Business Adviser nr. 57

Anul VII Nr. 57 www.b-a.ro Publicaþie membrã a BRAT

Revistã de actualitate ºi consultanþã

Mihai Tãnãsescu:

by ed r e Pow

pag 6

„Criza economic\ domin\, în continuare, Europa“

Yvan Allaire, la Davos:

„G

uvernan]a societ\]ilor trebuie s\ se sprijine pe administratori legitimi [i credibili“ Sergiu Nedelea:

5

„Cuvântul «somelier» este intraductibil!“

2 9

Maria Stoian, preºedintele fondator al ANTREC:

„Mul]i or\[eni Mircea Coºea: De-a ho]ii [i vardi[tii [i-au f\cut pensiuni la ]ar\“

Cristian Pârvan, secretar general AOAR:

Dan Matei Agathon:

Economia – pe primul loc

7

Vasile Vlaºin: „Vom

4

„Schimbarea permanent\ a Codului Fiscal a creat o atmosfer\ foarte proast\!“

repune Baia Mare pe harta ora[elor care conteaz\!“

6

2

POLITICI GLOBALE Yvan Allaire, la Davos:

„G

uvernan]a societ\]ilor trebuie s\ se sprijine pe administratori legitimi [i credibili“ Profesorii canadieni Yvan Allaire ºi Mihaela Fîrºirotu, autorii volumului ”Black Markets and Business Blues. The Man-Made Crisis of 2007-2009 and the Road to a New Capitalism“, au fost invitaþi la Forumul Economic Anual de la Davos (26-30 ianuarie). Cei doi sunt iniþiatorii Centrului pentru o Românie Integrã ºi Prosperã (CRIP). Într-un document prezentat pentru ”Global Council on the Role of Business in the 21st Century” al Forumului Economic Mondial, preºedintele Consiliului Institutului pentru Guvernanþa Organizaþiilor

Private ºi Publice (IGOPP), profesorul Yvan Allaire, a formulat o serie de recomandãri pentru modificarea radicalã a funcþionãrii capitalismului. „Trebuie revãzut modelul anglo-saxon de întreprindere, conform cãruia aceasta are un singur obiectiv - de a crea valoare pentru acþionari. Întreprinderile trebuie sã-ºi câºtige ºi sã îºi protejeze legitimitatea socialã în comunitãþile cãrora le aparþin. Ele trebuie sã creeze valoare pe termen lung pentru toate pãrþile implicate ºi nu sã maximizeze valoarea pentru acþionari”, afirmã Allaire.

Propuneri concrete pentru implementarea noului model economic • Societãþile ºi guvernele trebuie sã-ºi adapteze politicile pentru a favoriza structuri multiple de proprietate a întreprinderilor, mergând de la cooperative la firme de familie, de la societãþi de stat la societãþi cotate la bursã, cu acþionariat deschis sau nu.

• Pentru a întãri stabilitatea acþionariatului, un acþionar ar trebui sã deþinã acþiuni timp de cel puþin 1 an, pentru a cãpãta drept de vot.

• Pentru a descuraja deþinerea de acþiuni pe perioade extrem de scurte, ar trebui impusã o taxã minimã asupra tuturor tranzacþiilor bursiere ºi o taxã asupra câºtigurilor de capital, variabilã în funcþie de durata deþinerii acþiunilor.

• Consiliul de Administraþie trebuie sã fie legal responsabil pentru bunul mers al întreprinderii ºi nu pentru maximizarea valorii pe termen scurt a acþiunilor.

• Guvernanþa societãþilor trebuie sã se sprijine pe administratori legitimi ºi credibili.

• Guvernele ar trebui sã elimine avantajele fiscale asociate acordãrii de acþiuni managerilor, ca formã de remunerare variabilã.

• Mai mult decât atât, acordarea de acþiuni cadrelor de conducere, ca formã de remunerare, ar trebui abolitã.

• Consiliul de Administraþie ar trebui sã plafoneze factorul de multiplicare a remuneraþiei conducerii în raport cu remuneraþia medie a angajaþilor.

• Marii investitori instituþionali ar trebui sã încurajeze stabilitatea acþionariatului ºi diversitatea formelor de proprietate asupra întreprinderilor ºi sã limiteze plasamentele în fonduri speculative.

• Guvernele ar trebui sã impunã principiul reciprocitãþii în tranzacþiile internaþionale; o firmã strãinã ar trebui sã poatã achiziþiona o societate naþionalã numai în mãsura în care reciproca este valabilã în þara achizitorului.

Criza financiarã a arãtat slãbiciunile ºi punctele slabe ale unei forme de capitalism financiar care a fost dominantã în ultimii 20 de ani. Trebuie sã adoptãm politici prin care sã fie creat un sistem economic ºi social mai echitabil, mai moral ºi mai stabil. (Am prezentat extrase din Comunicatul de Presã al IGOPP, despre scopul participãrii profesorului Yvan Allaire la Forumul Economic Anual de la Davos.)

Horaþiu ªerb

„Cuvântul «somelier» este intraductibil!“ afirmã Sergiu Nedelea, preºedintele Federaþiei Naþionale a Somelierilor din România Oare cine n-ar dori ca - odatã ajuns într-un restaurant - sã fie asistat în privinþa alegerii vinului potrivit? Mai de voie, mai de nevoie, de regulã ne lãsãm consiliaþi – din acest punct de vedere – de ospãtarul cãruia îi comandãm ºi mâncãrurile preferate. Cât de corectã este aceastã practicã - ne spune preºedintele Federaþiei Naþionale a Somelierilor din România, Sergiu Nedelea, într-un interviu în exclusivitate pentru Grupul de Presã MEDIA BLOC.

Odatã cu apariþia primelor restaurante, dupã Revoluþia Francezã, când devine rãspânditã ºi meseria de bucãtar, dar ºi cea de chelner sau majordom (oricum le-am numi) ori de servitor în casã, meseria de somelier capãtã anumite nuanþe în aceastã zonã ºi devine ceea ce e ºi astãzi: profesionistul care ne îndrumã în alegerea unui vin ºi care, mai ales, face asocierea cu preparatul culinar servit într-un restaurant. Bineînþeles cã îl regãsim în mai multe zone de activitate: la producãtorii de vinuri ori în magazinele de specialitate. Dar somelierul are ca ºi competenþã o arie mult mai largã, ce nu se opreºte doar la vinuri. El ne vorbeºte ºi despre cafele ºi despre un „þigar” bun la sfârºitul mesei, dar ºi despre bãuturile digestive: un coniac, un rom vechi... Sunt multe de povestit!

Dupã pãrerea mea, este o practicã destul de corectã, acum, pentru cã nu avem altã alternativã, deoarece numãrul somelierilor este destul de scãzut la noi în restaurante. Practic, ospãtarul, ºeful de salã (oricum l-am numi, în funcþie de ierarhia specificã) are - sau cel puþin ar trebui sã aibã - cunoºtinþele necesare pentru recomandarea unui vin, în asociere cu preparatele culinare comandate de clienþi, ori sã ne ofere o parte din aceste informaþii, þinând cont de expertiza profesionalã pe care o are..

Ce înseamnã „somelier”? „Somelier” este numele unei profesii, este denumirea unei meserii cuprinse inclusiv în Codul Ocupaþional din România, deci este o meserie atestatã ºi la noi. Am putea sã o asimilãm cumva, tehnic vorbind (sau „poetic vorbind”, mai bine zis) cu cea a unui „paharnic”, dacã ne ducem în vremuri demult apuse. ªi dacã tot mergem înapoi, în istorie, sã precizez ºi faptul cã meseria de „somelier” a apãrut în Franþa, dar, iniþial, a avut un alt înþeles. ªi numele tot din Franþa vine, însã acest cuvânt – „somelier” – este, practic, intraductibil.

2

Patronii de restaurante din România angajeazã somelieri?

Ca meserie, a fost reglementatã în anul 1318 de cãtre Regele Filip al V-lea al Franþei. „Somelierul“ era, atunci, acea persoanã cu abilitãþile necesare sã achiziþioneze alimente ºi vinuri pentru Curtea Regalã ori pentru diferite curþi nobiliare (erau, pe vremea aceea, douã Papalitãþi: la Dion, în Franþa ºi - respectiv - la Roma, în Italia). Nu întâmplãtor, denumirea de „somelier“ este pierdutã în istorie! În franceza veche, în bretonã, însemna „animal de povarã“, ceea ce ne aratã faptul cã menirea iniþialã a somelierului era de „transportator“! El era responsabilul caravanei care ducea alimentele ºi fãcea achiziþia acestor alimente de pe teren.

Aici este o micã disputã, sã spun aºa, care þine, cumva, de direcþia ultimilor ani ori de confuzia direcþiilor din ultimii ani, mai bine zis (ºi spun asta cu toatã responsabilitatea!)... La un moment dat, a existat o ordonanþã care prevedea cã, de la un anumit numãr de stele în sus (respectiv, de la 4-5 stele), la orice restaurant - ca structurã turisticã - sã existe somelier. Aºa cum, la acest nivel de stele, avem nevoie de bucãtar specialist, de bucãtar-ºef sau maistru bucãtar, tot aºa trebuie sã avem ºi somelier. Ei bine, s-a revenit asupra deciziei respective, obligativitatea s-a transformat în «recomandare», iar acum este pe undeva, pe la mijloc, aº putea sã spun! Cert este cã patronii încã nu vãd oportunitatea unui astfel de profesionist în restaurantele lor. Ei preferã sã pãstreze, în continuare, ideea conform cãreia „somelierul” este acel „bãiat” care se pricepe la vinuri... Din pãcate, chiar aceasta este percepþia!

Dar, uºor, uºor - mai ales de când paleta de vinuri s-a mãrit, odatã cu intrarea în Uniunea Europeanã, când taxele au scãzut, permiþând Franþei ºi Italiei sã-ºi etaleze ºi la noi bogãþia lor de vinuri se simte din ce în ce mai des nevoia expertizei profesioniste, a experienþei unui om care se pricepe la aceste asocieri.

Nu este ºi o problemã de educaþie a consumatorului?

De multe ori se zice cã n-are românul „cultura vinului“. Eu nu vreau sã spun asta! Este normal ca unul dintre sensurile existenþei acestor profesioniºti – pânã la urmã - sã fie ºi rolul educaþional, în sine, iar... „pofta vine mâncând“. Omul trebuie sã fie învãþat aceste lucruri, indiferent de structura de organizare a unui restaurant. ªi avem o mare ºansã, în ultimii ani! Este ºansa extraordinarã a circulaþiei persoanelor oriunde în afara þãrii. Mergem în strãinãtate ºi vedem cum este acolo! ªi – ulterior – aceºti români care au ºansa sã cãlãtoreascã în zone viti-vinicole mondiale ajung în restaurantele din România ºi spun patronilor: „am fost în restaurante din Franþa, din Italia, din Chile etc. ºi am vãzut cum este acolo. De ce aici nu este la fel?”...

Este adevãrat cã „mai e mult pânã departe” (nu ºtiu cine a spus asta, dar spun ºi eu), dar – încet, încet - lucrurile vor ajunge la normalitate ºi în România, iar totul se va „aºeza“, din acest punct de vedere! Iar speranþa asta e legatã de... timp! Dau timpul înapoi ºi mã gândesc unde eram noi acum câþiva ani, vorbind strict despre vinuri, despre meseria de „somelier“, de exemplu. ªi-atunci, îmi dau seama cã s-au fãcut paºi destul de mari, atât în privinþa educaþiei consumatorului de vin, cât ºi cu privire la serviciile oferite în restaurantele din România!

Interviu realizat de Daniel Neguþ

WWW.NASTRATIN.RO

Românul face haz de necaz. Cum adicã?! Adicã nu ia nimic în serios. Trateazã cu o indiferenþã venitã din fatalismul mioritic toate relele ce i se pot întâmpla. Ce sã-i faci?!

Lasã cã merge ºi aºa! Asta e ºi Doamne ajutã! Românul face haz de necaz?! Adicã încã îºi mai permite aºa ceva?!

Nu s-a sãturat sã trateze necazurile doar cu haz? Nu s-a sãturat sã îl tot punã pe Bulã sã-i exprime frustrãrile ºi deznãdejdile? Nu s-a sãturat sã-l punã pe Dumnezeu sã-i rezolve problemele? Nu a înþeles cã nu prea mai merge ºi aºa? Nu a înþeles cã poate face haz de necaz numai dacã ºtie cum, dacã poate ºi dacã are tãria ºi curajul sã scape de necaz? Aºtept de la „NASTRATIN“ sã aibã haz, dar sã nu facã haz de necaz.

Mircea Coºea

Revista (anevoie la rãsfoit, dar lesne de iubit) îºi trage seva (întâmplãtor sau nu!) din isteþimea voioasã a strãmoºului meu, Nastratin Hogea. O sevã otrãvitoare, dupã unii (precum juratul care tocmai îl condamnase pe marele pamfletar Paul-Louis Courier), întrucât: „- Pamfletul nu poate fi ceva bun. Cine spune pamflet, spune o scriere plinã de otravã. - De otravã? - Da, domnule, ºi dintre cele mai rele, cãci altminteri nimeni nu l-ar citi. - Nu l-ar citi dacã nu ar fi plin de otravã? - Nu, cãci aºa-s oamenii: le place sã gãseascã otravã în tot ce se tipãreºte. Nu ºtiu ce cuprinde pamfletul dumitale, pe care tocmai l-am condamnat. Nu ºtiu ºi nici nu vreau sã ºtiu, dar toatã lumea îl citeºte: înseamnã cã-i plin de otravã”. Nu, zãu?!

Vlad Hogea

Lumea pe care o priveºte „NASTRATIN” ne priveºte pe toþi.

Tumultul ei zilnic se revarsã peste noi într-un timp al schimbãrilor profunde ºi aºa, prinºi în vârtejul cotidian, uitãm, picãturã cu picãturã, sã mai zâmbim. Sã ne bucurãm ºi sã creãm, arãtându-le celorlalþi, cu umor, cine suntem. Sã râdem, fãrã teamã, de lucrurile pe care le facem, pentru cã doar râzând de ceea ce facem bine vom putea depãºi blazarea ce se instaleazã atunci când suntem convinºi cã mai binele este duºmanul binelui existent. Sã lãsãm umorul sã-ºi gãseascã singur locul potrivit în vieþile ºi în activitãþile noastre de zi cu zi, pentru ca, mai apoi, tot prin el sã reuºim sã ne depãºim propriile noastre limitãri. Pentru cã puterea de a zâmbi le aparþine oamenilor ºi tot ea le defineºte umanitatea.

Marius C. Romaºcanu

„NASTRATIN“ este un ziar de citit pe laptop. Cum citim ziarul pe laptop?

Instrucþiuni: se ia un laptop (nu conteazã marca), se deschide la 135°, se ia „NASTRATIN” ºi se aºeazã cu pagina 16 pe tastaturã, se citeºte prima paginã, continuaþi, deschideþi ºi sprijiniþi pagina 1 pe monitor, ºi tot aºa… simplu...

La treabã!

Horaþiu ªerb

3

EDITORIAL

E

conomia – pe primul loc

DAn Matei Agathon

Pentru prima oarã în istoria României, economia a ajuns pe primul loc în preocuparea cetãþenilor acestei þãri. Nu am nevoie de niciun sondaj pentru a-mi confirma acest lucru, deºi am vãzut cã sondajele din ultima vreme indicã, în mod clar, creºterea grijii pentru economie, în mentalul colectiv.

Acest lucru este îmbucurãtor, chiar dacã modalitatea prin care s-a ajuns aici a fost una extrem de dureroasã. Dar, ca evoluþie a societãþii, nu pot decât sã mã bucur cã românii sunt preocupaþi de economie ºi cã au înþeles cã aceasta ne guverneazã viaþa, indiferent de sectorul de activitate în care ne aflãm...

Acum, dacã am ajuns preocupaþi de economie, este timpul sã ne ºi rafinãm un pic atenþia ºi sã luãm deciziile corecte.

Existã o presiune publicã pe orice decizie economicã a Guvernului, oricare ar fi aceea, iar acum - dupã lecþia recesiunii - atenþia la economic a populaþiei va influenþa din ce în ce mai mult politicile publice. Tocmai de aceea, rolul publicaþiilor economice - cum este ºi cea de faþã, „Business Adviser“ va creºte în perioada urmãtoare! Este rolul jurnaliºtilor care au ca obiect de activitate economia, în toate ramificaþiile ei, sã ajute la educarea opiniei publice, pentru ca aceasta sã punã presiune corectã pe diferitele guvernãri, în scopul de a obþine lucruri realizabile ºi cu adevãrat utile. Nu este de niciun folos ca opinia publicã sã solicite factorilor de decizie lucruri nerealiste care, chiar oferite din cauza nevoii de voturi, de exemplu, sã se întoarcã apoi împotriva propriei bunãstãri... În exact acest punct, educarea publicului este esenþialã pentru o creºtere economicã durabilã ºi realistã! Dacã nu vom avea mai multã minte decât atunci când am aruncat aceastã þarã în crizã, nu vom avea cum sã o scoatem din chingile blocajului economic. În plus, ar trebui sã învãþãm din teoria formelor fãrã fond sã cãutãm soluþii româneºti, la problemele româneºti.

Modelele strãine pot fi utile ca exemplu, dar nu pot fi aplicate în România, care este - aºa cum se numeºte ºi cartea pe care am lansat-o de curând - „mereu surprinzãtoare“. Avem economiºti de renume, precum grupul din jurul Guvernatorului Bãncii Naþionale a României, Mugur Isãrescu, avem profesori renumiþi, precum Daniel Dãianu sau Mircea Coºea, trebuie doar sã avem înþelepciunea sã-i ascultãm. Este nevoie de mai puþinã politicã ºi de mai multã economie! Cred cã „lecþia crizei” ne-a dovedit acest lucru ºi cã vom trage învãþãturile care se impun...

„Nu to]i iau bani pentru cultura lor general\!“ subliniazã preºedintele UNIMED, Elena Laslu Recent, s-a încheiat un proiect pentru „Dezvoltarea ºi Autorizarea unui Centru de Evaluare ºi Certificare a Competenþelor Profesionale ale Adulþilor, în Sectorul Protecþia Mediului PRO MEDIU“. Am folosit acest prilej pentru a sta de vorbã despre „competenþe vs. diplome“ cu managerul proiectului, Elena Laslu, preºedinte UNIMED – Asociaþia Patronalã a Producãtorilor ºi Utilizatorilor de Echipamente Industriale pentru Protecþia Mediului.

Cum este în România? În general, la noi, elevii ºtiu sã povesteascã! Ei dau lucrãri scrise, în loc sã dea probe practice. Însã, dacã vorbim de competenþe, nu chemi acasã un zugrav care sã-þi spunã cum se zugrãveºte, ci îl chemi sã zugrãveascã! În Anglia primeazã proba practicã.

Chiar am discutat acolo despre modul în care este finalizat un ciclu de învãþãmânt. Noi vorbeam despre „diplome de bacalaureat”, despre examene scrise, iar englezii se minunau, pentru cã la ei se terminã ºcoala cu un „portofoliu”, ceea ce înseamnã un întreg dosar, în care existã raportul evaluatorului, existã „mãrturii” – deci, sunt martori care atestã cã elevul este competent - existã probe, adicã fotografii, filme ºi tot ceea ce este necesar pentru a proba cã elevul ªTIE SÃ FACÃ!

Ce solicitã patronii de la un candidat la angajare: o diplomã sau capacitatea de «a face»?

Deci, nu este nevoie de teorie?

Patronii de firme vor ca viitorul lor angajat sã posede ºi diplome care sã-i ateste studiile, dar vor ºi competenþe, pentru cã atunci când spunem despre cineva cã „ºtie sã facã”, vorbim - de fapt - despre competenþele sale! Ideea de „competenþã” este prezentã la nivel european pentru a-i putea compara pe specialiºtii, persoanele calificate din toate statele componente ale Uniunii Europene, pe baza unor standarde comune, introduse printr-un „model european al calificãrilor”. Acesta descrie, pe nivele de competenþã profesionalã, ce trebuie sã ºtie sã facã fiecare lucrãtor, din toate domeniile de activitate, în piaþa europeanã a muncii.

Un fel de „fiºã a postului“?

De fapt, sunt standarde ocupaþionale prin care fiecare ocupaþie se descrie, într-un mod mãsurabil, prin competenþele pe care trebuie sã le ai. Astfel, poþi evalua ºi poþi spune dacã un om este competent sau nu într-o meserie! De aceea, se înfiinþeazã Centrele de Evaluare a Competenþelor, unde specialiºtii sunt denumiþi „evaluatori de competenþe“ pentru diversele calificãri.

Nu face ºcoala acest lucru? În sistemul european - iar aici sistemul anglo-saxon este extrem de riguros – profesorul care predã o

4

O bazã teoreticã este necesarã, dar nu este definitorie ca sã poþi evalua dacã acel elev sau student poate merge pe piaþa europeanã a muncii.

Noi ne-am mândrit întotdeauna cã elevii noºtri au o vastã culturã generalã! Noi ºtim care este capitala SUA, în vreme ce foarte mulþi elevi americani nu ºtiu nici unde este Europa...

materie nu evalueazã NICIODATÃ tot el cunoºtinþele elevilor! Vine evaluatorul ºi face asta! În Anglia, de exemplu, evaluatorii de competenþã sunt cei care aduc informaþia din piaþa muncii, pentru a o transpune în programa de învãþãmânt.

Nu este mai bun sistemul de „ucenicie“?

Mai bine spus, sistemul de „stagiu“, în care elevul (sau studentul) face practicã! Am vãzut în Anglia cât de bine este pus la punct un asemenea sistem. E adevãrat cã acolo firmele ajutã foarte mult învãþãmântul...

Întotdeauna ne vom mândri cu elevii noºtri, care au culturã generalã, ceea ce americanii nu au, dar ei sunt pragmatici ºi câºtigã în competiþiile economice!

La ei este foarte important ce ºtii sã faci, cât eºti de eficient ºi cât de bine te poþi plasa într-o piaþã concurenþialã! Or, nu facem concurenþã pe culturã generalã în piaþa muncii! Este ºi cultura generalã importantã, dar nu toþi iau bani pentru cultura lor generalã!

Învãþãmântul românesc vã oferã ceea ce vã doriþi, în calitate de angajator, de patron de firmã?

Nu! Învãþãmântul nostru s-a bazat pe culturã generalã – ceea ce nu este rãu, în principiu - însã, de la un punct, trebuie sã te bazezi pe competenþe profesionale, ca sã ai succes pe piaþa muncii!

Interviu realizat de Daniel Neguþ

De douã sãptãmâni ne jucãm de-a hoþii ºi vardiºtii. Este un joc frumos, în primul rând pentru cã este un joc. O sã spuneþi cã nu este un joc, cã este o treabã serioasã, pentru cã nimeni nu-ºi permitea, pe timp de crizã, sã cheltuiascã banii publici pe curse, de la un capãt la altul al þãrii, cu o flotilã de elicoptere ºi o coloanã de microbuze, autobuze ºi multe alte maºini. Mai mult decât atât, cum sã nu fie o treabã serioasã, dacã s-a pus în miºcare o armatã de procurori, iar ºeful vãmilor a fost demis? Bineee! Accept cã este o treabã serioasã ºi cã nu este un joc...

Este doar o joacã. Sã nu creadã nimeni cã minimalizez importanþa unei astfel de acþiuni. Din contrã, o consider extrem de importantã ºi, mai ales, pilduitoare pentru toþi cei care au fãcut sau fac contrabandã. Este importantã ºi pentru cã aratã cã avem instituþii moderne ºi profesioniste de investigaþie ºi cercetare, cãci modul în care s-a operat – cu ofiþeri sub acoperire ºi tehnicã modernã – este demn de orice serial forensic american de pe Discovery.

Cu toate acestea îmi menþin afirmaþia cã nu este decât o joacã. La fel ca în joaca copiilor, personajele îºi iau rolul în serios cu patimã, încleºtare, ºiretenie ºi emotivitate; cei ce se cred vardiºti îi aleargã pe cei ce au rol de hoþi, iar aceºtia imagineazã tot felul de stratageme pentru a scãpa. Joaca dureazã cât dureazã, copiii pleacã acasã, iar a doua zi sau peste câteva zile, joaca se repetã ºi se va repeta, nu numai zile dupã zile, ci ºi generaþii dupã generaþii. Este absolut normal sã fie aºa, pentru cã, în joaca copiilor, atât hoþii, cât ºi vardiºtii, sunt veºnici. Joaca i-a transformat în simboluri, în tradiþionala luptã a binelui cu rãul, fãrã nici cea mai micã intenþie de a înþelege de ce hoþii sunt rãi ºi vardiºtii sunt buni.

Incontestabil, vameºii ºi poliþiºtii contrabandiºti sunt rãi, iar mascaþii, DNA-ul ºi magistraþii care îi judecã sunt buni. De ce? Pentru cã primii încalcã legea, iar ceilalþi apãrã legea.

Cei buni i-au prins pe cei rãi ºi totul este perfect. Aºa este, numai cã au fost prinºi doar acum ºi doar pe cei care acum sunt hoþi. Ei au fost înlãturaþi, jocul s-a terminat, dar întrebarea este: mâine sau poimâine vor juca acelaºi joc, dar cu alþi actori, sau nu va mai exista niciun actor care ar vrea sã se joace dea hoþul? Sunt convins cã, la fel ca în joaca copiilor, mâine sau poimâine jocul se va relua, fireºte cu alþi actori, dar cu aceeaºi temã. Se va relua, pentru cã nu vrem sã înþelegem de ce hoþii sunt rãi ºi de ce avem nevoie de vardiºti ca sã scãpãm de ei. Dacã am vrea sã înþelegem, atunci ar trebui sã ºtim cã, încã din antichitate, unde este vamã este ºi contrabandã; dacã ne-am strãdui mai mult ar trebui sã ºtim cã unde este o fiscalizare exageratã existã ºi evaziune; dacã am face încã un efort de înþelegere, ar trebui sã ºtim cã acolo unde existã o retribuire austerã a muncii existã tentaþia veniturilor subterane. Desigur, ar trebui sã mai ºtim cã nu se poate cere funcþionarului român sã fie onest ºi devotat statului numai pentru cã are un ADN latin, ci ºi pentru cã nici statul nu-i mai este devotat. Dar, înainte de toate, ar trebui sã ºtim cã statul român de azi este un stat clientelar, subordonat clientelei politice, care, prin politizarea instituþiilor statului, a transformat evaziunea în cea mai eficientã metodã de acumulare a capitalului în interesul

D

e-a ho]ii [i vardi[tii

unor lideri sau al unor grupuri de interese. Iatã de ce asistãm la o joacã în care nu se renunþã la joc, ci doar la cei care acum, în acest moment, sunt actorii jocului.

Evaziunea, în primul rând contrabanda, va fi abordatã ºi atacatã serios, ºi nu în joacã, atunci când vom asista la o reformare ºi asanare a politicii româneºti, atunci când se va gândi fiscalitatea ºi în termeni de instrument antifraudã ºi când se va reaºeza sistemul de salarizare în funcþie de importanþa ºi, mai ales, în funcþie de responsabilitatea muncii prestate. Pânã atunci, vom scãpa de unii hoþi, dar nu vom scãpa de hoþie.

The bandits and the sheriff For two weeks we have been playing this game: the bandits and the sheriff. It’s a nice game especially because it is a game. You will say that this is not a game; it is a serious job, because in times of crisis nobody would dare, to spend public money on runs from one corner of the country to another with a fleet of helicopters and minibuses, buses and many other vehicles. Moreover, how could that not be a serious job, if you set in motion an army of prosecutors and if the chief customs himself is sacked? Okay! I accept that it is a serious thing and not a game ... and yet…it’s just a game. Do not imagine that I’m trying to downplay the importance of such an action. On the contrary, I consider it extremely important and, especially, a clear example for all those who have been smuggling. It is also important because it shows that we have modern and professional institutions of investigation and research, for the way they operated - with undercover officers and modern technology - is specific to any American Forensic Series on Discovery.

However I still think that there is only a game. Like in a game for children, the characters take their role seriously and act passionately, cunningly and emotionally; those who think they are the sheriffs are chasing those who are acting as bandits, and they cook up all kinds of plans to escape.

The game lasts for a while, children go home, and the next day or several days later, the game will start again and will be replayed not only day after day, but generation after generation. It is natural to be like that, because in a children’s game, both the bandits and the sheriffs are eternal. The game turned them into symbols, in the traditional fight between good and evil, without the slightest intention to understand why the bandits are bad and the sheriffs good.

Cosmina Stroescu

Mircea Co[ea

(

ANALIZA

Undoubtedly, the customs officials and smugglers are bad while the policemen, DNA and magistrates who are enquiring them are good. Why? Because the former ones are breaking the law, and the others are obeying the law.

The good guys busted the bad guys and everything is perfect. That is right, with the objection that it happened after such a long time and only those who are thieves now were caught. They were sacked, the game ended, but the question is: will they play the same game tomorrow with different players, or there will be no actor who wants to play the bandit’s part? I am convinced that, just like in a children’s game, tomorrow or the day after tomorrow the game will resume, of course with other actors, but with the same subject. It will be played again, because we want to understand why the thieves are bandits and why we need the sheriffs to get rid of them. If we want to understand, then we should know that ever since ancient times, where customs is there is also smuggling, and if we think a little more we should understand that where there are too many taxes there is also tax evasion, and with an extra thinking effort we would realize that where is poor labor payment there is also the temptation to rise your income illegally. Of course, one should know that the Romanian official can not be expected to be honest and loyal to the state not only of his Latin origins, but also because the state itself is no longer loyal. Moreover we should know that the current Romanian state is a client state, faithful to its political clients, who have turned evasion into the most efficient method to gain capital for the benefit of some leaders or some interest groups. And they did that by politicizing the state institutions. Therefore we are witnessing a play where not the game is being given up, but the men who are now the game players.

Evasion and smuggling will be taken seriously and analyzed not as a game, only when we reform and improve the Romanian politics and think of fiscality in terms of antifraud tax and especially when the pay system is done according to the importance and responsibilities of the job. Until then, we might get rid of some thieves but not of the theft.

Dupã 20 de ani se pot întâmpla multe.

Edmond Dantes, eroul lui Alexandre Dumas, evadat din închisoarea Chateau d’If, a devenit bogatul ºi respectatul Conte de Monte Cristo. România, eroina profesorului Mircea Coºea, nu a reuºit, dupã 20 de ani, sã evadeze din moºtenirea anilor de totalitarism, nu a reuºit sã se elibereze de practicile, comportamentele ºi obiceiurile trecutului, deºi, prin aderarea la Uniunea Europeanã, a câºtigat ºi ea un titlu de nobleþe.

Volumul „România dupã 20 de ani“ (Editura Business Adviser, 2011) este rezultatul observaþiilor aproape zilnice pe care autorul le face evoluþiei economiei ºi societãþii româneºti în al douãzecilea an de la schimbarea regimului politic. Sunt observaþiile unui economist, dar ºi ale unui simplu cetãþean român, trãitor într-o þarã care, deºi a devenit membrã cu drepturi depline a Uniunii Europene, nu ºtie sã beneficieze pe deplin de acest statut, tocmai pentru cã încã nu a reuºit sã înþeleagã ºi sã preia valorile ºi principiile europene. Editorialele ºi eseurile pe care le cuprinde volumul abordeazã ºi analizeazã fiecare moment al situaþiei economiei româneºti pe parcursul primilor 2 ani de crizã. Cu obiectivitatea ºi realismul cu care autorul ne-a obiºnuit în scrierile precedente, eseurile ne conduc la o concluzie evidentã - aceea cã România nu suferã numai din cauza efectelor crizei financiare ºi economice internaþionale, ci ºi din cauza propriei ei crize. O crizã de naturã structuralã, careia nu i se acodã încã atenþia necesarã, fiind adeseori umbritã de practici politicianiste, de strategii electorale sau de interese clientelare.

Volumul poate fi asemuit cu un „jurnal de front“, cãci eseurile sau editorialele au multe în comun cu relatãrile din lina întâi a rãzboiului pe care România îl duce nu doar cu provocãrile unei lumi în profundã transformare, dar ºi cu provocãrile propriei ei transformãri spre civilizare ºi modernizare.

5

STAREA DE FAPT

„C

riza economic\ domin\, în continuare, Europa“

constatã reprezentantul României la FMI, Mihai Tãnãsescu, într-un interviu în exclusivitate pentru Grupul de Presã MEDIA BLOC Cât de accentuate sunt, acum, efectele crizei economice mondiale?

Este limpede cã, în momentul de faþã, lumea se confruntã cu mari probleme. ªi cred cã poate nu ne dãm seama de transformãrile care au loc, acum, pe plan mondial. Nu ne dãm seama de faptul cã am trãit ºi trãim o crizã ce nu s-a terminat ºi care ne va schimba comportamentul. Ne va modifica, dacã vreþi, modul de viaþã. Efectiv, ne va schimba pe noi, în a încerca sã facem mâine ceva mai bine!

Societatea europeanã se confruntã, acum, cu o lipsa de locuri de muncã. ªi vã dau doar o cifrã: la nivelul Uniunii Europene sunt peste 24 de milioane de ºomeri!

Dintre aceºtia, mai mult de 20% sunt tineri. Este limpede cã trebuie sã avem o strategie de ameliorare, sã avem o gândire, un plan pentru ceea ce este de fãcut.

Acest lucru vine ºi în contextul european al definitivãrii „Strategiei 2020”, care are în vedere elaborarea acestei gândiri, iar termenul se apropie de final, stabilit pentru fiecare þarã membrã, inclusiv România, în luna aprilie a acestui an. Cred cã definitivarea unei asemenea strategii trebuie sã punã în loc central problema creãrii de locuri de muncã prin intermediul întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Nu a trecut criza economicã...

Dar am depãºit perioada criticã a crizei?

Este, cred, un consens în ceea ce priveºte acest lucru despre România. ªi este un consens atât la nivelul Uniunii

Dupã pãrerea mea, tãierile de salarii ºi pensii nu sunt «mãsuri anti-crizã», aºa cum s-a spus, ci sunt «mãsuri din cauza crizei», ceea ce este cu totul altceva.

Iar eu nu prea am vãzut cu adevãrat «mãsuri anti-crizã», care sã impulsioneze creºterea economicã...

Europene, cât ºi la nivelul autoritãþilor de la Bucureºti, care apreciazã cã am trecut de aceste riscuri. Sigur, criza economicã dominã, în continuare, Europa, criza sistemului financiar este în continuare preponderentã, dar cred cã România, prin mãsurile luate deja, prin politicile care probabil cã vor fi implementate în perioada urmãtoare, va demonstra cã, într-adevãr, a depãºit riscurile majore pe care le-a avut în perioada care a trecut.

Este un subiect destul de complex, acesta pe care-l ridicaþi dumneavoastrã.

Trebuie sã plecãm de undeva ºi trebuie sã plecãm din trecut. Este limpede cã perioada de creºtere economicã puternicã, de boom economic, a creat dezechilibre.

A creat dezechilibre, dar ºi expectaþii foarte mari, care nu pot fi susþinute pe termen mediu ºi lung. Probabil cã vã aduceþi aminte cã ºi în 2006, ºi în 2007, ºi în 2008 creºteau salariile cu cel puþin 20% în fiecare an ºi toatã lumea era bucuroasã, dar nimeni nu se întreba dacã este posibil sã se întâmple aºa ceva! Este limpede cã a venit criza economicã ºi ne-a arãtat foarte clar cã ceea ce s-a întâmplat în acei ani era total nesustenabil, cã nu existã un potenþial al acestor mãsuri, cã este clar de neconceput sã se facã asta. De aceea, cred cã acele mãsuri temporare care s-au luat în 2010 au fost mãsuri „de corecþie” a – dacã vreþi – politicilor pro-ciclice ale anilor de boom economic.

Sunt de acord cã nu am putut lua mãsuri de stimulare a economiei, dar România nu a putut sã-ºi adânceascã deficitul bugetar prin mãsuri stimulative, aºa cum au fãcut alte state. ªi asta, deoarece potenþibialitatea de finanþare a deficitului

a fost mult mai redusã în România, decât în alte state. Noi, dupã cum bine ºtiþi, am avut la un moment dat o perioadã grea de atragere a finanþãrii. De aceea, cred cã mãsurile acestea corective, pe care le-aþi amintit, vor conduce în anii care urmeazã la premisele unei creºteri economice sustenabile în România.

Are nevoie România de continuarea acordului cu Fondul Monetar Internaþional (FMI), în condiþiile în care s-a convenit sã nu mai tragem ultima tranºã de la FMI? Avem nevoie de un parteneriat! Este necesar un parteneriat între România - pe de o parte – ºi FMI ºi Comisia Europeanã, de cealaltã parte. Este, dacã vreþi, un program economic al României. Este semnat de români, de autoritãþile de la Bucureºti, sub auspiciile Fondului ºi Comisiei. Nu este un program al FMI sau al Comisiei Europene, ci un program economic românesc! De aceea, cred cã în aceastã perioadã determinarea de a continua reformele de consolidare macroeconomicã, dar ºi financiarã, reprezintã paºi importanþi în reluarea creºterii economice, în anii urmãtori.

O mare problemã este neplata arieratelor. Dar cum pot fi plãtite când tocmai banii lipsesc?

Arieratele nu s-au format din cauza crizei. Poate doar s-au accentuat din aceastã cauzã. Arieratele vin din urmã ºi

reprezintã o problemã stucturalã a economiei româneºti. Este limpede cã aceastã problemã a fost discutatã în aceste zile. Urmeazã ca, în urmãtoarele luni, autoritãþile sã deseneze o strategie de eliminare a acestora, caz cu caz, companie cu companie. Iar aici cred cã atât sistemul bancar, cât ºi sistemul public vor avea un cuvânt foarte important de spus, în gãsirea soluþiilor practice de reducere a arieratelor!

ªeful delegaþiei FMI la Bucureºti, Jeffrey Franks, a amintit clasica imagine a celui ce-ºi strânge cureaua, dar am înþeles cã a fãcut ºi o comparaþie surprinzãtoare între România ºi un bãrbat imaginar, care-ºi cumpãrã un costum nou, dupã ce frecventeazã sala de forþã pentru a arãta mai bine. Aºa ar fi þara noastrã?

Sigur cã toþi avem tendinþa de a merge la salã, ca sã arãtãm mai bine.

Este adevãrat cã, poate, cu toþii avem nevoie de un tip de ajustare, avem nevoie chiar de o revedere a stilului de viaþã, o regândire - dacã vreþi - a modului în care trebuie sã ne comportãm de acum încolo. Eu cred cã România a fãcut eforturi puternice în acest sens ºi sunt ferm convins cã implementarea mãsurilor de reforme structurale, în anii care urmeazã, va conduce la o revigorare a României ºi a rolului ei pe plan internaþional.

„Schimbarea permanent\ a Codului Fiscal a creat o atmosfer\ foarte proast\!“

este de pãrere Cristian Pârvan, secretar general AOAR

Prezent la recenta conferinþã „SOS – IMM-urile“ - organizatã de Oxygen Servicii ºi Mastermind Communications în ciclul „România, încotro?“, sub brandul „Cafeneaua de Afaceri“ - secretarul general al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a acordat un scurt interviu, în exclusivitate pentru Grupul de Presã MEDIA BLOC. Care este percepþia privind omul de afaceri român?

Noi avem aceeaºi percepþie ca ºi francezii, cu privire la noþiunea de „afacere“. În Franþa, se acceptã mai uºor cã a fãcut avere un fotbalist, decât cã poate face avere un om de afaceri. La noi este la fel.

Avem aceeaºi percepþie în cultura popularã ºi prezentatã în public, permanent, cã sigur nu este în regulã cel care face afaceri. Deci, avem o problemã de educaþie!

De ce nu vin mai mulþi investitori strãini în România? ªeful Misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a declarat cã una dintre cauze ar fi cã nu avem o structurã economicã interesantã pentru in-

6

vestitori. Nu cunosc detaliile, nu ºtiu la ce anume s-a referit dânsul, dar dacã recomandarea Comisiei Europene este cã – pentru a avea o structurã economicã „interesantã” – ar trebui sã începem sã vindem pãmânturile cãtre persoanele fizice din UE, pentru a spori ºansele de a veni investitori strãini în România, nu sunt de acord cu acest lucru ºi nu cred cã este corect; noi susþinem investitorii români!

Ce impact a avut asupra mediului de afaceri apariþia sau modificarea unor impozite?

Dacã vorbim despre apariþia acelui impozit minim, trebuie sã se recunoascã faptul cã au avut mari dificultãþi cele peste 400.000 de firme care au o cifrã anualã de afaceri de sub 35.000 de euro! În ceea ce priveºte mãrirea Taxei pe Valoarea Adãugatã la 24%, acest lucru ne-a afectat pe toþi, aºa cã nu se poate spune cã efectul negativ s-a rãsfrânt cu precãdere asupra IMM-urilor.

Guvernanþii au fãcut greºeli în legãturã cu mediul de afaceri?

Mãsurile adoptate de Guvern n-au avut menirea, în fapt, sã ajute - aºa cum ar fi trebuit - întreprinderile mici ºi mijlocii (IMM) din România, în aceastã perioadã de crizã economicã. Mã refer aici, de pildã, la condiþionalitãþile mult prea numeroase, atunci când s-a acceptat recomandarea fãcutã de Comisia Europeanã, care a propus ca, atunci când sunt analizate firmele din punctul de vedere al ANAF-ului, sã se vadã dacã acestea au avut un comportament fiscal corect pânã la data de 30 iunie 2008. În cazul în care o companie putea fi încadratã în acest cadru general, ea ar fi trebuit tratatã în mod diferit faþã de restul firmelor ce au intrat în dificultate. Ei, bine, la noi s-a aplicat aceastã recomandare însoþitã de niºte condiþionalitãþi atât de puternice, încât doar câteva sute de operatori economici au

Care sunt mãsurile care ar trebui luate de cãtre Guvern?

beneficiat de aceastã „filozofie” de abordare! Or, nu poþi sã tratezi situaþiile întâlnite în condiþii de creºtere economicã, la fel cu cele pe scãdere cauzatã de crizã. O altã problemã a fost schimbarea permanentã ºi imprevizibilã a Codului Fiscal. Este adevãrat cã acest lucru nu a condus la un impact foarte puternic asupra afacerilor, din punct de vedere financiar, dar a creat o atmosferã foarte proastã!

La modul general vorbind, trebuie sã acordãm o mult mai mare importanþã celor care pot realiza ceea ce se numeºte „valoare adãugatã“. În acest context, trebuie sã ne întoarcem faþa cãtre cei ce reuºesc sã acopere cererea internã, cu oferta internã. Aici putem lua exemplul Poloniei, care nu s-a confruntat cu o crizã economicã majorã datoritã faptului cã cererea sa internã, în 80% dintre cazuri, a fost satisfãcutã de oferta internã. Ori, în acest moment, noi nu putem ajunge la performanþa Poloniei nici dacã am lua în calcul potenþialul agricol al României, atât de mult discutat.

Paginã realizatã de Daniel Neguþ

ADMINISTRATIE ,

Vasile Vlaºin:

„V

om repune Baia Mare pe harta ora[elor care conteaz\!“

Domnule Vlaºin, se vorbeºte mult, în anii din urmã, despre nevoia de reformare administrativã a României. Sunteþi consilier municipal în Baia Mare (la al doilea mandat) ºi v-aþi anunþat, recent, intenþia de a candida pentru funcþia de primar al oraºului. Care este viziunea dumneavoastrã pentru Baia Mare?

La fel ca majoritatea bãimãrenilor, ºtiu cã în Baia Mare se poate mai mult ºi se poate mai bine. ªi sunt conºtient cã numai împreunã vom repune oraºul nostru pe harta localitãþilor care conteazã.

Mai mult va însemna valorificarea potenþialului economic local ºi materializarea posibilitãþilor de promovare a turismului. Mai mult va reprezenta atragerea investiþiilor pe plan local, atât din interiorul, cât ºi din exteriorul României. Vor fi mai multe locuri de muncã în Baia Mare.

Mai bine, pentru cã bãimãrenii meritã asta! Mai bine, pentru cã se poate ºi trebuie sã ne dorim mereu mai binele: un trai mai bun, o mai bunã amenajare urbanã, o mai bunã gestionare a bugetului local. Împreunã, pentru cã alãturi de un om puternic se aflã mereu o întreagã echipã de profesioniºti. Când lucrezi în beneficiul cetãþeanului, trebuie sã îi asculþi doleanþele. Este de neacceptat sã conduci un oraº fãrã sã þii cont de ceea ce îºi doresc locuitorii sãi! De aici porneºte viziunea mea pentru oraºul nostru. Am decis sã candidez pentru funcþia de primar, indiferent dacã alegerile vor avea loc anticipat (anul acesta) sau la termen (anul viitor). În consecinþã, îi invit pe bãimãreni sã se implice alãturi de mine în administrarea municipiului. În trecut s-au fãcut ºi lucruri bune (dar aceste standarde trebuie depãºite), la fel cum existã ºi multe care trebuie remediate sau chiar luate de la capãt. Eu aºtept idei constructive la OP 1, CP 100, Cod Poºtal 430211, Baia Mare, precum ºi pe site-ul www.vlasin.ro. Propunerile vor fi colectate, citite ºi analizate. În baza lor, îmi voi alcãtui agenda de primar ºi le voi depozita într-un cufãr special, ce va fi amplasat la intrarea în Primãrie, ca exemplu pentru toþi cei care vor urma la conducerea municipiului. Cine nu cunoaºte problemele ºi nevoile fiecãrui cetãþean nu poate fi un bun primar.

Cei 5 consilieri personali ai primarului, prevãzuþi în organigrama Primãriei, vor fi desemnaþi dintre cei care vor contribui la acest proiect, cu cele mai bune idei ºi propuneri. Totodatã, dupã ce voi deveni primar, voi numi în corpul de control cel puþin 30 de consilieri de cartier. Aceºtia vor îndeplini atribuþii de monitorizare ºi raportare a neregularitãþilor existente pe raza oraºului.

Cum aþi convins conducerea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe sã construiascã blocuri noi pentru tinerii bãimãreni?

Chestiunea locuinþelor reprezintã o prioritate a mea ºi am cãutat sã mã implic cât mai mult în gãsirea unei soluþii. Am avut, la Bucureºti, o întâlnire cu conducerea ANL ºi am fãcut demersuri pentru ca Baia Mare sã recupereze timpul pierdut pânã acum,

din cauza dezinteresului manifestat de autoritãþile locale. În consecinþã, în viitorul cât mai apropiat, ANL va iniþia mai multe proiecte prin care sã fie construite locuinþe pentru absolvenþi ºi tinerii cãsãtoriþi din oraºul nostru. Urmare a discuþiilor purtate, am primit asigurãri cã proiectul este deja în derulare ºi va primi tot sprijinul din partea ANL, pentru a fi finalizat în cel mai scurt timp. Din moment ce avem

parte de acest sprijin, depinde numai de constructor în cât timp va fi terminatã lucrarea. În ceea ce priveºte locaþiile, unde studiile de fezabilitate sunt în elaborare, am primit asigurãri cã vor fi analizate cu celeritate de cãtre Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului.

De altfel, existã ºi o declaraþie a domnului Romeo Drãgan, directorul general adjunct al ANL: „Noi am avut ºi avem toatã deschiderea în promovarea de noi locuinþe, inclusiv în municipiul Baia Mare. Avem în vedere promovarea în anul 2011 a douã noi amplasamente, unul situat pe Bulevardul Mãrãºeºti, cu un numãr de 30 de apartamente, ºi celãlalt pe Bulevardul Republicii, cu un numãr de 50 de apartamente. Din pãcate, pânã acum nu a existat interes pe plan local, din partea edililor bãimãreni. În vederea realizãrii de astfel de construcþii, o condiþie primordialã este punerea la dispoziþie, cãtre ANL, de noi amplasamente pentru implementarea programului.” Discuþiile purtate de mine la ANL au fost fructuoase; aceastã instituþie va finanþa construirea unor noi blocuri de locuit în cazul în care cei în mãsurã vor gãsi locaþii adecvate. Mai ales cã Baia Mare are, pânã în acest moment, doar douã blocuri ANL, în timp ce comuna Fãrcaºa, spre exemplu, are ºase asemenea imobile...

În altã ordine de idei: de ce doriþi, urgent, achiziþionarea de autobuze noi în Baia Mare?

Eu am iniþiat, încã din anul 2007, un proiect de hotãrâre de Consiliu Local, care viza interzicerea circulaþiei pe raza oraºului a autovehiculelor cu un gabarit mai mare de 7,5 tone, care nu îndeplinesc condiþiile de poluare - minim Euro 1. Proiectul, dupã îndelungi negocieri cu ceilalþi consilieri, a fost adoptat în 2008, urmând sã intre în vigoare în 2009.

Conducerile societãþii de transport în comun, dar ºi ale altor servicii din subordinea Primãriei au cerut derogare timp de 1 an de la aceastã prevedere legislativã. Termenul-limitã pânã la care se puteau conforma a fost 1 ianuarie 2010. A trecut 1 an de când trebuiau sã circule autobuze noi în Baia Mare. Vechiturile cu care se realizeazã transportul public în comun sunt mari consumatoare de combustibil ºi mari poluatoare. Ne intoxicã zilnic. Când pornesc din loc, lasã în urmã nori de fum negru ºi noxe. Legea îi obligã sã nu mai circule cu aceste autovehicule poluatoare, dar ei nu þin cont de asta! Poliþiºtii ar trebui zilnic sã îi amendeze. Trebuie sã urgentãm cumva procedura de achiziþionare de autobuze noi. Ar fi necesare aproximativ 30 în momentul de faþã…

Cum veþi aduce investitori strãini în Baia Mare? În ultimii ani, municipiul Baia Mare a fost privat de investiþii. Dezinteresul a condus la izolare ºi marginalizare. Oraºul nostru trebuie sã-ºi deschidã larg porþile pentru investiþii. La fel de stringentã este ºi nevoia ca factorii locali de decizie sã se implice concret în atragerea de posibili investitori. Pe când oraºe ca Deva, Oradea, Timiºoara, Bistriþa ºi ClujNapoca au reuºit sã atragã investiþii considerabile, Baia Mare a rãmas la final de listã la acest capitol. Eu am dezgheþat apele dezinteresului la finele anului 2010. Pe 2 decembrie, am participat la sãrbãtoarea prilejuitã de Ziua Naþionalã a Emiratelor Arabe Unite, un eveniment organizat în Capitalã, unde am avut onoarea de a fi singurul maramureºean invitat de cãtre Excelenþa Sa, Yacub Yousif Alhosani, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România.

De asemenea, luni, 31 ianuarie, am participat la cea de-a 90-a aniversare a Armatei Irakiene, unde am discutat cu o serie de personalitãþi de prim-rang din diferite domenii (politico-diplomatic, economic ºi militar), între care menþionez pe Excelenþele Lor Mba Ama Mba (Ambasadorul Nigeriei), Ahmed Akel (ambasadorul Palestinei), Yacub Yousif Alhosani (ambasadorul Emiratelor Arabe Unite), precum ºi pe ambasadorii Algeriei, Kuweitului, Macedoniei, Croaþiei º.a. Am vorbit cu mai mulþi lideri ai Armatei Irakiene, printre care ºi Generalul de Brigadã Ahmed O.N. Baban.

Municipiul Baia Mare necesitã deschidere pentru investiþii care sã capitalizeze oraºul, sã dea un plus de valoare acestuia, dar care sã aducã ºi locuri de muncã bãimãrenilor. Din statisticile prezentate de economiºti renumiþi - în viitor, primele 4 economii mondiale vor fi concentrate în Asia. Þãri precum China, Arabia Sauditã sau Emiratele Arabe Unite înregistreazã deja excedente bugetare de câteva ori mai mari decât PIB-ul României. Mai mult, aceste þãri sunt interesate de identificarea de noi oportunitãþi investiþionale.

Trebuie sã exploatãm resursele pe care Baia Mare le are, în special personalul calificat ºi chiar hãrnicia specificã maramureºenilor. Trebuie sã luãm în considerare ºi amplasarea strategicã favorabilã a municipiului nostru. Este obligaþia noastrã, ca reprezentanþi ai administraþiei publice locale, sã mergem în întâmpinarea potenþialilor investitori. Vor fi puþini cei care ne vor bate la uºã din proprie iniþiativã, întrucât alte municipii din România practicã de mult aceastã politicã înþeleaptã de „racolare“ a investitorilor.

Este adevãrat cã proiectul Golf Park este în atenþia unor investitori arabi? În mai multe întrevederi, eu am abordat tema investiþiilor strãine în Baia Mare, precum ºi crearea de oportunitãþi pentru firmele bãimãrene (inclusiv cele de construcþii, în þãri precum Irak ºi Algeria, care traverseazã o perioadã de refacere ºi dezvoltare a infrastructurii). Am antamat, deja, un adevãrat „desant“ în municipiul reºedinþã de judeþ, urmând a veni la Baia Mare cât de cu-

rând, în vizitã oficialã, o pleiadã de ambasadori, alþi înalþi demnitari ºi mari oameni de afaceri din mai multe state importante din Orientul Mijlociu ºi nu numai. În urmãtoarele sãptãmâni, vã voi oferi mai multe detalii despre acest important eveniment pe care îl voi organiza, în scopul identificãrii rapide de soluþii concrete de revitalizare a economiei bãimãrene ºi de modernizare a oraºului nostru.

Am cel puþin 3 proiecte mari pe care urmeazã sã le prezint acestor investitori. M-aº bucura, totodatã, sã primesc cât mai multe propuneri de proiecte pe care sã le susþin în faþa acestor oameni de afaceri care vin cu inima plinã spre noi, bãimãrenii. Vorbim aici de investiþii strategice, în special în infrastructura urbanã, dar ºi în domeniul turistic ºi în cel de investiþii private. Reprezentanþii unui fond puternic de investiþii din Dubai ºi-au manifestat deja intenþia pentru preluarea proiectului Golf Park. Urmeazã sã purtãm discuþii cu omul de afaceri bãimãrean care a câºtigat licitaþia pentru derularea acestui proiect, dar a rãmas blocat aproximativ 5 ani. Aceºtia sunt paºii pe care eu îi consider importanþi pentru redresarea economicã a municipiului ºi pentru crearea de noi locuri de muncã.

Ce aþi discutat la Bucureºti cu prim-vicepremierul Turkmenistanului ºi cum se face de v-a invitat la Aºgabat preºedintele Berdimuhamedov?

Luni, 24 ianuarie, am avut o întâlnire cu Vepa Hagyiev, prim-vice-premierul Republicii Turkmenistan. Domnia sa este responsabil pentru politica externã, deþinând un rol cheie în Guvernul de la Aºgabat. Evenimentul s-a desfãºurat chiar în sediul Ambasadei Turkmenistan din Bucureºti, în prezenþa ambasadorului, Excelenþa Sa Shohrat Jumayev. Am discutat, în principal, subiecte economice, politice ºi cultural-istorice. Am fost invitat sã coprezidez Conferinþa Internaþionalã ”Origin of Turkmen people and development of world culture”, invitaþie pe care am acceptat-o cu plãcere. Conferinþa va fi organizatã de Academia de ªtiinþe a Republicii Turkmenistan, sub înaltul patronaj al preºedintelui þãrii, Excelenþa Sa Gurbanguly Berdimuhamedov, în ultima decadã a lunii februarie 2011, în capitala turkmenã.

La acest eveniment foarte important (care va avea 5 secþiuni tematice), voi rosti ºi un discurs-cheie despre relaþiile românoturkmene ºi evoluþia spectaculoasã din ultimele decenii a Republicii Turkmenistan (aflatã pe locul 5 în lume, în topul statelor cu cea mai rapidã creºtere a Produsului Intern Brut). Sã nu uitãm cã este vorba despre unul dintre cei mai importanþi exportatori de gaze naturale, care deþine un rol strategic inclusiv în proiectul Nabucco! Poate pãrea un paradox, dar, de multe ori, ca sã rezolvi chestiuni de politicã internã, trebuie sã recurgi la politica externã...

7

OPINII

afirmã Maria Stoian, preºedintele fondator al ANTREC În general, se spune cã începutul de an este relativ „mort“ din punctul de vedere al afacerilor. Cum este aceastã perioadã în turismul rural?

tanþã acestui lucru. Totuºi, în ultimii ani se constatã o revenire a interesului faþã de tradiþiile locale, faþã de tot ceea ce este specific într-o zonã sau alta ºi care þine de identitatea locului. Mã bucurã ºi faptul cã tot mai mulþi tineri se aratã interesaþi de aceste aspecte, de vechile obieiuri pãstrate în lumea satului românesc. ªi chiar au fost revitalizate, în unele zone, atelierele care produc costume populare sau au fost înfiinþate în ºcoli ansambluri de dansuri populare!

Bineînþeles cã sunt mai puþini turiºti decât în timpul sãrbãtorilor, dar avem noroc cu vacanþa ºcolarã, care mai aduce clienþi. Trebuie spus, însã, cã aceastã perioadã mai puþin aglomeratã este folositã de proprietarii de pensiuni ºi pentru a face mici reparaþii, amenajãri interioare sau investiþii, ceea ce nu s-ar putea realiza în perioadele în care pensiunile sunt pline de turiºti. De asemenea, este perioada în care colegii din Asociaþia Naþionalã pentru Turism Rural, Ecologic ºi Cultural (ANTREC) elaboreazã noi programe turistice.

Cum rãspund autoritãþile locale din mediul rural la aceste adevãrate provocãri?

Se zice cã „omul sfinþeºte locul”! Sunt primari foarte interesaþi ºi care ne oferã tot sprijinul, implicându-se cu multã convingere ºi dãruire în acþiuni de pãstrare a tradiþiilor locale, dar sunt ºi autoritãþi care-ºi aratã tot... dezinteresul, ca sã spun aºa, printr-o atitudine neutrã! Dar, cel puþin nu am avut cazuri în care autoritãþile locale sã fie împotriva unor asemenea manifestãri, ceea ce este un lucru bun.

Am constatat cã, în cazul turismului clasic, o tot mai mare amploare ia aºa-numitul „turism de week-end”, care îi salveazã pe patronii de hoteluri. În ce mãsurã se întâmplã la fel ºi în cazul posesorilor de pensiuni?

Existã ºi aici aceastã practicã obiºnuitã în extra-sezon, dar nu în toate zonele þãrii. De pildã, în staþiunile balneare vin familii întregi pentru anumite tratamente care dureazã mai multe zile, în funcþie de afecþiunile fiecãruia, astfel cã sunt depãºite perioadele de week-end. De multe ori, aceste familii se cazeazã în pensiunile turistice din apropierea staþiunilor, cum se întâmplã, de exemplu, în zonele Slãnic, Praid, Govora. De asemenea, o tot mai mare amploare ia organizarea de conferinþe în pensiunile turistice cu o capacitate adecvatã, iar aceste manifestãri sunt, de obicei, în timpul sãptãmânii.

De ce anume depinde importanþa unei regiuni, ca obiectiv pentru turismul rural?

Noi avem o þarã extrem de frumoasã ºi aproape oriunde se poate dezvolta turismul rural. Acest lucru depinde, însã – în mare parte – de gradul de accesibilitate ºi de poziþionarea faþã de localitãþile mari, deoarece locuitorii marilor oraºe „evadea-

zã“ frecvent cãtre aerul curat de la þarã.

De aceea, zonele cele mai solicitate rãmân cele din Bran-Moeciu, Mãrginimea Sibiului, din Maramureº sau Bucovina.

Dintre regiunile mai puþin cunoscute ca destinaþii agro-turistice, în ultimii ani sau dezvoltat Delta Dunãrii, nordul Olteniei, zona Buzãu-Vrancea ºi Haþeg, spre Retezat, unde existã un potenþial extraordinar.

Se mai îmbinã, acum, frumuseþea naturii, cu obiceiurile locale?

Din pãcate, gândindu-ne cã ne aflãm în secolul al XXI-lea, multe dintre strãvechile obiceiuri, rãmase din bãtrâni, aproape cã au dispãrut ºi mai sunt cunoscute numai de un numãr foarte mic de oameni, mai ales cã a existat o perioadã în care nici nu se acorda o prea mare impor-

Constatãm cã agro-turismul din România se bucurã de aprecierea turiºtilor strãini.

Din ce þãri vin aceºtia, cu precãdere?

Sunt mulþi francezi, care vin atât individual, cât ºi în grupuri organizate; a crescut ºi numãrul turiºtilor din Ungaria sau Austria, dar vin ºi din Germania, din þãrile scandinave sau Israel. De asemenea, vin multe grupuri din Japonia, mai ales pentru zona Maramureºului, pentru cã sunt atraºi de tradiþiile locale.

Cât de profitabilã este afacerea numitã „agro-turism” pentru posesorul unei pensiuni?

Pentru localnici, este un câºtig! Vorbesc de cei care se ocupã cu toatã familia de aceastã afacere, aºa cum este normal în agro-turism. Adicã, proprietarul locuieºte ºi el alãturi de pensiune, el însuºi îl întâmpinã pe turist ºi se ocupã de tot ceea ce trebuie pentru ca turistul sã se simtã bine, de la procurarea produselor specifice, naturale ºi pânã la prepararea hranei sau organizarea de trasee turistice.

Se întâmplã ºi altfel?

Bineînþeles! Acum, foarte mulþi locuitori ai oraºelor ºi-au fãcut pensiuni turistice în zonele rurale, prin programul Sapard, pensiuni unde turistul gãseºte un administrator angajat, care nu face altceva decât sã-i înmâneze cheia de la camerã! Nu este aceeaºi atmosferã de familie ºi – de fapt – nu acesta este turismul rural autentic!

Se poate trãi din turism rural?

Da, dar numai în primul caz prezentat, când totul se petrece în gospodãria proprie...

Interviu realizat de Daniel Neguþ

Adviser de serviciu În limba românã, „adviser“ se traduce prin „consilier“, „sfãtuitor“, „sfetnic” ori „povãþuitor”.

Adicã un specialist care rezolvã problemele deosebite dintr-un anumit domeniu (sau, de ce nu, din mai multe) - graþie harului, experienþei ºi cunoºtinþelor acumulate. Dar cine sã aibã nevoie de sfaturi (adicã de „vorbe, argumente spuse cuiva, pentru a-l convinge sã procedeze într-un anumit fel, într-o împrejurare datã“ – vezi DEX ONLINE). Eu întreb, eu rãspund: mai nimeni de pe-aicea. Fiindcã, noi, românii, suntem supercalifragelistici, suntem unici ºi irepetabili ºi, evident, avem întotdeauna dreptate (inclusiv când greºim!). Drept pentru care nu ne uitãm nici în stânga, nici în dreapta, nu întrebãm nimic pe nimeni ºi, ca regulã generalã, suntem surzi la orice ºoaptã de ajutor care ne-ar ajunge pe la urechi.

Ne pricepem la tot ºi nu acceptãm, sub nicio formã, sã se bage altcineva în genialitatea noastrã omnipotentã ºi multilateralã, care caracterizeazã poziþia noastrã sublimã, de suverani absoluþi în propria ogradã.

Scurt pe doi: „Lasã-ne, mã, cã ºtim noi mai bine“!

Aºa s-a ajuns ca prosperi oameni de afaceri (cu pretenþii de emiri ºi limuzinã la scara Dorobanþilor) sã devinã aproape muritori de foame, pentru simplul motiv cã nu au avut sfetnici buni (nici mãcar noaptea, pe care, în loc s-o somnoreascã, o fãceau albã!). Cum se spune în popor: „Au ajuns de la moarã la râºniþã“. S-au prãbuºit imperii financiare, aºa cum se iviserã: din nisip. Ce e mai grav, e cã nu învãþãm din greºeli, ba le ºi repetãm, cu zâmbetul (rictusat!) pe buze – cu toate cã, aºa cum ºtiam din bãtrâni: „Pânã nu se loveºte cineva cu capul de pragul de sus, nu-l vede pe cel de jos!“... „Business Adviser” a fost un sfãtuitor tenace, din 2005 încoace, ºi va rãmâne ºi în continuare. Mulþi ne-au auzit, iar unii chiar ne-au ºi ascultat. Pentru ei scriem, pentru ei vorbim, pentru ei existãm. Pãstrãm tutunul de soi în cutia lui etanºã, ca sã nu se usuce. ªi dãm foc la pipã cu un chibrit special, ca sã nu ne ajungã flacãra la degete.

Tutunul arde mocnit, în vatra pipei. Iar când se stinge, o reaprindem… Iar ºi iar...

Vlad Hogea

„M

ul]i or\[eni [i-au f\cut pensiuni la ]ar\“

În loc sã scrie o prefaþã la propria carte, „Europa Secretã“ (Editura Business Adviser, 2011), Vlad Hogea a preferat sã reproducã vorbele savantului Nicolae Iorga, din septembrie 1939: „Reapare, în forma cea mai crudã, vechea teorie cã statele mici n-au dreptul la independenþã, cã ele cad în spaþii vitale ºi se pot mãrgeni pe hartã, ca sã se ºtie în al cãruia din statele mari trebuie sã cadã. ªi nu numai aceia care sunt insultaþi în mândria lor legitimã ºi ameninþaþi în dreptul lor de a exista trebuie sã respingã cu indignare aceastã tãgãduire grosolanã.

Se putea vorbi aºa pe vremea când un stat era numai o întîmplãtoare legãturã de teritorii ºi de grupe omeneºti, care se puteau distruge sau preface dupã plac. Dar, dupã biruinþa principiului naþional, statele, cât de mici, sunt naþiuni. Iar naþiunile sunt o formã organicã a umanitãþii.” În Capitolul I al volumului, autorul urmãreºte evoluþia teoriei politice a integrãrii europene, din timpul primului rãzboi mondial ºi pânã în zilele noastre. În Capitolul II, Vlad Hogea se referã la integrarea economicã interstatalã în cadrul Uniunii Europene. În Capitolul III este supus unei investigaþii amãnunþite modul în care a intrat România în UE, fiind revãzute principalele etape parcurse de þara noastrã, în anii 1993-2007, în relaþia cu instituþiile europene. Atât aici, cât ºi în Capitolul IV, sunt reproduse fragmente dintr-un veritabil „jurnal” al pre-aderãrii României la Uniune, scris din perspectivã euro-realistã (ºi, uneori, chiar euro-scepticã!), la Bruxelles ºi Strasbourg, în perioada septembrie 2005 – decembrie 2006...

9

IMOBILIARE

C

e se mai întâmpl\ cu procesul clien]ilor nemul]umi]i împotriva b\ncilor?

„Înverºunarea clienþilor BCR care au dat banca în judecatã creºte, dupã ce Tribunalul Bucureºti a decis sã respingã cererea acestora de a li se suspenda plata ratelor pe durata procesului. Chiar dacã unii dintre clienþi s-au lãsat intimidaþi de aceastã decizie ºi au renunþat la lupta cu banca, procesul continuã“, spune avocatul Gheorghe Piperea într-un interviu acordat în exclusivitate pentru imopedia.ro: „Nu este un singur proces, sunt mai multe. În aceastã lunã februarie ºi în primele zile ale lui martie sunt patru procese de fond; am ajuns sã ne judecãm pe fond. Sunt douã grupuri Volksbank ºi douã grupuri de clienþi BCR. Mai reprezint ºi alte grupuri, dar deocamdatã acolo nu a început acþiunea. Sunt în total în jur de 1500 de clienþi“.

Cum au decurs lucrurile pânã acum?

Pânã în momentul de faþã, în ce priveºte ordonanþele preºedinþiale de suspendare a plãþilor, lucrurile au decurs foarte prost, aº spune, pentru cã toate cererile au fost respinse de acelaºi Tribunal Bucureºti, asta în condiþiile în care în toate celelalte instanþe din þarã ordonanþele de acest gen au fost admise.

Cum au privit clienþii dumneavoastrã aceastã decizie? Sunt descurajaþi?

O parte dintre ei sunt descurajaþi, chiar au renunþat la proces ºi nu neapãrat din cauza rezultatului. Descurajarea provine dintr-o tensiune care a intimidat; ultima ordonanþã, a patra, a fost respinsã, iar clienþii au fost obligaþi

10

sã achite cheltuielile de judecatã în mod solidar, nu pro-rata. Sunt cheltuieli mari; vorbim de 100.000 lei care au fost puºi în sarcina tuturor celor 88 de clienþi BCR, în acelaºi timp fiecare dintre ei putând fi executat. Dincolo de aceste situaþii excepþionale de oameni care s-au intimidat, s-au speriat ºi pot sã renunþe la proces, toþi ceilalþi clienþi au încredere în continuare în sistemul judiciar ºi aº putea spune cã sunt mai înverºunaþi ca pânã acum, pentru cã mesajul a fost perceput ca un mesaj de intimidare din partea sistemului judiciar. Totuºi vorbim de ordonanþe preºedinþiale care sunt supuse recursului. Acum în februarie vom vedea dacã clienþii au dreptate sau nu când spun cã în contracte sunt clauze abuzive. În general, atitudinea, în proporþie de peste 95%, este pozitivã faþã aceste procese; este una mult mai înverºunatã împotriva bãncilor.

Care sunt principalele cereri formulate în instanþã?

Sunt clauze de genul indicelui de referinþã internã a bãncii, care este un indice compozit al bãncii ºi dupã care dobânda, care ar trebui sã fie fixã, variazã în funcþie de cum interpreteazã instituþia financiarã conjuncturile pieþei, iar aceste conjuncturi sunt întotdeauna cunoscute doar de bancã.

A doua clauzã, cea mai delicatã, este cea referitoare la comisioane (comisioanele de risc, de monitorizare a riscului, de administrare º.a.m.d.), care, deºi ar trebui sã fie niºte plãþi fãcute pentru niºte operaþiuni punctuale, în realitate aceste comisioane se plãtesc lunar ºi, deºi par mici, sã zicem 0,20%, în realitate ele sunt foarte mari pentru cã sunt percepute lunar ºi ajung la un 2,5% pe an. Trebuie spus cã aceste comisioane sunt dobânzi mascate, pentru cã, la momentul în care clientul a iniþiat

contractul, sã zicem în 2006, a încheiat contractul în baza faptului cã dobânda pãrea sã fie mai micã faþã de bãncile concurente, dar el nu a ºtiut cu exactitate cã plãteºte acel comision; l-a descoperit însã dupã trei-patru luni în contract ºi a aflat cã îl plãteºte în fiecare lunã.

Acest comision reprezintã uneori ºi 30% din totalul costurilor plãtite lunar. Multe bãnci au înregistrat aceste comisioane în situaþiile lor financiare anuale cu titlul de venituri din dobânzi, deci confirmã ceea ce spun eu, cã sunt comisioane mascate.

Ar mai fi o grãmadã de alte clauze. Vã mai dau un exemplu. În mod normal, ar trebui, pentru a uºura sarcina clientului, atunci când existã o obligaþie restantã, sã iei mai întâi rata din credit, apoi dobânda, apoi comisioanele ºi apoi eventualele penalitãþi. Întotdeauna aceastã ordine este inversatã. Mai întâi se iau penalitãþile, apoi se iau comisioanele, dobânzile ºi la final rata de credit.

Ordonanþa 50 ar fi trebuit sã se modifice în Parlament, exista un amendament care inversa aceastã ordine în favoarea clientului, dar bineînþeles cã nu a fost acceptatã de cãtre cei care fac lobby pentru bãnci.

Cât de mult s-ar putea întinde acest proces?

Procesul pe fond are ºanse sã se termine pânã la sfârºitul lui martie 2011, deºi, dacã vã aduceþi aminte, iniþial termenele erau de un an de zile, undeva în octombrie-noiembrie 2011.

Acum legislaþia s-a modificat ºi permite, ba chiar obligã, în anumite situaþii, judecãtorul sã judece un proces de pe o zi pe alta fãrã sã mai dea termene de o lunã, douã luni º.a.m.d. Sunt optimist în privinþa duratei, sunt optimist ºi în privinþa rezultatului, dar nu aº vrea sã anticipez.

Cristina Tamaº

ECONOMIE

De ce mai sunt necesare târgurile imobiliare?

Pentru ca piaþa imobiliarã sã se revigoreze este necesar, în primul rând, ca toþi jucãtorii din aceastã piaþã sã îºi uneascã eforturile. În condiþiile actuale, în care piaþa dã semne clare de revenire, un târg imobiliar profesionist este mai mult decât binevenit. Un astfel de eveniment reuneºte dezvoltatori imobiliari, reprezentanþi ai instituþiilor financiare sau brokeri, oferindu-le ocazia sã gãseascã o soluþie comunã pentru deblocarea vânzãrilor. În plus, cei interesaþi de achiziþia unei locuinþe au parte de o modalitate mult mai rapidã de a cerceta ofertele din piaþã, precum ºi trendul acesteia.

Pentru prima oarã dupã mai bine de 2 ani se poate vorbi cu optimism despre piaþa imobiliarã. În primul rând, totul depinde de evoluþia economicã a României, iar cum Guvernul a prognozat o creºtere economicã de 1,5%, acest lucru poate însemna o revenire a investiþiilor, dar ºi un numãr mai mare de tranzacþii cu apartamente, case sau terenuri. În plus, numãrul autorizaþiilor de construcþie a crescut faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, iar bãncile sunt din ce în ce mai deschise cu privire la acordarea de credite imobiliare. ªi programul „Prima Casã“ va fi reluat, dupã jumãtatea lunii ianuarie, când Guvernul va emite o nouã ordonanþã de urgenþã cu privire la plafonul sumei garantate. Exista un numãr foarte mare de români interesaþi de acest program, iar dovadã stã faptul cã, doar în ultimele douã zile ale anului, fondul de garantare a primit de la clienþi în jur de 600 de dosare pentru achiziþionarea unei locuinþe prin programul „Prima Casã”.

Totuºi, foarte mulþi dezvoltatori intrã în faliment sau vând foarte greu. De ce unele proprietãþi se vând, iar altele nu, deºi sunt similare?

Unii dezvoltatori nu au adaptat oferta în conformitate cu noile cerinþe ale pieþei, fie din cauza faptului cã vorbim de clãdiri deja finalizate, în care

nu se mai pot mai face modificãri, fie din cauza faptului cã nu au realizat în ce constã cererea actualã. Multe dintre criteriile de selecþie s-au schimbat semnificativ. Favorite au devenit blocurile cu maximum 4 etaje sau vilele compuse din mai multe apartamente, chiar dacã, de multe ori, blocurile turn oferã mai multe facilitãþi, cum ar fi acces la sãli de sport sau fitness ºi locuri de parcare gratuite în subteran. Totuºi, asta nu înseamnã cã aceastã alegere este întotdeauna ºi cea mai bunã.

Cumpãrãtorii încep sã se uite mai puþin la calitatea unei construcþii, pentru cei mai mulþi preþul de achiziþie fiind cel mai important. Abia apoi vine locaþia, care pânã nu de mult era esenþialã, urmatã de alte criterii.

Cât de important este renumele dezvoltatorului?

Ca urmare a nenumãratelor scandaluri ºi insolvenþe, renumele companiei aflate în spatele proiectului poate face ºi el diferenþa. Imaginea unui dezvoltator este datã, în primul rând, de istoricul acestuia. În plus, acum, mai mult ca niciodatã, ei trebuie sã se muleze cât mai bine pe cerinþele potenþialilor cumpãrãtori ºi sã fie cât mai deschiºi la dorinþele acestora. La fel de important este ca aceºtia sã-ºi fi respectat promisiunile fãcute celor care deja au cumpãrat de la ei. La Târgul Imobiliar PROJECT EXPO vor fi prezentate proiecte care au în spate dezvoltatori ºi agenþii imobiliare al cãror renume este nepãtat. Totuºi, nicio locuinþã

nu este imposibil de vândut. Promovarea potrivitã, talentul de a scoate în evidenþã calitãþile construcþiei ºi ale dezvoltatorului, toate prezentate la momentul ºi în locul potrivit, pot transforma o campanie de vânzãri într-un succes garantat.

Ce vom gãsi la Târgul Imobiliar PROJECT EXPO din aceastã primãvarã?

Primul eveniment imobiliar al anului, Târgul PROJECT EXPO, promite sã fie un adevãrat punct de reper în evoluþia acestei pieþe în 2011. Ca de obicei, oferta va fi extrem de variatã. Veþi gãsi locuinþe de orice tip, de la apartamente în toate sectoarele Capitalei, pânã la vile în centrul Bucureºtiului sau în localitãþile limitrofe. Nu sunt uitate nici locuinþele de vacanþã, indiferent cã preferaþi litoralul sau zonele montane. Poate cel mai important este faptul cã în ofertele expozanþilor gãsiþi cu siguranþã o proprietate adaptatã bugetului dumneavoastrã. Vor reveni ºi anul acesta garsonierele la 25.000 de euro, precum ºi vilele din nordul Capitalei, pentru care vânzãtorii cer câteva sute de mii de euro. Important de ºtiut este faptul cã absolut toate proprietãþile vor putea fi achiziþionate beneficiind de discounturi considerabile. Reducerile de preþ ºi ofertele speciale au devenit deja „o carte de vizitã“ a expoziþiei. În plus, vor fi prezenþi brokeri ºi consultanþi sau reprezentanþi ai mai multor instituþii financiare care vor propune diferite soluþii de finanþare, în funcþie de posibilitãþile fiecãrui client.

Corporatism românesc Hora]iu ªerb

Credeþi cã piaþa imobiliarã a început sã se deblocheze?

Corporatismul de sorginte româneascã, teoretizat de Mihail Manoilescu (considerat o autoritate în materie de gândire economicã), în lucrarea „Le siècle du corporatisme”, apãrutã la Paris în anul 1934, a avut un impact internaþional în rândurile economiºtilor epocii ºi nu numai. Gânditor, om politic, economist, profesor, industriaº, sociolog ºi publicist, Manoilescu, nãscut în 1891, a constituit o prezenþã puternicã pe scena intelectualitãþii ºi a politicii româneºti din perioada interbelicã, pânã la moartea sa, în 1950. Cu toate acestea, despre doctrina sa economicã ºi corporatistã - s-a

Foto: ArhivaFoto.ro

Târgul Imobiliar PROJECT EXPO sparge gheaþa evenimentelor de profil ºi anunþã primul eveniment din 2011. Astfel, în perioada 18-20 martie, la Sala Palatului, va avea loc ediþia cu numãrul 11 a Târgului Imobiliar PROJECT EXPO. „Business Adviser“ a realizat un interviu cu Sorin Sãraru, managing partner PROJECT EXPO.

Soþia mea a trebuit sã-ºi schimbe ochelarii, astfel cã zilele trecute am tot fost pe la diverse centre de servicii tip „opticã“, din cartier. Am evitat sã merg la cele din buricul târgului, pentru cã – în general – refuz sã plãtesc „sporul“ de chirie al comerciantului care þine morþiº sã posede un butic în Centru... Aºadar, am rãmas în jurul casei ºi am „testat“, fãrã intenþie, capacitatea acestor unitãþi de a se adapta la cerinþele pieþei, dar ºi la îngrãdirile impuse de condiþiile obiective al perioadei de crizã economicã. ªi am constatat pe... „teren“ cum se pierd, dar ºi cum se câºtigã clienþi. ªi vã prezint douã exemple diametral opuse, ca stil de abordare ºi ca atitudine. Ceva de genul „aºa, da“ ºi – respectiv – „aºa, nu”, cum era pe vremuri în gazetele de perete!...

La un moment dat, am intrat într-o unitate destul de „stilatã“, privind din afarã. La intrare - firmã luminoasã, coloratã, atrãgãtoare. Interior spaþios, cu multe vitrine ºi o ofertã bogatã. Am întrebat cât costã douã lentile care sã fie montate pe rama adusã de mine. ªi am arãtat reþeta. Rãspunsul m-a lãsat, efectiv, „interzis“: 260 de lei! Am spus cã, în urmã cu doi ani, în perioadã de „ne-crizã“, ochelarii au costat – în aceleaºi condiþii – circa 120 de lei. „Atâta costã acum“ – a venit replica.

Drept urmare, am luat înapoi reþeta ºi am dat sã ies din unitatea respectivã. „Staþi puþin“ – a rãsunat „vocea“ de la tejghea, care a continuat: „de fapt, v-am spus cât vã costã niºte lentile deosebite“! ªi a început sã-mi spunã ce material extrasuper-nemaipomenit îmi recomandase ea (era o femeie), dar cã – dacã vreau lentile dintr-un material mai ieftin - m-ar costa cam 180 RON! Am zis „Nu, mulþumesc!“ ºi mi-am continuat drumul cãtre ieºire. „Sã ºtiþi cã avem ºi lentile de 100 de lei“, am auzit în urma mea. Prea târziu! Nu mã mai interesa! La ieºirea din acel centru „optica“ am trecut pe lângã o oglindã: eram în costum ºi aveam cravatã! Poate de aceea mi s-a prezentat iniþial oferta cea mai scumpã...

Daniel Negu]

P

rimul târg imobiliar al anului 2011

Ochelari de cal

Apoi, am intrat într-o unitate micuþã, fãrã firmã luminoasã ºi doar cu o singurã vitrinã. Cum m-a vãzut, patronul m-a luat „în primire” - dar în sensul pozitiv al expresiei – ºi a început sã-mi vorbeascã despre ce lentile imi poate oferi el, potrivite pentru reþeta soþiei mele. Mi-a dat detalii despre fiecare tip de material, mi-a zis care sunt avantajele ºi dezavantajele, care sunt producãtorii ºi ce tradiþie are fiecare dintre aceºtia în domeniul aparatelor optice. A vrut sã vadã vechii ochelari ai soþiei, a mãsurat lentilele, mi-a spus cauzele posibile ale diferenþei de dioptrii dintre reþeta ei de acum ºi cea din urmã cu doi ani ºi i-a transmis câteva recomandãri.

Iar, ca preþ, mi-a etalat toatã oferta, pentru toate buzunarele.

Mai are rost sã spun cã m-a câºtigat ca ºi client?...

scris ºi continuã sã se scrie prea puþin. Autorul ºia câºtigat un loc de seamã în istoria ºtiinþelor economice româneºti ºi universale, atât prin teoria sa asupra schimbului internaþional, cât, mai ales, prin teoria industrializarii. Valoarea ºi locul doctrinei sale economice ar fi fost, poate, recunoscutã întro altã manierã, dacã ea nu ar fi servit, într-o oarecare mãsurã, la fundamentarea corporatismului integral ºi pur ºi dacã nu ar fi recepþionat, mai mult sau mai puþin, influenþa negativã a acestuia.

Pentru o înþelegere mai bunã a celor afirmate de Mihail Manoilescu, iatã ideea centralã din „Secolul corporatismului“: „A afirma cã secolul al douãzecilea va fi secolul corporatismului, dupã cum secolul al nouãsprezecelea a fost al liberalismului - constituie un atac bruscat împotriva pãrerilor unei mari pãrþi din lumea gânditoare. Ne dãm, deci, bine seama de rezistenþa pe care o va întâmpina aceastã carte. Cãci, cu tot mersul de neînlãturat al destinului, care mâna spre transformarea în sens corporatist a tuturor instituþiilor sociale ºi politice ale timpului nostru, opinia europeanã, precum ºi opinia mondialã nu sunt deloc pregãtite a primi aceastã transformare“.

11

ACTUALITATE

C

otnari, Partener Oficial al ambelor edi]ii GoodWine din 2011

A cincea ediþie a Târgului Internaþional de Vinuri GoodWine, organizat de Proactive Business Communication, va avea loc în perioada 11-13 martie a.c. Cel mai mare producãtor de vinuri albe din România, compania Cotnari, va fi în 2011 Partener Oficial al ambelor ediþii Goodwine, martie ºi noiembrie. „Perceputã ca o marcã a strãmoºilor, ce a reuºit sã dãinuie în timp, COTNARI este un titlu al istoriei, dar care se menþine, se dezvoltã ºi are o prezenþa permanentã, datoritã politicilor de calitate, comunicare ºi strategiilor de piaþã, mereu adaptate la prezent. VINUL DE AUR al României ocupã un loc de frunte în inima românilor, care l-au votat într-un studiu a celor mai reprezentative Branduri româneºti din 2010, clasându-se astfel pe Locul 1 între vinurile României“, a declarat Cãtãlin Grecu, Director Marketing Cotnari SA. Printre companiile expozante la ediþia din martie Goodwine se numãrã: Cotnari, Vinarte, SERVE, Crama Opriºor, Winero, Senator Wine, Crama Gîrboiu, Domeniile Samburesti, Vie Vin Vânju Mare, Casa de Vinuri Huºi, Domeniile Ostrov, Domeniile Dealu Mare Urlaþi, Vinexpert, Heinrig Distribution, Vinuri Argentina, Bodegas Vicente Gandia (Spania), Prinþ Label - etichete vin, Bristot (brand premium de cafea), Avantaj Sutã la Sutã (butoaie ºi accesorii crame), Asociaþia Micilor Producãtori de

12

Vin din Republica Moldova, Fusion Technique, Round The World Travel.

Ca ºi la ediþiile precedente, în spaþiul dedicat show-urilor gastronomice, mai multe restaurante ºi ºcoli de bucãtari vor gãti preparate care vor fi asortate ulterior cu vinurile prezente în târg: ªcoala de Bucãtari Bella Italia, Centrul de Excelenþã în Gastronomie AROMA, Eurodeal, Restaurantele Edelweiss Poiana Braºov, Ginger, Good Food, Dan Silviu Boerescu (www.bucatarescu.ro), Bristot.

GoodWine, partener cu cele mai importante asociaþii ºi structuri din industria vinificaþiei Târgul de Vinuri GoodWine a semnat parteneriate cu cele mai importante asociaþii ºi structuri din industrie: Asociaþia Somelierilor din România (ASR), Federaþia Somelierilor din România (FSR), Asociaþia Degustãtorilor Autorizaþi din România (ADAR).

Asociaþia Somelierilor din România este cea mai veche structurã asociativã din domeniu ºi singura asociaþie ce reprezintã someleria românã la Asociaþia Internaþionalã a Somelierilor. Printre membri ASR se numãrã cinci semifinaliºti europeni, patru mondiali, un medaliat cu argint în concurs mondial (Florin Voica) ºi cel mai bun sommelier din lume în ape minerale (Iulia Goºea). Preºedintele ASR, Doru Dumitrescu, este primul reprezentant al României într-o comisie

permanentã a Asociaþiei Internaþionale a Somelierilor. Pe plan intern, ASR este activ implicatã în formarea somelierilor, organizarea concursurilor naþionale ºi în promovarea vinului ºi someleriei. Înfiinþatã în 2010, Federaþia Somelierilor din România promoveazã intens meseria de somelier prin toate activitãþile sale. În 2010, Federaþia Somelierilor din România s-a implicat activ în susþinerea mai multor evenimente: „Bucãtarul de Aur al Bucureºtiului“, Etapa Somelierilor din cadrul competiþiei „Barmaniada“ ºi

alte concursuri din industria HoReCa. Ca o recunoaºtere a meritelor ºi contribuþiei sale la dezvoltarea sectorului someleriei din industria ospitalitãþii, Sergiu Mihail Nedelea a fost ales în funcþia de preºedinte al Federaþiei Somelierilor din România, care, împreunã cu Federaþia Bucãtarilor din România, sprijinã cele 47 de module de curs ale AROMA. Asociaþia Degustãtorilor Autorizaþi din România (ADAR) s-a înfiinþat în 1994 ºi are peste 140 membri. O datã la trei luni, degustãtorii din toate colþurile

þãrii se întâlnesc în diferite podgorii pentru a schimba informaþii, puncte de vedere ºi, bineînþeles, pentru a degusta vinurile din podgoriile locului. Preºedintele ADAR este Dan Boboc.

Wine tours în Franþa ºi Italia oferite de RTW Travel, partenerul GoodWine Agenþia de turism Round The World (RTW) Travel, partener al Târgului International de Vinuri GoodWine, este specializatã în crearea de vacanþe personalizate întocmai dupã dorinþele clienþilor doritori de turism de lux.

Pentru vizitatorii Târgului GoodWine, RTW Travel a pregãtit patru circuite oenologice „wine tours“ în Franþa, în regiunile Bordeaux, Burgundy, Valea Loarei ºi în zona Champagne. Un circuit oenologic, separat, este oferit în Italia, unde se va porni pe drumul vinului din Florenþa spre þinutul Chianti ºi zona Montepulciano, pentru ca turiºtii sã se poatã delecta cu celebrele vinuri de Chianti, Nobile de Montepulciano ºi Brunello de Montalcino. Turul se continuã cu vizita la Marema, casa de vinuri care produce faimoasele „Super Tuscans“ Ornellaia, Tua Rita sau Petra. De asemenea, pentru cei care doresc sã exploreze sau sã aprofundeze tehnicile de degustare, RTW Travel oferã excursii la Paris cu înscrieri la cursuri intensive la celebra ºcoalã de degustãtori „L’Ecole du Alain Ducasse“.

IMOBILIARE

T

opul celor mai dinamice zone reziden]iale la început de an

Bucureºti

Timiºoara Cu un numãr total de 140 de apartamente scoase la vânzare în acest început de an, dintre care 17 au fost introduse în piaþã în ultimele treizeci de zile, zona Calea Aradului este cea mai activã zona rezidenþialã din Timiºoara. Locul doi este deþinut de zona Lipovei, cu un numãr total de 139 de oferte, urmatã de Girocului, cu 108 oferte, ºi Soarelui.

Valoarea medie a Indicelui naþional imobiliare.ro pentru prima lunã a anului, 1.031 euro/mp util, este uºor mai scãzutã decât valoarea înregistratã la finalul anului trecut.

Entuziasmul proprietarilor de apartamente vechi s-a manifestat mai puternic în prima jumãtate a lunii, dar s-a temperat pe parcurs. Indicele calculat la nivelul principalelor oraºe din þarã a înregistrat valori în creºtere pentru Timiºoara, Braºov, Constanþa, Ploieºti. Scãderi au fost înregistrate doar în Iaºi ºi Cluj-Napoca. În Capitalã, preþurile apartamentelor vechi au scãzut uºor, în schimb s-au scumpit apartamentele noi.

Ianuarie 2011: Anul debuteazã cu creºteri de preþ la multe categorii de apartamente în marile oraºe

www.imobiliare.ro prezintã topul celor mai dinamice zone rezidenþiale din principalele oraºe ale þãrii, în prima lunã a anului. În top au fost incluse zone rezidenþiale în care predominã ofertele de vânzare apartamente.

Dinamica a fost calculatã luând în considerare trei variabile principale: numãrul total de oferte existente în piaþã pentru fiecare din zonele analizate, numãrul ofertelor nou intrate în piaþa în perioadã datã, respectiv numãrul ieºirilor în aceeaºi perioadã, 1 – 31 ianuarie 2011.

Cea mai dinamicã zonã din Capitalã în luna ianuarie a fost Rahova, unde, în intervalul 1-31 ianuarie, au existat 1.361 de oferte care vizau apartamente de vânzare. Pe locul doi se aflã zona Drumul Taberei, cu un numãr total de 1.247 de oferte. Aici au apãrut doar în luna ianuarie 107 oferte noi, restul fiind oferte rãmase active în piaþã, dar introduse anterior. Cu un numãr total de 1.035 de oferte, dintre care 76 au fost introduse în luna ianuarie, cartierul Berceni ocupã locul al treilea în topul celor mai dinamice zone din Capitalã. Pe locul patru se situeazã zona 13 Septembrie, cu un numãr total de 691 de oferte, în timp ce poziþia a cincea este ocupatã de cartierul Militari. Aici a existat în ianuarie un numãr de 624 de apartamente scoase la vânzare. Clasamentul este continuat de zonele Tineretului, Mihai Bravu, Titan, Unirii ºi Dristor.

Proprietari curajo[i în ianuarie 2011

Braºov Cartierul Astra conduce detaºat clasamentul celor mai dinamice zone rezidenþiale din Braºov. În prezent, aici existã 222 de anunþuri cu apartamente de vânzare. Pe locul doi se situeazã cartierul Rãcãdãu, cu 174 de apartamente scoase la vânzare, urmat de Tractorul, cu 117 oferte disponibile în luna ianuarie.

Cluj-Napoca, Iaºi ºi Constanþa Cea mai dinamicã zonã din Cluj-Napoca este cartierul Mãnãºtur cu un numãr total de 230 de oferte care vizeazã vânzarea de apartamente. Topul celor mai dinamice zone din municipiul Cluj-Napoca este continuat de cartierele Gheorgheni ºi Mãrãºti, ambele cu câte 122 de oferte. În Constanþa, cele mai dinamice zone rezidenþiale sunt Tomis Nord ºi Inel II, în timp ce în Iaºi, cele mai multe oferte se gãsesc în zonele Tãtãraºi, Podu Roº ºi Nicolina.

Despre imobiliare.ro: Lansat în ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul ºi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depãºit de curând pragul de 19.000 de vizitatori unici pe zi ºi cuprinde cea mai mare bazã de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naþional.

Optimismul proprietarilor, alimentat de o creºtere a interesului potenþialilor cumpãrãtori în comparaþie cu ultima lunã a anului trecut, a avut ca rezultat creºterea preþului solicitat la multe categorii de apartamente. Totuºi, valoarea Indicelui naþional imobiliare.ro pentru prima lunã a anului a ajuns la valoarea de 1.031 euro/mp util, cu 2 euro/mp (0,2%) mai puþin decât în decembrie 2010. Faþã de aceeaºi lunã a anului trecut, când Indicele imobiliare.ro indica o valoare de 1.213 euro/mp, preþurile apartamentelor sunt în prezent cu 15% mai mici. „Dupã o serie de valori minime record înregistrate în majoritatea oraºelor analizate, luna ianuarie aduce primele rãsturnãri de situaþie. Cele mai mari creºteri au fost în Constanþa, +2,4%, Timiºoara, +1,5% ºi Braºov, +1,3%. Creºterea interesului cumpãrãtorilor s-a manifestat ºi în evoluþia portalului: creºtere de peste 80% a contactelor în luna ianuarie 2011, faþã de decembrie 2010“, subliniazã Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.

Indicele imobiliare.ro pentru capitalã indicã, pentru luna ianuarie, o valoare medie de 1.157 euro/mp util pentru apartamentele noi ºi vechi din Capitalã, în creºtere cu 0,3% faþã de luna precedentã, sub influenþa evoluþiei preþurilor apartamentelor noi. În comparaþie cu prima lunã a anului 2010, preþurile solicitate în prezent sunt cu 12,5% mai mici. Tendinþa de uºoarã creºtere a fost resimþitã la nivelul apartamentelor noi, cele vechi înregistrând o uºoarã scãdere. Preþul apartamentelor noi a crescut cu 1,1% în ultimele 30 de zile ale anului, în timp ce, per ansamblu, apartamentele vechi au înregistrat o scãdere de 0,3%.

Preþul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucureºti a ajuns în luna ianuarie la valoarea de 1.327 euro/mp util, în creºtere cu 1,1% faþã de luna decembrie 2010, când valoarea medie a unui metru pãtrat util era de 1.312 euro. În comparaþie cu ianuarie 2010, preþul mediu cerut pentru apartamentele noi este cu 10,8% mai mic. Cea mai dinamicã evoluþie au avut-o garsonierele ºi apartamentele noi cu douã camere, care s-au scumpit cu 3,3%, respectiv 3,2% în ultimele 30 de zile. Preþul apartamentelor noi cu trei camere a înregistrat o scãdere de 1,9% în prima lunã a anului.

Luna ianuarie nu a adus însã modificãri semnificative în ceea ce priveºte preþul apartamentelor vechi din Capitalã. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceastã categorie de apartamente a ajuns la 1.088/euro mp de suprafaþã utilã, cu 0,3% mai puþin decât în luna precedentã ºi cu 14,2% mai puþin decât la sfârºitul anului trecut. Variaþiile care au existat nu au depãºit 0,6%.

13

CLUJ

Sorina Bruj

S

Foto: Sonia Sandu

pa]iul pa]iul Schengen Schengen –– „Un „Un pod pod prea prea îndep\rtat“… îndep\rtat“…

Da, Europo! Se pare cã ne dorim atât de mult sã intrãm în spaþiul Schengen, încât suntem în stare ca, în sfârºit, sã începem sã facem puþinã ordine pe la frontiere. Cu ridicãri a zeci de vameºi ºi poliþiºti de frontierã - al cãror numãr, adunat, dã spre 200 de persoane - cu descinderi ºi percheziþii efectuate cu heirup-ul în zorii zilei, cu 1000 de jandarmi ºi mascaþi bãgându-i pe vameºi ºi pe poliþiºtii de frontierã în dube ºi apoi, îmbar-

cându-i în elicoptere MAI. Transporturi pe bandã efectuate cu elicoptere MAI de la vãmile din vest, cu Serbia, spre Bucureºti. ªi-atunci, în atare situaþie, nu mã mai mir cã pe la jumãtatea lunii ianuarie 2011, ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, afirma cã „o aderare a României ºi Bulgariei la spaþiul Schengen, spaþiu de liberã circulaþie a persoanelor în cadrul UE, ar ameninþa securitatea restului Europei”. ªi nu mã mai mir cã ºi Germania s-a alãturat gestului francez. Degeaba a sãrit în sus ministrul român de Externe ºi a afirmat „cã nu existã nicio bazã realã pentru justificarea unor astfel de afirmaþii“, cã operaþiunile - exagerat de ample - de curãþarea a vãmilor de „corupþi ºi ºpãgari“ (care nu sunt altceva decât cei mai mici din ierarhie) demonstreazã viceversa.

Oare, dacã nu s-ar fi pus problema aderãrii la spaþiul Schengen, se mai iniþiau aceste acþiuni? Din pãcate, nu cred.

Oricum, am reuºi sã ne dãm în spectacol. ªi, mai mult decât atât, am reuºit sã

stârnim alte atitudini „contra“. Mai exact, Daniel van der Stoep, europarlamentar olandez, la vederea circului din România a afirmat cã „UE nu ar fi trebuit sã lase România sã intre în UE. Este o þarã foarte coruptã ºi aceste arestãri nu fac altceva decât sã confirme acest lucru“. Totuºi, îmi voi încheia demersul spunând cã tot e

Studen]ia la Cluj-Napoca, mai profitabil\ pentru p\rin]i?!

Cel mai recent studiu publicat la începutul lui februarie de Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR) relevã faptul cã a fi student la Cluj-Napoca e mai profitabil decât la Bucureºti.

Andra-Daria Szasz

Studenþii care vin sã înveþe în oraºul de la poalele Feleacului cheltuie mai puþin ºi au condiþii de cazare mai bune decât în Capitalã, dar plãtesc mai mulþi bani decât prietenii lor care studiazã în oraºele mici. Astfel, Clujul se aflã pe locul 3, alãturi de Timiºoara ºi Iaºi, în topul celor mai accesibile centrele universitare din þarã. Studenþii din Cluj se descurcã lunar cu sume cuprinse între 300 ºi 500 de lei, spre deosebire de studenþii din Bucureºti, care ajung sã dispunã de sume mai mari de 700 de lei. Traiul studenþilor este cel mai ieftin în oraºele mai mici - Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaþi sau Baia Mare - unde aceºtia dispun de sume de maxim 300 lei lunar.

Banii de acasã întreþin studenþia Aproximativ 65% dintre studenþii români se întreþin numai din veniturile pãrinþilor ºi ale rudelor. La capitolul „venituri studenþeºti” – în opinia a peste 80% dintre studenþi, bursa nu acoperã sau acoperã doar parþial cheltuielile minime pentru masã ºi cazare. Starea materialã a pãrinþilor dicteazã ºi posibilitãþile de cheltuire ale studenþilor, dat fiind cã ei depind în majoritate de banii de acasã - 70% din ei dispun lunar pentru acoperirea chel-

14

bine cã a existat un început. Însã, dacã toatã aceastã tevaturã se va stinge ca un foc de paie, ºi nu va fi urmatã de un program coerent de acþiuni preventive ºi de lungã duratã, nu vãd sensul spectacolului vizionat de tot leatul. Sau în fine, din nou, românilor le-a fost abãtutã atenþia în altã parte de la greutãþile vieþii cotidiene...

tuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie, ceva mai mult de 10% având la dispoziþie o sumã mai mare de 700 de lei. Conform studiului, 25% dintre studenþii respondenþi lucreazã, iar aproape 70% dintre studenþii români trãiesc cu venituri sub 500 lei/lunã.

UMF Cluj – tarif ridicat Conform studenþilor, în 21 din cele 24 de universitãþi în care s-a realizat studiul ANOSR, problema principalã invocatã de studenþi o reprezintã taxele universitare. Una din cele mai scumpe universitãþi cu profil medical din România e, potrivit celor 71.1% dintre respondenþi, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu” din Cluj-Napoca. În aceeaºi categorie se încadreazã ºi Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Gr.T. Popa“ din Iaºi ºi Universitatea Politehnicã Bucureºti, unde 54,9%, respectiv 52,2% dintre studenþii respondenþi au afirmat cã taxa de studiu este foarte mare.

Cazare scumpã - condiþii OK La capitolul cazare în cãmine, studenþii considerã cã taxele practicate pentru folosinþa cãminelor sunt mari. Preþul cãminelor este mare sau foarte mare, considerã 60% dintre studenþii Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca, ai Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj Napoca ºi ai Universitãþii din Craiova – Drobeta Turnu - Severin. În alte opt universitãþi, procentul se situeazã între 40% ºi 60%. Totuºi, potrivit studiului, cele mai scumpe cãmine sunt în Suceava, raportat la condiþiile de trai. Per total, la acest capitol, condiiþile din cãmine sunt într-un trend de îmbunãtãþire, însã locurile de cazare rãmân insuficiente, iar 90% din studenþi nu sunt informaþi cu privire la modul de cheltuire a regiei de cãmin.

ALBA

Economia României în 2011 este un subiect care ne priveºte pe toþi, chiar dacã putem analiza fenomenul în ansamblul lui, chiar dacã nu. Implicaþiile unor decizii de tip economic, ne vor afecta pe toþi într-o mãsurã despre care o sã avem timp sã vorbim tot acest an, cãci nu ne aºteaptã un an roz deloc. Unii spun pentru început, cã am ieºit din crizã, plecând de la premiza cã economia UE va fi în creºtere în acest an, ºi, la nivelul de dependenþã pe care-l avem de exterior, efectele se vor vedea ºi în curtea noastrã. Pe undeva existã o raþiune care permite o astfel de speranþã, dar uitãm parcã mult prea repede de problemele structurale ale acestei economii, uitãm mult prea repede de productivitatea ºi competitivitatea pe care reuºim sã o generãm. E un pic hazardatã speranþa asta, cã dacã în exterior va fi bine, ne va fi ºi nouã bine, cãci, dacã nu va fi aºa, pãrem doar o naþiune la mâna altora, un experiment în zonã, un labora-

tor economic în care se încearcã extinderea limitei de suportabilitate a omului.

Mi-e greu sã cred cã suntem doar asta, deºi uneori e atât de evidentã chestiunea, încât o pot refuza cu greu. În primul rând, în acest an România se va confrunta cu o restrângere a consumului la produsele alimentare de bazã, pe fondul scãderii veniturilor ºi a creºterii farã precedent a costurilor legate de gaz, petrol, energie electricã. Dacã cineva are curiozitatea de a vedea ce s-a întâmplat la nivel mondial în luna ianuarie, va observa o creºtere semnificativã a preþurilor în zona petrolului brut, în zona grâului ºi a celei aferente produsului numit soia.

Aceste douã ultime elemente la care facem referire se vor oglindi în preþurile multor alimente pe care le folosim drept hranã, pentru a ne putea continua evoluþia socialã. Sunt voci care afirmã cã efectul vizibil va fi doar în zona panificaþiei, însã trebuie sã ºtiþi cã furajele care se produc la nivel mondial au drept ingrediente de bazã, soia ºi grâu. Lanþul ulterior îl construiþi dumneavoastrã, cãci nu e foarte greu.

Foto: ArhivaFoto.ro

Alin Tolmu[

S

cade consumul la produsele alimentare de baz\!

nu l-au cunoscut înainte. În plus de asta, problema reconversiei profesionale, ca strategie generalã pentru cei care au pãrãsit sistemul bugetar, nu existã, la acest moment, ºi nici nu pare sã intereseze foarte tare pe cineva, ºi toate aceste lucruri, pe un fond social deja în fierbere, nu înseamnã altceva decât un plus de gaz pe foc. Costul vieþii de zi cu zi va creºte ºi, odatã cu el, starea generalã a populaþiei în

Gaz pe foc Apoi, tot în acest an, odatã cu reformarea statului, mulþi dintre cei care stãteau liniºtiþi cu speranþa cã statul e o bunã umbrelã împotriva crizei, vor fi nevoiþi sã facã faþã unui mediu concurenþial pe care

raport cu mediul înconjurãtor se va schimba, în sensul generãrii unor convulsii sociale de luat în seamã. De fapt, cele 11 luni care au mai rãmas din acest an vor fi simbolul pierderii continue a unei stãri de stabilitate pe care unii o mai resimþeau la sfârºitul anului trecut. Acest aspect este mai îngrijorãtor decât mulþi dintre indicatorii macroeconomici care nasc infinite discuþii ºi analize.

Ca totul sã devinã ºi mai clar, gradul de îndatorare al acestei þãri, adicã al fiecãruia dintre noi, va creºte, cãci, fraþilor, producem atât de puþin, încât nu putem decât sã ne împrumutãm de pe diverse pieþe.

Am vãzut o adevaratã veselie legatã de faptul cã ultima tranºã de la FMI nu va mai fi accesatã, însã, pentru a pune lucrurile într-o ordine fireascã, ar trebui sã ºtiþi cã am fost îndrumaþi sã ne creditãm cu o dobândã superioarã faþã de cea practicatã la nivelul FMI. De fapt, anul trecut, Romania a plãtit dobânzi pentru datoria externã de ordinul miliardelor de dolari. Cât de datoare a ajuns aceastã þarã ºi, totuºi, resursele de naivitate socialã sunt încã infinite.

Va fi un an greu pentru aceastã þarã ºi, în dulcele stil clasic, ne vom ocupa din nou de pregãtirea alegerilor din 2012.

La nivelul economiei globale, expansiunea Chinei, Rusiei, Braziliei, Indiei va fi evidentã ºi demnã de luat în seamã pentru anii ce vor urma. Orientarea economiei româneºti cãtre noile realitãþi va fi o încercare din care sper sã ieºim ceva mai conºtienþi decât suntem acum. De fapt, dacã cele 11 luni nu vor fi ºi un prilej de schimbare la nivel de conºtiinþã, acest an va fi ºi el compromis. În ceea ce ne priveºte ca naþiune, avem ºansa noastrã la un viitor ceva mai bun; tare mi-e teamã însã cã nu prea stãm sã ne analizãm prezentul ºi, ca urmare, ceea ce va veni nu va fi deloc roz.

Gânduri f\r\ ]int\ Florin Bolea

Acum trebuie sã vã învãþ ceva rãu, pentru cã am observat cã învãþati mai repede din necazurile voastre decât din fericirile voastre.

Bine! Atunci azi o sã vã învãþ cum ar trebui sã vã rugaþi, uitându-vã tot timpul la ceas; însã aveþi grijã ce cereþi în rugãciunea voastrã. Cu siguranþã cã va veni mai repede decât trebuie. Ai grijã cum îþi doreºti sã te plimbi printr-o gradinã cu pomi. Creaþia poate traduce atitudinea ta, derapând cu maºina de pe ºosea direct într-un pom. Felul în care ceri e mai important ca dorinþa, ºi cât sunteþi de gol sã primiþi. Nu bate la o uºa dacã nu ºtii ce e dincolo de ea, dacã nu ar fi o trecere ºi o schimbare nu ar fi fost pusã acolo.

Imaginaþi-vã cã nu doar ceasul de pe mâna ta, ci toate ceasurile fãcute în lume lucreazã împreuna sã împlineascã ce vrea mintea ta cu starea ta.

Atunci organele încep sã se trezeascã mai devreme ºi o sã se ridice din pat înaintea ta ºi o sã-þi bea cafeaua. Te-ai gândit vreodatã cã te trezeºti într-o dimineaþã fãrã organe? Imagineazã-þi: te întinzi sã cobori din pat ºi nu poþi, încerci sã te miºti ºi observi cã nu vrei, nici nu mai ºtii cu ce gândeºti, cãci ºi mintea ta bea din cafeaua ta. Atunci trebuie sã-þi aduci aminte cã „deasupra capului/a fost fãcut înaintea capului“. Cu el ai observat ºi îþi dai seama cã nu ai fost pregãtit sã vezi la cât e ceasul. Nu-

Analyst prof. univ. dr.

Mircea Coºea

Grupul de Presã februarie 2011 Tipãrit în 10.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1841-4583

Theodor Speranþia nr. 14 Sector 3, Bucureºti Tel.: 320.70.70 www.b-a.ro The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

Founded by Ioan Sorin Roºu rosu@b-a.ro

General Manager dr. Vlad Hogea hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Senior Editors Marius C. Romaºcanu

cosea@b-a.ro

romascanu@mediabloc.eu

Columnist dr. Dan Matei Agathon

Horaþiu ªerb

agathon@b-a.ro

Editors Daniel Neguþ

serb@mediabloc.eu

Alin Tomuº

negut@b-a.ro

Sorina Bruj

Cezar Ioan

Raul Dãncuþã

cezar@b-a.ro

i nimic, adu-þi aminte din cel ce te observã, fã-þi trup din pat, pentru cã poþi. Fã-þi ochii din perinile pe care le simþi deja, deschide ochii ºi gata.

Vezi, sunt numai organele tale împrãºtiate peste tot, pe care le-ai numit întodeauna uºã, noptierã, dulapuri, mese, scaune ºi tot ce vezi.

Crezi cã sunt ale tale, le-ai pierdut în timp. Adunã-le, cãci te ascultã ºi te vor recunoaºte. Coboarã, pentru cã altcineva îþi bea cafeaua. Bine, acum sper cã mã înþelegi ºi pe mine. În fiecare dimineaþã mi se întâmplã aºa, ce zici? Lucrurile pe care mi le doresc nu se întâmplã instantaneu, nu îmi mai vin ele, ci trec eu pe la ele, aºa am ajuns sã nu îmi doresc nimic, însã nu-mi dau ceasul jos de pe mânã niciodatã. Ies în stradã ºi mã uit dupã oameni cu ceas la mânã ºi parcã îi vãd cu uºa în spate, ca pe Pãcalã, ºi mã gândesc cã, înainte sã se inventeze ºi sã se poarte ceasul pe mânã, oameni umblau cu uºa în spate. Eu cred cã atunci, la începuturi, oamenii umblau de îºi pierdeau urma, de aceea îºi luau uºa în spate, ca sã fie tot timpul acasã, adicã în spaþiu lor. Acum, în vremurile de pe urmã, oamenii ºi-au schimbat uºa cu ceasul, ca sã nu spunã vecinii sau cei ce-i vãd cã sunt duºi de acasã. Când te gândeºti cã atunci când vãd un om cu ceas la mânã parcã îl vãd cu uºa în spate ºi de fiecare datã când vrea sã se uite la ceas începe sã fugã, îºi dã uºa jos, intrã ºi iese, apoi îºi pune uºa în spate ºi îºi vede de drum, liniºtit cã tot timpul este acasã. Eu râd, mã urc în maºinã ºi vãd deja semaforul din intersecþia mea. Vã amintiþi? Pornesc, îmi recunosc pietonii, înainte sã vinã la întâlnirea cu mine, îi vãd cum trec ºi îi ºtiu ºi pe cei de mâine. Vãd uºile, mesele ºi scaunele pe care voi sta. Ele beau din cafeaua mea ºi îmi vor fi organe dimineaþa.

Editorial Secretary Raluca Iosifidis

Advertising Department

raluca@b-a.ro

Tel.: 0722.400.055

Care edition Claudia Daniliuc

Printing House FED Print

claudia@b-a.ro

Translation Cosmina Stroescu

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media Layout & DTP Omni Press & Design

www.opd.ro – arta@opd.ro

Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

15