Replica - nr. 751

Carmen Hărău: Concedierile bat la uşa sistemului public Comunicatul de presă semnat de senatorul PNL Eleonora-Carmen Hărău explică cu cifre de ce noua lege de salarizare pentru domeniul public va produce un dezastru în rândul personalului bugetar.

Iar vinovaţii de serviciu vor fi ordonatorii de credite!

Toma Coconea, ambasador al Ţării Haţegului Toma Coconea, cel mai cunoscut parapantist român, a primit oficial titlul de ambasador al Ţării Haţegului.

Cel supranumit „Şoimul Carpaţilor” va reprezenta în lume regiunea turistică hunedoreană recunoscută nu doar pentru splendoarea Munţilor Retezat, dar şi pentru Geoparcul Dinozaurilor şi bisericile medievale de piatră.

REPLICA 7 zile în Hunedoara – pag. 3

www.replicahd.ro

7 zile în Hunedoara – pag. 3

n Săptămâna 8 - 14 iunie - 2017

Preşedintele CJ Hunedoara, acuzat că doseşte actele de finanţare a ONG-urilor

n Nr. 751

n 20 pagini

n 80 bani

Săptămânal al judeţului Hunedoara

Hunedoreanul şef la IBM care construieşte o biserică la Ottawa

Liderii PSD care administrează judeţul sunt acuzaţi că dosesc actele justificative care stau la baza atribuirii banilor publici pentru asociaţiile non-profit. Liberalii susţin că banii s-au dat în funcţie de culoarea politică a primarului, omiţându-se de la finanţare proiecte de elită precum Autobergamo – în sport şi Vlăstarele Orăştiei – la cultură, tineret. În urma stăruinţelor liberalilor, şefii CJ Hunedoara promit că vor „desecretiza” finanţarea.

Politică şi administraţie – pag. 7

O hunedoreancă cultivă trandafiri de Damasc la Abucea Trăieşte între milioane de flori!

I se întâmplă unei femei care a decis să îşi facă o plantaţie de trandafiri de Damasc. Este psiholog şi s-a gândit să-şi deschidă propria afacere: după ce a cumpărat butaşii înrădăcinaţi din Bulgaria, i-a plantat, iar aceştia s-au adaptat surprinzător de bine climei din Transilvania.

Comunitate – pag. 4

Hunedoreanul Viorel Onuţ este specialist de top în securitate cibernetică la IBM. Specialist recunoscut peste ocean în domeniul calculatoarelor, Viorel a găsit o metodă destul de inedită de a-şi exprima dorul de casă: construieşte o biserică ortodoxă în Ottawa.

Exclusiv REPLICA – pag. 8-9

Restaurantul WERK, situat în Hunedoara, lângă Castel, angajează:bucătar, ajutor de bucătar, barman şi ospătari.

CV-urile se trimit la adresa office@restaurantwerk.ro Relaţii la telefon: 0799 883 883.

Condiţii şi dotări de 4 stele. Servicii de calitate.

Preţuri începând de la 100 de lei camera/noapte.

Informaţii şi rezervări la tel. 0724.364.640; E-mail: rezervări.HD@gmail.com

2

7 ZILE ÎN HUNEDOARA

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

„Gardienii” Mediului pregătesc greva generală Federaţia Sindicatelor Unite din Mediu a declanşat conflictul de muncă, ultim pas înainte de declanşarea grevei generale. Acţiunea este urmare a faptului că Guvernul PSD a ignorat toate protestele de până acum.

Sindicaliştii avertizează că greva generală va produce pagube majore statului român, iar vina este exclusiv a locatarilor de la Palatul Victoria.

Marcel BOT

Încă de la jumătatea lunii martie, angajaţii de Mediu au tot protestat, paşnic, împotriva discriminărilor salariale. Un şef de agenţie judeţeană de mediu ia leafă echivalentă cu aceea a unei infirmiere de spital. Sindicaliştii au declanşat conflictul colectiv de muncă, o ultimă tentativă de a se face auziţi înainte de a declanşa greva generală. „Prin declanşarea GREVEI GENERALE se ajunge la: diminuarea ratei de absorbţie a fondurilor europene; sistarea emiterii actelor de reglementare necesare accesării fondurilor europene (autostrăzi, drumuri expres, modernizare/ reabilitare de drumuri naţionale/ judeţene, sisteme de management integrat al deşeurilor, sisteme de canalizare, parcuri industriale, conducte de transport gaze naturale, linii electrice aeriene, planurile pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor pentru fiecare bazin hidrografic în parte, reabilitare linii căi ferate de călători şi de marfă, cariere, planuri de management, parcuri eoliene, strategii, etc.);

Consilierii municipali i-au aprobat primarului Devei o consumaţie de maxim 60 de lei pe zi pentru organizarea de mese oficiale şi cocteiluri.

Marcel Bot

Salariaţii de la Mediu anunţă că îşi radicalizează protestul

neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin TRATATUL DE ADERARE A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ; nerespectarea termenelor de raportare de către România, în calitate de stat membru UE, poate genera riscul declanşării procedurii de infringement, situaţii care vor determina costuri mult mai mari din partea Statului Român decât costurile generate de o creştere salarială pentru 1934 de salariaţi; imposibi-

COMUNICAT DE PRESĂ

PSD ŞI-A PLANTAT ACTIVIŞTII DE PARTID LA ŞEFIA UNOR SECŢII DE VOTARE ÎN SĂLAŞU DE SUS Partidul stat PSD ignoră până şi legea electorală, în complicitate cu Autoritatea Electorală Permenentă, numind în calitate de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie sau locţiitori ai acestora persoane implicate politic, susţinători activi ai candidatului PSD pentru Primăria Sălaşu de Sus . În baza Procesului verbal din data de 06.06.2017, încheiat de Autoritatea Electorală Permanentă, privind desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite pentru alegerile parțiale din data de 11 iunie 2017 și a locțiitorilor acestora, la poziția 38 se regăseşte doamna Antal Mirabela – Ramona în calitate de locţiitor preşedinte BESV nr. 456 – Sălaşu de Sus, la poziţia 50, dl. Antal Silviu în calitate de locţiitor preşedinte BESV nr. 462 - Nucşoara, poziţia 51, doamna Bîrlea Veronica în calitate de preşedinte BESV nr. 463 – Mălăieşti, iar la poziţia 55, doamna Meliţă Simona – Delia în calitate de preşedinte la BESV nr. 465 – Rîu Mic. Conform Legii nr. 115/2015, Birourile Electorale ale Secţiilor de

Primarul Ovidiu Moş are plafon la băutură pe bani publici

Votare constituite pentru votarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor imparţialităţii, legalităţii, responsabilităţii şi legitimităţii.

Analizând imaginile prezentate în fotografiile ataşate, puteţi observa că doamnele Antal Mirabela – Ramona, Bîrlea Veronica, Meliţă Simona – Delia, precum şi domnul Antal Silviu sunt prezenţe active în campania electorală desfăşurată de către candidatul PSD la funcţia de primar al comunei Sălaşu de Sus, dl. Vlad Ioan, sprijinit de deputatul PSD Marica Sorin. În aceste condiţii, considerăm că persoanele nominalizate anterior nu îşi pot exercita funcţiile corect şi imparţial, încălcând astfel prevederile art. 25, alin. 3, teza 2, din Legea nr.

115/2015.

Partidul Naţional Liberal a depus contestaţie faţă de neregulile prezentate la Biroul Electoral de Circumscripţie Comunală, nr. 57 Sălaşu de Sus. Biroul de presă al PNL Hunedoara

litatea funcţionării sistemului pentru protecţia mediului. FEDERAȚIA SINDICATELOR UNITE DIN MEDIU a avut o activitate pro-activă şi a încercat prin toate mijloacele să sensibilizeze factorii politici şi nu numai, în scopul de a nu se ajunge la blocarea sistemului pentru protecţia mediului, acţiuni rămase fără rezultat”, avertizează sindicaliştii din Mediu.

Primarul Devei, Ovidiu Moş, a cerut consilierilor locali să-i limiteze cheltuielile de protocol.

Proiectul a fost aprobat în ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local.

Astfel, primarul Ovidiu (Tati) Moş are voie să deconteze nota de plată a chelnerilor de până-n 12,50 lei de persoană pe zi, dacă protocolul e doar pe bază de şpriţuri, şi de maxim 60 lei pentru fiecare persoană şi zi – dacă cocteilurile se beau la mese oficiale. În cazul în care primarul are invitaţi la masă, el poate deconta din bani publici 75 lei/ persoană/ zi, la care se poate adăuga, pe durata tratativelor, suma de 6,5 lei/ persoană/ zi pentru cafea, suc sau alte băuturi tradiţionale.

Pentru masa şoferului suma e de 15 lei.

De asemenea, primarul poate face cadouri în limita sumei de 225 lei pentru fiecare delegaţie.

Elevii deveni, la şcoala de restaurare De marţi, elevii Liceului de Arte ”Sigismund Toduţă” din Deva participă la cea de-a doua ediţie a ”Şcolii de vară de restaurare”, organizată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Anamaria NEDELCOFF

Evenimentul, care se va încheia în data de 11 iunie, are drept scop promovarea activităţii de restaurare în rândul tinerilor, cu speranţa că pe viitor vor îmbrăţişa această profesie, salvarea patrimoniului mobil şi imobil constituind o prioritate în momentul de faţă.

Acţiunea, la care va participa o grupă de clasa a X-a de la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” din Deva, coordonată de prof. Ana Iancu, se va desfăşura pe trei paliere: prezentare teoretică a procesului de restaurare pe suport metal, ceramică, sticlă şi hârtie, realizată de restauratori experţi în domeniu; demonstraţii practice ale procesului de restaurare, acţiune interactivă unde participanţii vor putea realiza sub îndrumarea specialiştilor diverse operaţiuni; expoziţie cu obiectele restaurate, urmată de oferirea de diplome şi premii participanţilor. Trebuie precizat faptul că toate intervenţiile vor fi efectuate pe materiale comune, nefiind afectat patrimoniul mobil al instituţiei.

Muzeul devean promovează meseria de restaurator printre elevi (Sursa foto: Internet)

„Restaurarea patrimoniului cultural naţional are ca scop restabilirea semnificaţiei istorice, artistice, tehnice, originare a bunului istoric, pierdută parţial sau estompată în timp şi consolidarea structurii suport. În fiecare zi, datorită acţiunii factorilor externi asupra artefactelor, în special a patrimoniului mobil, se produc distrugeri importante, salvarea acestora fiind prioritară pentru specialiştii din domeniul muzeal.

Pentru cercetarea, conservarea şi expunerea pieselor muzeale, restauratorii MCDR depun eforturi inten-

se în laboratoarele noastre, de unde ies anual sute de obiecte pe suport anorganic şi organic. Acţiunea pe care dorim să o desfăşurăm pe o perioadă de şase zile se doreşte a fi o campanie de promovare a profesiei de restaurator şi a rolului important pe care acesta îl deţine într-o instituţie muzeală, acela de salvare a patrimoniului cultural naţional”, a declarat responsabilul de proiect, Ioana Popiţiu, şeful Secţiei Restaurare-Investigaţii-Conservare din cadrul MCDR.

CITEŞTI ŞI CÂŞTIGI! – FINAL DE EDIŢIE Concursul „Citeşti şi câştigi!” a ajuns la final. La a patra ediţie a concursului de cultură generală au luat startul 22 de colegii şi licee hunedorene. Fiecare etapă a concursului a reprezentat un pas spre marea zi a confruntării finale, în care au rămas cei mai buni: Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani. După ultima confruntare, concursul a fost câştigat de Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, pe locul doi s-a clasat Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, iar locul al treilea a fost ocupat de Colegiul Naţional „I. C. Brătianu” Haţeg. Premiul juriului s-a acordat echipei Liceului Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia. (Andreea JURCA) CMYK

7 ZILE ÎN HUNEDOARA

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

„ŞOIMUL CARPAŢILOR” SE PREGĂTEŞTE PENTRU X-ALPS 2017

Toma Coconea, ambasador al Ţării Haţegului

3

Carmen Hărău: Concedierile bat la uşa sistemului public

Toma Coconea, cel mai cunoscut parapantist român, a primit oficial titlul de ambasador al Ţării Haţegului. Cel supranumit „Şoimul Carpaţilor” va reprezenta în lume regiunea turistică hunedoreană recunoscută nu doar pentru splendoarea Munţilor Retezat, dar şi pentru Geoparcul Dinozaurilor şi bisericile medievale de piatră. În câteva zile, Toma Coconea va pleca din nou în Alpi, pentru a se antrena direct pe terenul unde se va desfăşura competiţia X-Alps 2017.

Laura OANĂ

Sâmbătă, 3 iunie, Tomi Coconea a aterizat cu parapanta pe stadionul din Sântămărie Orlea unde urma să fie premiat şi a fost aplaudat de sutele de micuţi fotbalişti care participau la prima ediție a „Țara Hațegului Junior’s Cup”.

“Este iubit în România şi adorat peste hotare. Este parapantist, pilot şi instructor de zbor, ultramaratonist şi salvamontist, Toma Coconea este omul pentru care imposibilul nu există”, îl prezintă Anca Rusu de la Destinaţia Eco turistică Ţara Haţegului Retezat. Tomi a primit placheta cu titlul de ambasador, o diplomă şi un tricou, dar şi mascota “Andi Andezit” a celor de la Geoparc şi un album din partea Administraţiei Parcului Naţional Retezat. “Mă simt onorat şi motivat pentru fiecare distincţie, mai ales că este înainte cu o lună de cursa mea. Clar mi-au dat o doză de energie! Eu am mai spus că această cursă la X-Alps nu e a mea, e şi a voastră, a tuturor românilor şi vă mulţumesc mult! Rămâneţi pozitivi şi încrezători!”.

Tomi a devenit cunoscut după ce a ajuns vicecampion la X-Alps, cea mai dură competiţie de anduranţă din lume. Este, de fapt, singurul sportiv din lume care a participat la toate ediţiile X-Alps şi s-a înscris şi în cursa care debutează în 2 iulie, la Salzburg, a noua ediţie. „Pentru mine, fiecare zi este una de antrenament, chiar şi zborul din această zi, nu vreţi să ştiţi de unde am decolat pentru că părea un loc imposibil. Campionatul Sky Tribe XC 2017, care s-a desfăşurat zilele trecute la Clopotiva, cu peste 100 de zburători, a fost un antrenament excelent. În fiecare zi alerg, în Retezat, către Parâng.”

Ţara lui, Ţara Haţegului Acum, pe unde va merge, Toma Coconea va duce cu el mesajul Ţării Haţegului, zonă pentru care are rangul de prim ambasador. Coconea va fi unul dintre cei 32 de concurenţi înscrişi în competiţia care îi provoacă să străbată pe jos sau în zbor, cu parapanta, o distanţă de 1.138 de kilometri, de la Salzburg,

Toma Coconea reprezintă în lume, ca ambasador, Ţara Haţegului

până la Monaco. Parapantistul din Petroşani a participat la toate edițiile concursului, iar, în 2011, a reușit să devină vicecampion, după ce a ajuns al doilea. În 2015, Coconea a aterizat forţat din cauza unor turbulențe în aer, după ce străbătuse peste 1.000 de kilometri din concurs. Sportivul a suferit contuzii serioase şi a fost transportat cu eli-

copterul la spital. „În urma incidentului din urmă cu doi ani de zile m-am gândit foarte bine şi, pe lângă recordul din Nepal, mai am în proiect câteva surprize.

Judeţul Hunedoara îmi oferă o mulţime de locuri minunate şi potrivite şi pentru zbor şi pentru maraton. E o zonă extraordinară, pe care vreau să o promovez, cu mare drag. Eu sunt o fire foarte încăpăţânată, de aceea nu am plecat şi nici nu voi pleca. Eu cred în zona noastră şi cred că ea se va dezvolta foarte mult”, speră Toma Coconea.

Salvamontist, prieten şi instructor

Campionul se antrenează zilnic pentru X-Alps 2017

Pe Tomi nu l-au aplaudat doar micuţii fotbalişti şi spectatorii, dar şi colegii săi.

Pentru ei, Coconea este un munte de voinţă, un sportiv care nu concepe limite şi un salvator de nădejde pe munte. „E extraordinar în zborul cu parapanta.

Omul chiar se pricepe şi mă gândesc că ar putea decola şi din mijlocul stadionului. E impresionant ce face!

Păcat că nu e susţinut şi urcat în slăvi aşa cum merită un vicecampion mondial la X-Alps. Anul aceasta va încerca din nou şi noi sperăm să îl vedem între fruntaşi, acolo unde îi e locul”, spune Ovidiu Bodean, şeful Serviciului Judeţean Salvamont Hunedoara.

În data de 3 februarie 2017, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a aprobat, cu o majoritate fragilă de voturi, Legea nr. 5 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017. La art. 2 din această lege s-a precizat explicit faptul că „Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 7,8% în anul 2017 şi de 7,7 % în anul 2018”.

Mai precis, plafonul nominal al cheltuielilor de personal al bugetului general consolidat se ridică la suma de 63,88 miliarde lei, insuficient pentru asigurarea finanţării salariilor în plată la acea dată! Mai mult decât atât, în ipoteza, puţin probabilă, a implementării majorărilor salariale prevăzute în proiectul privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, impactul bugetar suplimentar generat de aceasta, estimat la 5,1 miliarde de lei, numai pentru a doua jumătate din anul 2017, excede, de asemenea, plafonul aprobat pentru cheltuielile de personal. În aceste condiţii, Domnul ministru al finanţelor publice se află în situaţia imposibilă de a face nişte alegeri, fiind prizonier ca-ntr-o menghină. Joacă în spaţiul îngust dintre conştiinţa sa profesională şi dispoziţiile hazardate ale şefului de partid.

Va promova un proiect de lege pentru modificarea aprobată prin Legea nr. 5/2017, pentru completarea fondului de salarii? La ce nivel şi cu ce impact asupra deficitului structural pentru următorii trei ani?

Va respecta sau nu prevederile Tratatului privind stabilitatea,

coordonarea şi guvernanţa în cadrul U.E. în ceea ce priveşte solicitarea unui punct de vedere ex ante asupra dezechilibrelor bugetare? Comisia Europeană este pe cale să declanşeze procedura privind deficitul excesiv, cu toate consecinţele aferente: amenzi usturătoare, înăsprirea condiţiilor negociate de Banca Europeană de Investiţii. Se poate ajunge chiar şi la suspendarea sau pierderea finanţării din fonduri europene structurale şi de coeziune. Comisia Europeană a avertizat, deja, România că există o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu, mult-discutatul MTO, şi a trimis o solicitare Consiliului Uniunii Europene să ia măsuri. Îmi este greu să cred că specialistul în finanţe Ştefan Viorel, actualul ministru, îşi va lega numele de o astfel de catastrofă financiară naţională, chiar dacă este dictată de Daddy-Dragnea.

Iar dacă nu va promova majorarea plafoanelor de cheltuieli de personal, putem gândi că, prin art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

9/2017, guvernul şi-a asigurat o altă soluţie... Dacă acest articol de lege îşi va produce efectele, se va întâmpla ceea ce anticipaserăm noi, liberalii, încă de la aprobarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017. Ordonatorii de credite (vinovaţii de serviciu!) vor fi obligaţi să deschidă robinetul concedierilor în sistemul public! Şi atunci, scapă cine poate!

Data: 6 iunie 2017, Senator PNL Eleonora-Carmen HĂRĂU

4

COMUNITATE

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

ARE MATERIE PRIMĂ PENTRU 3000 DE BORCANE DE DULCEAŢĂ!

O hunedoreancă cultivă trandafiri de Damasc la Abucea Trăieşte între milioane de flori! I se întâmplă unei femei care a decis să îşi facă o plantaţie de trandafiri de Damasc. Este psiholog şi s-a gândit să-şi deschidă propria afacere: după ce a cumpărat butaşii înrădăcinaţi din Bulgaria, i-a plantat, iar aceştia s-au adaptat surprinzător de bine climei din Transilvania. Aşa că femeia s-a trezit, la început de iunie, cu o superproducţie de petale, pe care se străduieşte din greu să o valorifice.

Laura OANĂ

E dis-de-dimineaţă şi o mână de oameni lucrează de zor printre şirurile înflorite. Se grăbesc, pentru că primele ore ale zilei sunt singurele recomandate pentru recoltarea petalelor. Acum trandafirii sunt plini de rouă şi îşi păstrează uleiurile atât de preţioase. „Se culeg în zori de zi, de la ora cinci, până la ora nouă. Se recoltează florile întregi şi ideal ar fi să nu fie albinele între petale şi se procesează în patru ore de la culegere pentru maxim de efect şi de parfum, altfel uleiurile volatile se evaporă. Nu e greu, ci foarte greu! Ne trebuie multă forţă de muncă, pe care deocamdată nu o avem. Autorităţile şi instituţiile statutului nu ne-au ajutat deloc, am trimis cereri la APIA şi nu au răspuns deloc”, spune Adriana Stretean, care este de meserie psiholog. A lăsat munca de birou la Sibiu, pentru a deveni cultivator în comuna Dobra: „De la 20 de ani, când eram încă studentă la Bucureşti, m-am gândit ce mi-ar plăcea să fac în viaţă?! Atunci mi-a venit că mi-aş dori să am o cofetărie sau să îngrijesc trandafiri. Acum visul s-a transformat în realitate, dar o realitate crudă, cu supraproducţie.” Şi-a autorizat plantaţia anul trecut în aprilie. A adus butaşii din vestita regiune Kazanlak din Bulgaria – aproape două mii de butaşi, din care s-au prins vreo 1.300 de fire. De vreo două săptămâni, s-a trezit cu producţie record. O singură tufă de Damasc face 800 de flori! Cu cât culege din plantaţia de şase mii de metri pătraţi , femeia ar putea face 3 mii de borcane de dulceaţă.

Cine vine la cules trandafiri?

Familia, prietenii şi albinele „Când m-am apucat de plantaţie, nici nu ştiam cum arată florile, citisem că e trandafirul cu 30 de petale. La început, când au înflorit în primăvara asta, au început timid: au fost trei trandafiri, în ziua următoare am scos 700 grame, în a treia zi am recoltat 11 kilograme, în următoarea,

Adriana Stretean caută o piaţă pentru trandafirii săi

31 de kg, apoi 69 de kg, după asta m-am oprit, pentru că nu am mai putut recolta singură”, spune Adriana din mijlocul trandafirilor roz şi foarte puternic parfumaţi. Aşa că femeia a dat sfoară-n ţară că are nevoie mare de mână de lucru. Nu a găsit localnici, aşa că şi-a adus familia la cules şi prietenii din Sibiu. „La cules, până la urmă, e cel mai uşor!

Deocamdată, avem parte de o producţie mai mare decât ne-am aşteptat. Să vedem ce facem în viitor.

Poate facem noi o distilerie, dar oricum e ciudat, pentru că se pare că forţa de muncă este de negăsit prin zonă”, spune soţul femeii, Marius Băcilă. În fiecare zi, o mână de oameni strâng vreo 150 de kg de petale. Deşi pare simplu şi frumos, nu e deloc uşor. Pe Adriana, au ajutat-o cel mai mult părinţii, dar şi socrii i-au venit în ajutor: „Nu e uşor, dar profităm ca să facem mişcare, să slăbim. E o muncă plăcută, am iubit întotdeauna trandafirii, chiar dacă te mai înţeapă”, spune Carmen Băcilă.

Cum apare soarele, bobocii plesnesc şi se deschid. Practic, când oamenii ajung în capătul rândului, în cealaltă parte, trandafirii sunt la loc, înfloriţi. În plus, culegătorii sunt la concurenţă cu albinele, spune Gheorghe Băcilă: „E muncă, nu glumă! Am semne de

la albine, o grămadă! Nu scapi! Ele merg în mijloc, la pistil, eu, ca să rup floarea, trebuie să o apuc tocmai de acolo. Dacă pui degetul pe ea, asta e!

Sunt un fel de kamikaze pe plantaţia nurorii.”

Nimeni nu vrea petale de trandafir Cultura de trandafiri de la Abucea este una ecologică – femeia a sădit cimbru şi busuioc printre trandafiri pentru a alunga afidele şi a stropit cu ceai de urzici, cu macerat de ardei iute şi de usturoi. „Noi am investit aici cel mai mult muncă – lacrimi şi sudoare -, care „doare” mai mult decât partea financiară. Până şi gardul plantaţiei a costat cam câţi toţi butaşii, unul e 1,10 euro firul. Banii nu-i pot scoate, pentru că nu pot procesa. Pe hârtie totul era frumos, basme fantastice! Nimeni nu cumpără, nimeni nu e interesat. Mi s-a spus de către o mare fabrică de conserve că nu au borcane şi oricum nu ar fi pregătiţi să preia o cantitate atât de mare.” Cum nu a reuşit să-şi valorifice producţia de petale la nici unul dintre producătorii contactaţi din ţară, Adriana s-a apucat singură să facă dulceţuri, sirop şi apă de trandafiri. „Nu am posibilitatea nici să depozitez petalele, să le trimit la

trei zile, cu un transport frigorific, pentru că aş putea să le dau la o distilerie din Bulgaria. Se pot recolta şi 150 de kg zilnic. Unele le-am pus la macerat pentru oţet de trandafiri. Împreună cu un prieten din Hunedoara am făcut şi o „şarjă” de apă de trandafiri, chiar dacă omului îi va mirosi altfel cazanul de ţuică. Am distilat într-un cazan de 70 de litri şi s-a construit o sită specială pentru petale. Apa fierbe dedesubt şi se distilează cam trei kilograme de petale în aproximativ trei ore.

Funcţionează pe principiul oricărui cazan, doar aburii trec prin stratul de trandafiri. Are ulterior un răcitor şi iese apa concentrată din trandafiri.

S-au distilat cam 30 de kg de trandafiri pe zi şi s-au obţinut cam 10 litri de apă de trandafiri. Procesul de distilare a durat cam 15 ore”. Pentru că nu este producător, nici măcar nu poate vinde produsele obţinute în gospodărie.

Aurul roz de la Abucea Disperată, femeia şi-a improvizat chiar şi un uscător de petale în mansarda casei. În grădină a plantat şi câteva tufe din soiul de trandafir Madame Isaac Pereire, cu flori mai bătute, parfumate, ciclam catifelat, un soi foarte bun pentru siropuri. Este decisă să reuşească şi oricine ajunge în plantaţia ei are simţurile vrăjite de marea trandafirie şi mirosul puternic

al rozelor. „Nu mă aşteptam să fie aici atât de mulţi trandafiri, este foarte frumos şi spectaculos. E un trandafir care miroase exact ca un parfum bun, foarte pronunţat şi interesant”, spune Alina, o hunedoreancă venită să vadă şi să simtă cum e o plantaţie de trandafiri de deşert. „Trandafirul de Damasc este trandafirul perfect pentru ulei esenţial şi apă de trandafiri.

Este bun şi pentru uz cosmetic şi pentru uz alimentar, unde se pot procesa pentru dulceaţă, oţet şi sirop. Întrebuinţările sunt multe – petalele uscate sunt folosite pentru infuzie. Şi uscarea trebuie făcută în condiţii speciale – trebuie întinse în strat subţire, să circule aerul şi e nevoie de căldură. Noi am făcut ceva rudimentar, am încercat să uscăm în mod natural, să vedem ce ne iese pentru ceaiuri”, adaugă Alina Stretean.

Femeia spune că nici autorităţile, dar nici legile nu o ajută. Teoretic, după legislaţia românească, trandafirii sunt consideraţi arbuşti fructiferi. Asta chiar dacă trandafirul de Damasc este folosit cel mai mult în industria de frumuseţe, iar uleiul esenţial pe care îl conţin petalele sale este cel mai căutat din lume. Un adevărat aur roz care are în compoziţie peste 300 de substanţe benefice pentru piele şi corp.

Culegătorii de petale de trandafir sunt la concurenţă cu albinele

Hai la bazinul de înot de la Hunedoara!

Locul ideal pentru mișcare și relaxare! Vreți să aveți o condiție fizică de invidiat? Bazinul de la Hunedoara este cea mai bună alegere pentru înot de întreținere, terapeutic și de relaxare! Singurul bazin din județ adecvat pentru a susține performanța sportivilor ne așteaptă pe fiecare pentru o „cură” de sănătate. În clădire găsiţi un magazin de articole sportive, dar puteţi opta şi pentru servicii suplimentare de saună, masaj, fitness şi aqua-gym! Deschis 7 zile din 7!

Pentru detalii vă aşteptăm la bazinul de înot, strada Avram Iancu, nr. 15. Ne găsiţi şi la telefonul: 0254.710.170.

CMYK

REPLICA 15 ANI

5

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

Săptămânalul REPLICA – momente speciale surprinse de memoria hârtiei La 15 ani de la prima apariţie, varianta print a săptămânalului REPLICA intră în istorie. Asortat cu vremurile, REPLICA translatează, din iunie 2017, de pe hârtie pe format digital, mai dinamic, mai colorat, mai complet. Însă, pentru tot ce a însemnat săptămânalul REPLICA în ecuaţia presei scrise hunedorene în toţi cei 15 ani de apariţie, vă prezentăm succint în această pagină tematică eşantioane reprezentative din ceea ce a reprezentat această publicaţie pentru comunitatea hunedoreană.

REDACŢIA

SĂPTĂMÂNALUL REPLICA are meritul de a fi fost una dintre publicaţiile româneşti care a înţeles nevoia de a prezenta publicului larg viaţa pe front aşa cum a fost ea trăită de veteranii de război hunedoreni.

Redactorii REPLICA au documentat, redactat şi publicat ani de-a rândul reportaje cu aceşti eroi vii ai României, oameni despre care am considerat întotdeauna că, deşi şi-au servit mereu ţara, nu şi-au găsit după război recunoaşterea pe care o meritau din plin. REPLICA însă i-a căutat, le-a ascultat poveştile de viaţă incredibile şi i-a făcut cunoscuţi comunităţii, aşa cum nicio altă publicaţie locală nu a făcut-o vreodată. Mai mult chiar, editorul REPLICII a finanţat, în anul 2015, apariţia unei cărţi care a reunit tragedia tuturor acestor vieţi, aşa cum au fost ele povestite, la prima mână, chiar de ultimii supravieţuitori ai teribilului război mondial. “Al Doilea Război Mondial – Ultimele mărturii” nu este o carte obişnuită pentru că, spunea editorul ei, “din spatele cuvintelor, această carte sângerează”.

Cartea “care sângerează” amintiri În municipiul Hunedoara, aniversarea a 140 de ani de istorie PNL a cuprins, printre multe alte evenimente semnificative, un moment important pentru orice hunedorean: lansarea unui volum de istorie vie, compus din mărturii ale veteranilor de război. “Iadul era pe pământ, iar noi ne aflam în cazanul lui”, îşi aminteşte, cutremurător, Nicolae Zeriu de momente care sunt scrise dureros, cu sânge, în sufletul neamului. “Al Doilea Război Mondial – Ultimele mărturii” este o lucrare inedită, dedicată oamenilor care au luptat pe front, pentru pământul lor.

Zeci de reportaje despre iadul trăit de veteranii de război şi publicate în ultima perioadă de săptămânalul REPLICA au fost cuprinse într-o carte despre o istorie încă vie a României. Cea mai mare parte a tirajului va fi donată bibliotecilor din judeţ.

Pentru că REPLICA şi Carmen Hărău au considerat că aceste poveşti trebuie să rămână nu doar undeva pe o pagină de săptămânal, ori un site de Internet, ci şi ordonate într-o carte care-şi aşteaptă cititorii pe un raft de bibliotecă publică. „S-a tipărit această carte pentru supravieţuitorii celui de-al Doilea Război Mondial, cu mărturii vii ale acestora, unicat pe judeţul

2014. Puteţi citi versiunea integrală pe www.replicahd.ro).

Viorel Borza, hunedoreanul care s-a salvat ajutându-se de lopata lui Stalin

Carmen Hărău, editorul REPLICA, la momentul lansării cărţii

Hunedoara. Şi chiar pe ţară”, a declarat la lansare Nicolae Lozneanu, secretarul Asociaţiei Veteranilor de Război, filiala Hunedoara. Este felul lor, al unor eroi, de a-i mulţumi deputatului Carmen Hărău: “Iniţiativa de a redacta acestă lucrare am avut-o şi pentru că eu, ca om, ca trăitor pe aceste pământuri, şi cu atât mai mult ca politician, mă simt foarte datoare faţă de oamenii care sunt adevăraţi ctitori de ţară, care au zdrobit Dictatul de la Viena şi care s-au întors acasă, din Munţii Tatra, pe jos”. Statisticile oficiale spun că, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, dintre care circa 92.000 de militari decedaţi. Este cifra vieţilor răpite, dar sufletele mutilate le-a contabilizat cineva?

Când moare un om, se stinge o lume, pentru că dispare câte ceva din inima tuturor din jur. Acum puteţi calcula pagubele şi rănile sufleteşti ale românilor de atunci? Ne putem doar închipui lacrimile orfanilor, durerea părinţilor sau suferinţa soţiei care a dobândit tragic statutul de văduvă de război şi femeie singură pe drumul vieţii. În toată ţara, mai sunt în viaţă circa 20.000 de veterani de război, 760 de văduve de război şi aproximativ 102.000 de văduve ale veteranilor de război. În judeţ, dacă în urmă cu două decenii mai trăiau mii de veterani de război, acum au mai rămas circa 250 dintre foştii soldaţi care şi-au făcut cu prisosinţă datoria faţă de ţară. REPLICA v-a adus în faţă o mică parte din poveştile câ-

torva supravieţuitori, strânse într-un volum cu 200 de pagini.

Din spatele cuvintelor, această carte sângerează”. (Text publicat în REPLICA, luna mai 2015)

SPICUIRI Incredibila poveste a lui Iacob Tancău Primii 28 de ani din viaţa lui Iacob Tancău par desprinşi dintr-un roman de pură ficţiune, al cărui autor a avut imaginaţie şi inspiraţie peste măsură, pentru a “închega” o dramă cum nu s-a mai scris vreodată. Povestea este însă cât se poate de reală, iar noi am avut privilegiul de a o auzi chiar de la cel care a trăit-o: Iacob Tancău – 94 de ani, veteran de război domiciliat în Orăştie. A fost alungat de-acasă la 14 ani, a devenit mecanic în Bucureşti, mai târziu s-a trezit sechestrat în Ardealul ocupat de hortişti, a ajuns întâmplător mecanic de zbor pe un bombardier, doborât când mai erau doar şase zile din război, s-a trezit abandonat în Viena, s-a întors la Bucureşti, apoi a ajuns la Orăştie.

Fiecare dintre aceste momente poate deveni un capitol dintr-o carte cum nu s-a mai scris.

Povestea lui Iacob Tancău depăşeşte orice închipuire. Rândurile de mai jos reprezintă exclusiv mărturiile veteranului din Orăştie, acum în vârstă de 94 de ani. Povestea lui Iacob Tancău este încă o dovadă că, de cele mai multe ori, viaţa bate filmul. (Text semnat de Ciprian Iancu, documentat în luna iunie

PROSERV S.A., cu sediul în Hunedoara, str. Piaţa Iancu de Hunedoara, nr. 1, angajează: inginer/subinginer constructor, cunoscător al programului DOCLIB. Înscrierile la interviurile de angajare se pot face prin depunerea de CV-uri la sediul societăţii sau prin e-mail la adresa office@proservhd.ro.

A prins o singură zi de front, urmată de 1500 de zile de prizonierat la ruşi. A băut apă din bălţi, a cărat răniţii asupritorului, a suferit de frig, de foame, a îngropat morţi în gropi comune, a muncit în mină, dar a supravieţuit.

Se numeşte Viorel Borza, are 92 de ani, trăieşte la Orăştie şi se bucură de mulţi nepoţi şi strănepoţi. Din bărbatul înalt, solid, cu ochi albaştri şi păr şaten a mai rămas doar privirea omului care a trecut prin multe.

Acum merge ajutat de un baston, la care renunţă instantaneu atunci când te ia în braţe de parc-ai fi unul dintre nepoţii lui, deşi te vede pentru prima dată. Omul emană căldură, înţelegere şi zâmbeşte mai tot timpul, chiar şi-atunci când vorbeşte despre caznele la care a fost supus în prizonierat, la ruşi.

Se încruntă însă când unele dintre cele mai groaznice imagini din experienţa lui de dincolo de Prut îi revin în minte. Ar vrea să-ţi spună tot în câteva cuvinte.

Pare aproape convins că generaţia de azi nu mai are răbdare pentru poveştile bunicilor. Vorbeşte uneori fără să tragă destul aer în piept. Trebuie să-l domoleşti şi să-l asiguri că ai timp pentru povestea lui. Abia atunci se mai linişteşte şi-ncepe să-ţi spună încă o dramatică poveste de viaţă.

(Text semnat de Ciprian Iancu, documentat în luna august 2014.

Puteţi citi versiunea integrală pe www.replicahd.ro).

5.000 de kilometri de chin, între Odessa, Crimeea, Stalingrad şi retur Iosif Crişan are 95 de ani şi se numără printre soldaţii români care au scăpat de mai multe ori din ghearele morţii, în cel de-al Doilea Război Mondial. După cea mai neagră perioadă din istoria secolului trecut, a încercat să-şi găsească liniştea acasă, la ţară. A şi reuşit, într-o oarecare măsură. Totuşi, ori de câte ori îşi aduce aminte de întâmplările prin care a trecut în Război, îl podidesc lacrimile. Majoritatea amintirilor sale sunt chinuitoare. E bătrân şi uită mici amănunte cotidiene, dar întâmplările şocante din război încă-i sunt impregnate adânc în minte şi în suflet.

Imaginile cu camarazi morţi, chinurile frigului, foamei şi mizeriei de pe front, spaimele trăite sub tirul de Katiuşă îl fac şi acum să plângă ca un copil. Iosif Crişan nici nu mai vede şi nici nu mai aude bine, însă scenele de război pe care le mai ţine minte sunt clare ca lumina zilei şi înfricoşătoare ca o eclipsă de soare.

Momentele din relatarea lui Iosif Crişan sunt spuse într-o ordine ce pare aleatorie.

Cu răbdare, însă, şi cu câteva întrebări ajutătoare, scenele pot fi puse în ordine cronologică, mai ales că bătrânul, deşi îşi poartă cu greu cei 95 de ani şi nici nu aude bine, este răbdător. În plus, îi şi place să-şi spună povestea, chiar dacă asta înseamnă ca de vreo trei sau patru ori pe parcursul ei să izbucnească în lacrimi.

(Text semnat de Ciprian Iancu, documentat în luna august 2014.

Puteţi citi versiunea integrală pe www.replicahd.ro).

EPILOG Selecţia textelor publicate acum retrospectiv a fost aleatorie.

Mulţi dintre veteranii prezentaţi în carte au plecat între timp la cele sfinte. Toate poveştile veteranilor sunt la fel de importante atât pentru noi, ca urmaşi, cât şi pentru a ne rescrie corect Istoria. Numele lor, ale tuturor veteranilor de război hunedoreni, rămân însă în paginile REPLICII şi a cărţii apărute sub egida ei. Ele pot fi citite, distribuite şi recitite totodată pe site-ul vechi REPLICA (www.replicahd.ro) şi, după actualizare, vor fi accesibile şi pe noul site, la aceeaşi adresă.

Oferă servicii medicale: RMN = DEXA = ECOGRAFIE- DOPPLER = EKG Servicii clinice de specialitate şi consultaţii medicale, în disciplinele : CARDIOLOGIE = UROLOGIE = NEUROLOGIE INTERNE = NUTRIŢIE = PSIHIATRIE

CMYK

6

OPINII

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

Daddy-Dragnea, unde-s salariile?

PE CONTRASENS Adrian SĂLĂGEAN

Dacă programul de guvernare DragneaPSD e în aer, previziunile că el e de fapt o făcătură se împlinesc punct cu punct. Nu e vorbă, programe încălcate au mai fost. Le regăsim în CV-urile tuturor guvernărilor de până acum. Dar parcă de data asta toată povestea degenerează într-un fel de escrocherie electorală. Numai un talent penal de acest tip poate fi atât de convingător în minciună încât să înșele așteptările a mii și mii de oameni amărâți. Ca șnapanii ăia care înșeală vârstnicii la telefon. Numai că acum, în loc de premii, s-au promis salarii.

Salarii care ia-le de unde nu-s, române! Ridicolul e maxim! Oficialii au mutre de chelneri care nu-ți pot onora comanda! Uitați-vă la doamna ministru a Muncii, Olguța Vasilescu!

Parcă e în practică la vulcanizare. Tot

Director editorial: Alin BENA Responsabil de număr Marcel BOT Manager marketing: Monica PANĂ REDACTORI: Laura OANĂ Ada BERARU Anamaria NEDELCOFF

montează și demontează anvelopa aia salarială din ianuarie și tot spartă e.

Habar nu are care va fi finalul! Din toată declarația domniei-sale am reținut doar o singură idee clară: nu contați, nu se dă nimic! Poate, din 2018 se vor mări ceva salarii. Poate, se vor da vauchere de vacanță. E posibil, colo pe la anul, ca medicii și profesorii să plece cu mai mulți bani acasă, dar, nu, nu cât s-a promis. Nici vorbă de programul de guvernare promis românilor de Dragnea. Dacă ea este mai pretabilă la coțofăneală,

colegul ministresei muncii Viorel Ștefan, de la finanțe, e sobru. Se comportă ca un om băgat de șefi într-o mare nasoleală, care, de dragul fotoliului, rezistă stoic și e dispus să halească tot rahatul pus pe masă.

Evident, cel mai bine joacă scena regizorul ei, domnul Liviu Dragnea, daddy, pentru prieteni. Doar știa de la început că se va ajunge aici. Și ce spune mai marele PSD, inginer de meserie? ”Este o lege destul de complicată, cu foarte multe cifre. Noi nu am spus nici în campanie, nici

după alegeri că toată legea va intra în vigoare de la 1 iulie. Asta este o greșeală. Noi nu am spus așa ceva niciodată, nici nu se poate lucrul ăsta.

Am explicat, dimpotrivă, foarte clar că va fi o aplicare etapizată — până în 2020 o etapă și până în 2022 altă etapă”. Dar, de ce 2022 și nu 2044, că tot un drac ar fi! După care, cu tonul lui Ioan Stoica de la Caritas, domnul Dragnea aruncă, vorba aia, bomba: ”Nu se amână nimic, dimpotrivă, creșterile sunt mai mari decât am discutat inițial”.

Magistral!

Cât de bine știe domnul Dragnea că la proști speranța moare ultima.

Singura reacție promițătoare la toată tărășenia asta PSD-istă este a primului ministru Grindeanu. Întrebat în direct de ce nu se respectă programul de guvernare, domnul Grindeanu a dat cel mai bun răspuns posibil: o grimasă! Și nu știu cum se face că, de când a fost criticat de Gabriela Firea, șeful Executivului chiar îmi devine simpatic.

V-au minţit!

DIN LUMEA ANEI Anamaria NEDELCOFF

V-au minţit.

Că vă măresc salariile, că în sfârşit veţi fi plătiţi aşa cum se cuvine, cum meritaţi şi în funcţie de importanţa profesiei pe care o veţi avea. Că, în sfârşit, un om care are grijă de sănătatea celorlalţi nu va mai fi nevoit să ia calea străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun pentru el şi familia lui. Că cei care au drept scop educarea copiilor noştri vor fi

răsplătiţi, aşa cum se întâmplă în fiecare ţară considerată ”normală”, după beneficiile căreia tânjim şi noi.

I-aţi crezut şi i-aţi votat. Aşa au ajuns în Parlamentul României ei, cei care v-au dat şi calendare în care să vă notaţi cum îşi ating fiecare punct din programul de campanie, după ceea ce au numit ”dezastrul tehnocrat”. Au majoritatea. Conduc România.

Conduc judeţul. Şi nu se ţin de cuvânt. Dau vina pe ”greaua moştenire”, pe opoziţie, pe economia mondială, pe criza economică. Nu e ceva ce nu aţi mai auzit, fiecare guvernare n-a putut să îşi atingă promisiunile din campanie. Dar parcă ei, social democraţii, sunt cei

În colimator

Marcel BOT Daniel GUŢĂ

FOTOREPORTERI: Remus SUCIU Lucian HĂRĂU

DTP: Albert KOMIVES

CORECTOR: Cristina BODÓ

PUBLICITATE: Monica PANĂ 0745-976.662

mai răi. Cei mai mincinoşi. Cei mai nocivi.

Se joacă cu vieţile noastre. Ale copiilor noştri. În conversaţiile dintre ei, date publicităţii de oameni care n-au mai rezistat, care mai au un dram de conştiinţă, se vede că nu-i interesează decât binele lor, al clicii din care fac parte. Calcă totul în picioare. Orice viaţă se poate salva, în funcţie de câte voturi aduce. În rest, puteţi muri ca proştii, bă!

Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero, Viorel Sălan, Ilie Toma, Cristian Resmeriţă. Ei sunt parlamentarii voştri din partea PSD. Social democraţi până-n măduva oaselor, care au bătut judeţul în lung şi în lat,

fluturându-vă calendarele cu viitoarele realizări măreţe. Realizări ce au căzut ca într-un joc de domino, după ce Lia Olguţa Vasilescu, ministra Muncii, şi Daddy Liviu Dragnea s-au prins că nu mai pot minţi, că scadenţa e mult mai aproape decât au crezut. Mint şi acum.Vorbesc de ”amânări”. Nu-i mai crede nimeni. Însă cum se mai pot uita în ochii alegătorilor aceşti oameni, pe care voi i-aţi trimis să vă conducă destinele în următorii ani? Cum vă vor mai cere voturi?

Repetăm: Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero, Viorel Sălan, Ilie Toma, Cristian Resmeriţă. Pe ei să-i întrebaţi de ce v-au minţit.

Bârfa Zilei OTRĂVIŢI FÂNTÂNILE! Pute a hoit pârlit de-ţi înnoadă nările ca la zece pogoane de jur-împrejur. Peste sat cad aburi înecăcioşi de parcă cineva ar fi pus cimitirul la ceaun. Fabrica de făină proteică le-a băgat iadul în casă. Sătenii se plâng. De câţiva ani. Încă de pe vremea când ginerele primar a dat comuna de zestre socrului său şi s-a mutat primar la oraş. Nimeni nu-i aude pe săteni. Până hăt demult, putoarea cădea numai de sus în aburi grei de crematoriu. De la o vreme, dimineaţa, pământul transpiră a hoit. Pentru că morarul de cadavre, ăl de macină făina proteică, varsă noaptea zoaia peste păşuni. Cică ar fi îngrăşământ natural. Câine-câineşte, bărbaţii de stat ce împărăţesc judeţul cu firman de la Guvern şi-au băgat nasul în puturoasa afacere. „Îngrăşământul” nu mai are voie să cadă peste tarla, o să ajungă la peşti, după ce-l trec prin staţiile de epurare ale sacagiului regional. De parcă ar da turcii năvală. Au pârjolit ogoarele şi acu’ otrăvesc fântânile.

Limitare la Dorel, maxim 5

ADRESA REDACŢIEI: DEVA B-dul. 1 Decembrie 1918, nr. 23 Telefon/fax: 0254-213.222, E-mail:replicahunedoara@gmail.com

www.replicahd.ro Săptămânal editat de MICRO MEGA HD SA Hunedoara CONT IBAN: RO37 TREZ 3665 069X XX00 3523 - TREZORERIA DEVA RO87 RNCB 0162 0198 1438 0001- BCR Hunedoara Publicaţie auditată de BRAT (Biroul Român de Audit al Tirajelor) în perioada aprilie 2014 – martie 2015.

FOARTE IMPORTANT! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine.

ISSN 1583-4492

Semn rutier de dat în gropi CMYK

POLITICĂ ŞI ADMINISTRAŢIE

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

7

Preşedintele CJ Hunedoara, acuzat că doseşte actele de finanţare a ONG-urilor Liderii PSD care administrează judeţul sunt acuzaţi că dosesc actele justificative care stau la baza atribuirii banilor publici pentru asociaţiile non-profit. Liberalii susţin că banii s-au dat în funcţie de culoarea politică a primarului, omiţându-se de la finanţare proiecte de elită precum Autobergamo – în sport, şi Vlăstarele Orăştiei – la cultură, tineret. În urma stăruinţelor liberalilor, şefii CJ Hunedoara promit că vor „desecretiza” finanţarea.

Marcel BOT

activează ei – de peste 20 de ani – când nu au primit nici un leu de la Consiliul Judeţean. Oare pentru că doamna Dimulescu (Rodica, PSD, consilier judeţean) şi domnul profesor Eli (Androne Petru, dirijorul corului) lucrau la aceeaşi şcoală şi relaţia lor nu este cea pe care şi-o doreşte doamna Dimulescu şi atunci câţiva copii din Orăştie să fie excluşi de la o finanţare? E o întrebare la care trebuie să răspundă alţii”, declară Heiuş.

Consilierii judeţeni PNL nu au avut acces la fişele de evaluare a proiectelor, fiind obligaţi să voteze „în orb” sumele alocate pentru proiectele asociaţiilor non-profit. „Am solicitat să ni se pună la dispoziţie punctajele dobândite de fiecare asociaţie, pentru că în funcţie de punctajul obţinut se repartizează sumele. Nu ne-au fost arătate nici în zi de azi şi acest fapt mă face să cred că lipsa de transparenţă ascunde anumite lucruri”, a declarat Vetuţa Stănescu, liderul de grup al consilierilor PNL, într-o conferinţă de presă. Este al doilea demers pe această temă susţinut de liberali, după aprobarea finanţării ce a avut loc la finele lunii mai.

Cu jalba la guvernanţi

Cotonogeală pesedistă la campioană Cel mai frapant exemplu prezentat de liberali este cel al echipei de fotbal în sală Autobergamo. Campioana României a primit 20.000 lei de la Consiliul Judeţean Hunedoara, în timp ce cluburi sportive fără performanţă, dar „girate” de primarii PSD au luat sume considerabil mai mari de la administraţia judeţeană.

Echipa de fotbal Şoimul Băiţa (primar Diniş Damian, PSD) a primit 37.000 lei, Inter Petrila (primar Vasile Jurca, PSD) a luat 50.000 lei, CFR Simeria (primar Emil Rîşteiu, PSD) a încasat 70.000 lei. De două săptămâni, preşedintele Mircea Bobora este somat să scoată actele la vedere, însă şeful judeţului oferă doar „răspunsuri filozofice şi sictir”, susţin liberalii, care stăruie în somaţii până se va afla adevărul învârtelilor acoperite de Legea 350.

„Samavolnicie, tăcere şi sictir” Adrian David, fostul preşedinte al CJ Hunedoara, susţine că atitudinea liderilor PSD este fără precedent.

Chiar dacă atribuiri subiective au mai

Liberalii cer preşedintelui CJ Hunedoara transparenţă în finanţarea ONG-urilor

fost, niciodată nu a existat atât de multă „samavolnicie” şi lipsă de respect pentru valori. „PSD a câştigat alegerile să administreze acest judeţ, nu să domnească peste el. Regulamentul (de atribuire a banilor) este, încă, sub cheia preşedintelui.

Deşi au trecut 12 zile, nu am reuşit să aflăm care au fost criteriile sau care au fost motivele pentru care s-au făcut schimbări de priorităţi. Au renunţat la finanţarea unor investiţii în curs, s-au tăiat masiv din finanţările pentru anumite cluburi sportive, chiar dacă acestea au înregistrat performanţe mai mult decât notabile. Mă refer la Autobergamo care a primit, con-

sistent şi constant, finanţări de la Consiliul Judeţean în ultimii ani şi a reuşit acum să fie campioana României. Şi, drept mulţumire, Consiliul Judeţean i-a tăiat finanţarea de la 250.000 lei la 20.000 lei”, spune Adrian David, fostul preşedinte liberal al CJ Hunedoara. „Această schimbare de direcţie nu face decât să confirme toate modificările absolut samavolnice adoptate de către executivul Consiliului Judeţean în ultima perioadă. (…) Motivul pentru care noi insistăm pe acest subiect este tăcerea şi sictirul cu care-l tratează Consiliul Judeţean Hunedoara şi o să stăruim până când

Europa a dat undă verde pentru cărţi şi ziare fără TVA Parlamentului European (PE) dă posibilitatea statelor membre să reducă până la zero cota TVA pentru cărţi, ziare, periodice şi publicaţiile electronice. Deputatul european Iuliu Winkler (foto) cere guvernanţilor să fie europeni şi să înlăture taxa pe valoare adăugată.

Marcel BOT

Cere Guvernului PSD să „Salut adoptarea de către Par- adopte decizia PE

lamentul European a modificării Directivei nr. 112/2006 privitoare la cotele TVA aplicate cărţilor, ziarelor şi periodicelor, în sensul includerii publicaţiilor electronice în prevederile cu privire la cota redusă de TVA. Conform acestei decizii, statele membre vor avea libertatea de a aplica cota de TVA redusă sau chiar cota 0 pentru publicaţiile electronice.

PE a făcut astfel un pas important spre perfecţionarea pieţei unice digitale”, a afirmat Winkler când şi-a explicat votul.

Potrivit deputatului hunedorean, noua prevedere stimulează inovarea şi activităţile creative, facilitând promovarea culturii în mediul digital.

Iuliu Winkler mai arată că statele membre vor putea aplica cota redusă sau chiar cota 0 într-un mod egal publicaţiilor tipărite şi publicaţiilor electronice, iar prin această măsură sunt avantajaţi consumatorii, iar editorii sunt încurajaţi prin reducerea dependenţei de publicitate. „În cazul României, unde cota de TVA redusă de 5% se aplică cărţilor,

ziarelor şi revistelor, se deschide calea aplicării aceleiaşi cote reduse de 5% şi pentru publicaţiile digitale care astăzi sunt supuse cotei standard de impozitare de 19%. Consider că Guvernul de la Bucureşti trebuie să implementeze cât mai urgent decizia PE. De asemenea, consider că o decizie cu adevărat încurajatoare pentru editorii şi publiciştii din România ar fi aceea ca în întreg sectorul să se aplice cota de TVA 0”, este de părere deputatul european.

aflăm adevăratele motive şi, mai mult decât atât, până când o să obţinem din partea domniilor lor o reparaţie”, a mai adăugat David.

Vlăstarele, sufocate de intriga politică Lucian Heiuş, preşedintele PNL Hunedoara, susţine că tinerii corişti de la „Vlăstarele Oăştiei” au fost excluşi de la finanţare din cauza unor capricii politice meschine. „Corul Vlăstarele Orăştiei a reprezentat judeţul şi chiar România în foarte multe concursuri internaţionale, iar anul acesta este prima dată de când

Mircea Rovinar (PNL), primarul comunei Vălişoara, spune că administraţia judeţeană nu a ţinut seama de nevoile comunelor mici, complet lăsate pe dinafară. Nu au venituri proprii suficiente, sunt excluse de la finanţările europene şi stau ani în şir la poarta Guvernului să prindă un pumn de mărunţiş pentru asfaltarea vreunui drum comunal. „De o perioadă de timp se tratează problema finanţării strict politic şi e păcat pentru comunităţile mici, sărace, pentru că aceste comunităţi n-au niciun sprijin de dezvoltare.

Biserica de la Săliştioara este în construcţie şi, an de an, am depus proiecte şi am primit măcar cât să mişcăm un pic lucrările aflate în derulare. Anul acesta nu am primit nici un leu. Şi îmi zice un consilier bisericesc că nu-i normal să sufere o comunitate pentru un singur om, fiindcă eu sunt primar liberal. Nu mi se pare corect şi voi merge cu un memoriu la Bucureşti”, spune primarul comunei Vălişoara. În urma repetatelor apeluri făcute de liberali, preşedintele Mircea Bobora a promis să scoată public documentele solicitate.

8

EXCLUSIV REPLICA

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

HUNEDOREANUL VIO ONUŢ:

Specialist de top la IBM, cons Abia terminase liceul când a plecat din Hunedoara, neştiind că lasă în urmă oraşul natal şi familia lui de copil unic la părinţi pentru totdeauna. Singur recunoaşte că, dacă nu ar fi fost respins, pe motiv că purta ochelari, de Serviciul Român de Informaţii, unde a încercat să obţină un post ca specialist în informatică, astăzi îşi punea mintea lui sclipitoare la treabă pentru România, nu pentru Canada! Ţara de peste Ocean, care avea să-l accepte, pe el şi pe familia lui, cu braţele deschise. Astăzi, hunedoreanul Viorel Onuţ este specialist de top în securitate cibernetică la IBM şi, în plus, construieşte o biserică ortodoxă în Ottawa.

Ada BERARU

- De ce ai ales să pleci din Hunedoara, Vio Onuţ?

- Eu, la Hunedoara, făcusem Liceul Numărul 1, care avea secţie de informatică. Am plecat la facultate, la Cluj, unde am terminat automatizări şi calculatoare. La final, m-am sfătuit mult în familie, cu părinţii. Erau mulţi colegi de-ai mei care îşi continuau studiile la universităţi din străinătate. Eu chiar am lucrat, o vreme, în Cluj, dar nu mi-a plăcut.

Străin în Europa, acasă în America

- Până la urmă, ţi-ai făcut lucrarea de licenţă la o faimoasă companie germană.

- Înainte de a pleca în Canada, am avut un internship la DaimlerChrysler, în Berlin, ca să-mi fac diploma de licenţă, în colaborare cu cei de acolo. În timp ce eram în Germania, am vorbit să continui un doctorat, însă, între timp, m-am gândit să aplic şi la universităţi din Canada şi Statele Unite ale Americii.

Cu un an înainte, în 2011, fusesem la un „student exchange” („schimb de experienţă pentru studenţi”) printr-un program „Work and travel”.

Sigur, nu am mers în America să lucrez în domeniul meu: patru luni am fost chelner în New Hampshire.

Mi-a plăcut mult societatea americană! În Germania lucrurile erau mult mai stricte, iar limba, pentru mine, era foarte grea.

Aveam cursuri de germană cât am fost la Daimler-Chrysler, dar nu s-a prins nimic de mine! Plus că am simţit o reticenţă la nemţi faţă de străini. În cadru profesional nu se resimţea atât de mult, însă pe stradă sau într-un magazin, simţeam... ca o repulsie... că nu sunt de-al lor.

Decembrie 2016. Vio, alături de familia sa

- Cum ţi s-a părut „Lumea Nouă”, imediat ce ai aterizat în Statele Unite?

- Pentru americani era foarte ok că noi suntem studenţi şi că vrem să facem un ban în ţara lor. Mi-a plăcut şi mie mult în America. Am făcut şi un tur... Era o societate multiculturală, în care, cu banii mei de chelner, dacă intram într-un magazin de electronice, puteam să-mi cumpăr tot ce voiam! Mi-am dat seama că, dacă aş fi lucrat în domeniul meu, situaţia ar fi fost şi mai bună! Plus că am văzut o deschidere foarte mare la oamenii din America. Mergeam destul de mult, ca să ajung la un magazin. Eram cu un coleg, când s-a oprit un domn lângă noi şi ne-a întrebat de ce mergem pe jos. Noi i-am explicat că suntem studenţi, nu avem bani de maşină, iar el ne-a zis că ne dă el una, pentru că, oricum, are trei! Maşina pe care ne-a dat-o era o rablă, dar suficient de bună, încât am mers cu ea până în Chicago şi înapoi!

Cât am lucrat acolo ca ospătar, am reuşit să adun bani să-mi organizez

În Buenos Aires, premiat pentru cercetare şi inovare, alături de echipa sa, cu o faimoasă distincţie internaţională - Synergy Award

nunta la Hunedoara.

Cum să dai chiria din Cluj, pe o casă din Ottawa

- Până la urmă, ai făcut un doctorat în Canada. Cum a apărut această schimbare de „traseu” şi cât de greu a fost doctoratul la canadieni?

- Eram la masterat, ca să scap temporar de armată, iar în timpul ăsta am aplicat la doctorat. Ca să te înscrii la doctorat în Statele Unite sau Canada, trebuie să susţii două teste: TOEFL şi GRE (Graduate Record Examinations). Evaluatorii de la Bucureşti trimit rezultatele direct la universităţile alese de tine. Eu am ales vreo şapte-opt. Ideea era ca o universitate să mă accepte şi să dea şi bani pentru mine. Chestia interesantă e că soţia mea a ales pentru mine o universitate: University of New Brunswick. Tocmai aici am fost acceptat cu o bursă, care se obţine foarte greu! Cu bursa mi-am permis să-mi plătesc taxele la facultate, chiria, facturile, să trăiesc din ea, eu şi soţia mea, şi să vin acasă, o dată pe an, ca să-mi văd părinţii. Ori, în România, din banii pe care soţia mea îi câştiga într-o lună ca inginer chimist, nu ne puteam permite nici măcar să plătim chiria pentru apartamentul din Cluj!

- După doi ani, soţia ta s-a înscris la un masterat, la aceeaşi universitate. De ce aţi decis să nu vă mai întoarceţi, conform planului?

- Când am plecat, ziceam că o să ne întoarcem. Însă, după doi ani, am aplicat pentru o rezidenţă.

Până să o obţii poate dura unul sau doi ani. Din 2003, până în 2008, am făcut studiile de doctorat în domeniul securităţii reţelelor.

Ulterior, am obţinut două oferte de lucru, dintre care una la IBM. Aşa ne-am mutat, acum nouă ani, cu serviciul în Ottawa.

IT-stul călător Supervizor în toate proiectele de cercetare IBM

- Ce înseamnă să lucrezi pentru un gigant renumit, cum este IBM? - Puţină lume ştie că IBM are un sediu inclusiv în Hunedoara... la Cluj, la Bucureşti... E o companie multinaţională unde există posibilitatea să te dezvolţi din punct de vedere al carierei. E un gigant, cu o istorie de 100 de ani în Canada, iar munca mea e foarte interesantă. Eu am început ca software developer, dar nu am acceptat oferta lor, până când nu m-au lăsat o zi pe săptămână să lucrez cu universităţile. Apoi, am ajuns „team lead”, un şef de echipă, cum ar veni. Ulterior, am ajuns arhitect IT şi făceam produse de securitate pentru reţele. Spre final, am avut chiar şase proiecte de cercetare cu diferite universităţi, pe care le duceam în paralel unul cu celălalt şi, pe toate, cu munca mea.

Astăzi, supervizez toate proiectele de cercetare care se desfăşoară în Canada, toate parteneriatele între IBM şi universităţile canadiene.

Slujba se numeşte “principle research

and development strategies” (director în cercetare şi strategii de dezvoltare). Asta înseamnă că supervizez 44 de proiecte de cercetare.

Avem 77 de studenţi pe care îi coordonez şi sunt 42 de profesori cu care lucrăm. Fiecare ajută platforma.

Lor li se adaugă 35 de specialişti, care mai aduc încă 62 de specialişti colaboratori, iar eu decid care proiect are sens să-l derulăm, care nu, care şchioapătă, care merge bine...

- Ţi s-a întâmplat vreodată peste Ocean să te simţi respins, la fel ca în Germania? Cum sunt văzuţi românii în Canada?

- Aici românii sunt văzuţi foarte bine! În primul rând, nu orice român ajunge aici. Există un triaj în baza căruia eşti acceptat. Noi avem profesori universitari aici, doi dintre ei sunt chiar decani la Universitatea din Ottawa.

Foarte mulţi români, foarte capabili! Românii sunt văzuţi aici ca nişte oameni foarte serioşi care, dacă sunt puşi la un lucru, îşi fac treaba bine!

EXCLUSIV REPLICA

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

9

struieşte o biserică în Ottawa

Santiago de Chile. Mai, 2017

- la Taj Mahal - Tocmai ai fost premiat, alături de echipa ta. Despre ce este vorba?

- Sinergy Award este un premiu prestigios, o recunoaştere internaţională. Printre cei premiaţi, se numără profesori foarte apreciaţi.

Premiul pe care l-am primit eu nu este pentru mine, deşi eu m-am dus în Argentina să-l primesc, este pentru cei 30 de ani de activitate ai Centrului pentru Studii Avansate din cadrul IBM. - Care este nivelul de salarizare în zona IT, în Canada?

- Depinde de la firmă la firmă şi de la oraş, la oraş.

Un student abia ieşit din Universitate e angajat cu vreo 60.00070.000 de dolari pe an, iar un om care este în profesia respectivă trebuie să aibă peste 100.000 de dolari pe an.

Cu banii ăştia poţi să îţi permiţi ca nimeni din familia ta să nu fie nevoit să lucreze, să susţii de la doi la patru copii, să ai o casă, două maşini şi să-ţi permiţi să mergi în vacanţă, o dată pe an, unde vrei tu.

Biserica ortodoxă, „puntea” către România

- Unde mergeţi voi, cel mai des, în vacanţă?

- După ce s-au născut copiii, am încercat să venim cât mai des acasă, cel puţin o dată pe an. Soţia mea chiar stă două luni pe ani acasă, pentru că vrem ca ei să ştie româneşte. Părinţii şi limba, cultura, sunt singurele lucruri care ne mai leagă de ţară. Asta e drama românilor care se aciuiază în diferite locuri ale lumii.

- Ai călătorit mult în delegaţii, la conferinţe... Pe unde ai umblat şi unde ţi-a plăcut cel mai mult?

- Am fost pe toate continentele, mai puţin în Australia, iar cel mai mult mi-a plăcut în Spania şi Argentina. La Buenos Aires e la fel ca în România! M-am simţit de-al locului, ca în Bucureşti.

- Ce îţi place şi ce nu îţi place în Canada?

- În fiecare ţară sunt lucruri bune, proaste şi foarte proaste. Pe de o parte, aici nu ai grija zilei de mâine,

totuşi, taxele care se plătesc sunt cele mai mari din lume. Dincolo de 55.000 de dolari pe an, jumătate din tot ce câştigi merge în buzunarul Guvernului. De acasă, totul pare foarte wow, foarte frumos, dar şi aici încă există oameni fără o casă, homeless. Pe de altă parte, venind aici te rupi de cultura în care te-ai născut, cu care eşti familiar. Cultura occidentală e foarte diferită de cultura noastră, a ţărilor latine, e foarte detaşată de partea spirituală.

- Eşti un specialist care lucrează ca vârf de lance în domeniul inovativ al tehnologiei. Cum s-a întâmplat că eşti şi dirijorul corului „Incognito”, al Parohiei Sfântului Apostol Matei şi al Marii Muceniţe Hristina, şi coordonezi construcţia bisericii ortodoxe care poartă acest hram.

- Eu am făcut şi pian la Şcoala de Muzică, cu doamna Adriana Cheţe, iar un prieten de familie mergea la cor. El m-a invitat, mi-a plăcut şi am rămas.

Acolo am cunoscut-o şi pe soţia mea, Lenuţa. Apoi, am fost în corul „Intermezzo” din Cluj-Napoca. Am cântat şi în Canada în cor. Mie mi-a plăcut foarte mult arhitectura, deşi nu am făcut niciodată. Şi, pentru că „mă ştiam” la calculatoare, am pus, repede, la punct nişte planuri de biserică. Apoi am rămas foarte implicat în procedurile pe care le-am avut de făcut, înainte să începem să construim

biserica. Şi, de la o chestie la alta... am condus... nu, nu am condus!, am pus umărul să facem treaba asta... Românii care tind să ţină de ţară se întâlnesc, în Statele Unite şi Canada, la biserică.

Practic, comunitatea românească se menţine în jurul bisericii. În plus, eu nu am auzit de niciun om de ştiinţă care, pe patul de moarte, să se declare ateu.

- Este ceva ce regreţi, ce n-ai reuşit să faci?

- Păi... că am plecat în Canada nu

regret. Că nu pot să ajut România, da, regret! Dacă nu aş fi fost respins, pe motiv că aveam ochelari, de Serviciul Român de Informaţii, unde am încercat să obţin un post ca specialist în informatică, n-aş fi plecat din ţară!

Dar asta e aşa... mai mult o chestie anecdotică...

Probabil nu am vorbit eu cu cine trebuia. Şi, probabil, ei au înţeles că eu vreau să fiu poliţist, nu informatician...

Cum a găsit Viorel România în Argentina

CMYK

10

CONDEIUL CU PIPER

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

DRAMA MONUMENTELOR DĂRÂMATE,

Ce pierderi arhitecturale a avut Deva în ultimul veac şi jumătate (I) Dorin PETRESC

Străbătând Europa în lung și în lat, călătorul poate remarca grija deosebită pentru conservarea și protejarea patrimoniului. Sunt notorii „orașele muzeu”, cu arhitectura istorică păstrată sau refăcută fidel, precum: Veneția, Milano, Florența, Praga, Viena, Paris, iar lista poate continua. Până și nemții au refăcut Dresda, distrusă aproape integral de bombardamentele războiului. La noi, un proiect de succes s-a dovedit a fi cazul Sibiului, cu burgul restaurat, drept gazdă a capitalei culturale europene. Privind însă, prin lentilele istoriei, vom constata dese cazuri când, din diferite motive, valoroase mărturii ale trecutului au fost demolate. Și, în materie de monumente dărâmate, Deva nu face nici ea o excepție. Desigur, dezvoltarea edilitară a presupus unele sacrificii ireversibile. Dar nu poate fi scuzabil, spre pildă, „planul de sistematizare” a orașului nostru, pus în operă de comuniști prin masive demolări. Ca urmare a acestor amputări, fața Devei a pierdut mult din chipul său istoric. Din peisajul nostru urban, a dispărut o pleiadă întreagă de edificii cu valoare de patrimoniu. Iar noi, astăzi, mai întrevedem doar o părere din ceea ce a fost cândva, admirând gravuri și poze de altădată. Despre monumentele dispărute ale Devei, în ultimul veac și jumătate, vom vorbi în cele ce urmează.

Vechea biserică românească din cimitir În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la recomandarea mitropolitului Andrei Şaguna, a început ridicarea noii biserici ortodoxe a Devei, amplasată la „Drumul Țării” (actuala stradă Avram Iancu). Dar, în anul 1866, lucrările au stagnat, din cauza lipsei de fonduri şi de mijloace materiale. Pentru a ieşi din impas, s-a hotărât ca nava și altarul unei vechi biserici din cimitirul ortodox al orașului să fie demolate, iar piatra şi cărămida astfel rezultate să fie întrebuinţate la edificarea bisericii proiectate.

Biserica medievală de lângă Casină (sursa - Colecția Nicu Hada)

Într-o petiţie, preoții deveni arătau că, la 1866: „Bunii credincioşi, cu sufletul îndurerat, se văzură siliţi a demola zidurile vechei biserici din cimitir, din secolul XVII, pentru a folosi materialul la noul edificiu”. Și iată cum, prin forța împrejurărilor, a dispărut cel mai vechi lăcaș de cult ortodox din Deva, ctitorit între anii 1640-1645. Totuși, enoriaşii au cruţat turnul clopotniță al fostei biserici, lăsându-l drept mărturie pentru generaţiile viitoare, monument care își așteaptă, în prezent, binemeritata restaurare.

Capela armenească din centrul Devei

trecători. Așezământul în sine a fost ctitorit, cu aprobarea Guberniului Transilvaniei, între anii 1765-1766, de familia negustorului armean Bosnyak, originară din Dumbrăveni. Este foarte posibil ca edificarea capelei să fi constituit un act de devoțiune, închinat Maicii Domnului și a Buneivestiri, din partea micii comunități armenești a Devei, afectată în urma incendiului din anul 1756, despre care cronica Mănăstirii franciscane de aici consemna: „1756. Mare foc la Deva. A ars officina domeniului și alte prăvălii și case ale armenilor”. Fapt interesant, o convenție

Pe la 1886, autoritățile locale au luat decizia dărâmării unei capele romanocatolice, existentă pe latura nord-estică a pieței orașului (în actuala „Piața Unirii”).

Potrivit mărturiilor timpului, edificiul se găsea într-o avansată stare de deteriorare, devenind un potențial pericol pentru

Biserica medievală, într-o stampă din sec. XIX (sursa - MCDR)

Ce a mai rămas din vechea biserică românească - Turnul (fotografie din 1958, sursa Arhivele Naționale)

„INSOLVENT CONSULT SPRL, lichidator judiciar al SC INTERALFA ERMAR SRL, vinde prin negociere directă următoarele bunuri mobile: - Tocător de resturi vegetale marca FMH BX62R, la prețul de pornire de 5.700 lei.

Preţurile menţionate nu conţin TVA. Ofertele pot fi formulate şi depuse la sediul lichidatorului din Deva, str.

M. Eminescu, nr. 11, ap. 2 sau pot fi transmise pe fax la nr. 0254-226006, până la data de 16.06.2017.

Orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel 0254-226006 sau 0722-344744.”

din 1767 prevedea ca, în capelă, să fie „permisă oficierea aici în limbile maghiară sau română”! În iureșul Revoluției de la 1848-1849, mai precis în miercurea Paștelui din 1849, această capelă a fost lovită de câteva proiectile de tun, trase din cetate. O ghiulea a rămas înțepenită în zid, fiind păstrată acolo ca mărturie istorică. Sub capelă, exista o criptă, în care își dormeau somnul de veci fondatorii, membri marcanți a comunității armene, comandanți militari ai cetății, notarul-șef al orașului ș.a. După 1878, lăcașul nu a mai fost folosit în scopuri liturgice, context în care mica obște greco-catolică română a Devei a inițiat demersuri pentru preluarea și renovarea acesteia ca biserică parohială.

Dar, consiliul orășenesc a cumpărat-o, la prețul de 1500 florini valută austriacă și, în 1886, monumentul a fost dărâmat.

Materialele recuperate s-au scos la licitație, în urma căreia au rezultat 200 de florini. Cu acei bani s-au cumpărat fructe, ce au fost împărțite enoriașilor din Deva. Peste timp, singura mărturie a existenței capelei armene din Deva a rămas o fotografie, realizată de căpitanul orașului - Alexandru Șuluț, cu puțin timp înainte de demolare.

Biserica medievală de lângă Casină O altă pierdere edilitară, întâmplată în perioada 1899-1907, o constituie biserica medievală reformată, amplasată odinioară în amonte de Casină, aproximativ în dreptul actualei Școli „Regina Maria”. Atestat documentar, încă din anul 1332, acest așezământ, cu hramul inițial „Sfântul Nicolae”, a fost fondat după 1250-1260, servind succesiv, de-a lungul veacurilor, ca parohie ortodoxă, romano-catolică și reformat-calvină. Potrivit mărturiilor epigrafice, biserica a beneficiat de generoasa susținere financiară a familiei regale de Anjou, dar și a voievodului Ioan Corvin de Hunedoara, pe vremea căruia s-a ridicat altarul în stil gotic, împodobit cu picturi de inspirație bizantină. După anul 1560, sub acoperământul vechii biserici, toți credincioșii catolici ai târgului devean au trecut la calvinism, în frunte cu preotul Tordai Sandor Andras, devenit, la 1577, episcopul reformat al Transilvaniei. În interiorul monumentului, se aflau pietrele de mormânt ale unor personalități din istoria Ardealului, precum: lespedea lui Bajomi Katalin, soția vicevoievodului Transilvaniei, moartă împreună cu fiul ei, în timpul ciumei din 1554; piatra tombală a episcopului reformat Tordai Sandor Andraș, decedat „în al cincizecilea an al vieții sale, în 1579”; plăcile funerare ale comandantului militar al Ardealului, Geszty Ferenc, mort în 1595, și a mamei acestuia, Sulyok Zsofia. Turnul adăpostea trei clopote, cu o valoare documentară aparte: unul din veacul al XIVlea, celelalte turnate în anii 1536 și 1647.

De asemenea, în partea superioară a turnului, funcționa un ceas, atestat documentar încă din anul 1593, credincioșii fiind obligați să plătească taxe pentru

întreținerea orologiului.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, vechea biserică era într-o stare avansată de degradare, iar turnul, în pericol de prăbușire. Se impunea restaurarea de urgență, dar lipseau banii. S-a inițiat chiar și o colectă, printre donatori înregistrându-se și scriitorul Jókai Mór. Din motive rămase necunoscute, lucrările de renovare nu au mai început niciodată. În 1898, clădirea ajunsese într-o stare atât de precară, încât comisia de specialitate a constatat că mai oportună ar fi demolarea sa și construirea unei noi biserici. Martorii relatează că turnul a crăpat în două. Pe cale de consecință, începând cu anul 1899, s-a hotărât salvarea a tot ce se mai putea salva din biserică, precum și demolarea turnului și a navei. Altarul gotic a mai rămas în picioare, încă opt ani. Dar și acesta a început să cedeze. În 1906, consiliul orășenesc a aprobat ca altarul să fie demolat. Enoriașii au mai reușit să scoată câteva fragmente din fresca medievală, reprezentând pe: „Sf. Varvara”, „Cortegiul celor trei Magi”, „Sf. Francisc de Assisi”, „Prezentarea la Templu”, „Sf. Ana”, „Învierea lui Lazăr”, „Judecata de Apoi”. După aproape șase veacuri și jumătate de existență, destinul bisericii medievale din Deva se încheia, odată cu dărâmarea altarului, în 1907. În schimb, parohia a primit un nou teren, ceva mai la deal, pe care, între anii 1908-1910, s-a construit actuala biserică reformat-calvină. Amintirea acestui prețios monument istoric, pierdut pentru totdeauna, ne este evocată doar de vechile hărți, schițe, gravuri și fotografii.

Din câte vom constata, alte amputări urbane au avut loc, între cele două războaie mondiale. Iar paroxismul, în materie de demolări, la Deva, a fost atins în „deceniile de împliniri mărețe” ale comunismului.

Capela armenească din centrul Devei (sursa - Arhivele Naționale)

Necrolog Încă un Aurel Vlaicu s-a ridicat la cer.Este vorba de veteranul de război din satul Bacea, comuna Ilia, judeţul Hunedoara. Aurel Vlaicu a fost încorporat în anul 1942, la o unitate de Vânători de munte din Orăştie şi a luptat în cel De al II-lea Război Mondial la Stalingrad, în Munţii Tatra, în Ungaria şi pe pămământurile României. A ajuns să fie chinuit prin spitale şi să i se amputeze piciorul drept. Aici, în satul Bacea, a ajuns la vârsta de 96 de ani şi pe data de 01. O5.2017 a trecut în lumea de dincolo, la cele veşnice. Familia, nepoţii şi strănepoţii, cu durere în suflet, îi spun Dumnezeu să-l ierte şi să-i fie ţărâna uşosară.

CMYK

SHOWROOM ECONOMIC

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

CE RITM ANUAL DE CREŞTERE ARE FONDUL DE PENSII PRIVATE?

Fondurile de pensii administrate privat au ajuns în 2016 la 6.798.439 de participanţi

11

Săptămâna economică DACIA FIRST. Vânzările de autoturisme noi în Germania au crescut cu 12,9% în mai, la 323.952 unităţi, în timp ce Dacia a raportat un avans de 49,2%, la 6,785 vehicule, arată datele Autorităţii Federale din domeniul Transporturilor (KBA). Brandurile Volkswagen şi BMW au raportat creşteri ale vânzărilor de 8,8% şi, respectiv, 6,9% luna trecută, în timp ce livrările Renault şi Ford au înregistrat un avans de 3,7% şi, respectiv, 14,7%.

CREŞTERE. Economia României va înregistra un avans de 4,4% în acest an, faţă de o expansiune de 3,7% previzionată în ianuarie, a estimat luni Banca Mondială, în raportul privind Perspectivele Economiei Globale. De asemenea, instituţia financiară internaţională a revizuit în creştere cu 0,3% estimările pentru 2018 şi 2019, când PIB-ul României ar urma să crească cu 3,7% şi, respectiv, 3,5%.

DATORII PE PLUS. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 5,825 miliarde de lei

Bilanţul fondurilor Fondul de Pensii Administrat Privat NN avea cei mai mulţi participanţi — 1.921.937, urmat de Fondul de pensii administrat privat AZT Viitorul Tău, cu 1.499.010 participanţi, Fondul de Pensii Administrat Privat Metropolitan Life — 950.140 participanţi, Fondul de pensii administrat privat Vital — 839.296 participanţi, Fondul de Pensii Administrat Privat Aripi — 672.168, Fondul de Pensii Administrat Privat BCR — 567.879 şi Fondul de Pensii Administrat Privat BRD — 348.009 participanţi.

FPAP NN a înregistrat în 2016 cele mai multe acte de aderare — 5.609, fiind urmat de FPAP BRD, cu 2.384, FPAP BCR — 400, FPAP Vital — 85, FPAP Aripi — 23, FPAP A ZT Vi ito rul Tău — 19 şi FPAP Metropolitan

Life — 5.

Transferuri Potrivit datelor ASF, 1.232 participanţi s-au transferat în anul 2016 între fondurile de pensii administrate privat, activele transferate atingând 11,42 milioane de lei.

Fondul de pensii care a primit cei mai mulţi participanţi transferaţi (661 participanţi) a fost FPAP NN. În cazul fondurilor de la care s-au transferat participanţi, Metropolitan Life s-a situat pe primul loc, cu 330 participanţi.

Randament bun Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 31 decembrie 2016 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 31,5 miliarde de lei (6,9 miliarde de euro), cu un ritm anual de creştere de 27,53%.

Verificaţi-vă pensia privată Participanţii la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) îşi pot verifica oricând, pe Internet, situaţia contului personal de pensie privată,

istoricul contribuţiilor, precum şi alte date. Tot ce este nevoie pentru aceasta este înregistrarea ca utilizator pe siteul: http://www.apapr.ro/verifica-ti-pensia-privata.html.

Cifra săptămânii 7,5 MILIOANE DE EURO

de la băncile comerciale în luna iunie 2017, în creştere cu aproape 42% faţă de luna anterioară, când suma totală planificată a fost de 4,105 miliarde de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul MFP. MFP mai are în vedere emiterea unui volum de

Mai mult de 130.000 de turişti, dintre care 50.000 pe

titluri de stat pe piaţa internă în

litoral şi 45.000 în pensiuni din întreaga ţară, au cheltuit în

structură a maturităţilor de

minivacanţa de Rusalii aproximativ 7,5 milioane de euro,

valoare de 48—50 miliarde lei, cu o 30%/70% (termen scurt versus termen mediu şi lung), din care 14 —

potrivit unui comunicat al Federaţiei Patronatelor din Turismul

15 miliarde lei certificate de

Românesc (FPTR).

miliarde lei obligaţiuni benchmark.

trezorerie cu discont şi 34 — 35

S.C. RECOM SID S.A., cu sediul în Hunedoara, Piaţa Iancu de Hunedoara, nr. 1, angajează: - VOPSITORI cu experienţă în vopsirea pieselor şi utilajelor industriale, - MAŞINIŞTI POD RULANT cu experienţă.

Oferim un salariu atractiv, la care se adaugă tichete de masă, prime şi diverse bonusuri, în diferite ocazii. Pentru navetişti se decontează integral transportul. Înscrierile la interviurile de angajare se pot face prin depunerea de CV-uri la sediul societăţii, aflat la Poarta zgurii a combinatului, sau prin e-mail, la adresa office@recomsid.ro. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0254207022, 0722296362, 0354407501.

12

RÂSU’ LUMII

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

Mintea de pe urmă... l Cine frica o dispreţuieşte, acela se fuduleşte peste măsură.

Dacă nu există pericole, nu există nici glorie.

Iubirea este un rege crud, robia ei e fără margini.

O dragoste înşelată nu se mai cheamă dragoste. Ştiinţa de a conduce nu se află în cărţi.

(Pierre Corneille, 1606 - 1684)

”Îmi pare rău, Grindene! Ai început bine cu Ordonanţa 13, da’ pe urmă nu ştiu ce te-a apucat? Te-ai tehnocratizat, aşa, dintr-o dată!”

T Premierul Sorin Grindeanu este în aceste zile, pentru prima dată, ţinta unor atacuri verbale lansate chiar din partidul din care face şi el parte şi care îi susţine Guvernul în Parlament. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, la Parlament, că l-a rugat pe premierul Sorin Grindeanu să ”se abţină de la declaraţii politice”.

Replica sa a venit după ce Grindeanu a spus că a fi premier este o "răspundere imensă" şi a atras atenţia că adversarii PSD sunt în afara partidului.

l Cine alege între minte şi frumuseţe trebuie să-şi ia o amantă frumoasă şi o nevastă deşteaptă.

Cine nu iubeşte şi defectele celei pe care o iubeşte, nu poate spune că este cu adevărat îndrăgostit.

Limba este cea mai periculoasă armă: rana făcută de săgeată se vindecă mai uşor decât cea făcută de cuvânt.

(Pedro Calderon de La Barca, 1600 – 1681)

l În acea ţară oamenii erau mincinoşi, toţi până la unul.

Chiar şi întrebarea „Ce mai faceţi?” era o minciună, pentru că pe cel care întreba nu-l interesa cum o mai duceţi decât în cazul în care era antreprenor de pompe funebre.

Toate partidele politice mor în cele din urmă sufocate de propriile minciuni.

(Mark Twain, 18351910) l Virtutea e neputincioasă în luptă cu bârfa.

O dragoste geloasă seamănă mai degrabă cu ura.

(Molière, 1622-1673) l Iubire, iubire, când pui pe noi stăpânire, putem zice: adio, raţiune!

Calea acoperită de flori nu duce niciodată la faimă.

(Jean de la Fontaine, 1621 - 1655)

Dacă nu aţi zâmbit azi... l - Cum se numeşte femeia care ştie mereu unde este soţul ei?

- Văduvă. l Soţia către soţ: - Iar te duci la cârciumă, nenorocitule. Săptămâna viitoare trebuie să plătim întreţinerea.

- Stai liniştită, până atunci mă întorc. l Prima zi de şcoală a Mariei. Învăţătoarea: - Cum te cheamă?

Fetiţa: - Numele meu este Maria. Învăţătoarea: - Iar pe tatăl tău cum îl cheamă?

Fetiţa: - Ioan. Învăţătoarea: - Şi câţi ani ai?

Fetiţa: - Am şase ani. Învăţătoarea: - Şi câţi ani crezi că am eu?

Fetiţa: - Vă rog, doamna învăţătoare, nu ştiu. Eu ştiu

să număr doar până la 50. l Un om mergea liniştit prin deşert când deodataă ia o palmă. Se uită în dreapta, în stânga, în spate, nimeni. Se uită în sus: senin.

Mai merge şi iarăşi ia o palmă. Se uită în dreapta, în stânga, în spate, nimeni. Se uită în sus: senin.

Merge mai departe: la fel, iarăşi ia o palmă. Se uită în dreapta, în stânga, în spate, nimeni. Se uită uită în sus: senin. Şi aşa a luat trei palme din senin.

”S’il vous plait, monsieur!

Mi-a zis șefu’ că ăsta e salutul românilor după majorarea de salarii!”

l Astăzi, şeful m-a întrebat: cine e prost, eu sau el. Iar atunci eu i-am răspuns: - Toată lumea ştie că dumneavoastră nu angajaţi niciodată oameni proşti. l Instructorul de paraşutism: - După ce săriţi, număraţi până la 50 şi trageţi de inel.

Ardelenii să numere doar până la trei.

“Râdeţi cu noi sau de noi, dar nu uitaţi să râdeţi!”

T Premierul Sorin Grindeanu este la Paris, pentru a participa la ceremonia de aderare a României la Agenţia pentru Energie Nucleară a OCDE (NEA), ocazie cu care va avea şi o întâlnire cu omologul său francez, Édouard Philippe.

Materialele din această pagină au caracter de pamflet şi trebuie tratate ca atare. Imaginile marcate cu

T

reprezintă trucaje.

CMYK

HUNEDOARA PITOREASCĂ

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

13

DRUMUL BĂIEŞILOR

Cum poate mineritul să aducă bani şi după moartea lui La mai bine de un deceniu de la închiderea ultimei mine din Ghelari, când viaţa de altădată a localnicilor a devenit, la propriu, istorie, autorităţile locale vin cu o idee de revigorare a zonei cu ajutorul turiştilor. În timp ce autorităţile din Hunedoara încearcă să introducă oraşul pe ruta culturală Atrium, a arhitecturii comuniste, turiştii sunt invitaţi la Ghelari pe drumul băieşilor, pentru a parcurge splendidul Ţinut al Pădurenilor pe potecile minerilor şi pentru a-i afla poveştile.

Ada BERARU

De la Hunedoara, la Ghelari, pe o distanţă de aproape 20 de kilometri, drumul de asfalt urcă sinuos pe Valea Cernei. „Pielea” peticită a drumului se întinde, leneşă şi nepăsătoare, sub soarele care dogoreşte torid, în timp ce aerul miroase a ploaie. Autorităţile recunosc că e un drum „îmbătrânit”, care are nevoie de o reabilitare serioasă, iar în două puncte de pe traseu sunt vizibile urmele unor căderi de pietre. Totuşi, ruta este una uşor accesibilă cu autoturismul şi ideală pentru o drumeţie cu bicicleta sau pe jos. Dacă ajungi în zonă ca turist, prima intersecţie importantă (în zona podului Iuba, cum îi spun localnicii), unde drumul o coteşte spre Cinciş, te întâmpină cu un panou uriaş. Şapte trasee au gândit autorităţile locale pentru turiştii care ajung în zonă. Iar primul dintre acestea nu putea fi altul decât „Drumul băieşilor”.

Grota fetelor, ascunsă în inima pădurii

15 kilometri: drumul şi potecile minerilor spre „baie” „Zona turistică este întinsă şi cuprinde o mare diversitate de obiective turistice. Noi propunem câteva variante de trasee care încearcă să ofere o structurare tematică a obiectivelor. Primul traseu, drumul băieşilor sau al minerilor, urmăreşte refacerea traseului zilnic parcurs de minerii din satele Ruda, Florese, Vălari, Topliţa şi Goleş, care veneau să lucreze la Mina din Ghelari, explică Maria Paşcu, reprezentanta Centrului de Informare Turistică din localitate. Turiştii parcurg un peisaj splendid, presărat cu locuri în care vreme de sute de ani s-au desfăşurat activităţi legate de minerit şi topirea fierului.” Drumul băieşilor se întinde pe o distanţă de 15 kilometri, are o dificultate medie, iar timpul necesar pentru parcurgerea acestuia este estimat la şase ore. Dacă vă gândiţi, însă, să parcurgeţi traseul cu maşina, fie ea chiar şi una de teren, aţi putea să vă luaţi gândul de la o asemenea idee. Asta pentru că traseul pleacă de la Centrul de Informare Turistică, traversează poteca prin parcul din Ghelari, include vizitarea Bisericii reformate de la 1900, trece printre carierele Lucaci şi Mihaly, pe lângă baza sportivă din apropiere, apoi continuă pe DJ 687E. Platoul Măstăcăneţ se deschide în zare, cu o splendidă panoramă, iar între satele Ghelari şi Ruda autorităţile au ridicat

Peste vechile mine din Pădurenime s-a aşternut uitarea

turn de observaţie. Reprezentanţii centrului mai spun că evenimentul numărul unu al zonei este competiţia internaţională de Enduro care are loc aici, în fiecare an, în luna mai. Sute de motociclişti vin aici, însoţiţi de echipele lor, dar ghizii spun că zona a început să fie tot mai căutată şi de turiştii care vin aici pentru drumeţii în natură.

Peisaj şi obiective turistice sunt! Bune ar fi şi nişte pensiuni Singurele lucruri de care veţi avea nevoie sunt vremea bună şi un cer senin, care vă vor oferi ocazia de a admira splendidele privelişti, până departe, în inima munţilor Poiana Ruscă, dar şi spre albastrul întunecat din Retezat şi Şureanu. Traseul curge, apoi, pe lângă Vârful Pleşa, un vârf domol, care depăşeşte doar 830 de metri, trece prin Ruda şi coboară pe potecă prin pădure, spre satul Vălari.

Aici se pot vedea fostele amenajări de bocşe de producere a mangalului pentru furnalul din Topliţa şi, dacă tot aţi ajuns aici, nu puteţi pleca fără a vizita biserica din lemn din Vălari, o biserică veche de mai bine de două secole, datând de la 1.800. Drumul

Nenea Vasile, paznicul cerului

băieşilor continuă pe valea pârâului Vălăriţei, până în Topliţa, unde se pot vizita ruinele fostului Furnal de la 1700. Întoarcerea în Ghelari se face pe Valea Tăului, iar apoi pe poteca minerilor care traverseaza pădurea comunală şi dă în cartierul Cuţ şi strada Transilvaniei. Dacă aţi plecat pe acest traseu, va trebui să urmăriţi marcajul pătrat alb, cu punct albastru în mijloc. Dacă vreţi să mâncaţi sau să beţi ceva în imediata apropiere a bocşelor sau a furnalelor din zonă, mai bine puneţi-vă un pachet în rucsac. Deşi zona are un potenţial uriaş, lipsa investiţiilor se resimte, aşa că oferta de produse şi servicii rămâne una restrânsă.

Necrolog mineresc Chiar şi aşa, viceprimarul comunei Ghelari, Ionel Golgoţ, care a fost şi vicepreşedintele sindicatului „Rusca”, al minerilor din Ghelari, spune că numai turismul şi creşterea animalelor mai pot salva comuna, care a intrat într-un declin îngrijorător, imediat după anul 1990. „Noi (n.r. minele din Ghelari) am avut contract cu Galaţiul până în 2012, dar ultima mină, Mina centrală, Lucaci, s-a închis în 21 septembrie 2005. Prima s-a închis mina Vest, în 1995, a doua Mina Est, în 1.999-2.000 şi, ultima, mina Centrală, Lucaci, acum 12 ani.

Adevărul e că în mină intrai cu şapte lei şi ieşeai cu unul singur! Costurile de exploatare erau foarte mari, în condiţiile în care ultimul orizont de exploatare mergea până la peste 1.000 de metri adâncime, adică 300 de metri sub nivelul mării! În plus, minereul era slab. Poate doar siderita să mai fi avut o concentraţie de 30-32 la sută. Nu ştim dacă industria minieră mai are vreo şansă să fie revigorată, s-au făcut ceva prospecţii

înspre Bunila, unde s-ar fi găsit nichel, însă nu ştim ce ar putea aduce viitorul. Singura soluţie este munca: avem în plan, în următorii trei ani, reabilitarea a 60 de apartamente în cartierul Cuţ, dar şi construirea unui after-school şi a două cabinete medicale noi: unul de medicină generalistă şi unul stomatologic. Vrem să aducem aici specialişti, iar turismul ar putea fi o salvare”, spune primarul din Ghelari.

”Biserica Fetelor” - grota ascunsă Iar dacă aţi parcurs drumul Băieşilor şi aveţi chef de încă un obiectiv inedit, aţi putea încerca să ajungeţi la Grota Biserica Fetelor. Ieşirea din sat către grotă se face pe primul drum la stânga, imediat ce aţi trecut de splendida catedrală din Ghelari, cea mai mare dintre toate bisericile din satele României. Mare atenţie, însă: dacă aveţi o maşină de teren, puteţi ajunge până la aproximativ 200 de metri de grotă. Cu un autoturism, însă, va trebui să parcurgeţi cam 2 kilometri pe jos, pe deasupra unor poieni înflorite deasupra cărora se oglindeşte cel mai albastru cer! Peisajul este splendid, iar fotografiile pe care le puteţi face din acest uriaş punct de belvedere vor fi unele de neuitat. Pentru a ajunge la peşteră, cereţi, însă, ajutor de la ghizii centrului de informare turistică, pentru că altfel e posibil să vă rătăciţi. Zona este împânzită de bifurcaţii, iar, după ce aţi „scăpat” de ele, drumul se pierde cu totul printre ierburi. Un

Punct de belvedere

singur panou de informare e amplasat la vreo 50 de metri distanţă de peşteră, aşa că orientaţi-vă după coşurile pentru gunoi amplasate de administraţia locală direct pe trunchiurile unor copaci.

„Cireaşa” de pe tort: peştera mireselor Sus, în poienile raiului, s-ar putea să daţi de 'nea Vasile, care-şi paşte vacile şi zâmbeşte cu toată faţa lui de bărbos cu suflet de copil: „Aici, cât văd cu ochii, tot îi a' meu! Tot! Că nu mai are aproape nimeni vaci în Ghelari! La peşteră am fost, cum nu?!

De multe ori! Se zâce că aici se ascundeau fetele, când veneau turcii!

Dea Dumnezeu să ajungeţi repede!”, râde nea Vasile, pe jumătate îngrijorat, pe jumăate şugubăţ, parcă presimţindu-ţi rătăcirile. Pentru că, e drept, peştera nu se lasă găsită, cu una, cu două! Dacă aţi parcurs poienile, aţi făcut stânga, apoi dreapta şi aţi coborât prin tihăriile pădurii, din nou la stânga, pereţii stâncoşi vă vor întâmpina cu o mulţime de groteiluzie, mici scobituri în peretele văii,, parcă tocmai pentru a vă „păcăli”.

Foarte probabil veţi trece pe dedesubtul peşterii, atraşi de „fetele” mai mici şi viclene ale acesteia. Să fie şi din cauză că localnicii cred că peştera are puteri miraculoase şi că, fata care bea apă din peşteră îşi va întâlni, cu mai mai multă uşurinţă, viitorul soţ? Nimeni nu ştie.

Sursa foto: Centrul de Informare

CMYK

14

MOZAIC

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

GIARDIOZA-LAMBLIAZA (II) Dr. Radu CAROLLINA

SIMPTOME. La om sunt foarte variate.

Ele se pot manifesta prin semne discrete, diaree acută de scurtă durată sau prin sindrom cronic asociat cu disfuncţii nutriţionale, scădere ponderală şi stoparea creşterii.

Dintre simptomele frecvente sunt: greaţă, cefalee, balonări, crampe abdominale, anorexie (lipsa apetitului), constipaţie, pierdere în greutate, voma, stare de oboseală, pirozis (arsuri la stomac).

La majoritatea pacienţilor netrataţi infecţia se remite spontan şi simptomele dispar de obicei în câteva săptămâni.

Ocazional, simptomele pot persista şi poate să apară giardioza cronică asociată cu sindrom de malabsorbţie. Copiii sunt categoria cea mai expusă la contractarea unei astfel de infecţii clinice cu Giardia. Este unul dintre factorii care dau

HOROSCOP

SĂPTĂMÂNAL

BERBEC (21.03-20.04) Lucrurile s-ar putea să demareze ceva mai lent la începutul săptămânii decât ţi-ar fi plăcut ţie şi îţi apar în drum noi provocări. Posibilele întârzieri în planuri şi proiecte şi o proastă dispoziţie te pot aduce pe muchie de cuţit, aşa că fii atent.

Va fi mult mai uşor să parcurgi zilele de la mijlocul săptămânii.

TAUR (21.04-20.05) Pregăteşte-te pentru o lungă călătorie. Nu vor fi foarte multe evenimente, iar acestea vor veni mai mult din interior decât din exterior. Încearcă să păstrezi un echilibru şi nu te lăsa dominat de sentimente.

Evită riscurile financiare, indiferent de cât de bine s-ar prezenta lucrurile, şi fii foarte flexibil când lucrezi cu ceilalţi.

GEMENI (21.05-21.06) Iscusinţa ta şi capacitatea de a rezolva problemele te vor plasa în centrul atenţiei la serviciu.

Priveşte şi dincolo de aparenţe pentru a găsi soluţii noi şi direcţii interesante pentru planurile tale şi sprijin pentru viitoarele abordări. Încearcă să imprimi un spirit pozitiv sentimentului de afecţiune.

RAC (22.06-22.07) Din cauză că eşti hipersensibil, vei simţi mai mult decât ceilalţi influenţa astrelor. Raţionamentul este mai greoi, aşa că nu te implica prea mult emoţional.

Stai pe loc, păstrează-ţi direcţia şi nu te ambala.

Dedică zilele de marţi şi joi grijii faţă de tine şi recunoaşte ceea ce este bun pentru tine!

retard de creştere, în special în zone cu deficienţe de igienă

(ţări subdezvoltate). Copiii sub 10 ani sunt cel mai frecvent afectaţi.

De asemenea, aceşti copii sunt cei la care există o incidenţă crescută a bolilor alergice.

La animale, infecţia există la câini şi pisici. Câinii adulţi sunt purtători asimptomatici.

Diagnosticul Metodele tradiţionale de identificare prin microscopie rămân un indicator sigur al infecţiei. Având în vedere excreţia intermitentă de chisturi, se recomandă testarea a cel puţin 3 probe de scaun, recoltate la intreval de 2-3 zile, fiecare. Alte metode, cum ar fi aspirarea de lichid duodenal, biopsia duodenală sau alte teste Entero –Test, sunt invazive şi mai scumpe. Cel mai mare progres în decelarea infecţiilor cu Giardia s-a rea-

Radu Carollina - Endocrinologie Boli infecţioase Grosu Alin - Cardiologie Clinician Cluj-Napoca

În fiecare zi de luni şi marţi, orele 15:00: - Consultaţii boli endocrine şi infecţioase; - Ecografie de tiroidă; - Ecografie de sân şi abdomen. În data de 25.06.2017, începând cu ora 09:00: - Consultaţii cardiologie şi ecografie de cord; - Monitorizare EKG şi tensiune cu holtere şi interpretare. În data de 25.06.2017, începând cu ora 09:00: - Consultaţii de neurologie pentru adulţi.

Grosu Laura - Neurologie Clinician Cluj-Napoca Toma Horia - Gastroenterologie

În fiecare zi de miercuri, începând cu orele 17:00: - Consultaţii gastroenterologie şi ecografie abdominală.

Gheorghe Liliana - Medicină internă

În fiecare vineri, începând cu orele 17:00: - Consultaţii medicină internă, ecografie abdomen şi mic bazin.

Guţă Cătălin - Neurologie

În fiecare zi de joi, începând cu orele 17:00: - Consultaţii de neurologie pentru adulţi.

Stoenescu Flaviu - Cardiologie Medicină internă

În 10.06.2017 şi 24.06.2017, începând cu orele 9:00: - Consultaţii cardiologie şi ecografie de cord; - Ecografie generală; - Consultaţii medicină internă.

email raducarollina@yahoo.com

0751214551 / 0725534518

lizat prin testele de imuno-diagnostic.

Se detectează coproantigenele prin teste – ELISA. TRATAMENT Există numeroase medicamente disponibile pentru tratarea Giardiozei, atât la om cât şi la animale.

Acestea includ: metronidazolul, tinidazolul, furazolidonul, paromomicina, albendazolul. Pot să apară eşecuri terapeutice, din cauza sensibilităţii diferite a speciilor de Giardia. De asemenea, sunt de amintit efectele secundare ale medicamentelor, printre care intoleranţa, în special la copii.

Albendazolul este mult mai activ faţă de metronidazol.

Protocoalele naţionale şi internaţionale recomandă de primă intenţie metronidazolul, în special la copii. La pacienţii la care există insucces la tratament, repetarea unei noi cure cu acelaşi medicament sau cu altul din aceeaşi clasă este recomandat. Infecţia cronică cu Giardia poate deveni o problemă în zonele epidemice, cu igienă precară şi lipsa educaţiei sanitare. Fără măsuri eficiente de profilaxie, reinfestarea este posibilă. Datorită distribuţiei extinse a numeroaselor specii de animale considerate a fi rezervoare potenţiale de infecţie şi datorită supravieţuirii îndelungate în mediul înconjurător, este puţin probabil ca infectarea omului să fie eliminată. Există în familie purtători asimptomatici, care trebuie trataţi şi ei.

LEU (23.07-22.08) S-ar putea să ai de rezolvat mai multe probleme la servici decât te aşteptai tu. Bazează-te pe propria intuiţie care îţi va arăta drumul pe care îl ai de urmat.

Problemele sentimentale se vor afla în centrul atenţiei în ziua de joi şi din acest punct de vedere se vor întâmpla multe.

O nouă relaţie îţi poate trezi pasiunea.

FECIOARĂ (23.08-22.09) Urmându-ţi propria curiozitate, este posibil să descoperi noi direcţii şi oportunităţi. Încearcă să pătrunzi în adâncul lucrurilor pentru a descoperi noi aspecte.

Este un timp favorabil pentru căutări şi analize, ca şi pentru rezolvarea problemelor.

Se poate să te simţi presat de evenimente joi, ceea ce va crea o tensiune.

BALANŢĂ (23.09-22.10) Balanţele vor avea parte de o neaşteptată realizare la locul de muncă. Lucrurile care în aparenţă păreau simple pot, după o mai atentă analiză, revela falsitatea celorlalţi, aşa că nu face nimic fără o prealabilă evaluare.

Mişcarea astrelor va aduce o influenţă pozitivă în ceea ce priveşte munca şi relaţiile cu ceilalţi.

SCORPION (23.10-21.11) Eşti în top încă de la începutul intervalului. Vei obţine tot ceea ce ţi-ai pus în gând, aşa că mergi mai departe cu încredere!

Dacă cineva încearcă să te convingă în legătură cu un anume lucru nu-i acorda atenţie. Evită orice acţiuni riscante, oricât de atractive ar părea, pentru că lucrurile nu se îndreaptă într-o direcţie pozitivă.

SĂGETĂTOR (22.11-20.12) Astrele îţi poate aduce o ciudată doză de proastă dispoziţie, un amestec de confuzie între ceea ce este real şi ceea ce nu. Acordă-ţi atât timp cât ai nevoie pentru a-ţi păstra echilibrul, chiar dacă acest lucru înseamnă să te retragi deoparte.

Eşti nemaipomenit în ochii celorlaţi joi, când Luna va intra în semnul tău.

CAPRICORN (21.12-19.01) Deţii clar controlul la locul de muncă, astrele îţi măresc iscusinţa. Decizii importante depind de tine, decizii care îţi pot aduce puterea şi prestigiul. Ai încredere în abilităţile tale şi vei fi în stare să faci alegerea corectă. Lasă deoparte visurile imposibile şi acţionează în zilele de marţi şi joi când ţi se deschid noi oportunităţi.

VĂRSĂTOR (20.01-18.02) Încă înainte de a începe săptămâna, Vărsătorul se va mişca ceva mai încet decât de obicei, pentru că Luna care se află în zodia Scorpionului îl face mai gânditor.

Comparând ambiţiile cu realitatea, vei constata cu tristeţe că eşti nevoit să iei o mica pauză.

Acordă-ţi mai mult timp.

PEŞTI (19.02-20.03) Începutul săptămânii s-ar putea să exagereze sensibilitatea Peştilor, făcându-i pe aceştia să aibă dificultăţi în a distinge lucrurile în mod obiectiv. Fii atent în privinţa afacerilor pe care le închei, evită să semnezi acte şi caută să te asiguri că ai înţeles exact sensul cuvintelor cuprinse în aceste acte.

RECOMANDĂRI Pe căi ocolite

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

DUMINICĂ, 11 IUNIE 2017 ORA 20:00

Nunta mută

VINERI, 9 IUNIE 2017 ORA 20:30

comedie neagră, coprod., 2008 thriller, coprod., 2016

Cu: Andreea Meda Victor, Alexandru Potocean

Cu: Tye Sheridan, Emory Cohen

Filmul se bazează pe un fapt real, petrecut într-un sat din România, în 1953.

Ana şi Iancu au totul pregătit pentru a se căsători, astfel că nu pot amâna nunta. Dar doliul impus de moartea lui Stalin le încurcă planurile şi sunt nevoiţi să organizeze o nuntă mai aparte.

Student la drept, Harper crede că tatăl lui vitreg este responsabil pentru accidentul de maşină în urma căruia mama sa a intrat în comă. În timp ce îşi îneca amarul în băutură, Harper face un pact cu un tip care se oferă să “se ocupe” de tatăl său.

Batman: Începuturi

VINERI, 9 IUNIE 2017 ORA 20:30

aventuri, coprod., 2005

Cu: Leonardo DiCaprio, Kate Winslet

Acţiunea filmului se concentrează pe transformarea tânărului Bruce în Batman, eroul oraşului Gotham City.

După ce părinţii săi sunt ucişi, tânărul Bruce, încurajat de iubita lui şi antrenat de Henri Ducard, caută răzbunare.

Filmul urmăreşte acţiunile pasagerilor de pe Titanic, înainte de scufundarea acestuia, în aprilie 1912. În prim plan se află povestea de dragoste dintre tinerii Rose, care provine dintr-o familie înstărită, şi Jack, un băiat sărac.

SÂMBĂTĂ , 10 IUNIE 2017 ORA 20:00

Escape Plan: Testul suprem

biografic, SUA, 2016 acţiune, SUA, 2013 Cu: Madina Nalwanga, David Oyelowo

Filmul prezintă povestea Phionei Mutesi, o talentată jucătoare de şah.

La 10 ani, Phiona trăia în condiţii grele în mahalaua Katwe din Kampala, capitala Ugandei. Viaţa ei se schimbă după ce învaţă să joace şah şi devine mare maestru.

SÂMBĂTĂ, 10 IUNIE 2017 ORA 20:30

dramă, SUA, 1997

Cu: Christian Bale, Michael Caine

Regina din Katwe

Titanic

Cu: Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger

Ray este condamnat pe nedrept pentru o crimă. El ajunge într-o închisoare de maximă securitate, al cărei design el l-a creat. Astfel că încearcă să evadeze, cu ajutorul lui Rottmayer şi al unui expert în calculatoare.

VINERI, 9 IUNIE 2017 ORA 20:30

15

16

PUBLICITATE

REPLICA Săptămâna 8 - 14 iunie 2017

Hunedoara, Str. Piaţa Iancu de Hunedoara, Nr.1 Telefon/Fax: 0254 - 207.022 Secretariat: 0722 - 296.362 Birou comercial: Telefon/Fax: 0254 - 746.886 E-mail: office@recomsid.ro Web: www.recomsid.ro

S.C. RECOM SID S.A., parte din Grupul Micro Mega HD S.A., vă stă la dispoziţie cu următoarele lucrări şi servicii: execuţia şi montarea construcţiilor metalice şi a părţilor componente pentru construcţii civile şi industriale; l fabricarea de containere şi recipiente metalice; l fabricarea de părţi componente pentru utilaje de ridicat şi manipulat; l fabricarea utilajelor pentru metalurgie şi construcţii; l montarea utilajelor şi echipamentelor industriale; l repararea şi întreţinerea mecanică şi electrică a utilajelor; l lucrări de instalaţii electrice. l

l

VINDEM PLANTE CULTIVATE ÎN SERELE PROPRII l REALIZĂM DECORURI ȘI ARANJAMENTE STRADALE l AMENAJĂM GRĂDINI

Vă aşteptăm la serele noastre din Hunedoara, Str. Hăşdat, la intersecţia cu drumul spre Silvaş. Program: luni-vineri: 7.00-15.00

CMYK