POINT business
速
Anul 6 Nr. 58
Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008
Powered by
www.business-point.ro
POINT business
2 imobiliare
OFERTE pentru toata
18-20 MARTIE – SALA PALATULUI:
lumea la primul targ imobiliar al anului Primul eveniment imobiliar al anului, Targul PROJECT EXPO, promite sa fie un adevarat punct de reper in evolutia acestei piete in 2011. Ca de obicei, oferta este extrem de variata. La Sala Palatului, locul in care se desfasoara primul targ imobiliar al anului, Project Expo, gasiti in perioada 18-20 martie, locuinte de orice tip, de la apartamente in toate sectoarele Capitalei, pana la vile in centrul Bucurestiului sau in localitatile limitrofe. Nu sunt uitate nici locuintele de vacanta, indiferent ca preferati litoralul sau zonele montane. Poate cel mai important este faptul ca in ofertele expozantilor exista cu siguranta o proprietate adaptata bugetului dumneavoastra. Revin si anul acesta garsonierele la 25.000 de euro, precum si vilele din nordul Capitalei pentru care vanzatorii cer cateva sute de mii de euro. Important de stiut este faptul ca absolut toate proprietatile pot fi achizitionate beneficiind de discounturi considerabile. Reducerile de pret si ofertele speciale au devenit deja „o carte de vizita“ a expozitiei. In plus, sunt prezenti brokeri si consultanti sau reprezentanti ai mai multor institutii financiare care vor propune diferite solutii de finantare, in functie de posibilitatile fiecarui client. Mai mult de atat, sunt prezentate in premiera cateva ansambluri de locuinte nou-noute.
Exista posibilitate de finalizare la cheie, dar si vanzare la „gri“, lucru care inseamna pereti tencuiti si vopsiti in alb, instalatie electrica cu prize si intrerupatoare, usa metalica la intrarea in apartament, instalatie termica cu centrala individuala in apartament si radiatoare din otel. Siguranta nu este o problema in cazul acestui complex, in conditiile in care structura de rezistenta este compusa din diafragme, grinzi si plansee din beton armat dimensionate in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare. Izolatia este un alt termen de mandrie al dezvoltatorului. Inchiderile exterioare ale intregului ansamblu imobiliar sunt din zidarie de BCA de 25 cm, izolata cu polistiren expandat de 10 cm si finisata cu tencuiala. Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti despartitori grosi de 10 cm si 20 cm, precum si din zidarie BCA. Subsolul ansamblului este izolat pe exterior cu polistiren extrudat de 10 cm, iar acoperisul este placat pe toata suprafata sa cu polistiren extrudat de 20 cm. Nivelul parterului, unde se afla spatiile comerciale, fata de subsol, unde sunt locurile de parcare subterane si boxele, este izolat termic si fonic cu polistiren expandat de 10 cm grosime. Intreaga suprafata a acoperisului este placata cu polistiren expandat de 20 cm (pentru izolare termica), iar impotriva infiltratiilor au fost utilizate 3 straturi de banda hidroizolanta lipite cu compus bituminos.
Apartamentul de la Palat
Locuinta pe care o finisezi cum vrei
De exemplu, ansamblul rezidential Conacul Castanilor din localitatea Buftea. Este vorba despre un imobil cu 2 tronsoane ce cuprinde apartamente cu 1, 2, 3 si 4 camere, cu locuri de parcare si spatii comerciale. Complexul imobiliar este situat in imediata apropiere a raului Colentina si a lacului Buftea, vis-a-vis de Domeniul Stirbey din Buftea. Cladirea cu sase etaje are amenajate 75 de apartamente cu 1, 2, 3 si 4 camere, spatii de depozitare tip boxe (40) la subsolul ansamblului si locuri de parcare (19 la subsol si 14 in curtea interioara). Ansamblul imobiliar este amplasat pe un teren cu suprafata de aproximativ 2.300 mp, iar suprafata totala desfasurata a intregului imobil este de 9.600 mp. La parter se afla 8 spatii comerciale de diverse marimi si compartimentari, in care se pot deschide farmacii sau magazine alimentare.
Alte doua blocuri, la fel de moderne si nounoute, care sunt prezentate la Targul Imobiliar Project Expo, sunt situate in Cartierul Militari din Bucuresti. Pentru a se putea adapta dorintelor fiecarui potential comparator, dezvoltatorul preda apartamentele in stadiul de „gri“ cu urmatoarele finisaje: sapa turnata, glet, tamplarie pvc, usa metalica la intrare, centrala termica proprie cu calorifere, toate instalatiile pe pozitii. Se poate preda „la cheie“, cu calcularea finisajelor si a manoperei. De exemplu, pretul unui apartament de 3 camere este 73.000 euro, iar pentru predare „la cheie“ se va face un calcul pentru finisaje medii (aprox 3.500-4.000 euro) sau doar manopera si cumparati dumneavoastra materialele. Se accepta orice fel de credit bancar. Se intocmeste antecontract de vanzare-cumparare la notar, cumparatorul achita
avansul solicitat de banca, iar dezvoltatorul pune la dispozitia acestuia toate actele necesare si urmeaza procedura bancii (evaluare, fond etc). Apartamentele sunt pe toate gusturile, iar preturile sunt accesibile, mai ales tinand cont de faptul ca zona este una dintre cele mai solicitate din Capitala: garsoniera - 39.000 euro, 2 camere 59 mp - 60.000 euro, 2 camere 66,5 mp - 63.000 euro, 2 camere demisol - 53.500 euro, garsoniera demisol - 32.500 euro.
Calitatea face regulile Deschisi la dorintele tuturor cumparatorilor sunt si dezvoltatorii complexului Red House din Prelungirea Ghencea. Solutia de locuire pe care o presupune acest proiect este perfect adaptata vremurilor pe care le parcurgem: preturi accesibile diverselor niveluri ale veniturilor, cu posibilitatea de achizitionare prin rate bancare, la niveluri lunare comparabile unei chirii obisnuite, spatii optimizate, pentru ca fiecare loc sa primeasca maximum de utilizare, finisaje de calitate si posibilitatea alegerii acestora in functie de preferintele individuale, mijloace de transport in comun (linia de transport 122, ce leaga direct RED HOUSE de statia de metrou Eroilor), pentru a facilita accesul direct al fiecaruia dintre proprietari catre propria locuinta. Amenajarile sunt de cea mai buna calitate, indiferent ca vorbim despre spatii interioare sau exterioare. De exemplu, curtea este pavata cu dale
ELIS, microstatia de epurare este GRAF, termoizolatia exterioara este din polistiren expandat 8 cm. Iar acesta este doar un exemplu, pentru ca tot ce ofera Apulum 94 este adaptat nevoilor clientilor si este construit si amenajat la cele mai bune standarde de calitate.
Casa de la poalele muntelui Si pentru ca nu trebuie sa uitam ca, din cand in cand, avem nevoie si de relaxare, la Targul Imobiliar Project Expo pot fi achizitionate si case de vacanta. Colina Marei este un complex rezidential care isi descopera profilul arhitectural unic, caracteristic zonei montane, in mijlocul naturii, bucurandu-se de privelistea Masivului Bucegi. Complexul este situat in Sinaia, oras plin de farmec si istorie. Mai mult decat un ansamblu de cladiri si facilitati, Colina Marei este o imbinare eficienta a tuturor elementelor de confort impuse de un stil de viata modern. Arhitectura eleganta gazduieste apartamente spatioase, pline de farmec, un centru de sport si agrement dotat cu sali de fitness, bowling si biliard, locuri de joaca pentru copii, iar la parter se gasesc spatii comerciale care cuprind minimarket, cafenea, farmacie, spalatorie ecologica. Oferta este extrem de avantajoasa: garsoniere la cheie cu 47.000 euro inclusiv TVA in cota redusa (de 5%) si apartamente cu doua camere la pretul de 76.000 euro, in aceleasi conditii.
Locuinta in care te muti fara sa stai pe ganduri
Achizitia unei locuinte noi presupune, de foarte multe ori, investitii suplimentare fata de cele programate, precum si o adevarata bataie de cap atunci cand vine vorba de amenajarea interioara: ce mobila sa alegi, de unde sa o cumperi, cum o transporti, cine o monteaza. La Targul Imobiliar Project
Expo aveti posibilitatea sa cumparati locuinte deja mobilate sau utilate.
Sudul Capitalei da tonul De exemplu, compania Premier Service are in oferta apartamente, situate in ansamblul rezidential Lotus Residence Flats and Vilas din Popesti-Le-
ordeni, complet mobilate. Complexul este compus din blocuri de locuinte cu regim de inaltime P+2 etaje si 50 vile individuale P+1+M cu garaj atasat. Toate categoriile de locuinte ce se regasesc in acest ansamblu beneficiaza de compartimentari inteligente, care asigura spatii deschise si functionale, adecvate stilului de viata modern. Amplasarea acestui ansamblu foarte aproape de zona urbana a capitalei face ca legatura cu orasul sa fie una extrem de rapida, avand in vedere accesul facil la mijloacele de transport in comun sau la statia de metrou IMGB. Fiind dispus practic intre 2 mari artere de circulatie, cum sunt Sos. Berceni sau Sos. Oltenitei, accesul catre sau de la acest ansamblu se face fara dificultati si in conditii excelente. Va sunt oferite spre vanzare diferite variante de apartamente cu 2 camere, decomandate, cu suprafete utile cuprinse intre 46,30 mp si 58,00 mp, si apartamente cu 3 camere, decomandate, avand suprafete utile cuprinse intre 78,5 mp si 90.00 mp. Mai concret, un apartament de 2 camere, 46,30 mp utili, costa 43.000 euro semi finisat sau 47.000 euro complet finisat; un apartament de 2 camere, 58,00 mp utili, costa 55.000 euro semi finisat si 60.000 euro complet finisat. Apartamentele cu 3 camere, 78,5 mp utili, pot fi achizitionate pentru suma de 65.000 euro semi
finisate si cu 70.000 euro complet finisate. Vilele individuale P+1+M, 270 mp construiti + garaj 30 mp si teren in suprafata de 365 mp, au un pret care porneste de la 135.000 euro.
Apartamentul ca de show-room din est Si in Prelungirea Ghencea dezvoltatorii s-au gandit mai mult la confortul dumneavoastra, astfel incat Premium Imobiliare vine la targ cu o oferta speciala: apartamente complet mobilate, la standarde superioare. Aici gasiti atat apartamente cu 2 si 3 camere, cat si garsoniere cu spatii generoase si la o calitate deosebita, mobilate si finisate. Preturile sunt cuprinse intre 45.000 si 110.000 euro. De exemplu, o garsoniera de 45 metri patrati construiti, deja mobilata, costa intre 43.000 si 45.000 de euro. Un apartament cu doua camere de 75 metri patrati poate fi cumparat cu sume cuprinse intre 67.000 de euro si 70.000 de euro, iar cel de 3 camere are un pret cuprins intre 96.000 euro si 110.000 euro. Blocul cu cinci etaje este deja finalizat.
In nord, luxul ramane la el acasa Nici nordul Bucurestiului nu se lasa mai prejos, astfel incat South Pacific ofera vile in cadrul complexului Sidney cu bucatarii si bai complet utilate cu electrocasnice de lux si mobilier italian.
Gasiti aici aragaz, plita din inox, hota, frigider, masina de spalat vase, toate purtand numele unui brand foarte cunoscut. Interioarele au fost proiectate si amenajate fara a face niciun compromis, atat la finisaje, cat si la mobilierul standard cu care sunt echipate cele trei bai si bucataria fiecarei vile. Pentru a spori confortul locatarilor, dressingul a fost incorporat in perete, pentru a folosi spatiul intr-un mod cat mai ergonomic. La numai 10 minute de Centrul Comercial Baneasa, Sydney Residence este desfasurat pe o suprafata de 26.000 de metri patrati si are in componenta 102 unitati locative. Vilele din ansamblu, construite pe doua niveluri, sunt variate ca model, suprafata utila si dispunere a incaperilor. Oferta propune 5 modele, cu un design individual, cu suprafete generoase, cuprinse intre 142 mp si 255 mp. Gradinile private si locurile de parcare destinate fiecarei locuinte in parte sunt un plus si ofera tot confortul necesar unei familii, indiferent ca este un cuplu cu sau fara copii. Materialele folosite pentru construirea cartierului se ridica la calitatea impusa de standardele internationale. Infrastructura complexului este construita in mod inteligent si este formata din trotuare care duc catre locurile de parcare private. Cartierul are paza proprie, pentru a oferi confortul necesar locatarilor. Preturile pornesc de la 75.000 euro.
POINT business
imobiliare
3
DATA SI LOCUL UNDE INCEPE UN NOU AN IMOBILIAR „Pentru prima oara dupa mai bine de 2 ani se poate vorbi cu optimism despre piata imobiliara“ interviu cu Sorin Sararu, managing partner Project Expo ce mai sunt necesare Detargurile imobiliare?
Pentru ca piata imobiliara sa se revigoreze este necesar in primul rand ca toti jucatorii din aceasta piata sa isi uneasca eforturile. In conditiile actuale, in care piata da semne clare de revenire, un targ imobiliar profesionist este mai mult decat binevenit. Un astfel de eveniment ii reuneste pe dezvoltatorii imobiliari, reprezentantii institutiilor financiare sau brokeri, oferindu-le astfel ocazia sa gaseasca o solutie comuna pentru deblocarea vanzarilor. In plus, cei interesati de achizitia unei locuinte au parte de o modalitate mult mai rapida de a cerceta ofertele din piata, precum si trendul acesteia.
ca piata imobiliara a inceput sa se deblocheze? Credeti
Pentru prima oara dupa mai bine de 2 ani se poate vorbi cu optimism despre piata imobiliara. In primul rand, totul depinde de evolutia economica a Romaniei, iar cum Guvernul a prognozat o crestere economica de 1,5%, acest lucru poate insemna o revenire a investitiilor, dar si un numar mai mare de tranzactii cu apartamente, case sau terenuri. Si
semnal foarte bun pentru toate companiile de profil din Europa si nu numai, companii care pana acum au stat in expectativa si au asteptat ca cineva sa sparga gheata.
mai scadea preturile Vorproprietatilor?
Cea mai mare parte dintre locuintele aflate acum pe piata au ajuns deja la un minim posibil al preturilor. Nu trebuie sa uitam ca majoritatea dezvoltatorilor au construit aceste case in perioada in care costurile pentru achizitia de terenuri si materiale de constructii erau foarte mari, iar ei au de achitat creditele bancare facute pentru a investi in proprietati. Acestia efectiv nu isi pot permite sa mai scada preturile, pentru ca ar insemna sa vanda sub costul la care le-au construit, nemaivorbind de profit. Este adevarat ca exista si constructori care au inceput sa ridice locuinte anul trecut, dar acestia sunt foarte putini. In plus, odata cu trecerea boomului imobiliar, si cerintele legate de calitatea cladirilor au crescut, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari in siguranta si confortul oferit de orice cladire. Piata s-a schimbat foarte mult, mai ales din punctul de
Renumele dezvoltatorului si adaptarea la piata fac diferenta De ce unele proprietati se vand, iar altele nu, desi sunt similare?! Este intrebarea la care cauta raspuns toti dezvoltatorii imobiliari, dar si agentii din breasla. Evolutia pietei imobiliare din ultimii ani a descumpanit atat cumparatorii, cat si investitorii. Multe companii au intrat in insolventa sau ajuns chiar la faliment, astfel incat cei care isi cauta o casa au devenit din ce in ce mai precauti, speriati de ideea ca ar putea investi intr-o cladire in care nu vor ajunge sa se mute niciodata. La Targul Imobiliar PROJECT EXPO sunt prezentate proiecte care au in spate dezvoltatori si agentii imobiliare al caror renume este nepatat. „Imaginea unui dezvoltator este data in primul rand de istoricul acestuia. Este foarte important ca acestia sa isi fi respectat promisiunile facute celor care deja au cumparat de la ei”, spune Sorin Sararu, managing partner Project Events, compania care organizeaza Targul Imobiliar PROJECT EXPO. De aceeasi parere este si Ioan Sorin Rosu, manager Apulum 94 si dezvoltator imobiliar: „Pentru un brand puternic si credibil, este foarte important sa fie egal cu sine insusi - atat in perioadele de boom ale economiei din care face parte, cat si in cele de recesiune, cum se intampla, de 2 ani si ceva, in Romania. Noi am reusit sa mergem mai departe, in domenii si contexte in care multi altii s-au prabusit. Iar aceasta le-a consolidat clientilor increderea in Apulum 94 si Ioan Sorin Rosu. Suntem parteneri de cursa lunga, chiar daca aceasta cursa a fost (si, probabil, va mai fi) una plina de obstacole”.
imobile cu suprafete prea mari, finisaje superluxoase, care induc preturi mari, nu au cautare!”, crede Giulio Angheloiu. „In plus, cumparatorii vad o problema in a se muta in mastodonti cu sute de apartamente si doar 4-5 locatari”, completeaza el. Astfel incat, favorite au devenit blocurile cu maximum 4 etaje sau vilele compuse din mai multe apartamente, chiar daca, de multe ori, blocurile turn ofera mai multe facilitati, cum ar fi acces la sali de sport sau fitness si locuri de parcare gratuite in subteran.
Agentul imobiliar, consilier de imagine
programul „Prima Casa“ va fi reluat imediat ce Guvernul va emite o noua ordonanta de urgenta. Semnale pozitive vin si din plan international. Conform unui studiu realizat in cadrul celui mai mare targ anual de imobiliare din Europa, care s-a incheiat de curand, 24% dintre investori sunt interesati sa isi plaseze banii in tarile Europei Centrale si de Est. Anul trecut doar 16% gaseau atractiva aceasta zona. Deja un fond de investitii strain a alocat 24 de milioane de euro segmentului rezidential din tara noastra, de la care se asteapta la un randament de 20%. Acestia au anuntat chiar ca vor demara constructia unui noi proiect in cel mai scurt timp. Este un
vedere al cererii, iar unii dezvoltatori nu au adaptat oferta, fie din cauza faptului ca vorbim de cladiri deja finalizate, in care nu se mai pot mai face modificari, fie din cauza faptului ca nu au realizat in ce consta cererea actuala. Mai mult ca niciodata, dezvoltatorii trebuie sa se muleze cat mai bine pe cerintele potentialilor cumparatori si sa fie cat mai deschisi la dorintele acestora. La Targul Imobiliar PROJECT EXPO oferta este extrem de variata, astfel incat un potential cumparator este imposibil sa nu gaseasca ceea ce isi doreste. In plus, el are ocazia sa discute direct cu brokeri imobiliari si dezvoltatori, care vor gasi cu siguranta o solutie pentru fiecare in parte.
Multi dintre dezvoltatori considera ca una dintre cele mai bune modalitati de promovare si de a castiga noi clienti este cea bazata pe recomandari. „Un client multumit atrage dupa el inca unul, in timp ce unul nemultumit indeparteaza alti 10 potentiali cumparatori”, crede Giulio Angheloiu, manager al companiei imobiliare Premier Service. Foarte important in succesul unei tranzactii este si agentul imobiliar, care, de cele mai multe ori, reprezinta atat o interfata, cat si imaginea dezvoltatorului. „Acesta a devenit un marketer cu drepturi si obligatii foarte mari, broker de credite, consilier al dezvoltatorului sau al cumparatorului si are nevoie de cunostinte din ce in ce mai aprofundate despre detaliile tehnice ale imobilelor din portofoliu, uneori chiar “supravegheaza” santierul”, detaliaza Giulio Angheloiu, manager al companiei imobiliare Premier Service. Totusi, nicio locuinta nu este imposibil de vandut. „Promovarea potrivita, talentul de a scoate in evidenta calitatile constructiei si ale dezvoltatorului, toate prezentate la momentul si in locul potrivit, pot transforma o campanie de vanzari intr-un succes garantat“, explica Sorin Sararu.
Blocuri turn versus vile de cateva etaje Si totusi, unele locuinte se vand, iar altele nu, desi sunt similare si situate in aceeasi zona, poate chiar pe terenuri vecine. Exemple concrete sunt vizibile in multe zone ale Capitalei, si mai ales in sud, in orasul Popesti-Leordeni, unde unul dintre constructori vinde inca proiecte pe hartie, in timp ce altul, care are cladirile gata ridicate pe terenul vecin, abia daca vinde cateva unitati la cateva luni. „Se vand proiectele concepute si dezvoltate in timpul crizei, adaptate cerintelor actuale. «Dinozaurii», ramasite nevandute ale unor prospere vremuri apuse,
Top 3 criterii de achizitie Totusi, asta nu inseamna ca aceasta alegere este intotdeauna si cea mai buna. Cumparatorii incep sa se uite mai putin la calitatea unei constructii, pentru cei mai multi pretul de achizitie fiind cel mai important. Abia apoi vine locatia, care pana nu de mult era esentiala, urmata de alte criterii. Din pacate, nici confortul nu mai este pe lista de prioritati. De multe ori se merge cu suprafata la minimul admis de normele legale, pentru ca asta inseamna si un pret mai mic. „Apartamentele primeaza in cereri. Dar la inceputul acestui an am simtit o atractie crescuta spre case-vile si terenuri pentru viitoare constructii. In anii anteriori, aceasta perioada incepea in martieaprilie“, spune Angheloiu. In 2005, moment la care Premier a deschis punctul de lucru din centrul orasului PopestiLeordeni, notiunea de „apartament“ nici nu putea fi luata in discutie. „Terenuri generoase (intravilane sau extravilane) de ordinul hectarelor, case cu suprafete construite de sute de metri patrati, curti de minim 1.000 de metri patrati, cam astea erau cerintele clientilor de atunci“, isi aminteste el. De la palate de 400-500 mp construiti, cu gradini de 1.000-2.000 mp, imobilele din 2006 aveau curte de 500 mp si constructii cu amprenta de 80 mp, apoi au aparut locuintele tip duplex, lipite in calcan… pana la curti de 100 mp… Apoi... a venit criza. Consecinta fireasca? Marea majoritate a dezvoltatorilor s-a reprofilat pe recompartimentarea vilelor in apartamente, reamenajari, schimbari de destinatie, constructia de apartamente, la inceput cu suprafete mari, apoi din ce in ce mai mici. Iar acest trend a fost intalnit in toata Capitala si in comunele limitrofe, si nu doar in anumite zone.
POINT
Garoafe pentru neveste si trandafiri pentru amante... Urma sa merg in vizita la o familie, asa ca am intrat intr-o florarie. In vreme ce asteptam cuminte sa-mi vina randul pentru ca trandafirii alesi de mine sa capete si „conturul“ unui buchet aratos - cu feriga, staniol si fundite - am surprins o frantura de dialog intre florareasa si barbatul ce era inaintea mea. Vanzatoarea tocmai pregatise o folie de celofan pentru a impacheta frumos cele trei garoafe ale omului si l-a intrebat daca mai doreste sa adauge ceva, cand acesta a replicat: „Lasati, doamna, ca nu-i nevoie de nimic. Le iau asa, ca sunt pentru nevasta-mea!“... M-am uitat lung dupa barbatul care a iesit in graba cu garoafele fluturand, in vreme ce femeia a ramas cu celofanul in mana. Dupa cateva secunde, vazand trandafirii mei, mi-a spus ca probabil nu duc acel buchet acasa, la nevasta. „Aveti dreptate“ - am raspuns - „da’ de unde stiti?” „Pai, nu vedeti ca la nevasta se merge cu trei garoafe neimpachetate in nimic?!” - a raspuns florareasa, razand... Acuma, depinde cum privesti chestiunea in cauza. Daca raportezi la genul de barbat care dupa nunta – isi sechestreaza consoarta in bucatarie si-si aduce aminte de flori doar la inmormantarea soacrei (unde se duce tot cu garoafe, dar in numar cu sot), atunci gestul omului nostru este laudabil, chiar daca a plecat cu florile brambura in mana. Totusi, el si-a adus aminte sa-i duca nevestei trei flori, ceea ce e de remarcat!... In schimb, cred ca – decat sa mearga acasa cu trei garoafe „despletite” de fundite si staniol – ar fi facut mai bine sa nu cumpere nimic, daca ne gandim la barbatii care merg in fiecare zi cu buchete cochete acasa... Tocmai cand scriam fraza de mai sus, a trecut sotia mea pe langa mine si - dupa ce a citit – m-a intrebat unde sunt barbatii aia care aduc zilnic flori, ca ea nu a gasit nici unul (normal ca a adaugat imediat ca „persoanele de fata se exclud” din discutie). Numai ca eu nu apucasem sa scriu la care CASA aduce flori, zilnic, un barbat insurat - „acasa... la amanta”. Asa era continuarea frazei mele!... Si mi-am adus aminte de o intrebare pe care am auzit-o pentru prima data prin vremea liceului, de la un coleg de clasa: „Oare de ce atatea amante delicioase se transforma in neveste imposibile?” Poate ca din acelasi motiv pentru care o nevasta primeste trei garoafe despachetate, in cel mai bun caz! POINT
POINT
Daniel Negut
business
POINT
business
4 editorial
Romania si turismul rural avem curata. Acolo unde am murdarit-o, poate nu e prea tarziu sa recuperam. Daca am curata Delta Dunarii de sticlele de plastic, ar fi un paradis terestru. Acolo, intr-o casa acoperita de stuf, turistii ar putea manca un peste facut la protap si o ciorba lipoveneasca si ar retrai atmosfera imemoriala a civilizatiilor nascute langa ape. De ce ne este asa de greu sa pretuim ceea ce avem deja si tinem sa fim imitatori ieftini cu orice pret? Bucovina ar putea fi o destinatie turistica rurala extraordinara daca am intelege valoarea civilizatiei traditionale romanesti si felul in care poate fi prezentata turistilor straini, satui de civilizatie si dornici sa guste altceva, o calatorie in timp, nu numai una in spatiu. Am mai spus ca solutiile pentru problemele romanesti trebuie gasite in interior. Avem resursa materiala, dar si resursa umana de inteligenta si
Dan Matei Agathon urismul rural ar trebui promovat mai mult, dar ma refer la cel autentic. O spun cu parere de rau: ceea ce vedem in zona Rucar-Bran nu mai e turism rural, ci o poveste pestrita cu vile, jacuzzi si gresie spaniola. Nu am nimic impotriva modernizarii, dar trebuie sa ne hotaram. Turismul rural nu poate fi mixat cu culorile roz ale multor pensiuni, nici cu discoteci sau motoscutere, oferite pentru a scapa de linistea de la tara care ar trebui sa constituie, dimpotriva, idealul turistic care atrage lumea in acel loc. Turismul rural ar trebuie sa te duca intr-o zona traditionala. Aveam in 1990 zone eco avant la lettre, dinainte de a cunoaste moda, dar le-am distrus pentru o modernitate ieftina si oricum inapoiata. Acum ne-am trezit ca ne-au luat-o toti inainte cu idealul vietii eco, in timp ce puteam sa pastram ceea ce aveam deja si doar sa punem in valoare. Mai exista, insa, zone necontaminate; ar trebui sa le incurajam si sa le pastram asa. Taranii oricum nu au bani sa cumpere ingrasaminte chimice, statul nu le mai ofera subventii decat cu taraita, asa ca romanii s-au intors la ingrasamintele de grajd, adica eco. Dar nici de asta nu stim sa profitam. Aruncam comorile noastre naturale la cos pentru cladiri inspirate din Dallas pentru ca acolo a ramas mentalitatea romaneasca ca aspiratie arhitecturala. Daca vrem modernitate, sa ne uitam spre Dubai, spre cladirile viitorului, spre futurismul de inspiratie SF. Avem bani de asa ceva? Evident ca nu. Atunci ar trebui sa fim inteligenti si sa ne intoarcem spre natura. Macar acolo unde o mai
T
creativitate cu care sa transformam zonele „inapoiate“ ale Romaniei in magnet pentru turisti. Trebuie doar sa iesim odata din magnetismul formelor fara fond in care tot ratacim de cateva sute de ani si sa ne regasim propria cale. POINT
Romania and the rural tourism The rural tourism should be promoted more, but I am referring only to the real one. Unfortunately what we see in Rucar-Bran area is no longer rural tourism, but a motley string of villas, Jacuzzi and Spanish tiles. I have nothing against modernization, but we must make up our mind. The rural tourism does not go with the pink of the various pensions, with the discos or with the motor scooters offered to the tourists to get rid of the country peace which, on the contrary, should be that ideal which attracts people there. The rural tourism should take you to a traditional area. In 1990 we had eco areas avant-la-lettre, before we had any idea of fashion, but we destroyed them for a cheap and somewhat oldfashioned modernity. Now we realized that all the others are ahead us in the eco life issue, although we could have kept what we had already had. There are still unspoiled areas and we should keep them like that. Anyway the peasants have no money to buy chemical fertilizers; the state no longer provides subsidies, so the Romanians have again started using old fertilizers like cowpat, which are eco. But we don’t know how to take advantage of this either. We throw away our natural treasures for buildings inspired from Dallas because there is where the Romanian mentality remained in terms of architectural aim.
If you want modernity, take a look at Dubai, at its futuristic buildings, inspired from SF images. Do we have money for that? Obviously not. Then we should be intelligent and go back to nature, at least where it is still clean. And where we spoiled it, maybe it’s not too late to save it. If we cleaned the Danube Delta of the plastic bottles, it could be an earthly paradise. There, in a thatched house, the tourists could eat a fried fish and a Lippovan soup and we would bring back the atmosphere of ancient civilizations born near water. Why is so hard to appreciate what we already have and why should we be cheap imitators at any costs? Bucovina would be a great tourist destination if we understood the value of the rural Romanian civilization and how it could be shown to foreign tourists, tired of civilization and eager to experience something different, a journey in time, not just in space. As I said before the solutions to these problems must be found inside us. We have the material resources and the human resources of intelligence and creativity necessary to turn these oldfashioned Romanian areas into irresistible attractions for tourists. We just have to get rid of the magnetism of the forms without substance in which we have been wandering for a few hundred years and find our own way.
„Angajatorul nu este un mare responsabil social!“ subliniaza Adrian Izvoranu, directorul general al Confederatiei Patronale a Industriei, Serviciilor si Comertului
sunt principalele prevederi ale noului Cod al Muncii care Care va nemultumesc? In primul rand, nu suntem de acord cu modul in care a fost abordata schimbarea acestui Cod. Vechiul Cod al Muncii avea probleme de rigiditate, lucru recunoscut atat de angajatorii, cat si de angajatii din Romania, prin organizatiile reprezentative. Am discutat punct cu punct vechea forma a Codului si am negociat si am pus pe masa Guvernului, pe 21 ianuarie a.c., adica la termenul stabilit de premier, o noua forma a Codului Muncii, negociata de toate partile implicate. Este adevarat ca a lipsit o parte dintre patronate la negocieri, dar au fost prezente toate sindicatele si marile confederatii patronale care aveau structuri sindicale de dialog. Ca sa fiu foarte clar, a lipsit acea parte a patronatelor care nu era implicata in dialogul social de ramura, deci, patronatele care nu erau semnatare ale contractelor colective de munca de ramura. Din punctul nostru de vedere, partile care au negociat noul Cod au fost acoperitoare, pentru ca acolo s-au
regasit toti marii angajatori si toate centralele sindicale. Primul lucru care nu ne-a convenit a fost ca acea forma negociata de noi a fost ignorata de guvern, care a prezentat in Parlament o forma proprie de abordare a Codului Muncii. Ce nu ne convine la aceasta forma? In primul rand, faptul ca se creeaza niste facilitati si abordari specifice sectorului public si de stat. Cu alte cuvinte, conform noului Cod vor exista in Romania doua modele de organizare a pietei muncii – unul pentru sectorul privat si altul pentru cel de stat. Acest lucru nu este corect, nici din punctul de vedere al prevederilor internationale in domeniu, adoptate si ratificate de Romania, nici raportat la legislatia romaneasca. In documentele europene exista o prevedere ferma care spune ca, la munca echivalenta, conditiile si salariul trebuie sa fie echivalente! Or, in conditiile noului Cod al Muncii, sectorului privat i se face o concurenta neloiala din partea sectorului de stat. Si ma refer aici, de exemplu, la invatamant, la sanatate, chiar si in administratie, pentru ca sunt functii similare, intr-un fel platite si reglementate la stat si altfel la privat.
in viziunea Si-atunci, dumneavoastra ce ar trebui sa nu lipseasca dintr-un Cod al Muncii pe care sa-l agreati? Atunci cand s-a pornit la actiunea de modernizare a Codului, s-a plecat de la cerinta – declarata, cel putin, de catre ministrul Muncii – de flexibilizare. Tocmai am terminat un proiect european, in care ne-am consultat cu majoritatea organizatiilor de mari angajatori din Europa si in care am constatat, de
dimensiune a doua, aceea de „securizare ocupationala”.
de importanta este aceasta Catdimensiune?
comun acord, ca nu se poate vorbi de „flexibilizare”, in absenta celuilalt termen, si anume de „securizare ocupationala”. Cu alte cuvinte, conceptul corect era de „flexi-securitate”, care presupune cele doua dimensiuni. Prima dimensiune, partea de „flexibilizare”, trebuia sa fie foarte bine definita in acest Cod al Muncii si are 4 elemente asupra carora trebuia lucrat, astfel: (a) Primul dintre aceste elemente este flexibilizarea numarului de angajati. Altfel spus, angajatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa schimbe, sa adapteze numarul de angajati din intreprinderea lui, conform necesitatilor pe care le are la un moment dat; (b) Al doilea element este flexibilizarea interna, care presupune ca un lucrator sa poata ocupa mai multe func-
tii in cadrul aceleiasi intreprinderi, ceea ce ar permite mobilitatea angajatilor pe posturi; (c) Un alt element este cel al timpului de lucru. Angajatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa-si dimensioneze timpul de lucru la maxim, atunci cand are sarcini importante, ori sa reduca timpul de lucru, daca nu are comenzi de executat; (d) Nu in ultimul rand, al patrulea element al „flexibilizarii” se refera la modalitatile de plata. Angajatorul trebuie sa poata contracta o parte fixa, obligatorie si minimala a salariului, dar sa poata plati separat performanta salariatului si sa-i poata aduce avantaje non-salariale. Nici unul dintre aceste patru elemente nu se regasesc in abordarea actuala a Codului Muncii. Mai mult decat atat, nu se regaseste
Angajatorul nu trebuie neaparat privit ca un mare responsabil social. De altfel, nici nu este asa ceva! In momentul in care un angajator face disponibilizari si „arunca“ in piata o forta de munca intr-o maniera necontrolata si necoordonata, fara nicio legatura cu cererea de pe piata muncii, atunci eu, un alt angajator - care caut forta de munca – voi avea la dispozitie o masa eterogena de potentiali lucratori. Dar niciodata nu pot sti ce fel de personal se gaseste pe piata. Angajatii nu se dau „la kilogram“! Resursa pietei muncii trebuie foarte bine cunoscuta si reglementata, astfel incat sa existe si structura de gen (barbati/femei) si structura de varsta, dar si cea ocupationala sau a competentelor! Cata vreme nu exista nicio viziune de genul acesta, masura promovata acum de Guvern in Codul Muncii (si anume nu am nevoie de jumatate dintre angajati, trebuie sa poata fi dati afara usor) nu face decat sa alimenteze piata muncii cu personal eterogen, iar de cei neperformanti nu se mai ocupa nimeni mai departe. Personalul disponibil va suporta doua procese: daca oamenii sunt buni, daca sunt calificati, vor „migra” spre zone mai bine platite, iar daca nu sunt competenti, se vor descalifica si de la nivelul la care sunt in acel moment. In aceste conditii, in momentul in care vrei sa-ti cresti performanta intreprinderii si cauti sa angajezi din piata muncii, nu vei mai gasi decat personal slab pregatit... POINT
Interviu realizat de Horatiu Serb
POINT
POINT
business
analiza
business
Portocale prajite si suc de cartofi
e-am obisnuit sa prajim cartofii si sa facem suc din portocale. Probabil ca ar trebui sa ne dezobisnuim si sa prajim portocalele, iar sucul sa-l facem din cartofi. Va trebui sa facem aceasta schimbare paradoxala, daca nu chiar nebuneasca, pentru ca altfel nu se mai poate. Nu mai putem sa cumparam cartofii cu kilogramul si portocalele cu bucata, deoarece cartofii au devenit mai scumpi decat portocalele. Vom cumpara cartofii la bucata si portocalele la kilogram. Sa nu ne miram daca nu va veni in curand vremea cand vom face musacaua de vinete cu mango, iar iahnia de fasole cu fructul pasiunii. Pare aberant si ireal, dar este cat se poate de logic si de real. Este real si logic ca un kilogram de cartofi sa coste in Romania anului 2011 mai mult decat un kilogram de portocale, pentru ca Romania importa nu numai portocalele, dar si cartofii. La urma urmei, ce rost ar mai avea sa ne chinuim sa cultivam cartofi, cand ii putem lua de la italieni gata spalati, sortati si pusi in pungi? Ce mare lucru este ca, odata cu portocalele, pe care le importam dintotdeauna de la italieni, sa luam si cartofii, tot de la ei? Doar suntem membri UE si traim intr-o piata globalizata, in care nici nu mai conteaza unde si cum se produce. Nici nu mai scrie pe marfa „made in Romania“ sau „made in Germany“ sau „made in Italy“. Scrie simplu: „made in EU“. Trecand peste absurdul situatiei in care cartofii sunt mai scumpi in Romania decat portocalele, ar trebui, totusi, sa nu trecem cu usurinta peste cauzele si consecintele acesteia. De douazeci de ani stim care este principala cauza, dar refuzam sa intelegem gravi-
N
tatea ei. Direct, intr-o vorbire neaosa, putem spune ca ne batem joc noi de noi, reducand agricultura la nivelul celui mai de jos grad al subzistentei. Mai mult de 30% din suprafata agricola nu este cultivata, septelul s-a redus cu aproape 50% fata de anul 1990, patrimoniul forestier este supus unui amplu proces de defrisare, piscicultura a devenit o institutie a braconajului. In termeni economici, am putea spune ca nu avem capacitatea valorificarii factorilor nostri de avantaj comparativ si nu reusim sa-i transformam in factori de avantaj competitiv pe piata europeana. Nu avem de douazeci de ani o politica agrara in sensul gasirii modului de acomodare a formei de proprietate asupra pamantului cu tipul de exploatatie agrara, fie ea ferma, cooperativa sau marea exploatatie agricola. Nu avem sistemul de creditare si asigurare a culturilor, nu dispunem de infrastructura de transport, depozitare si prelucrare, nu avem piete en gros si nu folosim instrumentul burselor internationale de produse agricole. Importam cca 70% din materia prima si produsele agricole strict necesare alimentatiei populatiei si suntem direct si nemijlocit afectati de variatia preturilor internationale. Suntem in situatia in care asigurarea alimentelor este unul dintre cele mai importante elemente ale sigurantei nationale si nu putem diminua caracterul meteodependent al recoltelor. Nu putem face fata concurentei straine, care, prin preturi mai mici, datorate atat unei productivitati mai mari, dar si a unei intense contrabande, a sufocat productia interna si a falimentat sute de mii de mici producatori.
Mircea Cosea Ceea ce se intampla, insa, in aceste zile, cand pretul cartofilor este mai mare decat al portocalelor, determina aparitia unei crize de proportii, greu de evaluat dar, in mod sigur, cu efecte dramatice pe termen lung. Nivelul submediocru al calitatii si continutului proteic al produselor de baza consumate de catre marea majoritate a populatiei tarii face ca ponderea cartofilor in cosul zilnic alimentar sa fie mare, mult mai mare decat media europeana. Practic, marea majoritate a populatiei isi preia necesarul zilnic proteic nu din produse de carne sau lactate, ci din consumul exagerat de paine si cartofi. Este tragic si periculos faptul ca si aceste produse (painea si cartofii) inregistreaza cresteri importante de preturi, ceea ce va conduce la reducerea consumului chiar si al acestora. In gluma, am putea spune ca vine vara si romanul se va intoarce spre natura, adica spre stevie, loboda si urzici. Dar... nu mai este de gluma! POINT
Fried oranges and potato juice We got used to fry the potatoes and make orange juice. Maybe we should give up this habit. Let’s fry the oranges and make some potato juice. We will have to make this total (if not crazy!) change, because there is no other way. We can no longer buy kilos of potatoes and pieces of oranges, because potatoes are more expensive than oranges. We will buy pieces of potatoes and kilos of oranges. We should not be surprised if soon we will prepare mango mousakka (instead of aubergines mousakka), and mashed passion fruit (instead of Traducere de mashed beans). This seems absurd and Cosmina Stroescu unreal but it is logical and real. It is real and logical that, in Romania, a kilo of potatoes cost more than a pound of oranges, in 2011, because Romania imports not only oranges but also potatoes. After all, why should we bother to grow potatoes when we can get them ready-washed, sorted and placed in bags, from the Italians? What’s the big deal if once with the oranges, which we have always imported from the Italians, we take the potatoes too? Well, we are EU members and we live in a global market, where is no longer important where the products come from. There is no more mentioned on the product “Made in Romania” or „Made in Germany“ or „Made in Italy „. It is simply written: „Made in EU“. Getting over the absurdity that, in Romania potatoes are more expensive than oranges, we shouldn‘t, however, get over these causes and consequences so easily. For twenty years we have known the main cause for this, but we refuse to take it seriously. Frankly speaking, we can say that we are fooling ourselves by, taking farming down to the lowest level of sub-
sistence. More than 30% of the agricultural land is not cultivated, the livestock fell by almost 50% compared to 1990, the forests are being extensively cut down and fish poaching has become an institution. In economic terms, we could say that we are unable to capitalize our comparative advantage factors and turn them into competitive advantage factors on the European market. For more than twenty years we haven’t had any agricultural policy able to find the best means of exploiting the land according to its form of ownership, be that: the farm or the cooperative farm. There is no system of credit and crop insurance, no transport, storage or processing infrastructure, no wholesale markets and no agricultural products on international stock markets. We import about 70% of raw materials and agricultural food products necessary for the population consumption and we are directly and immediately affected by any changes in the international prices. For us one of the most important elements of national security today is to ensure the basic food and we can no ignore the weatherdependent character of the crops. We can not cope with foreign competition, which, by lower prices due to both higher productivity and to intense smuggling, stifled internal production and bankrupted hundreds of thousands of small domestic producers. However, what’s happening these days, when the price of potatoes is higher than that of the oranges, causes a major crisis, with dramatic effects on the long term. The low quality and low protein content of the food consumed by most of the population tells us that potatoes are a more common product in the Romanians’ food basket than in the other Europeans’ food baskets. Basically, most of the people take their daily protein requirement not from meat or dairy products, but from the excessive consumption of bread and potatoes. It is tragic and at the same time dangerous that those products (bread and potatoes) have significantly increased in price. Consequently, there will eventually be a significant decrease in consumption. As a joke, I would say that when summer comes the Romanian will go back to nature, namely to edible weeds and nettles. Yet… that’s no longer a funny joke!
5
POINT business
6 comentarii
Sindromul inadecvarii cronice ema abordata in acest articol este, cumva, una de interes general. Ea vizeaza o problema care ne framanta pe toti si care, prin efectele ei, ne afecteaza pe toti, cu mic, cu mare. O sa ma intrebati: „Ce este sinMarius C. Romascanu dromul inadecvarii cronice?“ Este, asa cum o arata si numele, o boala aflata in stadiu cronic. Adica in stadiul in care boala se prelungeste extrem de multa vreme, iar eforturile pentru inlaturarea ei nu sunt tocmai usor de facut. Aceasta boala, de care sufera multi romani ocupati cu diverse job-uri pe ogorul muncii din Romania, este, in fapt, o boala de specific national. Ea se manifesta prin dureri permanente si persistente, resimtite mai ales in zona in care incepe a-i spune spatelui coada, si un puternic impuls de a lasa pe maine, daca nu chiar pe o alta data, mai indepartata, ceea ce trebuie sa faci azi. Tot in registrul de manifestari cronice ale sindromului inadecvarii se inregistreaza si nevoia permanenta de a face lucrurile potrivit principiului local, consacrat de peste cincizeci de ani, care se enunta astfel: „Las-o ma, ca merge si asa!“. Tabloul manifestarilor clinice este intregit prin acte menite a castiga si a consolida respectul si recunoasterea in ochii celorlalti: intarzieri sau blocari ale lucrarilor de interes general, depasirea termenelor sau costurilor de executie, servicii de slaba calitate, impolitete mergand pana la grosolanie insultatoare din partea celor care presteaza un serviciu indreptata impotriva celor care platesc acel serviciu, fie el public sau privat, amanarea platilor pentru servicii deja prestate. Odata instalat, sindromul inadecvarii cronice nu se va da dus nici in ruptul capului. Tratamentul, extrem de complicat si totodata costisitor, presupune refacerea sistemului de credinte si valori al persoanei prin transplant de mentalitate. Riscul respingerii grefei de mentalitate de catre pacient este extrem de ridicat, de cele mai multe ori datorita faptului ca insusi donatorul traieste si se hraneste toata viata cu nevoi si idealuri contaminate ele insele de inadecvare. Donatorii de mentalitate din strainatate pot asigura o rata crescuta de vindecare, cu conditia sa aiba un sistem de mentalitati sanatoase si sa fi stat in Romania zilelor noastre o perioada nu mai lunga de sase luni de zile. Mai trebuie precizat ca, din nefericire, boala nu este mortala, cei atinsi de sin-
T
dromul inadecvarii cronice putand trai, bine-mersi, pana la adanci batraneti! NOTA: Sindromul inadecvarii cronice este o boala fictiva. Orice asemanare intre simptomele mai sus descrise si unele dintre starile in care se gasesc persoane, in viata sau nu, aflate pe teritoriul Romaniei este pur intamplatoare. POINT
Leacurile babesti – testate stiintific! m auzit la un post de televiziune ca, de la 1 aprilie, Uniunea Europeana „da cu batu-n balta“ produselor naturiste si obliga pe toata lumea din spatiul UE sa uite de leacurile bunicii si sa se „inregimenteze“ pe lista celor care umfla veniturile producatorilor de medicamente. Si am mai auzit o „trazDaniel Negut naie“, pe care o scriu ca citat din PRO TV: „Producatorii trebuie sa demonstreze, prin teste stiintifice, eficacitatea fiecarei plante in parte. In plus, pentru a fi autorizat ca medicament naturist traditional, un remediu trebuie sa fi fost folosit cu rezultate demonstrate timp de cel putin 30 de ani, dintre care 15 intr-o tara a Uniunii“. Oare toate medicamentele de sinteza aflate acum pe piata au fost testate astfel? Mira-m-as !... Dar, daca privim altfel lucrurile, poate fi salvarea tratamentelor naturiste de la noi. De ce? Pentru ca, oricum, toate plantele medicinale existente pe teritoriul Romaniei (tara membra UE) sunt testate de sute de ani, iar rezultatele sunt unanim
Foto: ArhivaFoto.ro
A
recunoscute, mai ales in mediul rural, unde leacurile babesti sunt la mare cinste. Iar, mai nou, vin aici oameni chiar si din alte tari ale Uniunii Europene, pentru a afla leacuri traditionale ale stramosilor nostri. Asa ca, din acest punct de vedere, noi ne-am putea „autoriza“ cam toate tratamentele naturiste. Cu o conditie, insa: ca si cei aflati acum la guvernare sa inteleaga faptul ca nu trebuie sa fim „port-stindardul“ deciziilor UE - oricat de aberante sunt acestea - si sa nu dea dovada de exces de zel in a transforma poporul roman in cobaii Europei. Si mai este o conditie: sa se traduca in mod corect Directiva in cauza a Uniunii Europene, ca sa nu se mai intample ca atunci cand am aplicat aiurea – de ne-am facut de rasul curcilor – deciziile privind transhumanta sau comercializarea branzeturilor! Pentrru ca, la o traducere corecta, ar fi posibil sa gasim multe alte intelesuri care sa ne fie favorabile... In stire se mai spunea ca: „Odata ce se vor aplica noile reglementari, producatorilor si importatorilor li se va interzice sa mai scrie pe prospectul suplimentelor ca vindeca de anumite boli“. Ca este o Directiva pur comerciala, este la mintea cocosului. Mai ales ca a luat mare amploare, pe plan international, tratarea diferitelor afectiuni nu cu substante chimice din pastile, ci cu plante medicinale. Astfel ca, daca marile companii farmaceutice europene nu ne mai pot prosti cu cine stie ce vaccin «minune» (iar aici trebuie sa apreciez hotararea Ministerului Sanatatii de la noi de a nu testa pe poporul roman, la sfarsitul anului 2009, vaccinul anti-porcina din UE, netestat suficient pe oameni!), acum incearca sa distruga traditia plantelor medicinale, ca sa scape de amenintarea falimentului. Or fi mai bune plantele etno-botanice, mai stii? Ca nu am auzit de vreo Directiva UE impotriva etno-botanicelor... Asta, in timp ce am gasit – tot printre stirile acelei televiziuni – urmatoarea informatie: „Copiii mai mici de 4 ani nu ar trebui sa consume medicamente pentru raceala sau tuse, deoarece pot cauza efecte secundare severe, precum halucinatii sau tulburari de echilibru, au recunoscut recent companiile farmaceutice din SUA care au astfel de produse pe piata. Studiile arata ca cele mai multe probleme apar la copiii de 2-3 ani“... Bine, cel putin, ca nu este si China in Uniunea Europeana si ca inca mai putem apela la metodele traditionale chinezesti de vindecarea a unor boli, inclusiv cu ajutorul plantelor medicinale... POINT
POINT
POINT
business
administratie
business
7
Vasile Vlasin aduce investitori straini la Baia Mare
n ultima decada a lunii februarie, Vasile Vlasin (consilier municipal la Baia Mare, din partea PD-L) a efectuat o vizita oficiala in Turkmenistan, unde, invitat fiind de presedintele Gurbanguly Berdimuhamedov, a rostit un discurs-cheie in cadrul Conferintei Internationale „Origin of Turkmen People and Development of World Culture” (aproximativ 1.000 de participanti, intre care cateva sute de lideri de opinie din 37 de tari ale lumii) si a avut o serie de intalniri cu decidenti ai statului turkmen. Dintre acestia, ii amintim aici pe rectorul Universitatii de Stat din Turkmenistan (Redjepmurad Kalayev), presedintele Institutului National de Manuscrise din Turkmenistan (Annakurban Ashirov), directorul Muzeului National din Asgabat (Owezmuhammet Mammetnurow), reputatul profesor universitar Kakajan Janbekov (coordonatorul Comitetului de Organizare al Conferintei Internationale), precum si pe vicepresedintele Academiei de Stiinte din Turkmenistan, reprezentanti de seama ai Executivului si Legislativului turkmen, ai Administratiei Prezidentiale etc. Vlasin a avut mai multe runde de intalniri si discutii cu o serie de inalti demnitari si oficiali ai statului turkmen, din diferite domenii: politic, economic, social, educational, cultural etc. Vasile Vlasin a purtat lungi si fructuoase dialoguri cu ambasadorul Romaniei in Turkmenistan, Radu Liviu Horumba (fostul ambasador al tarii noastre in Italia), pe teme de geopolitica si economie globala si regionala. La acestea se adauga discutiile pe care le-a purtat consilierul municipal cu savanti de prestigiu din toate colturile lumii, precum: Azim Malikov (Azerbaidjan), Andrzej Wawrzyniak (Polonia), Muhammad Anwar Hassan (Pakistan), Iuri Peleshenko
I
(Ucraina), Hani Al-Mahdi (Egipt), Azmat Hayah Khan (Pakistan), Leonardo Gregoratti (Italia), Miklos Sarkozi (Ungaria), Matteo Comparetti (Italia), Michael Gregg (Canada), Dietrich Huff (Germania) si multi altii. In toate demersurile de diplomatie economica si culturala pe care le-a intreprins, Vlasin a promo-
vat produsele si serviciile romanesti (si cele maramuresene in special), dar si potentialul turistic al Romaniei, partenerii de dialog fiind extrem de receptivi. S-au creat punti de legatura care, in viitorul apropiat, vor putea duce la intensificarea relatiilor romano-turkmene (in primul rand pe plan economic, intrucat, in recesiune, este esential pentru economia nationala sa gaseasca piete de desfacere si modalitati de colaborare atat pe cele existente, cat si pe altele noi).
Maramuresul – survolat cu… elicopterul?! Intors in tara, Vlasin a pus la punct un eveniment extrem de important pentru Maramures:
vizita, simultana, la Baia Mare, a mai multor ambasadori, alaturi de alti inalti demnitari si investitori strategici, din state cu potential economic foarte ridicat. Scopul actiunii il reprezinta identificarea rapida de solutii concrete de revitalizare a economiei baimarene si de modernizare a orasului. De altfel, Vlasin a declarat ca are cel putin 3 proiecte mari pe care urmeaza sa le prezinte acestor investitori: „M-as bucura, totodata, sa primesc cat mai multe propuneri de proiecte pe care sa le sustin in fata acestor oameni de afaceri, care vin cu inima plina spre noi, baimarenii. Vorbim aici de investitii strategice, in special in infrastructura urbana, dar si in domeniul turistic si in cel de investitii private. Reprezentantii unui fond puternic de investitii din Dubai si-au manifestat deja intentia pentru preluarea proiectului Golf Park. Urmeaza sa purtam discutii cu omul de afaceri baimarean care a castigat licitatia pentru derularea acestui proiect, dar a ramas blocat aproximativ 5 ani. Acestia sunt pasii pe care eu ii consider importanti pentru redresarea economica a municipiului si pentru crearea de noi locuri de munca“. Delegatia de ambasadori, demnitari si mari oameni de afaceri straini va vizita o serie de unitati economice de prim rang, dar si obiective culturale si
de turism montan. Inaltii oaspeti ar putea lua contact cu potentialul maramuresean atat de la sol, cat si (de ce nu?) din… elicopter! Pentru ca, asa dupa cum remarca presedintele Traian Basescu, pe 8 martie, la Forumul „Consiliul de Cooperare al Golfului – Romania – Bucuresti“: „Un domeniu poate de interes major privind la ceea ce Romania are -
munte, mare, deal - este turismul. Avem o infrastructura de turism depasita, care trebuie modernizata si avem un potential pentru dezvoltarea infrastructurii de turism exceptional. Daca vreodata vreti sa vedeti cu adevarat Romania, sa nu mergeti pe sosele. Va recomand un elicopter. (…) Va pot spune ca imaginile sunt extraordinare“. POINT
POINT
POINT business
business
8 economie
„Managerii japonezi nu epateaza prin vile si masini scumpe“ declara presedintele JICA Alumni Romania, Adrian Altarescu, in exclusivitate pentru Grupul de Presa MEDIA BLOC
JICA ALUMNI ROMANIA este o asociatie ce cuprinde specialisti romani care au urmat cursuri de perfectionare in Japonia, in diverse domenii, cum ar fi: inginerie antiseismica, arhitectura, agricultura, mediu, economie, management, gestiune imobiliara, administratie publica si multe altele. Asociatia are drept scop promovarea si dezvoltarea relatiilor intre Romania si Japonia, precum si valorile tehnico-stiintifice, economice, cultural artistice japoneze, in Romania. Ca o recunoastere a activitatii dinamice desfasurate de catre JAR, comparativ cu cele aproximativ 130 de organizatii alumniste similare existente in lume, pagina de web a asociatiei romanesti apare imediat dupa JICA TOKIO.
sunt caracteristicile principale ale sistemului managerial Care japonez? Mentionez doar cateva dintre aceste caracteristici: 1. In Japonia, deciziile mangeriale in cadrul organizatiei se bazeaza pe consensul tuturor factorilor decizionali; 2. „Paternalismul” este sistemul ce guverneaza o organizatie, astfel ca pregatirea practica, experienta si vechimea au roluri primordiale in ierarhizarea valorilor; 3. Strategiile manageriale se fac pe termen mediu si lung, fara schimbari arbitrare, periodice si dese la varf. In acest fel, se asigura continuitate in deciziile luate; 4. In selectarea personalului primeaza calitatile personale de adaptabilitate, loialitate si integrare in cadrul organizatiei, fata de personalitatea individualista; 5. Managerii se remarca prin comportament obisnuit fata de toti salariatii, fara a incerca sa epateze prin aspecte
fi implementate in Romania principii? P otaceste
Ce ne opreste sa le implementam? In primul rand, cultura organizationala, munca - instrument al crearii de valori materiale si spirituale, precum si justa apreciere a ei, recunoasterea valorilor si a spiritului de echipa, a faptului ca orice actiune este de dorit lipsei decizionale. Insa, pentru a spune in ce masura sunt aplicate aceste principii, trebuie analizat fiecare caz in parte …
ultimii ani se vehiculeaza ca nu avem destule I nideea proiecte eligibile, pentru a cheltui banii europeni. Care este opinia dumneavoastra?
exterioare (vile, masini scumpe, etalare a bogatiilor)…
Astazi, in Romania, nu exista organizatii sau comunitati locale subdezvoltate (vorbind din punct de vedere socio-economic), ci submanageriate. Sustin aceasta afirmatie, cu urmatoarele constatari: a. Am remarcat slaba pregatire a unor manageri in organizarea, planifi-
carea si coordonarea activitatilor – si ma refer aici la managerii de proiect, in special – dar si in planificarea strategica a proiectelor, a elaborarii foii de parcurs, a definirii obiectivelor, a bugetului solicitat; b. De multe ori, se stabileste un numar prea mare de obiective, care sunt prezentate intr-o formulare vaga; c. Lipsesc informatiile necesare in realizarea proiectelor. Mai mult decat atat, se remarca neadecvarea acestor informatii, din punct de vedere cantitativ si calitativ; d. Exista o legatura deficitara care se stabileste intre planificarea strategica a proiectului, feedback-ul diferitelor etape realizate si identificarea mecanismelor de control.
si profesor universitar Sunteti seful Catedrei de „Management si Marketing”, de la Facultatea de Arhitectura a Universitatii „Spiru Haret”. Cat de pregatiti sunt tinerii nostri pentru a deveni manageri de top? Scoala romaneasca de management este recunoscuta in strainatate, avand reprezentanti care au promovat aceasta disciplina in cadrul multor universitati din lume. Desigur, in programa de invatamant ar trebui incluse cat mai multe studii de caz; de asemenea, este necesara si o temeinica activitate practica, precum si realizarea schimburilor de experienta cu catedrele similare din strainatate. In cadrul prezentarilor, am cautat atat sa includem modalitatile de eficientizare a unei organizatii (exemple: Institut de Proiectare; Birou de Arhitectura), cat si sa definim activitatile pe care le desfasoara un manager de investitie - nu numai in ceea ce priveste realizarea acesteia, ci, mai ales, in urmarirea eficientizarii si exploatarii ei in timp. Insa, depinde doar de tanara generatie din Romania in ce masura va aprofunda si va aplica aceasta disciplina extrem de actuala si de viitor. Exista conditii pentru ca studentii de astazi sa devina buni specialisti. Dar, stiti cum se spune: „Dragoste cu sila nu se poate“!... POINT
Interviu realizat de Horatiu Serb
Preturi de nimic xista o perioada anuala in viata barbatilor in care acestia fac cunostinta mai indeaproape cu o multime de comercianti, pentru a intra in gratiile uneia sau mai multor femei, prin intermediul cadourilor - mai ieftine sau mai scumpe, dupa bugetul fiecaruia. Este perioada cunoscuta sub numele de „Luna Femeii“, adica martie! Si mai ales in intervalul 1-8 martie!... Sunt zilele in care, chiar daca nu prea obisnuiesti sa faci cumparaturile si lasi aceasta sarcina cotidiana in grija nevestei sau iubitei, iti calci pe inima ca barbat – si iei la rand buticurile sau magazinele, in cautarea cadoului potrivit. Ceea ce am facut si eu... Preturile martisoarelor – vorbesc despre „martisoare” in sens extins, de „cadouri” - au fost accesibile pentru toate buzunarele, iar comerciantii au fost extrem de flexibili si dispusi la negocieri, ceea ce inseamna ca macar aceasta „sectiune” a comertului din Romania s-a maturizat suficient de mult incat sa-si dea seama ca este de preferat sa incasezi niste bani, chiar si mai putini decat ai dorit, decat sa stai cu marfa pe taraba, nevanduta. Si-mi aduc aminte de vanzatorii de brazi de Craciun, care au aruncat pomii nevanduti, in loc sa scada preturile. S-a cunoscut ca ei nu au depus niciun efort pentru cresterea si intretinerea brazilor...
E
Pe cand, comerciantii de martisoare chiar au muncit sa le faca! Si nu-si permit sa le arunce. Si-atunci, negociaza! Si scad din pret, ca sa cumperi... Am testat si eu aceasta teorie in cautarile mele pentru a gasi „cadoul perfect” de 1 martie. Pe langa satisfactia de a economisi niste bani, prin negocierea unui pret mai mic decat cel anuntat initial, am simtit si privirea trista a vanzator-creatorului de „martisor”, care a ales sa piarda o particita din profitul sau teoretic, numai ca sa vada ca produsul lui este cumparat de cineva! O tristete ce nu se poate exprima in cuvinte. De fapt, era o oarecare satisfactie pentru ca am ales sa cumpar de la el, satisfactie diminuata iremediabil de amaraciunea ca eu nu am apreciat la adevarata valoare munca pe care a depus-o pentru a realiza acel suvenir. „Jocul” cererii si ofertei a actionat aici in favoarea mea. Pentru ca, pana la urma, in lumea de azi nici nu mai conteaza valoarea certificata a unui produs, ori valoarea rezultata din insumarea componentelor sale. Primeaza „valoarea de piata”, care este suma cu care reusesti sa vinzi obiectul respectiv, la un moment dat, in anumite conditii socio-economice. Am plecat cu „martisorul“ ales, bucuros ca pot face un cadou deosebit, la un pret rezonabil. O bucurie umbrita, insa, de privirea trista a comerciantului... POINT
Daniel Negut
POINT
POINT
business
actualitate
business
9
„Sa nu incercam sa reinventam roata!“ subliniaza Ambasadorul Belgiei in Romania, Leo D’Aes, intr-un interviu in exclusivitate pentru Grupul de Presa MEDIA BLOC
care este opinia dumneavoastra Excelenta, despre cooperarea bilaterala dintre comunitatile noastre de afaceri?
POINT
Foto: ArhivaFoto.ro
business
Prima Casa 3 se va incheia la inceputul verii
Cate dosare au fost aprobate pana acum prin programul Prima Casa 3? Ce ar insemna pentru piata imobiliara moartea programului Prima Casa? Pe cine ar afecta cel mai mult sistarea programului Prima Casa? ancile au cheltuit pana acum aproximativ 20% din plafonul de 200 milioane euro alocat de Guvern pentru programul Prima Casa 3. Ceea ce inseamna ca, daca se mentine actualul ritm de creditare, plafonul s-ar epuiza in trimestrul doi al acestui an, potrivit estimarilor reprezentantilor Fondului National de Garantare. Ramane insa de vazut daca statul va suplimenta fondurile alocate acestui program. „Prin Hotararea de Guvern nr.40/2011 pentru modificarea si completarea HG nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casa, s-a alocat pentru continuarea programului in anul 2011 suma de 200 mil. euro. Din aceasta suma, incepand cu data de 1 februarie 2011 si pana la data de 7 martie 2011, au fost acordate garantii in valoare de aproximativ 37 mil. euro” a declarat pentru imopedia.ro Stela Alexandru, consilier marketing in cadrul Fondului National de Garantare (FNG). Potrivit reprezentantului FNG, de la lansarea programului Prima Casa 3 au fost primite 1.328 de dosare spre aprobare. Dintre acestea, peste 970 au fost deja solutionate, diferenta fiind reprezentata de dosare incomplete sau aflate in analiza, in termenul legal de maximum patru zile lucratoare. In ce priveste pretul mediu in cazul locuintelor achizitionate, acesta este de aproximativ 38.200 euro. In cadrul programului Prima Casa 2, cifrele indica o valoare medie de 41.100 euro. Jumatate dintre cei care au cumparat o proprietate prin Prima Casa 3 s-au orientat spre cele cu doua camere, iar circa un sfert au ales trei camere.
B
Ce ar insemna pentru piata imobiliara incetarea programului Prima Casa? „Piata imobiliara ar fi afectata foarte puternic. In primul rand, vorbim de o piata imobiliara tinuta in viata datorita programului Prima Casa. Efectele disparitiei programului ar fi devastatoare pentru dezvoltatori, dar si pentru clientul final“, spune Catalin Grigore, manager SudRezidential.ro. „Am vazut ca in ultimii doi ani au fost facute destul de multe tranzactii cu programul Prima Casa, tranzactii care i-au vizat, in general, pe cei cu bugete in jur de 60.000-70.000 euro. Este clar ca incapacitatea de a obtine un credit va conduce, in cele din urma, la scaderea cererii solvabile. O scadere a cererii solvabile va conduce mai departe la stagnarea numarului de tranzactii si, in cele din urma, la o scadere a preturilor”, sustine Adrian Sischin, directorul regional al Retelei de Agentii Imobiliare Re/Max. „Orice efect asupra finantarii – si proiectul Prima Casa este un efect care imbunatateste conditiile
– ar avea efect asupra pietei imobiliare. Acum trebuie sa tinem cont totusi de faptul ca programul nu are asa mare anvergura si ca se limiteaza la un segment mic de piata. Si atunci ar fi o influenta negativa, bineinteles, dar asupra unei portiuni mici de piata. Pe de alta parte, piata imobiliara nu ar trebuie sa fie influentata de astfel de actiuni externe, de finantari speciale, dar fiind criza si Prima Casa este o masura pozitiva, ea este apreciata“, este de parere Adrian Crivii, directorul companiei de evaluare Darian.
Pe cine ar afecta cel mai mult sistarea programului Prima Casa? „Cei mai afectati vor fi acei potentiali solicitanti de credite ipotecare care se aflau la limita de a obtine un credit ipotecar obisnuit de la o banca. Avand in vedere ca dobanzile creditelor Prima Casa sunt mici si faptul ca avansul este de numai 5% din valoarea locuintei, sigur ca cei afectati de stoparea acestui program vor fi cei care nu pot lua un credit Prima Casa continua, insa, sa atraga interes din partea cumparatorilor: 66% din respondentii unui sondaj efectuat de Imopedia.ro s-au aratat interesati sa achizitioneze o locuinta prin intermediul acestui program. Rezultatele sondajului efectuat de Imopedia.ro indica urmatoarele: - 39% doresc sa se inscrie pana la mijlocul anului; - 12% doresc sa se inscrie pana la finalul anului in curs; - 7% doresc sa se inscrie in 2012; - 8% doresc sa se inscrie in 2013; - 34% nu sunt interesati de program.
Atat in Romania, cat si in Belgia, comunitatile de afaceri sufera din cauza crizei economice. Dar si unii, si altii incercam sa ne descurcam cat de bine se poate si sa iesim impreuna din criza. Ce inseamna asta? Inseamna ca exista un numar semnificativ de contacte intense si intensificate, intre oamenii de afaceri belgieni de aici si cei romani, mai ales in zona Capitalei, dar si in tara. In al doilea rand, cautam domenii care nu necesita o finantare prea mare, deoarece – asa cum se stie - finantarea prin bancile comerciale din Romania constituie o problema, din cauza nesigurantei. Insa, per total, sunt foarte incurajat ca - in ciuda crizei economice – nu a scazut numarul de investitori belgieni din Romania si nu a scazut nici numarul oamenilor de afaceri belgieni care, chiar daca nu locuiesc in Romania, vin periodic aici. Si am avut cateva delegatii comerciale belgiene importante, care au avut in ultimul an contacte extinse cu businessman-i romani si care au plecat optimisti de aici. Nu au spus in mod direct ca totul va fi 100% bine in cateva saptamani, dar au apreciat ca Romania inca prezinta multe oportunitati pentru afacerile belgiene. Insa, trebuie sa avem rabdare, sa facem pasi marunti, cu finantari mici - as spune ca „ce e mic, e si frumos!“ – si cu abordari foarte prudente. Eu cred ca suntem pe calea cea buna si putem iesi impreuna din aceasta situatie de criza!
domenii de activitate considerati ca de interes comun, romano-belgian, Ceraman si care ar putea contribui inclusiv la iesirea Romaniei din criza economica? Incercam sa promovam contacte in domenii precum cel „eco“, dar avem semnale pozitive si din sectoare care tin de transporturi si logistica. De asemenea, incurajam partenerii de afaceri sa se implice in ceea ce consider ca este foarte promitatorul domeniu al industriei agricole, dar acolo e o situatie dificila, deoarece este vorba de o investitie pe termen lung. Pe de alta parte, cred ca Romania poate fi un jucator extrem de important in tot ceea ce tine de sectorul energetic, pentru ca sunteti foarte bine plasati strategic. Vreau sa spun ca avem nevoie de Romania in construirea politicii comune pentru siguranta energetica a Uniunii Europene si - in acelasi timp – Romania poate avea multe de adaugat in stabilirea proiectelor energetice comune... Stiu si ca, de la data de 1 ianuarie 2011, Romania a preluat pentru sase luni presedintia Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre si speram ca va initia proiecte de cooperare regionala la care sa poata participa si Belgia. Nu in ultimul rand, una dintre prioritatile presedintiei ungare a UE este dezvoltarea Strategiei Dunarii. Aceasta este o problema cu multe ramificatii, care nu poate fi restrictionata doar la nivelul tarilor traversate de Dunare. Intreaga regiune este implicata, astfel ca putem cladi impreuna o strategie realista, la nivel bilateral, pas cu pas, sa vedem ce putem face pentru a contribui la realizarea acestei Strategii prezentate de catre Comisie... Mai este, bineinteles, mult-discutatul domeniu al turismului, iar Romania e o tara foarte frumoasa, cu multe locuri incantatoare, iar daca va face eforturi cu privire la infrastructura in acele zone, asigurandu-se ca turistii ajung acolo usor si sunt bine tratati de catre gazde, atunci turismul romanesc isi poate arata potentialul.
Studiu IMOPEDIA.ro
ipotecar obisnuit, unde avansul este mult mai mare, iar dobanzile sunt ceva mai mari. Ce variante vor avea cei afectati? Niciuna. Pur si simplu nu-si vor mai cumpara“, ne-a declarat Radu Zilisteanu, analist imobiliar si doctor in economie. „Pentru investitorii imobiliari, programul Prima Casa a insemnat o revenire pe piata constructiilor. Renuntarea la Prima Casa ar insemna un dezastru”, afirma Vlad Marius, investitor in piata imobiliara. „O prima consecinta ar fi inghetarea unor proiecte imobiliare aflate in derulare. Fara acest program, care ofera un fel de siguranta dezvoltatorului, el tinde sa astepte o formula de finantare certa, viabila catre potentialii cumparatori. Pe de alta parte, cumparatorii ar fi orientati mai degraba sa urmareasca evolutia preturilor, in speranta diminuarii valorilor locuintelor. Deci, propriu-zis, ne-am afla din nou la nivelul anului 2008 si inceputul lui 2009, cand cumparatorul spera ca pretul locuintei sa scada”, considera Ioan Sorin Rosu, manager Apulum 94 si dezvoltator. POINT
Raluca Joita, Imopedia.ro
ondurile europene reprezinta o Foportunitate importanta pentru finantarea afacerilor. Pot oamenii de afaceri belgieni cu activitate in Romania sa ofere asistenta partenerilor romani, pentru cresterea gradului de absorbtie? Da, pot oferi asistenta, dar este o problema de administrare a banilor europeni de catre autoritatile romane - nationale sau locale! Este responsabilitatea lor sa se asigure ca banii sunt folositi cat mai bine. Bineinteles ca, intr-o lume ideala, oamenii de afaceri belgieni si romani pot profita impreuna de aceste fonduri. Sunt de acord cu dvs. ca trebuie sa facem eforturi impreuna, pentru a le utiliza cat mai bine, insa administrarea efectiva a lor, modul in care sunt cheltuite, modul in care sunt accesate, este o responsabilitate romaneasca si nu una a oamenilor de afaceri belgieni.
ransmiteti catre Guvernul Romaniei sugestie care sa ajute la iesirea din Tvreo criza economica? Cred ca guvernul roman primeste destul de multe sugestii, importante si valoroase, pentru a
depasi criza cat mai curand posibil, in principal din partea Fondului Monetar International. Pe acestea le urmarim cu mare atentie, iar toate finantarile primite de Romania sunt insotite de cate un raport in legatura cu situatia curenta, dar si de recomandari foarte clare cu privire la ce e de facut, cu masurile asupra carora s-a cazut de acord. Deci, ca sa va raspund la intrebare, cred ca FMI-ul face analize excelente, in cooperare cu autoritatile economice romane, asa ca va propun sa nu incercam “sa reinventam roata”. FMI-ul este foarte bine pozitionat pentru a face acest tip de recomandari, iar autoritatile romane au capacitatea de a vedea - impreuna cu FMI si Uniunea Europeana - ce se poate face, atat pe termen scurt, cat si pe termen mai lung. Iar eu cred ca sunteti pe calea cea buna! Toate rapoartele de la FMI pe care le-am citit in legatura cu Romania sunt pozitive. Exista, bineinteles, probleme care persista, dar este logic acest lucru, intrucat e o situatie foarte dificila... POINT
Interviu realizat de Daniel Negut
POINT
POINT
business
o p i n i i 11
business
„La scoala nu suntem invatati sa ne asumam riscuri!“ remarca directorul executiv al Fundatiei Post-Privatizare, Peter Barta, in exclusivitate pentru Grupul de Presa MEDIA BLOC
definiti un „intreprinzator de succes“? Cum
Economistul francez Jean Baptiste Say spunea ca antreprenorul „mobilizeaza resurse economice dintr-o zona de productivitate mai mica, aducandu-le intr-o zona de productivitate si randament mai mare“. Problema cu aceasta definitie este faptul ca nu ne spune cine este antreprenorul si care sunt insusirile acestuia. Acum mai bine de 200 de ani, tot Say a fost acela care a venit cu termenul de „entrepreneur“, derivand din verbul frantuzesc „entreprendre“, ceea ce s-ar traduce prin „a asuma“ sau „a prelua“. Aici, avem deja primele caracteristici ale unui antreprenor, si anume: trebuie sa posede abilitati manageriale, de comunicare, de networking, de coaching, de analiza si de leadership; trebuie sa aiba capacitatea de asumare a risculu. Aceste abilitati contribuie la succesul sau insuccesul unui demers antreprenorial.
economico-legislative din Romania si mediul nostru de afaceri Conditiile favorizeaza, astazi, aparitia si dezvoltarea
POINT
unor afaceri de succes?
business
Ceea ce ii lipseste Romaniei este un ecosistem care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu antreprenorial de succes sau sustenabil. Prin acest „ecosistem” inteleg nu numai partea legislativa, care este o componenta importanta, dar ma refer si la componenta educationala, de infrastructura, financiara sau modalitatea prin care poti sa-ti asiguri finantarea in faza incipienta. Din punct de vedere legislativ, nu pot sa spun ca stam asa de rau. In Romania, inca putem constitui o afacere cu un cost de aproximativ 300 de euro, unde incluzi capitalul social, taxele pe care le ai de platit, notarul si asa mai departe. Daca este mult sau putin, nu stiu ce sa spun... Daca ar fi sa comparam cu alte tari, in care poti sa infiintezi o firma cu doar 1 euro, atunci as spune ca e mult. Insa foarte putini antreprenori doresc sa investeasca si in dezvoltarea abilitatilor necesare pentru constructia afacerii. Multi dintre ei vad acest lucru ca un cost, nu o investitie. Atunci cand vom intelege ca participarea si costurile asociate participarii la programe de formare profesionala reprezinta o „investitie“ si nu un „cost“, atunci putem spune ca ne-am maturizat. Pana atunci, antreprenoriatul in Romania va ramane la acelasi nivel de amatorism! Aici, o parte din responsabilitate o poarta si curricula scolara si educatia, in general. In universitati si chiar si la scoala nu suntem invatati sa ne asumam riscuri si sa acceptam faptul ca putem avea parte si de esec! Un alt impediment pe care-l vad in dezvoltarea unei afaceri de succes este modul in care un antreprenor poate sa-si finanteze afacerea. Din pacate, lipsa unei culturi antreprenoriale inca ne impiedica sa apelam la surse alternative care sa ne asigure cresterea. Putini sunt cei care incearca sa abordeze un finantator non-institutional, cum ar fi un „angel investor“, de exemplu. La noi lipsesc, inca, structurile de tipul „early stage financing”, iar asta se in-
tampla pentru ca nu sunt incurajate, asa cum nu incurajam antreprenorii de succes sa porneasca si initiative de tipul „angel investors network“. Aici, un demers legal ar ajuta foarte mult, prin acordarea unor stimulente pe partea de taxe, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe profit pentru suma investita si plata unei taxe pe profit preferentiale pentru veniturile realizate din acest tip de investitii. In acest fel, cred ca am incuraja mai multi antreprenori de succes sa intre intr-un asemenea demers!
este „fler“, cat este „noroc“ si cat este in dezvoltarea unei afaceri de Cat„stiinta“ succes? Cred ca e un pic din toate! Este un pic de „fler“, deoarece trebuie sa simti piata in care doresti sa activezi sau in care doresti sa-ti faci loc. E un pic de „noroc“, deoarece exista o doza de noroc atat in modul in care transpui in realitate ideea de pe hartie, cat si in modul in care evolueaza piata (sau reusesti sa o influentezi), precum si in modul in care reusesti sa descoperi noi clienti. Ori de ce nu? – poti avea noroc ca un investitor sa te abordeze sau sa te urmareasca si sa-si doreasca sa investeasca alaturi de tine! Cat despre „stiinta“, eu consider ca totul se poate invata, dar recomand sa nu incepi de unul singur o afacere intr-un domeniu pe care nu-l intelegi si despre care nici nu posezi cunostinte.
sunt principalele puncte ale Strategiei de Dezvoltare a IMM-urilor, Care la nivel national? Consider ca aspecte importante ale Strategiei sunt cresterea accesului la finantare a IMM-urilor, incurajarea dezvoltarii unui cadru educational si a spiritului inovator. In ce masura aceste obiective vor fi atinse, nu pot sa ma pronunt, dar cred ca este
mai importanta realizarea unei unificari a programelor destinate sprijinirii dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, prin concentrarea tuturor programelor sub „umbrela“ unei singure institutii, care - la randul ei - sa sub-contracteze implementarea acestor programe, astfel incat resursele importante sa fie alocate pentru realizarea de strategii, monitorizarea impactului si propunerea unor masuri de ajustare, in cazul in care anumiti indicatori nu sunt atinsi. Aceasta institutie nu ar trebui sa se ocupe sub nicio forma de implementarea programelor, deoarece nu cred ca este de competenta ei. Institutia in cauza are rolul de a stabili politici si directii strategice, care decurg din strategia de dezvoltare a unei tari. Implementarea programelor ar trebui lasata pe seama celor care stiu sa faca „implementare“, pentru acestia stabilindu-se anumiti indicatori de performanta, care - in cazul in care nu sunt atinsi - nu vor fi platiti. Iar daca indicatorii sunt indepliniti, sa fie recompensati ca atare! Insa, atingerea indicatorilor nu inseamna doar numar de participanti si bani alocati, ci inseamna inclusiv impactul economic al programelor implementate! POINT
Interviu realizat de Horatiu Serb
A fost atins nivelul minim al preturilor pe segmentul rezidential?
aloarea medie a Indicelui national imobiliare.ro pentru luna februarie, 1.034 euro/mp util, este usor mai ridicata decat cea inregistrata in prima luna a anului. Indicele calculat la nivelul principalelor orase din tara a inregistrat valori in usoara crestere pentru Ploiesti, Timisoara, Cluj-Napoca si Constanta. Indicele calculat pentru Capitala a inregistrat o crestere de 0,3%. Scaderi au fost inregistrate doar in Iasi si Brasov.
V
Proprietarii mentin preturile la majoritatea categoriilor de apartamente Interesul potentialilor cumparatori pentru oferta rezidentiala s-a mentinut relativ ridicat si in luna februarie, ceea ce a avut implicatii directe asupra evolutiei preturilor. Valoarea Indicelui national imobiliare.ro pentru a doua luna a anului a ajuns la valoarea de 1.034 euro/mp util, cu 0,3% mai mult decat in ianuarie 2010. Fata de aceeasi luna a anului trecut, cand Indicele imobiliare.ro indica o valoare de 1.200 euro/mp, preturile apartamentelor sunt in prezent cu 13,8% mai mici. « Interesul pe piata rezidentiala este in crestere, in egala masura feedbackul primit de vanzatori, tradus prin numarul contactelor. Pe deo parte, mult prezisa prabusire a preturilor nu a avut loc, pe de alta parte, comparativ cu perioada de varf, preturile actuale sunt la un nivel scazut. In plus, dupa trei ani de criza, vanzatorii sunt setati pe un timp de asteptare mai lung. In conditiile unui interes in crestere pe segmentul rezidential, proprietarii mentin preturile la multe categorii de aparta-
mente », sublineaza Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.
Bucuresti Indicele imobiliare.ro pentru Bucuresti indica, pentru luna februarie, o valoare medie de 1.160 euro/mp util pentru apartamentele noi si vechi din Capitala, inregistrand, pentru a doua luna consecutiv, o crestere de 0,3%. In comparatie cu aceeasi luna a anului 2010, preturile solicitate in prezent sunt cu 10,8% mai mici. Tendinta de crestere a
fost resimtita cu precadere la nivelul apartamentelor vechi. Pretul apartamentelor noi a scazut per ansamblu cu 0,1% in ultimele 30 de zile ale anului, in timp ce apartamentele vechi au inregistrat o crestere de 0,2%. Pretul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucuresti a ajuns in luna februarie la valoarea de 1.326 euro/mp util, in scadere cu 0,1% fata de luna ianuarie si cu 8,9% fata de februarie 2010, cand valoarea medie a unui metru patrat util era de 1.455 euro. Cea mai dinamica evolutie au avut-o apartamentele noi cu doua camere, care s-au ieftinit cu 1,3%. Garsonierele au inregistrat o scadere de pret de 0,4% in ultimele 30 de zile. In schimb, pretul apartamentelor noi cu trei camere a inregistrat o crestere de 0,9% in a doua luna a anului.
In luna februarie, pretul apartamentelor vechi din Capitala au avut o evolutie in crestere. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceasta categorie de apartamente a ajuns la 1.090/euro mp de suprafata utila, cu 0,2% mai mult decat in luna precedenta, dar cu 13,1% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut. Garsonierele si apartamentele cu patru camere s-au scumpit cu 0,1%, respectiv 0,4%. Totusi, apartamentele cu doua si patru camere s-au ieftinit cu 0,2%, respectiv 0,1%.
Timisoara Anul continua intr-o nota optimista si pentru proprietarii de apartamente din Timisoara. In februarie 2011, preturile apartamentelor din principalul oras din vestul tarii inregistreaza o crestere de 0,6%. Valoarea Indicelui imobiliare.ro inregistrata pentru a doua luna din an urca din nou peste pragul de 800 euro, pana la 804 euro/mp util, dar califica in continuare Timisoara drept orasul cu cele mai ieftine apartamente dintre cele analizate. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, diferenta de pret a este de 16,9%. Valoarea indicelui pentru Timisoara a fost influentata de evolutia apartamentelor noi, care s-au scumpit in intervalul analizat cu 5,6%. Pretul mediu pentru aceasta categorie este de 849 euro/mp. In acelasi timp, pretul solicitat pentru apartamentele vechi scoase la vanzare a scazut 0,3%, coborand pana la 797 euro/mp util.
In februarie, pretul cerut de proprietari si intermediari pentru un metru patrat de suprafata utila in cazul apartamentelor vechi a ajuns la 797 euro, cu 0,3% mai putin decat in prima luna a anului. Totusi, apartamentele vechi cu patru camere au inregistrat o crestere de pret de 2%. Apartamentele cu doua camere s-au scumpit cu 0,5%. Garsonierele au inregis-
trat o scadere de 0,3%, in timp ce pretul apartamentelor cu trei camere a ramas constant. In comparatie cu luna februarie 2010, apartamentele sunt mai ieftine cu un procent cuprins intre 11,6% in cazul garsonierelor si 18,4% in cazul apartamentelor cu trei camere.
Iasi Indicele imobiliare.ro pentru Iasi, indica pentru luna februarie 2011, o valoare medie de 839 euro/mp util pentru apartamentele noi si vechi, in scadere cu 1,3%, fata de luna ianuarie. Asistam, astfel, la cea mai mica valoare a preturilor apartamentelor inregistrata in Iasi in ultimii trei ani. In comparatie cu luna februarie 2010, preturile solicitate in prezent sunt cu 10,3% mai mici. Tendinta de scadere a fost resimtita atat in cazul apartamentelor noi, al caror pret a scazut pana la 952 euro/mp util (-0,4%) in ultima luna, cat si in cazul celor vechi. Acestea din urma s-au ieftinit cu 0,9% in ultimele treizeci de zile, pretul mediu scazand de la 811 euro/mp util pana la 804 euro/mp util. POINT
POINT
POINT business
business
12 e v e n i m e n t
Circa 3500 de vizitatori la a cincea editie a Targului International de Vinuri GOODWINE (11-13 martie 2011)
A cincea editie a Targului International de Vinuri GoodWine, ce s-a desfasurat in perioada 11-13 martie 2011, a adus confirmarea reusitei conceptului lansat in 2009, in cele trei zile de targ aproximativ 3.500 de vizitatori fiind interesati sa se intalneasca cu cele mai bune vinuri romanesti si o selectie de vinuri de exceptie din import. „Pentru noi a fost un targ international in adevaratul sens al cuvantului. Am semnat contracte cu achizitori din Japonia si Cipru. Pot afirma ca din punctul nostru de vedere a fost o editie reusita“, a declarat Catalin Grecu, Director Marketing la Compania Cotnari, Partener Oficial al Targului International Goodwine. Domeniile Ostrov, Partenerul evenimentului, a suprins publicul vizitator cu noul rose, lansand la Goodwine inca 4 sortimente de vin. „Pentru noi, Goodwine a reprezentat platforma ideala de a ne lansa noul rose si de a ne prezenta noile produse publicului iubitor de vin si specialistilor“, a declarat Oana Belu, reprezentanta Ostrov. Editia a cincea a Targului International de Vinuri GoodWine s-a bucurat de o participare consistenta: 35 de producatori de vin, importatori, distribuitori si companii din domenii conexe. Vizitatorii au putut degusta o gama larga de soiuri de vin, din cele peste 350 prezente la targ, iar cele 50 de vinuri lansate in premiera la targ au captat atentia vizitatorilor GoodWine. Participare activa la Goodwine au avut si somelierii, reprezentanti ai Asociatiei Somelierilor din Romania si a Federatiei Somelierilor din Romania, care, prin interventiile de specialitate avute in timpul showurilor gastronomice, au facilitat simbioza dintre vinuri si produsele culinare. „Aceasta editie Goodwine a consolidat evenimentul organizat periodic la Bucuresti. Evenimentul este printre putinele din tara care permite o simbioza intre vinuri, produse culinare si produse conexe si accesorii. De asemenea, contactul dintre producatori, somelieri si consumatori este un aspect deosebit de benefic si important pentru educarea si evolutia pietei de specific din Romania“, a declarat Doru Dumitrescu, Presedintele ASR. „ASR este onorata de statutul de Partener la GoodWine“, a conchis Doru Dumitrescu. „GoodWine reprezinta pentru Federatia Somelierilor din Romania, un portal de reprezentare a vinurilor de ca-
litate, o oportunitate de a lega noi conexiuni si de a promova meseria de somelier. Pentru a intelege vinul trebuie sa ai o relatie personala cu acesta; Goodwine stie sa creeze atmosfera necesara“, a conchis Sergiu Nedelea, Presedinte F.S.R. Organizatorii au pregatit si la aceasta editie vizitatorilor Targului de Vinuri Goodwine, paharele de degustare premium Riedel, care au facut ca vinurile expozantilor sa fie apreciate la cel mai inalt nivel. Vizitatorii au intrat in contact vizual, olfactiv si gustativ cu vinurile celor de la Cotnari, Domeniile Ostrov, Cramele Recas, S.E.R.V.E, Vinarte, Crama Oprisor, Cramele Rotenberg, WineRo, Domeniile Samburesti, Crama Girboiu, Senator Prodimpex, Corcova, Casa de Vinuri Husi, Vie Vin Vanju Mare, Asociatia Micilor Producatori de Vin din Republica Moldova, ce a reunit producatorii Fautor, Mezalimpe, Pelican Negru, ET CETERA, Vinaria Nobila, si Equinox, Vinexpert, Heinrig Distribution, Wine Distribution - Franta, Ritzi Consulting - Argentina, Cricova Romania - Republica Moldova, Edoardo Miroglio (Bulgaria si Italia). Domeniile conexe au intregit tabloul evenimentului, prin participarea Lucaccioni Group - Paolo Consult, care
ofera servicii complete in domeniul viticol si pomicol, Fusion Technique (distribuitor ustensile si accesorii profesionale de bucatarie), Bristot (brand pre-
mium de cafea), Avantaj Suta la Suta (accesorii crame), Natura Paper si Print Label (producatori de etichete vin) si agentia de turism Round the World
Travel, care a venit cu oferte oenoturistice in Italia si Franta. Vinurile prezentate la GoodWine au provenit din Romania, Franta, Italia, Spania, Bulgaria, Chile, Australia, Argentina, Statele Unite, Republica Moldova. Urmatoarea editie a targului de vinuri Goodwine va avea loc in luna noiembrie 2011. Parteneri media: Vinul.ro, GoodFood, Piata, Modern Buyer, Food &Bar, Gastromedia, Horeca, Playboy, Domus, Casa Mea, Romania Libera, Bursa, Jurnalul National, Autoexpert, Yacht Expert, Yacht Magazin, Business Adviser, Business Point, Spin Media, Media Bloc, Casino, Via si Vinul, Magazinul Progresiv, Hrb Expert, Caesar, Travel Mix, Tv Paprika, www.evinoteca.ro, vinexpert. Info, www.9am.ro, www.rol.ro, www.wall-street.ro, www. garbo.ro, www.bucatarescu.ro, www. calendarevenimente.ro, www.infoaliment.ro, www.hrbexpert.ro, www.magazinulprogresiv.ro, www.dietetik.ro, www.ebucataria.ro, www.promoafaceri.com, www.deluxe-lifestyle.ro, www. eventurism.ro, www.culinar.ro. Pentru detalii va rugam sa va adresati persoanei de contact: Angelica Iva - Director General ProActive Business Communication, pe adresa de e-mail: office@proactivebc.ro sau vizitati site-ul www.goodwine.ro. Calea Floreasca nr 167, sector 1, Bucuresti Tel +4021-230 21 92/Fax +4021-231 41 47
POINT POINT
business
w w w . n a s t r a t i n . r o 13
business
Caragiale – carciumar de succes!
arciuma este acel „local (popular, de obiceiu in sate si in mahalalele oraselor) in care se bea (se vinde cu amanuntul) vin, tuica si alte bauturi spirtoase, si in care adesea se afla spre conHoratiu Serb sumare sau vanzare si alte marfuri (cf. pravalie) si unde uneori se poate si manca“. (Dictionarul Limbii Romane, intocmit si publicat dupa indemnul si cheltuiala Maiestatii Sale Regelui Carol I, tom I, partea II, 1940, Bucuresti) „N-am mai vazut carciuma romaneasca asa cum era pe vremuri. Caragiale a avut vreo sapte in
C
caldut al sufletului sau melodiu… Multi dintre acesti datornici nu si-au mai achitat datoriile… Cand venea noaptea si bunul nostru prieten, berarul, tragea obloanele, ramaneam cativa apropiati la taclale, risipindu-ne amintirile in damful meiului, ca apoi, spre ziua, s-o pornim spre piata, unde Oale tiganul invartea pe facaletul arcusului mamaliga sarbelor“. Paul Bujor isi aduce aminte ca, intr-o noapte, pe la 11, s-a dus la beraria „Bene Bibendi“. „Nu era decat un singur client“, povesteste el. „Caragiale, voind sa scape de el, fiindca astepta sa-i vie niste prieteni cu cari sa stea la taifas in odaita de din dos, se duce le el, asa, agale, si-i spune: Vezi, d-le, merge greu comertu’. Clienti putini, cheltuieli multe. Iata, cum e si acum, un singur client pentru care trebuie sa platesti chirie, sa consumi lumina degeaba si altele... Bietul client, care venise desigur, de dragul lui Caragiale, auzindu-l cum se caina, mai statu o minuta si apoi plati si pleca. De multe ori, in acest caz, Caragiale inchidea beraria si se ducea in odaita de din dos, unde il asteptau prietenii.“
Imagine din filmul lui Jean Georgescu „Mofturi 1900“, 1964 firma se vede clar in filmul Mofturi 1900, al lui Jean Georgescu, dar de ea vorbeste chiar scriitorul in schita Mici economii... publicata in 1900).
Peronul Garii din Buzau
Caragiale si Vlahuta Bucuresti“, povesteste Horia Pana, stranepotul marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. „Caragiale a incercat sa faca si negot, nu ca sa para excentric, ci de nevoie si din dorinta de a studia mai bine diferite tipuri de oameni. Cu ce se platea munca literara inainte de razboi era greu sa traiasca chiar Caragiale, care era scriitorul cel mai citit“, scrie Paul Bujor. Inca in 1893, a deschis in strada Gabroveni „Beraria Mihalcea si Caragiale“, unde se asociase cu un consilier, care avea experienta acestui tip de negot. Anton Bacalbasa profita, pentru a publica, in „Adevarul literar si artistic“ din 15 septembrie 1893, un articol necrologic, care se referea la „moartea literara“ a scriitorului si care se incheie cu informatia directa: „Asta seara se deschide in strada Gabroveni: Beraria Mihalcea si Caragiale.“
Academia… de baut bere! In 1894, Caragiale a deschis, de data asta singur, Beraria „Academia Bene Bibendi“, pe strada Selari, devenita repede locul de intalnire al artistilor si oamenilor de litere din Capitala. Iata cum isi aminteste actorul Iancu Brezeanu de acest loc: „La Bene Bibendi au venit putini la inceput; in afara de mine mai veneau Delavrancea, Vlahuta, Cosbuc s.a. Cat timp nu au aflat ca patronul pasuieste pe cei cu indeletniciri aparte, beraria a mers bine. Pe urma, cand lavalierele au ajuns in strada Selari, Caragiale n-a avut incotro si a ascultat de vantul
Prin 1895, sfatuit, poate, de prietenul sau Constantin Dobrogeanu-Gherea, care tinea restaurantul din Gara Ploiesti, il gasim asociat la restaurantul Garii din Buzau. Doar o placuta mai aminteste de locul in care scriitorul si-a petrecut un an din viata. In perioada 15 noiembrie 1894 - 15 noiembrie 1895, Caragiale a poposit la Buzau si, impreuna cu intreaga familie, a inchiriat etajul unei case din apropierea garii. Aici, chiar pe peron, a concesionat, impreuna cu cumnatul sau, Theodor Dutescu (Dutu), restaurantul garii. A fost perioada in care scriitorul a documentat nuvela „Boborul“, aparuta in 1896, intr-o revista a vremii. Tot atunci a scris si „O zi solemna“, in care era descrisa o scena petrecuta in Gara Mizil, care era atunci o localitate buzoiana. Afacerea din Buzau are aceeasi soarta, ceea ce il determina pe Caragiale sa nu mai reinnoiasca, dupa un an, contractul de antrepriza si sa paraseasca orasul dupa ce a fost nevoit sa isi scoata la licitatie lucrurile personale, ca sa poata plati datoriile catre furnizori. Desi se intitulase candva ironic „presedintele chelnerilor“, fiind, de altfel, inscris si in Asociatia Internationala a Chelnerilor, se pare ca nu s-a ocupat personal de treburile restaurantului. Dupa scurta participare la conducerea restaurantului Garii Buzau, pe la inceputul veacului XX, Caragiale tinea in Piata Teatrului, in Casa Fialkowski, „Beraria Cooperativa“ (aceasta
„Hai sa bem o bere la Gambrinus...“ (I. L. Caragiale – „O lacuna“, in „Universul“, 1900) Beraria Gambrinus din Bucuresti (pentru ca au mai existat, de-a lungul timpului, localuri similare in Napoli, Sankt-Petersburg sau Plzen, in Cehia) a fost infiintata la sfarsitul secolului al XIX-lea, pe strada Ion Campineanu (Regala), la parterul casei fotografului Curtii Regale, Franz Mandy. Aceasta se afla langa imobilul Torok-Fialkowski, vizavi de vechiul Teatru National. Celebritatea berariei avea sa vina odata cu preluarea ei in locatie de I. L. Caragiale, in toamna lui 1901, dupa ce lichideaza „Beraria Cooperativa“ si inaugureaza, peste drum de Teatrul National, un local cu numele „Beraria Gambrinus“. „Prima cu aceasta denumire se afla pe strada Cimpineanu la nr. 4, inca din 1901, unde patron era Caragiale. In 1906 se asociaza si cu Grigoras Dinicu. Acest lucru a facut ca beraria Gambrinus sa ajunga un adevarat rai al muzicii lautaresti. Dupa plecarea lui Caragiale la Berlin, nu se mai stie cine a condus beraria…“ (autor necunoscut). Este singurul dintre localurile conduse de Caragiale care nu a avut o viata efemera si ale carui urme au ramas in peisajul bucurestean timp de o suta de ani. Foarte repede, beraria devine o „institutie“ si, mai ales, un punct de intalnire important al ziaristilor, politicienilor sau oamenilor
de teatru. Ambianta berariilor bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri, transpare deseori in nuvelele lui Caragiale datorita, in mare parte, experientei sale de „vanzator de bere“. Este binecunoscut faptul ca afacerile facute de Caragiale in domeniul carciumariei, chiar si la „Gambrinus“, unde a supravietuit mai multa vreme, nu erau formidabile. Interesanta este insa forma lor literara, care transpare si prin versurile lui D. Teleor, publicate in „Moftul roman“: „Decat medicamente, / Mai bine, zau, da fuga / Si trage-i doua halbe / De bere de Azuga. / Devale la Gambrinus - / Cea mai frumoasa vale - / Te afli intre teatru / Si intre Caragiale. / Ferice cel ce poate / Sa bea asa nectar, / De nu mai multe halbe / Macar un biet pahar“. Sau, dupa cum spunea Cincinat Pavelescu: „Iancu Luca Caragiale / Iti da berea cu masura, / Face si literatura… / Insa nu face parale“. Totusi, trecerea lui Caragiale prin lumea berii a lasat si o amprenta artistico-muzicala, pentru ca, in 1906, se pare ca Grigoras Dinicu si-ar fi facut debutul la „Gambrinus“ in prezenta catorva binecunoscuti actori bucuresteni, intre care Ronald Bulfinski si Iancu Brezeanu. POINT
POINT business
14 a l b a & a r a d
Noua energie a antrenez si ma pregatesc fara sa stiu pentru ce. Consum energie si ma epuizez pana la desfiintare, ceea ce ma face sa-mi uit durerile trecute, iar pe cele viitoare sa le depasesc acum. Ma intreb cum va arata genuflexiunea viitorului si care va trebui sa fie noua relatie a unei repetari cu alta - raspunsul imi vine instantaneu: respiratia. Ea este legatura care trebuie rupta, Florin Bolea apoi legata din nou, deci as putea spune ca ma antrenez ca sa respir altfel, ca sa pot supravietui in ceasul nou. Vine o schimbare divina, ca atunci cand omul avea in el un singur organ si, dintr-o necesitate de extensie a Creatiei, s-au imprastiat toate in corp, luand functii diferite. Acum, cu noua respiratie a omului, Creatia inspira iarasi si, in timp, in cei ce se vor adapta, organele se vor unifica din nou. Probabil toate organele si lucrurile din jur s-au personalizat prea tare. Orice ar fi are nume, astfel incat se ataca unele pe altele, devenind periculoase pentru Creatie. Atunci e nevoie de o pierdere a personalitatii lor, pentru cele ce pot accepta aceste pierderi fundamentale, tinand cont ca suntem ce suntem acum datorita capacitatilor si personalitatii. Cum sa le pierdem, caci vom fi exclusi si vom muri de foame intr-o margine? Cum ne putem antrena, pregatindu-ne un loc in ceasul nou, fara sa fim obligati sa renuntam la imagine si atasamente nu stiu, probabil prin atitudine. Nu mai traiti legati; altele trebuie sa fie relatiile dintre voi. Intre voi si organe si intre ele, trebuie sa mai ramana o singura functie, indiferent de ce organ sau lucru sau eveniment e vorba: aceea a iubirii si un singur scop: Dumnezeu de apoi. Atunci, probabil ca ceasul nou o sa se invarta invers si nu o sa mai arate cat e ora. Primul manos o sa ne invete pe cine sa iubim intai, minutarul o sa ne descrie ce e iubirea, iar secundarul cum sa iubim. Odata cu respiratia o sa relationam cu o alta energie, care, la modul nostru actual de viata, acum ne ucide. Prin atitudine ne schimbam viata si astfel putem suporta si respira noua energie. Nu mai este mult pana atunci. Lucrurile sunt foarte accelerate, de fapt au si inceput. In viitor, aproape ca rotatia e completa, ca dupa aceea sa apara primele semne vizibile in realitate. Observ cand ma antrenez: am ajuns, cand fac o repetare, sa se considere ca am facut trei sau, atunci cand fac mai multe repetari, prima data o fac pe a doua. Astfel respir viitor si il transform in bucurie prezenta si relatia mea cu lucrurile exteriorului se schimba, prin faptul ca incep sa-si piarda numele, fapt ca accepta schimbarea, si eu la fel, pentru ca uit cum le cheama. De fapt, ce mai conteaza cum le cheama?! Intre noi toti suntem tu, cand si in interior si in exterior e acelasi accident premeditat, si ca atunci cand te striga, te implori de fapt pe tine... Si cand te gandesti ca am plecat de la premisa ca tot incercand sa merg inapoi la origini m-am indepartat de ceea ce sunt acum. Ma intorceam tot mai greu, pana intr-o zi, cand m-am indepartat atat, incat m-am vazut in fata mea din spate. In tot acest timp s-au intamplat un infinit de variante. POINT
Romanian Food
M
Alin Tomus itlul poate sa surprinda, mai ales ca vom continua in limba romana, insa am preferat sa scriu astfel, punand in doar doua cuvinte o realitate, daca nu trista, macar una care ar fi trebuit sa ne puna demult pe ganduri, conform careia, din punct de vedere alimentar, depindem de importuri, intr-o masura covarsitoare. Agricultura romaneasca, desi este privita la nivel de potential ca o mare sansa, in realitatea imediata nu este altceva decat o veche si mare problema a economiei autohtone. Se spune ca Romania ar putea produce hrana pentru circa 80 de milioane, insa acesta e doar un detaliu statistic, caci, in realitate, ne descurcam greu cu o populatie sub 20 de milioane. Primavara anului 2011 nu aduce vesti spectaculoase pentru producatorii agricoli, caci subventiile isi vor continua tendinta de diminuare, cu o singura exceptie, cea legata de subventiile pentru agricultura bio, care vor fi in cuantum de 400 euro/hectar. Acest tip de subventie este valabil doar de curand, caci Romania era, in aceasta privinta, singura tara din cadrul UE care nu acorda un astfel de sprijin financiar celor care fac agricultura in acest mod. In prezent, fara prea multe explicatii si fara prea multa teorie economica, Romania are un grad mare de dependenta alimentara fata de exterior. In cifre pot fi si mai explicit: 90% dintre legume sunt din import, iar peste 60% din piata carnii de porc este ocupata de catre producatori externi. Ministerul Agriculturii anunta, la inceputul acestui an, ca 2011 va fi unul mai bun daca vremea va fi favorabila. Nu vi se pare ciudat ca aproape in toate domeniile de activitate norocul ocupa un loc mai mare decat ar trebui? Intr-o tara in care avantajele comparative nu se transforma aproape niciodata in avantaje calitative, preferam sa vorbim despre norocul de a fi sau nu vreme buna, in timp ce la piata un kilogram de cartofi a ajuns sa coste cat un kilogram de portocale. Sigur ca daca e sa discutam doar in termeni de economie, vom aprecia ca, cresterea pretului la cartofi este un aspect care va regla piata, asta intr-o tara atipica, in care nu exista concurenta intre producatori.
Foto: ArhivaFoto.ro
T
Intr-o alta ordine de idei e fireasca si legitima intrebarea cum se face ca la un moment dat eram unul dintre principalii exportatori de porumb din Europa, iar acum vorbim despre agricultura ca despre o mare problema a economiei romanesti. E un adevar trist cel conform caruia am stiut doar sa faramitam suprafetele agricole, ca ele sa poata deveni parloaga. Se spune tot mai des ca, de fapt, ce traim este cauzat de criza mondiala prin care trecem, insa e la fel de adevarat ca avem probleme structurale atat de grave, incat, cu sau fara criza, am fi ajuns in acelasi punct. Am devenit o tara atat de dependenta de importuri, incat uneori ma intreb daca suntem constienti de modul in care am ajuns sa fim un soi de experiment sinistru al nu stiu cui si nici de unde, por-nind de la nivel psihologic si terminand cu cel alimentar. Cum e posibil ca intr-o tara cu asemenea potential agricol sa stam cu mainile in san, cumparand la infinit castraveti care pot fi produsi in cantitati mari si aici? Pe acest fond, in care am tot contemplat glia strabuna, economia de piata si-a urmat
cursul firesc, tot mai multi straini dezvoltandu-si afaceri in agricultura romaneasca, in special pe zona cresterii de animale, observand potentialul enorm pe care-l avem, dar despre care preferam sa scriem poezii. La capitolul fonduri europene, pentru agricultura romaneasca in perioada 2011-2012 UE are disponibile peste 1,5 miliarde euro, din care vom vedea cate vor fi atrase. Pana atunci, insa, teoria despre bunele si multele produse romanesti e, mai degraba, un act de marketing, caci la modul real atat de mare grija am avut de agricultura autohtona, incat cu greu mai poti vorbi despre ce si cat producem. Tendinta e clara si arata ca, in urmatorii ani, investitiile straine in agricultura romaneasca vor creste si ca nu ne vom confrunta cu o criza alimentara de proportii, dar politica de preturi o vor face in continuare importatorii. Ceea ce vom pune pe masa in urmatorii ani va fi, intro proportie covarsitoare, determinat de exterior, va fi putin si scump, dar vor spune unii „E bine si asa!“, iar altii, desigur, vor completa „Lasa, ca poate avem noroc si nu va fi chiar asa!“… POINT
Hotelierii aradeni isi toarna clientii… Daca pana in 1989, la granita de vest a tarii (si nu numai aici, ci si pe campiile si prin padurile invecinate) se inghesuiau in special romanii, nemtii sau maghiarii din Romania, care cautau ,,lana de aur” a Vestului (sau covrigii din cozile cainilor) - azi, moldovenii de peste Prut, africanii si asiaticii tin capul de afis al ziarelor locale la capitolul treceri frauduloase ale frontierei. Simtind oportunitatile ofeCristian Mladin rite de buna asezare politico-geografica, aradenii au dat curs initiativelor private si au investit masiv, indeosebi in turism. Numeroasele pensiuni si hoteluri sunt gazde primitoare pentru turistii ce intra sau ies din tara. Dupa explozia subita a pietei fortei de munca, in anii 2000, a urmat perioada de criza. Incepand cu 2009, aceasta a imputinat simtitor numarul celor care tranziteaza orasul de pe Mures. Ca si cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, dorinta Romaniei de a intra in spatiul Schengen a facut sa se ,,umfle” (destul de tardiv, as spune) muschii guvernantilor, care au instituit o serie de controale la vami, acuzandu-se unii pe altii si demascand astfel un joc de sah pervers, ce se hraneste din slabiciunile omenesti. Vorba cuiva: ,,Banii nu aduc fericirea, dar o intretin!”
D
Proprietarilor de pensiuni si hoteluri le este recomandata ,,colaborarea”cu Politia (practic, facandu-li-se o oferta pe care nu o pot refuza), pentru a identifica si neutraliza traficantii, crima organizata sau emigrantii clandestini. Toate bune si frumoase in intentia Politiei, dar acest lucru ii pune pe hotelieri (obligati prin lege la identificarea clientilor lor) intr-o situatie penibila si duplicitara. Pe de o parte, hotelierii trebuie sa dea casa si masa tuturor drumetilor, considerandu-i pe turisti in primul rand oameni (obositi sau infometati), respectandu-le persoana, odihna si intimitatea. Pe de alta parte, insa, Politia recomanda (cu fermitate) o colaborare a hotelierilor, apropiata de cea cu fosta Securitate comunista, intrand cu bocancii in viata oamenilor - atat a turistilor, cat si a patronilor de hoteluri si pensiuni. Se pare ca „scopul scuza mijloacele”… Aceasta incrancenare a autoritatilor (dar, de ce sa nu o recunoastem, si a oamenilor de rand), nu lasa sa se vada decat incercarea lor disperata de a poza in parteneri fideli ai institutiilor europene si mondiale, ori in jandarmi severi, ce vegheaza la linistea cetatenilor. Primeaza doar atingerea obiectivelor. Sau stirile de la ora 5! Cine poate sti: peste 20 de ani, hotelierii de acum vor fi nevoiti sa dea cu subsemnatul, poate, si vor fi blamati (de o clasa politica viitoare) pentru „colaborarea“ cu Politia. Din pacate, ni se scoate tot mai mult in evidenta, insistent, constant si prin toate mijloacele, cu precadere latura negativa a firii umane, cu toata suma sa de vicii, indreptandu-ne tot mai putin inima si sufletul spre ceea ce este cu adevarat frumos in viata… POINT
POINT POINT
business
c l u j 15
Viitorul suna prost
espre luna martie se poate spune ca este „cea mai feminina“ dintre lunile anului. Inca de la debut, este marcata de traditionala sarbatoare a Martisorului. In fiecare an, pe 1 martie, domSorina Bruj nii, mai galantoni, parca, decat de obicei, se scotocesc prin buzunare si, atingandu-se de FFSS (fonduri fara stirea sotiei), dau iama pe la tarabele incarcate de martisoare si flori, pentru a le oferi doamnelor si domnisoarelor. Iar dupa doar o saptamana, pe 8 martie, aceiasi domni,
la fel de galantoni, le ofera, din nou, doamnelor si domnisoarelor, chiar mici (sau mari) cadouri. Deci, in decurs de o sapamana, la inceput de primavara, sarmanii barbati isi golesc buzunarele pentru mamele, iubitele, sotiile, amantele (ca doar si ele sunt femei!) si fiicele lor. Acum, barbatii, treziti parca din amorteala iernii, realizeaza ca ar trebui sa fie mai tandri, mai iubitori, mai gentili, mai calmi, mai rabdatori. Dar - doar pentru o saptamana... Pe cand mamelor, iubitelor, sotiilor si fiicelor li se pretinde sa fie asa tot anul, in toate lunile, in toti anii...
D
Foto: ArhivaFoto.ro
Perspective sumbre
business
POINT
In urma cu un an scriam un articol despre romance (generally speaking), in cadrul UE. Si, potrivit unei statistici intocmite de Eurostat, retineam faptul ca romancele sunt pe penultimul loc in UE, in ceea ce priveste speranta de viata la nastere. Iar perspectiva pentru 2030 nu este una optimista. Astfel, studiul arata ca, in acel an, romancele „vor avea cea mai mica speranta de viata din Uniunea Europeana“. Coroborat cu deciziile luate de un guvern incapabil, cu legi menite sa le faca viata si mai grea femeilor din Romania (cresterea varstei de pensionare, reducerea concediului de maternitate platit de la 2 ani, la 1 an, reducerea cu 15% a veniturilor acordate mamicilor in timpul concediului pentru cresterea copilului, modificarea plafonului maxim de venit acordat in timpul concediului de maternitate, de la 4.000 de lei la 3400 lei, chiar daca mamele respective au muncit in multinationale si, in mod legal si firesc ar fi avut dreptul la o indemnizatie mai mare de 3400, s.a.) este evident ca speranta de viata a romancelor va fi cea mai redusa din UE. Deunazi citeam pe EU Observer ca, la nivelul institutiilor principale ale UE, mai exact la Curtea de Justitie, s-a decis ca asiguratorii sa nu mai stabileasca tarife diferite pentru asigurari in functie de sex, astfel ca barbatii si femeile sa fie tratati in mod egal in momentul in care incheie o asigurare sau isi
Analyst prof. univ. dr. Mircea Cosea
Grupul de Presa
15 martie - 15 aprilie 2011 Tiparit in 10.000 de exemplare gratuite
ISSN: 1843-293X
Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.business-point.ro The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010
Founded by Ioan Sorin Rosu rosu@b-a.ro
General Manager dr. Vlad Hogea hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623
constituie un fond de pensii privat. Se pare ca decizia cu pricina va afecta contributiile anuale la fondurile de pensii. De ce? Pentru ca, aproape in toate tarile membre UE, speranta medie de viata a femeilor este mai mare decat cea barbatilor. Si de aceea, femeile primesc in prezent o pensie mai mica decat barbatii, cu toate ca contribuie cu aceleasi sume la fondurile de pensii. Asadar, femeile sunt discriminate. In acest context, asiguratorii au avertizat ca schimbarile anuntate de CEJ vor face ca barbatii sa primeasca o pensie anuala mai mica decat cea pe care o primeau inainte. Deci, se vor situa la acelasi nivel cu femeile si astfel va disparea discriminarea de care aminteam mai inainte. Revin la romancele noastre, carora nu li se intrezareste un viitor prea roz. Fireste, le urez ce imi doresc si mie: sanatate, fericire cat incape, rabdare si o primavara frumoasa in suflet si in gand. POINT
Senior Editors Marius C. Romascanu
cosea@b-a.ro
romascanu@mediabloc.eu
Columnist dr. Dan Matei Agathon
Horatiu Serb
agathon@b-a.ro
Editors Daniel Negut negut@b-a.ro
Cezar Ioan cezar@b-a.ro
serb@mediabloc.eu
La Mall all-urile (sau locurile cu „de toate”) au starnit, dea lungul vremii, atat placeri, cat si reactii potrivnice in randul consumatorilor. Centrele comerciale din Romania, pe unde zilnic se preumAndra-Daria Szasz bla tot atati cetateni cat are un oras modest (40.000), au fost reduse la ideea de cumparaturi rapide. Insa ele sunt mai mult decat atat: au spatii largi, abundente, deschise oamenilor pentru intalniri, pentru discutii, pentru socializare. „La Mall” devine expresia favorita a tinerilor care cauta locuri confortabile, filme nou aparute pe piata… „La Mall” merg bunicii ca sa le aleaga nepotilor jucarii sau sa-si umple camara cu bunatati, macar o data pe luna… Tot „La Mall” mergem sa probam si sa ne cumparam articole din cele mai noi colectii sau sa profitam de megareducerile practicate… Imensele magazine nu mai sunt demult doar cele care „starnesc” pofte, ci au devenit, incet-incet, locurile favorite pentru o plaja cat mai larga de oameni, cu nevoi din cele mai diverse, adunate sub acelasi acoperis. Mall-urile s-au transformat, odata cu oamenii, si fac parte din cultura de consum a fiecarei natiuni civilizate. Centrele comerciale au devenit locurile in care tinerii incearca sa-si afiseze dragostea, oarecum in vazul tuturor, de Ziua Indragostitilor sau de Dragobete. Copiii cumpara cadouri (nu doar de 1 si 8 Martie), tot de la Mall. Familiile ajung la Mall si serbeaza Ziua Familiei. Toti am participat, macar o data, la „Noaptea cumparaturilor” si de-abia asteptam week-end-ul, ca sa ne alaturam altor oameni, in periplul nostru de consum. Scepticii ar putea spune ca mall-urile marseaza doar pe ideea de consumatorism, insa ele reprezinta mult mai mult decat atat: sunt locuri de intalnire, de socializare. Marile centre comerciale reunesc specificitati, impulsuri si nevoi alteori uitate: apartenenta la o cultura, la un intreg care are proprietatea de a se innoi prin consum. Mall-urile nu uniformizeaza, nu aplatizeaza si nu reduc personalitatile, ci, pur si simplu, aduc la un numitor comun o nevoie pe care cu totii o resimtim. Apartenenta la un grup si nevoia de socializare a oamenilor s-a derulat aproape „de cand e lumea“, iar faptul ca exista diversitatea produselor nu ar trebui sa-i deranjeze pe critici, deoarece abundenta posibilitatilor si a alegerii dintr-un singur loc exista inca din Antichitate – in pietele publice, de pilda, sau in marile bazare din Orient. Ceea ce Mall-urile au adus in prim-plan, de-a lungul vremii, nu a fost altceva decat recreionarea si recontextualizarea ideii de socializare in mai putin timp decat am fi avut acum 2.000 de ani. POINT
Editorial Secretary Raluca Iosifidis
Tel.: 0722.400.055
Care edition Claudia Daniliuc
Printing House FED Print
Translation Cosmina Stroescu
Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro
Dank Media
Sorina Bruj Raul Dancuta
Advertising Department
raluca@b-a.ro
claudia@b-a.ro
Alin Tomus
M
Layout & DTP Omni Press & Design www.opd.ro – arta@opd.ro
Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro
Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com