandlriadresate guvernului) au foal ficute pe baza materialelor trimise prin e-mail de o parte

din participan[i.

intilnirea de la Sinaia nu a fost dedicatd insi in exclusivitate Convenfiei Femeilor. La invita{ia 9i sub

indrumarea Dinei Loghin (Funda{ia $EF ) Si a Luciei Briscan, participantii au avut ocazia de a lua in disculie Platforma de Acliune de la Beijing din perspectiva Convenfiei Femeilor gi de a realiza o datd in plus importanfa 9i puterea acesteia din urmd, dar gi folosirii ambelor documente in toate activititile de monitorizare gi de lobbying desfigurate de ONG-urile de femei. La inceputul lunii mai, versiunile in limba englezd,

francezd gi spanioli ale RaportuluiAlternativ cu privire Statutul Femeilor in Rominia au fost trimise prin e-mail Nafiunile Unite, Divizia pentru Promovarea Femeilor de unde au fost expediate apoi expe(ilor CEDAW. A-23- a sesiune CEDAW(12-30 iunie 2000) a insemnd momentul fructificirii eforturilor depuse de-a lungul celc cinci luni dedicate realizdrii raportului alternativ. noastrd a fost invitatd sd prezinte sumarul raportului realizal de ONG-uri in cadrul unei sesiuni speciale desfdgurati in dimineafa zilei de 13 iunie. Am avut posibilitatea si purtim apoi disculii informale cu o parE din expe(i, cu reprezentanfii Delegafiei permanente a Romdniei la ONU, dar gi cu membrii delegaliilor (ofici* gi de ONG-uri) ale altor !5ri prezente la sesiune. Am participat, de asemenea, cu statut de observator, la gedinlele deschise ale Comitetului, prilej cu care am colecta o cantitate importantd de informafii gi

Daci emofiile "debutului" au ficut ca 13 iunie si fie cea mai dificild pentru delegalia noastrS, cea mai interesanti zi a sesiunii a fost pentru noi cea din 23 i c6nd Comitetul a supus examinirii Raportul oficial al Rom6niei, prezentat de o delegatie guvernamentalS alcituiti din Norica Nicolai, Secretar de stat, Departamentul Coordonare Piala Muncii 9i Politici Sociale, MMPS, Victoria Popescu, Director adjunct, Direclia Consiliul Europeigi Drepturile Omului, MAE, Ecaterina Liudat, $efa Departamentului pentru Copilului, Femeiigi a Familieidin cadrul institufiei Avocatul Poporului gi colonel Adriana Crdciun, Juridic, Direclia Juridici a Ministerului de lnteme Am ascultat un raport ugor diferit de cel depus in 1998, intr-o formi mai scurti 9i cu un con[inut mai apropiat de realitate. in dialogul ce a urmat intre Comitet gi delegafia guvernamentali romdni am avut satisfac[ia de a recunogte practic in aproape fiecare din intrebirile adresate de expe(i oficialilor romdni problemele cheie semnalate de ONG-uri in raportul alternativ. Cu d-nei Norica Nicolai a cirei prestalie a fost slabi, contradictorie 9i in orice caz mult sub nivelul agteptat partea unui secretar de stat, celelalte membre ale delega{iei au dat dovadi de onestitate 9i

f*Ata q / zooo

limitAndu-se la a turniza informafii concrete gi verificabile, evitAnd rispunsurile cu caracter prea general sau evaziv.

cit 9i in cadrul int6lnirii de la sf6rgitul sesiunii, delegalia guvernamentald a recunoscut importanla colaboririi cu ONG-urile in general gi cu cele de femei in particular, mullumindu-le totodatd atit pentru calitatea datelor/informaliilor publicate sau furnizate la cerere c6t 9i pentru preluarea unor activitSfi legate de respectarea drepturilor femeilor in RomAnia. AtAt in raportul oficial prezentat

in loc de concluzii Felicitiri din partea expe(ilor CEDAW pentru calitatea raportului alternativ, mullumiri din partea delegaliei guvernamentale, toate bune, roz, frumoase ... gi? ONG-urile de femei gi-au exprimat punctul de vedere, CEDAW gi-a incheiat sesiunea, a fdcut recomanddri ferme gi pertinente guvernului rom0n... gi? Acum ce urmeaz6, sau ce ar trebui sE urmeze?

in primul rAnd, conform recomandirilor CEDAW guvernul, prin Direclia pentru $anse Egale de la MMPS ar fi trebuit sd impAnzeasci mediile de informare cu informafii despre ce s-a petrecut la New York, in cadrul sesiunii CEDAI si dea publicitdfii recomandirile primite din partea Comitetului (vezi extrasul de maijos), si spund ceva despre cum 9i dacd se va da curs acestor recomandiri. Nu imi propun

dau in acest articol nici leclii nici solufii. Sper doar cd grupul de ONG-uri care s-a mobilizat at6t de eficient pentru a evalua gi a exprima intr- un mod at6t de concret situafia femeilor in RomAnia va fi in stare sd se mobilizeze la fel de bine giin viitor pentru a impulsiona aplicarea reglementdrilor Convenliei Femeilor 9i a recomanddrilor CEDAW in Rom6nia. Putem face acest lucru impreuni dar gi separat, cu armele 9i expertiza de care dispunem fiecare. AnA igi propune ca folosind instrumentele ce-i sunt proprii cercetarea, documentarea, diseminarea informafiei etc. sd sprijine femeile din Romdnia in cunoagterea gi revendicarea drepturilor lor, dar gi pe cei in mdsurd gi in pozi[ia de a asigura realizarea in fapt a acestor drepturi.

Post scriptum

in ziua de 16 octombrie 2000, autorittlile insdrcinate cu promovarea egalitilii ganselor in Romdnia au invitat cAteva ONG-urisd participe la sedinla de lucru a CODES. Degi cam tdrziu, respectiv la patru luni de la sesiunea CEDAW jum6tate din membrii comisiei (c6fiau fost prezenfi in sal5) au luat cunogtinld de confinutul rapoartelor, oficial gi alternativ, prezentate la Na[iunile Unite 9i au primit un scurt rezumat al recomandirilor fdcute de CEDAW guvernului Romdn. Cu acelagi prilej, domnulconsilier Dumitru Bazac, secretar permanent al CODES, a ficut, pentru ONG-urile prezente la intilnire, o scurti prezentare a "Proiectului DECIS - Dezvoltarea capacitililor de integrare a egalitSlii de ganse", octombrie 2000 - octombrie 2001. Este vorba de un program comunitar destinat formirii gi sensibilizdrii

funclionarilor publici gi a altor categorii socio-profesionale in problematica egaliti{ii de ganse lntre birbali 9i femei din RomAnia. Un pas inainte? Sd sperim! $i mai ales str vedem cum se va traduce aceastd formare gi sensibilizare a func{ionarilor publiciin atitudini gi acfiuni concrete menite si traducd in fapt mult dorita egalitate de ganse.

SUMARUL RAPORTULUI ALTERNATIV REALIZAT DE ONG.URILE DE FEME! DIN RONNAUN OAIG-urile de femei consideri ci, degiin ultimul deceniu in RomAnia a fost instalat un regim democratic, statutul femeilor se degradeazd constant, fapt ce impune adoptarea unor misuri urgente gi implementarea lor de cdtre to[i factorii de decizie la toate nivelurile. Rom6nia este inci o fard in tranzi{ie, proces in cursul ciruia femeile au devenit unul din grupurile sociale de risc (aga cum au fost definite in "Strategia NalionalS pentru Ameliorarea Sirdciei", 1998). Principalele domenii in care

se impun mdsuri urgente sunt urmdtoarele: 1. Violenla impotriva femeilor, un fenomen in cregtere (conform datelor statistice), care nu este tratat corespunzdtor nici la nivelul reglementdrilor legale, nici la cel al prevenirii prin mdsuri sociale gi programe educative.

2. Prostitufia gitraficul cu femei care, in ciuda propo(iilor ingrijordtoare la care au ajuns, nu sunt clar definite nici eficient prevenite sau pedepsite prin lege. 3. Viala publici 9i viala politicd unde femeile, care

reprezinti 51% din populalia RomAniei, sunt dramatic subreprezentate at6t la nivel local, cdt gi la cele mai inalte niveluri de decizie.

4. Educafia, unde, in ciuda importantelor progrese ficute

in procesul de reformd a sistemului educalional, vechile stereotipuri despre femei sunt perpetuate incd prin unele manuale gcolare, programe de studiu 9i atitudini ale unor cadre didactice. Discrepanlele prezente in educalie, in modul de a prezenta raporturile de gen la nivel social induc ideea de inferioritate a rolului femeilor tn societate. 5. Ocuparea fo(ei de munc5, beneficii sociale 9i economice, care ilustreazd cel mai bine una din cauzele principale ale stdrii precare a statutului femeilor in Romdnia. $omajul, accesul scizut la posturile bine pldtite, excluderea unor categorii de femei de la beneficiile asigurdrii sociale, accesul dificil la pozilii de luare a deciziei, sistemul precar de ingrijire a copilului, lipsa totali a unui sistem de ingrijire in afara gcolii a copilului de vArstd gcolari, sunt doar cAteva din problemele cirora femeile trebuie si le faci fa[i. 6. Sinitatea gi planificarea familial6, unde indicatori de-a dreptul tulburdtori cu privire la mortalitatea femeilor plaseazi lara noastrd in ruginosul v6rf al clasamentelor: Rom6nia are cea mai inaltd sau una din cele mai inalte

/ zooo NNaV

rate ale mortalitdfiifeminine cAnd sunt luate in considerare avortul, maternitatea, cancerul cervical 9i bolile cardiovasculare. Trebuie menfionat de asemenea ci accesul la serviciile de ingrijire medicald este practic refuzat femeilor care nu au un loc de munci gi femeilor cu venituri foarte mici (femeile in v6rst6, mamele singure in special cele cu mulfi copii gifemeile din mediul rural).

transparent;

8. Mediile de informare care, in ciuda libertdfiide expresie obfinuti in ultimii ani, nu-gi folosesc puterea pentru a sprijini femeile in lupta lor pentru un statut egal la toate nivelurile vie(ii sociale. AvAnd in vedere cele afirmate mai sus, ONG-urile de femei recomandd guvernului gi celorlalfi factori de decizie:

sd adopte legi specifice sau articole care si fie incluse in legile existente menite sd imbundtd[easci situafia femeilor in domeniile amintite;

sd accelereze procesul extrem de lent de adoptare 9i implementare a pufinelor legi iniliate in timp pentru a imbunit5lii statul femeilor gi uitate apoi pe masa diferitelor comisii parlamentare;

ini{ieze 9i sE sprijine programe de cercetare in domeniile in care datele cu privire la femei sunt absente sau nu suficient de consistente (ex.: sdnitate, violen(d domestici, prostitulie gitrafic de femei, femei

in vArsti);

r r

ini[ieze politici nafionale gi programe menite at6t sd sprijine implementarea legilor cAt 9i sd congtientizeze opinia publici cu privire la problemele femeilor;

sd acorde substanld, adici fonduri gi autoritatea necesard, mecanismelor nalionale create pentru promovarea femeilor care sunt deocamdati simple forme fdr5 conlinut, frumoase pe h6rtie dar cu un impact inacceptabil de redus asupra condiliei femeilor

in Rominia;

! I

aclioneze de facto pentru congtientizarea problemelor de gen Ia toate nivelurile de decizie gi pentru armonizarea politicilor gi mdsurilor care af ecleazd condilia femeilor; s5 coopereze mai bine 9i mai mult cu organizaliile neguvernamentale, intr-un mod maiflexibil 9i mai

NAry

q / zooo

acfioneze md

consistent pentru congtientizarea opiniei publice, ficAnd publicitate, atunci cdnd acestea existi, programelor guvernamentale pentru femei, politicilor legate de probleme ale femeilor, instituliilor pentru promovarea femeilor, cercetirilor intreprinse pe subiecte care privesc femeile etc., legilor 9i noilor articole de lege, convenfiilor interna[ionale gi acordurilor semnate/ratificate de cdtre stat. Credem toate acestea ar trebui si fie permanent prezente in presa scrisi 9i pe ecranele televizoarelor dar, din picate, realitatea este cu totul alta.

7. Femeile din mediul rural, care reprezintd una din categoriile cele mai dezavantajate ale populafiei, sunt ancorate inci intr-un mod de via{i 9i de muncd invechit, bazat pe mijloace de munc5 pre-moderne gi relalii de familie de tip arhaic. Majoritatea femeilor din mediul rural au acces limitat la orice tip de informalie, ceea ce le reduce posibilitdlile de a-9i imbunitSlii statutul economic gi social.

gi in sf6r9it, dar nu in cele din urm5,

VERSIUNEA NEREDACTATA COMITETUL PENTRU ELIMINAREA DISCRIMIruANII FATA DE FEMEI SESIUNEA A 23.A, 12 .13IUNIE 2OOO Evaluarea rapoaftelor Statelor pdrli RomAnia Rapoaftele periodice al patrulea si a, unite

() Factori 9i dificultifi care afecteazi implementarea 21. Comitetul arati cd transformdrile politice 9i prin care a trecut Romdnia din 1989, continui sd cr probleme mari implementiriitotale a Convenliei, in special in sectorul fo(ei de muncd gi sindtSlii.

Principalele motive de ingrijorare gi recomandiri 22. Comitetul, in timp ce observd reformele 9i planurile deja in derulare, este ingrljorat de incetinirea totald a schimbirilor legislative gi politice in cadrul partidelor, Tntocmirea celui de-al 3-lea raport periodic din 1993.

23. Comitetul cere guvernului sd recunoascd urgenla schimbirilor legislative gi politice necesare gi sd ca prioritate adoptarea legislaliei propuse pentru gan= egale, violenla domestici 9i traficul cu femei. Cere, de asemenea, guvernului si facd din egalitatea de gen o prioritate gi si dezvolte o politicd holistici gi integratd pentru implementarea Conven[iei 9i pentru realizarea egaliti[iiintre femei gi birbati, incluz6nd un program monitorizare gi evaluare a progresului fdcut in privinf5. Se recomandS cu insisten[5 guvernului sd ia considerare competen[a 9i finanlarea mecanismului na(ional pentru promovarea femeilor, acord6ndu-i un conducitor in acest efort, inclusiv in ceea ce privegte coordonarea in cadrul Guvernului gi intre Guvern 9i organiza[iile societilii civile, congtientizarea gi mobil opiniei publice in favoarea misurilor pentru egalitate eliminarea stereotipiilor. 24. Comitetul este ingrijorat de atitudinile stereotipe despre rolul femeii in familie reflectate in nivelul reprezentare a femeilor in luarea deciziei la toate nivelurile gi in toate domeniile.

25. Comitetul cere Guvernului sd-gi sporeasci efodurile pentru combaterea atitudinilor stereotipe. El insisti ca Guvernul si implementeze temporar mlsuri speciale, in concordanld cu art. 4.1 al Conven{iei, si creascd numdrul femeilor in toate pozi[iile decizionale, inclusiv in Guvern 9i Parlament. Guvernul este invitat s5 adopte ca prioritate revizuirea materialelor educalionale, a manualelor gi programelor gcolare, in special pentru invS(dmdntul primar 9i secundar.

astfel incAt sd facd acest tip de violenfd inacceptabil din punct de vedere social gi moral. Se recomandd de asemenea, sd se ia misuri ca cei autoriza(i si implementeze legea, organele judiciare gi cadrele medicale si fie congtiente ci violenfa impotriva femeilor, inclusiv violul gi violenla domesticd constituie, conform Convenliei, o incdlcare a drepturilor omului care trebuie sd fie judecatd cu seriozitatea 9i rapiditatea pe care o meritd.

26. Comitetul este ingrijorat de continua portretizare sexistd a femeiiin mediile de informare 9i in special in publicitate.

32. Comitetul, in timp ce apreciazd eforturile Guvernului in direclia combateriitraficului cu femei, noteazi cu ingrijorare ci aceastd practici s-a rdsp6ndit in Rom6nia,

27. Comitetul cheami Guvernul si incurajeze mediile de informare sd contribuie la eforturile societifii de a dep59i aceste atitudini, si creeze oportunitSli pentru crearea unei imagini pozitive, netradifionale a femeilor 9i sd incurajeze 9i sd faciliteze utilizarea mecanismelor de autocontrol In media, in scopul diminudrii portretizdrii discriminatorii gi stereotipe a femeilor.

atSt ca lard de origine c6t gi ca punct de tranzit.

28. Comitetul, in timp ce primegte cu bucurie faptul ci, in concordanf5 cu art. 20 din Constitufie, Conven{ia este integratd in legislalia domesticd gi are intdietate asupra acestuitip de legisla{ie, este ingrijoratd cd nu existd o cunoagtere de cdtre organele judiciare despre oportunitdlile create de arl.20 al Constituliei pentru aplicarea Convenfiei in ludrile de decizie in legisla[ia domesticd. 29. Comitetul incurajeazd guvernul si asigure ca programele de studiu ale gcolilor cu profil juridic, c6t 9i programele de educa{ie juridicd permanentS, sd includd Convenlia gi aplicabilitatea sa la nivel domestic. lnvitd guvernul sI furnizeze in urmdtorul sau raport, informalii despre plAngeridepuse in instanld pebaza Convenliei, c6t gi despre decizii luate in instan!5 cu referire la prevederile Conven!iei. 30. Comitetul, in timp ce remarcd faptul cd Guvernul recunoagte problerna, igi exprimi ingrijorarea privind cregterea violenlelor impotriva femeilor. Este profund ingrijorat de absenla legisla[iei care acuzd violenla domesticS, inclusiv violul conjugal gi de recunoagterea apdrdrii a aga numitei "ciisdtorii reparatorii" in Codul Penal, care elimind rdspunderea penalS a violatorului dacd victima violului acceptd sd se cdsdtoreascd cu el. Este, de asemenea, ingrijorat ci nu existd o legislafie privind h5(uirea sexuald. 31. Comitetul solicitd guvernului sd facd din violenfa impotriva femeilor in toate formele ei 9i in lumina Recomanddrii generale nr. 19 a Comitetului asupra violen[ei impotriva femeilor, o infracfiune pedepsitd prin lege. in particular, Comitetul indeamnd guvernul sd adune date statistice detaliate pe vdrsti cu privire la incidenfa 9i tipul de violenld impotriva femeilor, inclusiv violen{a domesticd. Se recomandi elaborarea de legi gi proceduri care sd duci la intirirea efectivd a legii, pentru a asigura ca victimele violenlei sexuale gi domestice sd aibd mijloace imediate de redresare gi protec[ie. De asemenea, recomandd Guvernului sd extindd campania de non-toleran{d cu privire la violen[a impotriva femeilor,

33. Comitetul recomandi ca Statul parte si faci de urgen(d noi pagiinainte pentru a preveni gi elimina traficul cu femei, in special printr-o fermi ancorare a acestei infracliuni in legisla[ie. Aceasta ar trebui s5 includd de asemenea o cregtere a cooperdrii transfrontaliere gi interna{ionale in special cu {drile de destinalie, pentru a elimina inciden[a traficului gi pentru a acfiona in judecatS trafican(ii. Recomandd ca Statul s5 se concentreze asupra cauzelor traflcului prin mdsuri menite sd combati sdrdcia femeilor gi sd imbundtd{eascd situa(ia lor economicS. incuraleazd Guvernul sd asiste victimele prin consiliere gi mdsuri de reintegrare. Recomandd ca Guvernul sd acorde atenfie articolului 6 al Convenliei in cadrul dezbaterilor in curs asupra legislaliei privind prostitu[ia. 34. Comitetul igi exprimd ingrijorarea cu privire la rata mare de analfabetism in r6ndul femeilor in vdrstd de peste 50 de ani 9i la diferenla extrem de mare in ceea ce privegte alfabetizarea femeilor in mediul urban 9i rural, la fel ca gi fa{5 de ratele crescute de abandon gcolar in rAndul fetelor la nivelul invilSmAntului secundar. Comitetul este de asemenea ingrijorat cd, in timp ce numdrul femeilor ce muncesc in sectorul educa{ional este ridicat, procentul femeilor in posturi administrative 9i de luare a deciziei in acest sector este scdzut. 35. Comitetul recomandd sd fie luate mdsuriin vederea cregterii nivelului de alfabetizare a femeilor in vdrstd, gi pentru reducerea diferen{ei intre mediul urban gi rural in alfabetizarea femeilor. Ar trebui ficute eforturi pentru a se asigura includerea ca grup fintd a femeilor in educalie, inclusiv in educa[ia permanenti 9i programele de alfabetizare a adullilor, ca gi pentru includerea In educa[ia femeilor a cursurilor de formare in noi tehnologii de informare gi comunicare care sd asigure femeilor gi fetelor abilitdfile cerute intr-o economie bazatii pe cunoagtere. 36. Comitetul este ingrijorat de situafia femeilor pe pia{a de munci, gi in particular de ratele mari ale gomajului in r6ndul femeilor, de descregterea prezenlei femeilor in populalia activi economic, gi de concentrarea femeilor mai ales in posturi gi domenii economice prost plitite. Comitetul este ingrijorat de asemenea de procentul mare de femei care muncesc ca lucrdtori neplStifiin familie, mai ales in mediul rural. 37. Comitetul recomandi ca politicile Guvernului legate de piala muncii 9i de ocuparea fo(ei de muncd si se

/ zooo AAU*@

t\ t:

N +.. ,i

adreseze in mod explicit situaliei femeilor pe piala muncii pentru a asigura ca acestea sd nu poarte o parte dispropo(ionat de mare din povara tranziliei spre economia de piald. Recomandi ca mdsuri speciale urgente si fie puse in practicd pentru a facilita intrarea femeilor in noile sectoare in curs de dezvoltare ale economiei, inclusiv in cel al antrepenoriatului, 9i pentru a se asigura ci beneficiile cu privire la sdnStatea 9i pensionarea femeilor aflate in aceste pozifii sunt protejate. incurajeazd de asemenea Guvernul si se asigure cE femeile pot beneficia de toate avantajele slujbelor create de investitorii striini, asigur6nd in acelagi timp protejarea nediscriminatorie a drepturilor lor. Recomandi ca Guvernul sd faci eforturi pentru adoptarea, ca misura prioritari, a unei legi a egalitdlii de ganse care si aclioneze at6t asupra sectorului privat cit 9i a celui public Ai si includd crearea unui birou special de egalitatea ganselor pentru femei in cadrulAvocatului poporului cu sarcina de a primi plAngeri legate de violarea legilor privind egalitatea de ganse 9i sd investigheze situalii discriminatorii din experien[ele femeilor. 38. Comitetuligi exprimi Tngr4orarea in legitura cu situa{ia sinitilii femeilor, in special situalia sdndtifii reproducerii. in timp ce apreciazi recentul declin al ratelor mortalitSfli materne gi infantile, acegti indicatori sunt inci ridicafi in comparalie cu cei ai altor firi din regiune. Este in special ingrijorat de rata avortului gi de folosirea avortului ca un mijloc de control alfertilitd(ii. Este ingrijorat de asemenea in legdturd cu cregterea ratei infec[iilor cu HIV/SIDA, 9i a bolilor cu transmitere sexuald. Comitetul igi exprimd preocuparea fa{5 de situa{ia mediului, inclusiv a accidentelor industriale, gi a impactului lor asupra sinitilii femeilor. 39. Comitetul laudd Guvemul pentru menlinerea unui sistem de acces universal gratuit la serviciile de sindtate, dar recomandd ca eforturi crescute sd aibd loc pentru imbunit5firea sdndtdlii reproducerii a femeilor. ln particular, cheami Guvernul si imbunitdleasci disponibilitatea, accesibilitatea gi folosirea mijloacelor moderne de contraceplie cu scopul de a evita folosirea avortului ca metodi de planificare familialS. lncurajeazi guvernul sd includd educalia sexualS in mod sistematic in 9coli, inclusiv in gcolile profesionale. De asemenea indeamni guvernul si creeze strategii de prevenire a infectiriicu HIV/SIDA 9i a BTS pentru grupurile cu gradul cel mai mare de risc. lncurajeazd guvernul si continue 9i sd sporeascd cooperarea cu ONG-urile gi organizafiile internafionale pentru imbuniti{irea situa{iei generale de sdndtate a femeilor gifetelor din Rom6nia. Cere guvernului si asigure informafii detaliate in urmdtorul raport privind consumul de tutun in rAndul femeilor, statistici privind consumul de alcool, droguri sau alte substante.

40. Comitetul este ingrijorat de numirul crescut de femei in v6rsti care triiesc in sdricie. 41. Comitetul, in vreme ce apreciazi adoptarea unei legi privind pensionarea gi a legii privind asisten[a socialS pentru persoanele in vdrstd, cheam5 guvernul si adopte

@auur q / zooo

firi intdziere Codul Protecliei Sociale propus, cod care va include mdsuri de asistenli socialS pentru persoanele care nu beneficiazi de pensie, majoritatea dintre acestea fiind femei.

42. Comitetul este ingrijorat de diferenla de vArsti la cisitorie stabiliti de Codul familiei pentru biieli 9i fete posibilitatea de a legaliza cdsitoria fetelor, fapt ce contravine articolului 16 al Conven[iei. Comitetul este preocupat de asemenea de faptul ci, in ciuda sciderii

numirului de cisitorii gi cregterea situa{iilor de coabitare, dreptul femeilor de a coabita in afara cisitoriei nu este protejat de sistemul legal. 43. Comitetul recomandi ca Guvernul si acfioneze pentru a aduce legislalia privind v6rsta la cdsitorie a fetelor gi bdiefilor in conformitate cu prevederile Convenliei, 9i sd ia in considera[ie Recomandarea generali nr. 21 a Comitetului. Comitetul invitd guvernul sd examineze modulin care drepturile femeilor, inclusiv cel privind pensia alimentari 9i custodia copilului, pot fi protejate ca urmare a disoluliei unui parteneriat domestic.

si accepte amendamentul la articolul20, paragraful 1 al Convenliei privind timpul de lntAlnire al Comitetului. 44. Comitetul incurajeazd Guvernul

45. Comitetul cere ca Guvernul sd rSspundi in viitorul sdtt raport periodic la subiectele specifice ridicate [n aceste comentarii. Cere de asemenea guvernului sd includd in raportul viitor o estimare a impactului mdsurilor luate pentru implementarea Convenliei.

46. Comitetul cere risp6ndirea pe scarS larg5 a prezentelor comentarii. cu scopul de a-i fuce pe oamerui din Rom6nia. 9i in partia:lar pe membnr gwernarne4a; g pe politcieni. constient de pagri care â&#x201A;Źru fos Cqa fu.ic pentru a asigura egalitatea de Facto a Endor $ de papr urmdtori care trebuie ficuti in acest scop. Cere de asemenea Guvernului sd continue diseminarea cit mai largi, 9i mai ales in rindul organiza$ilor de femei gi a celor pentru drepturile omului, a Conven[iei, a recomanddrilor generale ale Comitetului, a Declaraliei de la Beijing gi a Platformei de Acfiune gi a rezultatelor celer de-a doudzecigitreia sesiuni speciale a Adunirii Generale ONU "Femeile 2000: egalitate de gen, dezvoltare gi pace in secolul 21", care a avut loc in iunie 2000. (1) Organizaliile neguvemamentale invitate sd pafticipe la proiect au fosf selectate in funclie de pertormanlele lor anteioare, de gradul de implicare in procesul de monitoizare gi ln ac,tiuni menite sd imbundtd[eascd statutul femeilor din

tdile '121

lor.

intdlnire organizatd de Liga Pro Europa cu sprijinul financiar al Fundaliei pentru o Societate Deschisd Romdnia, Programul pentru Femei. Au pafticipat 19 (din 30 invitate) Oryanizalii de femei 9i organlzalii pentru drepturile omului din toatd fara. (31 Ob,tinut prin bundvoinla d-nei Victoia Popescu, Director adjunct in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Direclia Consiliului Europei gi Drepturile Omului. (4) l. Violenla lmpotriva femeii, ll. Prostitulia; traficul de femei, lll. Femeile ln politica gi ln viala publicd,lY. Educafia, Y. Ocuparea forlei de muncS; beneficiile economice 9i socra/e, Vl. Sdndtatea, Vll. Femeile din mediul rural, Ylll. Femeile in mass media.

-*4 -/

Cu speranla

,i",

FEMET-IIOR.

4'u;'

';:'

de Ar^,r1ize

-6ffi-, i"l$lonvenTra " depis ,, Femeillr in-1g80'qila

./-

; '

Femini st e

-,.,

AnA

d6curient eE &e ratifica re irr' " ianu4rie 1982. ., ,,"-.. ' .::",-,, I

in afara ffiirsr:ilitt*i'inilial, guvernul ' RcjmAniei a prezentat Comitetului un al doilea raport combinat cu al .?' tre!!ea_(1992 ) 9i al patrulea l. r raport'combinat cu il cinc)Lgy , (2090) cu, privire

ci gi in 2OOL ne vor citi gi vor scrie pentru noi So.ietatea

lP. ""u't:

imphmqflfapfrfi'e"yederilor {t nsastrd..

9.glr"riTgri in _l3t? fiecare din acdste rapgarte au. 6st exhmlnate au atentie de cati6 -ex$er[ii membri in Comitet care lu inaintat Guvernului RomAniei o serie de recomandiri cu prlvire.,dtrpticarea.Convenfiei.

ureazd cititoarelor, cititorilor si colaboratoarelor, colaboratorilor s5i, An Nou Fericit,, plin de realizdri in sfera publicd Ei privatd.

-.-

Pentru prima datd, de la, ratificarea Convenflei de cdtre Guvernul Rom6niei, ^n segiun#r. "din iunie 2000 (a23-a), Comitetul in ,''s ','.â&#x201A;Ź luat rftomanddrile fdcute #[an izaliile neguvernamentg[F-' de femei.din Romdnia al cirdt punct de vedere a fosJ exprimat intr-o Listi de probleme.prioritare *.{}nuarie 2000) gi intr-un Raport alternatft*(iunie 2000) cu privire la statutul ffieilor gi la respectaria drepturilor.lor in .''' .1.

. ii.

considerare de

. RornAnia.'

\ .r. \/

,'n"",,

4..

..sj"+,-,

1.. l '.rA _ll

/ zooo N\WE

Ff(e1r(ercr

Elif, liogl rafi(e(e Florentina BOCTOG

DESPRE BEIJING +5... LA AnA Beijing + 5: an overview of the European Union follow-up and preparations; European Commission; Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2000. Publicalia confine o scurtd prezentare a realizirilor statelor membre ale Uniunii Europene in ceea ce privegte indeplinirea Platformei de Acliune, informalii privind intAlnirea regional5 pregititoare pentru Beijing+5 de la Geneva (ianuarie 2000) gi Conferinla Europeani de la Bruxelles (februarie 2000). Documentul prezinti punctul de vedere al Uniunii Europene privind procesul Beijing+5 pentru Adunarea GeneralS din iunie 2000 de la New York, pe toate cele 12 arii de interes ale documentului.

Beijing + 5: NGO Alternative Global Report to the United Nations General Assembly Special Session 5 years after Beijing. CNOCRUN, New York, 2000 ldeea existenlei unor rapoa(e alternative realizate de ONG-uri cu privire la implementarea Platformei de Acliune de la Beijing s-a conturat in cadrul Conferinlei ONG-urilor de la Cea de-a 43 a Sesiune a Comitetului privind statutul femeii din martie 1999. Cu aceasti ocazie, s-a propus realizarea rapoartelor alternative ale ONG-urilor urmdrind tematica chestionarului pentru guverne. in urma acestei initiative s-au realizat 116 rapoarte alternative care au stat la baza acestui raport global. Raportul global este structurat pe cinci regiuni (Africa, America LatinS 9i Caraibe, Asia-Pacific, Europa gi America de Nord, Asia de Vest gi Orientul Mijlociu) gi cuprinde cele 12 teme ale Platformei de la Beijing, impliniri 9i obstacole.

NGOs as partners: on the way to accelerate

implementation of the Beijing platform for action. NGO Committee on the Status of Women, Geneva, 2000

F il

La mijlocul lunii ianuarie anul acesta (17 - 18 ianuarie 2000) a avut loc la Geneva sesiunea ONG-urilor prilejuitd de intilnirea Pregititoare Regionald a Comisiei Economice pentru Europa privind Revizuirea in 2000 a lmplemetdrii Platformei de Acliune de la Beijing. Cu aceastd ocazie ONG-urile prezente au dezbitut o serie de recomanddri pentru delegaliile guvernelor

ffl\ry q / zooo

participante pe cele gase teme propuse: femeile gi economia, violenla impotriva femeii, femeile 9i conflictele armate, mecanismele institulionale privind promovarea femeilor, femeile in funclii de decizie, femeile cu handicap. in lucrarea de fali sunt prezentate rapoartele pe aceste teme rezultate in urma disculiilor dintre ONG-uri, precum gi recomanddrile pe care acestea le-au inaintat guvernelor.

Reproductive rights 2000: moving foruvard. The Center for Reproductive Law and Policy, New York, CRLR 2000. in cadrul sesiunii din iunie a Adundrii Generale a Natiunilor UniE pe tema Betling + 5, The Center for Reproductive Law and Policy cu sediul in New York a lansat volumul de fa!5 cu scoptl promovirii drepturilor la sdndtatea reproducerii. Lucrarea se bazeazd pe o vastd 9i lungd experienli a organizaliei in monitorizarea legislafiei gi politicilor privind sinitatea reproducerii din intreaga lume. in paginile lucrdrii puteli gdsi un istoric al ideii de drepturi ale sdndtdlii reproducerii, suportul legislativ internalional in domeniu, dar gi descrieri documentate privind situalia actualS a subiectului in toate regiunile globului, inclusiv Europa Centrald gi de Est.

Surse de informalii privind Beijing +5

documentul final al intilnirii: www. un. org/womenwatch/followup/beij

ng5/i ndex. htm

opinia grupului de dezbaterii pe tema "Legdturilor intre femel (Linkage Caucus) privind documentul final: www.women2000newsroom. org/ngos_respond. htm

declaraliile guvernelor privind implementarea Platformei de acliune, in ordine alfabetici: www. un. org/ga/webcasUstat2. htm

I r

rapoartele lirilor 9i rapoartele alternative ale ONG-urilor: www.womenaction. org/g lobalireports. htm Raportul alternativ global al ONGurilor cdtre Adunarea GeneralS a Naliunilor Unite, Sesiunea Speciald, 5 ani dupi Beijing, 5 - 9 iunie 2000. Rezumatul acestui raport poate fi comandat de la sediul CONGO: lel.: 212 986 8557, fax: 212 986 0821, e-mail: congongo@aol.com extrase din mass media privind Berjing +5 realizate de Communications Conso(ium Media Center (CCMC): CCMC. 1200 New York Avenue NW #300, Washington, DC 20005. Tel: 202 326 8700, fax: 202 682 2154, e-mail: women2000@ccmc.org

alte informa{ii, resurse gi analize ale ONGurilor in legdturi cu Beijing+$; www.wedo.org www.dawn.org.fl www.cwgl.rutgers.edu www.iwhc,org www. qweb. kvin noforum.se/beijing/index. htm I

Primul barometru de gen din RomAnia sondaj realizat de lnstitutul The Gallup Organization RomAnia

Sub egida Fundafiei pentru o Societate Deschisd a apdrut "pe piali' primul instrument de analizi calitativd, la nivel nalional, al relaliilor dintre bdrbali 9i femei din RomAnia. Din colectivul restrdns de coordonare au ficut parte: Mihaela Miroiu, Renate Weber, Manuela Stinculescu gi Monica Berevoiescu. Barometrul oferd celor interesali gi receptivi la problematica de gen un bogat material de preluat gi folosit in studii gi cercetdri. Celor mai pulin convingi de diferenlele de gen 9i de impo(anla predictorului gen in analiza realitd{ii sociale romdnegti, barometrul le oferd solide contraargumente.

Salutim aparilia gi sperim ca viitorul barometru sE fie in totalitate consecvent fa!5 de variabila de gen, care de aceastd dati este, in mod paradoxal, uneori eludati.

Beijing+5 Fair play: gender & development magazine of KARAT Coalition, 112000: Beijing + 5. Sofia, KARAT Coalition, 2000. Coalilia KARAT - o relea de organizalii neguvernametale de femei din Europa Centrald gi de Est - dedici primul numdr al

revistei sale evenimentului Beijing + 5. Revista a fost creatd cu scopul de a oferi celor interesali o imagine c6t mai fidelS despre situalia femeilor din !5rile foste socialiste. Numdrul de falE cuprinde informalii despre ce este 9i ce face Coalilia MRAT, despre acliunile sale in procesul Beijing + 5, precum 9i recomanddrile pe câ&#x201A;Źlre coalilia le-a ficut referitoare la implementarea Platformei de acliune de la Beijing. Din coalilie fac parte organizalii din urmdtoarele !5ri: Albania, Bulgaria, Croalia, lugoslavia, Fosta Republicd lugoslavd a Macedoniei, Moldova, Polonia, Republica Ceh5, Rom6nia, Rusia, Slovacia, Ucraina, Ungaria.

q/2ooo

AAw@

CENTR$L AnA oferi celor interesati urmitoarele servicii: ,

BTB&IOEECX SPBCIA&IEASA: studii interdiscilinare (socioLogie, psihologie, drept, lingvistici) literaturi, Pe probleme de EIen social.

centrului acces Ia publicaliile (in sa].a de ].ecturi) tematice bibliografii CONTRA COST:

acces internet: 15.000 lei/ori 10. 000 ].ei/ori (studen?i) copii xerox: s00 Iei/pas fali 800 LeL/pag fali verso PROGRAM

].uni

vineri

9:30

16:30

adresa: Bd. Ferdinand 24 etaj 3, apt. 11 Bucuresti S 2

.l 'l

e-rnail :

web

tel-fax:

site: http

252.4959 ana safGkappa. ro z

/ /wuw. anasaf.

Aauw

q/zooo

.:5

D(esIrr(e Autoa,r(e gi Alrtorl FLORENTINA BOCIOC Este absolventd a FacultSlii de Psihologie - Sociologie 9i studenti la Programul de Master in Studii de gen al gcolii Nalionale de $tiinle Politice 9i Administrative din Bucuregti. Lucreazd la Centrul AnA ca documentarist gi participd alSturi de echipa Anei la diferite proiecte gi programe. $tie aproape totul despre biblioteca Anei, despre h6rtiile din rafturile Anei gi cutiile din cdmirile Anei.

SORINA CAMELIA BUMBULUT nOsotvenl a UniversitSlii Babeg - Bolyai ( 1985 ) - Facultatea de lstorie gi Filozofie cu specializare gi diplomd in psihologie. Am avut gansa ca la un an de la terminarea facultdlii si pot lucra ca psiholog clinician, ca apoi, din 1990 sd md formez 9i ca psihoterapeutl. in acegti peste 10 ani de muncd psihologic5 - fie evaluare fie consiliere ori terapie - am inceput sd fiu preocupatd de situalia femeilor. in 1996 am acceptat sarcina de a organiza primul centru de consiliere impreund cu refugiul temporar necesar, pentru fete gi femei abuzate sexual, proiect care a devenit realitate doi ani mai t6rziu. DeSi in perioada 1992 - 1997, tentati de o carieri universitard, am lucrat ca profesoard asociat6 pe lAngi facult5flle de psihologie gi asistenli sociali ( am condus seminare de psihoterapie qi am coordonat practica studen[ilor ), acum ml definesc ca practiciani gi activisti feministd. Consider ci e timpul sE ne definim, sd facem " libere" ( de constrdngeri, cel pulin ) alegerile de care avem nevoie, sd ne ciutim/gdsim resursele pentru a trii o viafi intr-adevdr pagnicd ( intr-o societate non-violent6 ) gi sdnEtoasS.

imi place si cred cd gi eu contribui la imbundtdlirea vielii unora dintre femei prin munca terapeuticS pe care o desfdgor cu mare pldcere 9i satisfacfie, dar gi prin implicarea mea in diverse acliuni locale sau organizate in !ar5 pe teme legate de condilia femeilor in Rominia. Primesc tot mai multe solicit5ri gi in calitate de formatoare - pentru pregdtirea specialigtilor din domeniul protecliei copilului maltratat, precum gi a celor implicali in interventia, asistarea 9i protectia femeilor care sunt victimizate prin abuzlviolen!5 domesticd.AlTElE: Participiri la conferin{e in domeniul psihologiei clinice, psihiatriei comunitare, psihodramei gi psihoterapiei, in perioada 1984 1997;

Participiri la reuniuni pe teme ale violenfei impotriva femeilor 9i copiilor: - lucrare suslinutd la seminarul pe tema " bSrbali gi femei in perioada de tranzitie " in [5rile Europei centrale gi estice, desfiguratS la ClujNapoca, 1997; lucrare prezentatd la seminarul " Munca impotriva abuzului sexual - dialog intre est gi vest ", tinutd la Berlin, 3.11,1998 gipublicati in 2000; lucrare la sesiunea " abuz 9i violenli sexualS " in cadrul Congresului mondial de psihoterapie, Viena, 4-

8 iulie 1999; participare la Conferinfa femeilor 28-30.04. 1 999, Bucuregti; alte participdri la mese rotunde, conferinle, grupuri interactive, pe teme legate de condilia femeii ( in special o bund colaborare cu Fundalia Desire - Centrul pentru oportunitSli egale Cluj- Napoca ), seminare pentru munca de evaluare, intervenlie, tratament gi prevenfie in sutualiile de violenld domestici, abuz sau violenfd sexualS.

RUXANDRA GARAGEA LEONTINA Secretard a Societdlii de Analize Feministe AnA, este absolvent6 a Liceului Dimitrie Cantemir din Bucuregti gi studentS a FacultSlii lnternalionale Romano- Americane.

A absolvit mai multe cursuri: utilizare PC, limbi strdine, planificare economicS, a colaborat cu organizalii de femei ale comunitSlii Albaneze din Rominia, in cadrul cercului Femeilor Albaneze pentru a impS(i

q/2000

Mry@

cu acestea din obiceiurile rom6negtl.

Este pasionati de nou gi modern in toate sferele, cunoscdtoare a limbii 9i traditiilor din ltalia, Anglia, Franla gi Spania, o tindrd al cdrei verb definitoriu este "a gti".

DOINA DANCIU Doina Danciu lucreazS, in prezent, la Fondul Rom6n de Dezvoltare Sociald, in calitate de coordonator de program. Este absolventi a FacultSlii de Relalii Economice lnternalionale gi a programului MBA organizat de lnstitutul lnternalional de Management din Cipru. De asemenea, este absolventd a cursului de Management gi Leadership pentru cooperative, Histadrut, din lsrael.

A lucrat mai mult de 13 ani in domeniul cercetirii de marketing internalional gi apoi, in cadrul unor proiecte finanlate de USAID, PHARE gi Banca MondialS, destinate intreprinzdtorilor particulari. A fost consultant pentru elaborarea unor planuri de marketing gi planuri de afaceri gi, de asemenea, editor al Buletinului Centrului lntemalional de Studii Antreprenoriale. Din anul 1993 este tutor colaborator al CODECS. Este cisdtoritd 9i are un fiu, student, iar hobby-urile declarate sunt muzica gi sportul.

DANIELA DRAGHICI Reprezentant CEDPA / Coordonator, Proiectul POLICY

Daniela Drdghici reprezintd Centrul pentru Dezvoltare 9i Activitdli in domeniul Populaliei (CEDPA) 9i coordoneazi activitilile Coali{iei ONG pentru Sdnitatea Reproducerii in cadrul Proiectului POLICY finanlat de USAID. Proiectul a fost iniliat pentru a crea cadrul favorabil dezvoltirii unor politici privind sdnitatea reproducerii in Romdnia. ln calitatea sa de coordonator, Daniela Drighici asigurd asisten{a tehnici penlru organizaliile neguvernamentale, membre ale Coaliliei pentru Sinitatea Reproducerii, privitoare la activitdtile acestora de pledoarie activd pentru sdndtatea reproducerii fald de factorii de decizie 9i fa!5 de populalie in general. Daniela Drighici mobilizeazd partenerii din sectoarele neguvernamental, mass media gi guvernamental pentru sus{inerea accesului universal la servicii de sdnitate a reproducerii. Activitatea este concentratd in Bucuregti gi judelele Cluj, Constanla gi la9i. Reperele cele mai marcante sunt campaniile de pledoarie activd pentru sdndtatea reproducerii ,Femeia Alege Sdnitatea", desfSgurate in 1998, 1999 9i 2000. Pentru acest an, Daniela Drdghici gi-a propus sd extindd parteneriatul in cadrul Coaliliei, pentru a include 9i organizalii civice 9i etnice. Activitatea cheie este implicarea gi coordonarea eforturilor Coalifiei pentru Sinitatea Reproducerii in campania ,,Femeia Alege Sdndtatea", pentru acces la servicii de sdnitate a reproducerii gi contraceptive prin medicii de familie din mediul rural. Campania s-a extins la judelele Botogani gi Briila. Daniela Drdghici a participat la Conferinla Beijing+$ pentru a face legituri intre organizaliile neguvernamentale din Europa rdsdriteani 9i centrald 9i mass media.

FRANCOTSE GTRARD Frangoise Girard este avocati 9i coordonatoare de programe in cadrul Coaliliei lnternalionale pentru Sdndtatea Femeii (IWHC) din New York. Munca ei se concentreazi pe activititi de lobby 9i de dezvoltare a politicilor publice impreuni cu agenliile Naliunilor Unite gi organizaliile interna(ionale, iar ariile sale de interes includ drepturile sexuale gi sdndtatea adolescenlilor D- na Girard a jucat un rol important in munca Coaliliei lnternalionale pentru S5nitatea Femeii cu ocazia revizuirii dupi cinci ani Convenfiei lnternalionale pentru Populalie gi Dezvoltare (ICPD + 5) de la Naliunile Unite (1999) gi in procesul Beijing +$ (2000).

LAURA GRUNBERG Laura Grunberg, este pregedinta Societdlii de Analize Feministe AnA gi redactori gefi a Revistei AnALize. Lucreazd ca specialist de program la CEPES - UNESCO 9i este lector asociat in cadrul programului de master de studii de gen din cadrul SNSPA. A coordonat o serie de ca(i de profil 9i de pionierat la noi.

A publicat articole de feminism in reviste din lara gi strdindtate. Cel mai recent este un studiu despre ONG-urile de femei din Rominia apirut in volumul "Reproducing Gender. Politics,Publics and Everyday Life after Socialism", editori - Susan Gal 9i Gail Kligman, Princetown University Press, 2000.

DESPINA PASCAL A absolvit Academia de Studii Economice din Bucuregti, promolia 1982. Dupd 10 anide la licen(a de bazi,tocmai pentru a evalua gi a adiuga valoare gi substan!5 studiilor iniliale, a urmat cursuri intensive in Marketing Managenent la Academia de Studii Economice din Viena. Din 1992 este membrd

@eAu,p q /

zooo

fondatoare a Centrului lnternalional de Studii Antreprenoriale, din Bucuregti, a cdror programe de dezvollare antreprenoriald le-a coordonat timp de trei ani.. Din 1995 incepe o experienld, cu proiectele dedicate femeilor de citre PNUD. in acest interval de timp, Despina Pascal a proiectat gi furnizat programe de instruire pentru femei, a efectuat studii gi a elaborat lucrdri de popularizare a statutului economic al femeilor in Rom6nia, in 1997 devine membru fondator a organizaliei neguvernamentale "Parteneri pentru schimbare" care reprezinti continuarea institulionalizat5 a PNUDAIVID. Experienla sa anterioari inglobeazd 9i consultanfa acordati in domeniul dezvoltdrii organizalionale pentru Banca MondialS, in perioada 1997- 1998 in vederea pregitirii Fondului Rom6n de Dezvoltare SocialS. in prezent, Despina Pascal, fdrd a abandona preocupdrile anterioare, igi desfSgoari activitatea in sectorul privat, avdnd o foarte buni cunoagtere a mediului de afaceri din Rominia gi o inlelegere corespunzitoare a principalelor provociri cu care acesta se confruntS. Pentru a echilibra aceastd balanfd, invald sd redescopere natura gi viala dusi in simplitate. Crezul ei este c5 viala este o cdl5torie iar numai la drum pofi sd cunogti "oamenii".

Dr. MIHAELA ZOE POENARIU Dr. Mihaela Zoe Poenariu este medic specialist de medicini generalS, cu experienli in planificare familialS. in prezent lucreazd ca director executiv la lnstitutul Est European de Sindtate a Reproducerii, organizalie neguvernamentald cu profil de cercetare, instruire gi educalie in sdnitatea reproducerii. Este membri a coaliliei ASTRA (Coalition for Reproductive and Sexual Health and Rights in Central and Eastern Europe) din 1999. A absolvit cursul lnternational Policy Advocacy organizat de School for lnternational Training din Vermont, SUA in 1999. A participat la Conferinla ICPD Plus Five de la New York, 1999 9i la lucririle Comitetului Preparator al Conferinfei Beijing Plus Five din martie 2000 de la New York.

CECILIA PREDA Cecilia Preda este membri AnA gi coordonatoare de programe la CEPES/UNESCO. Este iniliatoarea Centrului AnA coordonind programele de informare 9i documentare desfigurate de Centrul AnA. Realizeazd site-ul Anei gi versiunea electronici a revistei AnALize. A redactat Raportul alternativ cu privire la Statutul Femeilor in Romania pentru Convenlia femeilor (CEDAW).

MIHAELA RABU Arhitectd, membri AnA, coordonatoare a Departamentului de publicafii al Centrului AnA, prin "miinile" Mihaelei au trecut: seria "Gen 9i...", "Gazeta de Foigor", toate AnA-Lizele... Se lupti vegnic cu computerele, cu diacriticele 9i cu ilustra[iile. Este implicati activ in migcarea ecumenicd din RomAnia gi Europa.

q/2000

Mw@

itare computeri zatd: Centrul AnA Tipar executat la Smart Printing SRL ISSN :1435 - 7559 Ed

Numdr ep*rut cu *prliinul finanelar al Funda$iei pentru o $oeietate Beseh*sa * Frogranrutr Fentru Femel * r

:l)

ilr ltl |aI ,i!

li,