Razvan Theodorescu: Anul VII Nr. 61 www.b-a.ro Publicatie membra a BRAT
by ed r e Pow
Revista de actualitate si consultanta
„R
omanii nu invata nimic din greselile trecutului!“
12 istemul educa-4 „S tional romanesc Solomon Marcus:
are nevoie de o schimbare fundamentala!“
Dan Matei Agathon:
C
e nu se intelege despre agroturism
IMPERIUL
ROMANESC 2-3
Mircea Cosea
Sa ne fie rusine! Sa ne fie rusine ca ne batem joc de noi si de viitorul nostru! Sa ne fie rusine ca ne batem joc de munca si de averea noastra! Dumnezeu, nu politica noastra agrara, ne-a dat in acest an o productie de cereale si de legume cu totul excetionala, dar noi ne batem joc si nu putem obtine nimic de la ea desi ar fi putut aduce cel putin un procent de crestere al PIB-ului. Nici nu o exportam, nici nu-i reducem preturile, nici nu o conservam si nici nu micsoram importurile. De ce?! Pentru ca bataia de joc pe care o practicam fata de agricultura, de mai bine de douazeci de ani, a reusit sa construiasca o splendida institutie de subminare a economiei si a interesului national. O institutie bine consolidata prin nepasare, incompetenta si coruptie.
Nepasarea: din 1990 pana in prezent, agricultura a fost oaia neagra a guvernarilor. Dupa grava greseala politica a faramitarii proprietatii funciare, fara asigurarea unor conditii legale si economice de dezvoltare a unei agriculturi de mici producatori, nu s-a luat nicio masura de preintampinare a distrugerii sistemului de irigatii, a livezilor si a viilor, nu a existat preocuparea pentru clarificarea drepturilor de proprietate, pentru conceperea unei politici agrare in conformitate cu noile conditii si cu cerintele aderarii la UE, nu s-a creat un sistem de finantare/creditare a
agriculturii, nu s-a dezvoltat infrastructura agrara (depozite, transport, prelucrare etc.), nu a fost sustinuta industria de masini si utilaje agricole, au fost devalizate si desfiintate institutele de cercetari, nu s-a dezvoltat sistemul de gross si de achizitii, a fost lasat sa dispara tezaurul genetic din zootehnie, a disparut personalul calificat, nu a existat si nu exista o preocupare a statului pentru sprijinirea exporturilor si stimularea productiei bio. Incompetenta: nu s-a inteles ca agricultura ofera unul dintre cei mai importanti factori de avantaj, comparativ cu cei pe care ii mai are Romania; nu s-a putut elabora o strategie a dezvoltarii agricultii in pofida existentei diverselor comisii si comitete la nivel prezidential sau ministerial, nu a fost folosit potential intelectual si de expertiza al mediului universitar si al Academiei Agricole, nu a fost atras intr-o maniera corecta si benefica pentru tara capitalul strain, nu s-a obtinut o rata corespunzatoare de accesare a fondurilor europene. Nu s-a putut realiza o prognozare a recoltei ceea ce face ca productia din acest an sa fie o „surpriza“ pentru oficialii care nu s-au preocupat din timp de contractarea exportului, si nici nu dispun de capacitati corespunzatoare de prelucare ceea ce face ca o parte a productiei de legume sa fie deliberat distrusa. Nu exista capacitatea conceperii unui program de stimularea a producatorilor spre forme de asociere in productie si desfacere, nu se intelege rolul si principiile pietei concurentionale, ceea ce face ca in dorinta protejarii productiei interne, la nivel ministerial si parlamentar, sa apara idei gresite si contrare principiilor europene ale liberei concurente, cum ar fi propuneri de interdictie a unor activitati comerciale la nivelul retelelor de supermarket. Coruptia: agricultura si productia prelucratoare a produselor agricole sunt principalele focare de evaziune fiscala. De la practica „cumpararii la tarla“ pana la falsificarea actelor de import-export, evaziunea trece prin nenumarate forme, care nu omit nici „nevinovatele“ vanzari de produse pe sosea sau la marginea drumului. Mafia tiganeasca din piete constituie armata de intermediari care urca pretul de vanzare de cel putin cinci ori fata de costul de productie. Este o mafie care umileste si exploateaza colonial micul producator sub obladuirea vinovata a primariilor, a Politiei, a Garzii Financiare si a institutiilor de protectie a consumatorului. Importul de tip contrabanda este cea mai importanta bariera in calea dezvoltarii productiei interne, sufocata de concurenta neloiala a produselor importate. Aceasta imensa si puternica structura de subminare a agriculturii romanesti este de fapt o subminare a interesului national, caci productia agricola romaneasca ar putea fi tot atat de valoroasa pentru propasirea noastra cum este resursa de petrol a tarilor arabe. Criza mondiala a alimentatiei este o realitate. Cu ce avem noi, am putea deveni unul din puternicii lumii. Dar... noi ne batem joc de noi. Sa ne fie rusine!
5 6
Olimpian Ungherea:
E
xodul cenusiu
Florin Munteanu:
D
7
e la „Matrix“ la „Avatar“ Alin Tomus:
Moldo-
China
11
Sorina Bruj:
C
ata libertate de expresie exista online?
10 a (re)invatam 11 Scomunicarea! Cristian Mladin:
(
INITIATIVA ,
Romania, vatra vechii Europe Marija Gimbutas (1921 – 1994), cercetator si profesor la Universitatea California, din Los Angeles, studiind inceputurile culturii si civilizatiei in Europa, spune, in prefata cartii sale „Cultura si Civilizatie“, ca: „Romania este vatra a ceea ce am numit Vechea Europa, o entitate culturala cuprinsa intre 6500-3500 i.Ch, axata pe o societate matriarhala, teocrata, pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europenizate, patriarhale, de luptatori, din epocile bronzului si fierului. (...) Uluitoarele descoperiri facute in Romania si in tarile invecinate, dupa cel de-al doilea razboi mondial, asociate datarilor cu radio-carbon, au facut posibila intelegerea importantei inceputurilor culturii vechi europene, o cultura a unei societati de agricultori. A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche civilizatie europeana, o precede cu cateva milenii pe cea sumeriana, facand imposibila ipoteza conform careia civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob“.
Horatiu ªerb
Vlad Hogea
Imperiul Romanesc
Se spune ca spatiul carpato-danubiano-pontic, este „tatana lumii“ si ca noi, romanii, avem un rol crucial in existent omenirii. Avem o pozitie geostrategica excelenta si suntem asezati la raspantia marilor drumuri comerciale. Beneficiem de fantastice resurse naturale si de o bogatie rara a reliefului, florei si faunei. Nu intamplator, Dacia lui Burebista si Decebal avea dimensiuni (semi)imperiale si fundamente de lider regional. Dar aceste elemente par sa fie date, de prea multe ori, deoparte. Dar realitatile romanesti contemporane se contrapun vocatiei noastre imperiale. Economia abia se taraie, politica e balcanizata, perspectivele interne si extreme sunt ignorate si nefructificate. Suntem prizonierii unui prezent nedemn de trecutul si de viitorul nostru. „BUSINESS ADVISER“ (re)aduce la lumina IMPERIUL ROMANESC… Deocamdata pe hartie. Cand, oare, si in realitate?
2
Destinul imperial al poporului roman este sintetizat cel mai bine in articolul poetului, eseistului si traducatorului Dan Botta - el insusi descendent al unei familii nobiliare ardelene, care cuprindea fosti voievozi ai cetatii si tinutului Chioarului din Maramures - intitulat in mod explicit: „Romanii, poporul traditiei imperiale“. Este o descriere coerenta a rolului jucat de romani in contexul istoriei. „Constiinta istorica a unui popor, sentimentul misiunii sale in lume, acestia sunt factorii de cari depinde marirea sau caderea lui. Istoria se naste doar in spiritul acelora cari pot fi… din miile de forme pe cari istoricii le pun la lumina, marile linii ale constiintei istorice“ - asa isi incepea Dan Botta expunerea. Plecand de la constiinta istorica a poporului roman, care se identifica la inceput cu constiinta tracica, el face o trecere in revista a momentelor in care poporul nostru a ratat sansele istoriei datorita inconsecventei de care nu reusim sa de dezbaram nici acum: „Transhumanta lor, conceptia lor de libertate pastorala nu le permitea sa fundeze un stat, o natiune, in acceptia moderna. A fost acesta un blestem, partea de damnatie, de pedeapsa cu care a fost incercat acest popor daruit cu atatea daruri. Herodot insusi remarcase aceasta: «Daca ar avea un singur Domn si ar fi uniti intre dansii, ar fi de neinvins si, asa cred eu, cei mai puternici dintre toate popoarele...»“. Ajuns la Alexandru cel Mare, cel dintai trac care a exprimat si ideea imperiala si geniul natiunii sale, el compara traectoria genialului rege cu a celorlati mari romani: „Destinul lui Alexandru evoca straniu pe acela al atator mari romani cari au faurit un imperiu – fie el si spiritual, caci si acela manifesta uneori pana la paroxism o cupido imperandi – si cari au fost impinsi sa creeze pe seama altor natii ceea ce ar fi fost atat de prielnic natiei lor. E destinul Corvinilor, al lui Nicolae Valahul, primatul Ungariei, al lui Petru Movila, al lui Antioh Cantemir...“ Dan Botta asaza la locul cuvenit adevarata perioada imperiala a teritoriului locuit de inaintasii nostri, spunand ca
„acela care a implantat puternic ideea imperiala in inima Thraciei a fost Traian. Prin marea sa autoritate, prin victoriile sale fulgeratoare, prin dreptatea sa, omul acesta isi merita pe deplin divinitatea – poate intaia divinitate pe care Thracia o acorda unui om. Marturiile ei sunt inca vii pe intinsul romanesc.“ Dupa parasirea Daciei de catre Imperiu, sub presiunea invaziei gotilor, Botta ii prezinta pe „pastorii aceia insisi, cari n-au putut pleca cu multa lume romana la miazazi, s-au retras probabil in depresiunile cele mai adapostite ale Carpatilor, in asa-numitele «tari», departe de pasul de munte pe unde trecea gotul – in Campulung, in Vrancea, in Þara Oltului, in Maramures…“ Intr-o insiruire de celebritati ii prezinta pe cei nascuti din neamul tracilor: „Aetius, invingatorul hunilor, generalul Belizarius insusi, care poarta inca un nume thracic, imparati ca Diocletian, Constantiu-Chiorul, Constantin cel Mare, Leo I, Anastasiu si Justinian – spre a numi doar pe cei mari… Ideea thracica se confunda cu ideea romana. Thracii sunt, in Imperiu, promotorii geniului crestin. Se poate spune intr-adevar ca triumful crestinismului in lume a fost asigurat de thraci – credinciosii stravechi ai Dumnezeului unic. ªi noua religie a fost marturisita, cu o inviersunare fara seaman, de marele numar de sfinti si martiri, originari din Thracia.“ Parcurgand glorioasa existenta a tracilor pana la mijirea zorilor Evului Mediu, Dan Botta vorbeste despre Imperiul Vlah al Asanestilor: „Cind insa, dupa distrugerea Bulgariei, Imperiul pare a nu mai servi ideea romana, cind, in numele ei, romanitatea se simte oprimata, iata ca se ridica, viforos, bratul Asanizilor. Romanii din Hem isi iau asupra-le ideea imperiala. In patetica lor indignare, in actele lor in care strabate viziunea, ca si simtul imperial, e ceva care evoca direct actiunea lui Horia. Horia e prefigurat aci, in acesti romani cari stiu sa-si cucereasca dreptatea pe care n-au aflat-o la Imparatul. Coroana de aur a Imperiului, pe care Petru si-o aseaza pe frunte, arunca nu stiu ce nimb
de victorie pe figura aceluia pe care poporul lui l-a recunoscut in versul: «Pan’ a fost Horia-mparat!»“... Botta incheie tot periplul istoric din vremurile de glorie intr-un corolar: „De atunci, peste poporul nostru s-a abatut bratul Necesitatii. Lipsa unor mari idea-
luri ne-a pierdut. Cand, prin jertfele pe cari le vom face, poporul romanesc din Dacia Traiana se va uni iarasi sub un acelasi sceptru, in zarea patriei noastre va scanteia – sa credem – cu o mie de cupole de aur Roma lui Constantin cel Mare“.
REACTII ,
Este nevoie de un tip de abordare pro-activ. Trebuie sa ducem in lume valorile si personalitatile noastre culturale, sa reusim sa impunem in plan international si alte simboluri decat ultracelebrul Dracula (popularizat de Bram Stoker, nu de noi, apropo...). Iar actiunile Institutului Cultural Roman ar trebui intensificate, iar operele noastre autentice - aduse in expozitii internationale. Turismul poate fi, iarasi, un raspuns la intrebarea „Ce este de facut?“. Turismul de business, cel medical si cel consacrat pot aduce lumea spre noi, pentru ca avem o tara frumoasa! „Imperiu Romanesc“? E mult spus! Este suficient sa fim o „tara“, in adevaratul sens al cuvantului. Primul pas ar fi sa intelegem pe plan intern ca avem si valori, sa le promovam aici si sa valorificam potentialul urias. Este total gresit sa-i lasi pe toti sa plece din tara, iar ulterior sa te lauzi cu romanii ajunsi celebri peste hotare. Mentalitatea asta trebuie sa se schimbe, chiar de astazi. E cam tarziu, dar inca se mai poate face ceva! ALINA GORGHIU (PNL) Chestiunea trebuie privita o data dinspre interior catre exterior si un alt punct de vedere - al romanilor din afara tarii. As incepe cu partea a doua: ce ar trebui sa faca romanii care se afla acum la munca in strainatate, pentru tara lor. Eu nu le-as cere decat sa-si faca datoria, in mica lor comunitate de acolo. Pentru ca, daca ei sunt buni profesionisti, daca se comporta absolut civilizat, atunci vor amprenta o imagine corecta a Romaniei, de tara care-si merita statutul de stat european! ªi, chiar daca omul a fugit din tara din motive politice sau economice, care sunt evidente in ultimii ani, el ramane un patriot. Sigur ca exista moduri diferite pentru a reflecta aceasta iubire de tara! Acum, ajungem la ceea ce s-ar putea numi o „strategie“ pentru romani. Cu siguranta ca asa cum exista in toate tarile un interes pentru conationalii de pretutindeni, asa trebuie sa se comporte si statul roman fata de proprii cetateni. Pentru ca, daca eu am ales sa-mi traiesc viata in alta tara, asta nu inseamna ca nu sunt cetatean roman! ªi - pana la urma - romanul plecat afara va fi o „celula“ a poporului roman. El se comporta in continuare asa si asa trebuie tratat! VICTOR SOCACIU (PSD) N-as folosi termenul de „Imperiu Romanesc“, dar as vorbi despre o sfera de interese pe care Romania ar putea sa si-o marcheze mai decisiv. Exista o solidaritate reala intre diaspora romaneasca si natiunea romana ramasa in granitele Romaniei, o solidaritate regasita dupa 1990, pentru ca pana atunci legaturile erau, practic, rupte. Un al doilea gand ma duce catre ceea ce nu facem, si anume o recunoastere a valorilor noastre care s-au impus in Occident, inainte de a se impune si in constiinta publica romaneasca. De asemenea, cred ca ar trebui sa asiguram un tip de relatie mult mai eficienta, dincolo de relatia emotionala fireasca intre diaspora si natiunea romana ramasa acasa. Astfel, am putea favoriza legaturile de tip profesional. Dau ca exemplu legatura intre medicii din Romania, cu medicii romani din afara. Dar cred ca statul ar putea sa se implice si sa sustina astfel de legaturi. ªi mai cred ca ar trebui - inainte de toate - sa-i facem pe romanii nostri de dincolo de granite sa se simta mandri ca sunt romani. Sa „lucram“ noi aici, in asa fel incat ei, acolo, sa fie mandri de tara lor! SEVER VOINESCU (PD-L) In primul rand, ar trebui ca toate reprezentantele oficiale ale Romaniei - fie ca vorbim de cele de turism, de ambasade, consulate, de birouri economice sau de alta natura - sa lucreze in interesul statului roman, iar nu al diferitilor reprezentanti temporari ai puterii. Pentru aceasta, desigur ca nu ar trebui ca posturile respective sa fie ocupate de beizadele, ci de profesionisti. Odata ce folosesti toate aceste resurse sustinute din buget in folosul statului si al dezvoltarii Romaniei, poti vorbi nu de un „imperiu“, dar macar de un stat puternic, care isi
apara interesele si de care rauvoitorii se tem, pentru ca stiu ca exista sisteme de aparare, protectie si lobby. In momentul de fata, nimeni nu apara interesele Romaniei, motiv pentru care ne si aflam intr-o situatie de izolare, pe plan international. BOGDAN DIACONU (PC) Romania nu a avut niciodata propensiuni imperiale si acest lucru este un fapt pozitiv. Singura zona de leadership care i-ar putea reveni este aceea din Sud-Estul Europei. Un leadership pe care l-a avut si l-a pierdut... RAZVAN THEODORESCU Pe parcursul ultimilor ani, Romania a devenit unul dintre cei mai mari parteneri in comertul nostru international. In prezent, este al patrulea partener comercial la export si al cincilea in privinta importurilor. Conform ultimelor date, in primele cinci luni ale anului 2011, comertul bilateral s-a ridicat in jurul valorii de 825 milioane dolari, de circa doua ori mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Cooperarea economica bilaterala este mai intensa in energie, agricultura, industria chimica si de prelucrare a metalelor, dar suntem preocupati de promovarea de noi oportunitati, cum ar fi: agrobusiness si industria alimentara, a bunurilor de larg consum, industria auto, textile, echipamente farmaceutice si medicale, IT, telecomunicatii si industria electronica, unde vedem un mare potential de dezvoltare. De asemenea, putem coopera in sectoarele financiar, imobiliar, constructii, turism si transport. Romania are multi specialisti competenti in diferite domenii ale activitatii economice, care pot contribui in mod semnificativ la intarirea cooperarii, in special in energie, tehnologiile informationale si comunicatii. Serbia ar putea beneficia, de asemenea, de experienta specialistilor romani in implementarea proiectelor finantate de Uniunea Europeana, insa - din punctul de vedere al cooperarii economice bilaterale - de mare importanta sunt si accesul la Dunare, la Coridorul 7 Pan-European si la Marea Neagra. In general, Romania are o pozitie favorabila in sud-estul Europei, dar isi va putea valorifica intregul potential geo-strategic dupa dezvoltarea infrastructurii de transport. Þara dumneavoastra dispune de bogatii naturale importante comparativ cu tarile de dimensiuni similare si - in special - as dori sa subliniez existenta resurselor naturale pentru producerea de energie, a diverselor resurse minerale si a terenurilor arabile. In plus, Romania are toate conditiile naturale pentru dezvoltarea cu succes a turismului. Nu in ultimul rand, exista o serie de experti romani care lucreaza in strainatate si care au experienta internationala necesara, la nivel inalt de specializare, astfel incat sa contribuie la dezvoltarea socio-economica a Romaniei. DUSAN ZARUBICA (Consilier economic – Ambasada Republicii Serbia in Romania) In 2010, volumul total al schimburilor comerciale dintre tarile noastre a fost de 5,4 miliarde de euro, ceea ce inseamna o crestere de 20% fata de 2009, iar tendinta de crestere va continua. Trebuie, insa, ca Romania sa aiba o infrastructura mai buna, corespunzatoare exigentelor internationale, pentru ca asta ar insemna investitii mai multe, iar cresterea investitiilor impulsioneaza relatiile comerciale bilaterale. Din punctul de vedere cooperarii economice, faptul ca Romania este o tara vecina constituie un avantaj, lucru fructificat in aceasta perioada de criza. Un alt atu este acela ca tara dumneavoastra are iesire la mare. Romania este un fel de poarta estica a Uniunii Europene, iar - din punct de vedere logistic - este o noua posibilitate de a dezvolta relatii comerciale sau chiar politice cu tari mai indepartate si din afara Europei. Dupa parerea mea, Romania ar putea juca un rol foarte important in viitor, in stabilirea relatiilor economice si politice cu tarile riverane la Marea Neagra. Un alt mare avantaj al Romaniei ar fi turismul, dar aici trebuie sa fac din nou referire la infrastructura. Þara dumneavoastra are un potential turistic urias, dar nu este fructificat cum trebuie. Daca s-ar dezvolta infrastructura si serviciile, atunci turismul s-ar putea dezvolta mult mai mult, pentru ca Romania are niste peisaje care nu exista nicaieri in lume! De asemenea, daca o comparam cu Ungaria, Romania este mult mai bogata in resurse naturale - de titei, de gaze naturale - iar acest lucru este un atu in plus, pentru ca importul sau dependenta din acest punct de vedere este mai mica, decat in cazul unei tari mai sarace in aceste resurse. Pe de alta parte – daca vorbim de dezvoltare – specialistii romani sunt foarte apreciati in strainatate, in diverse domenii, precum IT. Insa, ar trebui sa se creeze conditii mai atractive (salarii mai mari si conditii de munca mai bune) pentru a ramane in Romania. Acesti specialisti pot determina, in viitor, soarta tarii. Un stat care are experti renumiti, inseamna o adevarata baza de pornire pentru dezvoltare, dar nu numai pe plan economic, ci si social. BOGAR FERENCZ (Consilier economic – Ambasada Ungariei in Romania)
3
INTERVIU
„S
istemul educational romanesc are nevoie de o schimbare fundamentala!“ considera acad. Solomon Marcus Academicianul Solomon Marcus este un titan al matematicii romanesti, o „legenda vie“, dupa cum se spune in mod uzual atunci cand este vorba despre oameni care fac istorie in domeniul lor de activitate. Actualmente, profesor consultant la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Matematica si Informatica, Solomon Marcus a desfasurat cercetari in analiza matematica si informatica, dar si in lingvistica, poetica, semiotica, antropologie culturala, istoria si filosofia stiintei - domenii in care a publicat 58 de carti in limbile romana, franceza, engleza, italiana, germana, spaniola, rusa, ceha, sarbo-croata, maghiara si greaca. De asemenea, a scris si peste 400 de articole in reviste de specialitate din Europa, America, Asia si Oceania. Inclus in cateva zeci de comitete editoriale internationale,
Solomon Marcus este recunoscut drept unul dintre initiatorii lingvisticii matematice si poeticii matematice. Cele mai recente carti ale sale au fost lansate in luna mai 2011: „Paradigme universale“, editie integrala, 1.102 pagini, la Editura Paralela 45 si „Rani deschise“, 1.244 pagini, la Editura Spandugino. Academicianul Solomon Marcus a acceptat sa ne ofere un scurt interviu, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC.
Domnule profesor, ce „nota“ acordati invatamantului romanesc de azi? Avem multi (dar nu majoritatea) educatori si elevi de nota 10, dar eforturile lor nu pot da rezultate optime deoarece sistemul este defectuos! Programele de inva-
tamant sunt invechite, manualele sunt - de cele mai multe ori - greu inteligibile si lipsite de interes pentru elevi, iar „scenariul“ profesor-elev este mai degraba imperativ, decat interactiv.
Ce parere aveti despre pregatirea scolara a generatiilor actuale de elevi? Pregatirea generala consta - in special - din cunostinte, informatii, date, dar prea putin se refera la capacitati de gandire si de comportament...
Ce-i lipseste, acum, invatamantului romanesc, pentru a fi performant? Sistemul educational romanesc are nevoie de o schimbare fundamentala, care sa permita o interactiune puternica a diferitelor discipline predate in scoala (deocamdata, aceasta interactiune este aproape inexistenta), sa mute accentul de la insusirea de cunostinte, la intelegerea lor, la capacitatea de a reactiona la situatii noi, prin capacitati de gandire si de comportament, in directia carora scoala ar trebui sa dezvolte un antrenament sistematic. Pe de alta parte, educatia folosirii chibzuite a Internetului ar trebui sa fie preocuparea oricarui educator, indiferent de specialiatate si de nivel (primar, gimnazial, liceal, universitar).
Multe dintre discutiile legate de BAC-ul din acest an – cel putin, in emisiunile de televiziune - s-au referit la politica. Exista vreo legatura intre politica si rezultalele elevilor la invatatura? Guvernul, Parlamentul si partidele politice au, desigur, un rol in schimbarea sistemului actual, dar rolul de baza revine oamenilor scolii.
Pe vremea mea, am luat si eu 10 la BAC, dar nu am fost premiat de ministrul Invatamantului de-atunci... Este normal sa-i facem aproape „eroi nationali“ pe elevii care au luat 10? Inainte de razboi, numele elevilor care promovau examenul de admitere in clasa a cincea de liceu si ale celor care treceau bacalaureatul erau anuntate in ziare! Daca se proceda asa atunci, cand liceul avea un caracter elitar, este mai greu acum, cand el a devenit popular. Dar, macar pe cei mai buni elevi este bine sa-i mentionam!
Atat de mult s-a schimbat mentalitatea elevului roman, incat el considera acum ca invata de „dragul“ altora? Pe vremuri, noi invatam pentru noi, pentru cultura noastra generala... Elevii de azi afla prea putin din stiinta secolului XX, iar cele mai multe evenimente de mare semnificatie culturala le raman straine! Separarea real-uman a devenit anacronica...
Privita in istoria sa, care sunt „pilonii“ scolii romanesti de matematica? Pilonii scolii romanesti de matematica au fost fixati de Spiru Haret si David Emmanuel, Gheorghe Þiteica si Dimitrie Pompeiu, de Alexandru Myller,Traian Lalescu, Simion Stoilow, Octav Onicescu, Gheorghe Vranceanu, Dan Barbilian, Miron Nicolescu, Tiberiu Popoviciu, Grigore Moisil, Octav Mayer si alti cativa - pentru a ne limita la perioada anterioara celui de al Doilea Razboi Mondial.
Venind in actualitate, care este ACUM locul matematicii romanesti, in lume? Locul in lume al matematicienilor romani este unul foarte onorabil, daca tinem seama de faptul ca ei au furnizat pe autorii mai multor rapoarte invitate la congresele internationale ale matematicienilor. Am facut o prezentare ampla a lor, in lucrarea mea „Mathematics in Romania“ (Cub Press 22, Baia Mare, 2004), unde am aratat si amploarea impactului unor matematicieni romani de frunte, unii din tara, altii din strainatate.
Cat de stransa este legatura dintre performantele scolare si cele economice ale unei tari? Performanta economica a Romaniei este strans corelata cu aceea a sistemului ei educational. Acest lucru a fost pus in evidenta de economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, care a aratat ca nu avem o clasa calificata, suficient de ampla, de profesionisti in directiile de baza, din cauza sistemului educational neperformant. Faptul are repercusiuni in viata practica, iar incetineala cu care realizam autostrazi este numai unul dintre aspecte!
Exista vreo legatura intre matematica si economie? Aceasta legatura este inca slaba in Romania. Pentru a da un singur exemplu: teoria matematica a jocurilor de strategie, initiata de John von Neumann si Oskar Morgenstern si continuata de John Nash - teorie nascuta din probleme economice si cu impact decisiv asupra acestora - ocupa un loc slab atat in educatia viitorilor economisti, cat si in aceea a matematicienilor si a inginerilor. Interviu realizat de Daniel Negut
4
EDITORIAL
Dan Matei Agathon
C
e nu se intelege despre agroturism
In general, lumea confunda agroturismul din Romania cu pensiunile pastelate, in care dormi, dar, de multe ori, nici macar nu poti sa iei masa, pentru ca proprietarul e om de afaceri si invarte mici chioscuri pe la orasul din apropiere, asa ca nu are timp sa se ocupe de oaspeti. Cea mai dramatica forma de distrugere a agroturismului am intalnit-o de curand in Delta, unde unii din cei care au pensiuni iti pun casa la dispozitie si te lasa sa te descurci, pentru ca ei se ocupa cu prindere si cu vandutul pestilor, o activitate mult mai remunerata. Nu tu produse traditionale, nu tu ciorba de peste la ceaun, pentru ca oamenii sunt ocupati cu supravietuirea si nu pot trai din cei cativa turisti care ajung pe acolo pe timpul verii. Nu-i poti condamna, pentru ca nu au alta sursa serioasa de venituri. Dar nu asa se face agroturismul. Tocmai de aceea consider necesar sa precizez ca agroturismul reprezinta o forma de turism complexa care se realizeaza in mediul rural, in exploatatia agricola sau in mediul natural si care urmareste deschiderea unor noi posibilitati de odihna si recreere pentru locuitorii oraselor tot mai poluante, in primul rand, ca si oricaror altor solicitanti din tara si din strainatate. Conform teoriei, activitatea agroturistica consta in gazduirea turistilor intr-o cladire amenajata special, dar care trebuie sa poarte amprenta unei locuinte rurale separata de locuinta gospodarului, sau integrata in ea, dar cu functionalitate independenta, si care pastreaza farmecul vietii de altadata, fara a neglija confortul dorit de catre turistii de azi, adica sa fie dotata cu echipamentul necesar pentru un sejur complet. Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinta de expansiune si petrecere a timpului liber si a vacantelor la „tara� constituie preocupari vechi mai ales ale impatimitilor de natura. Un fel de agroturism in familie se practica in Romania de mult, cu celebrele vacante la tara unde cei stabiliti la oras se duceau pe perioada verii. Nou este modul in care a evoluat aceasta forma de turism atat cantitativ, cat si calitativ, in ultima perioada, el tinzand sa devina un fenomen de masa. Aceasta forma de turism trebuie sa se dezvolte prin valorificarea caracteristicilor celor trei elemente principale ce caracterizeaza si dau specificul acestei activitati, si anume spatiul rural ca suport al procesului de vietuire si derulare a activitatilor specifice, populatia rurala ca element al con-
tinuitatii obiceiurilor si traditiilor populare ale satelor si produsele naturale care au menirea de a implini cerintele personale ale celor care vin in ospetie.
Ce nu se intelege despre agroturism este faptul ca acesta nu cuprinde doar cazarea intr-un loc frumos, intr-un cadru natural si cultural deosebit, ci si derularea unor programe, prestarea unor servicii de baza si suplimentare specifice, plus activitatile economice predominant agricole sau practicarea unor ocupatii traditionale, la care se adauga modul de petrecere a timpului liber adecvat zonei respective. Turismul se dezvolta in mediul rural in stransa corelatie cu economia locala, ceea ce conduce la interdependenta dintre aceste doua laturi. Tocmai de aceea, disparitia economiei agrare locale aduce un grav prejudiciu agroturismului, pentru ca ii distruge specificitatea.
5
Olimpian Ungherea
ARTICOL DE FOND
Exodul cenusiu
Ce se intampla cu inteligenta romaneasca? De ce atata nepasare, pentru protejarea ei? De ce atata indolenta, pentru valorificarea ei? De ce atata tembelism? O uriasa epidemie de lehamite criminala tinde sa sufoce materia cenusie, pe care Dumnezeu a semanat-o in Gradina Maicii Domnului. Pentru a supravietui, tot mai multi oameni inteligenti din Romania pleaca spre alte hotare, intr-un dramatic exod. Ne fug elitele din tara. Ca un gest de cumplita disperare. Ce face Puterea, pentru a opri aceasta hemoragie a materiei cenusii? Ce face Opozitia? Nimic altceva, decat o sinistra ciorovaiala intre ele. Se complac in interesul lor marunt si egoist. De nicaieri, un semnal de alarma. De nicaieri, un ajutor. Macar un gest de bunavointa. Nimic. Doar apatie. ªi un aer pustiu ne flutura demential pe langa tample. Puterea este preocupata, pana la obsesie, sa-si pastreze parghiile de comanda ale tarii. Opozitia, cu aceeasi neagra obstinatie, pandeste ca un carnasier flamand clipa de istovire, de epuizare a Puterii. O concurenta diabolica, intre Putere si Opozitie. O concurenta sterila si absurda, atata vreme cat exodul cenusiu din Romania devine tot mai devastator pentru semintia romaneasca. Ne fug intelectualii din tara, doamnelor si domnilor parlamentari! Se risipesc pe meleaguri straine, in cautarea unei paini cinstite, care sa le rasplateasca inteligenta si talentul. ªi nu politica tacerii va stopa acest exod cenusiu. Dar nici zbaterea galagioasa, gaunoasa de la microfonul public. Ci gestul dumneavoastra concret, practic, de a le oferi celor ce fug o speranta, o sansa reala de a se realiza pe pamantul parintesc. O tara nu poate prospera, fara elite. Fara intelectuali de varf. O tara din care producatorii de idei fug, nu are alt destin decat acela de ghetou al mediocrilor. Un loc in care prostia si neputinta sunt la ele acasa. O tara nu poate trai doar pe seama consumatorilor de idei. Cati dintre dumneavoastra – stimati conducatori ai Romaniei – aveti printre purtatorii de serviete si producatori de idei? Aveti curajul acestei intrebari? Cutremurati-va de raspunsul infricosator: numarul prostilor, chiar cu blazon academic, este infinit mai mare decat numarul celor destepti. ªi ne mai miram ca, in loc sa progresam, dam de-a-m-boulea... Exodul cenusiu – primejdia de a pierde tot ceea ce are mai nobil si mai sfant un popor – nu poate fi egalat decat de pericolul unui holocaust: si unul si altul reduc omul, aceasta trestie ganditoare, la conditia de animal care poarta jugul supravietuirii. Ce blestem ancestral ne urmareste, de-i pierdem pe cei mai straluciti dintre noi? Un titan ca Brancusi a trebuit sa fuga din Romania, pentru a-si putea implini visul genial, din visul sau umanitatea facandu-si mai apoi piatra de hotar. ªi ce altceva a fost George Enescu, decat unul dintre ilustrii fugari ai Romaniei? Sub soarele generos al muzicii sale, intunericul din noi a devenit mai subtire. Cati romani de talia unor giganti ca Mircea Eliade, Henri Coanda, Emil Cioran sau Eugen Ionescu – care au fugit din Romania, implinindu-si destinul pe pamanturi straine – mai avem astazi in tara? Raspunsul ar trebui sa ne rusineze pentru sapte generatii de acum inainte. ªi nu a fost doar nepasarea crasa a guvernantilor. Ci trebuie sa recunoastem si un cumplit adevar: a fost si ura. Dezastrul comunist a impins aceasta ura fata de intelectuali, fata de elite, fata de genii, pana la sinucidere: dictatura comunista sapandu-si singura groapa la marginea istoriei. Inteligentele vii, sclipitoare sunt – din nefericire – marginalizate si
6
astazi in Romania. Cei care nu au curajul fugii, sunt lasati sa se degradeze, in oarba lupta pentru supravietuire. Din 17 tineri laureati ai olimpiadelor internationale de fizica, matematica si chimie – din anul 2007 – trei sunt astazi someri, cinci nu si-au putut continua studiile universitare din motive de saracie, sapte sunt deja studenti in Marea Britanie, in SUA si in Franta, doi lucreaza in Spania la o firma de turism. Conform unor recente statistici ale UNESCO, Romania are de departe cea mai densa si ilustra diaspora din Rasaritul european: 238 de scriitori, 160 de artisti plastici, 305 muzicieni, 1388 de profesori universitari, 6400 de medici. Asadar, exodul cenusiu nu este doar o metafora de presa, ci un banal si crud adevar istoric, care ne poate impinge destinul in neant. ªi, pentru acest lucru, iertare nu exista.
Florin Munteanu
OPINII
D
Asistam la un proces de constientizare in plan pragmatic a cuplajului Geofizic-Economic-Social (modelul GAIA – planeta vie), pus in discutie atat de coerent in cartea Economie si Entropie de catre Nicolas Georgescu Roegen, parintele bioeconomiei. Eruptia extrem de locala a unui singur vulcan are, la nivel global, un cost de aproximativ 200 milioane de dolari pe zi doar in industria de transport aerian. Numarul de evenimente seismice cu impact asupra infrastructurii a crescut, la fel ca si pagubele produse de furtuni violente, uragane etc., toate avand o influenta negativa puternica in intreaga structura bancara legata de asigurari si reasigurari si de aici, in intreaga viata economica reala, globala. Instabilitatile politice, pe langa cele datorate unor intamplari nefericite precum cele din Polonia, sunt si o consecinta a tensiunilor sociale datorate eterogenitatii crescade a nivelului de trai, resimtite la scara globala si alimentate constant, atat obiectiv (evenimente catastrofice, competitii neloaiale, activitati de monopol, speculatii bursiere) cat si subiectiv (manipulare media). In acest context „turbulent“ capacitatea de previziune, proiectare si planificare dar si abilitatea de interventie operativa scade semnificativ, intarind ceea ce se numeste acum CRIZA. Spuneam ca aceasta „criza“ nu este una economica ci una mult mai profunda, ce se manifesta la nivelul intregii planete, vazuta ca si un „organism viu“, si nu doar ca si o colectie de sisteme in interactiune (viziune mecanicista, limitata). Mai spuneam ca dezvoltarea stiintei si tehnologiei in cadrul unor retele de excelenta, cu puncte de lucru delocalizate, asigura o crestere exponentiala a cantitatii de cunoastere, dar nu asigura in aceeasi masura si difuzia in social a acesteia, respectiv accesul la „roadele“ noutatii. Se genereaza astfel o fragmentare continua a societatii intre zone „moderne“ si zone „arhaice“, ce pot sau nu sa faca fata fluctuatiilor extrem de dure ale mediului geofizic si economic. Schimbarea dramatica a conditiilor de mediu impune o noua strategie de abordare, iar aceasta necesita abilitati speciale de analiza, extragere de informatii utile in timp scurt, reglementari adecvate si comunicare operativa etc. Toatea acestea presupun o schimbare de mentalitate si in final o restructurare socio-economica profunda. Singura dificultate este acceptarea de catre cei ce conduc ca fiind adevarate si operationale evenimentele descrise de mai sus, ca ceea
e la „Matrix“ la „Avatar“
ce ieri era valoare, azi mai poate fi sau nu, ca o solutie ce functiona ireprosabil ieri, azi poate sa nu mai aiba nici o valoare, ba din contra, sa fie contraproductiva sau „toxica“. Suntem intre doua lumi: una care moare si una care, desi nascuta, nu are inca sustenabilitate economica... Filmul „Avatar“ a surprins acest aspect: confruntarea intre doua abordari, intre impunerea prin plan si proceduri a „vointei“ noastre asupra Realitatii, respectiv adaptarea continua a nevoilor si aspiratiilor noastre la capacitatea de sustenabilitate a organismului GAIA. Un alt film de exceptie ce a sugerat cat de grea este desprinderea din aceasta obisnuinta colectiva ce dicteaza comportamentul si normalitatea actuala este „Matrix“. Ambele sugereaza lupta de schimbare a Viziunii pe care o avem fata de valoare, viata, semeni... Tranzitia de la societatea agrara la cea industriala, apoi la cea informationala pentru a face apoi loc la cea a Cunoasterii si cea a Constiintei atingand in final „Singularitatea“, urmeaza acelasi drum, marcat de cresteri, accelerari intrerupte de salturi de la o paradigma la
alta (revolutia industriala, informationala etc.). Intelepciunea unui conducator este de a sti in ce faza de evolutie se afla organizatia sa si sa pregateasca saltul de o asemenea maniera incat sa minimizeze pierderile ce apar inerent la tranzitia de la un sistem la altul, de la o resursa la alta... In acest context, incapatanarea cu care incercam sa „construim“ si noi acum, la spartul targului o societate industriala bazata pe competitie si consum, este o dovada a lipsei de intelepciune a conducatorilor, lipsa unei viziuni asupra evolutiei lumii, a cunostiintelor de fizica si biologie de nivel inalt, a celor legate de dezvoltare spirituala etc. O abordare inteleapta la nivelul politicii economice a Romaniei ar fi sa sprijine „strapungerea“ catre Societatea Cunoasterii, sa usureze formarea valorilor in aceasta noua piata... Iluzia puterii economice bazate pe modelul „Hambarul plin“, dublata de managementul dupa modelul „ceasului elvetian“ si al procedurilor standard (intr-un context ce devine pe zi ce trece din ce in ce mai... non-standard) nu face decat sa adanceasca criza.
7
EVENIMENT Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in colaborare cu Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) si Institutul de Management si Marketing International Manager au lansat editia a IX-a a Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2011, care prezinta o utilitate aparte in investigarea starii si perspectivelor fenomenului intreprenorial in Romania si in impulsionarea dezvoltarii sectorului de IMM-uri. Lucrarea a fost realizata de un colectiv de specialisti si reprezinta cea mai cuprinzatoare si aprofundata analiza a situatiei IMM-urilor din Romania, a fenomenului intreprenorial, a performantelor si problematicii IMM-urilor, fiind un titlu de referinta in literatura de specialitate, atat in Romania cat si la nivelul Uniunii Europene. Editia a IX-a a ,,Cartei Alba a IMM-urilor din Romania”, se constituie atat ca o radiografie a starii evolutive a IMM-urilor din Romania, cat si a contextului socio-economic in care acestea isi desfasoara activitatea, surprinzand totodata si efectele crizei economice asupra acestui sector, la nivelul anului 2011. Principalele categorii de analize incorporate in editia 2011 a Cartei Albe a IMMurilor din Romania sunt urmatoarele: a. analiza aprofundata a situatiei IMM-urilor din Romania pentru anul 2011 la nivel national, regional, sectorial si judetean; · analiza situatiei IMM-urilor in viziune contextuala a tuturor intreprinderilor, a economiei romanesti in ansamblul sau a economiei in conditiile integrarii Romaniei in Uniunea Europeana; · analiza fenomenului intreprenorial in dinamica, pornind din 1990 si pana in prezent, cu accent asupra evolutiilor din 2009 – 2011; analiza IMM-urilor si a celorlalte intreprinderi cu accent asupra performantelor: de ansamblu, comerciale, financiare, inovationale, sociale; b. analiza esentializata a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizandu-se cu o selectie de aspecte semnificative; De asemenea, au fost abordate in cadrul lucrarii doua categorii de probleme majore deosebit de actuale: · perceperea ultimelor evolutii economico-sociale de catre intreprinzatorii din Romania; · caracterizarea intreprinzatorilor din Romania. Grupurile tinta carora le este destinata Carta Alba a IMM-urilor 2011 sunt: · intreprinzatorii si managerii din IMM-uri, care gasesc in cadrul lucrarii numeroase informatii privind mediul intreprenorial si bunele practici manageriale, utile cresterii functionalitatii si performantelor firmelor in care lucreaza; · organismele administratiei centrale si locale cu atributii in domeniul economic; · organizatiile de IMM-uri, celelalte organizatii patronale, sindicatele nationale, de ramura si locale, camerele de comert si industrie etc.; · liderii politici la nivel national si local, interesati in realizarea unui mediu de afaceri favorizant agentilor economici; · mass-media nationala, regionala si judeteana care abordeaza problematica economico-sociala; · organizatiile si organismele internationale interesate de starea si evolutia mediului de afaceri din Romania si de evolutia performantelor agentilor economici. Partenerii evenimentului au fost Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), EximBank si Piraeus Bank. Partenerii media ai evenimentului au fost urmatorii: Agentia Nationala de Presa Agerpres, Avocatnet, Anunt Exclusiv, Apulum 94, Banknews.ro, Bloombiz, Business Adviser, Business Point, Bursa, Business Woman Magazine, Business& Money, Calendarevenimente.ro, Centruldepresa.ro, Clubafaceri.ro, Comunicatedepresa.ro, Comunicatemedia.ro, Curierul National, Ecomunicate.ro, Efin.ro, Economistul, Finantare.ro, Gazeta de Sud, Market Watch, Manager.ro, Media Bloc, Nastratin, Newschannel.ro, N24plus, Smartfinancial.ro, Spin Media, Wallstreet.ro, webPR.ro, Euractiv.ro, Hotnews.ro.
Tot ce vrei sa stii despre vin
8
IMOBILIARE
D
e ce nu mai vor romanii credite Prima Casa 4?
Romanii au asteptat cu infrigurare programul Prima Casa 4. Intarzierea de o luna a acestui i-a facut pe multi sa se panicheze ca isi vor pierde avansurile oferite, ca vor pierde oportunitati de pe piata sau ca vor pierde sansa de a cumpara vreodata o locuinta, pentru ca multi nu isi permiteau un asemenea credit. Dar in momentul in care programul a inceput, balonul asteptarii s-a dezumflat. Potrivit datelor Fondului National de Garantare, in acest moment se cumpara de sapte ori mai putine credite decat in cea de-a treia etapa. De ce nu mai vor romanii creditele Prima Casa?
Creditarea se misca lent in perioada concediilor In prima luna de la reluarea programului guvernamental, bancile au vandut numai 300 de credite cu o valoare cumulata de 12 milioane euro. Anul trecut, valoarea medie a creditelor acordate ajungea la 80 milioane euro. Totusi, bancherii, agentiile imobiliare, dar si analistii economici isi pastreaza optimismul. Acest comportament se traduce mai degraba printr-o relaxare a romanilor decat printr-o lipsa de interes. „In primul rand, piata imobiliara este o piata sezoniera in care anotimpurile extreme, vara si iarna, sunt anotimpuri in care in general numarul de tranzactii este mic. Este posibil sa asistam la o revigorare dupa intoarcerea romanilor din vacante“, arata Radu Zilisteanu, analist imobiliar si doctor in economie. In plus, un alt factor important este confortul faptului ca programul exista, ruleaza si are un plafon suficient de mare incat sa nu grabeasca pe nimeni sa cumpere sau sa vanda urgent. „Daca maine s-ar anunta ca se termina Prima Casa, ar creste interesul de zeci de ori. Amintiti-va ce s-a intamplat in martie, cand se termina cea de-a treia editie. Dar acum exista Prima Casa 4, este relaxant, acum ne ducem la mare, apoi cand revenim ne mai gandim. Este acolo, stim ca ceva ni se da, este finantare din plin caci avem peste un miliard la dispozitie, mai asteptam, nu ne grabim.“, explica Victor Zaharia, broker Coldwell Banker, modul in care gandesc clientii.
Romanii asteapta sa vada ofertele tuturor bancilor Un factor in plus este ca, momentan, nu toate bancile care si-au anuntat participarea la programul Prima Casa au inceput sa dea credite.
„Dintre bancile care s-au aratat dornice sa participe in Prima Casa 4, au inceput sa dea credite doar sapte. Oamenii asteapta sa vada alte oferte. ªi in relatia client-banca, de multe ori clientul merge si pe chestii sentimentale sau subiective, de genul ca i-a placut cum a lucrat cu o anumita banca, sau faptul ca este «banca lui»“, continua Radu Zilisteanu. De cele mai multe ori, oficialii din piata imobiliara sunt de parere ca aceasta situatie nu este deloc ingrijoratoare si ca interesul clientilor va reveni odata cu sosirea toamnei, cand toata lumea scapa de atitudinea de concediu. Exista insa si voci mai pesimiste, care vorbesc despre faptul ca desi va exista intr-adevar o crestere a interesului, aceasta va fi mult prea mica pentru a fi luata in calcul. „Poate sa fie vorba despre o saturare a pietei, cumulata cu o pauza. Oamenii isi mai fac socoteli, isi calculeaza veniturile, incearca sa inteleaga ce urmeaza. Nu ma astept la o revenire puternica, de fapt cred ca va fi chiar una foarte slaba. Nu va fi o izbucnire si in niciun caz nu se va ajunge la cotele programelor anterioare“, arata Bogdan Baltazar, fost presedinte BRD.
Miscarile greoaie ale pietei pot sa anuleze viitoarele programe Prima Casa Poate tocmai aceasta tendinta catre saturare i-a determinat si pe reprezentantii FNG sa declare ca Prima Casa 4 ar putea fi ultima editie a programului guvernamental si ca de aici inainte, piata imobiliara ar trebui sa gaseasca o cale de a functiona fara impulsuri date de stat. Aceasta perspectiva, desi incurajata de analisti, este o temere a agentiilor imobiliare, care functioneaza aproape exclusiv datorita tranzactiilor facute prin Prima Casa. „Destul de multi cauta finantare prin Prima Casa, am observat ca acesti clienti dinamizeaza intreaga piata. De exemplu, astazi am avut o intalnire cu un client care cumpara o proprietate de 160.000 euro, dupa ce a vandut un apartament prin Prima Casa“, continua Victor Zaharia. Chiar daca a fost privita initial cu retineri de bancheri, editia a patra din „Prima Casa“ a atras in cele din urma 12 banci, dupa spusele reprezentantilor FNG. Numai sapte dintre acestea au inceput insa efectiv creditarea pana in prezent: BCR, BRD, CEC, Alpha Bank, Millennium Bank, Piraeus Bank, Banca Transilvania si OTP. Raluca Joita (IMOPEDIA.RO)
H
oteluri si pensiuni: de la 45.000 de euro pana la 15 milioane
Numarul ofertelor de vanzare a hotelurilor si pensiunilor de pe litoral si din zonele de munte a scazut cu 70% la jumatatea anului, in plin sezon estival, fata de luna ianuarie, conform unei analize www.imobiliare.ro. Daca in luna ianuarie, in zonele turistice din Romania, existau 255 de hoteluri si pensiuni scoase la vanzare prin intermediul portalului, in prezent, numarul anunturilor pe acest segment este de 70. In 18,2% din cazuri, preturile nu depasesc 200.000 de euro. 26% din anunturi care fac referire la vanzarea unor pensiuni si hoteluri se inscriu in intervalul de pret cuprins intre 200.000 si 500.000 de euro, iar 27,3% din anunturi au un pret de afisare cuprins intre 500.000 si 1 milion de euro. Unitatile pentru care se solicita un pret cuprins intre unu si doua milioane de euro reprezinta 19,5% din totalul ofertei, iar 9% din hoteluri afiseaza preturi mai mari de doua milioane de euro. In aceasta perioada a anului, cele mai multe oferte sunt la Brasov (19,5%). Urmeaza Constanta (14,3%), Cluj (10,4%), Hunedoara (9,1%), Prahova, dar si Timis (ambele cu 7,8%).
ferinta utilate, cea mai mare avand o capacitate de 100 de locuri, de un restaurant cu 120 de locuri, bar si crama, centru Spa (masaj, fitness, sauna, solar, jacuzzi, piscina) si parcare subterana proprie. La polul opus se afla o pensiune cu opt camere din masivul Retezat, situata la 9 kilometri de Cabana Pietrele, in judetul Hunedoara. Pensiunea a fost construita in 2007. Imobilul este din lemn, are doua corpuri, cu intrare separata, fiecare parte cu patru incaperi, doua la parter si doua la mansarda, scara interioara si grup sanitar. Pensiunea are 112 metri patrati la care se adauga un teren cu o suprafata de 1.400 metri patrati. Proprietarul solicita un pret de 45.000 de euro.
Extreme: 15 milioane de euro – patru stele in centrul Oradiei versus 45.000 de euro – cabana in Retezat Cel mai scump hotel scos la vanzare in acest moment aflat in baza de date este situat in zona centrala a municipiului Oradea si costa 15 milioane de euro. Hotelul desfasurat pe cinci nivele, S+P+2E+M, are patru stele si a fost construit in 2009. Dispune de 37 de camere si 2 apartamente, avand o capacitatea maxima de cazare pentru 78 de persoane. Dispune, de asemenea, de trei sali de con-
L
Despre imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania. Portalul a depasit de curand pragul de 21 000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national.
ocuinta secundara: case la tara ieftine vs. conace boieresti
Pretul caselor de vacanta a scazut cu pana la 52% de la inceputul anului 2008 pana in prezent, in ton cu piata rezidentiala in ansamblul ei. Cele mai mari reduceri de pret s+au inregistrat in Brasov, judet care se afla pe locul trei din punct de vedere al numarului ofertelor, conform unei analize , pe baza unui numar de 492 de oferte care fac referire la locuinte secundare (case si apartamente de vacanta) Desi in cazul a 51,6% din oferte, pe acest segment, pretul depaseste 150.000 de euro, exista si numeroase optiuni pentru bugete low-cost, 16,7% din anunturi facand referire la case de vacanta cu un pret de strigare mai mic de 60.000 de euro. 17,5% din oferta se incadreaza in intervalul 60.000 – 100.000 euro, iar 14,2% din anunturi au preturi cuprinse intre 100.000 si 150.000 de euro. Cele mai multe oferte sunt in Constanta (31%), Ilfov (23%), Brasov (13%), Prahova (9%) si Hunedoara. In Ilfov, majoritatea caselor de vacanta disponibile sunt situate in localitati precum Snagov si Corbeanca si se inscriu in segmentul de top, la fel ca cele din judetele Prahova si Brasov. In Constanta insa oferta de locuinte secundare este completata de apartamente noi, care sunt preferate in aceasta regiune in detrimentul caselor, mult mai scumpe atat ca pret de tranzactionare cat si in ceea ce priveste costurile de intretinere.
Extreme: case la tara low-cost vs. conace boieresti Bugetul pentru achizitia unei locuinte secundare accesibile poate cobori chiar sub 15.000 de euro in cazul unei case la tara. De exemplu, cu aceasta suma poate fi cumparata o casa cu doua camere de 50 mp din localitatea Tariverde, judetul Constanta, la 35 de km de Tulcea. Constructia este amplasata pe un teren de 2.000 de metri patrati cu pomi fructiferi. Are toate utilitatile, incalzire cu teracota si a fost renovata recent. La preturi similare, pot fi gasite case batranesti in zone rurale din judetele Hunedoara, Dambovita, Prahova sau Valcea. Spre comparatie, pretul unei garsoniere noi, atat pe litoral, cat si pe Valea Prahovei incepe de la 30.000-35.000 de euro La polul opus se afla cateva zeci de oferte a caror pret depaseste 500.000 de euro. De pilda, o vila cu doua etaje plus mansarda si o suprafata utila de 600 de metri patrati din Sinaia, judetul Prahova, situata chiar pe drumul spre cota 1.400 este scoasa la vanzare pentru 2.8 milioane de euro. Vila construita in 2007 are 12 camere, 8 balcoane, Jacuzzi si semineu si este una din cele mai confortabile si luxoase proprietati noi din Sinaia. Oferte similare exista si in Constanta, Brasov sau Ilfov.
Despre imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania. Portalul a depasit de curand pragul de 21 000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national.
9
Sorina Bruj
EXTERN
C
Mediul online (sau mediul virtual, ori Net-ul, sau cum doriti sa ii spuneti) si comunicarea prin intermediul sau prezinta avantaje si dezavantaje. Avantajul de a putea comunica intr-un timp extrem de scurt, cu cineva aflat la celalalt capat al pamantului, de a putea intra in contact cu foarte multa lume - prin intermediul faimoaselor retele de socializare - de a fi „la curent“ cu ceea ce se intampla peste tot in lume, si de ce nu, „de a sti“. Acum, pornind de la evenimentele ingrozitoare ce au avut loc in capitala tarii care decerneaza anual Premiul Nobel pentru Pace, si afland despre Manifestul de 1.500 de pagini postat pe Net, de catre dementul ce a savarsit macelul in Norvegia, stau si ma intreb: care a fost avantajul comunicarii online? Poate daca ar fi fost monitorizat din timp nebunul care a ucis 93 de persoane, poate daca serviciile de informatii ar fi stiut mai devreme despre Manifestul postat de el pe Net, ar fi putut opri savarsirea acestor crime. Poate... Pe de alta parte, mi se pare aproape imposibil, fizic vorbind, sa „urmaresti“ pe Net ce scriu si ce posteaza toti utilizatorii mediului online. Dupa cum, mi se pare nefiresc sa nu poti sa te exprimi liber, fara sa existe un watch-dog in spatele tau, care asemeni fostei securitati, sa te cenzureze. Pentru ca atunci, unde mai este libertatea de expresie? Lasand la o parte evenimentele din Norvegia, ma voi opri asupra libertatii de expresie dintr-o tara vecina, Ungaria. Acolo, mass-media - inclusiv mediul online - in baza unei legi a presei adoptate de noua putere aflata la guvernare, a inceput sa fie controlata de stat. Astfel, multi jurnalisti din institutiile publice, care au avut o atitudine „neconforma“ cu legea data de formatiunea guvernamentala a lui Orban, au fost concediati. Cat timp a detinut presedintia UE, Ungaria a fost in vizorul celor de la Bruxelles iar cei care au dat aceasta lege au fost mustrati. Insa, dupa ce mandatul a expirat, criticile au scazut in intensitate. Basca, Uniunea se confrunta acum cu evitarea esuarii unor tari ca Grecia, Irlanda sau Portugalia. Deci, cu treburi mult mai importante decat cele privitoare la libertatea de exprimare din una din tarile-membre! Intr-un material realizat de „Deutsche Welle“, se incearca prezentarea pe scurt a ceea ce interzice si ce permite, de fapt, noua lege a presei din Ungaria. Astfel, Legea impune „o relatare echilibrata“. Dar ceea ce inseamna „relatare echilibrata“ decide un consiliu de presa, din care fac parte, exclusiv, colegii de partid ai lui Viktor Orban si aliatii lui. Incalcarea legii media este pedepsita cu amenzi usturatoare si cu concedierea celor care o incalca. Legea mai prevede ca jurnalistii sa di-
10
ata libertate de expresie exista online?
vulge sursele lor de informatie. Autorii articolului il dau ca exemplu pe jurnalistul Tamás Bodoky, care a criticat si critica in continuare legea privind massmedia din Ungaria. Astfel, el a infiintat un portal dupa modelul WikiLeaks, un „WikiLeaks pe ungureste“. Portalul „Atlatszo“ nu exista decat din 4 iulie, dar redactorul-sef si totodata, intemeietorul sau, Tamás Bodoky, a fost deja vizitat de Politie si isi aminteste: „Am publicat un raport despre un atac al hacker-ilor asupra unei societati de consultanta financiara. Atacul s-a produs in anul trecut, dar nimeni n-a indraznit pana acum sa scrie ceva. Aceasta, pentru ca firma respectiva este unul din principalii finantatori mass-media din Ungaria. La o zi dupa publicarea articolului, Politia m-a intrebat de unde aveam informatiile si mi-a confiscat un hardware, invocand prevederile noii legi media“. „Am vrut, mai spune Bodoky, sa testez noua lege a presei, sa vad daca este sau nu un garant al libertatii presei“. Interesul pentru continutul portalului sau este destul de mare. Doar in prima saptamana s-au inregistrat 50.000 de vizitatori pe pagina sa Web. Tamás Bodoky afirma, in incheierea articolului, ca si-a propus trei obiective: sa publice articole proprii de investigatie; sa ofere oricui posibilitatea de a posta pe site-ul sau, anonim, informatii; sa-i ajute pe cetatenii carora autoritatile le refuza informatiile solicitate. Bodoky spera sa obtina ajutor financiar pentru portalul sau din partea unor fundatii particulare din Norvegia si SUA. Deocamdata, echipa sa este formata din zece redactori care lucreaza onorific. Dupa ce am vazut cum sta cat-de-cat treaba cu libertatea de exprimare si libertatea presei din Ungaria, cred ca trebui sa fim preocupati de ce se va intampla cu aceste doua libertati in Romanica. Nu de alta, dar la sugestia unor parlamentari, culmea, aflati in opozitie, s-ar putea ca la noi sa fie mai rau decat in Ungaria. Mai cu calus in gura si „mai cu ochelari de cal“!
COMENTARII
„BUSINESS ADVISER“
Moldo-China
ªtiu ca titlul suna intr-un fel ciudat si demn de contestat, insa cred ca merita sa acordam cateva randuri unui spatiu pe care adesea il revendicam ca fiind spatiu romanesc macar la nivelul mentalului colectiv, Republica Moldova. Disputata, discutata, sora mai mica, atrasa in anturaje pe care Romania le simpatizeaza rar, Moldova a devenit in ultimii ani un punct de atractie pentru mai multe state cu economii dezvoltate, care inteleg potentialul unei regiuni adesea prost interpretata. Comunismul in Moldova, asa cum a fost el trait si dezvoltat, are la baza o realitate simpla dar dureroasa: saracia, cea care i-a facut nostalgici pe cei care uita cu greu ca, in urma cu ceva timp pretul la alimentele de baza era unul care le permitea oamenilor sa traiasca ceva mai bine. Dependenta de stat, saracia, teama fata de ziua ce vine sunt motivatiile pentru care multi moldoveni au tolerat un regim inchis. Cu toate acestea, eforturile de modernizare si de deschidere catre valorile democratiei exista la un nivel care poate sa dea speranta celor care cred intr-un viitor ceva mai bun. Romania a alocat anul trecut pentru dezvoltarea Moldovei 6 milioane de euro ca urmare a inundatiilor, lipsind inca investitiile in infrastructura care sa avantajeze ambele state si ma refer aici la bransamente de gaz sau la posibilitatea conectarii liniilor de inalta tensiune dintre cele doua state, fapt care ar permite in sfarsit liberalizarea pietei energiei electrice din Moldova. Adevarul este ca relatiile eco-
Grupul de Presa
1 - 31 august 2011
Columnists Dr. Dan Matei Agathon
Founded by Ioan Sorin Rosu
Tiparit in 7.000 de exemplare gratuite
rosu@b-a.ro
ISSN: 1841-4583
General Manager Dr. Vlad Hogea
Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.b-a.ro The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010
hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623
Analyst Prof. univ. dr. Mircea Cosea cosea@b-a.ro
agathon@b-a.ro
Olimpian Ungherea ungherea@b-a.ro
Dr. Florin Munteanu
Scrie ce-ti place si ce nu-ti place din „Business Adviser“, la office@mediabloc.eu, si poti castiga un set de carti de la Editura Business Adviser. „BUSINESS ADVISER“ isi premiaza cititorii fideli!
S
a (re)invatam comunicarea!
Cristian Mladin
Alin Tomus
nomice romano-moldovene inseamna deocamdata o chestiune romantica. Polonia, un stat cu o experienta administrativa exceptionala, cu o capacitate de absorbtie a fondurilor europene formidabila in comparatie cu ceea ce se intampla in Romania s-a axat pe zona administratiei publice, pe investitiile in agricultura si pe derularea de proiecte in zona ONG-urilor. Cu China insa e cu totul alta poveste, in continua expansiune, aceasta a acordat de-a lungul timpului granturi vecinilor nostri fiind interesati in perioada urmatoare de dezvoltarea unor proiecte de infrastructura si de finantarea unei economii care sa fie o poarta veritabila catre piata Uniunii Europene. Exporturile Chinei catre Europa raman o miza importanta pentru asiatici, avand in vedere temerile europenilor fata de preturile produselor chinezesti. Republica Moldova desi pare acum o cenusareasa in cautarea unui print cu viziuni occidentale va deveni in urmatorii 10-20 de ani un spatiu in care vor investi atat chinezii cat si rusii dispusi mai mereu sa finanteze deficitul bugetar al Moldovei desigur in schimbul indeplinirii unor conditii de ordin politic. China, credeti sau nu acum va schimba vizibil destinul politic si economic al Moldovei, o tara pe care noi multa vreme preocupati de Uniunea Europeana, am considerat-o o problema marginala. Economia Chinei, China ca simbol al puterii economice ce va domina lumea in urmatoarele decenii se va manifesta in vecinatatea noastra. Ce va castiga Romania din aceasta noua realitate, e o intrebare la care timpul va raspunde fara doar si poate. Sigur ca nu se vor intampla lucruri spectaculoase peste noapte, sigur ca structura socio-economica a Moldovei va impune un ritm de dezvoltare diferit de ceea ce cunoastem noi, insa aceasta tara nu va mai fi la fel, asa ca daca va ganditi unde sa investiti in perioada urmatoare, Moldova ar putea fi o varianta demna de luat in seama, o tara mica, despre a carei potential vom avea destul timp sa mai scriem.
TE PREMIAZA!
Va mai amintiti serile fara lumina, de acum 30 de ani, cand, adunati in jurul lampii cu petrol, ascultam „Europa Libera“ si povesteam cu vecinii vrute si nevrute? Apasati de greutatea grijilor cotidiene, am uitat sa mai comunicam. Exista bariere de comunicare intre sot si sotie, intre parinti si copii, intre prieteni,colegi sau vecini. Inchisi in cochilia noastra, nu ne mai impartasim unii altora gandurile, sentimentele, trairile, aceste mici amanunte, care insa ne definesc ca oameni si care ne fac atat de diferiti unii de altii. Poate este de vina schimbarea dramatica a societatii, poate ne am schimbat doar noi si o data cu noi si intregul nostru sistem de valori. Pare ceva destul de greu de apreciat... ªi totusi, ar trebui sa facem un exercitiu de sinceritate. Observam in jurul nostru, tot mai des, din pacate, rezultatul extem al inchistarii sinelui (si aici ma refer in special la boli psihice), oameni bolnavi, care, dezamagiti de societate si-au construit o lume proprie,o lume fragila, a viselor, adevarati „arici“, care, de multe ori, ii „impung“ pe cei care vor sa-i ajute. Secolul vitezei ne a adus mari beneficii la nivel tehnic si stiintific, dar cu un pret uneori prea mare. Agatati de joburi, presati de lipsa banilor sau a timpului liber, cei mai multi dintre noi ne limitam la persoana proprie, neglijandu-i pe cei din jurul nostru. Desigur, timpul nu se mai intoarce, si trebuie sa privim spre viitor, un viitor ultra tehnologizat, unde rolul omului va fi minimizat, unde poate vom uita sa citim o carte, sa radem cu colegii sau sa povestim cu vecinii. Privind in trecut, putem observa ca cei ce stapaneau arta comunicarii convingatoare se afirmau mai usor in societate, aparandu-si mai bine interesele si devenind de multe ori lideri militari, politici sau religiosi. Aici intervine componenta umana, fara de care procesul comunicational nu ar putea exista. Calitatea factorului uman, nivelul sau de instruire, personalitatea sau atasamentul sunt cateva elemente asupra carora ar trebui Cezar Ioan cezar@b-a.ro
Editors Horatiu ªerb serb@mediabloc.eu
munteanu@b-a.ro
Alin Tomus
Senior Editors Marius C. Romascanu
Sorina Bruj
romascanu@mediabloc.eu
Daniel Negut negut@b-a.ro
Raul Dancuta
sa ne indreptam atentia. In acelasi timp se constata o explozie informationala la nivel mondial. Astfel, cu ajutorul presei, televiziunii, ziarelor si revistelor, dar, mai ales, a Internet-ului, oricine poate avea acces la stiri, date, evenimente, descoperiri etc. aceasta fiind o realizare de pret a secolului XX. Astfel, scaderea timpului alocat studierii si evaluari datelor necesare gestionarii activitatii, accesul la ultimele noutati in orice domeniu de activitate favorizeaza functionarea mai eficienta a societatii. ªi, totusi, ar trebui sa invatam ceva din dramele stirilor de la televiziune. Un simplu „Ce mai faci?“ sau „Te pot ajuta cu ceva?“ ar fi fost de ajutor de multe ori. Cineva spunea ca Bula a murit. Eu as spune, insa, ca l-am lasat sa moara. ªi nu dintr-o data, ci incetul cu incetul, zi dupa zi. Am uitat sa mai radem, sa mai facem haz de necaz. Am pierdut chiar pe mana noastra, platind cu varf si indesat pretul confortului, al situatiei materiale sau pur si simplu al singuratatii mai mult sau mai putin aleasa (sau impusa). Consilierul, psihologul sau chiar preotul nu sunt doar mofturi, ci factori care ne pot salva casnicia sau chiar viata., mediind conflictele. Sa ne deschidem, deci, sufletul macar apropiatilor pentru a putea oferi un viitor (mai bun) copiilor nostri.
Editorial Secretary Raluca Iosifidis raluca@b-a.ro
Care edition Claudia Daniliuc
Advertising Department Tel.: 0722.400.055
Printing House United Print
claudia@b-a.ro
021/345.52.12 office@unitedprint.ro
Translation Cosmina Stroescu
Distribution Spin Media
Layout & DTP Omni Press & Design
www.opd.ro – arta@opd.ro
www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro
Dank Media Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro
Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com
11
ISTORIE
„R
omanii nu invata nimic din greselile trecutului!“ considera fostul ministru Razvan Theodorescu Cat de importanta este istoria unei tari, pentru viitorul ei? Viitorul unei tari nu poate fi construit fara cunoasterea istoriei.
Poate fi inteles prezentul unui popor (inclusiv prezentul politic si economic), studiindui istoria si religia? Da, se poate acest lucru. Ortodoxia noastra explica multe: deschiderea noastra universala, credinta fara mistica, dar si lenea noastra proverbiala!
Romanii stiu sa invete din greselile trecutului tarii? Romanii nu invata nimic din greselile trecutului si le repeta aproape mereu! Dar nu sunt singurii in aceasta situatie...
Cum este Romania de astazi, privita prin ochii un observator extern si obiectiv, pe multiple planuri - social, uman, cultural, economic, politic? Romania este astazi o tara marginala in Europa, nu doar din punct de vedere geografic. Cu asta, cred ca am spus tot...
Care dintre categoriile enumerate isi mai pastreaza „parfumul” Romaniei traditionale? Din Romania traditionala ramasese pana la noi cultura. Incultii care au luat putere, au reusit sa distruga si aceasta mostenire!
12
Puteti anticipa ce vor zice despre faptele din prezent, romanii de peste 50-100 de ani, cand vor studia istoria de acum a Romaniei? Vor invata ceva despre Revolutia din 1989, poate despre criza si sigur nimic despre… familia Columbeanu!
Exista vreo legatura intre specificul istoric, cultural, religios si spiritual al unei tari si comportamentul unei intregi generatii de politicieni, atunci cand traseaza directiile de dezvoltare (inclusiv dezvoltare economica), la un moment dat?
Da, legatura exista. Numai ca Romania nu mai are politicieni din momentul retragerii lui Ion Iliescu.
Poate exista dezvoltare fara protejarea mediului inconjurator? Mediul inconjurator este esential pentru dezvoltare si – intamplator - noi avem unul binecuvantat.
De ce nu profitam de vestigiile istorice si nu promovam mai mult turismul istoric? Alte tari organizeaza pelerinaje la „pietre seci”, iar noi cultivam cartofi printre ruinele de la Sarmisegetusa, in loc sa le punem in valoare!
Noi nu facem nici macar turism cultural. In ceea ce priveste ruinele dacice, in loc sa le protejam, le distrugem - asa cum a facut de curand o adunatura de imbecili!
Cat de importanta este Romania, in spatiul cultural european si mondial? In spatiul cultural european si mondial, Romania conteaza prin trecutul ei. Poate va conta si prin viitorul ei.
Putem sa obtinem beneficii economice, din avantaje culturale? Noi nu stim sa obtinem beneficii economice din cultura nici macar atat cat se obtinea in perioada comunista. Cred ca trebuie sa „importam” nemti sau evrei care sa se ocupe de aceste lucruri... Interviu realizat de Daniel Negut