Business Adviser nr. 59

Anul VII Nr. 59 www.b-a.ro Publicatie membra a BRAT

20 de ani de RFI

by ed r e Pow

Revista de actualitate si consultanta

pag 8

Yvan Allaire:

„Dupa experimentul comunist, Romania a preluat experimentul la fel de distructiv al neo-liberalismului“

2

Florin Munteanu:

Jocul de-a via]a

4

Mircea Toma, presedintele ActiveWatch:

ichetele de masa – 5 solu]ia americana. De ce nu [i romaneasca?

Dan Matei Agathon:

H

T

anul lui Manuc s-a transformat in…

Palatul de Justi]ie?!

3 asus

6

6

Mircea Cosea:

Olimpian Ungherea:

C belli

M

aria din Ferentari

7

Excelenta Sa, Anders Bengtcen, Ambasadorul Suediei in Romania:

„O justi]ie corecta, eliminarea corup]iei [i imbunata]irea infrastructurii sunt importante in dezvoltarea economica!“

2

L

„Ziaristul este responsabil fa]a de consumatorul informa]iei sale“

12

upu & Partners: peste noua ani de experien]a in managementul de proiecte cu fonduri nerambursabile

Pamfletul la romani

6

MAPAMOND Yvan Allaire:

„D

upa experimentul comunist, Romania a preluat experimentul la fel de distructiv al neo-liberalismului“

In conferinta „Statul vs. Piete“, sustinuta la Academia Romana, pe 23 mai 2011, profesorul Yvan Allaire a facut o analiza critica a modelului neo-liberal, propunand solutii alternative, inclusiv sfaturi pentru Romania.

La ce duce modelul neo-liberal Yvan Allaire a evidentiat ca actorii dramei financiare din 2007-2008 au in comun faptul ca sunt corporatii reprezentative pentru capitalismul de tip anglo-american... aparute gradual in ultimii 30 de ani si care s-au raspandit in toate sectoarele economiei, guvernate in mod pretentios de directori „independenti“, administrate de o clasa de executivi mobili motivati de castiguri nete sa „creeze valoare rapida pentru actionari“, inconjurate de fonduri speculative si dispuse sa joace jocuri lucrative cu actiunile si creantele companiei. Profesorul Allaire a criticat cele 6 credinte de capatai ale neo-liberalismului: suprematia pietelor libere, beneficiul permanent al comertului liber intre state, granitele nationale sunt piedici artificiale in calea eficienta pietelor, dereglementarea, privatizarea, „societatea“ si „binele comun“ sunt notiuni goale de sens.

Aplicarea acestor idei neo-liberale a condus la: - Fiascouri financiare care au devenit o povara economica in toate societatile; - Inegalitati in ceea ce priveste veniturile si averile au atins niveluri istorice; - Impunerea logicii fatale a pietelor financiare in toate sectoarele societatii, de la firme la servicii sociale; - Cresterea puterii politice si a influentei specu-

„O

latorilor si operatorilor financiari; - Investitii slabe in programe sociale si infrastructura; - O societate in care „invingatorul ia totul“, iar majoritatea populatiei se zbate intr-o saracie relativa; - Cetatenii devin „rentieri“ in propria lor tara devenita o filiala a proprietarilor straini; - Mobilitatea capitalului strain face ca guvernele sa depinda de influenta straina; - Demoralizarea cetatenilor si pierderea increderii in institutii si guverne, ruinarea capitalului social.

7 solutii pentru o societate echitabila si prospera Dupa critica modelului neo-liberal, profesorul Yvan Allaire a propus un model de societate echitabila si prospera care se bazeaza pe urmatoarele principii: 1. Pietele sunt bune atunci cand sunt reglementate corespunzator si/sau constranse prin valori sociale; 2. Pietele financiare nu ar trebui tratate in acelasi fel ca pietele pentru produse si servicii; 3. Pietele financiare nu trebuie sa dicteze guvernelor si companiilor; 4. Institutiile de educatie, sanatate, securitate, penitenciare etc. trebuie protejate de logica pietelor financiare; 5. Cetatenii trebuie sa aiba sentimental proprietatii in tarile lor si al unui tratament egal pentru toti, iar resursele naturale sunt proprietatea cetatenilor si trebuie sa fie folosite doar pentru beneficiul lor;

6. Societatea functioneaza cel mai bine cand in interiorul ei coexista o varietate de forme de proprietate, de la cooperative pana la firme de stat, de la mici intreprinderi familiale pana la companii nationale mari protejate de investitorii straini; 7. Guvernele nationale dispun de mijloacele necesare pentru a modela economia si societatea si trebuie sa isi foloseasca aceasta putere.

Sfaturi pentru Romania In opinia profesorului canadian, dupa trecerea prin tragicul experiment socialisto-comunist, Romania a preluat un experiment la fel de distructiv, desi mai subtil, cel al neo-liberalismul caracterizat de o economie de piata libera, a se citi dezechilibrata, care ridica in slavi „globalizarea“ si „eficienta pietelor financiare“.

Yvan Allaire a spus ca este extrem de necesar ca Romania sa aiba politici publice bine gandite si clar tin-

tite si un guvern competent, care sa le implementeze si a facut cateva sugestii de prioritati pentru tara noastra: 1. Agricultura organica sustenabila si sustinerea fermelor, in special a celor mici si medii, precum si incurajarea dezvoltarii cooperativelor si a marketingului; 2. Oprirea privatizarii intreprinderilor de stat, imbunatatirea si modernizarea managementului acestora; 3. Lansarea unui plan de dezvoltare dinamic al resurselor naturale (condus de stat impreuna cu intreprinderi hibride public-private) 4. Transformarea modelului actual de pensii in fonduri de pensii finantate public; 5. Trecerea la un sistem de impozitare progresiva, scaderea TVA si cresterea eficientei colectarii taxelor; cresterea taxelor pe profiturile mari din afaceri; 6. Investitii in educatie si sanatate; recalibrarea sistemului de oportunitati pentru a pastra in tara noua generatie de specialisti in medicina, inginerie, afaceri si administratie publica; 7. Investitii in infrastructura de turism si promovarea internationala a patrimoniului natural romanesc; 8. Adoptarea unei pozitii mai ferme cu privire la discutiile cu FMI si Comisia Europeana cu privire la reducerea cheltuielilor bugerate si amanarea intrarii in Uniunea Monetara Europeana.

Roxana Mazilu (Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare www.ipid.ro)

justi]ie corecta, eliminarea corup]iei [i imbunata]irea infrastructurii sunt importante in dezvoltarea economica!”

subliniaza Ambasadorul Suediei in Romania, Excelenta Sa, Anders Bengtcen, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC Excelenta, care este opinia dvs. despre economia Romaniei?

Cred ca Romania are un mare potential si sunt cateva domenii care se pot dezvolta foarte mult. Ma refer aici la agricultura, unde poate exista o substantiala crestere a productiei. Chiar daca, in acest moment, constat ca Romania importa produse agricole, eu consider ca aveti potential pentru a exporta! De asemenea, cred ca Romania este competitiva pe plan european in domeniul auto. Acestea sunt doar cateva elemente ce pot ajuta extrem de mult economia romaneasca. Vorbind intr-un cadru mai larg, Romania beneficiaza de o serie de inalte competente tehnice si academice, care pot contribui la realizarea unor produse cerute pe pietele din alte parti ale lumii.

Care sunt alte domenii de interes pentru eventuale investitii suedeze in Romania?

Cred ca putem vorbi despre sectorul energetic, in care Suedia are o bogata experienta ce poate fi foarte utila in Romania.

Si ma refer la producerea de energie si reconversia acesteia. De asemenea, un domeniu important este si cel forestier.

Romania are o suprafata mare de paduri, iar Suedia are o traditie a exploatarilor forestiere si realizarii de produse diverse, de la mobila, pana la construirea de locuinte din lemn. Un alt sector care ne intereseaza este cel legat de mediul inconjurator.

Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Romania a trebuit si trebuie in continuare sa se alinieze la cerintele europene cu privire la protectia mediului, iar Suedia are expertiza necesara, in aceasta privinta.

Cum au evoluat schimburile comerciale intre Suedia si Romania, in ultimii ani?

2

Nu pot decat sa subliniez importanta unei corectitudini si a unei bune functionari a justitiei, precum si importanta deosebita a combaterii coruptiei si a fenomenului de „mita”. Companiile suedeze din Romania sunt, de asemenea, interesate de imbunatatirea infrastructurii, ceea ce le-ar facilita transportul marfurilor fabricate aici.

Aceste trei elemente – justitie, coruptie si infrastructura – tratate in mod corespunzator, pot sprijini dezvoltarea economica!

Conform cifrelor statistice, exporturile noastre aici s-au cifrat anul trecut la 2,2 milioane coroane suedeze, ceea ce inseamna o valoare de circa 300.000 euro, in vreme ce importurile din Romania au fost de 2,1 milioane de coroane. In ultimii ani, Suedia a exportat mai putin in Romania, in vreme ce importurile au crescut, astfel incat acum, cum spuneam, balanta comerciala este aproximativ echilibrata! Numai ca, daca raportam la alte tari din zona, in privinta comertului cu Suedia, Romania se afla cu mult in urma Cehiei si Ungariei, ca sa nu mai vorbim de Polonia, unde cifrele sunt de vreo 14 - 15 ori mai mari!

Cum vedeti viitorul relatiilor de cooperare dintre Romania si Suedia?

Elementul care ne leaga cel mai mult este faptul ca ambele tari sunt membre ale Uniunii Europene, iar asta inseamna ca exista un cadru general care poate contribui la dezvoltarea relatiilor noastre. In acest context, este de asteptat sa sporeasca aceasta cooperare, mai ales in plan economic, pe masura ce si Romania va valorifica potentialul sau. Iar Suedia va fi, bineinteles, partenerul Romaniei in aceste eforturi. Consider ca acest lucru se va intampla nu numai in relatiile comerciale, dar si

in domeniul cultural, de exemplu. De cand sunt ambasador aici, sunt uimit sa constat cat de mult putem coopera pe taram cultural. In acest fel, cele doua tari vor fi mai apropiate, chiar daca intre ele exista o distanta apreciabila, masurata in km!

Cat de puternica este comunitatea de afaceri suedeza in Romania?

Din cate cunoastem, pe piata romaneasca isi desfasoara activitatea 140 firme suedeze, in diverse domenii, iar cea mai mare mare pondere o au sectoarele tehnice si tehnologice, dar si cel minier, ori in productia de mobila sau vestimentatie.

Pot exemplifica – de pilda – cu Eriksson, Ikea, ori H&M. Multe dintre companiile suedeze de succes sunt de multi ani in Romania si as putea spune ca „filozofia” majoritatii este de „a veni pentru a ramane”! Este si motivul pentru care o serie de firme si-au trasat norme de conduita de business in Romania, care sa le ajute sa performeze.

Care sunt semnalele ce va vin de la oamenii de afaceri suedezi din Romania, cu privire la problemele intampinate aici?

Ce parere aveti despre competentele profesionale ale romanilor?

Consider ca unul dintre avantajele majore ale Romaniei, in acest sens, este faptul ca oamenii de aici sunt profesionisti in domeniile in care lucreaza. De asemenea, exista o abilitate deosebita a romanilor de a invata limbi straine. Mai ales tinerii din Romania cunosc cel putin o limba straina si in special engleza, dar si

altele, ceea ce este un avantaj pe piata internationala a muncii. Pe de alta parte, absolventii romani de invatamant superior au un inalt grad de pregatire. De aceea, potentialul stiintific ridicat al romanilor, traditia in matematica si tehnologie de aici, pot fi foarte importante pentru o tara precum Suedia, a carei dezvoltare se bazeaza – in mod traditional - pe asemenea elemente.

Depaseste si Romania criza economica?

Constat ca exista aproape o unanimitate a parerilor specialistilor straini, care prognozeaza o crestere economica in Romania, in acest an, o crestere care se va amplifica anul viitor si bineinteles ca aceasta ma bucura! In acest context, apreciem ca vor creste exporturile Romaniei, dar si celelalte domenii care pot sustine dezvoltarea economica durabila.

Interviu realizat de Daniel Negut

Mircea Co[ea

(

ANALIZA

C

Cosmina Stroescu

In oraselul german Gleivitz, de la granita cu Polonia, era un post de radio, care, intr-o noapte a anului 1939, a fost atacat de un comando polonez. In cursul luptei, paza germana a postului a reusit sa ucida vreo zece soldati polonezi. Cadavrele acestora au fost fotografiate si au constituit proba irefutabila a agresiunii poloneze impotriva Germaniei. A fost ceea ce se numeste un „casus belli“, adica motivul declansarii invaziei hitleriste a Poloniei, cu consecintele al caror dramatism nu mai este nevoie sa-l evocam. Totul a reprezentat, insa, o inscenare regizata de Himler.

Asa zisii soldati polonezi erau, de fapt, detinuti dintr-o inchisoare germana imbracati in uniforme poloneze.

Si cazul Dominique Strauss-Kahn mi se pare a fi o inscenare, chiar daca fostul lider al FMI a oferit el insusi partitura prin cunoscutul lui comportament de june prim. Daca nu ar fi fost o inscenare, probabil ca s-ar fi ajuns la o musamalizare, asa dupa cum s-a mai intamplat cu anterioare aventuri galante ale lui DSK. De ce acum s-a ajuns la arestare?

Explicatia o gasesc in asemanarea cu cazul

One night in 1939, in the German town Gleivitz, near the border with Poland a radio station was attacked by a Polish commando. During the fight the German guard of the station killed about ten Polish soldiers. Their corpses had been photographed and stood for a sound proof of the Polish aggression against Germany. It was called a „casus belli“, namely the cause of the Nazi invasion of Poland, with dramatic consequences that we do not need to mention any more. It was, however, a set up directed by Himler. The so-called Polish soldiers were actually convicts from a German prison dressed in Polish uniforms.

The case of Dominique Strauss-Kahn seems to be a setup, too. If there hadn’t been a setup, it would have probably become a cover up as it happened with the previous DSK’s dashing adventures. Why has it en-

ASUS BELLI

Gleivitz. Ca si atunci, acum se cauta un casus belli. Cred ca DSK devenise incomod, pentru ca aproape reusise sa scoata FMI din tutela marilor contributori si sa-l transforme intr-un instrument personal de promovare a persoanei si dorintelor sale de putere. Nu lipsea mult sa spuna, in buna traditie franceza: „Le FMI c’est moi!“. Nu stiu cate idei geniale avea, dar, in mod sigur, avea o personalitate si ambitii, care nu-l mai recomandau pentru ce avea sa vina. In termenii anului 1939, putem spune ca va urma un razboi mondial economic. Este, dupa parerea mea, un razboi care devine „necesar“ datorita rezultatelor submediocre pe care vectorii reimpartirii sferelor de influenta le-au obtinut pana acum, prin efectele crizei mondiale incepute in 2006-2007.

Criza a fost si este explicata prin diverse cauze, dar devine din ce in ce mai clar ca a fost „incurajata“ si de dorinta de a se obtine un nou raport de forte si noi pozitii pe piata modiala. Tarile emergente au dorit un succes in concurenta cu Occidentul, dolarul o victorie in fata euro, multinationalele o intarire a pozitiilor lor fata de statele nationale, Uniunea

Europeana o crestere a puterii concurentionale fata de SUA, Germania un loc de lider absolut al Europei, sistemul bancar o recapitalizare prin sursele bugetelor nationale.

Este evident ca luptele nu s-au incheiat, ca nimeni, inca, nu a obtinut rezultatele scontate si ca, de la inceputul acestui an, asistam la un razboi de uzura, cu mai multe pierderi decat victorii. Grecia nu reuseste sa se revigoreze, Portugalia, Irlanda si Spania nu reusesc nici ele sa se echilibreze, SUA a atins pragul de indatorare publica de 100%, cresterea economica a Chinei scade.

Din toamna acestui an cred ca vom asista la reluarea ofensivelor, atat pe planul raporturilor euro-dolar, cat si pe cel al raporturilor yuan-dolar, in contextul unei lupte intre occident si emergenti, pentru influenta pe zona nord-africana. In acesta ofensiva, FMI trebuie sa devina un instrument „la ordin“ al uneia sau alteia dintre partile combatante. Vedetismul si ambitiile unui one man show cu pretentii prezidentiale nu mai puteau fi admise. De aceea, pentru ce va urma, in fruntea FMI nu va mai putea fi decat un functionar disciplinat.

ded with an arrest now? The explanation can be found in the similarity with the Gleivitz case. Just like then, a casus belli has been pursued now. I think that DSK has become uncomfortable because it had almost succeeded in getting the IMF out of the influence of the great contributors and turned it into a tool to promote the individual thirst for power. It was not far from saying in the good French tradition, „Le IMF c’est moi.“ I do not know how many brilliant ideas he has had, but his personality and ambitions have definitely not recommended him for what was to come. Just like in 1939, we could say that an economic world war will break out. In my opinion, this war is „necessary“ due to the poor results got after the redistribution of spheres of influence in the global crisis that started in 2006-2007.

The crisis has been explained through various causes, but has become clear that it has also been „fueled” by the desire to get a new force report and new positions on the global market. The developing countries have wanted a successful competition with the West, a victory in the euro dollar competition, a firm position of the multinational companies in the national states, an in-

creased power of the European Union compared to that of the U.S., for Germany an absolute leading position in Europe and for the banking system the ability to gain the recapitalization through national budget sources.

It is obvious that the fight has not ended, that nobody has achieved the expected results so far and that from the beginning of this year, we have been witnessing an exhausting war with more losses than gains.

Greece has failed to revive, Portugal, Ireland and Spain can’t find the balance, the U.S. public debt has reached 100%, and China’s economic development is going down.

Starting from this fall we will see new offensive, both in terms of euro-dollar competition and the Yuan-dollar one, in the context of a struggle between the West and the emerging economies for the North African influence. In this offensive, the IMF must become a tool „to order“ one or other of the combatant parties. The ambitions of a oneman show with presidential pretensions can no longer be admitted. Consequently, for what’s to come, the next leading figure of the IMF could only be a disciplined functionary.

3

Florin Munteanu

OPINII

Legea „celui mai tare“ fata-n fata cu Legea Moralei Universale – asta pare sa fie marea bifurcatie a acestui inceput de mileniu, cand incepe a se resimti limita unei evolutii exponetiale pe o planeta finita. Competitia este cunoscuta, s-a rafinat pana la absurd. Cooperarea pare pentru multi o utopie, desi se vorbeste despre ea in majoritatea discursurilor de management modern. Competitia a fost regula de baza inca de la inceputuri si pare sinonima cu viata insasi. Lupta pentru supravietuire! Lupta pentru a ajunge in fruntea „turmei“! Lupta pentru Puterea asupra celui asemenea! In lumea animalelor totul se reduce la „un joc“ in care competitia stabileste treptat o ierarhie, ca si cand, pentru a functiona, acest „organism“ complex numit grup (social) trebuie sa se ierarhizeze, sa se structureze.

Competitia pune in miscare si societatea Omeneasca. Ne aduce aminte de jocul copiilor. Un joc nevinovat, inceput sub deviza: „noi ne ascundem si voi ne cautati“ si care s-a transformat pe nesimtite intr-o lupta acerba in interiorul aceleiasi specii. Competitia pare sa fie o mostenire ancestrala greu de depasit.

4

J

ocul de-a via]a

Starea ideala de cooperare, desi dorita, se instaleaza doar sporadic, o data cu aparitia unui „agresor“ nou si neasteptat. Aliante efemere si fragmentari de grupuri pare sa framante societatea umana, dandu-i in ansamblu o... curgere speciala, cu perioade calme si perioade de turbulenta, in care cateodata, insasi specia este pusa la incercare. Cooperarea apare doar ca o etapa scurta, in care se schimba echipa in vederea declansarii unei noi runde. Reincepe mereu si mereu o lupta pentru cucerirea partenerei, a unui teritoriu, a unei pozitii in societate, a unei pozitii in istorie, a unei pozitii in arta, a unei pozitii in tine insuti... Si da-i si lupta...

Cata energie irosita in numele unui joc ce are pentru o clipa un singur invingator si o armata de invinsi ce cumuleaza treptat durere, frustrare, pregatindu-se mocnit pentru revansa. „Memoria“ frustrarii si umilintei indurate formeza energia potentiala ce intretine jocul care reincepe imediat, prin contestarea explicita sau implicita a rezultatului. Si din nou da-i si lupta...

Cata bucurie nevinovata poate fi pe chipul unor copii care se joaca si cata ura pe chipul celor mari, desi, la urma urmei,

si din perspectiva Timpului, jocul ramane acelasi... doar un joc! Ce diferenta crunta intre candoarea nevinovata a copiilor ce uita de ei in orele de joaca si patima si inversunarea celor mari ce confunda viata insasi cu jocul. Acelasi mecanism in fond, si ce efecte diferite.

Diferentele le-as gasi in intentionalitatea actiunii. Candoarea si castitatea copilului sunt in contrast cu gandul vinovat al adultului. Copiii se joaca pur si simplu!

Capata pe nesimtite experienta, abilitati iar jocul este scop in sine! Intentionalitatea, dorinta mascata de mii de motivatii, schimba esential natura si sensul jocului. Obtinerea placerii sau evitarea neplacerii, a fricii dobandite in timp prin cumularea propriei noastre istorii devin motivatii ale incheierii primului contract fraudulos. Frica, Placerea si Durerea devin capcana. Jocul devine mijloc de a obtine altceva... sau oricum alte proprietati, alte abilitati.

O analiza mai atenta a mecanismelor implicate in aceasta permanenta lupta de a fi primul in „ceva“ sugereaza ca jocul, in sine, nu este nici bun nici rau. El poate fi descris ca o interactiune delimitata in timp si spatiu (landscape), ce are o miza (sugerscape) si se desfasoara core-

spunzator unui set de reguli acceptate de cei ce joaca. In acest sens, in teoria Complexitatii a fost modelat prin tehnica Automatelor Celulare, a „Agentilor Inteligenti“, a Vietii Artificiale! Automatul celular este in fond tot un joc dar din care putem invata multe! O interactiune dintre „celule“ cvasiidentice ce

defineste treptat o stare de ansamblu pe care cercetatorii incearca sa o determine, sa o deduca din legea locala. Ceea ce nu este inclus in modelarea prin paradigma Complexitatii este insasi scopul profund al acestor interactiuni: evolutia Omului in contextul in care Omenirea are O menire!

EDITORIAL

T

ichetele de masa – solu]ia americana.

De ce nu [i romaneasca?

Dan Matei Agathon

O stire a facut inconjurul lumii: peste 44 de milioane de americani au primit tichete de masa, ca masura compensatorie pentru pierderea joburilor sau diminuarea veniturilor. Daca tot ne place modelul american, nu inteleg de ce il imitam numai in vedetism si nu ne uitam si la masurile lor economice. Nu pretind faptul ca Ministerul Agriculturii de la noi, adica Bugetul de Stat, ar putea sustine un asemenea efort financiar, dar avem deja implementat un sistem prin care angajatorii pot oferi tichete de masa ca un plus de venituri pentru salariati, un plus care sa fie mai putin impozitat decat salariul, unde impozitele ajung la 80% din valoarea sumei nete pe care o primeste angajatul.

Ca tot ne batem sa eradicam munca la negru. Masurile punitive in acest sens sunt necesare, dar nu suficiente. Nu e destul ca am adoptat o legislatie care descurajeaza drastic angajarea la negru, ar trebui sa adoptam si masuri de incurajare, adica de stimulare a angajatorilor sa renunte la plata in mana. E clar de ce multi aleg aceasta cale: pentru ca nu pot suporta impozitele pe salarii. Alternativa tichetelor de masa mi se pare o buna metoda pentru a scapa de plaga economiei la negru. Si asta pentru ca nu doar angajatorii sunt incurajati sa iasa la lumina, dar si comertul este scos din zona gri, tichetele de masa fiind un sistem clar de fiscalizare a schimburilor comerciale.

Nevoia de a incuraja utilizarea tichetelor de masa e data si de o posibila criza alimentara mondiala, care poate duce la cresterea constanta a pretului alimentelor. Mancarea poate deveni un lux, iar folosirea tichetelor de masa ar putea constitui un sprijin serios in a asigura alimentele de baza pentru multe familii.

Iata cateva argumente serioase pentru incurajarea si dezvoltarea sistemului de tichete de masa, dar si pentru mentinerea lor la nivelul

Food vouchers – the American solution.

Why not the Romanian one as well?

A story has gone around the world: more than 44 million Americans received food vouchers, as compensation for having lost their job or as a result of their wage cut downs. Since we like the American model, I do not understand why we only imitate its celebrities and do not take a look at the economic background. I do not claim that the Ministry of Agriculture , namely the State Budget could financially support such an effort, but we have already implemented a system through which employers can provide vouchers, as additional income for their employees, something extra, but taxed less than the wages, which accounts for 80% of the net amount received by the employee.

We have been trying so hard to eradicate illegal employment. The punitive measures in this respect are necessary, but not enough. It’s not enough that we have adopted a legislation that severely discourages illegal employment; we should also adopt strict measures for employers who pay the employees directly avoiding the taxes. It’s clear why so many have chosen to do that: because they can not afford to pay the wages taxes. The alternative of the vouchers seems a good way to get rid of the underground economy. Thus, not only the employers are encouraged to step forward, but also the trade is taken out of the gray area, because the food vouchers are a clear system of taxing the trade. actual de taxare scazuta. Daca ar fi sa schimbam nivelul de impozitare nu am face decat sa incurajam din nou economia la negru, fie ca vorbim de angajatorii care nu si le vor mai putea permite, fie ca vorbim de lantul trofic al punctelor de desfacere, unde, in locul produselor alimentare fiscalizate, vom avea parte de micul trafic al produselor care nu apar trecute nicaieri si care pot fi la fel de bine vandute pe strada, ca statul tot atata control ar avea. Asadar, incurajarea utilizarii tichetelor de masa nu este un

The need to encourage the use of food vouchers is also given by a possible global food crisis, which could lead to a steady increase in food prices. Food might become a luxury, and the use of vouchers could be a serious support in providing basic food for many families.

Here are some serious arguments to encourage and develop the food vouchers system, and also to maintain their current level of low taxation. If we changed the level of taxation we would only encourage the underground economy again, no matter if we refer to the employers who will not afford paying them or to the traffic of products that are not listed anywhere and could be as well sold on the street, since the state would have so little control.

Therefore, encouraging the use of vouchers is not a fad, nor a Romanian invention, because the system has been used successfully for over 45 years, in different countries ranging from most advanced to the less economically developed. Using them on a large scale in the U.S. is a signal that many citizens have difficulties in buying food. I do not think that Romania is exempt from this difficulty. We have a problem, but we also have the solution, what else do we need? Some goodwill and economic intelligence. moft, nici o inventie romaneasca, pentru ca sistemul se foloseste cu succes de peste 45 de ani, in tari de categorii diverse, de la cele mai avansate economic pana la cele mai putin dezvoltate. Utilizarea lor in SUA, pe o scara atat de larga, este semnalul ca paturi largi de cetateni au o problema cu achizitionarea hranei. Nu cred ca Romania este scutita de aceasta dificultate.

Avem o problema, avem si solutia, ce ne mai trebuie? Putina bunavointa si inteligenta economica.

5

INTERVIU

„Z

iaristul este responsabil fa]a de consumatorul informa]iei sale“

considera Mircea Toma, presedintele ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei Cat de libera este presa din Romania?

Dupa „Antologia pamfletului romanesc“ (Ed. Samizdat, 2005; vol.

I+II), Vlad Hogea recidiveaza cu „Capodopere ale pamfletului romanesc“ (proiect editorial sustinut de Hipermarket Imobiliar si realizat sub egida Editurii Business Adviser).

Lucrarea contine 28 dintre cele mai savuroase pamflete ale spatiului literar si publicistic romanesc: Nicolaus Olahus, „Impotriva unui barfitor“; Ion Heliade Radulescu, „Ingratul“; Manifest pasoptist; Ion Ghica, „Din vremea lui Caragea“; C. A. Rosetti, „A doua epistola catre Barbu Dimitrie Stirbey“; Vasile Alecsandri, „Unor critici“; Nicolae Filimon, „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica, soarici mananca“; Bogdan Petriceicu Hasdeu, „Complotul bubei“; Mihai Eminescu, „Doina“; Ion Luca Caragiale, „O lichea“; Alexandru Vlahuta, „Auri sacra fames“; George Cosbuc, „Noi vrem pamant!“; Nicolae Iorga, „Dumnezeu sa-i ierte“; Radu D. Rosetti, „Un Mecena escroc“; N. D. Cocea, „Regele, complice al asasinilor. Palatul, gazda de hoti.“; Tudor Arghezi, „Baroane“; Eugen Lovinescu, „Alexe Procopovici sau Omul care n-a scris nimic“; Mateiu Caragiale, „Trantorul“; Victor Eftimiu, „Unui autor dramatic“, Pamfil Seicaru, „Scrisoare deschisa lui Mihail Sadoveanu“; Ion Vinea, „Porcul in capcana“; George Calinescu, „Frigmania si Bovenia“; Zaharia Stancu, „Strunga putredul“; Petre Pandrea, „Argetoianu“; Mircea Eliade, „Elogiul compromiterii“; Emil Cioran, „Schimbarea la fata a Romaniei“; Eugen Barbu, „Gorila mironosita“; Nicolae Labis, „Dracul schiop“. Ramane la latitudinea cititorilor sa aprecieze daca Tudor Arghezi avea sau nu dreptate atunci cand afirma ca: „Pamfletarul este mai crud decat un asasin. Un criminal omoara un om de multe ori involuntar, pentru a-l prada mort. Pamfletarul se strecoara pretutindeni. Se ocupa de afaceri care nu-l privesc si cand nu gandesti, chinuindu-si victima cu o sadica voluptate“...

6

Raspunsul simplu este „insuficient de libera“! O estimare cantitativa este facuta periodic de organizatii internationale de profil, care aplica o procedura unitara pentru un numar mare de tari, si ma refer in particular la organizatia „Reporters sans frontieres“, care a constatat ca nivelul libertatii de exprimare in Romania a scazut continuu in ultimii trei ani. Oricum, eu nu as face o evaluare relativa a libertatii presei de la noi, raportata la alte tari, pentru ca nu mi se pare relevanta. Dar este clar, ca – pe acelasi criteriu de masurare – lucrurile merg inspre mai rau, in Romania.

Raportati ideea de „libertate a presei“ doar la autoritati ori si la alte institutii din afara presei?

Eu as face chiar o adaugare si spun ca o raportez inclusiv la entitati din interiorul presei, ca sa fie complet spectrul pericolelor!

Faptul ca se masoara libertatea presei doar raportata la interventiile din partea autoritatilor statului. Cred ca este un viciu al instrumentelor de evaluare folosite de organizatiile internationale! In Romania, libertatea presei este amenintata nu numai de reprezentanti ai statului, ci si de alti actori din piata.

Explicit, ma refer la patronii de media! In acest sens, exista destule exemple concrete de incalcare a libertatii presei.

In ce masura presa poate fi libera in totalitate, cata vreme exista un patron

Ati intalnit vreun ziarist care sa ramana in functie dupa ce si-a criticat patronul in articolele sale?

Am intalnit ziaristi care au reusit sa castige procese legate de cenzura, impotriva institutiei la care lucrau, atat in tara, cat si la Curtea Europeana.

Care este sansa unei prese libere in Romania? ce-l plateste pe ziarist si care ar putea impune anumite directii editoriale?

Intr-adevar, exista patroni care sunt nedumeriti cand li se spune ca nu exista o relatie directa intre faptul ca ei isi platesc ziaristii si ceea ce scriu ziaristii respectivi.

Sunt patroni care considera ca acestia trebuie sa scrie ce vor ei. In mod normal, ziaristul trebuie sa respecte anu-

Nu as folosi cuvantul „sansa“, pentru ca semnifica un lucru pe care, inca, nu l-ai realizat, ori eu vreau sa vorbesc despre ceva ce exista, la noi.

As zice, mai degraba, ca singurul criteriu de libertate a presei care este, inca, salvator, este pluralismul. Sunt mai multe voci, care din fericire nu se inteleg intre ele, astfel ca, prin comparatia produselor lor informative, poti inca sa afli lucruri care sunt relevante...

Interviu realizat de Daniel Negut

Hanul lui Manuc s-a transformat in… Palatul de Justi]ie?!

Am mers zilele acestea cu metroul, ceea ce nu este o noutate, traficul infernal din Bucuresti (dar si restrictiile crizei economice) obligandu-i pe multi romani sasi lase masina mai mult in garaj. Si nici eu nu fac exceptie! Asadar, am mers cu metroul... Am coborat la Piata Unirii si doream sa ajung in statia autobuzului 104, din fata Hanului lui Manuc, asa ca am inceput sa citesc pe indicatoarele ce aratau directiile de mers catre iesirile din metrou. Nu am gasit nicaieri scris „Hanul lui Manuc“, dar am citit „Palatul de Justitie“. Dupa un moment de gandire, mi-am zis ca nu e chiar asa de departe de locul unde doream sa merg, pentru ca respectiva cladire se afla cam la o statie de autobuz de destinatia mea finala. Drept urmare, am iesit de la metrou pe acolo si am traversat Dambovita, ca sa ajung unde aveam treaba. Culmea, nici macar nu iesisem langa Palatul de Justitie, ci chiar vis-a-vis de Han! La intoarcere, am intrat la metrou chiar pe unde doream initial sa ies, langa Hanul lui Manuc. Eram curios sa aflu ce scrie pe indicatorul care ma indrepta intr-acolo, direct din statia de metrou. Si am citit: „Splaiul Independentei“...

Am stat „stramb“ si am judecat - zic eu - drept: iesirea din metrou din fata Hanului lui Manuc se numeste, asadar, „Splaiul Independentei“, Splai care se afla - in mod clar - si vis-a-vis, pe unde am iesit eu initial, ca nu este decat Dambovita intre cele doua locatii.

Dar, acolo, indicatorul iti arata ca iesi la „Palatul de Justitie“, cladire care nu se afla pe langa acea iesire din metrou, ci undeva mai departe. Asa ca ma intreb: oare de ce nu a fost denumita acea iesire de metrou „Splaiul Independentei“, in loc de „Palatul de Justitie“, pentru ca iesirea pe care o cautam eu sa se numeasca, simplu, „Hanul lui Manuc“, asa cum si este cunoscuta zona respectiva de peste 200 de ani? Metroul este inca societate de stat si macar Statul ar putea sa mai pastreze, in denumirile zonale, istoria noastra! Dar, cata vreme statia de autobuze „Piata Muncii“ a fost redenumita „Hurmuzachi“ - in loc ca macar sa se revina la vechea denumire istorica de „Bariera Vergului“, daca edilii au ceva impotriva cuvantului „munca“ - ce pretentie as putea sa am cu privire la Hanul lui Manuc? Ar mai putea fi o explicatie: poate ca, pentru aceste probleme, la Primaria Capitalei este un angajat care ori nu are habar de vechile si cunoscutele „branduri“ bucurestene, ori este pornit impotriva acestora si doreste eliminarea lor definitiva! Pacat...

Daniel Negu]

Pamfletul la romani

mite norme ce incep de la Constitutie si ajung la codurile de etica profesionala. De aici se formeaza sistemul de valori al ziaristului si care se refera la faptul ca ziaristul este responsabil, in primul rand, fata de consumatorul informatiei sale, nu fata de patronul care-l plateste! Patronul poate sa faca o afacere din vanzarea de informatie, dar are obligatia ca informatia publicata sa fie justa din punctul de vedere al interesului public si cat mai apropiata de realitate. Patronul de presa vinde informatia, iar aceasta este reglementata dincolo de forta lui de proprietar! De altfel, una dintre problemele cele mai importante privind o calitate superioara a presei din Romania este de a gasi solutiile care sa creeze o interfata intre patron si ziaristi.

Olimpian Ungherea

ARTICOL DE FOND

M

Ecranul tv era plin cu chipul frumos si trist al unei femei inca tinere: Maria.

Avea fruntea inalta, parul negru, obrazul alb si ochii verzi. Si-n ochii ei, o tristete cumplita. Microreportajul tv a fost difuzat recent, intr-o superba seara de primavara. O poveste tragica. Precum privirea disperatilor. Cititorule drag, ai vazut vreodata ochii unui om disperat?

Este strans acolo tot esecul unei lumi intregi. Esecul Mariei se rasfrange si asupra noastra, a tuturor. Ce fel de lume construim?

Maria traieste in cartierul bucurestean Ferentari. Abia a saltat peste treizeci de ani, este casatorita si are sapte copii.

De peste trei ani, sotul ei este somer. Ea este casnica. Traiesc toti noua – parintii si cei sapte copii – intr-o camaruta din beton armat, o garsoniera dintr-un bloc mizer: unul din acele blocuri de trista celebritate, confort trei. Pentru ca nu au avut bani sa plateasca, gazul metan a fost intrerupt, curentul electric taiat ...

- Si cum va descurcati, noaptea? intreaba abia soptit reporterul.

- Pai, ce sa fac, raspunde cu glas monoton si stins, tanara femeie, mai trimit copiii, din cand in cand, prin cimitir, si mai sterpelesc cate-un muc de lumanare.

Cand n-avem, stam pe intuneric.

aria din Ferentari

Din glasul Mariei, nici macar tristetea nu mai razbate. Doar o lehamite rece. Uriasa...

Ochiul necrutator al camerei tv ne dezvaluie un interior cenusiu, arid, sarac, in care se inghesuie o femeie cu sapte copii. Barbatul este plecat la Giurgiu, in speranta gasirii unui loc de munca.

Intr-un colt al camerei, o lampa de gatit, cu petrol. Apoi, patul, un cuier, cateva scaune, o masa. Haine de copii. Pe un perete, o carpeta veche. Undeva, o papusa din carton, cu un brat smuls din umar. Atat.

- Si din ce traiti? pica iarasi, incet, intrebarea reporterului.

- Pai, ma duc cu soferii! raspunde sec Maria.

- Cum adica, cu soferii, care soferi? insista bland reporterul.

- Pai, cu soferii care trec cu TIR-urile, explica rabdatoare Maria. E un loc la marginea cartierului, unde vin soferii, fac pauza, se odihnesc, si cand nu mai am nici un ban in casa, ma duc acolo. Sunt si romani, dar cei mai multi sunt soferi straini. Ne inchidem in cabina, omul ma plateste, facem treaba si plec. N-o fac cu multi, doar cu doi sau trei, cat sa strang bani pentru o saptamana. Apoi, plec...

Si Maria povesteste – intr-o totala abandonare – ca sotul ei stie ca ea se

prostitueaza, ca si copiii stiu, mai ales fetita care are doispe ani, dar ce sa faca, din ce sa traiasca? Sa fure? Sa iasa la drumul mare, cu toporul in maini, si sa talhareasca? Nu, asta n-o va face niciodata.

Ci se duce sa-si vanda frumusetea si sanatatea, pentru cativa euro sau cativa lei. Atat cat sa supravietuiasca noua persoane. Apoi, mai sunt si unii soferi care, cand ea le spune de ce face treaba asta, ca are sapte copii, ca sotul este somer si ca sunt muritori de foame, ii dau bani fara sa mai faca nimic, o privesc cu mila si o trimit acasa. Altii, dimpotriva, sunt porci, mai ales unii soferi romani, rad de ea, o umilesc si o forteaza sa faca tot felul de mizerii de te apuca greata. Ba unii chiar si o bat, daca ea le refuza pretentiile. Dar cel mai tare a batut-o un politist, cu cateva luni in urma: a prins-o in cabina unui turc, a dat-o jos, a dus-o la postul de politie si a batut-o cu pulanul de cauciuc, de n-a mai putut dormi, doua saptamani, decat pe burta...

Si Maria incheie, cu glas resemnat: - Daca n-ar fi fost copiii, m-as fi omorat de mult. Un paharel cu Verde de Paris si scapam, dracului, de toate necazurile...

Aceasta este povestea, simpla si tragica, a unei tinere femei. Ei, si?

Istoria curge mai departe. Curge, desigur, dar aceeasi istorie ne va privi candva si prin ochii Mariei din cartierul Ferentari. Si va fi, implacabil, o privire acuzatoare, care ne va aminti – mereu si mereu – ce lume stramba am construit...

Maria from Ferentari The TV screen was filled with beautiful and sad image of a woman still young: Maria. His forehead, black hair, white face and green eyes. And in her eyes, a terrible sadness. The broadcast was aired recently in a beautiful spring evening. A tragic story. As the look of a desperate person. Dear reader, have you ever seen the eyes of a desperate man? Failure is closely throughout an entire world out there. Maria’s failure reflects on us all. What kind of world are we building? Maria lives in the neighborhood Ferentari from Bucharest. Just jumped over thirty years, is married and has seven children. For over three years, her husband is unemployed. She is a homemaker. All live - parents and seven children - in a concrete closet, a squalid flat in a block, one of those blocks of famed, low comfort. They don’t have the money to pay, so methane gas was cut, electricity also... - And how you are doing at night? asks reporter barely whispered. - Well, what to do, responding with monotone voice and off the young woman, I send my children from time to time, in the cemetery, and they steal some candles. When we don’t have, we sit in the dark.

The voice of Maria, not even getting through the sadness. Only dislike cold. A huge one... TV camera’s unforgiving eye reveals a gray interior, arid, poor, who flock to a woman with seven children. The man has gone Giurgiu, in hopes of finding a job. In a corner of the room, a light cooking oil. Then, the bed, a rack, a few chairs, a table. Children’s clothing. On one wall, an old rug. Somewhere, a doll made of cardboard, with one arm torn from his shoulder. And nothing else. - And how do you live? spades again, slowly, reporter’s question. - Well, I go with the drivers! Maria responds. - What do you mean with the drivers, which drivers? gentle reporter insists.

- Well, the drivers of trucks crossing sites, patiently explains Maria. There is a place on the outskirts of the neighborhood where I come from drivers, I pause, rest, and when I do not have any money in the house, I go there. There are Romanians, but most are foreign drivers. We close the cabin, the man charged me, and go do our job.

No subject with many, only two or three, enough to raise money for a week. Then, go...

And Maria says - a complete abandonment - that her husband knows that she is doing prostitution. The children are knowing also, especially the girl who has twelve years - but what to do, how to live? To steal? Let’s go out in the streets, with axes in hands, and doing robberies? No, that will not make again. But going to sell beauty and health, for a few euros or a few lei. Enough to make nine persons to survive. Then, there are some drivers who, when she says why makes this job, because she has seven children, the husband is unemployed and are starving, give her money without doing anything and send her home. Others, however, are pigs, Romanian drivers especially, they laugh, humble and force her to do all sorts of junk. They even beat her, if she is refusing their demands. But the man who has beaten her worse was a policeman, a few months ago: he busted her in the cabin of a Turkish driver, took her to the police station and beaten with rubber stick. She could not sleep for two weeks because of the wounds...

And Maria concluded, with a deep voice: - If I didn’t have children, I would have committed suicide a long time ago. A bottle of poison and comes the escape, hell with all the troubles...

This is the story - simple and tragic - of a young woman. Well, so? History flows forward. It flows, of course, but we will look at its history and once through the eyes of Maria from Ferentari. And will be implacable, an accusing look, who will remind us - again and again - what twisted world we have built...

7

ACTUALITATE

20

de ani de RFI

RFI Romania, post de radio bilingv, in romana si franceza - filiala a postului public francez Radio France Internationale - a fost lansat pe 21 ianuarie 1991, sub numele de „Radio Delta”. RFI Romania difuzeaza zilnic 13 ore de programe in limba romana si 11 ore in limba franceza, acoperind astfel integral cele 24 de ore ale zilei.

Pe parcursul celor 20 de ani, postul s-a dezvoltat continuu, emitand acum, in FM, in cinci orase din Romania si Republica Moldova: Bucuresti, Iasi, Cluj, Craiova si Chisinau. Grila sa de programe este realizata de echipa editoriala din Bucuresti, in colaborare cu redactia romana de la Paris, iar programele sunt preluate de peste cincizeci de posturi din intreaga tara, printre care doua retele importante - Radio Galaxy si Radio Transilvania. Reteaua de corespondenti in cele mai mari capitale ale lumii este printre cele mai importante din Romania.

RFI Romania: posturi proprii si posturi locale partenere

public specializat, cu o mobilitate crescuta”, a declarat pentru presa Genevieve Goëtzinger, Director General Delegat al RFI. RFI Romania a dezvoltat in ultimul timp produse editoriale specifice pentru o mai buna informare si explicare a actualitatii si evolutiilor europene. „Oferim in fiecare zi perspective asupra principalelor evenimente europene de actualitate. In plus, in calitate de membru al retelei paneuropene Euranet, RFI Romania difuzeaza emisiuni privind evolutiile din Europa si viata de zi cu zi a celor 500 de milioane de cetateni europeni”, explica Luca Niculescu, redactor sef al RFI Romania.

Cu ocazia aniversarii a 20 de ani, RFI Romania si-a instalat redactia intr-un nou sediu si isi extinde prezenta pe noi suporturi de difuzare. RFI Romania aduce actualitatea pe telefon, in orice format (scris, audio, video), 24 de ore din 24, datorita noilor sale aplicatii multimedia.

Noul website rfi.ro Aplicatia Mobiclip™ RFI Romania poate fi urmarit pe Smartphone, I-Phone si I-Pad, datorita aplicatiei Mobiclip™.

Aceasta poate fi descarcata gratuit pe toate telefoanele mobile conectate la internet, care functioneaza cu sistemele Apple, Android, Symbian, Windows mobil si Bada. Aplicatia permite utilizatorilor sa asculte stirile si emisiunile preferate ale RFI Romania, oriunde in lume. Aceeasi aplicatie ofera si posibilitatea de a asculta emisiunile RFI in limba franceza si in alte 12 limbi.

Site-ul mobil m.rfi.ro „In 20 de ani de experienta, RFI Romania s-a impus ca un reper al jurnalismului de calitate, care descifreaza evenimentele si le pune intr-o perspectiva europeana si internationala. Suntem un radio profesionist, atasat fata de jurnalismul serios, care ofera informatiile si analiza necesare pentru a intelege ce se intampla in lume si pentru a putea lua decizii. Continuam sa ne dezvoltam, concentrandune pe serviciile multimedia care vizeaza categorii de

8

RFI Romania si-a modernizat website-ul dedicat mobilelor (m.rfi.ro) care este accesibil pentru toate telefoanele conectate la internet. Noua versiune este mai clara, mai bine organizata si mai functionala. Ascultatorii pot sa se aboneze pentru a vizualiza rapid actualitatea, in functie de zonele geografice (Romania, Republica Moldova, Franta, Europa, International) sau tematice (politica, economie, social, mediu, cultura, societate, sport).

www.rfi.ro ofera posibilitatea de a urmari online stirile si emisiunile de actualitati ale RFI Romania.

Site-ul are o structura mai dinamica, oferind un acces mai simplu la informatie in formatul dorit (live, inregistrare audio sau video, text). Emisiunile video pot fi urmarite integral sau in rezumat. Site-ul ofera o perspectiva multimedia pentru cele mai importante evenimente ale actualitatii. Prin RSS sau Podcast, ascultatorii se pot abona gratuit la programele sau emisiunile preferate. De asemenea, se pot consulta integral arhivele din ultimii ani. Site-ul pune accentul atat pe actualitatea internationala, cat si pe cea romaneasca. Formatul se integreaza in cel al site-urilor grupului AEF (Audiovisuel Extérieur de la France), din care fac parte RFI si France 24 (www.rfi. fr si www.france24.fr). „Prin intermediul suporturilor multimedia, stirile si analizele RFI Romania sunt accesibile pentru toti cei care doresc sa fie la curent si sa inteleaga ce este important in actualitate. Aplicatia Mobiclip™ si noul website ne permit sa ne largim audienta dincolo de limitele undelor hertziene. Emisiunile pot fi

urmarite in orice moment al zilei si din orice colt al lumii. Standardele noastre profesionale raman neschimbate, asadar un clic pe www.rfi.ro sau m.rfi. ro asigura verificarea unei informatii sau accesul la o analiza independenta, privind cauzele si consecintele unui eveniment”, a declarat presei Cornel Ion, Director RFI Romania.

In ultimii ani, munca jurnalistilor de la RFI Romania s-a bucurat de numeroase recompense. Astfel, Luca Niculescu, redactor sef, a castigat Premiul Jurnalistului European al anului, decernat de Institutul European din Romania in 2010; Andreea Orosz, a primit Premiul Reporter European, decernat de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania; Cosmin Ruscior a fost recompensat cu Premiul Greenawards, in 2009, pentru emisiunea „Planeta verde”, iar Dragos Ghitulete a primit premiul Clubului Roman de Presa pentru talk-show, pentru emisiunea „Punerea pe ganduri”.

La 20 de ani de la debutul sau in Romania, RFI se angajeaza sa continue promovarea unui jurnalism serios, independent si profesionist.

Daniel Negut

SCUBA DIVING= Beautiful + Daring + Optimistic + Dynamic + Spectacular Suntem echipa BDODS si iti propunem un mod inedit de a te distra, relaxa si socializa, si chiar mai mult decat atat... iti recomandam un stil de viata care iti va schimba cu siguranta planurile de vacanta!

Acesta este modul nostru de a defini scuba divingul si alaturi de noi, echipa BDODS poti intra in comunitatea scafandrilor si poti avea acces la cele mai frumoase excursii de scufundari.

Un simplu concediu pe litoral poate fi transformat intr-o aventura de neuitat cu brevetul de scafandru. Principalele beneficii ale acestuia sunt buna dispozitie, adrenalina si o experienta unica ce merita povestita prietenilor. Epave, amfore sau cetatea scufundata Callatis sunt doar cateva din secretele ce iti vor fi destainuite chiar la Marea Neagra! Marea bariera de corali, scufundarea alaturi de delfini, broaste testoase si o multitudine de pesti sunt experiente la care vei avea acces cu brevetul tau PADI, ce este recunoscut la nivel international.

sosele bine intretinute si le vad alaturi de alti turisti. Noi de fapt vizitam, nu mai exploram, iar setea de cunoastere nu mai este satisfacuta.

Poate acesta este unul din motivele pentru care scuba-divingul este unul dintre sporturile extreme ce a atras foarte multi adepti intr-o perioada scurta de timp. Prin acest sport, oamenii pot explora restul de 70% din suprafata Terrei.

SCUBA DIVINGUL: 70% explorare, 30 % pasiune Dorinta de a descoperi si spiritul de aventura mereu au facut parte din natura umana. Nici o alta fiinta vie de pe planeta nu are aceasta dorinta arzatoare de a explora lumea in care traieste. Fie ca vorbim despre escaladarea muntelui Everest, sau de utilizarea telescopului spatial Hubble pentru a vedea galaxiile de la marginea universului, doar oamenii sunt in cautarea cunoasterii si accepta provocari.

Datorita evolutiei tehnologiei, in momentul de fata 90% din teritoriile globului pot fi accesate in mai putin de 24 de ore. Monumentele spectaculoase ale naturii pot fi admirate acum de mare parte din populatia globului, in timp ce, pe vremuri, doar elita avea acest privilegiu.

Cu toate acestea, progresul tehnologiei are pretul sau. In timp ce descoperirile in stinta si tehnologie nu au limite, oportunitatile in a descoperi locuri noi devin din ce in ce mai rare.

Oamenii inca admira cascade si lanturi muntoase, dar pana la ele ajung cu masina proprie pe

Learn to have FUN, learn to DIVE! Cursul Open Water PADI este cel mai popular curs de scuba si a initiat milioane de oameni in aventura scuba divingului. Adrian BERCEAinstructor PADI si intreaga echipa BDODS iti sunt alaturi intr-o experienta unica, aceea de a explora lumea subacvatica.

Partea distractiva a acestui curs este... cursul in sine. Inveti sa respiri sub apa pentru prima data (si nu vei uita niciodata) si vei invata tot ce trebuie sa stii pentru a deveni un scafandru adevarat. Echipamentul de care ai nevoie iti este pus la dispozitie de catre scoala de scufundari, iar dupa terminarea cursului fiecare proaspat scafandru este indrumat de catre un specialist in achizitionarea unui echipament de calitate, la cele mai mici preturi, de la BDODS Diving Shop: www.MaScufund.ro

Investitori straini [i romani la TNI Conferinta din cadrul Targului National Imobiliar (TNI), organizata de BDOBC Business Center si Net Worth Advisory, desfasurata pe 26 Mai, la Palatul Parlamentului, a adus in atentia publicului una dintre cele mai arzatoare probleme ale momentului: masurile prin care Romania poate deveni mai atractiva pentru investitorii straini, astfel incat sa depaseasca efectele prduse de criza economic recent experimentata.

La dezbatere au participat dezvoltatori imobiliari de success, romani si straini, precum australianul Andrew Prelea, CEO South Pacific Group si Dan Ioan Popp, CEO Impact si detinatorul ansamblului Residential Greenfield. De asemenea, prezidiul care a condus discutiile a fost completat de consilierul pe problem economice si comericale din cadrul ambasadei Greciei in Romania, Effrosyni Mita si Sofronis Strinopoulos, reprezentantul Camerei de Comert si Industrie Eleno-Romane.

Conferinta a fost deschisa de Ionut Butoi, presedintele Asociatiei Imobiliare Romane (AIR), care s-a aratat optimist cu privire la evolutia viitoare a pietei de real estate din Romania. Potrivit acestuia, acest sector da semne de revenire, iar investitorii straini se arata din nou interesati de terenurile si de proprietatile din aceasta regiune.

Unii dintre cei mai activi dezvoltatori prezenti pe piata romaneasca sunt grecii, care contribuie in prezent cu peste 3,5 miliarde euro in economia romaneasca, conform spuselor doamnei Effrosyni Mita. Potrivit acesteia, numarul companiilor grecesti de pe piata romaneasca a crescut semnificativ in ultima perioada, pe toate ariile de activitate din sectorul de real-estate.

Dezvoltatorii, consultantii si brokerii eleni de real estate si-au continuat activitatea chiar si in timpul recesiunii, in nenumarate orase din tara.

Sofronis Strinopoulos a tinut sa precizeze ca piata imobiliara din Romania, unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei, a ajuns la un nivel normal, proprietatile fiind tranzactionate la pretul lor real. Criza economica a stopat cresterea artificiala, cauzata de speculatiile masive din ultimii ani.

Mai mult, investitorii straini vin in Romania, inspecteaza piata si cerceteaza oportunitatile, iar acesta este un prim pas in procesul de cumparare, a spus domnul Strinopoulos.

Odata cu sfarsitul crizei economice, cererea pentru produse imobiliare va creste, insa dezvoltarea va avea un ritm moderat, iar investitorii vor cantari mai bine

ofertele inainte de a se hotari asupra unor noi investitii, a adaugat oficialul elen.

Optimismul cu privire la evolutia pietei imobiliare este impartasit si de Dan Ioan Popp care a marturisit ca „avem de luptat cu noi insine“ si ca este necesar sa schimbam modul in care privim produsul imobiliar.

Romanii trebuie sa invete sa aprecieze corect valoarea unei locuinte sau a unui teren. Si, asa cum afirma dezvoltatorul roman, acest lucru se poate face tinand cont de trei parametrii obiectivi: bogatia si dezvoltarea economica a zonei in care proprietatea este situata, infrastructura de care aceasta dispune si utilitatile proprietatii propriu-zise.

Romania este inca „o oportunitate fantastica pentru investitori“, asa cum considera si Andrew Prelea, un dezvoltator care a decis sa nu renunte la businessul din tara noastra. Din perspectiva acestuia, unul dintre principalele beneficii ale Romaniei este populatia tanara, dornica sa achizitioneze o casa in viitorul apropiat. Desi acesta este increzator in evolutia pietei, Andrew Prelea avertizeaza ca fiscalitatea ridicata ramane un obstacol major in calea investitorilor.

Pentru a atrage mai mult capital, piata romaneasca are nevoie de mai multa lichiditate si de o incredere mai mare a consumatorilor.

Prin urmare, concluzia investitorilor si a diplomatilor care au asistat la dezbatere a fost ca Romania are nevoie de stabilitate economica pe termen lung si de o mai mare implicare din partea autoritatilor guvernamentale, pentru a evita situatiile de boom economic artificial, ca cel din anii 2004-2008.

Cristina Bercea, PR Manager

9

IMOBILIARE ncrederea este principalul factor care determina evolu]ia pie]ei imobiliare“

„I

considera omul de afaceri Dragos Paslaru Moderator al unei Mese Rotunde despre piata imobiliara, in cadrul recentei conferinte FORUM INVEST- FINANCE 2011, Dragos Paslaru, manager general la GEA Strategy & Consulting, ne-a acordat un scurt interviu.

Isi va reveni piata imobiliara din Romania?

Este un proces oarecum dificil.

Exista cateva semnale ca, in sfarsit, lucrurile incep - usor, usor - sa se aseze, in ceea ce priveste asteptarile cumparato-

rilor si ale vanzatorilor. Si de fapt vorbim despre ajungerea la niste preturi corecte, pentru ca putem afirma ca si acest aspect a generat blocajul: discrepanta foarte mare care ajunsese la un moment dat intre preturile solicitate si capacitatea

potentialilor cumparatori, dar si reorientarea acestora catre alte prioritati, odata cu intrarea in criza economica.

Intre timp, preturile au scazut si - pina acum - toata lumea a cam stat in expectativa, pentru a vedea ce se mai intampla, pentru a astepta o asezare a preturilor, iar piata era oarecum inghetata. In momentul de fata, avand in vedere ca am reusit sa trecem de perioada dificila din punct de vedere financiar si s-a dat drumul la un mai mare capital de incredere pentru Romania, parerea mea este ca vom asista, in a doua jumatate a lui 2011 si in continuare, in 2012, la o revenire usoara a pietei imobiliare, care se va simti si datorita intrarii banilor europeni in diverse santiere de constructii din toata tara.

Revenirea pietei imobiliare ar putea veni din doua directii: scaderea preturilor si cresterea puterii de cumparare, care poate schimba prioritatile in orice buget. Pe care mizati?

Cresterea puterii de cumparare este un proces mai lent. Mai ales ca, asa cum spuneati si dvs, este vorba aici si despre o regandire bugetara la orice nivel si de reasezarea prioritatilor, fie ca este vorba despre companii sau persoane fizice.

Chiar si cetateanul de rand, daca va incepe sa aiba mai multi bani, nu sare imediat sa-si ia o casa, ci isi aseaza noile prioritati in functie de lipsurile resimtite in perioada de recesiune si in functie de capacitatea graduala de a returna un eventual credit. Dar, in economie, exista si “profetii” auto-indeplinite! De aceea, eu as spune ca, in perioada urmatoare, daca noi incepem sa avem incredere ca economia isi revine, in ansamblul sau, atunci se va schimba si modul de a aborda investitiile pe termen mediu si lung, cum sunt cele imobiliare, iar acestea ar putea sa-si revina. Asa ca eu mizez pe un al treilea factor, in afara celor doua mentionate de dvs, care mi se pare esential pentru ca preturile sa se “aseze”, cum se spune! Este vorba de perceptia noastra asupra evolutiei economiei, pentru ca pana la urma – preturile isi revin tot ca urmare a unor asteptari. In nici un caz nu mizez pe puterea de cumparare, pentru ca – din acest punct de vedere - vor mai trece ceva ani pana sa ne revenim macar la nivelul dinaintea crizei.

Deci, conteaza increderea, pana la urma?

Absolut! Intr-o economie cum este cea a Romaniei si avand in vedere cum este perceputa Romania in mediul international, increderea este principalul factor care determina evolutia pietei imobiliare.

Interviu realizat de Daniel Negut

10

„R

ECONOMIE omania nu a reu[it sa-[i faca o strategie post-aderare“

constata Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR Recent, s-a desfasurat in Bucuresti FINANCE 2011, una dintre conferintele Forum Invest. In cadrul general oferit de aceasta, a avut loc si dezbaterea cu tema « Stimularea investitiilor si imbunatatirea managementului – factori esentiali in relansarea economica a Romaniei », organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Societatea Academica de Management. Moderator al discutiilor a fost presedintele CNIPMMR, prof. Ovidiu Nicolescu, care ne-a acordat un interviu.

Ce legatura este intre cele doua elemente ale dezbaterii – management si investitii?

Nu vreau sa supar pe nimeni, iar abordarea mea nu are nicidecum o tenta politica, ci una profesionala - eu fiind si profesor de specialitate - insa, din pacate, in Romania de astazi avem un mare de-

ficit de management. De aceea, managementul este un element important, mai ales in aceasta perioada in care este extrem de important sa stim sa gestionam resursele, atatea cate sunt.

Pe de alta parte, asa cum stim cu totii, criza care s-a pornit acum trei ani si

care a fost deosebit de dura in Romania, in special anul trecut, a avut drept punct de plecare o scumpire si o penurie brusca de resurse financiare, care s-a reflectat si in diminuarea substantiala a investitiilor.

Daca analizam situatia Romaniei, vom constata ca, in ultimii trei ani, investitiile s-au diminuat foarte mult, aproape de 10

ori. Este adevarat ca avem un usor reviriment in trimestrul I al acestui an, dar situatia continua sa fie deosebit de dificila, pentru ca - fara resurse financiare - este clar ca nu poti sa relansezi economia. Mai vreau sa precizez faptul ca iesirea din criza implica o abordare sistemica si care

sa aiba la baza o strategie nationala, iar Romania se afla intr-o situatie destul de delicata, din acest punct de vedere.

Exista o astfel de strategie?

Cred ca Romania se afla printre putinele tari care - dupa ce a intrat in Uniunea Europeana (UE) – nu a reusit sa-si faca o strategie post-aderare! Deci, oficial, Romania nu are o astfel de strategie. Nici macar nu discutam daca este buna sau rea. Pur si simplu, nu exista!

Or, daca vrei sa fii performant in UE, este clar ca, la nivel national, trebuie sa ai o gandire care trebuie sa raspunda cel putin la doua intrebari: cum sa valorifici cel mai bine, pe plan intern, posibilitatile pe care ti le ofera intrarea in Uniunea Europeana si cum sa te pazesti de amenintarile sau de tensiunile inerente integrarii intr-un grup economic international atat de puternic, cum este UE. Noi nu avem aceste raspunsuri si probabil ca una dintre cauze - daca nu chiar cea mai importanta – care ne-a facut sa resimtim criza atat de puternic a fost ca ne-a surprins intr-o abordare pe termen scurt, fara sa avem niste linii directoare foarte clare. Si-atunci, fireste ca investitorii internationali si piata mondiala neau taxat ca atare!

Si un ultim element pe care vreau sa-l punctez: abordarea atat a investitiilor, cat si a managementului din Romania trebuie facute in viziunea Strategiei UE 2020. Aceasta strategie, care a fost pusa la punct acum un an, cu perfectionari, stabileste sapte directii de actiune pentru UE, iar Romania - prin tot ceea ce face, inclusiv in domeniul managementului si investitiilor - trebuie sa se raporteze la aceste directii emblematice.

Si as dori sa subliniez faptul ca nu trebuie sa privim aceste sapte directii ca fiind ceva teoretic, ci foarte pragmatic, pentru ca viitoarele bugete ale Uniunii Europene si viitoarele modalitati de finantare vor tine foarte mult cont de aceasta strategie. Eu fac parte si din conducerea Fondului Social European, ca reprezentant al comunitatii de afaceri din Romania si vreau sa va spun ca, la sedinta pe care am avut-o in decembrie anul trecut, in Belgia, ni s-a spus foarte clar ca se vor modifica criteriile de alocare a fondurilor, din 2013. Astfel, tarile membre vor primi fonduri si dupa doua criterii

noi, care privesc tocmai strategiile: ce strategie are fiecare tara si – atentie - ce strategie are fiecare regiune.

Dupa aceasta intalnire, am transmis o nota la Guvern si la Presedentia tarii, in care am cerut sa se faca un task-force national, ca sa avem aceste strategii.

Daca nu le vom avea, o sa ne trezim ca nu ni se vor oferi sumele pe care dorim si am putea sa le obtinem de la UE, deoarece ni s-ar putea spune: „De ce sa vi le dam, pentru ca nu stiti foarte bine ce sa faceti cu ele, plus ca trebuie sa demonstrati ca acesti bani vor fi cheltuiti in conformitate cu Strategia UE 2020“.

Acestea sunt cateva elemente pe care am vrut sa le punctez, pentru ca noi - ca profesionisti in management - trebuie sa impulsionam adoptarea de masuri concrete, fiindca, daca ramanem doar la faza discutiilor, dar fara decizie si actiune, nimic nu se va intampla bun in economie.

Ce ar insemna „decizie si actiune“, cum spuneti dumneavoastra?

Relansarea economiei romanesti se face nu numai prin declaratii de intentii si printr-o viziune care poate sa sune fru-

mos, in vorbe, ci inseamna actiuni concrete. Relansarea economiei inseamna sa apesi pe cativa factori de baza, ca sa spun asa, intre care investitiile si managementul sunt esentiale. Investitiile, pentru ca orice relansare inseamna o cantitate mai mare de bani integrati in sectoarelecheie ale economiei, inclusiv investitia in factorul uman, iar managementul - pentru ca este cel care face in asa fel incat resursa „bani“, resursa „om“, resursa „cunostinte“ si resursa „tehnico-materiala“ sa fie combinate intr-o asemenea maniera, incat sa genereze un plus de eficienta, un plus de competitivitate!

Si mai concret, avem in vedere propuneri care sa vizeze modernizarea Legii investitiilor (care, din pacate, este mai mult teoretica, decat pragmatica), avem in vedere elemente referitoare la absorbtia fondurilor structurale (care este cea mai ieftina resursa disponibila, dar din pacate n-o abordam cum trebuie), avem in vedere elemente privind introducerea managementului profesionist, dar si elelemente referitoare la intensificarea si modernizarea consultantei si a trainingului in management.

Interviu realizat de Daniel Negut

11

FONDURI EUROPENE

12

IMOBILIARE

C

e tipuri de proprieta]i reziden]iale au ie[it din recesiune

Conform unei analize comparative realizata de www.imobiliare.ro privind evolutia preturilor la principalele categorii de proprietati rezidentiale in primul trimestru, apartamentele sunt singurele care par sa fi depasit criza. Dupa trei ani de scaderi succesive, evolutia pretului solicitat pentru apartamentele scoase la vanzare de proprietari, intermediari si dezvoltatori este pozitiva in T1. Insa, casele si vilele, dar mai ales terenurile intravilane nu au iesit inca din recesiune si inregistreaza, in continuare, scaderi importante de pret.

Apartamente Apartamentele, atat cele vechi cat si cele noi, au avut o evolutie pozitiva, in crestere, in primul trimestru al anului. Valoarea Indicelui national imo-

biliare.ro inregistrata la finalul primului trimestru a fost de 1.043 euro/mp util, cu 0,97% mai mare decat valoarea inregistrata la finalul lunii decembrie 2010 (1.033 euro/mp util). Pe segmentul apartamentelor vechi, in perioada mentionata, s-au inregistrat cresteri de pret in aproape toate orasele mari din tara,. Variatiile au fost cuprinse intre -1,6% in ClujNapoca, acesta fiind de altfel singurul caz in care indicele imobiliare.ro a inregistrat o scadere si +2,7%; cea mai mare crestere a fost inregistrata la Constanta. Cresteri au fost inregistrate si la Timisoara (+1,5%), Bucuresti (+0,8%), Iasi (+0,6%) si Brasov (+0,5%).

Si apartamentele noi au avut o evolutie in crestere, singurele exceptii fiind intalnite la Iasi si la Brasov, unde au fost inregistrate scaderi de 10,7%, respectiv de 0,7%. In Capitala, insa, pretul solicitat pentru apartamentele noi a crescut cu peste 1,4% din decembrie 2010 pana in aprilie. Cresteri au avut loc si la Constanta (+1,3%), Timisoara (+1,2%) pentru ca recordul pe acest segment sa fie detinut de Cluj-Napoca (+5,3%).

ajungand sa concureze apartamentele noi, in timp ce in Cluj-Napoca, scaderea a fost de 1,8%.

Case si vile

Terenuri

Spre deosebire de apartamente, evolutia pretului cerut pentru casele si vilele construite inainte de 1990 scoase la vanzare in principalele orase din tara a fost preponderent negativa, cu exceptia proprietatilor din Cluj-Napoca care au inregistrat o crestere de 1%.

La Timisoara s-a inregistrat cea mai mare scadere de pret, de peste 14%. Scaderi importante au avut loc in Capitala (-8,4%), dar si la Constanta (-6,8%). La Brasov, pretul solicitat pentru casele construite inainte de 1.990 a scazut cu 0,8% in intervalul analizat.

Principalul atu al caselor vechi ramane amplasamentul, in cele mai multe cazuri vorbim de zone semi-centrale sau cartiere foarte bune, ceea ce face ca pretul pe metru patrat solicitat in acest caz sa se mentina in continuare mai ridicat decat cel practicat pentru constructiile noi.

Singurul segment rezidential care este inca departe de a-si reveni este cel al terenurilor pentru constructii care inregistreaza in continuare scaderi importante de pret in toata tara. La Brasov si la Cluj, de pilda, preturile la finalul primului trimestru au fost cu 15,8%, respectiv 13,7%, mai mici decat la finalul trimestrului patru din 2010. La Constanta, scaderea a fost de 5%, iar in Capitala de aproape 3%.

Doar la Timisoara putem vorbi de o stagnare pe acest segment.

Preponderent negativa a fost si evolutia pretului cerut pentru casele si vilele construite dupa 1990 scoase la vanzare in principalele orase din tara, exceptie, de aceasta data, facand Brasovul unde s-a inregistrat o crestere de 4% si Timisoara (+0,1%).

Cea mai mare scadere pe acest segment a fost inregistrata la Constanta (-7,2%). In Capitala, casele si vilele construite dupa 1990 s-au ieftinit cu 3,7%,

Despre imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania. Portalul a depasit de curand pragul de 21 000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national.

Raluca Joi]a

La ce sa ne uitam cand cumparam un teren pentru casa?

Nu e suficient ca un teren sa aiba un pret bun si sa se afle exact in zona in care ne dorim sa ne construim o casa. Pentru a cumpara un teren, mai sunt o serie de alti factori importanti pe care trebuie sa ii luati in calcul inainte de a bate palma cu un proprietar. IMOPEDIA.ro va spune tot ceea ce trebuie sa stiti despre un teren pentru ca a fi siguri ca nu aruncati banii pe fereastra.

Din ce in ce mai multi oameni doresc sa termine cu viata la bloc si sa se bucure de avantajele statului la cu 80% fata de perioada de boom a pietei imobiliare, iar materialele de constructie s-au mai ieftinit si ele. Atentie insa, un teren care, la inceput, pare alegerea perfecta, poate ascunde o multime de inconveniente. Nu putine au fost situatiile cand cumparatorii nu au verificat cu atentie toate aspectele care tin de achizitia unui teren si s-au trezit ca nu pot construi pe el ceea ce aveau in minte sau mai rau nu au putut construi de loc.

Cumpar unde sunt utilitati trase sau nu?

Cele mai cautate sunt loturile de teren care au un minim de utilitati sau care au conducta de gaze si stalpii de curent cat mai aproape pentru o racordare mai usoara si mai ieftina. Ideal este

sa aiba acces la liniile telefonice, cablu tv si internet. „In primul rand as alege in functie de utilitati, pentru ca sunt destul de mari costurile cu utilitatile daca terenul este amplasat in afara orasului. Utilitatile minime sunt electricitatea si gazele. Apa curenta nu e o problema, ca se foreaza un put si avem si apa curenta. Canalizare – la fel, este fosa septica si se rezolva.

Majoritatea distribuitorilor de cablu si retea de internet si-au extins aria” sfatuieste Ciprian Ana, director al societatii de constructii Start Tehnologic Consult. „In general, terenurile de acum din zonele adiacente Capitalei au utilitatile trase. Dar pentru un cunoscator al statului la curte, acestea sunt relative – se poate face un put, o fosa si se rezolva” considera Robert Dobrescu, manager Nobila Casa.

Risc de inundatie Un alt aspect demn de luat in calcul este ca terenul sa nu fie inundabil in caz de ploi. Sa nu fie situat in albia unui rau sau in apropierea unei ape unde se deverseaza reziduuri. Este recomandat ca solul sa fie stabil si nesurpabil. Pentru acest lucru este indicat un studiu geofizic –in functie de acesta se calculeaza si fundatia casei. De asemenea, sunt necesare si informatii legate de nivelul apei subterane (litologia solului). „Pentru a evita terenurile inundabile, nu avem de facut decat un singur

ideea ca mai scuteau niste bani. Am incercat sa le explic ca, neavand un studiu geo, exista riscul ca proiectantul sa supradimensioneze armaturi, grinzi, placi etc, pentru a se asigura de constructie. Deci, la final, scutesti niste bani cu studiul geofizic, dar dai mai multi pe materiale in plus” explica directorul Start Tehnologic Consult.

Cat de mare sa fie curtea?

Dimensiunile terenului reprezinta o alta latura de luat in seama. Un teren aproape de perfectiune ar trebuie sa aiba

Oaza de liniste In general, cei care lasa Bucurestiul in urma pentru o casa intr-o zona adiacenta, cauta sa scape de zgomot. Astfel ca foarte important este ca terenul sa nu fie in apropierea unei sosele circulate sau langa o strada foarte aglomerata. In afara de galagia pe care o fac masinile, curtile in apropierea acestui gen de strazi se umplu de praf. De asemenea, lotul ideal este in apropierea unei paduri, dar nu mai aproape de 150 m. „Lotul de teren este ideal amplasat undeva la 20-30 m de strada principala.

Astfel este evitat atat zgomotul, dar si praful si restul neplacerilor. Apoi trebuie avut grija ca zona intima a curtii sa fie in planul opus drumului de acces, iar la drum sa avem o ecranare cat mai buna – vegetatie sau orice ne poate proteja“, spune Bogdan Dobritoiu, manager General Service 2000.

intretinere, iar la suprafete mai mici spatiile auxiliare devin inghesuite, curtea devine meschina” considera managerul General Service 2000. „Este bine sa ne orientam catre un teren cu laturile oarecum egale, nu colturi, terenuri cu stalpi sau cu forma triunghiulara” sfatuieste Robert Dobrescu.

Se poate construi pe terenul cumparat?

Pana la incheierea tranzactiei este recomandat sa se cunoasca starea terenului si incadrarea in intravilan construibil.

Atentie! Poate fi intravilan, dar neconstruibil. De aceea este indicat sa se solicite un certificat de urbanism informativ, inainte de achizitionarea terenului. Prin acest certificat, autoritatile fac cunoscute cumparatorului (sau celui care solicita actul) elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor deja existente si stabilesc cerintele urbanistice care trebuie indeplinite.

Proiectul casei lucru: un studiu geofizic. Procedura este deosebit de simpla, costa nesemnificativ, dar intram in posesia profilului solului respectiv pana la o anumita adancime.

Astfel putem afla adancimile panzelor freatice si tot ce avem nevoie pentru fundatii, beciuri, subsoluri, puturi etc.” afirma Bogdan Dobritoiu. „Toate zonele au harti de teren, de sol, de inundatii si ar fi bine sa studiem harta inainte, cu ajutorul primariei.

Oricum, este foarte important studiul geologic premergator proiectului. Recomandarea mea este sa fie facut ca la carte.

Eu am avut de a face cu clienti care nu voiau studiul geo, ci doar proiectul, in

cel putin 1.000 mp, spun unii specialistii.

Astfel se poate repartiza zona casei, a gradinii, o zona cu pomi fructiferi sau decorativi. Sigur ca se construiesc case si pe terenuri mai mici, iar proprietarii sunt multumiti, insa indiferent de suprafata conteaza forma terenului. Daca este ingust, in afara de faptul ca are o deschidere mica, se va construi „de-a lungul”, casa luand o forma dreptunghiulara. De asemenea, nu este de neglijat faptul ca se prevede o distanta fata de imobilele vecine – spatiul fata de strada si de limita din spate a proprietatii. „La suprafete mari de teren trebuie sa avem in vedere costurile si timpul de

Inainte de alegerea unui teren ar fi bine sa va consultati si cu un arhitect care va va spune daca puteti ridica pe el sau nu casa pe care o aveti in cap. In functie de forma terenului veti stii exact ce tip de proiect veti putea alege. „Depinde cum e proportionata constructia, daca este o casa tip vagon sau patratoasa. Eu recomand sa fie facuta cu laturile aproximativ egale. In general, casele construite in ultimii 20 de ani pe la noi sunt facute dupa ureche, nu dupa pret, desi exista proiectanti romani buni.

Adica oamenii prefera sa nu dea banii pe proiect si pe studiul geotehnic – isi fac ei, ca doar romanul se pricepe la orice” afirma Ciprian Ana.

13

ALBA & ARAD Turist in ora[ul meu

14

Poate fi o experienta interesanta sa incalti o pereche de tenesi cu dor de plimbare, sa pui in spate un rucsac in care sa lasi sa se odihneasca o sticla cu apa si doua batoane de ciocolata si sa iei la pas o cetate restaurata si in asteptare de turisti atat romani cat mai ales straini. E o experienta vie, mustind a speranta pentru orasul asta considerat mult prea multa vreme un capat de linie, e un tip de traire pe care amenajarea unor spatii lasate in paragina a reusit sa o aduca in mentalul colectiv. E un prilej de bucurie sa vezi ca, incet dar sigur, orasul tau devine un punct de atractie, ca orasul in care locuiesti, desi mic si uneori inghesuit intre aceleasi si aceleasi conceptii despre lume si viata, are inca secrete nedescoperite. Sigur ca mai este un drum lung si anevoios pana sa putem vorbi despre aceasta cetate ca despre una capabila in sine sa schimbe fundamental oraselul de 70.000 de locuitori, sigur ca mai este un drum lung de parcurs pana vom deveni ceva mai mult decat oras turistic de o zi insa credeti-ma pe cuvant ca acest colt de creatie a fost bine pus in valoare si ca merita vazut daca aveti ocazia sa o faceti.

Potentialul economic si cultural al Cetatii de tip Vauban este de acum unul indiscutabil si cred ca va fi pus in valoare alaturi de intreaga zona istorica. Nu avem nici mai mult, nici mai putin decat altii insa trebuie sa fim constienti ca aceasta carte trebuie jucata corect. Comunitatea locala are datoria morala de a sprijini un proiect din care evident vom avea cu totii de castigat pe termen mediu si lung. Privilegiul de a fi turist in orasul tau este unul trait de putini romani si ma bucur ca dezvoltarea orasului Alba Iulia ne permite aceasta stare de turist capabil sa descopere o intreaga poveste. In cele din urma aceasta realizare a comunitatii va ramane una dintre cele mai mari de dupa Revolutie si pe undeva ma bucur sincer ca suntem contemporani cu ea. Vazand zona istorica a orasului la modul la care arata acum (si inca se lucreaza) cred ca putem spune ca se trece intr-o noua etapa de dezvoltare a municipiului si a zonei. Multi albaiulieni au de acum suficiente motive sa viziteze cetatea deplasandu-se poate mai rar catre centrul istoric al orasului Sibiu sau catre cel al municipiului Cluj Napoca.

In concluzie, daca exista vreuna, ceea ce se intampla in aceste zile cu Alba Iulia nu poate sa fie decat inceputul unei povesti frumoase despre cum se poate dezvolta un oras in inima Romaniei. Starea aceasta de a fi turist in orasul copilariei tale este una pe care merita sa o traiasca fiecare albaiulian in parte indiferent de orientarile sale politice. Asezat discret pe o banca, ma intorc la batonul meu de ciocolata si la sticla cu apa, orasul arata intr-un fel in care nu l-am mai vazut inainte si asta ma face mandru de radacinile mele...

A fi sau a nu fi (datori)‌ Am observat cu bucurie iesirea din recesiune a economiei romanesti.

Produsul intern brut a inregistrat o usoara crestere fata de perioada similara a anului 2010. Intrebarea care se impune a fi pusa este una simpla, dar pertinenta: a meritat efortul?Este aceasta crestere una reala sau este o crestere artificiala, si doar pe o perioada scurta de timp? Banca Nationala a Romaniei are un cuvant greu de spus in bunul mers al economiei. Se observa clar efectul politicii monetare a BNR, care incearca (desi nu intotdeauna reuseste) sa tina in frau tendinta (mereu) ascendenta a inflatiei prin modificari ale ratei dobanzilor, modificarea conditiilor acordarii creditelor de consum catre populatie sau sprijinirea (directa sau indirecta) a evolutiei cursului principalelor valute. Sunt lucruri firesti, care ar trebui sa functioneze indiferent de culoarea politica a Guvernului. Iata insa ca politica (prost inteleasa) tinde sa devina factorul decident in luarea deciziilor de interes national. Privind la Grecia sau la Irlanda, nu putem sa nu observam ca „ajutorul“ (impus) pe care FMI l-a acordat acestor doua tari cu economii mai fragile, le a creat acestora probleme grave. In schimb, in cazul Ungariei, politicienii au facut front comun si au dovedit ca pun mai presus interesele nationale celor de partid, refuzand imprumutul acordat de FMI. Pe termen scurt, aceasta crestere a PIB romanesc pare a fi un fapt pozitiv, un mesaj pozitiv catre investitorii straini, dar pe termen lung, daca nu este o crestere reala, economia romaniei poate sa se afunde tot mai mult. Creditorii europeni se asigura ca isi vor recupera sumele imprumutate (si dobanzile aferente lor), impunand o multitudine de conditii economice dure tarii imprumutate. Din punct de vedere economic, acestea sunt logice si normale.

Reducerea arieratelor, diminuarea cheltuielilor publice sau privatizarea societatilor necompetitive ar fi un lucru bun, (daca ar veni la initiativa noastra si nu am fi presati sau fortati sa facem aceste lucruri), dar aceste masuri trebuie sustinute de investitii masive, de sprijin guvernamental, lucruri care insa nu sunt apreciate si nu sunt dorite.

Romania ar fi trebuit sa invete ceva din privatizarile grabite si oneroase ale anilor precedenti. Societatea civila trebuia sa sanctioneze prompt tentativele suicidale ale Guvernului, care, dorind sa acopere gaurile negre ale economiei, in fapt, pe termen lung, le-au marit considerabil. In schimbul concesionarii pe un anumit numar de ani (nu putini, e drept), chinezii ne-au oferit construirea gratuita de autostrazi.

Noi insa i-am refuzat politicos, invocand motive puierile. Cine ar opri Statul in a construi autostrazi, fabrici sau a face agricultura cu fonduri de stat, urmand ca, ulterior, produsele romanesti sa fie exportate masiv sau strategic?!

Suna cunoscut? Cateodata ne meritam soarta, zau asa!

Cristian Mladin

Alin Tomu[

Sunt orase in Romania care pot inca sa surprinda. Sunt orase in Romania care au puterea de a deveni mai mult decat erau in urma cu cinci sau zece ani. Sunt orase in Romania care te fac sa fi mandru de faptul ca traiesti si iti desfasori activitatea in cadrul lor. Acestea sunt trei enunturi pe care le auzi rar in Romania. Cu toate aceste lucruri, unele reale altele mai putin reale, Alba Iulia devine incet si sigur un oras in care cele trei enunturi sunt ceva mai mult decat o declaratie. Odata cu prezentarea Cetatii de tip Vauban intr-o forma absolut spectaculoasa, Alba Iulia isi prezinta potentialul in fata lumii intr-un fel discret si elegant. Ceea ce apreciez de fapt in aceasta zona este legat de faptul ca o datorie morala este indeplinita si anume repunerea in drepturi a unui aer istoric in a carui lipsa acest oras parea neterminat. Ceea ce s-a intamplat in ultimul an in aceasta parte a orasului ii transforma pe albaiulieni in turisti in propriul oras, fiecare zi fiind prilejul perfect de a-ti redescoperi radacinile si mandria de a fi parte a unei povesti capabila sa arate ca se poate. Atat traseul nordic al fortificatiei cat si cel sudic prezinta privitorului o lume noua, impartita in alei pe care te poti plimba adunandu-ti gandurile ce par imposibil de lasat acasa.

CLUJ & MARAMURES ,

Raul Dancu]a

O

bservator economic transilvan

MARAMURES A avut loc sedinta Consiliului pentru Dezvoltare Regionala (CDR) a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest in cadrul careia au fost aprobate/avizate: • Acordul Specific de subventie Europe Direct 2011, incheiat de ADR Nord-Vest cu Comisia Europeana, in urma caruia se aproba continuarea functionarii centrului de informare pe teme europene Europe Direct. Pentru acest an, bugetul alocat consta in costuri eligibile in valoare de 49.964 EUR. • 22 de contracte de finantare incheiate de ADR Nord-Vest, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si beneficiari in cadrul Programului Operational Regional 2007 - 2013 • Contractele de finantare „Trec“, „STP“, „RegioNet“, proiecte realizate prin subproiectul SMART+, desfasurat in perioada februarie 2010 decembrie 2013 din Axa Prioritara 1: Inovare si economia cunoasterii, Domeniul Major de Interventie: Inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.

Proiectul STP vizeaza transferul de bune practici, metodologie si management de structuri de sprijin pentru afaceri si cercetare sub indrumarea Parcului Tehnologic Walqa din Regiunea Aragon, Spania, in vederea infiintarii a cate unui parc stiintific si tehnologic in mai multe orase din Europa, printre care si Cluj-Napoca. Proiectul are un buget total de 226.717,22 euro. SubProiectul regioNet vine sa asigure transfer de expertiza in managementul retelelor si al clusterelor prin competentele a doi parteneri experimentati, Agentia pentru Promovarea Inovarii si a Transferului Tehnologic din Leipzig, Germania si Agentia de Dezvoltare a Regiunii Malopolska din Polonia, promovarea cooperarii intre mediul de afaceri si cercetare din regiunile partenere si aplicarea bunelor practici prin crearea la finalul proiectului a unui cluster la Cluj-Napoca, intr-un domeniu care va reiesi in urma unei analize pe performanta si potential economic local, prin implicarea sinergica a partenerilor ADR Nord-Vest si Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri, OTIMMC Cluj-Napoca. Proiectul are un buget total de 320.779,20 euro. SubProiectul TREC - Cluster Transnational in Domeniul Energiei Regenerabile va fi implementat in perioada mai 2011 - aprilie 2013 si isi propune crearea unui cluster format din reprezentanti ai mediului de afaceri, cercetare si autoritati publice din Judetul Cluj, Regiunea Macedonia de Vest din Grecia si Regiunea Saxonia din Germania, insotit de activitati de transfer de bune practici in managementul si gestiunea de clustere. Proiectul are un buget total de 291.836,8 euro. CDR Nord-Vest a mai propus promovarea, in randul parlamentarilor din Transilvania de Nord, a demararii unor initiative

legislative care sa responsabilizeze proiectantii astfel incat sa nu mai apara diferente peste un anumit procent, intre cheltuielile de excutie rala si cele calculate in faza de proiect. „Fabrica de idei din Transilvania de Nord“ IRCETT, pariaza in 2011 pe educatie si clustere.

Institutul Regional pentru Cercetare, Educatie si Transfer Tehnologic (IRCETT) Sa isi consolideaza pozitia pe vector al inovarii in Transilvania de Nord. Profitand de reforma sistemul educational din Romania, IRCETT se va concentra, in 2011, pe dezvoltarea de produse educationale destinate adultilor, dar si pe introducerea de noi ocupatii in Codul Ocupatiilor din Romania (COR), care sunt vitale pentru atragerea investitiilor in regiune. Printre contractele derulate de Institut in ultimul an se numara: Proiect Urban Pitesti (cel mai mare proiect de regenerare urbana din Romania), Strategia de Dezvoltare a Judetului Satu-Mare, iar mai nou Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj si cea a Municipiului Bistrita.

IRCETT este, de asemenea, partener in cadrul proiectului „ReForm Transilvania“, finantat din Programul Operational Sectorial „Dezvoltarea

Lansare subproiecte finantate SMART+. Reprezentantii Consiliului Judetean Cluj au participat, la Kozani, in Grecia, la conferinta de lansare a subproiectelor finantate prin SMART+. Pentru judetul Cluj subproiectele in domeniul inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice a IMM-urilor au avut bugetul de aprox. 320 000 euro. Din cele 7 subproiecte selectate, 5 dintre ele sunt cu participarea institutiilor/organismelor publice/de drept public din judetul Cluj (ADR Nord - Vest, Institutul de Cercetari pentru documentatie Analitica, Facultatea de Business - UBB, Oficiul Teritorial pentru IMM-uri si Cooperatie Cluj-Napoca). Au fost finantate subproiectele: TREC (Transnational Renewable Energy Cluster) avand ca scop crearea unui cluster transnational in domeniul energiei regenerabile format din reprezentanti ai mediului de afaceri, cercetare si autoritati publice din judetul Cluj, Regiunea Macedonia de Vest din Grecia si Regiunea Saxonia din Germania; STP (Partnership for establishment of Science and Technology Parks in Eastern Europe), avand ca scop transferul de bune practici, metodologie si management de structuri de sprijin pentru afaceri

Resurselor Umane“, in cadrul caruia va evalua competentele de Formator a peste 1300 de cadre didactice din invatamantul preuniversitar transilvanean. In 2011 IRCETT se va concentra pe doua directii: pe extinderea serviciilor din sfera educatiei adultilor, prin servicii de evaluare a competentelor, cursuri de formare si specializare adresate adultilor, dar si scrierea de noi standarde ocupationale pentru ocupatii inexistente pe piata autohtona, care sa contribuie la cresterea ocuparii fortei de munca din Regiune; Institutul va fi motorul dezvoltarii de clustere de interes regional si national in domeniile strategice ale Regiunii, care au potential ridicat de atragere a investitiilor straine: materiale noi, transport, energie regenerabila, sanatate. IRCETT a fost infiintat in 2007, la initiativa ADR NordVest, si a fost constituit pe modelul propus de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso pentru Institutul European pentru Tehnologie (EIT).

si cercetare in vederea infiintarii unui parc stiintific si tehnologic in locatiile: Cluj-Napoca, Burgas in Bulgaria si Ptolemais in Grecia, sub indrumarea Parcului Tehnologic Walqa din Regiunea Aragon, Spania; SMEGoNET (SME Go Global Networks), vizeaza facilitarea internationalizarii afacerilor, accesul la servicii de cercetare si cooperare intre regiunile partenere: Malopolska din Polonia, Aragon din Spania, Macedonia de Vest din Grecia si judetul Cluj din Romania; IART Territories (Innovative and responsible tourism territories), avand ca scop impulsionarea inovarii in activitatile cu destinatie turistica, prin transfer de bune practici si cooperare, instruire a operatorilor si a ofertei turistice zonale si dezvoltarea unei platforme integrate on-line destinata promovarii turistice; REGIONET (Clusters and networks as successful drivers - guiding regions to competitiveness and innovation), avand ca scop transferul de expertiza in managementul retelelor si al clusterelor, promovarea cooperarii intre mediul de afaceri si cercetare din regiunile partenere si aplicarea bunelor practici prin crearea la finalul proiectului a unui cluster la Cluj-Napoca; SMART Tourism (The Role of Innovative Services in the Tourism Market to Support Regional Development); INNOFIN (Strengthening Competences of Early Stage Finance Managers). Bugetul total prevazut pentru SMART+ este de 4.004.000 Euro. Bugetul total propus pentru Consiliul Judetean Cluj, pe perioada 2010 - 2013, este in suma totala de 450.000 Euro. Cofinantarea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, fiind de 85%, respectiv 382.500 Euro.

Dank Media & InfoMondo Economic

CLUJ Constituirea Parcului Stiintific si Tehnologic Metropolitan Cluj. Documentul de constituire a (PSTMC) a fost semnat de reprezentantii grupului de initiativa si vizeaza dezvoltarea de proiecte de infrastructura de afaceri si cercetare subscrise constituirii Parcului Stiintific si Tehnologic Metropolitan Cluj. Un prim proiect care va fi pregatit in 2011 vizeaza dezvoltarea unui Pol de Competitivitate - care ar putea fi finantat in cadrul POSCCE, Axa 1.3.1. -, care sa graviteze in jurul unei aglomerari de firme ce vor deveni parte a Consortiului, alaturi de membri ai grupului de semnatari.

Grupul de Presa

1 - 30 iunie 2011

Columnists Dr. Dan Matei Agathon

Founded by Ioan Sorin Rosu

Tiparit in 10.000 de exemplare gratuite

rosu@b-a.ro

ISSN: 1841-4583

General Manager Dr. Vlad Hogea

Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.b-a.ro The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Analyst Prof. univ. dr.

Mircea Cosea cosea@b-a.ro

agathon@b-a.ro

Olimpian Ungherea ungherea@b-a.ro

Dr. Florin Munteanu

Senior Editors Marius C. Romascanu romascanu@mediabloc.eu

Horatiu Serb serb@mediabloc.eu

munteanu@b-a.ro

Alin Tomus

Editors Daniel Negut

Sorina Bruj

negut@b-a.ro

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

Raul Dancuta

INSTALA}IE BRICHETAT RUMEGU{ POR Italia, capacitate: 150 kg/h, forma cilindrica, diametru: 7 cm, pret vanzare: 12.000 euro, telefon de contact: 0749.936.688

Editorial Secretary Raluca Iosifidis raluca@b-a.ro

Care edition Claudia Daniliuc

Advertising Department Tel.: 0722.400.055

Printing House United Print

claudia@b-a.ro

021/345.52.12 office@unitedprint.ro

Translation Cosmina Stroescu

Distribution Spin Media

Layout & DTP Omni Press & Design

www.opd.ro – arta@opd.ro

www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

15