Business Adviser nr. 56

Anul VI Nr. 56 www.b-a.ro Publicaþie membrã a BRAT

pag 7

Ce au adus Tratatele de la Maastricht, Amsterdam, Nisa [i Lisabona?

Powered by

Revistã de actualitate ºi consultanþã

Ora bilan]ului Se întâmplã uneori în viaþã sã nu ºti unde te afli sau încotro vrei sã mergi. În astfel de situaþii e dificil sã poþi spune cã eºti mulþumit de tine, de viaþa ta. Începi sã dai vina pe situaþie, pe cei din jurul tãu, pe ghinion, pur ºi simplu, când, de fapt, totul pleacã de la lipsa obiectivelor. Altfel, cum poþi spune cã nu ai succes, când tu nici mãcãr nu þi-ai planificat acest lucru.

Stabilirea obiectivelor este un lucru esenþial dacã vrei sã obþii ceva. În momentul în care ai stabilit unde vrei sã ajungi, vei ºti ºi ce ai de fãcut pentru a junge acolo. Dacã vrei ca lucrurile sã se întâmple, dacã vrei sã ai succes ai nevoie sã-þi stabileºti obiective.

Cei care nu-ºi stabilesc obiective, o fac, de regulã, de fricã.

De foarte multe ori, atunci când ne propunem ceva, ne dorim un anume rezultat, vom primi din partea mediului o multitudine de condiþionãri, în cea mai mare parte negative sau eronate. Cu alte cuvinte, vom avea la îndemânã o mulþime de argumente pentru care nu putem realiza ce ne-am dori. Unele dintre aceste argumente, condiþionãri apar pe fondul unei percepþii greºite despre lume, în general, ºi despre noi înºine, în special. De multe ori îºi gãsesc expresia verbalã sub forma unor mesaje blocante: „nu pot“, „nu sunt în stare“, „trebuie sã“ etc.

Sunt oameni care nu-ºi pot stabili obiective pentru cã nu au capacitatea de a previziona viitorul ºi nici nu se pot motiva.

Spre deosebire, oamenii de succes au abilitatea de a-ºi crea mental un viitor foarte bine definit. Imaginaþia are un rol esenþial în acest sens. De exemplu, copiii mici ºtiu foarte bine ce vor sã se facã atunci când vor creºte, pe când oamenii maturi îºi imagineazã cu dificultate cum vor arãta sau ce vor face peste cinci - zece ani; pentru unii dintre noi e dificil sã spunem ce vom face în week-end.

O altã dificultate în stabilirea obiectivelor este poate ºi cea pe care o conºtientizãm mai puþin. Mulþi dintre noi nu ºtim sau nu recunoaºtem importanþa stabilirii obiectivelor. Ca atare, cei mai mulþi nici mãcar nu alocã timp pentru planificarea propriilor þeluri.

Pentru ca succesul tãu sã fie asigurat, obiectivele pe care le urmãreºti trebuie sã fie specifice, mãsurabile, realizabile, realiste ºi delimitate în timp. Deosebit de important este ca aceste obiective sã fie scrise, notate, cãci astfel ele devin asumate, au valoare de angajament, îndeplinirea lor devenind astfel mult mai imperativã.

Un alt aspect pe care este necesar sã-l avem în vedere este modul în care exprimãm aceste obiective. Este o condiþie sã spui ce doreºti sã obþii, nu ce vrei sã eviþi. Majoritatea oamenilor se gândesc exact la ceea ce intrã în aria lor de atenþie. De exemplu, dacã ai un credit la bancã ºi te gândeºti cum sã-þi plãteºti ratele, mintea ta va reþine cã ai datorii. Creierul are proprietatea naturalã de a îndepãrta negaþiile ºi de a percepe doar afirmaþiile din mesajele transmise. Ca urmare, creierul are nevoie doar de mesaje transmise în termeni pozitivi. „Nu vreau sã am datorii“ este un obiectiv greºit formulat. Un obiectiv bine gândit este „Vreau sã am mai mulþi bani“.

Mesajele negative transmit inconºtientului exact opusul dorinþei noastre. Cu alte cuvinte, singuri creãm condiþionãri pentru mai mult sau mai puþin succes, dupã cum folosim negaþia. De aceea este bine sã încercãm sã ne analizãm mecanismele mentale pe care le folosim. Cele mai multe dintre ele ne blocheazã. S-a întâmplat vreodatã sã gândiþi în maniera „Aº vrea sã... dar nu pot... pentru cã...“ sau „Trebuie sã... mai ales cã...“? Sunt sigurã cã în acele situaþii nu aþi obþinut nimic, nu aþi realizat ce v-aþi propus, iar obiectivele dumneavoastrã s-au transformat în vise aproape irealizabile. Þine de fiecare dintre noi sã schimbe acest lucru. Eu vreau ºi pot....

Psih. pr. Claudia Daniliuc

pag. 13 pag. 3

pag. 8

Alin Alecu, director general adjunct „Arbo Media Romania“

Radu Graþian Gheþea, preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor

Interviu cu Emil Gros, asociat coordonator al EXPERT INSOLVENÞÃ SPRL

„Tendin]a este de a se consuma presa local\“

„Actuala criz\ înc\ nu [i-a ar\tat efectele, în totalitate“

Efectele deschiderii procedurii insolven]ei

Scrisoare c\tre Mo[ Cr\ciun… „Moº Crãciun, toþi îmi spun / Cã eºti darnic ºi eºti bun.

Eu îþi scriu de mai-nainte / Cã-s un bãieþel cuminte...”

Este prima strofã a poeziei „Scrisoare“, de Otilia Cazimir, o poezie pe care probabil cã am recitat-o cu toþii, chiar ºi pe vremea în care „Moº Crãciun” devenise „Moº Gerilã”, în speranþa cã „Moºul” ne va aduce cadourile dorite. Iar, uneori – de cele mai multe ori – el chiar venea cu sacul plin! Cum, necum, pãrinþii gãseau soluþii pentru ca, sub brad, sã fie cam tot ceea ce am scris în vestita ºi nelipsita „scrisoare”. Iar, pe lângã atât de aºteptatele jucãrii ºi dulciuri, îºi mai gãsea loc ºi câte o hãinuþã nouã, de care – culmea – chiar aveam nevoie, deºi nu o trecusem în lista cãtre „Moºul” pentru cã nu ne stãtea nouã, copiilor, mintea la îmbrãcãminte, ci la maºinuþe ºi pãpuºele!...

Acum? Mulþi dintre pãrinþii de astãzi au de ales între a cumpãra de-ale gurii sau jucãrii. Cu amendamentul cã, la capitolul „jucãrii”, sunt trecute ºi telefonul mobil, computerul personal, laptop-ul sau plasma, pentru camera „celui mic”. Alte vremuri...

Aºadar, chiar ºi cadourile s-au... diversificat, într-un fel.

Ceea ce nu ar trebui sã fie rãu. Dar este inclusiv o notã de amãrãciune în aceastã formulare! Pentru cã – în majoritatea cazurilor - nu s-au diversificat în sensul cãtre cadoul numit „calculator”, ci în cel cãtre „bucate de Sãrbãtori”. Astãzi, un „cadou” primit cu mare bucurie poate fi ºi o halcã de muºchi de porc, deoarece studiile statistice aratã cã a crescut gradul de sãrãcie al românilor! Deºi, logic ar fi sã trãim mai bine, într-o vreme în care nu-þi mai este teamã sã spui ce nu-þi convine.

Dar... rãmâi cu „spusul” ºi cu nivelul de trai de acum!

Aºa cã, în general, oamenii mai renunþã la „o hainã nouã”, pentru a avea tot ce le trebuie la masa de Crãciun. O realitate care poate fi verificatã la orice supermarket, unde coºurile de cumpãrãturi sunt pline cu alimente! Ici-colo, mai vezi câte o jucãrie, în funcþie de bugetul adunat pe parcursul anului. Pentru cã, acum, mulþi români strâng bani nu pentru plecarea în concediu, ci pentru masa de Sãrbãtori ºi cadourile aferente! ªi aº îndrãzni sã spun cã nu este de vinã numai criza economicã globalã!...

Drept urmare, pânã la urmã, Moº Crãciun-ul zilelor noastre poate fi ºi... ºeful! Mãcar sã vinã cu un ban în plus, acolo, înainte de cumpãrãturi, cã-i putem dedica ºi o poezie adecvatã. Care ar suna cam aºa:

ªefule, te-am criticat tot anul, / Cã eºti cam lacom ºi zgârcit cu banul.

Iar acum, de-aceste Sãrbãtori, / Am auzit cã ne-aduci flori...

Chiar dacã vrei sã pari gentil, / De ce dai banii inutil?

O floare, oricât e de frumoasã, / Nu ºtiu sã o prepar la masã!

De vrei s-ajungi ca Moº Crãciun, / Sã spun cã eºti mai darnic ºi mai bun, Atunci, ureazã-mi „La mulþi ani”, / ªi „dãruieºte-mi“ mai mulþi bani!

Daniel Neguþ

ECONOMIE

„O

amenii au încredere c\, nici pe timp de criz\, nu-[i vor pierde banii depu[i în b\nci“

precizeazã Eugen Dijmãrescu, preºedintele FGDB Românii economisesc mai puþin, cred cã dobânzile la depozite sunt prea mici, sunt puþin informaþi în legãturã cu sistemul bancar ºi nu cunosc rolul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB). Acestea sunt câteva din concluziile celui mai recent studiu GfK România, realizat la solicitarea FGDB, în perioada octombrie-noiembrie 2010. Studiul a fost elaborat pe un eºantion de 1.228 de subiecþi, cu vârste de peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban ºi utilizeazã cel puþin un instrument financiar-bancar. Eroarea maximã este de +/- 2,83%, la un nivel de încredere de 95%.

Potrivit studiului, mai mult de jumãtate din totalul populaþiei urbane (52%) care utilizeazã produse bancare considerã cã economiile depuse la o bancã ar fi în totalitate pierdute, dacã instituþia respectivã ar da faliment. Dacã ne referim NUMAI la cei care au economii, 29% cred cã le-ar pierde în cazul în care banca respectivã ar da faliment, 39% considerã cã le-ar recupera parþial, iar aproape o treime considerã cã ºi-ar primi banii înapoi, în totalitate. Mai mult decât atât, studiul GfK relevã cã doar 6% dintre cei care cred cã îºi pot recupera economiile în cazul unui faliment bancar ºtiu cã Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este cel care le înapoiazã sumele economisite, în timp ce peste un sfert din respondenþi considerã cã banca falimentarã este cea care le-ar înapoia economiile, iar o proporþie similarã nu ºtie de unde ºi-ar recupera banii. În ceea ce priveºte suma care poate fi recuperatã într-o astfel de situaþie, 22% dintre cei care cred cã îºi vor recupera economiile nu ºtiu deloc care sunt condiþiile, iar un sfert ºtie cã existã o sumã maximã, dar nu ºi care este nivelul acesteia. Doar 13% ºtiu cã economiile

lor sunt garantate pânã la suma de 50.000 de euro. „Aceºti indicatori sunt extrem de importanþi, deoarece aratã cã un nivel scãzut de informare a populaþiei cu privire la sistemul bancar ºi rolul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar poate influenþa deciziile de economisire“, explicã Eugen Dijmãrescu, directorul FGDB. „Noile reglementãri europene în domeniul schemelor de garantare, respectiv, majorarea plafonului

de garantare la 100.000 de euro, începând cu 1 ianuarie 2011 ºi reducerea numãrului de zile pânã la începerea plãþilor, în cazul unui faliment bancar, sunt mesaje deosebit de importante pentru toþi deponenþii din Europa. Ele întãresc încrederea oamenilor cã, nici pe timp de crizã, nu-ºi vor pierde banii depuºi în bãnci“, precizeazã directorul FGDB. Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani, care trãiesc în mediul urban ºi utilizeazã produse bancare, 16% au economii depuse la bãnci. Potrivit studiului GfK România, în Ardeal se economiºte mai mult decât în Muntenia: 27%, comparativ cu 14%. Acelaºi raport aratã cã principalele instrumente de economisire ºi investiþii utilizate sunt conturile de economii, depozitele la termen ºi conturile curente, dar ºi banii pãstraþi în numerar (28%), consideraþi o metodã sigurã ºi familiarã.

Faþã de anul 2009, în 2010 au economisit cu o treime mai puþine persoane. Oprirea economisirii se datoreazã, în primul rând, scãderii veniturilor sau creºterii cheltuielilor. De asemenea, un sfert dintre cei care au economisit în 2010 plãnuiesc sã economiseascã mai mult în 2011, fie pentru cã sunt îngrijoraþi cu privire la viitorul lor, fie pentru cã estimeazã o creºtere a veniturilor. Un procent mai scãzut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010, plãnuiesc sã punã bani deoparte în anul 2011.

Potrivit studiului menþionat, majoritatea covârºitoare a respondenþilor care economisesc afirmã cã

preferã economiile în lei, atât pentru cã moneda naþionalã este cea în care se primeºte salariul sau pensia, dar ºi pentru cã valoarea banilor va rãmâne aceeaºi.

Studiul aratã cã persoanele care au economii se declarã mai optimiste cu privire la anul 2011. Cei care au economisit, au fãcut-o în special pentru a avea o rezervã pentru situaþii neprevãzute (69%), pentru a-ºi ajuta familia (20%) ºi - în mai micã mãsurã - pentru vacanþe, achiziþia de case ºi terenuri, maºini sau renovarea locuinþei.

Studiul GfK România aratã cã majoritatea utilizatorilor de produse bancare din mediul urban sunt de pãrere cã dobânzile acordate de bãnci la produsele de economisire sunt prea mici (74% din respondenþi), iar comisioanele la credite sunt prea mari (81%). În privinþa siguranþei economiilor depuse la bãnci, pãrerile sunt împãrþite. Mai mult de o treime din populaþia analizatã se teme cã aceste economii riscã sã îºi piardã din valoare pânã la momentul retragerii, dar aproape la fel de mulþi sunt în dezacord cu aceastã idee. De asemenea, 31% se tem cã îºi pot pierde cu totul banii depuºi la o bancã, iar 38% nu percep acest pericol. „O posibilã cauzã a temerilor cu privire la pierderea valorii economiilor este criza economicã ºi neîncrederea în mãsurile adoptate pânã acum. Inflaþia ºi recesiunea, adâncesc aceste temeri“, afirmã Eugen Dijmãrescu. În privinþa percepþiei asupra bãncilor, studiul GfK constatã cã sentimentul general faþã de sistemul bancar este unul de „satisfacþie moderatã”. Dintre românii din mediul urban care au economii depuse la bãnci, 12% sunt nemulþumiþi de serviciile care le sunt oferite, iar alþi 12% sunt foarte sau chiar extrem de mulþumiþi de bãncile cu care colaboreazã. Mai mult decât atât, în ciuda informaþiilor abundente publicate de mass-media cu privire la crizã si sistemul bancar, peste jumãtate dintre utilizatorii de produse bancare cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, se considerã destul de puþin sau foarte puþin informaþi în legãturã cu situaþia sistemului bancar în general. Nici subiectul ofertelor de produse bancare de economisire nu este foarte bine stãpânit de populaþia analizatã: 60% apreciazã cã sunt destul de puþin sau foarte puþin informaþi în aceastã privinþã. Studiul mai aratã cã doar 5% din cei intervievaþi sunt foarte bine informaþi cu privire la situaþia financiarã a bãncilor, aceeaºi pondere revenind ºi celor care sunt la curent cu ofertele de produse de economisire.

Totuºi, chiar ºi în rândul persoanelor care au economii, o proporþie semnificativã se considerã neinformatã: 42% sunt destul de puþin sau foarte puþin informaþi în legãturã cu situaþia financiarã a bãncilor, iar 40% în legãturã cu oferta de produse bancare.

ECONOMIE

M. Lazãr

INDICATOR ECONOMIC Cuvintele sunt introduse în grilã de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos ºi de jos în sus. Bifaþi conform listei, literele nebifate alcãtuind cheia jocului

Dicþionar:

I

R

O

T

I

F

O

R

P

A

TRANZACÞII COMISIONAR FINANCIARÃ CONTA AVERE PROFITORI BENEFICIU BANCHERI COMERT MANAGERI MARKETING EVAZIUNE

U

I

C

I

F

E

N

E

B

V

A

I

R

E

H

C

N

A

B

E

T

P

I

T

R

E

M

O

C

R

N

E

N

U

I

Z

A

V

E

E

O

G

N

I

T

E

K

R

A

M

C

B

I

R

E

G

A

N

A

M

F

I

N

A

N

C

I

A

R

A

R

A

N

O

I

S

I

M

O

C

I

I

T

C

A

Z

N

A

R

T

REZOLVARE: PIB

2

ECONOMIE

„A

ctuala criz\ înc\ nu [i-a ar\tat efectele, în totalitate“

considerã Radu Graþian Gheþea, preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor Domnule Gheþea, la recentul seminar «EU-COFILE», organizat de BNR, ARB ºi Alpha Bank, aþi declarat cã încã nu a fost plãtit preþul crizei ºi cã acesta va fi plãtit de cãtre bãnci. Vã rog sã explicaþi... În România, ca ºi în multe alte þãri europene sau din alte pãrþi ale lumii unde criza a lovit puternic, nivelul creditelor neperformante a atins cote destul de ridicate, cote care încep sã erodeze, în opinia mea, nu numai profiturile pe care le fãcea înainte sistemul bancar, ci încep sã erodeze chiar capitalurile din sistemul bancar. ªi doresc sã explic foarte clar: o bancã neprofitabilã a mâncat din capital, folosind termeni neacademici. A eroda capitalul este cel mai periculos pentru o bancã ºi îmi permit sã spun cã actuala crizã încã nu ºi-a arãtat efectele, în totalitate! Încet, încet, unele bãnci vor ieºi slãbite, iar asta se vede deja ºi din rezultatele pe care le afiºeazã acum multe dintre acestea.

Dar, sã nu înþelegeþi greºit: asta nu înseamnã neapãrat cã bãncile vor da faliment! S-ar putea sã existe ºi falimente, dar acum nu am elemente care sã mã conducã la aceastã concluzie. Însã, vor fi instituþii de credit, vor fi bãnci care vor ieºi foarte slãbite, tocmai din cauza faptului cã vor face cheltuieli enorme cu provizioanele. Ce înseamnã, de fapt, acest lucru? Înseamnã cã bãncile nu-ºi mai pot recupera banii, fie din cauza faptului cã garanþiile ºi-au pierdut valoarea, fie - ca în cazul creditelor negarantate, pentru persoanele fizice - recuperarea nu mai este posibilã, într-un termen rezonabil.

Când spun “termen rezonabil”, mã gândesc la un timp de câteva luni, la un an

sau un an ºi ceva. Dar, când ajungi sã ai credite care nu s-au rambursat, ori au încetat plãþile sau serviciul datoriei a încetat de peste un an ºi jumãtate, te gândeºti cu certitudine cã nu mai poþi recupera mare lucru ! Sau - dacã reuºeºti, pânã la urmã recuperezi numai o bucãþicã, iar atunci provizioanele respective devin pierderi pe care banca trebuie sã le suporte. De aceea spuneam cã preþul crizei va fi plãtit de cãtre bãnci.

Sigur, aici nu vreau sã cãdem în extrema cealaltã, pe care am mai auzit-o: «Dã, Doamne, sã intre banca în faliment, deoarece asta înseamnã cã nu mai trebuie sã-mi plãtesc creditele» - spun unii! Este cea mai falsã idee pe care se poate merge, pentru cã - dacã se întâmplã ca o bancã sã intre în faliment, ceea ce nu ne dorim, bineînþeles – va exista un lichidator al bãncii, iar acel lichidator te va urmãri pe tine, debitor, pânã în pânzele albe! Aºadar, recomandarea mea este ca oamenii care au credite la bãnci ºi întâmpinã unele greutãþi în plata ratelor, la un moment dat, sã nu-ºi doreascã sã falimenteze banca, ci sã negocieze cu banca respectivã alte eventuale condiþii de platã, în funcþie de situaþia punctualã. Falimentul unei bãnci, nu înseamnã o viitoare scutire la plata creditului! Creditul îl vei plãti cu vârf ºi îndesat, deoarece lichidatorul care va veni dupã tine, ar putea veni ºi cu o facturã «umflatã», probabil spunând cã a cheltuit foarte mult sã ia legatura cu tine, cã dobânzile s-au acumulat, cã a mai avut ºi alte cheltuieli colaterale creditului tãu! Iar situaþia ar putea sã nu mai fie aºa de «rezonabilã» ca atunci când plãteai doar rata la credit, oricât de grea ar fi fost acea situaþie!

Depuis que vous avez arrivé à l’Ordonance d’Urgence du Gouvernement no. 50, quel est votre point de vue envers l’impléméntation de la Directive Européenne no. 48?

Notre point de vue est réelment simple: l’Ordonance excède le cadre de la Directive, par l’extension de ses previsions aussi sur les crédits hypothecaires et, surtout, envers les crédits en solde, tous les huit millions de crédits! Ce pourrait être une chose facile à «digèrer», à un moment donné - «la loi, ça ne se dispute pas», c’est une volonté politique librement exprimée mais la façon dont on lui desire l’impléméntation, par la baisse des couts au niveau des clients qui ont pris déjà du crédit, a une implication majeure sur les revenus que les banques suivaient où suivent les réaliser, ayant un impact (dans notre opinion) aussi envers le budget de l’état, parce-que les banques constituent un grand contribuable. Et pour le budget compte aussi la baisse de leurs revenus, au niveau ou on discute! Et je ne veux que souvenir la dernière chiffre publique annoncée par la B.N.R.: presque six cents millions d’éuros, pour une moitié d’année!

C’est une demande européenne que l’Ordonance soit transformée en loi. Est-ce qu’il y a beaucoup d’amendements aux prévisions initiales?

J’ai eu la surprise de constater que, à une Ordonance aven environ quatrevingt-dix articles, il y a cent quatrevingt-dix pages d’amendements! Ce qui signifie que - et ça, c’est une opinion strictement personelle - tout le monde desire s’imposer un certain point de vue. Mais j’espère que le Parlement a le pouvoir et la duresse de tamisser ces nombreux amendements

tivei, prin extinderea prevederilor sale ºi asupra creditelor ipotecare ºi - mai ales asupra creditelor în sold, a celor 8 milioane de credite! Ar putea fi un lucru uºor de „digerat“, la un moment dat – „unde-i lege, nu-i tocmealã“, este o voinþã politicã exprimatã - dar modul în care se doreºte implementarea, prin scãderea costurilor la nivelul clienþilor care au luat deja credit, are implicaþii majore asupra veniturilor pe care bãncile urmau sau urmeazã sã le realizeze, cu impact (în opinia noastrã) ºi asupra bugetului statului, pentru cã bãncile sunt un mare contribuabil. ªi conteazã pentru buget reducerea veniturilor lor, la nivelul la care se discutã! ªi nu vreau sã amintesc decât ultima cifrã publicã pe care a anunþat-o BNR: aproape 600 milioane de euro, pe jumãtate de an!

Este o cerinþã europeanã ca Ordonanþa sã se transforme în lege. Sunt multe amendamente la prevederile iniþiale?

Ce se întâmplã cu «Legea falimentului personal»?

Legea falimentului personal este undeva la nivelul Parlamentului. Nu s-a mai promovat ºi nu ºtim de ce. Oricum, noi ne exprimãm solidaritatea cu faptul cã s-a oprit undeva, pentru cã - în opinia noastrã - legea nu este în mãsurã sã fie promovatã, în condiþiile în care în România avem un sistem educaþional destul de precar în ceea ce priveºte mentalitatea de business ºi cu privire la atitudinea oamenilor faþã de instituþiile de credit, dar ºi în condiþiile în care – dupã pãrerea mea –

qu’on a fait. Parce-que (et c’est, de nouveau, une opinion strictement personelle), il se pourrait que, d’un desire de proteger le consommateur, on lui fasse en effet un grand mal, depuis qu’il serait possible que - dans les conditions en lesquelles, conformement à une opinion, on fallait avoir aussi des juristes à chaque agence, avoir aussi la disponibilité de négocier le contrat avec chaque client, en part - toujours plus de banques revisent leurs politiques et disent: «s’il doit toujours que je travaille si beaucoup pour un crédit de bésoins personels de dix milles lei, aussi comme pour un grand crédit solicité par une compagnie, s’il faut que je négocie le contrat de la mème manière, dans toutes les deux situations, alors pourquoi ne pas donner des crédits seulement aux personnes juridiques, parcé-que là j’ai plusieures guaranties, et aussi d’autres perspectives». Ce n’est pas une menace, c’est une constatation!

Loin de moi la pensée de ne pas regarder avec confiance le crédit pour les personnes physiques - spécialement, le crédit pour des besoins personels, mais aussi le crédit hypothecaire mème - est ACCORDÉ (je m’excuse pour le dire si accentué) par l’ordinateur! L’ordinateur est celui qui décide, en se basant sur un algorythme! Si le programme de l’ordinateur dit que cet crédit peut être accordé, on prend du rayon le contrat-cadre, on le complète avec les données du client et on l’avance. Et si le client veut le prendre - trés bien! S’il ne le veut pas - c’est bien aussi. Du moins, c’est la pratique, à ce moment ci. On pourrait arriver, dans l’avenir, à un niveau ou la compétition soit si forte dans le système, que les banques - pour attirer les clients - soient disposées de se modifier la pratique usuelle, mais momentanement on n’a pas arrivé là bas.

Traducere de Mihnea Columbeanu

justiþia nu este încã pregãtitã sã facã faþã unor astfel de situaþii. Am auzit, în ultima vreme, exprimãri de genul celor formulate de un celebru avocat, care se erija într-un fel de Sf. Gheorghe pe cal alb ce omoarã „balaurul bancar“ ºi care zicea cã, în cazul în care o persoanã fizicã îºi va declara voluntar falimentul personal, poate fi scutit de 25% din datorie, scutire pe care o stabileºte judecãtorul. Iar eu am întrebat: ºi cine plãteºte, pânã la urmã, acel sfert din creditul datorat? Banca? Spun eu cã banca, pentru cã ea este cea care nu primeºte banii înapoi...

Dar precizez faptul cã noi am militat pentru nepromovarea legii în ACEST moment. Departe de noi gândul de a nu fi fãcutã o asemenea lege, în principiu – pentru cã în toate þãrile moderne existã aºa ceva - dar într-o anumitã perspectivã de timp! Numai cã, acum, este cel mai prost moment ales!

De altfel, la fel este ºi în cazul implementãrii Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European, privind creditul de consum! Dacã Directiva 48 ar fi fost implementatã în legislaþia româneascã în urmã cu doi ani, nu ar fi fost atâtea probleme ºi nu s-ar fi creat nici atâta zarvã în jurul ei ca acum, iar lucrurile ar fi fost fãrã probleme. Sigur, s-a implementat acum, pentru cã era o limitã de timp. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului (ANPC) a fãcut proiectul în ultimul moment, Guvernul a dat OUG 50, pentru cã era presat de timp ºi am ajuns în situaþia în care noi întrebãm ANPC-ul, dvs. – presa – spuneþi cã bãncile trebuie sã facã nu ºtiu cum º.a.m.d...

Pentru cã tot aþi ajuns la Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 50, care este punctul dvs. de vedere cu privire la implementarea Directivei Europene nr. 48?

Punctul nostru de vedere este foarte simplu: Ordonanþa excede cadrul Direc-

Am avut surpriza sã constat ca, la o Ordonanþã cu circa 90 de articole, sã fie 190 de pagini cu amendamente! Ceea ce înseamnã cã – ºi este o opinie strict personalã - toatã lumea doreºte sã-ºi impunã un anumit punct de vedere. Dar sper ca Parlamentul sã aibã puterea ºi tãria sã cearnã acele multe amendamente care s-au fãcut. Pentru cã (ºi este, iar, o opinie strict personalã) s-ar putea ca, în dorinþa de a proteja consumatorul, sã îi facem de fapt un mare rãu, deoarece ar fi posibil ca - în condiþiile în care, conform unor pãreri, ar trebui ºi sã avem juriºti la fiecare agenþie, sã avem ºi disponibilitatea de a negocia contractul cu fiecare client, în parte - tot mai multe bãnci sã-ºi revizuiascã politicile ºi sã spunã: „dacã tot trebuie sã muncesc la fel de mult pentru un credit de nevoi personale de 10.000 de lei, ca ºi pentru un credit mare solicitat de o firmã, dacã trebuie sã stau ºi sã negociez contractul la fel, în ambele situaþii, atunci de ce sã nu dau credite doar la persoanele juridice, pentru cã acolo am ºi mai multe garanþii, am ºi alte perspective“. Nu este o ameninþare, e o constatare! Departe de mine gândul de a nu privi încrezãtor creditul pentru persoanele fizice. Este nevoie de astfel de credite în România! Dar nu trebuie sã se supere nimeni dacã spun cã, acum, creditul pentru persoanele fizice - în special, creditul de nevoi personale, dar chiar ºi creditul ipotecar - este ACORDAT (îmi cer scuze cã spun aºa de apãsat) de cãtre calculator! Calculatorul este cel care decide, în baza unui algoritm! Dacã programul de calculator spune cã acel credit se poate da, se ia din raft contractulcadru, se completeazã cu datele clientului ºi se înainteazã. Iar daca clientul doreºte sã-l ia – bine, dacã nu doreºte – iarãºi bine! Cel puþin, asta este practica, în acest moment. S-ar putea sã ajungem, în viitor, la un nivel la care competiþia sã fie atât de puternicã în sistem, încât bãncile - pentru a atrage clienþii – sã fie dispuse sã-ºi modifice practica uzualã, însã deocamdatã nu am ajuns acolo...

Interviu realizat de Daniel Neguþ

3

ANALIZE

B

ISNet Transylvania în sprijinul IMM-urilor din Centrul [i Nord-Vestul ]\rii Sorina Bruj

BISNet Transylvania sau, mai concret, Reþeaua Regionalã de Servicii-Suport de Afaceri ºi Inovare BISNet Transylvania.

Lansatã la începutul lunii decembrie, reþeaua este „o altã gãselniþã“ de bun-augur prin care se urmãreºte acordarea de servicii-suport IMM-urilor din Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest ºi Centru din România. Reþeaua BISNet Transylvania acoperã 12 judeþe. În acest moment, teritoriul României este acoperit de 4 reþele similare. Toate aceste reþele se aflã sub „umbrela“ reþelei europene: European Enterprise Network.

Serviciile, acordate în mod gratuit cu precãdere IMM-urilor dar nu numai, sunt grupate pe cele trei module generice promovate de Enterprise Europe Network. Mai exact: servicii de sprijinire a afacerilor, prin diseminarea informaþiei de profil de la nivel european; organizarea de seminarii ºi traininguri; creºterea vizibilitãþii firmelor mici ºi mijlocii prin facilitarea accesului la evenimente de profil; promovarea cooperãrii prin acordarea de asistenþã în vederea identificãrii de parteneri de afaceri; servicii-suport pentru inovare, în vederea dezvoltãrii capacitãþii inovative a întreprinderilor, transfer de know-how ºi tehnologie, derularea de audituri tehnologice ºi identificarea de pachete de soluþii integrate; susþinerea participãrii IMM-urilor la programele Uniunii Europene pentru cercetare si dezvoltare prin acordarea de asistenþã, în vederea identificãrii de parteneriate, surse de finanþare ºi pentru elaborarea de cereri de finanþare.

BISNet Transylvania are un consorþiu format din 7 parteneri: - Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Vest, cu judeþele Cluj, Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Maramureº, Sãlaj ºi Satu-Mare, a fost constituitã în conformitate cu Legea 151/1998 prin hotarârea nr. 4/ 16.12.1998 a Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã (CDR) al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest;

- Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Centru • În 11 ani de activitate, Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Centru a contribuit activ la dezvoltarea durabilã ºi echilibratã a Regiunii Centru, prin înlãturarea disparitãþilor ºi dezechilibrelor existente între diferitele zone ale regiunii. În aceastã regiune sunt cuprinse judeþele: Alba, Braºov, Covasna, Harghita, Mureº ºi Sibiu.

- Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca • Universitatea Tehnicã este una dintre cele opt instituþii de învãþãmânt superior din Cluj-Napoca, a doua ca mãrime, specializatã în formarea profesionalã a inginerilor ºi a personalului tehnic. Universitatea are nouã facultãþi.

- Universitatea Transilvania din Braºov • Universitatea Transilvania din Braºov este o instituþie de învãþãmânt superior de stat acreditatã, ce se bucurã de prestigiul ºtiinþific ºi educaþional al unei tradiþii de peste 60 de ani. Misiunea sa este aceea de a forma specialiºti.

- Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronicã INOE 2000 - filiala Institutul de Cercetãri pentru Instrumentaþie Analiticã - Centrul de Transfer Tehnologic CENTI, Cluj-Napoca • Institutul de Cercetãri pentru Instrumentaþie Analiticã din Cluj-Napoca îºi desfãºoarã activitatea legatã de proiectul BISNet Transylvania prin intermediul departamentului Centrul de Transfer Tehnologic CENTI. - Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electricã - Incubatorul Tehnologic ºi de Afaceri de la Sfântu Gheorghe. • ICPE-Cercetãri Avansate este un institut naþional ce desfãºoarã activitãþi de CDI recunoscute în domeniul ingineriei electrice. INCDIE ICPECA deþine o importantã bazã ºtiinþificã în domeniu ºi ocupã o pozitie remarcabilã.

- Banca Transilvania prin Clubul Întreprinzãtorului Român • Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante instituþii financiar–bancare din România ºi una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucureºti.

Andra-Daria Szasz

30% dintre românce au fost casnice în 2009

Într-un studiu de statisticã întocmit de EUROSTAT, una din 5 femei din Uniunea Europeanã (UE) cu vârste între 25 ºi 54 de ani se aflã în afara pieþei de muncã. Deºi trendul european de pe piaþa forþei de muncã în 2009 a fost mai ridicat, România se aflã la polul opus al topului.

Astfel, în topul mai-sus menþionat, România s-a clasat pe locul trei. Clasamentul a vizat femeile cu vârste cuprinse între 25-54 de ani.

Cea mai mare incidenþã de inactivitate a femeilor pe piaþa forþei de muncã a fost în Malta (51,1%), urmatã de Italia (35,5%), România (29,4%) ºi Grecia (29,0%). Þãrile care au avut integrate în câmpul muncii mai multe femei în 2009 sunt Slovenia (12,1%), Suedia (12,9%) ºi Danemarca (13,0%). În „UE 27“, în 2009, rata de inactivitate a femeilor cu vârste curpinse între 25 ºi 54 de ani a fost de 22,1%, comparativ cu 8,2% pentru bãrbaþi.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, biroul de statisticã al UE, cauzele incidenþei crescute a inactivitãþii femeilor cu vârste între 25 ºi 54 de ani sunt responsabilitãþile gospodãreºti ºi familiale.

60% din femeile tinere, cu vârste cuprinse între 15 ºi 24 de ani ºi cele care au peste 54 de ani se aflã în afara pieþei muncii în UE. Educaþia ºi posibilitatea de pensionare anticipatã explicã rata crescutã a inactivitãþii femeilor pentru aceste grupe de muncã. Pentru femeile cu vârste între 15-24 de ani, rata de inactivitate a fost 59,3% în UE27, comparativ cu 53,0% pentru bãrbaþi.

Ratele de inactivitate pentru femeile tinere au fost mai mici în Þãrile de Jos (28,1%) ºi Danemarca (29,3%), iar cele mai mari s-au regãsit în Ungaria (78,5%) ºi Italia (76,1%).

Pentru femeile cu vârste cuprinse între 55 - 64, rata de inactivitate a fost de 60,1% în UE 27 în 2009, comparativ cu 41,5% pentru bãrbaþi.

Cele mai scãzute rate de inactivitate, pentru aceastã grupã de muncã în ceea ce le priveºte pe femei, au fost înregistrate în Suedia (30,1%) ºi Estonia (33,9%), iar cele mai mari, în Malta (87,9%) ºi Polonia (76,8%). În faþa unei asemenea statistici, demoralizantã parcã, ce soluþii ar fi de luat? ªi oare, cine le va lua?

Cump\r\]im, cump\r\]im…

Gata! Se încheie ºi anul 2010. Iar Sãrbãtorile de iarna înseamnã inclusiv tradiþionalul periplu prin marile lanþuri de supermarket-uri... Îmi aduc aminte de o rudã mai îndepãrtatã, de la þarã – femeie în vârstã – care a venit în Bucureºti la cumpãrãturi, într-un final de an 1988. Dincolo de mirajul uimitor al Bucureºtiului (nu mai fusese pânã atunci în Capitalã), a rãmas miratã când a vãzut cã erau cozi la orice orã ºi peste tot, de la „Alimentara“, cum era peatunci, pânã la Farmacie. „Maicã – m-a întrebat – da’ voi cumpãrãþiþi totul de-odatã?“. „Cumpãrãþim, ce sã facem ºi noi, cumpãrãþim!“, i-am rãspuns...

Au trecut 22 de ani de-atunci, iar „cumpãrãþitul” a rãmas în firea noastrã, indiferent de vreme ºi de vremuri. Prin 1998-2000, nu mai ºtiu exact anul, stãteam de vorbã cu Bianca Brad, care-mi spunea cã, atunci când a revenit din Germania, a avut impresia cã nimeni nu munceºte în Bucureºti, pentru cã era aglomeraþie pe strãzi ºi în hipermarket-uri la orice orã ºi în orice zi. „În Germania, este mare aglomeraþie doar în cele douã momente clare ale zilei: dimineaþa, când pleacã oamenii la lucru ºi dupã-amiazã, când se întorc. Aici, ai senzaþia cã toatã lumea stã permanent pe strãzi, în marile magazine sau circulã cu maºina”, imi spunea vedeta...

Aºa am fost noi „educaþi” de lipsurile permanente pe care leam îndurat, înainte de 1989. Ne-am învãþat sã cumpãrãm orice, oricât ºi oricând! Mai ales alimente...

Chiar ºi acum, marile lanþuri de magazine sunt înþesate de oameni. Este crizã economicã? Ei, aº! Românul se dã peste cap ºi are pe masã tot ce-i trebuie, de Sãrbãtori...

Sã facem câteva calcule. Institutul Naþional de Statisticã a anunþat cã, în ultimele 12 luni (decembrie 2009 - noiembrie 2010), creºterea medie a preþurilor, pe total, faþã de precedentele 12 luni (decembrie 2008 - noiembrie 2009), determinatã pe baza Indicelui Preþurilor de Consum (IPC) ºi cea determinatã pe baza Indicelui Armonizat al Preþurilor de Consum (IAPC), este de 5,8%.

Aceasta este inflaþia la nivelul lunii trecute, dar probabil cã indicele va creºte în decembrie - câtã vreme, IPC în luna noiembrie 2010, faþã de noiembrie 2009, este 107,73% - astfel încât inflaþia pe total an este posibil sã fie mai mare...

Oricum, acest lucru înseamnã cã deja cei care au fãcut acum cumpãrãturi pentru Sarbãtorile de iarnã, au plãtit – în medie – cu 7,73% mai mult decât anul trecut, în aceeaºi perioadã.

Un alt rezultat ne dã calculul pe grupe de mãrfuri, cu accent pe cheltuielile curente ale românilor în aceste zile. Urmãriþi tabelele alãturate, extrase din tabelul general, publicat de INS. În tabelul Grupa 1 (alimente), am inclus doar ceea se cumpãrã în principiu de Sãrbãtori ºi sunt 11 grupe de mãrfuri.

Media creºterilor actuale de preþuri, comparativ cu noiembrie 2009, este aici de 5,66% (avem noroc cu ouãle, care s-au ieftinit): GRUPA 1 (alimente*)

În tabelul Grupa 2 (servicii ºi alte mãrfuri, în afara alimentelor), am reþinut doar 10 grupe de consumuri generale, de la apã, gaze ºi curent electric, pânã la combustibil sau transport, pentru cã mulþi români cãlãtoresc de Sãrbãtori. Am inclus aici ºi þigãrile (chiar dacã fumatul este nociv), precum ºi medicamentele necesare celor care exagereazã cu alimentele, grãsimile ºi alcoolul la mesele de Crãciun ºi de Revelion.

Nu am uitat nici factura telefonicã – deoarece, în mod tradiþional, facem urãri rudelor ºi prietenilor – ºi nici plata abonamentului radio-tv, pentru cã ascultãm sau ne uitãm cu toþii la programele speciale de Sãrbãtori.

Media creºterilor de preþuri, în aceste grupe, este de 9,62%, ceea ce „compenseazã”, în sensul negativ al înþelesului, creºterea mai micã de la prima grupã.

Grupa 2 (altele, decât alimente*):

*creºterile de preþuri în procente din luna noiembrie 2010 comparativ cu noiembrie 2009 În finalul acestui comentariu, preiau exprimarea rudei mele de la þarã ºi vã adresez urarea de sezon: „Cumpãrãþiþi, cumpãrãþiþi...“! În contextul scãderilor de salarii ºi pensii, chiar este o urare! Mama ei de crizã...

Daniel Neguþ

5

IMOBILIARE

P

re]ul vilelor la sfâr[it de 2010, dup\ doi ani de criz\ mai scãzute decât cele practicate în municipiu. În ultimele douãsprezece luni, preþul vilelor din localitãþile din judeþul Cluj a scãzut cu 11%, iar faþã de decembrie 2008 diferenþa este de 20%. Printre localitãþile cu cea mai bogatã ofertã sunt Floreºti, Deusu ºi Gilãu.

Braºov Casele ºi vilele noi scoase la vânzare în municipiul Braºov ºi localitãþile limitrofe s-au ieftinit în medie cu 38,5% în ultimii doi ani, respectiv cu 19,9% în ultimele douãsprezece luni. Dacã în prezent preþul mediu solicitat pentru aceastã categorie imobiliarã este de 1.119 euro/mp util (134.280 euro pentru o vilã de 120 mp), în urmã cu doi ani, acesta era de 1.819 euro/mp util (218.280 euro pentru o vilã cu o suprafaþã utilã de 120 mp). În localitãþile din judeþul Braºov, preþul mediu solicitat pentru casele ºi vilele noi de pe piaþa este în pre-

Foto: ArhivaFoto.ro

Preþurile solicitate în prezent de proprietari pentru casele ºi vilele noi sunt cu pânã la 42% mai mici decât acum doi ani, conform analizei www.imobiliare.ro cu privire la evoluþia preþurilor caselor ºi vilelor din Bucureºti ºi principalele judeþe din þarã în intervalul decembrie 2008 - decembrie 2010. Analiza www.imobiliare.ro a luat în calcul anunþurile care vizeazã vânzarea caselor ºi vilelor construite dupã 2005 în Bucureºti, Ilfov, Timiº, Braºov, Iaºi, Cluj ºi Constanþa. „Faþã de acum doi ani, cele mai mari reduceri de preþ au fost înregistrate în Capitalã, 42,4% ºi în municipiul Constanþa, 40.6%. Interesul pentru case ºi vile a scãzut într-un ritm mai accelerat decât pentru apartamente, astfel încât existã cazuri, ClujNapoca, de exemplu, unde preþul unei case de la periferie este apropiat de cel al unui apartament în oraº“, susþine Adrian Erimescu, director general www.imobiliare.ro.

Bucureºti - Ilfov Cu o valoare înregistratã în luna decembrie 2010 de 1.412 euro/mp, preþul solicitat pentru case ºi vile a cunoscut cea mai mare scãdere în Capitalã: 42,4% faþã de acum doi ani, respectiv 19,2% faþã de ultima lunã din 2009. În prezent, preþul mediu solicitat pentru o vilã de 120 mp din Bucureºti este puþin sub 170.000 de euro, în comparaþie cu aproape 295.000 de euro, valoarea solicitatã pentru acelaºi tip de locuinþã, în urmã cu doi ani. În Ilfov, preþul vilelor a scãzut cu 39% în ultimii doi ani, ºi cu 12% în acest an, valoarea unui metru pãtrat util solicitatã la începutul lunii decembrie fiind de 811 euro. Dacã în decembrie 2008, o vilã cu o suprafaþã utilã de 120 mp era scoasã la vânzare pentru un preþ mediu de 159.500 euro, în prezent o proprietate similarã este scoasã pe piaþã la preþul mediu de 97.320 euro. Cele mai mari reduceri de preþ în acest an au avut loc în localitãþile Corbeanca, Pantelimon ºi Otopeni.

zent de 783 euro/mp util, cu 29,1% mai puþin decât acum doi ani, respectiv cu 15% mai puþin decât în decembrie 2009. Cele mai importante reduceri de preþ din acest an au fost înregistrate în localitãþile Sânpetru, Râºnov ºi Cristian.

Constanþa Preþul mediu solicitat pentru casele noi din Constanþa a ajuns în prezent la valoarea de 1.092 euro/mp util (131.040 euro pentru o vilã cu o suprafaþã medie de 120 mp), cu 40,6% mai puþin decât acum doi ani (220.680 euro, preþul solicitat pentru acelaºi tip de proprietate) ºi cu 13,5% mai puþin decât în urmã cu douãsprezece luni. În ceea ce priveºte evoluþia preþurilor caselor ºi vilelor din localitãþile din judeþul Constanþa, valoarea medie actualã, 633 euro/mp util, este cu 30,8% mai micã decât acum doi ani, respectiv cu 21,5% mai scãzutã decât în decembrie 2009.

Iaºi Timiº În Timiºoara, vilele noi sunt, în decembrie 2010, cu 27,4% mai ieftine decât la finalul lui 2008 ºi cu 12,2% decât în decembrie 2009. Preþul mediu solicitat în prezent este de 979 euro/mp, ceea ce face ca o vilã nouã cu o suprafaþã de 120 mp sã fie scoasã la vânzare la preþul de 117.480 euro, faþã de 161.880 euro în decembrie 2008. Cu o valoare medie de 679 euro/mp util, în comunele din judeþul Timiº preþurile practicate sunt în prezent cu 12% mai mici faþã de acum doi ani, respectiv cu 9,7% faþã de anul anterior. Cele mai afectate de criza imobiliarã sunt ºi cele care au cunoscut cea mai mare dezvoltare în anii de boom, Dumbrãviþa, Moºniþa ºi Giroc.

Cele mai ieftine case ºi vile noi se gãsesc la Iaºi, unde proprietarii solicitã un preþ unitar de 700 de euro/mp util, cu 37,1% mai puþin decât în decembrie 2008, respectiv cu 24% mai puþin decât în decembrie 2009. Astfel, o vilã nouã din Iaºi, cu o suprafaþã utilã de 120 mp este scoasã la vânzare pentru un preþ mediu de 84.000 de euro, faþã de 133.440 cât costa acum doi ani. ªi preþul caselor din judeþul Iaºi a simþit din plin efectele crizei în ultimii doi ani. Cu o valoare medie actualã de 496 euro/mp, casele ºi vilele noi din acest judeþ s-au ieftinit cu 38,3% faþã de acum doi ani, respectiv cu 17,2% faþã de anul trecut.

Cluj Vilele scoase la vânzare în Cluj-Napoca, dar ºi în judeþul Cluj au înregistrat scãderi de preþuri mult mai accentuate decât apartamentele. Astfel, în momentul de faþã, acestea sunt cu 38,9% mai ieftine decât la finalul lui 2008, respectiv cu 23,8% faþã de decembrie 2009. Dacã în decembrie 2008, preþul solicitat pentru o vilã de 120 mp era în medie de 200.000 de euro (1.668 euro/mp util), în prezent, pentru acelaºi tip de locuinþã proprietarii solicitã puþin peste 122.000 de euro (1.019 euro/mp util). Cu o valoare medie de 619 euro/mp util, în localitãþile din judeþ, preþurile sunt mult

6

Despre imobiliare.ro: Lansat în ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul ºi cel mai accesat portal imobiliar din România.

Portalul a depãºit de curând pragul de 19.000 de vizitatori unici pe zi ºi cuprinde cea mai mare bazã de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naþional.

(

CULTURA

Bazele juridice ale unei Uniuni Europene moderne aveau sã fie puse abia la 7 februarie 1992, dar nu prin revigorarea strategiilor de cooperare interguvernamentalã, ci prin extinderea principiului supranaþionalismului.

îmbunãtãþirea calitãþii vieþii; sprijinirea cooperãrii ºi creºterea solidaritãþii între membrii UE. Tratatul atingea ºi alte probleme extrem de importante, cum ar fi: cetãþenia comunitarã; Uniunea Economicã ºi Monetarã; Politica Externã ºi de Securitate Comunã; posibilitatea lãrgirii graniþelor Uniunii Europene ºi demararea de negocieri cu þãrile interesate de perspectiva aderãrii.

tatelor: era avutã în vedere nu numai corelarea dintre tratatele anilor ’90 ºi cele fondatoare ale anilor ’50 ºi ’60, dar ºi un amplu proces de codificare care privea ansamblul tratatelor comunitare.

Tratatul de la Nisa (2001) Tratatul de la Nisa (semnat la 26 februarie 2001 ºi intrat în vigoare la 1 februarie 2003) marcheazã o nouã etapã a

rul Europei, al cãrei rol era de a pregãti reformarea instituþionalã a UE. Rezultatul a fost un proiect de Constituþie Europeanã - prezentat în Consiliul European de la Salonic (din iunie 2003), modificat ºi, apoi, semnat la Roma (la 29 octombrie 2004), ca „Tratatul de instituire a unei Constituþii pentru Europa” (sau, pe scurt: „Tratatul Constituþional”). Prima parte a acestui document includea pre-

Foto: ArhivaFoto.ro

av. dr.

Vlad Hogea

C

e au adus Tratatele de la Maastricht, Amsterdam, Nisa [i Lisabona?

Tratatul de la Lisabona (2007)

Tratatul de la Maastricht (1992) Cele 12 state membre ale Comunitãþilor Europene semneazã, la Maastricht, Tratatul de instituire a Uniunii Europene (numit ºi Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993) ºi Tratatul de instituire a Comunitãþii Europene (o versiune consolidatã a vechiului Tratat de instituire a Comunitãþii Economice Europene). Este vorba despre cele 6 þãri semnatare ale tratatelor fondatoare din anii ’50 ºi ’60 (Franþa, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg), cãrora li se adãugaserã pe parcurs Marea Britanie, Irlanda, Danemarca (în 1973), Grecia (în 1981), Spania ºi Portugalia (în 1986).

Tratatul de la Maastricht era încheiat pe o perioadã nedeterminatã ºi avea drept obiective: promovarea unui progres economic ºi social echilibrat ºi durabil; afirmarea identitãþii Uniunii Europene pe scena internaþionalã; întãrirea protecþiei drepturilor ºi intereselor cetãþenilor statelor membre; o strânsã cooperare în ceea ce priveºte justiþia ºi afacerile interne; menþinerea ºi dezvoltarea aquis-ului comunitar (care reprezintã totalitatea principiilor, legilor, politicilor ºi practicilor din UE). Conþinutul tratatului evidenþiazã ºi cele 3 principii care guverneazã activitatea Uniunii Europene: cel al respectãrii identitãþii naþionale a statelor membre, cel al respectului datorat drepturilor fundamentale ºi cel al subsidiaritãþii (în domeniile care nu þin de competenþa sa exclusivã, UE intervine numai dacã obiectivele acþiunii avute în vedere pot fi mai bine realizate la nivel comunitar decât la nivel naþional sau, altfel spus, deciziile în cadrul Uniunii trebuie luate la nivelul cel mai apropiat de cei pe care punerea în aplicare îi vizeazã direct). Prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeanã (entitate internaþionalã fãrã personalitate juridicã) îºi fixa ºi o serie de misiuni, precum: promovarea unei dezvoltãri armonioase ºi echilibrate a activitãþii economice în interesul UE; depunerea de eforturi susþinute pentru protejarea mediului; folosirea judicioasã a forþei de muncã ºi realizarea unei protecþii sociale reale; dezvoltarea de programe concrete pentru

Tratatul de la Amsterdam (1997) Un nou tratat (având ca scop simplificarea cadrului legislativ al UE) este semnat de cele 15 state ale Uniunii (între timp, în 1995, aderaserã ºi Austria, Finlanda ºi Suedia), la Amsterdam, la 18 iunie 1997, ºi intrã în vigoare la 1 mai 1999.

Vectorul supranaþional continuã sã câºtige teren, astfel cã primul obiectiv de la Maastricht, cel legat de respectarea identitãþii naþionale, retrogradeazã pe locul 3, iar obiectivul prioritar al Tratatului de la Amsterdam devine respectul datorat drepturilor omului, libertãþilor fundamentale ºi statului de drept. În multe dintre domenii, competenþele comunitare cresc în detrimentul celor statale, iar în legãturã cu cetãþenia Uniunii apare precizarea (inexistentã la Maastricht) cã aceasta completeazã cetãþenia naþionalã, ºi nu o înlocuieºte. Totodatã, în noua filosofie unionalã este înscris ºi principiul flexibilitãþii, conform cãruia unele dintre þãrile UE au dreptul de a institui între ele o colaborare mai strânsã (dar în condiþii extrem de stricte). Tratatul de la Amsterdam aduce elemente de noutate ºi în legãturã cu: Parlamentul European, regimul vizelor, libera circulaþie ºi cooperarea vamalã. De remarcat cã se încorporeazã prevederile Acordului Schengen (din 1985), care crea o frontierã externã a Uniunii Europene, desfiinþându-le, însã, pe cele interne. Importante erau ºi referirile la o strategie coordonatã pentru promovarea unor politici sociale comune. Un accent aparte se punea pe unificarea tra-

cembrie 2000 de cãtre Parlamentul European, Comisia Europeanã ºi Consiliul Uniunii Europene). Partea a treia includea prezentarea politicilor ºi a activitãþii UE (majoritatea regãsindu-se în tratatele anterioare), iar cea de-a patra conþinea clauzele finale, cum ar fi procedurile referitoare la adoptarea ºi revizuirea Tratatului Constituþional. Pentru a intra în vigoare, era nevoie ca el sã fie ratificat de toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene (inclusiv cele 10 care aderaserã la începutul anului 2004: Cehia, Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru, Malta, Slovacia ºi Slovenia).

construcþiei europene, scopul sãu fiind acela de a pregãti Uniunea pentru viitoarele valuri de extindere. Cele 5 teme de bazã asupra cãrora s-au concentrat dezbaterile ºi negocierile premergãtoare au fost urmãtoarele: extinderea votului prin majoritate calificatã ºi implementarea procedurii de co-decizie; ponderea voturilor în Consiliul Uniunii Europene; componenþa Comisiei Europene; mãrimea ºi compoziþia Parlamentului European; permiterea unei cooperãri întãrite între unele dintre statele membre, în condiþii mai puþin draconice decât cele fixate la Amsterdam. În esenþã, Tratatul de la Nisa nu a reprezentat nici o victorie de proporþii, nici un eºec usturãtor al europenismului - a fost, mai degrabã, un produs al compromisului, rezultatul unor lungi polemici, de pe urma cãrora nici nu au fost luate decizii epocale, nici nu s-au fãcut erori majore. Supus unor cauzalitãþi ºi presiuni politico-sociale de tot felul, documentul de la Nisa (considerat de mulþi drept un tratat mediocru, categoric sub aºteptãri) s-ar fi dorit (dar existã dubii cã a reuºit sã fie!) unul care sã mulþumeascã pe cât mai multã lume, într-un context intern ºi internaþional complicat.

cizãri cu privire la definirea Uniunii (care dobândea personalitate juridicã, transformându-se în subiect de drept internaþional), obiectivele ºi prerogativele sale ºi ale instituþiilor componente, dar ºi la procedurile decizionale. În partea a doua era reluat textul „Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene” (act fãrã putere legalã, proclamat solemn în de-

Votul negativ exprimat la referendumurile din Franþa (29 mai 2005) ºi Olanda (1 iunie 2005) duce la eºecul proiectului constituþional ºi la cãutarea unei formule mai puþin radicale. Dupã 2 ani ºi jumãtate de negocieri, se ajunge la soluþia Tratatului de Reformã, semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007, de cele 27 de þãri ale UE (includem aici România ºi Bulgaria, care se alãturaserã la 1 ianuarie 2007), ºi intrat în vigoare abia la 1 decembrie 2009. Acesta conþine, dupã cum aratã ºi Florian Coman, numeroase prevederi ale Tratatului Constituþional, dar ºi idei originale, dintre care se detaºeazã: acordarea unui statut juridic obligatoriu pentru Carta Drepturilor Fundamentale; întãrirea puterii pe care o au cetãþenii Uniunii; instituirea unui preºedinte stabil al Consiliului European; creºterea rolului deþinut în arhitectonica instituþionalã atât de Parlamentul European, cât ºi de cele naþionale; extinderea domeniilor în care deciziile se iau, în Consiliul Uniunii Europene, prin vot cu majoritate calificatã; consacrarea „de iure” a principiului supremaþiei dreptului comunitar etc.

Eºecul Tratatului Constituþional (2005) La 15 decembrie 2001, în cadrul Consiliului European de la Laeken, este iniþiatã o amplã dezbatere publicã despre revizuirea tratatelor comunitare, sub forma Convenþiei Europene privind Viito-

7

INTERVIU

„T

endin]a este de a se consuma presa local\“

considerã Alin Alecu, director general adjunct „Arbo Media Romania“ Care nivel de publicitate consideraþi cã are un impact mai puternic: publicitatea localã sau cea la nivel naþional?

Pãrerea mea este cã, în general, oamenii sunt mult mai interesaþi de ceea ce se întâmplã în apropierea lor, din punct de vedere geografic. Peste tot în lume, tendinþa este de a se consuma presa localã, fie cã este vorba de presa scrisã, de radio sau televiziune.

Oamenii vor sã afle ceea ce se întâmplã în apropierea lor, în comunitatea în care trãiesc, în localitatea respectivã, chiar pe strada lor dacã se poate, pentru cã vor afla evenimente despre oamenii pe care ei îi cunosc - mai ales în localitãþile mici - ºi vor sã ºtie cât mai multe lucruri despre chestiuni administrative care-i „lovesc“ direct! De aceea, presa localã are mare succes în toatã lumea. În Italia, de exemplu, bugetele de publicitate se împart cam aºa: 60% - cãtre presa localã (televiziuni, radio sau presã scrisã) ºi doar 40% cãtre mediile centrale.

În România? În România, presa localã este foarte diferenþiatã, când vorbim de tipuri de media. Încã din start, presa scrisã a avut un avantaj care a fãcut-o sã atragã fonduri de publicitate semnificative. Este vorba despre avantajul de a exista un sistem foarte bine pus la punct de mãsurare a tirajelor, inclusiv la nivelul presei scrise locale. Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) a fost deschis de la început cãtre presa

localã, iar publicaþiile locale au putut sã intre în Studiul Naþional de Audienþã (SNA), astfel încât se poate stabili foarte uºor impactul unei publicaþii locale în zona respectivã. De altfel, dacã analizaþi datele SNA, veþi constata cã - în aproape toate judeþele þãrii - principala publicaþie localã are o audienþã egalã cu suma audienþelor primelor trei cotidiane naþionale!

Dupã pãrerea mea, acelaºi lucru se întâmplã cu televiziunile locale, dar - cu siguranþã – ºi în cazul posturilor locale de radio, chiar dacã nu la acelaºi nivel ca la presa scrisã. Diferenþa o face sistemul de mãsurare, fiindcã studiile care se fac pe radio ºi pe televiziuni exclud posturile locale, ceea ce nu se întâmplã în cazul cifrelor publicate de BRAT, pentru presa scrisã! Însã, metodologia actualã de mãsurare a audienþelor radio-tv ar necesita costuri foarte mari dacã s-ar studia ºi impactul posturilor locale. În ceea ce ne priveºte, ne propunem ca - împreunã cu agenþiile de publicitate - sã gãsim o metoda acceptabilã, ori acceptatã de cãtre agenþii, astfel încât sã putem realiza un studiu de audienþã ºi pentru televiziunile locale.

8

Dar unde se opreºte înþelesul cuvântului „local“? La nivel de oraº, de comunã, de sat?

Cu privire la „urban versus rural“, aici este - de asemenea - o problemã de costuri ºi de eficienþã ºi depinde de cel care comandã studiul. În acest caz, conteazã foarte mult puterea de cumpãrare a oamenilor care trãiesc în acele zone ºi e clar cã oamenii cu mai mulþi bani îºi desfãºoarã activitatea în oraºe, chiar în oraºele mari. Costurile s-ar dubla, dacã un studiu de audienþã ar trebui extins la nivel rural, dacã nu ºi mai mult, deoarece ar necesita un eºantion foarte mare de intervievaþi pentru a asigura reprezentativitatea unui astfel de studiu. ªi-atunci, „advertiserii“ sunt cei care dau direcþia, ei sunt cei care solicitã cifre pentru un anumit tip de mediu, fie el urban mare, urban mic, rural ºi aºa mai departe. Iar ei îºi fac propriile calcule, prin extrapolãri. Ba, chiar reuºesc sã determine ºi anumite obiceiuri de consum ale celor din mediul rural, de pildã! Dar pentru mine este foarte clar cã - în privinþa posturilor TV, cel puþin toate televiziunile locale îºi doresc sã aibã cifrele de audienþã, deoarece ele ºtiu cã sunt poziþionate foarte bine, vis-a-vis de televiziunile naþionale. Poate nu vor fi pe locul întâi în clasamentul audienþelor, poate nici pe locul al doilea, dar sunt cu siguranþã plasate printre primele cinci televiziuni la care omul din oraºul respectiv se uitã în fiecare zi. Iar, în cazul presei scrise - ºi studiul naþional de audienþã aratã astfel de lucruri

– tirajul primei publicaþii locale este, de regulã, mai mare decât tirajul cumulat al primelor trei clasate dintre ziarele naþionale!

Cât de „educat“ este cel care comandã sondajul în a alege în mod corect zona sau nivelul studiului de audienþã?

De regulã, marii clienþi de publicitate lucreazã cu agenþii de publicitate. ªi chiar dacã acei clienþi sã presupunem cã n-ar ºti - deºi au ºi ei profesioniºti în departamentele lor de marketing - cu siguranþã cei de la agenþiile de specialitate ºtiu sã facã diferenþa! Problema apare în momentul în care ai un interes regional sau local. Dacã vrei sã acoperi toatã România, atunci s-ar putea sã fie mai eficient sã foloseºti o publicaþie naþionalã, pentru cã te raportezi la costuri, în primul rând. Sigur cã, dacã te raportezi la audienþa þintitã pe anumite zone, este mult mai bine sã utilizezi presa localã, cu costuri mult mai mici.

Pe de altã parte, sã nu uitãm cã, în cea mai mare parte, tirajele publicaþiilor naþionale se concentreazã

în Bucureºti. În þarã nici nu existã cifre de tiraj, pe judeþe, pentru publicaþiile naþionale. Nu putem sã spunem, cu cifre auditate BRAT, cât se difuzeazã Libertatea în Craiova, ori în Satu Mare, sã zicem.

Dar poþi sã afli cât se difuzeazã Ziarul de Iaºi în Iaºi, de exemplu, pentru cã asta se poate controla! Pentru televiziuni, acest lucru nu se poate face, chiar dacã -

La mia opinione è che, in generale, le persone sono più interessate di ciò che sta accadendo vicino a loro, legalmente geografico. Ovunque, la tendenza è di utilizzare stampa locale, sia che si tratti di giornali, radio o televisione. La gente vuole sapere cosa sta succedendo intorno a loro, in comunità dove vivono, in quella zona, proprio sulla loro strada, se è possibile, per trovare gli eventi che sono di persone che sanno, soprattutto nelle città più piccole e vogliono sapere tanto su questioni amministrative di quale sono interessati direttamente. Quindi i media locali hanno grande successo in tutto il mondo. \n Italia, ad esempio, bilanci di pubblicità sono divisi in questo modo: 60% - i media locali (televisione, radio o giornali) e solo il 40% dai mezzi di comunicazione centrale.

In Romania?

In România, media locali è altamente differenziata quando si parla di tipi di media.

Dall’inizio, giornali avevano un vantaggio che ha fatto di attrarre fondi pubblicitari significativi. Si tratta di un ottimo metodo per misurare la circolazione, compresi i mezzi di stampa locale. -

la nivel de percepþie - ar fi evident cã este mai eficient sã foloseºti în Moldova, sã spunem, patru televiziuni locale, decât o televiziune naþionalã! ªi aici vorbim iarãºi de costuri, de audienþe ºi de tot. Dar, atâta timp cât nu existã cifre, aceste lucruri sunt doar la nivel de percepþie...

Interviu realizat de Daniel Neguþ

Rumeno Audit Bureau of Circulations (BRAT) è stata aperta da inizio dai media locali, in modo che, pubblicazioni locali sono stati in grado di entrare nel National Survey lettori (SNA), un modo da poter facilmente determinare impatto delle pubblicazioni locali della zona. Infatti, se si analizzano i dati SNA troverete che in quasi tutte le contee, grandi pubblicazione locali hanno un audience pari alla somma delle prime tre quotidiani nazionali. A mio parere, lo stesso sta accadendo con la televisione locale, ma - di certo - e se le radio locali, anche se non lo stesso del supporto di stampa. La differenza rende il sistema di misurazione perché gli studi sono la radio e la televisione, escludere le stazioni locali, che non è il caso di dati diffusi da BRAT, per la stampa! Tuttavia, la metodologia attuale per la misurazione della audience radio e TV richiederebbe costi molto elevati se si dovesse studiare impatto delle stazioni locali. Da parte nostra, proponiamo che insieme con agenzie di pubblicità - di trovare un metodo accettabile, o accettata dalle agenzie così che possiamo fare uno studio di pubblico anche per la televisione locale.

OPINII

Mircea Co[ea

E

nergie [i geopolitic\

Dacã la ediþiile din anii precedenþi discuþiile la Forumul Internaþional „Energie ºi Geopoliticã“ de la Nisa erau predominant tehnice, dezbãtând problemele extragerii, prelucrãrii ºi transportului petrolului ºi gazelor, în acest an problematica a fost mult mai mult orientatã spre problemele politice ale relaþiei Uniunea Europeanã-Rusia. Desigur, nu este un secret faptul cã Uniunea Europeanã este cel mai important client al energiei ruseºti, aºa dupã cum nu este un secret dificultatea pe care Uniunea o are de a formula o poziþie comunã în domeniul siguranþei aprovizionãrii cu energie.

Din contrã, poziþiile individuale ale unor þãri importante ca Germania, Franþa, Italia sau Spania au fost finalizate în acorduri bilaterale cu Rusia ceea ce a adus prejudicii importante eforturilor de accelerare ºi concretizare a proiectelor paneuropene, cum ar fi Nabucco.

Uniunea Europeanã ºi-a arãtat de aceastã datã îngrijorarea faþã de schimbarea de orientare a politicii energetice a

Rusiei. Astfel, s-a remarcat cã Rusia începe sã se preocupe de obþinerea statutului de important actor pe piaþa mondialã a energiei ºi nu numai pe cea europeanã, cum era pânã în prezent.

Anul 2009 a fost edificator din acest punct de vedere, când s-a realizat reþeaua de oleoducte spre Pacific pentru livrarea directã de energie în China ºi cea spre Alaska, pentru legãtura cu Statele Unite.

Au urmat acordurile de cooperare cu Venezuela ºi intrarea Rusiei în categoria marilor investitori energetici prin cumpãrarea unor câmpuri petroliere în Irak ºi Vietnam. În prezent, Rusia negociazã cu British Petroleum pentru cumpãrarea unui pachet de acþiuni pe care respectiva companie este obligatã sã-l vândã pentru a se echilibra financiar dupã pierderile avute ca urmare a accidentului ecologic din Golful Mexic.

Europa ºi-a bazat relaþia cu Rusia pe principiul interdependenþei, în sensul cã ar exista un interes de parteneriat strategic (exclusivist) bazat pe raportul de reciprocitate dintre nevoia europeanã de energie ºi nevoia ruseascã de investiþii europene necesare modernizãrii economice.

Tendinþa manifestatã de Rusia de a ieºi din acest raport de interdependenþã prin abordarea directã a pieþei mondiale pare sã aducã Europa într-un raport de strictã dependeþã faþã de Rusia cãci, spre deosebire de aceasta, Europa, dependentã în proporþie de aproape 90% de

ENERGY AND GEOPOLITICS Whereas some years ago the discussions at the International Forum „Energy and Geopolitics“ in Nice were mostly technical, regarding issues like extracting, processing and transporting oil and gas, this year the relationships between EU and Russia were the main topic for discussion.

Obviously, it’s not a secret that the European Union is the most important customer of the Russian energy, as well as it’s not a secret that the Union finds it difficult to adopt a common position regarding the security of energy supply. On the contrary, the individual positions of some powerful countries like Germany, France, Italy and Spain were completed through bilateral agreements with Russia, who has previously brought significant damage to the attempts to accomplish pan-European projects, like Nabucco.

This time, the European Union has shown concern regarding Russia’s shifting position on energy policy. Moreover, it was noted that Russia has become interested in being a major player not only on the European energy market (as it was till now), but also on the Worldwide market.

From this point of view 2009 was an important year because that is the year when the Pacific Pipeline was built for a direct delivery of energy towards China and Alaska through the United States. That was followed by the cooperation agreements with Venezuela and Russia’s accession to the category of most important energetic investors after having built oil fields in Iraq and Vietnam. Russia is currently negotiating with British Petroleum to buy a stake in that company, which finds itself, forced to sell a part of it in order to balance the financial losses that followed the ecological disaster in the Gulf of Mexico. importul gazului rusesc, nu a reuºit sã facã progrese în direcþia diversificãrii surselor de aprovizionare în anul 2010, fiind departe de îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Charta Europeanã a Energiei (în 2010 dependenþa ar fi trebuit redusã la 60-65%).

Un alt element de îngrijorare îl reprezintã, conform concluziilor Forumului, aºa-numitul „eºec al energiei neconvenþionale“ prin care se înþelege nu nu-

Europe founded its relationship with Russia on the interdependence principle in the sense that there is a strategic partnership interest based on the reciprocity between the European need for energy and the European’s need for investment necessary to modernize the Russian economy.

Russian’s attempt to get rid of this interdependence and adopt a direct approach seems to have made Europe directly dependant on Russia because, unlike the latter one, Europe has failed to take any steps forward in finding alternatives to its supply sources.

In 2010, the European Union has been about 90% dependant on the Russian gas, and couldn’t achieve the objectives contained in the European Energy Charter (in 2010 dependence should have reduced to 60-65%).

According to the conclusions of the Forum another element of concern is the so-called „failure of the non-conventional energy“. That means both that the contribution to save the fossil energy was faint and inconclusive and the effects on the environment were terrible, caused by the destruction of huge areas of forest and degradation of cultivated land with rape and other plants used to produce bio-diesel.

In 2010 it is estimated that non-conventional energy will only be 6.6% of the EU consumption. It is 70% produced from biomass (mainly wood), 19% hydro, 6% wind energy, 4% thermal energy and 1% solar energy.

Unfortunately, this edition of the Forum didn’t bring any clarification on some issues of high interest for Romania, namely the European project of Russian energy transit through our territory. Still nothing new about Nabucco or South Strem.

Traducere de Cosmina Stroescu

mai aportul extrem de modest ºi neconcludent al acestor energii la efortul de economisire a energiilor fosile, dar ºi efectele lor perverse în domeniul ecologic prin distrugerea unor enorme suprafeþe forestiere ºi degradarea terenurilor cultivate cu rapiþã ºi alte plante utilizate pentru producerea de biodiesel.

La nivelul anului 2010 se estimeazã cã energia neconvenþionalã nu se ridicã decât la 6,6% în consumul UE. Aceasta

este 70% produsã din biomasã (cu precãdere lemn), 19% hidroenergie, 6% energie eolianã, 4% energie de apã termalã ºi 1% energie solarã.

Din pãcate, nici aceastã ediþie a Forumului nu a adus clarificãri asupra unor probleme care intereseazã România, adicã cele ale proiectelor europene de tranzit a energiei ruseºti prin teritoriul nostru. Nimic nou despre Nabucco sau South Strem.

ClickSiCastigi.ro a lansat promo]iile lunii Decembrie Conform filosofiei noastre „un concurs din care fiecare iese câºtigator“, am pus la cale atât pentru clienþi, cât ºi pentru participanþii concursului cadourile lunii decembrie! În luna decembrie ai costuri mult mai mici ºi o gamã largã de oferte ºi pachete personalizate, totul pentru o campanie publicitarã eficientã, direcþionatã cãtre segmente de consumatori bine definite. Orientatã cãtre client, publicitatea online oferitã de ClickSiCastigi.ro este o soluþie profitabilã cu o ratã de conversie mult mai bunã decât cea a mediilor tradiþionale de publicitate!

Interactiv, captivant ºi original, conceptul a depãºit barierele publicitãþii clasice cu un format inovator de promovare online a produselor, a serviciilor sau a oricãrei afaceri din orice domeniu, printr-un concurs cu participare gratuitã (fãrã investiþie iniþialã sau ulterioarã din partea utilizatorului), permiþând o expunere continuã a mesajului promovat.

Cea mai bunã ofertã de publicitate?

ClickSiCastigi.ro îþi identificã foarte uºor profilul clientului ºi trimite mesajul personalizat cãtre fiecare dintre categoriile dorite. Toate detaliile despre cum poþi ajunge exact la targetul tãu, le poþi obþine de la office@ClickSiCastigi.ro.

Fiecare client este UNIC, de aceea fiecare abordare este ORIGINALÃ!

Pentru cã se apropie sãrbãtorile de iarnã ºi a început marea goanã dupã cadouri, în perioada 6 decembrie - 31 decembrie 2010 toþi participanþii concursului poþi gãsi pe ClickSiCastigi.ro premii în bani, cupoane de reducere, vouchere ºi oferte speciale din partea partenerilor noºtri.

Tot ce trebuie sã facã un participant al acestui concurs este sã caute pe suprafaþa de joc pãtrãþelele norocoase.

Participarea la acest concurs este GRATUITÃ pentru toþi utilizatorii!

ClickSiCastigi.ro a lansat Loteria Lunii Decembrie! În luna decembrie cautã sub pãtrãþele, codurile gratuite pentru Loteria Lunii Decembrie! Adunã

în contul tãu cât mai multe coduri gratuite de loterie ºi pe data de 7 ianuarie 2011 poþi câºtiga un telefon Apple iPhone 4 prin tragere la sorþi! Mai multe coduri, mai multe ºanse de câºtig!

Mulþumim pe acesta cale tuturor participanþilor din luna noiembrie ºi le urãm mult noroc la extragerea pentru Loteria Lunii Decembrie.

Oricine poate câºtiga acum în 3 paºi simpli: 1. Accesezi site-ul www.ClickSiCastigi.ro, citeºti ºi accepþi regulamentul concursului (http:// www.clicksicastigi.ro/regulament/) ºi intri imediat în cursa pentru premii.

2. Creeazã-þi contul tãu personal în momentul în care ai descoperit un pãtrãþel norocos ºi continuã sã aduni premii ºi coduri gratuite pentru loterie în acest cont.

3. Strânge suma minimã în contul tãu ºi apoi, când doreºti, retrage premiile acumulate. Premiile vor fi trimise cãtre câºtigatori în termen de maxim 20 de zile lucrãtoare de la data retragerii.

Descoperã acum pe ClickSiCastigi.ro cele mai bune oferte, ultimele promoþii ºi cele mai recente informaþii! Oricare ar fi dorinþele sau visele tale, cu ClickSiCastigi.ro eºti mai aproape de ele!

Echipa ClickSiCastigi.ro ureazã tuturor mult succes!

ClickSiCastigi.ro Distractiv, simplu ºi gratuit! www.clicksicastigi.ro office@clicksicastigi.ro Tel.: +40 31 432 75 35 Fax: +40 31 432 75 36 Blvd. Unirii Nr. 74, Bucureºti Parteneri media ClickSiCastigi.ro: Radio 21, Bamboo Group, Business Adviser, Business Point, Târgul National Imobiliar, www.vipstyle.ro, www.afterhours.ro, www.emulte.ro, www.mascufund.ro

9

AFACERI

M

ediul de afaceri prive[te cu optimism anul 2011

Asociaþia Camerelor de Comerþ ºi Industrie Europene – Eurochambres - a dat publicitãþii Studiul Economic EUROCHAMBRES 2011, o analizã calitativã de evaluare a aºteptãrilor pentru anul 2011, referitoare la climatul de afaceri a circa 100.000 de companii, din 120 de regiuni, care furnizeaza 85 % din produsul intern brut al Uniunii Europene.

Rãspunsul celor 70.000 de companii europene chestionate de EUROCHAMBRES prin intermediul Studiului Economic al EUROCHAMBRES - indicã faptul cã încrederea firmelor pentru 2011 este semnificativ mai mare faþã de anul trecut, cu toate cã existã diferenþe marcante între þãri.

Mai mult de jumãtate dintre respondenþi anticipeazã continuarea, în 2011, a climatului favorabil care a început în anul 2010, iar 30% cred cã anul viitor va fi unul chiar mai bun. Firmele suedeze sunt cele mai optimiste în ceea ce priveºte climatul economic pentru 2011, în vreme ce pesimismul dominã în rândul respondenþilor greci. Revenirea încrederii companiilor este legatã de previziunile favorabile în ceea ce priveºte cifra de afaceri, ocuparea forþei de muncã ºi investiþiile. „Aceste rezultate sunt încurajatoare pentru creºterea economicã a Europei”, a apreciat preºedintele EUROCHAMBRES, Alessandro Barberis, care a mai spus: „Deºi râmãn circumspecte în privinþa turbulenþele viitoare, companiile sunt, în general, optimiste pentru anul care vine.”

Cifra de afaceri totalã în 2010 a depãºit aºteptãrile de anul trecut ºi 40% dintre com-

panii aºteaptã o creºtere inclusiv anul viitor.

Dintre statele europene cu o economie dominantã, Franþa înregistreazã cea mai bunã valoare, cu o perspectivã pozitivã. Grecia este singurul stat care nu înregistreazã previziuni favorabile.

Exporturile sunt principalii vehiculi ai progresului. Cifra balanþei comerciale a evoluat cel mai mult în comparaþie cu anul trecut ºi prezintã valoarea cea mai înaltã a celor ºase indicatori analizaþi în studiu.

Vânzãrile interne se previzioneazã sã creascã încet, trimiþând la o redresare mai moderatã faþã de vânzãrile din exporturi. Din nou, Franþa este cea mai optimistã, în vreme ce Grecia, Portugalia ºi România prezintã cele mai mici cifre.

Firmele din 23 de state - din totalul de 26 - anticipeazã o îmbunãtãþire în situaþia ocupãrii forþei de muncã pentru anul 2011. Rãspunsurile sugereazã cã forþa de muncã nu va scãdea mai mult anul viitor, iar douã treimi dintre respondenþi anticipeazã niveluri constante ale angajãrii.

Jumãtate dintre respondenþi previzioneazã niveluri constante ale investiþiilor pentru anul viitor, în timp ce 30% anticipeazã o creºtere. Comparativ cu previziunile pentru 2009 ºi pentru 2010, anul 2011 reprezintã un an decisiv pentru redresarea economicã a Europei.

Comparaþia între previziunile Spaþiului Economic European (SEE) ( ) ºi creºterea realã a PIB-ului ( ) aratã cã, în ultimii 10 ani, SEE s-a dovedit a fi un barometru adecvat pentru climatul economic.

Rezultatele studiului sunt exprimate în valori pozitive ºi negative care se obþin prin scãderea procentului rãspunsurilor negative din procentul rãspunsurilor pozitive. Valorile pot varia între +100 ºi -100.

Analiza detaliatã a indicatorilor economici pentru România Camera de Comerþ ºi Industrie a României (CCIR) - cu sprijinul Camerelor Judeþene - a realizat raportul pentru România în cadrul Studiului Economic EUROCHAMBRES 2011, prin analizarea ºi centralizarea unui numãr de 200 de chestionare completate de firme. Companiile au luat în considerare performanþele propriilor afaceri pentru anul 2010, dar ºi aºteptãrile pentru anul 2011, prin prisma celor ºase indicatori economici.

Încrederea mediului de afaceri În 2010, 17,5% dintre întreprinzãtori s-au bucurat de o evoluþie avantajoasã, faþã de cei 46% care au raportat o involuþie. În Macroregiunea 1, procentajul favorabil (26,2%) este cel mai ridicat, în timp ce în Macroregiunea 4 (cu 57,0%) percepþia este cea mai proastã. Încrederea în evoluþii pozitive este dublã pentru anul urmãtor (36,4%), în timp ce 32,4% dintre companii încã sunt reticente.

Cifra de afaceri Majoritatea rãspunsurilor (50,8%) relevã o scãdere dramaticã a cifrei de afaceri în 2010, faþã de 2009, în timp ce mai puþin de un sfert dintre respondenþi indicã o creºtere.

Previziunile pentru 2011 sunt mai optimiste, 34,1% aºteptându-se la o creºtere a cifrei de afaceri ºi doar 30,1% vãzând o depreciere. Cele mai optimiste par a fi companiile din Macroregiunea 3, cu 47,8% ºi respectiv, 15,7%.

Exporturile Exporturile s-au prãbuºit în prima jumãtate a lui 2009, iar veniturile din livrãri internaþionale au început sã-ºi revinã în a doua jumãtate a acelui an ºi în timpul anului 2010.

Doar 18,9% dintre exportatori au raportat venituri mai mari în 2010, în timp ce 40,5% dintre ei au suferit reduceri.

Aºteptãrile pentru 2011 sunt echilibrate, dar optimiste, 29,5% vãzând o creºtere a veniturilor din exporturi ºi 26,1% - o scãdere.

Anumite schimbãri structurale în exporturile României au avut loc în 2010: noi produse ºi servicii sunt livrate cãtre noi pieþe internaþionale. Se considerã, de asemenea, cã exporturile anuale vor atinge nivelul de venituri din 2008.

11

Alin Tomu[

ALBA

E

conomia sufletului

În curând e Crãciunul, aºa aud peste tot într-un cor care are din ce în ce mai puþinã legãturã cu ceea ce înseamnã, în fond, o sãrbãtoare. Nu am sã vã vorbesc nici despre mulþimea de becuri aprinse prin mall-uri, nici despre brazi, nici

despre cadouri, nici despre cum înþelegem sã ne înghesuim prin centrele comerciale pentru a cumpãra mâncarea pe care, desigur, o vedem ca pe ultima ºansã de a ne ghiftui. Peste tot funcþioneazã stereotipiile de doi bani ºi funcþioneazã într-o asemenea manierã încât au devenit tradiþie. Graba nu mai þine de înþelegerea fenomenului de împreunã sau de înþelegerea deschiderii cerurilor în aceastã perioadã pe care o putem considera sfântã; graba þine de trecerea de la un an la altul cu gândul cã o petrecere va fi un bun început. Vãd, în general - vorbindu-se despre aceastã sãrbãtoare - cã luãm oarecum în glumã ideea asta, de a fi mai buni, în decembrie decât în martie; lãsatã aºa, aceastã afirmaþie sigur cã pare hilarã.

cuiesc. În acest fel se poate crea un egregore care sã dea speranþa unui an în care oamenii sã poatã sã ducã nivelul de conºtiinþã asupra lumii la o altã abordare. În ajunul Crãciunului obiceiul spune sã mergem sã colindãm cu sufletul curat ºi sã-i anunþãm pe toþi de venirea pe lume a fiului lui Dumnezeu. Aceasta veritabilã cãlãtorie, înþeleasã corect, ne dã posibilitatea exprimãrii în comun a unui adevãr care naºte bucurie, mai ales dupã un an în care minciunii i s-a acordat suficient timp ºi spaþiu pentru a pretinde cã e adevãr.

Zodia ticãloºilor patroneazã în general o lume în care adevãrul e pentru cei mai proºti dintre noi, însã, credeþi-mã pe cuvânt, cã aceastã zodie, deºi populatã serios de energii diverse, îºi trãieºte apogeul

rãscruce mai mare decât a fost vreodatã, mãcar prin faptul cã aceastã conºtiinþã ne apasã pe mulþi dintre noi, o rãscruce din care poate sã ia naºtere ceea ce unii numesc noua energie, însã acest tip de schimbare nu poate interveni acolo unde economia sufletului e deja falimentarã, acolo unde structura inteligenþei emoþionale e bazatã pe minciunã, acolo unde nu avem curajul de a ne privi în ochi. Nu ezitaþi sã împodobiþi bradul ca ºi când prin asta aþi reuºi sã vã populaþi sufletul cu bunãvoinþa aceluia care înþelege cã nimic nu e definitiv pe lumea asta, chiar dacã în unele momente ale vieþii noastre credem aºa. Iubeºte-l pe cel de lângã tine ºi nu uita sã-i zici asta, mãcar pentru faptul cã unii oameni au nevoie de cuvintele

Starea de bunãtate nu ar trebui sã þinã cont de calendar. Dacã însã mergem mai departe cu raþionamentul vom observa lupta pe care o duce Biserica pentru a crea momente în care sã putem fi buni cu toþii pe o perioadã de timp, o perioadã indusã de celebrarea naºterii pruncului sfânt. În acest context, lucrurile spirituale prind putere ºi umanitatea are ºansa ei la ascultare. De ce credeþi cã e bine sã vã rugaþi într-o bisericã în care sunt câteva sute de oameni care rostesc aceeaºi rugãciune? Sigur cã în economia sufletului e o perioadã de purificare, dar doar dacã fenomenul social nu înghite cu totul aceastã capacitate de a ne pune împreunã bunele intenþii, aºa numita bunãtate care începe prin natura gândurilor care ne lo-

în anul pe care-l începem. Aº vrea sã colindãm cu bucuria omului care înþelege sã fie liniºtit, cãci la nivel macro lucrurile se vor aºeza mai devreme sau mai târziu. Aº vrea sã vã colind ºi sã vã spun cã sunteþi aºa cum sunteþi în gândurile voastre ºi cã venirea pe lume a lui Iisus este promisiunea cã totuºi omul mai are o ºansã, dacã înþelege aceastã urcare cu crucea în spate. În economia sufletului conteazã lucrurile autentice, chiar dacã în economia realã îmi veþi spune cã nu tot ce e autentic reuºeºte sã devinã. Poate e aºa ºi poate cã de-a lungul acestui an v-am dat de foarte multe ori dreptate, însã nu e moment mai bun decât acesta sã credeþi cã nu prin minciunã ºi fals se rezolvã lucrurile.

Umanitatea este, fãrã doar ºi poate, la o

astea sã poatã sã meargã înainte. Foloseºte-þi banii cu înþelepciune în aceastã perioadã, cãci energia unui gest nu e potenþatã de valoarea materialã a unui obiect. Dacã cumva faci toate astea ºi totuºi þi se pare cã nimeni nu te poate înþelege, fi liniºtit; oricum ai nevoie doar de o bucatã de piatrã sau de lemn pe care sã-þi pui genunchii atunci când te rogi.

Sufletul sã-þi fie deschis ºi cuvintele îndreptate spre sinceritate, cãci nu existã spovedanie mai mare decât sinceritatea ºi nici bucurie mai mare decât cea izvorâtã din exerciþiul iertãrii. Sã aveþi un an mai bun, iar de la mine singurul dar pe care l-am primit ºi eu de la bunul Dumnezeu, cuvântul. Aveþi grijã ce faceþi cu el ºi în ce parte a sufletului îi faceþi locuinþa...

Antrenamentul Florin Bolea

Antrenamentul, primul ritual al meu de când m-a fãcut Dumnezeu ºi eu am repetat virtualul descoperind principiul meu. Am uitat chiar ºi de mine. Antreneazã-te când mergi la orice serviciu ai avea, când mergi la wc, antreneazã-te ca ºi când nu ºtiu ce finalã va urma. De fapt nu existã nicio finalã, antreneazã-te doar ca mâine sã o faci mai bine, considerã cã totul în viaþa ta e un antrenament. Chiar ºi viaþa ta, copilul tãu, soþia ta, dumnezeul tãu, respiraþia ta. În aceeaºi viaþã, dar alte exerciþii.

Antreneazã-te, fã cumva tot timpul sã-þi lipseascã antrenamentul sau diavolul din tine. Chiar dacã te simþi supraantrenat, epuizeazã-te, acesta trebuie sã devinã antrenamentul tãu pe care tu l-ai transformat într-un scop. Abia atunci, gol de tot, vei putea fi vizitat ºi locuit de lucruri pe care nu þi le poþi imagina, cum ar fi morþii tãi cu urmaºii tãi la aceeaºi masã pregãtitã de tine, lucruri despre care o sã-þi spun altã datã sau poate o sã-mi povesteºti tu.

Abia aºtept sã-mi povesteºti cã þi s-au întâmplat mai multe lumi

12

în acelaºi timp sau cã te-ai repetat sau ai întâlnit generalul sau retrasul din tine în timp ce fãceai acelaºi exerciþiu. Cine þi-a spus cã eºti civil? Nu uita cã odatã ce exiºti eºti în armatã ºi cã scopul antrenamentului e epuizarea. ªi pe îngeri i-am învãþat sã se antreneze în felul ãsta, ca sã poatã fi oameni, sã devinã strãmoºii mei ºi au reuºit. Atunci tu de ce nu ai putea, tu care eºti deja om?

Pentru cã sunt anumite lucruri ºi exerciþii pe care nici îngerii nu le pot face, nici mãcar cei retraºi. Pentru cã vreau sã vã spun cã sunt ºi îngeri retraºi, pentru cel puþin o veºnicie în oameni. Pentru cã în lumea asta ei nu au mobilitate, de aceea m-am gândit sã antrenez îngerii sã devinã oameni. De aceea am scris „sub roþile unui câine/ca sã devinã om/învãþ un înger sã mãnânce/ºi sã respire pâine“, tocmai pentru cã ºtiu cã se pot abþine de la ea. Îi fac sã o mãnânce, deºi nu au stomac ºi nici plãmâni ca sã se poatã ridica apoi cu pretenþia cã au tot dreptul sã se întoarcã înapoi, adicã sã fie retraºi. ªi acum mulþumesc anticipat ca sã-i pot face oricând sã revinã acolo unde vreau eu. Aici, de unde mã trag eu, din tradiþia uitatã ºi de Dumnezeu. Acum, dacã vreþi sã continui, spuneþi-mi voi din ce lume fac parte eu sau dacã mai sunt, iar dacã nu puteþi, atunci sã consideraþi cã am murit. ªi mi-am fãcut fiecare antrenament ca un testament.

AFACERI

E

fectele deschiderii procedurii insolven]ei

interviu cu Emil Gros - practician în insolvenþã, asociat coordonator al EXPERT INSOLVENÞà SPRL Expert Insolvenþã desfãºoarã activitãþi specifice calitãþii de administrator/lichidator judiciar, administrator special, mandatar adhoc sau conciliator în condiþiile legii, fiind înscrisã în Tabloul Uniunii naþionale a practicienilor în insolvenþã din România.

Societatea este reprezentatã de asociaþii coordonatori cu experienþã îndelungatã în profesiile pe care le exercitã precum ºi în cea de practician în insolvenþã.

Societatea deþine o experienþã deosebit de vastã în domeniul insolvenþei, dobânditã prin gestionarea procedurilor de reorganizare judiciarã, faliment ºi lichidare voluntarã la un numãr de peste 400 de societãþi comerciale din judeþele Hunedoara ºi Alba.

Expert Insolvenþã SPRL gestioneazã proceduri deosebit de complexe la societãþi de mare amploare, cu un patrimoniu considerabil - din care amintim SC ARDELEANA SA Alba Iulia, SC AMPELUM SA Zlatna, SC FIDATI SRL Alba Iulia, SC MONTANA SA Câmpeni, SC STRATUSMOB SA Blaj, SC MATEX SA Deva, SC ULPIA TRAIANA SRL Alba Iulia, SC PLANTISAN SRL Blaj, SC VIDRA CONFEX SA Hunedoara, SC MARIO E DANI LEASING SRL Cugir, SC MEROPA SA Hunedoara, SC CAPRIS SA Sebeº, SC IMI SRL Vaþa de Jos, SC GRANDE ARREDO RO SRL Sebeº, SC CONPET SA Petroºani - cu probleme atât de naturã economicã, cât ºi juridicã sau socialã.

Eficienþa ºi profesionalismul sunt oglindite în modalitãþile de maximizare a averii debitorilor aflaþi în procedurã, valorificarea în condiþii optime a activelor societãþilor din portofoliu, printr-un sistem de marketing propriu, aplicat de persoane cu experienþã în domeniu.

Pentru o mai bunã gestionare a procedurilor, societatea noastrã a demarat un amplu proces de agreere din partea unor instituþii publice, a societãþilor bancare precum ºi din partea altor creditori importanþi.

Se impune, astfel, sã menþionãm faptul cã societatea profesionalã Expert Insolvenþã este agreatã pentru întreg teritoriul naþional, conform ordinului 1009/2007 al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã privind procedurile de selecþie a practicienilor în insolvenþã.

Domnule Emil Gros, poate fi consideratã procedura insolvenþei ca fiind o mãsurã salvatoare în actualul context economic ºi social?

Deschiderea procedurii insolvenþei poate interveni ca o mãsurã salvatoare atât pentru debitor, cât ºi pentru creditori. Efectele acesteia se transpun fie într-o serie de obligaþii pentru ambele pãrþi, fie într-o serie de mãsuri întreprinse de administratorul/lichidatorul judiciar, toate având ca scop un cât mai mare grad de recuperare a creanþelor creditorilor din averea debitorului.

Astfel, imediat dupã deschiderea procedurii, cade în sarcina debitorului obligativitatea predãrii documentelor prevãzute de art.28 din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenþei. În acest mod, administratorul/lichidatorul judiciar este în mãsurã sã stabileascã cu exactitate cauzele ce au dus la starea de insolvenþã (prin întocmirea raportului prevãzut de

Un al treilea efect pe care doresc sã-l prezint cititorilor dvs. poate fi exprimat de dispoziþiile art.79 din Lege, care prevãd posibilitatea lichidatorului judiciar de a introduce la judecãtorul sindic acþiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor în ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii. Aceastã prevedere constituie o aplicare în cadrul procedurii insolvenþei a acþiunii pauliene. Deosebirea constã însã în titularii acþiunii. Dacã în cadrul acþiunii pauliene creditorii sunt cei care atacã direct actele, în cadrul procedurii insolvenþei, titularul direct al acþiunii este administratorul/lichidatorul judiciar.

Ce acþiuni intreprinde administratorul judiciar?

art.59 din Lege) ºi indicarea persoanelor responsabile de aceastã stare.

Care sunt principalele efecte produse, ca urmare a punerii în practicã a acestei proceduri?

Principalul efect al deschiderii procedurii insolvenþei este acela prevãzut de art.36 din Lege. Potrivit acestuia, de la data deschiderii procedurii se suspendã de drept toate acþiunile judiciare, extrajudiciare ºi mãsurile de executare silitã asupra averii debitorului. Justificarea acestei mãsuri impusã de legiuitor rezidã în principal din caracterul colectiv ºi concursual al procedurii insolvenþei, ce nu poate fi realizat decât prin oprirea urmãririlor individuale ºi derularea unei proceduri organizate, cu participarea tuturor creditorilor.

Cu toate acestea, suspendarea nu opereazã cu privire la procedurile de executare silitã declanºate de creditori contra bunurilor din averea personalã a fidejusorilor debitorului sau a persoanelor care au garantat prin cauþiune realã executarea obligaþiilor debitorului.

Un avantaj al deschiderii procedurii constã în faptul cã nicio dobândã, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuialã nu vor putea fi adãugate creanþelor nãscute anterior datei deschiderii procedurii potrivit dispoziþiilor art.41 din Lege. Aceastã mãsurã intervine ca un mijloc de protecþie asupra debitorului, pentru a-i înlesni acestuia posibilitatea de redresare economicã.

Un alt efect demn de menþionat al deschiderii procedurii insolvenþei este ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Acesta se aplicã atunci când asupra debitorului s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenþei cu ridicarea dreptului de administrare sau deschiderea procedurii simplificate, când dreptul de administrare este exercitat direct de cãtre lichidatorul judiciar. În acest stadiu al procedurii, Legea prevede cã debitorul poate desfãºura doar activitãþi ce sunt necesare derulãrii operaþiunilor de lichidare. Mãsura ridicãrii dreptului de administrare opereazã practic o indisponibilizare a bunurilor debitorului, pentru a asigura realizarea drepturilor de creanþã ºi constituie o particularitate a legii insolvenþei. Pentru ca debitorul sã nu fie privat de drepturile sale, legea prevede posibilitatea desemnãrii administratorului special, ce reprezintã interesele acestuia.

Grupul de Presã Media Bloc decembrie 2010 Tipãrit în 10.000 de exemplare

Revistã gratuitã de actualitate ºi consultanþã

Founded by Ioan Sorin Roºu

În baza actelor predate de cãtre debitor, administratorul/lichidatorul judiciar va proceda la stabilirea masei credale a debitorului. În acest sens, administratorul judiciar trebuie sã întreprindã ca primã mãsurã notificarea creditorilor privind deschiderea procedurii în vederea declarãrii creanþelor deþinute împotriva averii debitorului, în temeiul art. 61 din Legea insolvenþei.

Notificarea se trimite tuturor creditorilor menþionaþi în lista depusã de debitor în conformitate cu art.28 din Lege. Notificarea se realizeazã conform dispoziþiilor din Codul de Procedurã civilã ºi se va publica de cãtre administratorul/lichidatorul judiciar în Buletinul Procedurilor de Insolvenþã. În privinþa creditorilor necunoscuþi, publicarea notificãrii în Buletinul Procedurilor de Insolvenþã este consideratã suficientã, conform dispoziþiilor art.7 din legea nr.85/2006.

La prima adunare a creditorilor, ce se întruneºte în termen de 5 zile de la afiºarea tabelului preliminar, sunt îndreptãþiþi sã participe doar creditorii înscriºi în tabelul preliminar ºi care sunt, cel puþin teoretic, contestabili pânã la definitivarea tabelului.

Nedepunerea declaraþiei de creanþã în termenul legal este sancþionatã cu decãderea din drepturile prevãzute de art. 76 din Lege. Creditorul riscã, în plus, sã nu îºi poatã recupera creanþa niciodatã, deoarece odatã închisã procedura, intervine fie efectul de stingere a creanþelor prin pierderea personalitãþii juridice, fie efectul de descãrcare de datorii a persoanei fizice.

Altfel spus, nu toþi creditorii, reali sau pretinºi, ai debitorului sunt îndreptãþiþi sã participe la distribuirea eventualelor fonduri obþinute în urma lichidãrii. Pentru a avea aceastã calitate, creditorul trebuie: sã fi formulat în termenul legal o cerere de admitere a creanþei, practicianul în insolvenþã sã fi admis creanþa în tabel sau, în cazul unei eventuale contestaþii, judecãtorul sindic sã fi admis creanþa respectivã ºi sã dispunã în sarcina lichidatorului judiciar înscrierea acelei creanþe în tabelul definitiv al creanþelor.

De la obligativitatea depunerii cererilor de admitere a creanþelor sunt exceptaþi foºtii salariaþi ai debitorului, care sunt înscriºi de cãtre lichidatorul judiciar la masa credalã pe baza actelor debitorului.

Colectivitatea organizatã a creditorilor, constituitã în masa credalã, care se manifestã prin adunarea creditorilor ºi comitetul creditorilor, este una dintre caracteristicile fundamentale ale procedurii.

Interviu realizat de Alin Tomuº

General Manager dr. Vlad Hogea

The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 31.12.2006

Editors prof. univ. dr.

Mircea Coºea

ISSN:1841 - 4583

cosea@b-a.ro

ne recomandã Georg Toifl, preºedintele UEAPME Preºedintele Uniunii Europene a Artizanatului ºi a Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii - UEAPME - Georg Toifl, a fost invitatul special al ediþiei din acest an (cea de-a XVIII-a) a Topului Naþional al Firmelor Private din România, ediþie desfãºuratã recent la Palatul Parlamentului. Manifestarea a fost organizatã de Consiliul Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România, în colaborare cu Agenþia pentru Implementarea Proiectelor ºi Programelor pentru IMM-uri ºi a constituit cadrul în care au fost premiate cele mai performante firme din sectorul privat al IMM, conform Bilanþurilor lor contabile care atestã realizãrile anului trecut. Georg Toifl a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu.

Cum caracterizaþi actuala etapã de dezvoltare economicã a României?

România este la prima etapã a dezvoltãrii, iar d-voastrã trebuie sã urcaþi de la etajul întâi, la etajul al treilea, ca sã mã exprim plastic!

Dar, pentru acest lucru, mai aveþi nevoie de timp. Consider cã trebuie sã învãþaþi ceva mai mult din traseul parcurs de economiile statelor occidentale, mai dezvoltate. Însã, recunosc ºi faptul cã nu totul este de calitate în þãrile vest-europene, iar – în acest sens vedeþi criza sistemului financiar din ultimii doi ani. De aceea, avem ºi noi de corectat unele dintre greºelile fãcute. Astfel, trebuie sã construim o industrie realã, trebuie sã dezvoltãm IMM-uri reale ºi nu “castele” financiare - fãcând o paralelã cu efemerele “castele de nisip” - pentru cã acestea dispar repede din realitate.

Revenind la întrebare, România – raportatã la perioada comunistã - se aflã acum abia la o distanþã temporarã ce depãºeºte doar cu puþin 20 de ani, astfel încât trebuie sã învãþaþi în continuare ce înseamnã noua situaþie economicã pe care doriþi sã o dezvoltaþi. Noi – austriecii, germanii - avem peste 60 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, astfel cã a fost destulã vreme pânã în prezent sã ne dezvoltãm sistemele economice. ªi în România s-a produs o schimbare majorã în sistem în urmã cu circa 20 de ani, iar oamenii încã mai trebuie sã înveþe sã fie antreprenori. Situaþia s-a mai schimbat între timp, dar cred cã doar peste 10 sau 20 de ani România va ajunge la nivelul de astãzi al Austriei. Aºadar, mai aveþi nevoie de timp! ªi trebuie sã munciþi din greu ºi sã fiþi optimiºti.

Care este opinia dumneavoastrã despre situaþia actualã a întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM)?

IMM-urile sunt foarte importante în situaþia economicã actualã, pentru toate economiile, deoarece peste 60% din PIB-ul oricãrei þãri este generat de sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii. De aceea, în România ºi în toatã Europa IMM-urile reprezintã coloana vertebralã a economiei. În ciuda crizei care ne-a afectat în ultimii ani, IMM-urile încã oferã milioane ºi milioane de locuri de muncã în Europa. Întreprinderile mici ºi mijlocii au demonstrat elasticitate în recesiune ºi au rãmas pe meterezele economiei reale. Încrederea lor a scãzut la un moment dat, însã tendinþa actualã este de revenire, chiar dacã încã rãmâne destul de jos. Iar dacã dorim ca încrederea sã revinã la nivelul avut înainte de crizã, acum este timpul sã concepem ºi sã punem în practicã o nouã politicã europeanã pentru IMM-uri.

O astfel de politicã ar trebui sã se bazeze pe reglementãri mai bune, ar trebui sã promoveze sectoare capabile sã genereze creºtere în viitor, ar trebui sã asigure accesul la finanþare al IMM-urilor subcapitalizate, sã susþinã o abordare atotcuprinzãtoare a inovãrii, sã pregãteascã angajaþii pentru nevoile viitoare de competenþe ºi sã evite paradoxul curent, prin care, în timp ce rata ºomajului este destul de mare, meºteºugarii ºi întreprinderile mici au dificultãþi în ceea ce priveºte recrutarea de forþã calificatã de muncã! Mai sunt destule de fãcut în continuare, dar - aºa cum ºtiþi cu toþii - întreprinderile mici ºi mijlocii nu se tem niciodatã de munca susþinutã.

Interviu realizat de Daniel Neguþ

Daniel Neguþ daniel.negut@ business-adviser.ro

rosu@b-a.ro

Theodor Speranþia nr. 14 Sector 3 Tel.: 320.70.70 www.business-adviser.ro

„Trebuie s\ munci]i din greu [i s\ fi]i optimi[ti“

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

Online Edition Manager Alexandru Truþã office@atsystems.ro Photo Creation Viorel Gabriel Þiþu celush@business-adviser.ro

Editorial Secretary Raluca Iosifidis

hogea@b-a.ro 0742.303.623

Senior Editors Marius Romaºcanu, Alin Tomuº, Sorina Bruj, Raul Dãncuþã

raluca@b-a.ro

Care edition Claudia Daniliuc

Translation Cosmina Stroescu

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Layout & DTP Omni Press & Design www.opd.ro – arta@opd.ro Advertising department

Tel.: 0744.559.348 office@dankmedia.ro

Printing House FED Print

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460 alintomus@gmail.com

0722.400.055

Dank Media

13

Vanzare 3 camere Panduri - vis-a-vis de Spitalul Panduri, etaj 4/8, semidec., vedere fata, 74 mp, 105.000 euro neg. 0733.683.446 / 021.320.70.70 / laura@apulum94.ro

Dristor, Garsoniera 40mp, etaj 3/8, decomandata, superfinisata, semimobilata, 250 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Inchiriere 3 camere Plevnei, Imobil 2003, etaj 8/13, 150 mp, finisaje lux, paza nonstop, mobilat si utilat, sauna, 2 lifturi, bloc foarte curat. 021.320.70.70; 0733.683.446

Inchiriere Garsoniera Universitate, renovata, mobilata complet, centrala proprie, 250 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare teren, Martisor, 200mp, desch=11.5m, casa demolabila,zona superba de case-vile.021.320.70.70, 0733.683.448

Drumul Taberei, Garsoniera confort 1, etaj 3, semidecomandata, 32mp, 32.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare cladire birouri, parcul Carol, superoferta, S+P+3+TERASA, teren 160mp, lift, 10 camere, 2010, garaj la subsol, 730 mp,centrala. 021.320.70.70, 0733.683.448

Vanzare casa Drumul Sarii, 290mp teren, deschidere 16m, renovabila, zona case-vile.

0733.683.446 , 021.320.70.70

Brancoveanu, 3 camere, confort I, etaj 1/4, gresie, faianta, parchet, termopan, 67.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare apartament, 3 camere, Pantelimon stradal,1/10,70mp, amenajat,dec, 60.000 euro 021.320.70.70, 0733.683.448

Inchiriere 3 camere Cartierul Francez , bloc nou, mobilat modern, parcare, 1200 euro neg 0788364188/ 0213207070

Vanzare apartament 2 camere, Nerva Traian-adiacent, 64mp, etaj 1, decomandat, 1989, neamenajat,73.000e.

021.320.70.70, 0733.683.448

Comuna 1 Decembrie, Vila P+1, 175mp, constr 2009, teren 550mp, 125.000 EUR, 0213207070 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Oltenitei, bloc 2008, ap 3 camere, etaj 3, decomandat, Su = 85mp, superfinisat, garaj, 130.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare casa,Urziceni-Ialomita,3 camere,135mp,Living 45mp,incalzire prin pardoseala, teren 2107mp, centrala termica, pomi fructiferi. 0733683447/0213207070

Inchiriere apartament 3 camere, Parc Titan, etaj 2/4, renovat, superfinisat, semimobilat, 350 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Inchiriere garsoniera,SebastianNovaci,42mp,decomandata,amenajata si mobilata modern,masina de spalat.

0733683447/0213207070

Dr Taberei, ap 3 camere, confort I, etaj 5, semidecomandat, fara imbunatatiri, 59.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare 2 camere Vitan- Mall, etaj 6/8, dec, 60 mp, gresie, faianta, parchet, termopan. 75.000 euro neg. 0733.683.446/ 021.320.70.70 / laura@apulum94.ro

Mihalache, 1 Mai, bloc 1981, ap 2 camere, etaj 6, decomandat, imbunatatiri, 68.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare 2 camere Mihai Bravu- Dristor, P/10, 1987, dec, 56 mp, vedere stradala, CT, AC, 68.000 euro neg. 021.320.70.70; 0733.683.446. laura@apulum94.ro.

Inchiriere spatiu birouri- Sos BucurestiMagurele, stradal, etaj 2/2, cladire birouri, 2009, 454 mp utili, 7 Euro+ TVA/mp.

320.70.70/ 0733.683.446. laura@apulum94.ro

Inchiriere spatiu comercial Rahova – Petre Ispirescu, stradal, 80 mp, open space, imobil nou, vitrina 10 ml, gresie. 320.70.70/ 0733.683.446, laura@apulum94.ro

Vanzare 3 camere, Dr. Taberei, Valea Ialomitei, etaj 7/10, dec, 1975, 2 balcoane, renovat. 66.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446 laura@apulum94.ro

Vanzare 3 camere Pantelimon - Vergului, et 7/9, 1975, stradal, 2 balcoane, necesita amenajari. 73.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446 laura@apulum94.ro

Vanzare 4 camere in vila, Vitan- Foisorului, p/3, 100 mp utili+ 80 mp teren, CT/G/ F/P/T. 021.320.70.70 / 0733.683.446. laura@apulum94.ro

Sabareni, teren intravilan 850mp, aproape de padure, gaze, curent, asfalt, 29 EUR/mp, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Tineretului, 2 camere, etaj 3, decomandat, 54mp, imbunatatiri, 70.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Crangasi, ap 2 camere, constr 1981, etaj 4/8, decomandat, 55mp, 60.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Aviatiei, 2 camere, etaj 2/4, decomandat, 60mp, renovat, 80.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Dr. Taberei, Favorit, ap 2 camere, decomandat, etaj 2/4, renovat, 59.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare garsoniera, Nerva Traianadiacent-Vasile Carlova,38,etaj 1/8, decomandat ,1987.

021.320.70.70, 0733.683.448

Vanzare 5 camere, Calea Victoriei, stradal, vedere dubla, 5/7, 137mp+13mp, boxa, centrala de apartament, scara impecabila.

021.320.70.70, 0733.683.448

Vanzare casa, 3 camere, Cal. Giulesti- Constructorilor, 300 mp teren, casa 80 mp, renovata 2007, 135.000 euro neg. 021.320.70.70 0733.683.446. laura@apulum94.ro

Vanzare hala industriala, Antiaeriana, 900 mp teren, 450 mp, h=8m, utilitati, POT= 60%, P+6. 021.320.70.70 0733.683.446. laura@apulum94.ro

Inchiriere spatiu birouri Unirii - Zepter, 70 mp, et. 4, 2008, grup sanitar, G/CT, utilitati, 2 locuri parcare. 1000 euro. 021.320.70.70 0733.683.446.laura@apulum94.ro

Vanzare teren Macaralei, 778 mp, deschidere 14 ml, utilitati, strada asfaltata 021.320.70.70; 0733.683.446.laura@apulum94.ro

Vanzare vila Valea Prahovei, Mislea, constr. 2000, p+1, teren 1.800mp, 68.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare 2 camere Tineretului, P/10, renovat complet, finisat, pret 69.000 euro neg, 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare apartament in vila 2 camere, Popa Soare, 77 mp, 1/1+mansarda, decomandat, amenajat, bucataria+baia mobilate.

0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 3 camere in vila, Armeneasca, eta1/3, 77mp, neamenajat, 75.000e negociabil. 0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 3 camere in vila, Parcul Carol, 86 mp+o camera mansarda 9mp+pivnita 34mp., singur nivel, intrare separata.0733683448 / 0213207070

Vanzare duplex 4 camere, bloc nou 2010, 90 mp, superpret doar in luna septembrie 71.000E +5%TVA,lux, la cheie.

0733683448 / 3207070

Vanzare apartament in vila 3 camere, Dristor, etaj1/2, amenajat, liber, 83000e.

0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 3 camereVitan Mall, 6/8, decomandat, 80mp, 95.000e.

0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 3 camere-pta Alba Iulia, decomandat 80mp, p/8, pretabil firma, cabinet, birouri. 0733683448 / 0213207070

Vanzare garsoniera-Dristor, metrou, 7/10, 31mp, renovat 2009, 42.000 euro 0733683448 /0213207070

Vanzare apartament 5 camereCalea Victoriei stradal, 152mp, 5/8, consolidat in 1991.

0733683448 / 0213207070

Vanzare vila Aparatorii Patriei, p+1+pod, zona de case vile, 9camere, 2008.

0733683448 / 0213207070

Vanzare vila Militari, 400mp teren, 5 camere, 2009, 3 bai.p+1, 350.000 euro.

0733683448 / 0213207070

Vanzare vila Pta Alba Iulia, 2002, d+p+2, 7 camere, renovata recent, total teren 188, amprenta 136, 410000e.

0733683448 / 0213207070

Vanzare vila Dristor, d+p+2 etaje, 9 camere cate un apartament de 3 camere pe fiecare nivel. 350.000 euro.

0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 2 camere, 2010, 56mp, Cartierul Latin, la cheie. superpret, 0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 3 camere Tineretului, amenajat, 76mp etaj 3/8 , 1985, 2 grupuri sanitare.

0733683448 / 0213207070

Vanzare 2 camere Floreasca, Ceikovski, etaj 3/3, bloc 1961, pret 62900 euro neg 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Inchiriere 3 camere 1 Mai, bloc nou, etaj 4, mobilat, utilat modern, parcare, pret 1300 euro 0788364188. 0213207070, emanuel@apulum94

Vanzare 2 camere, Campia Libertatii, 4/10 cu imbunatatiri, 55mp, semidec, 60.000 euro neg 60.000 euro, 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare 3 camere Bd Lacul Tei, etaj 8/10, bloc 1984, semidecomandat, 72 mp, usa metalica, renovat, 77.000 euro neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Vanzare 3 camere, cartierul Francez, Herastrau, bloc nou 2009, finisat lux, pret 315000 euro021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Inchiriere 3 camere Titan, Barajul Cucuteni, et 3/4, semidec, mobilat si utilat modern, centrala termica, alarma, loc parcare, 400 euro. 021.320.70.70/ 0733.683.446

Vanzare Vila Tineretului-P+2, 7 camere, 250mp construiti, amprenta 104mp, teren 160mp, 1998, centrala termica, 4 gr. sanitare. 0733683447/0213207070

Vanzare imobil birouri Drumul Sarii, stradal, S+P+2, 300 mp construiti, 1989, necesita renovare, ideal firma, 320.000 euro usor neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446

Vanzare 3camere, Aviatiei, dec, 72mp, 1986, etaj2/4, aer conditionat, 2 gr.sanitare, aproape de metrou, 0733683447 / 0213207070

Vanzare 2 camere Universitate, Ateneul roman, et 6/8, 50 mp, vedere stradala, pret neg 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare casa Rahova, AntiaerianĂŁ, caramida, renovata, imbunatatiri, gaze, canalizare, 80.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445

Vanzare 3 camere 13 Septembrie, 8/8 stradal, renovat, bloc 2000, parcare 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare 3 camere Foisorul de Foc, stradal, etaj 1/3, bloc 1938, fara bulina, semidec, 67 mp, renovat, centrala, 70.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446

Inchiriere 3 camere Cartierul Francez, 175 mp, vila 2006, mobilat ultra modern, 1650 euro 021.320.70.70, 0788.364.188

Vanzare apartament 2 camere Sebastian, 13 Septembrie, bloc 1986, etaj 5/8, decomandat, renovat, 65.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445

Vanzare 3 camere t 1/8, Prosper, renovat, finisat, bloc stradal, pret 86.500 euro, 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare 3 camere 13 septembrie/sebastian et 1, cu inbunatatiri decomandat, stradal, pret 86000. 021.320.70.70, 0788.364.188

Vanzare 3 camere in bloc et 8/8 13 septembrie stradal bloc din 2000, parcare 2 locuri, decomandat 81.500 021.320.70.70, 0788.364.188

Inchiriere 2 camere Amzei, et 7/8 mobilat modern,renovat modern, utilat pret 400 euro 021.320.70.70, 0788.364.188

1 Mai, inchiriere 3 camere lux, bloc nou, parcare. Mobilat si utilat, pret 1300 euro 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare garsoniera bloc nou 2010, 35,5mp, superpret doar in luna septembrie 30.000E +5% TVA,etaj 1/3, lux, la cheie. 0733683448 / 3207070

Inchiriere apartament 3 camere, Alba Iulia, 78mp, nemobilat, pret 600 euro, 021.320.70.70/ 0788.364.188

Vanzare Baneasa 2 camere bloc nou, zona linistita, parcare 130 mp, 116000 euro. 021.320.70.70, 0788.364.188

Inchiriere apartament 3 camere Primaverii, etaj1, mobilat si utilat modern, 100 mp, pret 900 euro/luna, 021.320.70.70/ 0788.364.188

Inchiriere apartament 4 camere in bloc, Calea Calarasi, etaj 4, 93mp, nembilat, 600 euro/lun 021.320.70.70/0788.364.188

Inchiriere apartament 3 camere, Lujerului, semimobilat, etaj 1, 450 euro 021.320.70.70/ 0788.364.188

Vanzare 3 camere Iancu de Hunedoare, stradal, et1, decomandat pret 90 000 negociabil 021.320.70.70, 0788.364.188

Vanzare vila-Pipera,4 camere+mansarda,P+1+M, constructie 2009, amprenta 140mp, teren 480mp, singur curte.

07336834470/0213207070

Vanzare 2 camere,Vitanul Nou, dec, 63mp, imbunatatiri, mobilat, etaj intermediar. 0733683447 / 0213207070

Vanzare teren Dr. Sarii, 260 mp, desch.

17 ml, colt de strada, intre constructii P+2+M, toate utilitatile, toate actele in regula. 021.320.70.70, 0733.683.446

Vanzare apartament 2 camere, Floreasca, etaj 3/3, renovat, pret: 62.000 euro 021.320.70.70/ 0788.364.188

Vanzare apartament 3 camere, 13 Septembrie, bloc nou, etaj 8, loc de parcare, pret 81.500 euro 021.320.70.70/0788.364.188

Vanzare vila Titan, singur in curte, suprafata 180 mp, P+1+M 180mp, pret: 115000 euro neg 021.320.70.70/0788.364.188

Crangasi, apartament 3 camere, bloc 1983, etaj 2, semidecomandat, 2 grupuri sanitare, 67.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Inchiriere 4 camere, Duplex, Floreasca, lux, mobilat, utilat, balcon nou, 1600 euro 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare vila Floreasca, P+1+M, 5 camere, 2004, suprafata construita 250mp, amprenta 90mp, 100mp curte, 0733683447

Vanzare garsoniera, 13 Septembrie, Sebastian, etaj 4/8, decomandata, 40mp, renovata, 40.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vanzare apartament 2 camere, Basarabia, 3/10, 56 mp, renovat, finisaje de lux, terasa, 62.000 euro neg 021.320.70.70, 0733.683.445

Apartament 2 camere, Bd. 1 Decembrie, Âź, 50 mp, renovat, T/G/P/UM/F, instalatii noi, 53.000 euro, 0733.683.461, nicu@apulum94.ro

Vanzare apartament 3 camere Dristorului, 7/8 , 1986, decomandat, 88.000e 0733683448 / 0213207070

Vanzare apartament 4 camere-Oltenitei, 90mp, 8/10, 1986, vedere spate, 84.000e, 2grupuri sanitare, 2 balcoane.

0733683448 / 0213207070

Vanzare 2 camere, Vitanul Nou, decomandat, 63mp, gresie, faianta, parchet, termopan, UM/CT, mobilat.

0733683447/ 021.320.70.70

Vanzare 2 camere, Panduri, 4/8 /semidecomandat, geresie, faianta, parchet, termopan, UM, balcon inchis cu termopan. 0733683447 021.320.70.70

Vanzare 3 camere, Cismigiu, 2/9, semidecomandat, 63mp utili, gresie, faianta, parchet, termopan, modificat.

0733683447 021.320.70.70

Vanzare 3 camere,Vitan-Mall, 77mp, dec, etaj1/8, termopan, curat, pretabil firma/locuit, pret 115000euro neg 0733683447/0213207070

Vanzare 2 camere Apusului, semidecomandat, renovat complet, modern, et 9, 46000 euro negociabil 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare 4 camere, Balcescu, decomandat, 105mp, amenajat, centrala termica, terasa 11mp, boxa, consolidat, 2007, 0733683447 / 021.320.70.70

Vanzare teren, 1Mai-Domenii, 132mp, deschidere12ml, casa demolabila, autorizatie de construire S+P+2+M, 0733683447 021.320.70.70

Vanzare 3 camere Bragadiru, etaj 1/2, decomandat, 80 mp, constructie 1991, centrala termica, renovat, pret 60.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446

Inchiriere 3 camere Primaverii, bloc nou, zona deosebita, mobilat, 100 mp, pret 900. 021.320.70.70, 0788.364.188, emanuel@apulum94.ro

Vanzare 4 camere Aviatiei, decomandat, 102mp, gresie, faianta, termopan, etaj 3/4, constructie 1988, pret 149.000 euro. 021.320.70.70 / 0733.683.447

Vanzare teren, Gara de Est, 211mp , deschidere 13ml, casa locuibila, pe teren, toate utilitatile, centrala termica 0733683447 021.320.70.70

Vanzare vila, Dorobanti, 7 camere, 1980, S+1+M, 400mp construiti, suprafata utila 300mp, teren120mp, renovata interior., 0733683447 021.320.70.70

Inchiriere 2 camere, Calea Vitan, stradal, parter, decomandat, nemobilat, amenajat, balcon inchis cu termopan, pretabil firma.0733683447 021.320.70.70

Inchiriere 2camere, Crangasi, Constructorilor, semidecomanandat, 54mp, parter/4, mobilat, 275euro/luna negociabil, 0733683447 021.320.70.70

Inchiriere 3 camere, Vitan-Mall, 85mp, decomandat, mobilat, renovat, masina de spalat, etaj 5/8.scara civilizata.

0733583447 021.320.70.70

Vanzare 2 camere Dimimitrie Cantemir, 51mp, decomandat, etaj intermediar, gresie, faianta, termopan, aer conditionat 0733683447 021.320.70.70

Inchiriere 3 camere Unirii, 96mp, decomandat, amenajat, mobilat, etaj intrmediar, bloc 1996, vedere dubla.0733683447 021.320.70.70

Vanzare vila, Dorobanti, 4 camere, P+pod, 280mp teren, deschidere 12ml, constructie 1938, curte libera 150mp, 0733683447 021.320.70.70

Vanzare 2 camere, Splaiul UniriiCamera de Comert, 65mp, decomandat, etaj inferior, amenajat, vedere Dambovita, 0733683447 021.320.70.70

Vanzare teren 1Mai-Domenii, 154mp, deschidere 8ml, casa demolabila pe teren, toate utilitatile.

0733683447/0213207070

Vanzare 3 camere, 1Decembrie metrou, decomandat, 70mp, etaj3/4, gresie, faianta, parchet, termopan, centrala termica 0733683447/0213207070

Chitila, Str Aeroportului, teren intravilan 8.000mp, langa Padure, aproape de Lacul Straulesti, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Inchiriere 3 camere Herastrau, bloc nou, 165 mp, parcare subterana, moblat ultra lux, 1800 euro utilat, 0788364188, 021.320.70.70 emanuel@apulum94

Vanzare 2 camere Cotroceni- Facultatea de medicina, et. 1/2, 1960, decomandat, 56 mp, renovat, CT, 2 boxe la subsol.

021.320.70.70, 0733.683.446

Apartament 2 camere, Dr. Taberei, Compozitorilor, constr. 1983, etaj 2, 56mp, superfinisat, 60.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445

Vanzare apartament Kogalniceanu, 6 camere, 160mp, et.4/5, singur pe palier, amenajari, stradal, fara bulina.

021.320.70.70, 0733.683.448

Vanzare 3 camere Pache Protopopescu, in vila, etaj 2, dec,105 mp, fara imbunatatiri. 0733.683.446 / 021.320.70.70/ laura@apulum94.ro

Vanzare 4 camere, Drumul Taberei, etaj 2, semidecomandat, 90mp, 79.000 EUR, 0733.683.445, 021.320.70.70

Decebal, garsoniera, etaj 3, decomandata, 42mp, gresie, faianta, parchet, termopan, 65.000 EUR, 0213207070 0733.683.445

Vand vila, zona Floreasca, 5 camere, P+Pod, deschidere 12 m, 150 mp curte libera, 280 mp suprafata teren, 550.000 euro, tel: 0213207070, 0733683447

Vanzare 4 camere Panduri- Monitorul Oficial, etaj 1/8 , 106 mp, bloc 1980, decomandat, renovat, vedere mixta.

021.320.70.70, 0733.683.446