Business Point nr. 59

POINT business

®

Anul 6 Nr. 59

Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008

IMOBILIARE • pagina 2

Powered by

www.business-point.ro

OFERTE PENTRU TOATE GUSTURILE Targul Imobiliar PROJECT EXPO da din nou startul unei noi etape in piata de profil.

Concepte noi la Project Expo (20-22 mai) IMOBILIARE • pagina 3

Primavara imobiliara vine cu oferte de... toamna!

Primul targ imobiliar al anului (18-20 martie), un start de succes

Prima Casa si Project Expo

pg. 2

POINT business

2 imobiliare

Oferte pentru toate gusturile Targul Imobiliar PROJECT EXPO da din nou startul unei noi etape in piata de profil. oti cei interesati de achizitia unei locuinte sunt invitati sa vina la Targul Imobiliar PROJECT EXPO, evenimentul care da trendul pietei imobiliare. Aici veti gasi locuinte de orice tip, de la apartamente in orice sector al Capitalei, pana la vile in centrul Bucurestiului sau in localitatile limitrofe. Nu sunt uitate nici locuintele de vacanta, indiferent ca preferati litoralul sau zonele montane.

Poate cel mai important este faptul ca in ofertele expozantilor gasiti cu siguranta o proprietate adaptata bugetului dumneavoastra. Vor reveni si anul acesta garsonierele la 25.000 de euro, precum si vilele din nordul Capitalei, pentru care vanzatorii cer cateva sute de mii de euro. Dar doar la Targul Imobiliar PROJECT EXPO aveti ocazia sa le achizitionati beneficiind de discounturi considerabile, indiferent de valoarea proprietatii.

In plus, la Targul Imobiliar PROJECT EXPO veti gasi doar proiecte care au in spate dezvoltatori si agentii imobiliare al caror renume este nepatat.

Iar daca aveti nevoie de ajutor pentru a lua cea mai buna decizie sau pentru a gasi cea mai potrivita modalitate de finantare pentru dumneavoastra, brokeri si consultanti sau reprezentanti ai mai multor institutii financiare va stau la dispozitie.

Si daca nici asa nu veti avea raspuns la toate intrebarile, sunteti asteptati la standul organizatorilor, unde cu siguranta vom gasi o solutie pentru dumneavoastra.

La editia anterioara a evenimentului, pentru prima oara la un targ imobiliar, vizitatorii au avut ocazia sa razuiasca lozuri cu premii instant. S-a castigat o excursie la Paris, 3 sejururi la Voronet, precum si invitatii la mai multe concerte. In plus, componenta online a targului imobiliar, Project Expo fiind singurul targ imobiliar care se desfasoara in paralel atat fizic, cat si pe internet, s-a tranformat intr-un adevarat portal de informare si achizitie. Au fost adaugate la aceasta editie noi filtre de cautare pentru a facilita informarea potentialilor cumparatori.

Cei interesati au putut cauta proprietatea dorita dupa mai multe criterii precum: zona, tip locuinta, buget.

T

Rate la dezvoltator, comisioane zero, locuinte ecologie in cladiri nou-noute, apartamente recompartimentabile si, nu in ultimul rand, cele mai mici preturi din piata, sunt doar cateva dintre dintre ofertele cu care va asteapta Targul Imobiliar Project Expo.

Concepte noi la Project Expo nager al companiei imobiliare Premier Service. Respectand aceleasi principii arhitecturale ca si imobilul precedent amplasat pe Soseaua Oltenitei, respectiv Gama Residence, complexul se impune ca o prezenta arhitecturala echilibrata si de reper in contextul zonal, care prin PUG (Proiectul de Urbanism General) este reglementata cu caracter de utilitate publica. Indiferent de perspectiva (fie venind dinspre Soseaua Oltenitei, fie venind dinspre Soseaua Berceni), cele doua noi imobile se remarca prin stilul curat si clar. In componenta imobilului se regasesc un numar de 31 apartamente, de la garsoniere si apartamente cu 2 camere, pana la apartamente cu 3 sau 4 camere, create special si personalizate in asa fel incat fiecare apartament sa fie unic in felul sau.

Fiecare apartament din cele doua cladiri beneficiaza de loc de parcare inclus in pret. Preturile sunt cuprinse intre 25.000 de euro, pentru o garsoniera de 25,60 mp utili, si 95.000 de euro pentru un apartament cu 4 camere de 95,00 de mp. utili.

Si daca tot vorbim de lansari in zona de sud, sa nu uitam de Corvaris Residence, Apollo Residence, Astrelor Residence Villas, Euro Club Residence sau Anna Residence.

sa cum sunteti deja obisnuiti, Targul imobiliar Project Expo vine cu o serie de noutati, ceea ce inseamna atat proiecte imobiliare proaspat lansate, cat si modalitati de finantare inedite si chiar concepte proaspat lansate pe piata.

A

Trei proiecte intr-unul singur Daca zona de sud este atractiva pentru dumneavoastra, ambele agentii imobiliare importante care acopera Soseaua Oltenitei, Berceni, dar si comuna Popesti-Leordeni, vor fi prezente in cadrul Targului Imobiliar Project Expo. Una dintre aceste companii va avea la stand si designeri ai unei importante firme de mobilier. „Directorul de vanzari impreuna cu arhitectul si designer-ul departamentului de vanzari directe Mobexpert Berceni vor sta gratuit la dispozitia clientilor nostri, urmand a le propune amenajarea ideala a noii locuinte exact pe gustul si stilul clientilor nostri“, spune Catalin Grigore, General Manager Sud Rezidential. Dar poate mai important este ca agentia imobiliara nu percepe comision de la cumparatori pentru serviciile furnizate.

Un concept nou este dat de proiectul Studio Plus, care a avut la baza o strategie clara, bine definita si anume crearea si implementarea unui produs imobiliar care sa intruneasca cele 3 calitati esentiale atat de cerute de catre clientul roman, si anume „un imobil spatios, accesibil ca pret si amplasat intr-o zona urbana“. Dezvoltat de catre un grup de persoane fizice, proiectul Studio Plus are in componenta mai multe locatii situate in zona de sud a Capitalei, cu un numar total de 500 garsoniere simple si duble, precum si apartamente cu 2 camere, cu suprafete ce variaza de la 28 mp, 30 mp, 35 mp, 38 mp, 40 mp, 46 mp pana la 56 mp utili. Primul imobil este amplasat in zona Brancoveanu-Luica si are in componenta un numar de 65 de garsoniere

Ecologic

si este deja finalizat. Cea de a doua locatie este in zona Berceni - Metalurgiei, unde este deja inceputa constructia a doua imobile ce vor avea un numar total de 150 de garsoniere, cu termen de finalizare 1.09.2011. Cea de a treia locatie este in zona Sos. Oltenitei-Ira, unde, de asemenea, se lucreaza la edificarea unui imobil care ofera un numar de 50 de garsoniere, si ele finalizate.

Flexibilitate Un alt proiect atractiv este Gama Residence 2. „Ansamblu vine in intampinarea clientilor cu doua concepte inovative de imobile, in care accentul se pune pe siguranta, pe utilitatea, functionalitatea si optima iluminare naturala a apartamentelor, fara risipa de spatii, fara fantezii arhitecturale costisitoare si inutile“, spune Giulio Angheloiu, ma-

Avalon Residence este situat in Tunari, in nordul Cpitalei, in apropiere de celelalte ansambluri dezvoltate de South Pacific Constructii. Investitia se ridica la 2,25 milioane de dolari, dar George Prelea, presedintele companiei South Pacific, este convins ca locuintele se vor vinde rapid, in conditiile in care, pe langa faptul ca acestea sunt complet ecologice, lucru care inseamna cheltuieli mici de intretinere, au si preturi foarte reduse. „Am decis sa incepem promovarea in cadrul targului Project Expo pentru ca evenimentul se pliaza perfect atat pe nevoile pietei, cat si pe intentiile noastre“, spune George Prelea, presedintele South Pacific. „Lucram de mai bine de doi ani la acest proiect, iar „ozon homes“ sunt intr-adevar o noutate pentru Romania“, spune George Prelea. Avantajele locuintelor

ecologice sunt nenumarate. Izolatia sporita duce la costuri de intretinere scazute cu pana la 40%. Procedeele de productie si materialele sunt nepoluante, ceea ce inseamna emisii de carbon diminuate, in conformitate cu cele mai stricte norme europene. Viteza de executie a caselor este mai scazuta cu pana la 30% decat in cazul locuintelor standard, iar utilizarea de procedee si lucrari automatizate duce la diminuarea defectelor de executie. Avalon Residence va fi compus din 3 blocuri, parter plus un etaj, totalizand 80 de apartamente de doua camere. Fiecare apartament include in pretul de achizitie un loc de parcare. Apartamentele de la parter vor dispune de gradina, iar cele de la etaj de terasa. Fiecare apartament se preda „la cheie“, respectiv bucatarie utilata si mobilata si bai complet finisate. Ansamblul va pune la dispozitia locatarilor piscina si gradina comune.

Avalon include alei pavate si trotuare, drumuri de acces, precum si toate utilitatile necesare unei comunitati.

Calitate Deschisi la dorintele tuturor cumparatorilor sunt si dezvoltatorii complexului Red House din Prelungirea Ghencea. Solutia de locuire pe care o presupune acest proiect este perfect adaptata vremurilor pe care le parcurgem: preturi accesibile diverselor niveluri ale veniturilor, cu posibilitatea de achizitionare prin rate bancare, la niveluri lunare comparabile unei chirii obisnuite, spatii optimizate, pentru ca fiecare loc sa primeasca maximum de utilizare, finisaje de calitate si posibilitatea alegerii acestora in functie de preferintele individuale, mijloace de transport in comun (linia de transport 122, ce leaga direct RED HOUSE de statia de metrou Eroilor), pentru a facilita accesul direct al fiecaruia dintre proprietari catre propria locuinta.

Amenajarile sunt de cea mai buna calitate, indiferent ca vorbim despre spatii interioare sau exterioare. De exemplu, curtea este pavata cu dale ELIS, microstatia de epurare este GRAF, termoizolatia exterioara este din polistiren expandat 8cm. Iar acesta este doar un exemplu, pentru ca tot ce ofera Apulum 94 este adaptat nevoilor clientilor si este construit si amenajat la cele mai bune standarde de calitate.

POINT business

imobiliare 3

Primul targ imobiliar al anului, Project Expo, un start de succes Peste 7.000 de vizitatori, 25 de precontracte incheiate, 7 contracte de vanzare-cumparare, 30 de rezervari si 563 de vizionari.

Sunt doar cateva dintre cifrele care au marcat cele trei zile de desfasurare ale Targului Imobiliar PROJECT EXPO, care a avut loc la Sala Palatului, week-endul trecut, intre 18 si 20 martie. i acesta era doar inceputul. Cei mai multi dintre expozantii prezenti la targ au programat alte cateva sute de vizionari in perioada imediat urmatoare si au avut vanzari semnificative. „Vineri dimineata mai aveam 25 de apartamente libere, am vandut deja 5, iar in perioada imediat urmatoare avem programate intalniri pentru tranzactionarea celorlalte, ca urmare a contactelor stabilite pe perioada targului.

Suntem siguri ca o sa le vindem pe toate“, spunea, cu cateva ore inainte de inchiderea targului, Lacramioara Munteanu, consilier vanzari Metropolitan Residence. La fel de optimisti sunt si reprezentantii companiei Premier Service, care au facut 7 precontracte si contracte de vanzare-cumparare. „Am dat peste 4.000 de pliante cu oferte si am mers la 30 de vizionari in doua zile.

Unul dintre clienti a semnat pe loc si a platit cu banii jos. Mai mult de atat,

S Prima Casa si

Project Expo Targul Imobiliar Project Expo a fost un sustinator al programului guvernamental Prima Casa inca de la prima editie.

Cea mai buna dovada a fost organizarea unui targ in care toate ofertele se incadrau in bugetul garantat. rima Casa 4, care, spun guvernantii, va fi ultimul program de acest tip, va fi lansata chiar inainte de debutul targului imobiliar care va avea loc in perioada 20-22 mai. Majoritatea expozantilor vin la Palatul Copiilor cu oferte care se incadreaza in acest program. Lor li se adauga consultanti si brokeri de credite care ii vor ajuta pe potentialii clienti sa isi pregateasca dosarele sau sa gaseasca un credit alternativ.

P

Ce inseamna Prima Casa 4?

Prima Casa 4 vine cu cateva modificari semnificative, dar de care partici-

pantii la Project Expo sunt deja informati si de care vor tine cont.

Statul nu va mai garanta integral creditele acordate prin „Prima casa“, iar bancile participante isi vor asuma in proportie de 50% riscul de nerambursare. Ce inseamna asta? In primul rand reducerea numarului de banci care vor

continua sa acorde finantari in cadrul programului. Pana in acest moment, doar cinci banci au anuntat ca sunt interesate sa participe la programul „Prima Casa“ 4, respectiv BCR, BRD, Bancpost, Banca Transilvania si Millennium. Toate aceste banci, precum si cele care ofera solutii alternative programului de la stat, vor putea fi contactate prin intermediul brokerilor de credite din cadrul targului imobiliar. Guvernul a mentinut avansul de 5% din valoarea bunului finantat si costul maxim pe care bancile il pot percepe la aceste imprumuturi, de 4% peste Euribor la trei luni si 2,5% peste Robor la trei luni. In schimb, vor putea solicita credite prin „Prima casa“ persoanele cu varsta peste 35 de ani sau care detin deja in proprietate o locuinta cu suprafata utila mai mica de 50 de metri patrati.

Cei care nu indeplinesc aceste conditii pot cere detalii despre creditele alternative la „Prima casa“ care au fost anuntate de catre Raiffeisen, CEC Bank, Bancpost, BCR si Millennium. Acestea sunt o solutie viabila mai ales pentru clientii care au depus dosarul pentru a lua imprumut in cadrul programului guvernamental, insa nu au mai prins plafonul de garantii. Exista cateva diferente in ceea ce priveste costurile. Varianta oferita de BCR vine la costuri similare cu cele ale creditului „Prima Casa“, insa avansul cerut este 15%, fata de 5%. Portughezii de la Millennium ofera posibilitatea de a aduce un avans de numai 10%, insa marja aplicata peste Euribor este de cel putin 5 puncte procentuale. CEC Bank vinde promotional credite ipotecare cu avans de 10% si dobanda calculata in functie de Euribor la sase luni, plus o marja de patru puncte. Banca percepe si un comision lunar de administrare, de 0,04% din sold. Raiffeisen cere un avans de 15%, iar marja aplicata peste Euribor este de 4,7 puncte procentuale. Bancherii se asteapta ca Romania sa intre pe crestere economica, ceea ce inseamna ca este momentul potrivit pentru achizitii imobiliare, in conditiile in care, atunci cand economia creste, cresc si preturile activelor. Asa ca, spun bancherii, cei care vor sa-si cumpere o casa ar trebui sa o faca acum.

Primele 3 editii ale programului Prima Casa au insemnat: - din iulie 2009 si pana la sfarsitul lui 2010, 33.480 de beneficiari si-au cumparat sau construit locuinte prin Prima Casa - credit mediu de 40.000 euro - valoarea maxima a garantiei s-a ridicat la 57.000 de euro - jumatate dintre credite au fost destinate achizitionarii de locuinte cu doua camere, iar 25% pentru locuinte cu trei camere.

- clientii si-au cumparat mai mult locuinte vechi, doar o treime dintre casele cumparate fiind construite in ultimii trei ani.

- 250 de persoane si-au construit locuinte prin Prima Casa - 0,5% din credite au fost contractate in lei, cea mai mare parte fiind credite in euro.

- programul Prima Casa a fost aprobat in vara lui 2009, prin Ordonanta de urgenta nr. 60/2009 si i s-au adus modificari atat la inceputul lui 2010 (cand s-a transformat in Prima casa 2), cat si la inceputul lui 2011 (cand a aparut Prima casa 3).

- in 2009 si 2010, cumulat, s-au acordat garantii de stat in valoare totala de 1,3591 miliarde de euro.

- pentru 2011, Guvernul a alocat 200 de milioane de euro.

- 30,5% din cumparatorii care au apelat la Prima Casa sunt din municipiul Bucuresti, 7,67 % din judetul Cluj, 5,48 % din judetul Timis, 4,75% din Ilfov, iar cate 3-4% din judetele Constanta, Brasov, Sibiu, Iasi si altele

Sumar Project Expo editia 18-20 martie: • Peste 7.000 de vizitatori • 31 de rezervari • 25 de precontracte • 7 contracte de vanzare-cumparare • 563 de vizionari • Cea mai ieftina proprietate: garsoniera la 24.000 de euro, 25 metri patrati utili, situata in Popesti Leordeni • Cea mai scumpa proprietate: vila 500.000 euro, Pipera-Tunari • Lansari: au fost anuntate inceperea constructiilor la 6 complexuri rezidentiale noi, in valoare totala de 25 milioane euro. una dintre cladirile la care abia am inceput constructia, Lucky Residence, a fost deja vanduta in proportie de 20%“, spune Giulio Angheloiu, manager al companiei. In fata fiecarui stand s-au oprit cel putin 1.500 de vizitatori, iar dovada sta numarul de pliante oferite si de contacte stabilite. Dar ceea ce este cu adevarat important este faptul ca marea majoritate a celor care au trecut pragul targului imobiliar sunt cu adevarat interesati de achizitia unei locuinte. „Gradul de interes a crescut semnificativ fata de anii trecuti. Saptamana viitoare urmeaza sa contactam peste 200 de potentiali clienti, iar pentru 10

am facut deja oferte concrete. A fost un succes“, spune Alexandra Nicolaie, consultant vanzari Colina Marei, companie care dezvolta doua complexuri rezidentiale, unul in Sinaia si altul in Bucuresti. Interes a existat pentru ambele, atat pentru apartamentele de vacanta, cat si pentru cele din Prelungirea Ghencea. De zeci de vizionari au avut parte si dezvoltatorii Imobil Apusului. „Aproximativ 70 de oameni au mers sa vada cladirea. Paznicul blocului si echipa de vanzari pur si simplu nu au facut fata valului de oameni care s-au napustit pe scari“, povesteste Magda Toader, consultant vanzari.

De aceeasi supriza a avut parte si Mioara Serban, consultant de vanzari al unei companii care dezvolta un bloc in zona Lujerului. „Numarul de vizionari a fost mult peste asteptari, astfel incat sambata dimineata am fost nevoiti sa mobilizam toata echipa pe santier, chiar si oamenii care nu au nicio legatura cu vanzarile“, povesteste ea. La finalul zilei de sambata si reprezentantii South Pacific chemasera „ajutoare“. „Am avut 30 de vizionari si discutii cu mai mult de 500 de persoane.

Interesant este ca a existat interes atat pentru locuintele ecologice din Avalon, care nu depasesc ca pret 70.000 de euro, cat si pentru vilele din ansamblul Sidney, a caror valoare ajunge pana la 300.000 de euro“, spune Mona Ardeleanu, coordonator de PR al companiei.

Primavara vine la Targul Imobiliar PROJECT EXPO cu oferte de ... toamna! argul Imobiliar PROJECT EXPO lanseaza oficial invitatia de participare la editiile de toamna ale evenimentului. 30 septembrie-2 octombrie si 11-13 noiembrie sunt perioadele care vor schimba viziunea tuturor jucatorilor din piata imobiliara asupra acestui segment, asa cum s-a intamplat si in luna martie. Dar pana atunci nu trebuie sa uitam de editiile deja stabilite pentru primavara si vara. Vom incheia primul anotimp al anului in locatia noastra traditionala, Palatul Copiilor, intre 20-22 mai, iar intre 15-17 iulie vom intampina caldura de cuptor racorindu-ne cu oferte speciale.

La sfarsitul primei luni de toamna revenim insa la Sala Palatului, pentru ca succesul ultimei editii a Targului Imobiliar PROJECT EXPO ne-a demonstrat ca am luat o decizie buna atunci cand am ales sa adaugam un nou amplasament pe harta evenimentelor noastre. Vom mai pastra si alte cateva dintre ingredientele care au consacrat Project Expo, cum ar fi prezenta ofertelor speciale, lansari de proiecte, targ imobiliar online in paralel, premii pentru vizitatori, dar pregatim pentru fiecare editie in parte si evenimente noi.

T

2011, anul noilor strategii „La editia din martie am remarcat cateva schimbari esentiale fata de anul trecut, lucru care ne-a ajutat sa punem la punct o strategie adaptata atat pentru partenerii nostri, expozanti, cat si pentru potentialii cumparatori“, spune Sorin Sararu, managing partner Project Expo. De exemplu, comparativ cu anul trecut, au reinceput lansarile de proiecte noi. In cadrul Targului Imobiliar PROJECT EXPO din luna martie s-au lansat 6 proiecte noi, in valoare totala de 25 de milioane de euro. Printre acestea sunt: Vitan Residence 2, Studio Plus in Popesti Leordeni, doua complexuri de dimensiuni mai mici in zona Militari, Otopeni Residence.

URMATOARELE EDITII ALE TARGULUI IMOBILIAR PROJECT EXPO: • 20-22 mai: Palatul Copiilor • 15-17 iulie: Palatul Copiilor • 30 septembrie - 2 octombrie: Sala Palatului • 11-13 noiembrie: Palatul Copiilor

POINT

POINT

business

4 mapamond

business

„Atunci cand merg constructiile, toata economia merge bine!“ subliniaza Daniel Tardy, presedintele Confederatiei Internationale a Asociatiilor din Constructii, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC de important este domeniul constructiilor pentru dezvoltarea a unei tari?

C ateconomica

Sectorul constructiilor a fost, intotdeauna, un domeniu ciclic, cu perioade de dezvoltare intensa, care alterneaza cu ani de scadere, uneori drastica, asa cum se intampla in perioadele de criza economica. De aceea, pentru a asigura o anumita continuitate a activitatii economice generale, guvernele au o mare responsabilitate si un rol esential, ele trebuind sa elaboreze in avans proiectele de infrastructura, care cer mult timp de implementare. In Franta, chiar avem o expresie care spune ca «atunci cand constructiile merg, toate merg». Asadar, toata economia merge bine, deoarece sectorul constructiilor reprezinta o etapa indispensabila cresterii economice. Civilizatia umana are mai multe etape: primul semn este ca se hraneste mai bine, iar al doilea element este ca-si face o casa! Abia dupa acestea vin instruirea si ingrijirea medicala. Sa ne gandim la faptul ca domeniul constructiilor este legat – intr-un fel sau altul – de multe alte sectoare de activitate, de la industria materialelor de constructii, normal, pana la cea a bunurilor de larg consum, pentru ca orice casa trebuie mobilata si utilata cu toate cele necesare unui trai care sa aiba insemnele civilizatiei. Chiar si industria constructoare de masini este prezenta aici, prin utilajele necesare pe un santier.

Pe de alta parte, in tarile in curs de dezvoltare observam ca primul lucru care se face este dezvoltarea infrastructurii, pentru ca aceasta permite schimbul economic cu alte state. De altfel, chiar dezvoltarea economica generala poate fi definita si prin faptul ca oameni bine instruiti se intalnesc intr-un anume cadru lucrativ, pentru a face lucruri bune impreuna! Nu in ultimul rand, exista o constanta care a fost subliniata de catre un reprezentant al Organizatiei Unite – Dr. Zeraoui - care a spus ca fiinta umana petrece zilnic, in medie, 90 de minute pentru a se deplasa. In mod surprinzator, aceasta cifra este aproximativ aceeasi de 30 de ani, timp in care nu a variat decat cu 2-3 minute. In plus, oamenii se deplaseaza mai degraba catre orase, pentru ca in 90 de minute poti intalni mai multi oameni intr-un oras, unde poti face mai multe lucruri decat in mediul rural. De aceea, acest fenomen mondial antreneaza lucrari de constructii foarte vaste, care genereaza, la randul lor, progresul economic.

Pana la urma, ca o concluzie, exista doi indicatori care arata o viitoare ameliorare a situatiei economice: unul este legat de constructii si al doilea se refera la domeniul ambalajelor pentru produse! In acest context, sectorul constructiilor absoarbe intre 10 si 15 % din numarul angajatilor dintr-o tara si aduce cam 10% din Produsul Inter Brut. Asadar, constructiile reprezinta o activitate care nu poate fi delocalizata!

state europene in care scaderea din sectorul constructiilor E xista a fost mai mare decat in Romania?

Nu cred. In opinia mea, contractia cea mai accentuata a fost in Romania! La nivel european, scaderea s-a situat intre 3 si peste 35%. Dar am constatat ca problemele antreprenorilor in constructii sunt cam aceleasi peste tot, indiferent de tara, pornind de la cadrul de reglementare si pana la clauzele particulare din contractele de lucrari publice, ce vizeaza gestionarea evenimentelor neprevazute care apar in timpul desfasurarii lucrarilor.

sunt provocarile acestei perioade, pentru domeniul constructiilor?

Care

Sunt mai multe. Dar as sublinia problemele climatice, care antreneaza inclusiv nevoia unei economisiri a resurselor, a energiei, ceea ce va avea drept consecinta si o serie de schimbari importante la nivelul tehnologiilor utilizate si al materialelor folosite in constructii. In aceste conditii, este important ca antreprenorii sa se reuneasca, sa-si puna in comun cunostintele si experientele, astfel incat sa raspunda acestor noi provocari intr-un mod cat mai performant!

POINT

Interviu realizat de Daniel Negut

„Economia conduce intreaga lume!“ declara profesorul emerit Jerome Aumente, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC

Prof. Jerome Aumente este consilier al Decanului de la „School of Communication and Information“, din cadrul „Rutgers University”, din statul american New Jersey. A pregatit, pana acum, peste 14.000 de jurnalisti de pe aproape toate continentele, fiind rasplatit in SUA cu mai multe premii. In calitate de invitat al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, prof. Aumente a facut o vizita in Romania si s-a intalnit cu jurnalistii din domeniul economic in cadrul unor conferinte interactive, sustinute in Bucuresti, Galati, Bacau si Iasi.

El a vorbit despre modul in care ar trebui selectate subiectele economice de presa, despre limbajul ce trebuie utilizat de catre jurnalisti pentru a se face intelesi de publicul larg si despre tehnicile de sporire a audientelor. de important este Catjurnalismul economic?

Este extrem de important! In acest moment, economia influenteaza toate segmentele vietii noastre si avem nevoie de oameni cunoscatori, care pot explica ceea ce se intampla. De fapt, aspectul economic al dezvoltarii societatii este unul dintre cele mai importante subiecte pe care un jurnalist le poate aborda. Anul trecut, in Statele Unite, studiul presei a aratat ca reportajele economice au reprezentat principalul subiect de interes, au primit mai mult spatiu de difuzare si mai multa atentie decat orice altceva. Economia conduce intreaga lume si afecteaza viata fiecarei persoane…

economic trebuie sa fie foarte bine specializat in domeniu?

Jurnalistul

Cred ca, intr-o lume ideala, el ar trebui sa posede vaste cunostinte de specialitate. Jurnalistul poate fi considerat a fi un fel de “supraveghetor”, un om care cauta sa desluseasca atat lucrurile bune, cat si lucrurile rele din domeniul respectiv. De aceea, trebuie sa stie care sunt aspectele pozitive si care sunt cele negative ale fenomenului economic prezentat. Astfel ca jurnalistul trebuie sa fie un bun cunoscator, sa stie mai multe despre subiect decat orice consumator de presa, pentru a putea oferi explicatii pertinente ascultatorilor, cititorilor, publicului. Problema actuala este ca, din pacate, dispar multe locuri de munca in trusturile de presa, astfel incat nu exista posibilitatea sa fie angajat cate un jurnalist pentru fiecare domeniu de activitate. Ba, mai mult, un jurnalist care scrie astazi despre bursa, poate fi trimis maine sa faca un reportaj despre energie, de pilda! Sau pot exista situatii in care un singur jurnalist economic acopera zece domenii diferite… Totusi, consider ca nu exista niciun motiv care sa te impiedice sa-ti faci o minima specializare, o baza minima de cunostinte, in domeniile pe care le acoperi ca jurnalist. In plus, atunci cand te apuci de un articol, trebuie sa te informezi temeinic, iar mijloace de informare exista la indemana!

afara acestei specializari sau informari, care ca sunt celelalte caracteristici ale Inconsiderati unui bun jurnalist economic?

Un bun jurnalist economic ar trebui sa stie sa se pozitioneze la nivelul publicului ne-specialist si sa poata explica pe intelesul tuturor, indiferent de gradul de pregatire al oamenilor carora se adreseaza. Degeaba scrii un articol, daca acesta nu este inteles! Mai rau este cand nici jurnalistul respectiv nu intelege mare lucru si de aceea vorbeam despre obligatia unei informari temeinice, ori a unei minime specializari. De asemenea, el trebuie sa aiba si capacitatea de a anticipa problemele, ceea ce este extrem de important pentru publicul sau tinta, care are nevoie sa afle ce probleme colaterale ar putea aparea. Nu in ultimul rand, un bun jurnalist in domeniul economic trebuie sa identifice in mod corect care sunt chestiunile si abordarile care ii intereseaza cel mai mult pe cititori, telespectatori sau ascultatori, pentru ca este neproductiv sa aborezi teme care nu intereseaza aproape pe nimeni…

Jurnalistul trebuie, de asemenea, sa solicite tragerea la raspundere a eventualilor vinovati, in cazul unor efecte negative, indiferent ca vinovatul este o companie privata locala, una multi-nationala sau guvernul tarii respective!

la modul general, Vorbind cat de importanta este latura morala in activitatea unui jurnalist?

Aici sunt doua aspecte: coruptia si moralitatea in comportament. In mod normal, jurnalistii care sunt dovediti ca ar fi fost corupti nu mai au ce cauta in presa, iar – mai departe – sunt alte instante care vor stabili gradul de vinovatie! In privinta unor comportamente incorecte - fara a fi, insa, ilegale - se discuta de la caz la caz si trebuie puse in balanta avantajele si dezavantajele aduse de angajarea la un trust de presa a unui jurnalist de exceptie, din punct de vedere profesional, dar care se comporta nepotrivit in familie sau in societate, de pilda.

Discutia este daca audientele sau tirajele aduse de calitatea deosebita a muncii jurnalistului in cauza sunt superioare neplacerilor cauzate de stirbirea imaginii trustului, prin comportamentul sau. Si se decide in consecinta... POINT

Interviu realizat de Daniel Negut

POINT

POINT

business

interviu 5

„Fiecare emisiune de umor are publicul ei!“

business

raim vremuri economice grele, recunoscut de toata Tlucru lumea. In aceste conditii, ne mai ajuta „rasul“ la ceva?

Cred ca tocmai pentru ca traim in astfel de vremuri este important sa mai si radem, sa ne mai destindem putin, ca sa uitam de greutatile de zi cu zi, de criza si de probleme. Iar colectivul sitcomului „Trasnitii“ face tot posibilul pentru a veni mereu cu ceva nou, cu alte si alte situatii comice, astfel incat – prin puterile noastre - sa aducem cate un zambet in casele oamenilor. Macar un zambet, daca nu un ras copios! Pentru ca, daca nu am zambi, nu neaparat sa radem, ne-ar coplesi vremurile grele – atat social, cat si economic – pe care le traim!

de... amar este rasul Catromanilor?

Poate este un ras amar, in general, dar speram ca romanii sa aiba puterea de a cauta in programele de televiziune – care sunt la indemana - productii care sa le starneasca rasul, fie si numai pentru cateva secunde, astfel incat „amarul“ sa devina cel mult un pic... „amarui“!

Daca nu ai alte posibilitati de a-ti indulci viata, daca te simti prea apasat de griji, impozite, preturi, birocratie, stress, rautati din multe zone ale societatii, macar acasa, in familie, sa-ti creezi singur toate conditiile pentru cateva ore de destindere!

C

um raspundeti la o remarca de genul: „Uite si la astia, noi nu avem din ce trai, iar lor le arde sa se maimutareasca la televizor?“

de simplu si de usor, precum pare! Chiar si aceasta... „maimutareala“ cere multa munca, multe zile de filmare, de dimineata si pana seara. Si - ca orice om chiar si noi avem problemele noastre, insa, atunci cand intram pe platoul de filmare, trebuie sa le lasam deoparte si sa fim veseli si plini de umor, ca sa putem transmite aceasta stare de bunadispozitie telespectatorilor nostri. Pentru ca, pana la urma, pentru orice actor – amator sau profesionist – conteaza starea pe care reusesti sa o transmiti publicului, prin ceea ce faci pe scena sau pe platoul de filmare! Iar aplauzele (sau audienta) constituie cea mai pretioasa recunoastere a muncii desfasurate, dincolo de toti banii din lume!

este tipul de „umor“ la care raspunde cel mai bine Care publicul din Romania?

Publicul din Romania este foarte diversificat, asa ca nu se poate spune ca romanului ii place un anumit tip de umor. Fiecare emisiune de umor are publicul ei, tocmai pentru a se putea diferentia un umor bun, de unul mai putin bun. Iar, in timp, rezista numai umorul care are audienta, asa cum este normal.

Publicul „taxeaza“ imediat erorile!

notabile. Cum se ajunge la acest tel? Ar trebui ca, dincolo de dorinta de face bani din asta, trebuie sa-ti placa si sa o faci din suflet. Daca vezi in entertainment numai afacerea, nu vei rezista pe piata.

Poti sa fii un foarte bun manager de firma, dar sa fii un slab impresar – pentru ca vorbim de „impresari“, in acest domeniu – si sa nu stii sa-ti alegi tematica, repertoriul, scenaristii, actorii, iar insuccesul este garantat! Chiar si alegerea corecta a publicului-tinta este importanta aici, pentru ca degeaba vrei sa „vinzi castraveti gradinarului“, cum se spune...

economica aduce telespectatorii sau ii alunga Criza din fata televizoarelor?

Criza aduce telespectatori mai multi, in conditiile in care nivelul general de trai nu prea le mai permite oamenilor sa aleaga alte modalitati – mai costisitoare - de petrecere a timpului liber.

Dar, sunt multi telespectatori care doresc genuri exteme: „de ras“, ori „de plans“. Depinde ce simte fiecare om ca vrea: sa se lamenteze sau sa se bine-dispuna (deci, el nu se „sinucide“)!

Din moment ce noi am rezistat pe piata atata timp cu sitcom-ul nostru mai avem putin si ajungem la 1.000 de episoade - eu zic ca se vinde bine ! Dar numai cel de calitate si care reuseste sa inchege un nucleu de public suficient de mare pentru ca „entertainment“-ul sa se poata transforma intr-o „afacere“ profitabila, prin atingerea unei audiente

un concurs cu premii, o emisiune de barfe mondene, o telenovela sau sitcom-ul in care jucati in rolul lui Pupaza, care ar fi argumentele dumneavoastra?

Daca alegi „Stirile de la ora 5“ (si aici as mai adauga vreo doua-trei emisiuni de seara, cu subiecte din tabloide), te-apuca plansul de la atatea crime si probleme, astfel ca risti sa intri in depre-

considera presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu

un moment dat, va trece si criza Laeconomica.

In aceasta perspectiva, ce sectiune a complexului domeniu numit „constructii” considerati ca va fi primul care-si va reveni, in Romania?

de mult s-a contractat sectorul din Romania, in ultimii ani?

Catconstructiilor

Exista declaratii politice care arata o revigorare a finantarii sectorului, dar cifrele pentru ianuarie si februarie nu atesta acest lucru. Pe de alta parte, contractia din doi ani de zile – 2010, fata de 2008 a fost de minus 37%, valoric, in vreme ce numarul personalului a scazut cu 24%, iar productivitatea a avut un declin cu un procent care are doua cifre. In schimb, salariul s-a mentinut constant!

Pentru a face o astfel de estimare, ar trebui sa analizam pentru ce anume sunt alocate cele mai mari sume, la nivel guvernamental. Acum - din acest punct de vedere – este favorizata infrastructura rutiera si de cale ferata. Apoi, putem vorbi despre dezvoltarea regionala, care include partea de mediu. In rest - reabilitarea energetica sau prima casa - sumele sunt discrete.

O

Interviu realizat de Daniel Negut

„Nu exista o strategie a statului pentru constructia de locuinte!“

business

Recent, Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii a aniversat 20 de ani de activitate. Infiintata la finalul anului 1990, asociatia promoveaza interesele economice si tehnice ale unitatilor de constructii-montaj, cercetare-proiectare, de mecanizare si productie de utilaje pentru constructii, cu capital de stat, mixt sau privat. Din anul 2000, ARACO este organizatie confederativa cu reprezentativitate la nivel national, participand la negocierea si semnarea contractului colectiv de munca la nivel national si in ramura constructii. La ceas aniversar, am stat de vorba cu presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu.

sie mai repede; concursurile cu premii reprezinta genul de distractii la care trebuie sa si „cotizezi“, daca vrei sa ai sanse de castig, si, la sfarsit, te mai si enervezi daca-ti pierzi banii, iar daca doar te uiti fara sa fii participant platitor, tot te apuca pansul cand vezi cat castiga altii, deci tot nu-i bine; la barfe mondene tot e de rau, ca vezi ce poseta de fite si-a mai luat nu stiu ce femeie din politica si tu nu ai bani sa platesti nici intretinerea care se scumpeste; telenovelele sunt tot lacrimogene! Asa ca cel mai bine este sa alegi rasul sanatos, nu plansul… Cred ca esti mai castigat si, culmea: nu te costa mai nimic! POINT

ar trebui sa ma convingeti sa aleg intre „Stirile de la ora Daca 5“ (cele cu crime si violuri),

punctul de vedere strict al afaceri, se mai vinde Dinunei „entertainment“-ul?

POINT

„Maimutareala“ noastra de la televizor este, pana una-alta, chiar… serviciul nostru. Si credeti-ne ca nu este chiar asa

subliniaza Grig Chiroiu, eroul sitcom-ului „Trasnitii“

mare amploare capatasera constructiile pentru spatii de birouri...

Acum, nu! Sunt deja spatii excedentare in acest moment, care nu au cumparatori.

Dardeconstructia locuinte?

Aici este o alta problema. Ar trebui sa genereze cineva un program pentru acest sector, insa acum nu exista o strategie a statului pentru constructia de locuinte!

ar fi cea mai importanta masura pe care ar putea sa o ia Guvernul, Care acum, pentru revenirea cat mai rapida a domeniului constructiilor?

Imbunatatirea si aducerea la nivel european a legislatiei achizitiilor publice si a modului de implementare a acestor proceduri de licitatie. Asigurarea fondurilor pentru cofinantarea proiectelor, unde avem disponibile fonduri structurale comunitare.

Deschiderea unor negocieri pentru proiecte in parteneriat public-privat, cu surse de finantare comunitare sau din zona Orientului Mijlociu, ori

din Asia de Est. Pe de alta parte, Guvernul ar trebui sa faca ceea ce a promis!

Ce anume?

Guvernul a promis ca la data de 1 martie va oferi mediului de business lista cu proiectele ce vor fi promovate in parteneriat public-privat si inca nu am vazut acea lista. Dar nu este prima data cand Guvernul vorbeste ceva, iar faptele nu confirma cele spuse!

propune ARACO in urmatoarea perioada de timp?

Ce-si

ARACO a analizat ultimii doi ani de activitate si a stabilit directiile de actiune strategica pentru anii 2011 – 2013, iar prioritatile urmeaza, intr-un fel, cele trei idei formulate pe scurt in raspunsul anterior. Drept urmare, prioritatile pe care ne axam in continuare sunt legate de imbunatatirea cadrului legislativ, in principal pe legislatia achizitiilor publice, unde e evident ca este necesara o imbunatatire a conditiilor contractuale. In acest sens, vreau sa stiti ca se pregateste o scrisoare catre Comisia Europeana, de catre patronatul european in domeniu, privind substandardul conditiilor contractuale pentru licitatiile publice din Romania.

De asemenea, am primit mandat de la Conferinta Nationala ARACO sa intervenim pentru ceea ce inseamna reglementari fiscale in sectorul de constructii si crearea obligativitatii - prin HG - de certificare a capabilitatilor companiilor de profil ce activeaza in Romania. Legat de acest lucru, in cazul in care autoritatile nu manifesta interes de a afla palmaresul antreprenorilor straini ce au probleme tehnice si comerciale, ne asumam noi - ARACO misiunea de a informa entitatile achizitoare de

riscurile cu care vin pe pietele din estul Europei o parte dintre antreprenorii care nu-si gasesc de lucru in tarile de origine. Asta inseamna si ca suntem ingrijorati de maniera in care se organizeaza unele licitatii.

ca pot fi probleme la unele Credeti licitatii?

Noi am solicitat ANRMAP-ului sa intervina legislativ pe partea de reglementare, astfel incat caietele de sarcini sa nu mai poata fi utilizate drept instrument de alocare predefinita a lucrarilor. Sunt cazuri in care cine lucreaza la pregatirea ofertelor vede in conditiile impuse prin caietele de sarcini profilul firmei careia ar trebui sa i se aloce lucrarea!

Ori lucrurile acestea trebuie sa dispara! Pe „Strategia UE 2020“ si pe Cartea Verde a Comisiei - lansata in ianuarie, anul acesta, pe tema reglementarilor in achizitii publice, cu anunt dupa consultarea cu Parlamentul European de a fi lansata la sfarsitul acestui an - pe langa frauda, o alta componenta ce trebuie urmarita este si aceea de favorizare a anumitor antreprenori care participa la licitatii.

vedeti anul 2011, din punctul de vedere al sectorului constructiilor?

Cum

Nu avem argumente in acest moment sa credem ca 2011 va diferi semnificativ fata de anul 2010. Noi estimam ca in 2011, piata va fi comparabila cu anul trecut, undeva aproape de 10 miliarde Euro, iar asta inca este o abordare prudenta. Ne temem de un regres, chiar sub valorile din 2010 si incercam sa amplificam absorbtia fondurilor structurale. Pe de alta parte, exista fonduri de investitii si chiar investitori disponibili sa vina in zona Marii Negre si a Dunarii, atat din zona Golfului, cat si din Asia de Est. POINT

Interviu realizat de Daniel Negut

POINT business

6 editorial

POINT

The season is coming!

Where are the tourists?

business

Vine sezonul!

Unde sunt turistii?

Dan Matei Agathon

D

e cum incepe sa se incalzeasca, turistii din intreaga lume incep sa forfote si sa bantuie, spre incantarea celor care au lucru-

rile bine puse la punct. Industria turistica are parte de un boom al incasarilor, coroborat cu vremea frumoasa. Romania nu e, insa, pe traseul acestui boom, desi soarele ne incalzeste in egala masura si pe noi. De unde deducem ca vremea buna nu e suficienta pentru a atrage turisti. Acestia au nevoie de provocarea simturilor si a curiozitatii, de activitati de timp liber si de amintiri pe care sa nu le uite, dar care sa fie din registrul implinirilor, nu al groazei.

Daca nu avem zgarie-nori ca New York-ul, nici mall-uri ca Dubai-ul, am putea folosi ca atractie pentru turisti locurile linistite si frumoase din Romania, care amintesc de trecut, nu de viitor, dar care, in contextul modei mondiale pentru natura si eco-turism, ar prinde categorii largi de calatori. Aici rolul predominant l-ar avea pensiunile agro-turistice, al caror rol nu a fost inteles pe deplin in Romania nici macar de proprietarii lor. Ce

le-a scapat acestora a fost diferenta specifica pe care trebuie sa o creeze o pensiune rurala. Ea nu trebuie sa imite hotelurile pentru calatoriile de tip business, nici sa alunge pitorescul rural, pentru ca atunci isi neaga motivul insusi al existentei.

Dimpotriva, pensiunile rurale ar trebui ca, oferind in acelasi timp confortul modernitatii, sa foloseasca cu discretie tehnologia, mascand-o in lemn si artizanat specific culturii traditionale. Desigur ca acest lucru presupune multa migala, investitii si stil, dar nimeni nu se va simti incantat de viata la tara daca pensiunea arata ca un bloc, atat pe dinafara, cat si pe dinauntru.

Atragerea turistilor spre pensiunile de tip rural nu se limiteaza insa la decorurile spatiului de cazare. Curtea pensiunii ar trebui sa ofere, la randul ei, atractii turistice, indemnand la activitati unice, specifice locului si tipului acesta de turism. E de la sine inteles ca cine

As soon as the weather gets warmer tourists from all over the world start roaming and wandering to the delight of those who have already prepared everything. Once the good weather has come the tourist industry experiences a revenue increase.

However, Romania doesn’t experience this boom although the sun shines on us, too. Therefore, we infer that good weather is not enough to attract tourists.

They need to have their senses and curiosity stirred, they need a variety of leisure activities and memories that they will never forget, but pleasant memories not terrible ones.

If we do not have skyscrapers as in New York, or Traducere de malls as in Dubai we could use as tourist attractions Cosmina Stroescu the quiet and beautiful places in Romania, that remind us of the past, not future and which could attract all kinds of travelers from all over the world. In this case the agro-tourist guesthouses would have the predominant role, which was not fully understood even by their owners. What they missed was the specific difference that a rural guesthouse should make. It should not imitate the business trips hotels or destroy the picturesque countryside, because it denies the very reason of their existence. On the contrary, the rural hostels, while providing the comfort of modernity, should use technology with discretion, hiding it in wood and traditional crafts. Of course this means a lot of work, investment and style, but no one will feel attracted to life in the country where the guesthouse looks like a block of flats, both outside and inside.

Attracting tourists to the rural-style hostels depends not only on accommodation. The guesthouse’s yard should also offer some tourist attractions, such as typical activities for that place and type of tourism. It is obvious that those who choose agro-tourism do not expected to see a theme park in the yard or a disco, but could be taken on a wagon ride or be given the opportunity to ride the horse farm, or be offered a traditional meal in the courtyard with a bonfire and everything and they could be shown the customs of those places. I do not think that kind of cheap Oriental music which replaces the traditional music in many village events would be very appreciated...

There is much to be done to revive the agro-tourism. The problem is to have good will and understand that nobody will come to visit us if we do not offer something more or even different from what the others offer. We must be proud of our identity and present it to the world in an attractive way, with everything it has beautiful and unique. It is then when the waves of tourists who have begun to roam around Europe at this time of the year will visit us, too. alege agro-turismul nu se asteapta la un parc de distractii in curtea pensiunii, nici la discoteca, dar ar putea beneficia de o plimbare cu caruta sau chiar cu calul gospodariei, de o masa traditionala in curte, cu foc de lemne si tot ce se mai poate organiza pe langa, si, de ce nu, de obiceiurile folclorice ale locului, prezentate insa in autenticitatea lor. Nu cred ca manelele sau muzica de petrecere ieftina si grotesca ce trece drept muzica traditionala la multe din evenimentele satesti ar fi foarte convingatoare...

Sunt multe de facut pentru a reconfigura agro-turismul. Problema este sa avem bunavointa si sa intelegem ca nimeni nu va veni la noi in vizita daca nu ii oferim ceva mai mult sau macar deosebit de cea ce ofera altii. Trebuie sa avem curajul identitatii pe care sa o prezentam lumii intrun mod atractiv, cu tot ce are ea frumos si unic. Numai atunci valurile de turisti care incep in aceasta perioada sa misune prin Europa isi vor face drum si pe la noi. POINT

Perspective ale umanizarii noastre stazi (mai mult ca oricand!) stam in fata schimbarii, dispusi (mai mult ca oricand!) sa o intelegem, sa o acceptam, sa o asimilam.

Zilele noastre, traite in ritmul vitezei cu care evolueaza intreaga lume, par mai scurte si mai intense.

Cursa dupa recompense materiale Marius C. Romascanu si sufletesti s-a transformat deja intr-o goana nebuna. Ierarhia factorilor motivatori inregistreaza, zi dupa zi, rasturnari si reveniri spectaculoase. Culegem cioburi din sparturile realitatii celorlalti in incercarea permanenta de a ne construi propria realitate, intreaga si consistenta. Sentimentele noastre au devenit trairi, iar cumulul lor a devenit comportament de consum.

Vorbim astazi despre comunicare, mai mult ca niciodata, inecand comunicarea intr-un potop de cuvinte rostite pentru a afla ce este, cu adevarat, comunicarea. Cautam mijloacele cat mai eficiente de a comunica cu ceilalti pierzand indivizii printre nodurile retelelor sociale astfel formate. Ne dorim performanta in tot ceea ce facem, uitand insa ca performanta este o consecinta a activitatii oamenilor motivati in nevoia lor de mai binele individului in interiorul societatii.

Energiile creatoare ale fiintei umane sunt circumscrise astazi efortului de edificare a unor realitati menite sa arda etapele. Primii zece ani scursi din secolul acesta ne intaresc tendinta deschisa in ultimele decade ale secolului trecut. Punem intreaga esenta a umanitatii noastre in slujba grabirii evolutiei noastre. Ne reinventam, ne recompunem, ne reasamblam in masini construite dupa chipul si asemanarea noastra, ne transformam in fel si chip in incercarea de a ne regasi, o data pentru totdeauna, umanitatea dorita, umanitatea ideala.

Gandurile tuturor zboara, la fel ca altadata, spre viitor. Un viitor pe care cei mai multi si-l imagineaza doar din perspectiva unui corn al abundentei materiale. Iluziile noastre despre viitor sunt scaldate intr-un soare bland, iar corabia armoniei universale pluteste peste oceane de lapte si miere. In viitorul acesta, nu foarte indepartat, la care visam cu totii, neintelegerile si diferentele sociale si culturale se vor fi risipit de la sine.

A

Valorile autentice ale umanitatii vor fi fost reinstalate la loc de cinste, iar lor li se vor inchina cu totii, fara exceptie!

Insa, in zgomotul acestui tumult cotidian de asteptari si de iluzii, oamenii incep, incetul cu incetul, sa isi rataceasca umanitatea zilei de azi, fara a avea certitudinea ca umanitatea zilei de maine, departe de a fi cea ideala, va mai exista totusi. POINT

POINT POINT

business

eveniment 7

business

Sub tipar la Editura Business Adviser:

Vlad Hogea, „Capodopere ale pamfletului romanesc“

Vlad Hogea e obicei, personagiile care fac obiectul unui pamflet” – scria Tudor Arghezi – „la auzul acestui singur cuvant muzical, devin agitate si estetice. Nu le place, la nici un grad, si tot ce nu le place capata numele de pamflet. Pamfletul ar fi ceva asa ca un hoit in ultima lui descompunere, de care, daca te apropii, risti sa-ti murdaresti trupul tau, pur si sacru, cu drojdiile si posircile purulente. Daca te-a suparat afara din cale un articol literar sau de gazeta, ajunge sa-l clasifici pamflet, pentru ca orice om civilizat sa priceapa ca nu mai e nevoie sa fii in stare de un raspuns. (…)

Orice personagiu care poate deveni subiect de pamflet este, intr-o masura oarecare, ridicul prin diferenta dintre calitatea lui sociala, dintre asteptari si calitatea reala. (…) Pamfletul se invarteste in jurul obiectului cu oarecare frumusete de corb: intre doua zboruri circulare, ciupeste, zgarie, inteapa, rupe.

Pamfletul se lucreaza cu undreaua, cu peria de sarma, cu razatoarea sau cu fierastraul bijutierului; si uneori, in clipele supreme, cu sculele macelariei. (…) Pamfletarul este mai crud decat un asasin. Un criminal omoara un om de multe ori involuntar, pentru a-l prada mort. Pamfletarul se strecoara pretutindeni. Se ocupa de afaceri care nu-l privesc si cand nu gandesti, chinuindu-si victima cu o sadica voluptate”.

Cand pregateam „Antologia pamfletului romanesc” (Ed. Samizdat, Bucuresti, 2005; 2 volume: 376 + 416 pagini), intentionasem, initial, sa fac un studiu introductiv stufos, elaborat cu rigoare stiintifica, trimiteri bibliografice, note de subsol etc. Apoi, am realizat ca Pascal, Céline, Courrier, Zola, Swift, Dafoe, Shaw, Gogol sau Twain (ca sa dau numai cateva nume de clasici universali ai pamfletului) ar fi ras in hohote de un asemenea demers. Unealta aleasa ar fi fost nepotrivita si, drept urmare, stricaciunile ar fi fost mai mari decat

„D

foloasele pe care cititorul le-ar fi tras de pe urma unei pretentioase analize pe orizontala si pe verticala, facuta cu microscopul stiintelor exacte. Pamfletul nu se diseca, ci se savureaza. E ca o prajitura cu crema, un Tiramisu moale, din care extragi cu varful linguritei, in timp ce-ti curg balele de pofta, faramitele de piscot inecate in vin alb. Daca esti om intreg, nu se poate sa nu-ti placa (La Rochefoucauld scria ca „numai oamenii vrednici de dispret se tem de a fi dispretuiti”...). Si aceasta, pentru ca nu exista pamflete proaste. Mediocritatea si pamfletul nu pot sta impreuna. Pamfletul este excelent sau nu e deloc. Injuratura nu e pamflet. Scuipatul - nici atat. Nici bata in cap, nici capul in gura, nici picioarele in coaste. Nici onomatopeele grohaite, fornaite, latrate ori mugite.

Violenta, stupiditatea si primitivismul n-au de-a face cu pamfletul. Pamfletarii sunt rari, ca iarba de leac. Longevitatea lor se socoteste nu in numar de ani, ci in numar de pamflete. Mai toti sunt prigoniti pentru cele scrise; adevarul doare, iar un pamfletar cu libertate de miscare e mai periculos decat un pluton de jandarmi. Ce-i drept, pe pamfletar nu se supara decat cel vizat (tinta atacului), dar, cum acela este, de cele mai multe ori, un potentat al zilei, intensitatea furiei razbunatoare este direct proportionala cu puterea „victimei”.

Contra-reactia este, adesea, devastatoare, iar pamfletarul e fortat, uneori, de imprejurari sa-si regleze tirul in alta

directie. Alteori, pamfletarul e consecvent, nimic neputandu-l impiedica sa-si scrie (sau sa-si spuna) adevarurile.

Acesti pamfletari sunt si mai rari. Un fel de sub-specie pe cale de disparitie a unei specii pe cale de disparitie. Asemenea oameni depasesc sfera gazetariei, sau a literaturii (cunoasteti cliseul: „pamfletul - gen de frontiera intre literatura si gazetarie”...); ei fac Istorie. Calusul pe care nu l-au primit in timpul vietii nu-l vor purta, cu atat mai putin, in nemurire.

Lor le-a fost dedicata „Antologia pamfletului romanesc“, si tot lor le sunt dedicate si aceste „Capodopere ale pamfletului romanesc“. Ajuns aici, trebuie sa marturisesc ca ideea acestor crestomatii de pamflete nu-mi apartine, ci am prins-o din zbor, citind monografia despre Nicolae Iorga, scrisa de Pamfil Seicaru.

Amandoi – mari pamfletari. Iata ce povesteste legendarul director al „Curentului“ interbelic: „In 1939 intentionam sa fac o «Antologie a pamfletului romanesc» si l-am rugat pe Iorga sa-mi scrie prefata. Ideea l-a entuziasmat: gasea ca spiritul pamfletar al romanilor isi afla originea in ascendenta noastra latina. Mi-a vorbit despre pamfletele care abundau la romani si a schitat aproape prefata care urma sa fie un adevarat studiu introductiv la pamflet. Am strans materialul si, in primavara anului 1940, i l-am prezentat. I-am expus planul lucrarii, aratandu-i ca inclinam spre folosirea stricta a cronologiei. M-a intrebat cu cine incep. I-am raspuns: - Fireste, cu «Arhondologia Moldovei», a paharnicului Sion. Un admirabil pamfletar: verva si venin in calimara.

Schimbandu-si repede fizionomia, m-a intrebat incruntat: – Ai citit «Arhondologia Moldovei»?

– Evident, de aceea sunt incantat sa-l mentionez ca primul pamfletar roman.

– Ai citit-o in intregime si cu atentie?

– Sigur.

– Si dumneata indraznesti sa-mi ceri o prefata la o «Antologie a pamfletului romanesc» in care vrei sa mentionezi pe porcul de Sion, batjocoritorul stramosului meu Arghiropol, bunicul mamei mele? Si-mi faci mie jignirea aceasta? De ce nu mi-ai spus de la inceput?

– Dar n-am stiut ca Arghiropol este stramosul dumneavoastra si, chiar daca stiam, nu i-as fi acordat nici o importanta. Daca am tine seama de menajarea stramosilor, n-am mai face istorie.

– Dar Gheorghe Sion minte ca un porc, calomniaza pe Arghiropol.

– Orice pamfletar exagereaza, este in natura genului sa accentueze deformant trasaturile caracterului, sa intrebuinteze culori tari.

– Bine, bine, eu nu scriu prefata daca mentionezi pe Sion cu mincinoasa lui «Arhondologie».

– Dar, domnule profesor, nimeni nu ma poate obliga sa mentionez portretul pe care i-l face lui Arghiropol.

– Dar, dar «Arhondologia Moldovei» este o carte uitata si mentionand pe Sion, reproducand din el, vei ispiti un editor sa retipareasca cartea (sic!), ca sa-l necinsteasca pe stramosul meu, om de treaba si invatat…

Si a trebuit sa renunt la reproducerea din Sion, ca sa pot avea prefata lui N. Iorga. Cu ce copilareasca bucurie a acceptat sa renunt la Sion! Din nefericire, evenimentele ne-au lipsit de un studiu scris de Iorga asupra pamfletului”.

Antologia la care visa Pamfil Seicaru – am alcatuit-o eu, cum m-am priceput mai bine, in 2005. Acum, „recidivez” cu un volum de capodopere pamfletare, pe care le redau nu doar culturii autohtone, ci intregii umanitati. Este un demers pe care (atat eu, cat si cei fara de care acest proiect editorial nu ar fi fost desavarsit – Hipermarket Imobiliar si Editura Business Adviser!) ni-l asumam in numele genialitatii romanesti - prea putin cunoscute si recunoscute… POINT

O carciuma celebra: „La Gherea“ onstantin Dobrogeanu -Gherea, scriitor si fruntas socialist, critic literar prodiHoratiu Serb gios, a detinut in proprietate restaurantul Garii din Ploiesti, fapt ce ii dadea prilejul lui Titu Maiorescu sa lanseze ironii la adresa competentelor sale critice, spunand ca lui Gherea ii reusesc mai bine sandvisurile decat articolele de critica literara. Amplasat in aripa sudica a garii, restaurantul „La Gherea”, recunoscut pentru ciolanul afumat si vizitele dese ale amicului

C

Caragiale, care venea de la Bucuresti sa-si vada orasul natal si bunul prieten, a ramas in istorie ca un loc pitoresc. Multe din schitele lui Caragiale sunt inspirate din discutiile avute in restaurantul lui Gherea. In acelasi local opreau capete incoronate si ministrii in drumul lor spre Sinaia. Despre traditia restaurantelor din gari povesteste Pastorel Teodoreanu in „Adevarul literar si artistic” din 26 februarie 1933: „La acea epoca, fara sa mai pomenim de altele, doar restaurantele din garile Ploiesti (il tinea Gherea), Pascani, Burdujeni si Iasi isi castigasera o binemeritata faima. In afara de calatori, lumea din oras venea sa manance in ele. Si toti cheflii urbelor respective isi incheiau petrecerea in

restaurantul garii c-o ciorba apelpisita, cafea si coniac fin. Astazi, numai cel din Ploiesti (si inca!) mai poate fi vizitat la nevoie.”

Gara Ploiesti pe la 1900 O sa-l citez aici pe profesorul Ion Bulei, care face o spectaculoasa si vie descriere a garii din Ploiesti de pe la 1900 dar mai ales, si asta e mai putin obisnuita, restaurantului garii: „La 1900, garile erau mai mult functionale..... Unele gari au o nota distinctiva. La Ploiesti , de pilda, aceasta e data de un restaurant cu trei sali, corespunzatoare claselor de calatori (pana in anii ‘70 ai secolului XX, erau trei clase in trenurile din Romania), cu o gradina de vara, un chiosc de fructe si racoritoare si un debit de tutun. (…) A recurs la mici cadouri pentru functionarii CFR care intocmeau mersul trenurilor pentru ca acestea sa stationeze suficient timp la Ploiesti, dar si pentru personalul garii, pentru ca uneori trenurile sa plece mai devreme si sa se elibereze mesele in vederea sosirii altor clienti. In acelasi timp, Gherea a diversificat meniul. Se serveau produse de patiserie, fripturi, sandwichuri, toate de buna calitate, apreciate si de calatori, si de elita ploiesteana care umplea seara de seara prima clasa a restaurantului. Chiar si Carol I, in 1897, cu prilejul dezvelirii statuii Vanatorilor, viziteaza restaurantul si gusta din produse. «Da, spune el, aici se mananca bine». B. P. Hasdeu, si el client uneori al restaurantului, aprecia ca mancarea de aici era «deasupra oricarei critici», aluzie la profesia de baza a patronului. Pentru ca, desigur, faima restaurantului era data inainte de toate de notorietatea lui Gherea, dar si a prietenilor sai literari: I. L. Caragiale, Al. Vlahuta, Barbu Delavrancea, George Cosbuc, C. Bacalbasa, D. Anghel, St. O. Iosif, C.

Stere, V. G. Mortun, clienti frecventi ai restaurantului ploiestean. Era ceva pentru oricine sa ia cina langa scriitorul a carui carte tocmai o lasase pe masa de acasa. Calea Ferata sporeste gloria si aduna mai repede gloriile. Daca ea, gloria, exista.”

POINT

POINT

POINT business

business

8 economie

Economia se redreseaza.

Deocamdata, pe hartie.

Institutul National de Statistica a realizat in aprilie 2011 anchete de conjunctura, efectuate pe baza unor esantioane reprezentative in: domeDaniel Negut niul industriei prelucratoare (2000 agenti economici), constructiilor (1610), comertului cu amanuntul (2110) si serviciilor (2492). Marimea esantioanelor a fost stabilita astfel incat eroarea de estimare maxim admisa sa fie de ±5%, la nivel total sector. S-a utilizat sondajul stratificat simplu aleator, iar variabilele de stratificare sunt activitatea principala si marimea intreprinderii.

Tendinte generale In urma estimarilor facute de managerii intreprinderilor in luna aprilie 2011, cu privire la tendintele de evolutie ale activitatii economice, se contureaza pentru perioada urmatoare - care se incheie in luna iunie 2011 - o „crestere moderata” in industria prelucratoare, in comertul cu amanuntul si in servicii, iar in sectorul de constructii se stimeaza o „crestere”, in raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural. „Soldul conjunctural“ indica perceptia respondentilor asupra dinamicii unui fenomen, dar NU trebuie confundat cu intensitatea cresterii sau scaderii valorii unui indicator statistic.

Industrie prelucratoare - Tendinta de crestere moderata a activitatii In cadrul anchetei de conjunctura, managerii din industria prelucratoare preconizeaza o crestere moderata a volumului productiei.

In ceea ce priveste numarul de salariati, se estimeaza o relativa stabilitate pe total industrie prelucratoare, insa – punctual - vor fi ceva probleme din acest punct de vedere pentru unele dintre activitati, precum metalurgie, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substantelor si a produselor chimice, precum si fabricarea hartiei si a produselor din hartie.

Pentru preturile produselor industriale, se prognozeaza o crestere moderata a acestora in urmatoarele luni, pana in iunie, inclusiv.

Constructii – Tendinta de crestere a activitatii Potrivit estimarilor, in activitatea de constructii se va inregistra o crestere a volumului productiei si o crestere moderata a stocului de contracte si comenzi.

Managerii estimeaza in urmatoarele luni si o crestere moderata si a numarului de salariati, aceasta tendinta fiind data in special de intreprinderile mari, cu 249 500 salariati.

Cu privire la preturile lucrarilor de constructii, se preconizeaza tot o crestere moderata a acestora.

Comert cu amanuntul – Tendinta de crestere moderata a activitatii In sectorul de comert cu amanuntul, managerii au estimat o crestere moderata a activitatii economice pentru urmatoarea perioada, pana in luna iunie, inclusiv.

Volumul total al vanzarilor de marfuri va avea tendinta de crestere, iar volumul comenzilor adresate de catre unitatile comerciale furnizorilor de marfuri va inregistra o crestere moderata.

De asemenea, angajatorii prognozeaza o relativa stabilitate a numarului de salariati din acest sector, in vreme ce managerii estimeaza ca preturile de vanzare cu amanuntul vor inregistra cresteri.

Servicii - Tendinta de crestere moderata a activitatii Conform estimarilor din luna aprilie 2011, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste o crestere moderata in lunile urmatoare.

Pe de alta parte, se estimeaza o relativa stabilitate a numarului de salariati.

In fine, conform opiniei managerilor,

preturile de vanzare sau de facturare a prestatiilor vor avea o tendinta de crestere moderata, pana in luna iunie, inclusiv.

Precizari metodologice Anchetele de conjunctura sunt anchete calitative, al caror scop este analiza tendintei de evolutie a indicatorilor economici pe termen scurt si mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care difera prin metoda si utilizare.

Specificitatea anchetelor de conjunctura este ca, in loc de cifre exacte, raspunsul obisnuit il constituie o apreciere a repondentului fata de nivelul: „peste normal/ normal/ sub normal”, in cazul intrebarilor de nivel, ori de genul: „a crescut/ la fel/ a scazut” sau „va creste/ la fel/ va scadea“, in cazul intrebarilor care indica o evolutie in timp a unui fenomen.

Raspunsurile primite (managerii intreprinderilor din esantionul supus cercetarii statistice aleg o singura varianta de raspuns, la acest tip de intrebari) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obtine sub forma unui sold conjunctural procentual, obtinut ca diferenta intre procentajul celor care au ales varianta pozitiva a fenomenului si procentajul celor care au indicat varianta negativa.

Au fost convenite (stabilite) urmatoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale: • pana la ± 5% = relativa stabilitate; • de la ± 6%, pana la ±15% = crestere moderata, respectiv, scadere moderata; • de la ±16%, pana la ± 40% = crestere, respectiv, scadere; • peste ±40% = crestere accentuata, respectiv, scadere accentuata.

Anchetele de conjunctura sunt realizate in cofinantare, cu contributia Comisiei Europene - DGECFIN (Bruxelles).

POINT

POINT POINT

business

analiza 9

Ce a mai ramas din revolutia verde?

u vreo treizeci de ani in urma, literatura economica internationala era obsedata de subiectul revolutiei verzi. Revolutia verde era considerata una dintre marile victorii ale umanitatii, dovada capacitatii sale de a lupta de la egal la egal cu natura si de a-si procura cele necesare traiului prin puterea mintii si vointei sale.

Revolutia verde insemna eliminarea foametei seculare a chinezilor, indienilor, vietnamezilor, egiptenilor ca si transformarea unor zone traditional importatoare in exportatoare de produse agricole. Israelul cucerise piata europeana a fructelor si legumelor, Brazilia devenise un actor important al pietei trestiei de zahar si a graului, Japonia putea, pentru prima oara in istoria sa, sa exporte orez.

Revolutia verde a insemnat trecerea la o agricultura de tip intensiv pe baza unei strategii politice de rezolvare a problemelor proprietatii agricole si de finantare subventionala a culturilor. A fost, fara indoiala, un succes politic si un mare pas al umanitatii in directia asigurarii unui mai eficient mod de valorificare a resurselor naturale, cu efecte pozitive directe pentru miliarde de oameni.

Iata insa ca acum suntem nevoiti sa ne intrebam ce a mai ramas din revolutia verde, in conditiile in care omenirea este in pragul unei crize alimentare, poate chiar mai serioasa decat cea dinaintea revolutiei verzi.

La sfarsitul lunii ianuarie a acestui an, Food and Agriculture Organization (FAO) anunta ca preturile produselor agricole au atins cota anului 2008, considerat varful de crestere din ultimile doua decenii, iar Forumul Social Mondial de la Dakar (6-11 februarie a.c.) a cerut masuri urgente in directia sigurantei alimentare a unui grup important de tari, aflate in zona celor mai mici cote de PIB pe cap de locuitor. Nicolas Sarkozy, aflat la presedentia G-20 pana in noiembrie 2011, si-a fixat ca obiectiv al acestei presedentii lupta impotriva „volatilitatii” preturilor produselor agricole.

C

Ceea ce a fost numita revolutie verde nu a fost decat o solutie temporara? Ce s-a intamplat? Este o cerere prea mare de alimente sau, din contra, oferta a scazut dramatic?

Analistii recunosc dificultatea unui diagnostic. Considera ca fenomenul actualei crize alimentare nu are o explicatie coerenta, ca este greu de evaluat efectele pe care le va avea, ca este greu de gasit solutii cu efect pe termen mediu si scurt.

Nu are o explicatie coerenta deoarece este in contra sens cu stadiul actual al dezvoltarii mondiale a tehnologiilor agricole si cu tipul de organizare si exploatare a terenului. Astfel, contrar asteptarilor, toate imensele investitii pe care marii producatori de cereale le-au facut pentru reducerea gradului de meteodependenta nu au putut contracara efectele unor fenomene meteo pe termen lung, cum ar fi seceta si desertificare. (Vezi cazul SUA, Canada, Australia, Ucraina, Rusia. In alte parti ale lumii, fenomenele de tip „el nino“ au avut aceleasi efecte catastrofale.)

Desigur, cresterea preturilor este si o urmare a actelor speculative dar ele nu ar fi posibile daca nu ar exista o scadere drastica a productiei. Efectele crizei sunt greu de evaluat deoarece zona ei de impact este extrem de eterogena din punctul de vedere al ponderii cheltuielilor cu produse agricole (prioritar cereale) in cosul zilnic alimentar. De exemplu, ponderea acestora in Franta sau Marea Britanie nu depaseste 10% fata de cca. 30% in Romania sau Bulgaria, dar poate ajunge la peste 60% in unele tari africane.

Este greu de gasit solutii pe termen mediu si scurt nu numai din cauza ciclului biologic al culturilor agricole, dar si din cauza investitiilor masive ce ar trebui sa fie facute in irigatii sau mecanizare, dar si in infrastructura de transport, depozitare, refrigerare, sortare etc.

Se pot trage multiple concluzii, fie in plan politic, fie in planul strategiilor de cultivare si de agrotehnica, dar tind sa cred ca cea mai importanta concluzie este de natura conceptu-

Mircea Cosea ala. Conceptul de politica agrara cere anumite modificari si corectii. Astfel, politica agrara ar trebui sa fie pe primul loc al prioritatilor strategiilor de dezvoltare pe termen lung, deoarece siguranta alimentara devine cel mai important element al sigurantei nationale. Revolutia verde ar fi trebuit conceputa ca o „revolutie permanenta”, deoarece, spre deosebire de alte ramuri de activitate, agricultura va avea intotdeauna o meteodependenta, care, in actualele conditii de schimbare rapida a climei, poate avea atribute de nepredictibilitate. Revolutia permanenta inseamna o permanenta adaptare a culurilor la schimbarea de mediu. Ceea ce acum treizeci de ani insemna adaptare, azi poate fi neadaptare. Asa dupa cum productia industriala tine pasul cu schimbarile tehnice si tehnologice, agricultura va trebui sa tina pasul cu schimbarile climaterice.

Ar mai fi o concluzie: aceea ca in Romania nu numai ca nu avem revolutie verde, dar nici agricultura nu mai avem. POINT

What’s left of the Green Revolution?

About thirty years ago, the international economic literature was obsessed with the topic of Green Revolution.

The Green Revolution was considered one of the greatest victories of mankind, the sound proof of its ability to fight against nature and get everything from it through his mind and will power. The Green Revolution made disappear the hunger of Chinese, Indians, Vietnamese, and Egyptians along the centuries and turn some areas from traditionally importing countries into exporting countries. Israel conquered the European market of fruit and vegetables, Brazil became an important player on the market of cane sugar and wheat, and Japan, for the first time in its history could export rice.

The Green Revolution meant a shift to intensive agriculture based on a political strategy of problem solving agricultural property and crops subsidized financing. There is no doubt that it was a political success and a great step forward for humankind to exploit natural resources more efficiently, with beneficial effects for billions of people. Yet now we came to ask ourselves what’s left of the Green Revolution, knowing that humanity is facing a food crisis, perhaps more serious than the one before the Green Revolution?

In late January this year, the Food and Agriculture Organization (FAO) reported that the agricultural commodity prices reached the same level as in 2008, which is considered to be the highest in the last two decades and the World Social Forum in Dakar (6-11 February) urged strict measures on food security of an important group of countries with the smallest share of GDP per capita. Nicolas Sarkozy, the president in office of G-20 till November 2011, has set a goal to fight against the prices „volatility“ of agricultural products.

Was the Green Revolution a merely a temporary solution? What has happened? Is the food demand too high or on the contrary, the offer decreased dramatically? The analysts acknowledged the difficulty in identifying the cause. They consider that the current food crisis doesn’t have a coherent explanation, it is difficult to quantify its effects and it’s hard to find medium and short term solutions.

There is no coherent explanation because it is in opposition with the current state of global development of agricultural technologies and the

type of organization and the land use. Thus, contrary to expectations, all the huge investment that the big cereal producers have done to reduce weather-dependency could not counteract the long-term effects of some weather phenomena such as drought and desertification. (See the case of USA, Canada, Australia, Ukraine, and Russia. In other parts of the world, „El Niño” had the same disastrous effect.)

Of course, the price raise is also a result of the speculative instruments but they would not be possible without a drastic decrease in production. It’s difficult to predict the crisis effects because its impact area is extremely heterogeneous in terms of share of agricultural products (primarily cereals) in the daily food basket. For example, their share in France and the United Kingdom does not exceed 10% compared to 30% in Romania or Bulgaria, but can reach over 60% in some African countries.

It is hard to find short and medium term solutions not only because of the biological cycle of the agricultural crops but also due to massive investments that should be made in the irrigation system, mechanization, as well as in transport infrastructure, storage, refrigeration, sorting etc.

Many conclusions can be drawn, either politically or in terms of strategies for cultivation and agricultural technique, but I believe that the most important conclusion is conceptual. The concept of agricultural policy requires certain changes and corrections. Thus, the agricultural policy should be one of the major long-term priorities of the development strategies as the food security becomes the most important element of national security. The green Revolution would have been conceived as a „permanent revolution“, because, unlike other industries, agriculture will always be weather-dependent, which under the current rapidly changing climate conditions may lead to unpredictability.

Permanent Revolution is a constant adaptation of the plants to the changing environment. What thirty years ago meant adaptation might be now considered an adapting mismatch. Just like the industrial production kept up with technical and technological change, agriculture will have to keep up with climate change.

There would be another conclusion: not only that there is no Green Revolution in Romania, but there is no agriculture at all.

POINT

POINT business

business

10 i m o b i l i a r e

Ziua Agentului Imobiliar – un prilej pentru a discuta cele mai apasatoare probleme ale momentului

Mihaela Ochiana rima Casa 4 incepe in mai si ar putea fi ultima editie a programului guvernamental. Legea Agentului Imobiliar ar trebui sa apara in urmatoarele doua luni. Agentul imobiliar ar trebui obligat prin lege sa aiba studii de specialitate. Clientul trebuie sa aiba motive pentru a avea incredere intr-o agentie imobiliara. Sunt doar cateva dintre concluziile care s-au tras la Ziua Agentului Imobiliar, un eveniment premium marca IMOPEDIA.ro.

Plafonul Prima Casa 3 a fost epuizat. Pentru urmatoarea editie, acesta creste pana la 700 de milioane de euro.

In prima parte a evenimentului Ziua Agentului Imobiliar s-a vorbit despre unul dintre cele mai importante subiecte ale pietei imobiliare: programul Prima Casa. Acesta este la fel de important pentru agentiile imobiliare, cat si pentru banci si clienti, motiv pentru care reprezentantii FNG prezenti la Ziua Agentului imobiliar au tinut sa clarifice cateva aspecte controversate legate de program. In primul rand, faptul ca impartirea garantiilor intre stat si banca a fost singura metoda pentru a putea continua acest program. In al doilea rand, faptul

P

ca plafonul de 200 milioane euro de la cea de-a treia editie a fost doar unul de tranzitie, motiv pentru care acum, in Prima Casa 4, acesta va creste pana la 700 de milioane de euro. Un singur lucru ramane inca in dezbatere: cu cat vor creste dobanzile? „Se vor acorda noi credite in conditii similare cu cele din prezent. Din informatiile pe care noi le avem, costurile finale ale finantarilor nu vor fi modificate.

Nu se intentioneaza o marire a acestora.

Desi gradul de risc ar trebui sa se reflecte in costuri, bancile sunt dispuse sa isi asume aceasta situatie“, spune Simona Muresan, director adjunct in Directia Juridica si Conformitate a FNG. Cei mai multi economistii si expertii bancari prezenti la eveniment sunt de parere, totusi, ca bancile ar trebui sa isi scumpeasca produsele cu 0,5 pana la 1 punct procentual. Acest lucru este esential pentru ca banca sa se acopere de riscuri si sa aiba si marja de profit. „Lucram intr-o economie de piata, o economie libera, suntem orientati spre profit, vom actiona mereu in aceasta idee. Scumpirea creditelor Prima Casa depinde de fiecare jucator. Dobanzi mai mari poate ca vor exista in unele cazuri, dar ele sunt totusi plafonate la 4 puncte procentuale peste EURIBOR, iar bancile care au atins acest maximum nu vor putea mari dobanzile”, a completat Adrian Jantea, director de promovare si distributie BRD.

Cursurile pentru agentii imobiliari, obligatorii prin lege S-a discutat mult si despre Legea Agentului, un act normativ menit sa reglementeze piata imobiliara; o lege sustinuta de majoritatea celor implicati, dar cu mentiunea ca un asemenea act normativ trebuie intocmit abia dupa ce

oficialii statului se consulta cu reprezentantii breslei. „Si noi trebuie sa ne schimbam. Din punct de vedere al legii, nu va asteptati sa protejeze in primul rand agentul imobiliar. Ea poate ajuta la nivel de promovare a increderii in procesul de tranzactionare. Acest aspect este foarte important, pentru ca la ora asta cea mai mare problema este legata de faptul ca exista o lipsa de incredere vizavi de felul in care decurge o tranzactie“, spune Adrian Sischin, director regional Re/Max.

fiecare poate progresa, dar trebuie sa existe acest minim care cred ca trebuie prevazut intr-o lege”, spune Ruxandra Cleciu, presedinte ARAI. Dar educatia nu este o conditie esentiala pentru a fi bun. „Exista agenti in toata lumea care au fost la scoala, au urmat cursuri de IT, stiu sa introduca anunturi pe portaluri, stiu chiar foarte bine sa faca aceste lucruri, dar nu au facut nicio tranzactie. Iar un profesionist este cel care face tranzactii.

Mai ales ca la ora asta, conventiile sunt

„Trebuie sa cream increderea pietei in agentul imobiliar. Iar acest lucru se construieste prin educatie si prin reglementari. Cadrul legal il avem si il putem adopta foarte usor“, spune Cristian Popescu Ialomita, vice-presedinte ARAI. Cursurile obligatorii pentru agentii imobiliari sunt sustinute de absolut toti reprezentantii breslei. Parerea acestora este ca zona imobiliara nu a castigat acelasi respect precum omologii din alte profesii liberale, tocmai pentru ca agentii nu au o scoala obligatorie. „Trebuie sa avem toti o pregatire omogena. Respectul fata de notar si evaluator exista tocmai pentru ca se stie ca ei au o educatie de baza, de unde

foarte greu de facut in piata. Daca nu faci tranzactii, nu generezi venituri, nu esti profitabil, practic ai un hobby si trebuie sa iesi din piata”, continua Sischin.

Legea Agentului Imobiliar este pe masa autoritatilor, dar acest lucru s-a intamplat de mai multe ori in ultimii cinci ani. Totusi, oficialii din domeniu sunt de parere ca anul acesta exista un interes mai mare pentru concretizare. „In acest moment exista un draft de hotarare de guvern pe masa ministrului si grupul de lucru e in formare. Se estimeaza ca actul normativ sa vada lumina tiparului in primul semestru al acestui an“, spune Gabriel Alexandru, vice-presedinte Century 21.

Agentul Imobiliar: cum trebuie sa se poarte cu clientul, cum poate sa vanda pe timp de criza, cum poate sa fie cel mai bun A doua parte a discutiilor a fost dedicata in intregime solutiilor care ar putea ajuta agentul imobiliar in meseria sa.

S-a discutat despre cum poate el sa vanda mai mult pe timp de criza, cu accent pe solutii de marketing virtual. A fost prezentat produsul IPIX, un instrument care ofera celor ce doresc sa cumpere o proprietate posibilitatea de a face un tur virtual al acesteia, economisind astfel timpul necesar vizionarilor pe teren.

Century 21 este prima agentie imobiliara din Romania care a achizitionat aplicatia.

A treia parte a evenimentului Ziua Agentului a fost una motivationala, condusa de Cristian Topescu. Problemele in orice domeniu, spune el, pornesc de la oameni. „Suntem impreuna in aceasta seara aici pentru a impartasi un set de valori autentice. Personal, cred in valorile autentice, cred in excelenta, cred in faptul ca fiecare dintre noi poate sa faca diferente atunci cand face bine ceea ce stie sa faca. In absolut orice meserie conteaza daruirea, conteaza pasiunea si ele trebuie completate cu unele sacrificii, cu modestie, impotriva unui eventual egoism care, inevitabil, ne caracterizeaza pe multi dintre noi intr-o doza mai mica sau mai mare. Revin la valorile autentice printre care cred ca se numara simplitatea, cinstea, onoarea, demnitatea. Se spune ca omul trebuie sa ramana intotdeauna demn in fata faptelor sale.“ Ziua Agentului s-a incheiat cu un show inedit, interactiv si relaxant, cu instrumente muzicale africane. POINT

Targul National Imobiliar – CASA TA si TOTUL pentru EA! XIIIa editie a Targului National Imobiliar (TNI) marcheaza un nou inceput: un eveniment complet prin care se stabilesc trendurile in sectorul imobiliar, se lanseaza noi concepte de constructii in stil ECO si se promoveaza solutii alternative de energie.

In continuare, la TNI iti poti alege locuinta pe care ti-o poti permite, analizand din foarte multe oferte la pret special, poti cumpara case de vacanta, dar ai si posibilitatea de a profita de oportunitati la terenuri si spatii comerciale.

In plus, ACUM poti face chiar mai mult!

Alege sa traiesti in stil eco, sa platesti mai putin pentru a-ti incalzi locuinta si sa folosesti energiile nepoluante si inepuizabile.

GAMA PRESTIMPEX prezinta in cadrul Targului National Imobiliar (TNI), editia „CASA TA si TOTUL pentru EA“ din perioada 26-29 MAI, solutia care va garanteaza cheltuieli pentru incalzire de 4 ori mai reduse: pompele de caldura OCTOPUS.

A

Este cunoscut faptul ca pompele de caldura reprezinta singura alternativa viabila de incalzire care raspunde crizei energetice actuale si conditiilor de nepoluare a mediului.

Principalele avantaje ale folosirii pompelor de caldura sunt urmatoarele: • Asigura cheltuieli de exploatare (cheltuielile pentru producerea caldurii) de 4 ori mai mici comparativ cu sistemele clasice de incalzire (centrale electrice, pe gaze, cu combustibili solizi sau lichizi, etc). Acest lucru se explica prin faptul ca pentru fiecare kilowat de energie electrica consumat din retea, pompa de caldura produce 4 Kw energie termica, asigurand astfel un randament (denumit COP) de 400%. Toate celelalte tipuri de instalatii incalzire, indiferent de combustibilul folosit, au randamente sub 100%.

• Asigura conditii totale de nepoluare a mediului deoarece nu produc niciun fel de noxe, gaze sau fum.

• Elimina total riscul aparitiei de incendii, explozii etc., deoarece functionarea pompelor de caldura nu implica ardere de combustibil si nici flacara.

• Nu necesita intretinere perioade lungi de functionare (cca 15 ani).

• Nu necesita reglaje sau ajustari intre anotimpuri, verificari sau supraveghere in functionare; • Nu necesita aprobari sau documentatii complexe, complicate si costisitoare ca in cazul proiectelor pentru gaze necesare pentru centralele pe gaze; • Au puteri electrice instalate foarte mici (3-5 Kw) pentru puteri termice furnizate de pana la 32 kw termici produsi; • Au functionare silentioasa si fiabilitate exceptionala.

• Beneficiaza de cofinantare prin programul guvernamental CASA VERDE Toate aceste avantaje au facut ca sistemele de incalzire cu pompe de caldura sa fie preponderent utilizate in tarile dezvoltate din Europa (in Suedia, peste 80% din totalul imobilelor, indiferent de destinatie, sunt incalzite cu pompe de caldura, in Germania si Franta, peste 60%), unde guvernele au stabilit masuri de incurajare pentru persoanele sau institutiile care monteaza astfel de sisteme de incalzire.

Si la noi in tara programul implementat de Ministerul Mediului prin Administratia Fondului de Mediu (afm.ro) ofera cofinantare persoanelor care monteaza la domiciliul propriu astfel de sisteme de incalzire.

In functie de zona de unde extrag caldura din mediu, pompele de caldura pot fi: • Pompe de caldura sol-apa, care extrag caldura din sol cu ajutorul unor tevi din mase plastice prin care circula o solutie de saramura sau apa cu etilen glicool; • Pompe de caldura apa-apa, care extrag caldura cu ajutorul unor tevi din mase plastice amplasate in puturi forate sau pe fundul unor lacuri sau ape curgatoare, prin care circula o solutie de saramura sau apa cu etilen glicool. In aceeasi categorie se inscriu pompele de caldura care utilizeaza direct apa din rauri, lacuri etc., din care extrag caldura cu ajutorul unor schimbatoare de caldura; • Pompe de caldura aer-apa, care extrag caldura din aer cu ajutorul unor vaporizatoare, in care se destinde un agent frigorific; • POMPE DE CALDURA MIXTE. Singura pompa de caldura mixta existenta in lume la aceasta data este pompa de caldura OCTOPUS, o pompa de caldura tip aer-apa+sol-apa. Faptul ca extrage caldura atat din sol, cat si din aer, ii confera proprietati deosebite, net superioare celorlalte tipuri de

pompe de caldura, insumand avantajele celor doua tipuri de pompe de caldura, respectiv un COP deosebit de ridicat si o stabilitate superioara in conditii de temperatura foarte scazute.

Fiabilitatea si calitatea deosebita a acestor pompe fabricate in Suedia, tara care este considerata pionierul acestui tip de instalatii pentru incalzire, este garantata de standardul de fabricatie, de certificarile unor prestigioase foruri internationale si de numarul impresionant de premii obtinute la diferite saloane tehnice de profil.

In Romania, firma Gama Prestimpex din Focsani asigura montaj si service in conditii de operativitate maxima. Astfel, montajul acestor pompe de caldura este realizat de specialistii firmei in maximum doua zile. Interventia pentru eventuale depanari se realizeaza in termen de max 1 zi, pe tot teritoriul Romaniei. POINT

GAMA PRESTIMPEX Tel:0337.101.513 Mail: office@pompetermice.ro www.pompedecalduraoctopus.ro www.pompetermice.ro Ing. George MARDARE Mobil: 0723.57.87.50; 0766.21.58.42

Targul National Imobiliar (TNI) editia CASA TA si TOTUL pentru EA! 26-29 MAI 2011, Palatul Parlamentului - Sala Unirea Program de vizitare: Joi- Sambata: 10.00- 19.00 Duminica: 10.00- 16.00 Bilet intrare: 5 RON Organizator: BDOBC Business Center Parteneri Eveniment: OTP Bank, MediaCity, Mervani Invest, Apulum ’94, GTC Romania, Casa Mihnea.

Eveniment realizat cu sprijinul: Asociatia Imobiliara Romana (AIR), Agerpres, IMOPEDIA Parteneri media: Romania Libera; Curierul National; Planul Casei Mele; Domus; Caminul; Casa Mea; Unelte si Echipamente; Casa Lux; Locuinta Mea; Casa de vacanta; Oferte Speciale; Business Adviser; Business Point; Nastratin; Anunt Exclusiv; Confort; Oblique TV; Bloombiz.ro; Ziare.com; Rezidential.net; Ro-imobile.ro; Magazinuldecase.ro; TopEstate.ro si alte peste 50 de canale media Detalii complete: http://www.targimobiliar.eu

POINT business

o p i n i i 11

„Bancile nu au bani proprii!“ subliniaza Petre Bunescu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor conditiile in care intreprinzatorii s-au tot de ingradirea accesului la finantare, Inplans se mai poate spune ca banca este partener

POINT

Foto: ArhivaFoto.ro

al omului de afaceri?

business

Prima Casa 4 ii lasa, deocamdata, indiferenti pe proprietarii din marile orase ale tarii

ndicele imobiliare.ro a oscilat cu mai putin de 1 procent in ultimele treizeci de zile, aprilie neaducand foarte mult dinamism pe piata rezidentiala. Valoarea medie, 1.049 euro/mp util, este cu 0,6% mai ridicata decat cea inregistrata in martie. Indicele calculat la nivelul principalelor orase din tara arata ca, in continuare, nu exista o directie clara spre care se indreapta sectorul rezidential. Asistam, asadar, la cresteri usoare de pret in Constanta, Ploiesti, Timisoara, dar si in Capitala pentru anumite categorii de apartamente, in contrast cu scaderile de pret inregistrate in Brasov, Iasi si Cluj-Napoca. In toate cazurile enumerate mai sus, variatiile sunt foarte mici.

scazut in ultimele treizeci de zile cu 0,5%. Si in cazul apartamentelor vechi, pretul solicitat de proprietari in luna aprilie a scazut, dar cu doar 0,3%.

In aprilie, in Brasov, apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,3%, pretul acestora coborand de la 870 euro/mp util pana la o valoare medie de 867 euro/ mp util. Garsonierele au cunoscut cea mai mare crestere de pret: +1%. Pretul cerut pentru apartamentele cu doua camere a crescut in aprilie nesemnificativ, cu 0,2%. Apartamentele cu trei camere au inregistrat o scadere de 1,5%, iar cele cu patru camere s-au ieftinit cu 0,9% in intervalul analizat.

In comparatie cu aprilie 2010, preturile apartamentelor vechi din Brasov sunt in prezent cu pana la 8,4% mai ieftine.

Imobiliarele nu s-au aflat pe lista de prioritati ale romanilor in aprilie

Cluj-Napoca

I

Interesul cumparatorilor pe segmentul rezidential a scazut in luna aprilie in comparatie cu inceputul de an. Valoarea Indicelui national imobiliare.ro pentru a patra luna din an a ajuns la valoarea de 1.049 euro/mp util, cu 0,6% mai mult decat in martie. Fata de aceeasi luna a anului trecut, cand Indicele imobiliare.ro indica valoarea de 1.201 euro/mp, preturile apartamentelor sunt in prezent cu 12,7% mai mici. « Proprietarii au ramas in mare masura indiferenti si lipsiti de reactie imediata fata de implementarea Programului Prima Casa 4, pe segmentul apartamentelor vechi oscilatiile de pret fiind cuprinse intre -0,3% in Brasov si +0,7% in Cluj. In aprilie, variatii mai mari ale pretului au avut loc pe segmentul apartamentelor noi, dezvoltatorii reactionand insa intr-un mod contrastant de la un oras la altul», subliniaza Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.

Bucuresti Indicele imobiliare.ro pentru Bucuresti indica, pentru luna aprilie, o valoare medie de 1.184 euro/mp util (+1,3%) pentru apartamentele noi si vechi din Capitala, inregistrand, pentru a patra luna consecutiv, o usoara crestere sub influenta evolutiei apartamentelor noi. Apartamentele vechi nu au cunoscut o evolutie semnificativa.

Pretul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucuresti a ajuns in luna aprilie la valoarea de 1.390 euro/mp util, in crestere cu 4,5% fata de luna martie. Cea mai interesanta evolutie au avut-o apartamentele noi mari, care s-au scumpit cu aproape 5%. Garsonierele noi au inregistrat cea mai mica rata de crestere in ultimele 30 de zile, de 0,9%.

In aprilie, pretul apartamentelor vechi din Capitala a ramas mai degraba constant. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceasta categorie de apartamente a ajuns la 1.101/euro mp de suprafata utila, cu 0,1% mai mult decat in luna precedenta, dar cu 11,3% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut. Nicio categorie de apartamente vechi din Capitala nu a inregistrat o oscilatie de pret mai mare de 1% in ultimele 30 de zile.

Brasov Brasovul se regaseste printre orasele care au cunoscut o evolutie in scadere a preturilor in luna aprilie. Conform Indicelui imobiliare.ro, pretul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vanzare are o valoare de 871 euro/mp de suprafata utila, cu 0,3% mai putin decat in luna martie. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, pretul mediu actual este cu 6,8% mai mic. Pretul apartamentelor noi din ansamblurile rezidentiale brasovene a atins valoarea de 934 euro/mp si a

Indicele imobiliare.ro pentru Cluj-Napoca a inregistrat o usoara scadere de 0,6%, in aprilie.

Astfel, pretul mediu pentru apartamentele scoase la vanzare in Cluj-Napoca pentru a patra luna din an este de 982 euro/mp util. Valoarea actuala este cu 7% mai mica decat cea inregistrata in urma cu 12 luni. Scaderea de pret a fost resimtita pe segmentul apartamentelor noi, influentand evolutia generala de pret. Pretul apartamentelor noi a inregistrat o scadere de 3,7% in ultimele treizeci de zile, pana la 933 euro/mp, valoare mai mica cu 9% decat cea inregistrata in urma cu 12 luni.

Pretul mediu cerut pentru apartamentele vechi scoase la vanzare in Cluj-Napoca a evoluat diferit, ajungand la valoarea medie de 1.005 euro/mp util, in crestere cu 0,7% fata de luna martie. Cea mai mare variatie de pret este intalnita in cazul garsonierelor vechi, unde a fost constatata o crestere importanta de 2,8%. Apartamentele cu trei camere s-au scumpit cu 0,6% in ultimele treizeci de zile, aceeasi variatie de pret fiind inregistrata si de apartamentele vechi cu doua camere.

Preturile solicitate pentru apartamentele vechi sunt cu pana la 6,5% mai mici in comparatie cu luna aprilie 2010, cea mai mare diferenta fiind inregistrata in cazul apartamentelor vechi cu doua camere.

Constanta Preturile apartamentelor din Constanta au recuperat terenul pierdut in luna martie, crescand cu 1% in aprilie. Valoarea medie inregistrata pentru luna aprilie este de 950 euro/mp util. Pretul mediu cerut pentru apartamentele noi a crescut cu 2,6% de la 945 euro/mp util pana la 970 euro/mp util.

Tendinta s-a manifestat mai putin insa in cazul apartamentelor vechi al caror pret mediu pe metru patrat util a inregistrat, in aprilie, o crestere de 0,3%, atingand valoarea de 943 euro/mp util. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, preturile solicitate pentru apartamentele din Constanta sunt, in medie, cu 7% mai mici.

Pretul mediu de strigare pentru apartamentele din blocurile vechi din Constanta a inregistrat o crestere de 0,3% in luna aprilie, avand o evolutie similara cu cea inregistrata in luna precedenta, atingand valoarea de 943 euro/mp util. Pe categorii de apartamente, s-au inregistrat scumpiri in cazul unitatilor cu trei camere (0,4%), dar mai ales la garsoniere (1,6%). Apartamentele cu doua camere s-au ieftinit cu 0,4%. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, cea mai mare diferenta de pret se inregistreaza in cazul apartamentelor cu doua camere, 10,1%, iar cea mai mica, de 6,7%, apare in cazul apartamentelor cu trei camere. POINT Analiza completa o regasiti pe www.imobiliare.ro

Dupa cum stiti si dumneavoastra, parteneriatul in afaceri presupune atat drepturi, cat si obligatii reciproce. De fapt, este o… „impletire” a drepturilor si obligatiilor. Ce este un „drept” pentru una dintre parti, este o „obligatie” pentru partener si invers! Pe de o parte, in acest „parteneriat” este institutia bancara, care intelege nevoia si solicitarea clientului si ii poate acorda creditul de care el are nevoie. Aceasta este „obligatia” bancii, care are – insa – si drepturi.

De cealalta parte, clientul are dreptul de a primi un imprumut, dar are si obligatia de a accepta regulile bancare, care sunt foarte clare. Aceste reguli inseamna garantii, dobanzi etc… Si totul porneste de la faptul ca bancile nu au bani proprii. Pe fond, ele lucreaza cu banii clientilor si trebuie sa se asigure ca acesti bani vor fi rambursati de catre solicitantul unui imprumut. O discutie separata trebuie purtata in legatura cu firmele care nu au „istoric”, firmele noi sau asa-numitele „start-up”… Este dificil sa poti aborda o relatie imediata de parteneriat cu cineva despre care nu stii nimic. Nici in viata de zi cu zi nu faci asa ceva! Dar mai exista cazuri in care bancile sprijina si „start-up“-urile, insa este vorba despre alte genuri de garantii, pot fi apelate Fondurile de Garantare s.a.m.d.

garantia. Dar in noua formula, executarea este executare!

aprecieti conditiile puse de Guvern pentru derularea noului Cum program „Prima Casa”?

Fiecare banca isi va face cunoscuta participarea si – din cate stiu – exista banci care au acceptat cerintele guvernamentale. In mare, acum mai raman de solutionat unele detalii, iar singurul punct un pic mai sensibil va fi, probail, dobanda care va fi practicata. Avand in vedere preluarea de catre banci a jumatate din risc, firesc ar fi ca dobanda sa fie putin mai mare.

aparati sunt deponentii de fraudele bancare?

Catsi dedejafurile

Sunt destul de bine aparati... Sigur ca nicio activitate nu este perfecta, din acest punct de vedere! Cu privire la jafurile bancare, din fericire, statisticile arata ca numarul acestora nu este mare in Romania.

Sunt tari occidentale unde frecventa este mult, mult mai mare! Bineinteles ca asta nu inseamna ca e bine ca se intampla si la noi, chiar daca la nivel scazut!

Nu, nu este bine, iar o preocupare permanenta este

ne puteti spune despre Mediatorul CeBancar?

In aceasta privinta, exista persoane care au dobandit calificarea de „mediator bancar”, care s-au inscris in procedurile normale si au urmat cursuri de specialitate, astfel ca demersul a iesit de sub egida Asociatiei Romane a Bancilor. Exista Uniunea Mediatorilor Bancari, o asociatie specializata, separata, fiind o interfata in relatia client nemultumit banca, o interfata care are rolul de a incerca solutionarea diferendelor pe cale amiabila...

inteles ca, din septembrie, se modifica statutul executorilor bancari si ca Amradical nu vor mai fi ai bancilor...

Intr-adevar, executorii bancari dispar cu totul, ca si functie. Ei vor fi „transformati” in executori judecatoresti. De obicei, executorii bancari sunt juristi, asa ca vor avea de ales intre a ramane pe o functie oarecare in banca respectiva, ori sa accepte sa devina executori judecatoresti, caz in care vor trebui sa plece din banca, deoarece – in conformitate cu regulile noastre - un angajat al unei banci nu poate avea si o alta preocupare, o alta meserie. Or, in momentul in care ai ales sa-ti continui activitatea de recuperare si devii executor judecatoresc, conform noilor reguli, nu mai poti fii angajat al bancii.

mai bine pentru activitatea a creditelor?

Vadefirecuperare

Parerea ARB este ca procesul de recuperare a creditelor, prin valorificarea garantiilor, va avea de suferit, in sensul ca ritmul va incetini. In al doilea rand, vor suferi si clientii care sunt proprietarii bunurilor aduse drept garantie, deoarece costurile cu executarea, in cazul executorilor judecatoresti sunt mult superioare costurilor din prezent, cand executorii bancari sunt la noi (de fapt, in prezent, noi nu percepem taxe speciale pentru executorii bancari). Iar costurile vor trebui suportate, in final, de catre client. Pe de alta parte, executorul bancar are abilitatea de a convinge clientul ca este mai bine sa gaseasca solutii de plata, decat sa se execute

de a perfectiona metodele de supraveghere si securitate bancara, mai ales pentru partea de combatere a fraudelor. Aplicam si noi, in Romania, masurile care se aplica in toata lumea…

alte preocupari are, acum, Romana a Bancilor?

CeAsociatia

In plan intern, preocuparea noastra este sa intarim conducerea executiva a asociatiei. In plan general, vom continua sa facem lobby, daca vreti, legat de actele normative specifice care vor aparea si dorim sa fim prezenti in continuare in locurile unde se iau deciziile ce afecteaza comunitatea bancara. Pe de alta parte, ne vom continua proiectele aflate in derulare, cum ar fi implementarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara sau extinderea preocuparii de educare bancara a populatiei, inca din scoala. POINT

Interviu realizat de Daniel Negut

POINT business

12 a c t u a l i t a t e

INSTALA}IE BRICHETAT RUMEGU{ POR Italia, capacitate: 150 kg/h, forma cilindrica, diametru: 7 cm, pret vanzare: 12.000 euro, telefon de contact: 0749.936.688 business

POINT

Grupul de Presa

15 mai - 15 iunie 2011

Founded by Ioan Sorin Rosu

Tiparit in 10.000 de exemplare gratuite

rosu@b-a.ro

ISSN: 1843-293X

General Manager dr. Vlad Hogea

Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.business-point.ro The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

hogea@mediabloc.eu 0742.303.623

Analyst prof. univ. dr.

Mircea Cosea cosea@b-a.ro

Columnists dr. Dan Matei Agathon agathon@b-a.ro

Olimpian Ungherea ungherea@b-a.ro

Senior Editors Marius C. Romascanu romascanu@mediabloc.eu

Horatiu Serb serb@mediabloc.eu

Alin Tomus Editors Daniel Negut negut@b-a.ro

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

Editorial Secretary Raluca Iosifidis raluca@b-a.ro

Care edition Claudia Daniliuc

0722.400.055

Printing House United Print

claudia@b-a.ro

021/345.52.12 office@unitedprint.ro

Translation Cosmina Stroescu

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Sorina Bruj Raul Dancuta

Advertising Department

Dank Media

Layout & DTP Omni Press & Design

0744.559.348, office@dankmedia.ro

www.opd.ro – arta@opd.ro

0733.683.460, alintomus@gmail.com

Green Tree Advertising

POINT

Mahnirea de a fi roman rite, hipermarket-urile inventeaza tot soiul de taxe (de raft, de intrare in retea etc.), care, din pacate, ne fac tot mai saraci. Un exemplu concludent il constituie laptele si cartoful, aceste alimente de baza ajungand la preturi de raft extrem de mari fata de preturile de producator.

De ce aleg romanii produsele straine?

Cristian Mladin itandu-ne la trendul descendent al evolutiei cursului principalelor valute, putem observa cu usurinta ca exista o neconcordanta intre preturile produselor si acest curs. Cu cativa ani in urma, ni se dadea ca motiv principal al cresterii preturilor tendinta ascendenta a principalelor valute. Avand in vedere faptul ca Romania este o tara predominant importatoare si faptul ca volumul exporturilor este mai scazut, era evidenta cresterea preturilor produselor (importate si platite in valuta) in urma dezechilibrarii balantei comerciale.

Se mai stie, de altfel si faptul ca scumpirea produselor petroliere si a electricitatii, a apei sau a gazelor naturale (in marea lor majoritate importate) se reflecta in valoarea adaugata marfurilor.

Conceptul de Piata Europeana ar fi unul bun, (desi pare putin utopic) in sensul ca fiecare tara a UE ar trebui sa produca acele marfuri pe care le poate obtine cu minim de efort (de exemplu, la campie, ar trebui sa predomine agricultura; in zone cu resurse naturale-industria, s.a.m.d.) pentru a obtine o piata cu cele mai competitive produse, atat calitativ, cat si ca pret. Unii spun ca, in realitate, insa, exista influente in cadrul UE, FMI sau Banca Mondiala, pentru a nu fi create premizele dezvoltarii durabile a partenerilor. In cazul statelor est-europene, care au aderat mai recent la UE, potrivit acestor teorii, s-ar dori ca acestea sa devina piete de desfacere pentru produsele altora.

Si totusi, aici si acum, se poate observa politica arivista a marilor hypermarket-uri (si nu numai), care vor sa castige cat mai mult in cat mai scurt timp. Pentru a mentine preturile do-

U

Interesant de remarcat este si presiunea pe care o fac reprezentantii hypermarket-urilor in negocierile cu guvernul, acestia amenintand cu retragerea de pe piata (in realitate nedorind insa sa omoare sau sa paraseasca gaina care face „oua de aur”), dar si lipsa de verticalitate a guvernului, care, in loc sa sprijine producatorii locali si sa duca o politica de accizare mai accentuata pentru produsele de import, fac tocmai contrariul si impun o sumedenie de conditii restrictive pentru producatorii autohtoni, eliminand astfel concurenta. Toate acestea, probabil, pentru un anumit procent (sau comision), care a intrat, intra sau va intra in buzunarele alesilor nostri.

Cateva sute de kilometri mai la vest de Romania, se poate observa orientarea cumparatorilor catre producatorii autohtoni si nu catre comerciantii straini. Spre exemplu, chinezii cumpara de la comerciantii chinezi, italienii isi cauta comerciantii compatrioti, turcii prefera comerciantii turci, s.a.m.d. Doar la noi se poate vedea exact contrariul a ceea ce se poate vedea in Vest. Se cumpara indeosebi produsele straine, de import, in detrimentul celor romanesti, autohtone.

Pentru produse cu cativa lei (sau bani) mai ieftine, romanii aleg de cele mai multe ori produsele straine (care nu sunt intotdeauna si cele mai calitative), uitand ca, de fapt, profitul hypermarketurilor iau calea strainatatii si nu este reinvestit durabil in Romania. Iar de multe ori si snobismul are un cuvant greu de spus in alegerile romanilor... Aici ar trebui sa intervina educatia si civilizatia oamenilor, in a putea face diferenta si a alege produsele romanesti, de multe ori, mai calitative.

Si ar mai fi ceva. Mai trebuie sa tinem si noi cu ai nostri si sa cumparam si cu inima. Dar se pare ca la noi dragostea trece in primul rand prin stomac si… prin portofel. Din pacate...

POINT

POINT

business

a l b a , a r a d & c l u j 13

Economia timpului liber

Motto: „Tot ceea ce va foloseste cu adevarat se cumpara cu putine parale, numai lucrurile de prisos se vand la preturi mari.“ (Axel Munthe) m ales de aceasta data o tema care sa ne faca sa ne gandim macar un pic la cat de putin timp liber ne-a mai ramas, la ce lucruri ne ocupa orele unei zile ale saptamanii, la ce mai pretuim de fapt fiind atat de prinsi de ritmul cotidian. Se spune pe buna dreptate ca esenta supravietuirii consta in adaptarea la mediul in care traim. SoAlin Tomus cietatea de consum, devenita parca al treilea parinte al nostru ne lasa din ce in ce mai putin timp liber in care rolul si sensul nostru sa capete un inteles superior si aducator de implinire in raport cu lumea inconjuratoare. Aceasta stare de echilibru, pe care unii tind sa o numeasca fericire, este din ce in ce mai greu de identificat din moment ce biroul si masina, laptopul si telefonul mobil au devenit „organe” de a caror buna functionare depind foarte multe in jurul nostru. Lucrurile care trebuiau sa ne fie supuse, ne-au subjugat la un nivel greu de anticipat la inceputul anilor 90 rapind din cel mai important capital al omului, timpul.

Zilele trec cu o rapiditate extraordinara intre doua intalniri si o cafea cu un prieten, pe care uneori uiti sa-l intrebi ce mai face. Acest pluton de alergatori in care intram cu totii incet dar sigur are, desigur, confortul sau mental, acela ca faci parte dintr-un sistem care te ajuta sa-ti procuri cele necesare vietii cu pretul pierderii capacitatii de a mai avea timp liber. Zilele par sa nu se mai diferentieze prea tare, valorile intrinseci par sa se dilueze intr-o lume in care copii sunt crescuti virtual, folosindu-se chatul si telefonul mobil pentru a raspunde unor intrebari, care, in lipsa apropierii si a unei cani cu lapte, devin din ce in ce mai putine. Lumea din jurul tau solicita din ce in ce mai multe raspunsuri fulger, lasandu-ti tot mai putin timp liber in care sa poti sa-ti pui cateva intrebari, din care, poate, singura relevanta este legata de propria fericire.

A

tui capital necesar, vital chiar pentru om, timpul liber, va avea pe termen lung efecte greu de anticipat, dar, oricum, nu de bun augur, pentru ca fara bucurie viata ramane un maraton in care justificarea rezistentei e legata de faptul ca nu exista alta solutie. Poate ca nu insa renuntarea la o astfel de cautare este o problema demna de luat in seama.

In concluzie, daca exista vreuna si daca o pot scrie eu, bogatia unui individ consta in cat timp liber mai are pentru a se putea bucura de ceea ce conteaza cu adevarat pentru el.

Economia timpului liber nu este o disciplina de studiu, dar a devenit o chestine de raport optim intre ceeea ce faci si bucuria pe care o poti imparti cu cei dragi tie ca rezultat al investitiei capitalului tau cel mai de pret, timpul... POINT

Bogatia unui individ consta in cat timp liber mai are Timpul liber pe care-l avem este, si cred ca va fi intotdeauna, simbolul modului in care am reusit sa intelegem lumea din jurul nostru, dinamica nevoilor noastre si pretul pe care-l platim pentru a le acoperi pe acestea. Ritmul in care traim in ultima vreme, in care azi e luni si maine e duminica, ridica o intrebare simpla, legata de dezvoltarea individului, de consolidarea familiei si de asigurarea unui climat interior care sa dea sens existentei noastre. La ce bun acest ritm, daca viata devine o chestiune intre doua telefoane si doua mailuri intre o institutie financiara si un client caruia tot ce mai poti sa-i oferi e o factura? Economia timpului liber e intr-o criza mult mai profunda decat economia perceputa la modul concret. Erodarea aces-

Dezvoltarea Regiunii de Nord-Vest, dincolo de prognoze egiunea de Nord-Vest va incheia anul 2011 in crestere economica, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza. Din cele 8 judete care fac parte din Regiunea de Nord-Vest, Clujul Andra-Daria Szasz va trece in 2012 cu cea mai mare crestere: de aproape 2,5%. Totusi, prognoza din 2011 pentru anul curent este diferita de cea din 2009 pentru 2011.

PIB-ul din Regiunea de Nord-Vest va creste prima data in ultimii trei ani - in 2011, cu o medie de 1,5%, potrivit estimarilor facute recent de Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Valoarea este jumatate din cat era prognozata de aceeasi

R

institutie in iunie 2009 pentru 2011 – o medie de 2,3% si se situeaza la 8 procente diferenta fata de cresterea economica din 2006, a carei valoare medie in regiune era de 9,9%.

Potrivit estimarilor din acest an, judetul Cluj va avea la inceput de 2012 cea mai mare crestere economica din regiune si din tara, cu 2,5%, la fel ca in estimarile din 2009.

Pe judete si capitole, valorile medii prognozate in 2009 pentru 2011 sunt diferite de valorile prognozate in 2011 pentru 2011. Astfel, judetele din Regiune cu cea mai potolita crestere la finalul lui 2011 sunt Satu-Mare si Salaj, ambele cu 0,7% si Bihor cu 0,9%.

In Maramures cresterea economica previzionata in acest an pentru 2011, ar fi de 1,2%, iar in Bistrita-Nasaud de 1,3. Fata de prognoza din 2009, valorile sunt mult mai mici – minimele erau situate peste 2,0%.

Prognoza din 2009 pentru 2011 arata mai bine Nici la capitolul PIB/locuitor euro, valorile prognozate in 2009 pentru acest an nu sunt aceleasi cu cele previzionate in acest an pentru 2011. Asadar, potrivit prognozei facute de CNP in martie 2011, Regiunea de Nord-Vest va avea o medie de 5.487 de euro/locuitor, la finalul acestui an, mai mica insa fata de valoarea din 2008 – primul an de criza – care era de 5.780. Potrivit previziunii din anul curent, la finele lui 2011, judetul Cluj va sta in frunte cu o valoare de 8.157. Din cele 8 judete, Maramuresul va avea 3.890 euro/locuitor, Satu-Mare si Salaj, 4.147 euro, respectiv 4.258 euro, iar Bihorul 5.648 euro si BistritaNasaud 4.403 euro. Previziunea din 2009 pentru anul curent, la acest capitol, arata diferit: media prevazuta pentru 2011 in Regiunea de Nord-Vest era de 6.459 euro, in Cluj de 8.763 euro, iar cele mai mici valori erau de 4.857 euro pentru Maramures.

Salariile, tot la fel Potrivit celei recente prognoze realizate de CNP, castigul salarial mediu net lunar, la sfarsitul lui 2011, ar fi de 1.216 de lei/salariat. Potrivit sursei citate, judetul Cluj sta cel mai bine si la acest capitol, cu un salariu mediu de 1.458 de lei. Judetul Bihor se afla la polul opus, cu un salariu de 1.078 de lei. Ii urmeaza Bistrita-Nasaud, cu 1.158 lei, Maramuresul - cu 1.091 lei, Satu-Mare - 1.113 si Salaj cu 1.194 de lei. Estimarea din 2009 nu e cu mult diferita fata de cea curenta – o medie a castigului salarial mediu net lunar in Regiunea de Nord-Vest de 1.232 de lei. Potrivit estimarilor din acest an, castigul salarial mediu net lunar ar creste cu o medie de 4,3% fata de valoarea previzionata in 2009. Cel mai mare castig din regiune ar fi in judetul Bihor, cu 4,9, urmat de Satu-Mare, cu 4,4% si de Cluj cu 4,2%. In Salaj, castigul salarial mediu lunar ar fi cel mai mic, cu doar 3,3%. Tot la polul opus sar afla Bistrita-Nasaud, cu 3,9%, si Maramures, cu 4,1%.

Rata somajului, mai mica, dar mai putini angajati Populatia civila ocupata la sfarsitul anului 2011, in Regiunea de Nord-Vest, potrivit previziunii din martie, e de 0,8. Rata medie a somajului previzionata pentru finele acestui an in Regiunea Nord-Vest – 5,8% – este mai mica decat valoarea previzionata in 2009 pentru 2011 – 6,3%. Cea mai mare rata a somajului inregistrat se mentine la acelasi nivel ridicat – in Salaj, cu o valoare de 7,8% si in BistritaNasaud, cu 6,0%. Previziunile arata ca a scazut atat rata somajului - este mai mica fata de cea prevazuta - 5,8%, dar si numarul de oameni angajati – numarul mediu de salariati a scazut de la valoarea de 0,5% prevazuta in 2009, la 0,3%, previzionata recent, pentru aceeasi regiune. POINT

POINT

POINT business

business

14 c o m e n t a r i i

De la „cozile“ socialiste – la hypermarketurile capitaliste!

ndiferent de vremuri si de vreme, chiar daca este sau nu este criza financiara mondiala, romanii merg la supermarket. Nu cred ca avem vreo statistica exacta cu privire la numarul celor care doar «viziteaza» marile magazine, fara sa cumpere nimic, dar in mod sigur exista romani care aproape ca si-au facut un obicei in a merge acolo «sa vada» ce mai este nou si ce preturi mai sunt! Eventual, chiar sa... socializeze! Iar «culmea socializarii» ar putea fi sa-ti dai intalnire la supermarket! Mai te uiti la un produs, in vreme ce arunci o privire «pofticioasa» la vecina de... raft, mai dai un «Buna ziua!» si astepti sa-ti raspunda cineva... Cine stie cate prietenii – poate chiar iubiri – s-au facut, ori s-au desfacut in supermarket?!

Asa cum era, pe vremuri, la imensele cozi din Epoca Societatii Socialiste Multilateral Dezvoltate. Cei care si-au trait atunci deplina maturitate stiu bine ca, la o astfel de coada, aveai timp sa-ti cunosti bine si viitoarea nevasta!

Multi analisti ai pietei de profil au ajuns la concluzia ca Romania nu prea se incadreaza in tiparele cunoscute. La noi este ca nici-unde! Aici, pe Plaiuri Mioritice, la supermarket este coada in orice zi si la orice ora. Ca sa nu mai vorbim de perioada promotiilor, cand multi romani sunt in stare sa se calce in picioare chiar si pentru o amarata de bricheta. Pe de alta parte, am vazut oameni care acceptau un pachet de tigari, oferit gratuit de cine stie ce importator, chiar daca nu erau fumatori. Motivul?

«Daca-i degeaba, de ce sa nu iau?»...

GFK Romania a dat recent publicitatii un studiu referitor la criteriile care stau la baza alegerii magazinului de unde facem „grosul” cumparaturilor.

Cele mai importante sunt legate de timp si de bani. Stim ca „time is money”, dar aici sunt valabile ambele componente!

Datele fac parte din studiul Shopping Monitor, realizat pe un numar de 737 de respondenti de peste 15 ani, din mediul urban, responsabili de cumpararea produselor alimentare si nealimentare din gospodarie, esantion reprezentativ pe regiuni istorice si grad de urbanizare.

Metoda de culegere a datelor a fost cea a interviurilor telefonice.

Batranii nostri ne invatau ca nu trebuie sa cumperi niciodata de la primul comerciant iesit in cale. Intotdeauna, este bine sa mai cauti, trebuie sa compari preturile dintr-un magazin si de la altul, eventual chiar sa te tocmesti, aducand drept argument tocmai faptul ca „dincolo e mai ieftin”! Credeti ca romanii nostri fac asa? Ei, as! Chiar si eu sunt un exemplu de... cum nu se face! Cand muncesti de dimineata si pana seara (si nu putini sunt cei care muncesc asa, in vemurile noastre), cand sa mai fie timp de alergat prin piete sau de tocmeli? Asa ca, pentru mai bine de jumatate dintre romani, criteriile cele mai importante dupa care isi aleg magazinul unde cheltuie cei mai multi bani pe produse alimentare si nealimentare de uz curent este apropierea de casa sau de serviciu, precum si timpul necesar pentru a ajunge la magazin.

Acesti factori – strans legati intre ei - au o influenta si mai pregnanta in randul persoanelor care au varsta cuprinsa intre 45 si 55 de ani sau a celor cu educatie superioara, dar mai ales pentru persoanele din Capitala. Ceea ce e si normal, pentru ca in Bucuresti mai apare... «traficul», un alt factor important, care face ca distanta dintre doua magazine situate in zone diferite ale orasului sa para, uneori, de ne... parcurs, daca pot spune asa!

I

Nivelul preturilor este - de asemenea - un motiv destul de important in alegerea magazinului, mentionat de aproximativ 46% dintre romani. Este un criteriu care are un impact mai mare in

randul femeilor sau a persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 lei si nu este nici o «filozofie» aici ! Totul este clar...

De remarcat este doar faptul ca bucurestenii sunt ceva mai «darnici» decat restul populatiei tarii. De fapt, si statisticile arata ca in Capitala sunt salarii mai mari... Varietatea gamei de produse ali-

mentare si nealimentare se regaseste ca un criteriu important pentru romanii ce prefera lanturile de magazine de tip hypermarket (43%), fara a aduce modificari in clasamentul final (locul 3 in top).

Prospetimea si calitatea produselor ocupa locul patru in clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un

magazin anume (16% din total populatie) si are o importanta relativ mica printre tinerii cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar si a persoanelor care locuiesc in Bucuresti. Altfel spus, nu prea conteaza calitatea produselor pe care le cumparam! Alte criterii mai putin importante pentru cumparatori

(sub 6%) sunt obisnuinta de a merge intr-un magazin anume (mai ales in randul romanilor care nu lucreaza), existenta promotiilor (cu un impact putin mai mare printre femei), personalul placut si posibilitatea cumpararii rapide (lipsa cozilor sau viteza achitarii la casa).

POINT (Daniel Negut)

POINT business

w w w . n a s t r a t i n . r o 15

Romanul face haz de necaz. Cum adica?! Adica nu ia nimic in serios. Trateaza cu o indiferenta venita din fatalismul mioritic toate relele ce i se pot intampla. Ce sa-i faci?!

Lasa ca merge si asa! Asta e si Doamne ajuta! Romanul face haz de necaz?! Adica inca isi mai permite asa ceva?!

Nu s-a saturat sa trateze necazurile doar cu haz? Nu s-a saturat sa il tot puna pe Bula sa-i exprime frustrarile si deznadejdile? Nu s-a saturat sa-l puna pe Dumnezeu sa-i rezolve problemele? Nu a inteles ca nu prea mai merge si asa? Nu a inteles ca poate face haz de necaz numai daca stie cum, daca poate si daca are taria si curajul sa scape de necaz? Astept de la „NASTRATIN“ sa aiba haz, dar sa nu faca haz de necaz.

Mircea Cosea

Revista (anevoie la rasfoit, dar lesne de iubit) isi trage seva (intamplator sau nu!) din istetimea voioasa a stramosului meu, Nastratin Hogea. O seva otravitoare, dupa unii (precum juratul care tocmai il condamnase pe marele pamfletar Paul-Louis Courier), intrucat: „- Pamfletul nu poate fi ceva bun. Cine spune pamflet, spune o scriere plina de otrava. - De otrava? - Da, domnule, si dintre cele mai rele, caci altminteri nimeni nu l-ar citi. - Nu l-ar citi daca nu ar fi plin de otrava? - Nu, caci asa-s oamenii: le place sa gaseasca otrava in tot ce se tipareste. Nu stiu ce cuprinde pamfletul dumitale, pe care tocmai l-am condamnat. Nu stiu si nici nu vreau sa stiu, dar toata lumea il citeste: inseamna ca-i plin de otrava”. Nu, zau?!

Vlad Hogea

„NASTRATIN“ si „ANUNT EXCLUSIV“ – in magazinele si chioscurile de presa din toata tara! „NASTRATIN“, singura revista de pamflet (inter)urban si caricatura de brand, a ajuns deja la numarul 4.

Publicatia fondata de Ioan Sorin Rosu si condusa de Vlad Hogea (Director General) il are ca Art Director pe Mihai Matei.

Din sumarul acestui numar iesit din tipare (la figurat, dar si la propriu!) indicam aici doar cateva repere: „Galeria Atelier «Horatiu»“ (rubrica permanenta de Horatiu Malaele), „Mizeria ca politica de stat“ (de Olimpian Ungherea), „Muncile lui Nastratin“ (de Marius C. Romascanu), „Cafeaua logofatului Tautu“ (de Vlad Hogea), „Stramosii lui «Nastratin»“ (de Horatiu Serb), „Povesti de dragoste nemuritoare“ (de Mihai Matei), grupaje de epigrame de Nicolae-Paul Mihail, George Corbu si Elis Rapeanu, texte ale marilor clasici ai umorului romanesc, precum si o sumedenie de caricaturi, alegorii grafice si benzi desenate de brand.

Revista „NASTRATIN“ (editata de MEDIA BLOC www.mediabloc.eu) este tiparita in 10.000 de exemplare/editie (tiraj auditat BRAT). Primele 3 numere au fost difuzate gratuit, prin reteaua SPIN MEDIA (www.spinmedia.ro - peste 750 de standere amplasate in locatii premium din: Bucuresti, Alba Iulia, Alexandria, Arad, Baia

Mare, Bistrita, Brasov, Cluj-Napoca, Campia Turzii, Dej, Deva, Giurgiu, Hunedoara, Medias, Oradea, Orastie, Pitesti, Ploiesti, Satu Mare, Sebes, Sibiu, Sighisoara, Targu Mures, Timisoara, Turda, Zalau).

Incepand cu numarul 4 al publicatiei (care apare pe piata luni, 16 mai), „NASTRATIN“ este distribuit prin MEDIA GAMMA PUBLISHERS, in magazinele si chioscurile de presa din toata tara (pretul de vanzare fiind de 2,4 lei / exemplar).

Continutul editiei tiparite a revistei „NASTRATIN“ poate fi vizualizat in format digital pe www.nastratin.ro (care, in curand, va deveni un portal de caricatura si pamflet in toata regula).

Revista nationala de imobiliare „ANUNT EXCLUSIV“ (tiparita in 10.000 de exemplare/editie; tiraj auditat BRAT), care contine anunturi provenind de la particulari (marcate cu P) si anunturi oferite de agentiile imobiliare (marcate distinct, cu A) va fi distribuita, tot de luni, 16 mai, in Bucuresti si in alte orase ale tarii, atat prin MEDIA GAMMA PUBLISHERS, cat si prin SPIN MEDIA, DANK MEDIA si GREEN TREE ADVERTISING. Editia tiparita a publicatiei poate fi vizualizata pe Internet, pe site-ul www.anuntexclusiv.ro.

Lumea pe care o priveste „NASTRATIN” ne priveste pe toti.

Tumultul ei zilnic se revarsa peste noi intr-un timp al schimbarilor profunde si asa, prinsi in vartejul cotidian, uitam, picatura cu picatura, sa mai zambim. Sa ne bucuram si sa cream, aratandu-le celorlalti, cu umor, cine suntem. Sa radem, fara teama, de lucrurile pe care le facem, pentru ca doar razand de ceea ce facem bine vom putea depasi blazarea ce se instaleaza atunci cand suntem convinsi ca mai binele este dusmanul binelui existent. Sa lasam umorul sa-si gaseasca singur locul potrivit in vietile si in activitatile noastre de zi cu zi, pentru ca, mai apoi, tot prin el sa reusim sa ne depasim propriile noastre limitari. Pentru ca puterea de a zambi le apartine oamenilor si tot ea le defineste umanitatea.

Marius C. Romascanu

„NASTRATIN“ este un ziar de citit pe laptop. Cum citim ziarul pe laptop?

Instructiuni: se ia un laptop (nu conteaza marca), se deschide la 135°, se ia „NASTRATIN” si se aseaza cu pagina 16 pe tastatura, se citeste prima pagina, continuati, deschideti si sprijiniti pagina 1 pe monitor, si tot asa… simplu...

La treaba!

Horatiu Serb

POINT

POINT

Tendinte in Gambling

Revista „Casino Inside“ va propune o privire de ansamblu a lumii jocurilor de noroc, dar si un punct de reflexie cand vine vorba de ce se intampla in propria noastra ograda, unde reprezentantii industriei trec prin incercari grele... n 2011, tendintele pietei de gambling vor cunoaste crestere in Asia si stagnare in S.U.A. si Europa, rolul noilor tehnologii se va mari, iar importanta componentei sociale in gambling va capata o insemnatate mai mare. Principalele tendinte in gamblingul mondial in anul 2011 tin in special de dezvoltarea acestuia, cu precadere in Asia si mai putin in Statele Unite si Europa. Asia va fi si in 2011 starul gamblingului mondial, astfel incat cinci dintre cele mai importante zece companii ale lumii in acest domeniu au sediul in Asia. Mai mult decat atat, compania care ocupa locul I in acest top, Las Vegas Sands, primeste majoritatea veniturilor din Asia! Celelalte companii care completeaza lista sunt Genting (Singapore), Sands China (China), Wynn Macau (China), SJM Holdings (China) and, Kangwon Land (Coreea de Sud). Restul

I

business

16 g a m b l i n g

topului este format din companii din afara continentului asiatic.

Romania nu se incadreaza in acest an in cadrul tendintelor mondiale general valabile pentru acest an, ci mai degraba isi va duce traiul in cadrul albiilor delimitate anul trecut. Cu exceptia continuarii tendintei de „canibalizare“ a clientelei, pe de o parte, si de pastrare si fidelizare a clientelei proprii, pe de alta parte, nu vad in zona de 2C, atat pe live cat si slotrooms, o desfasurare de forte diferita fata de 2010. Ce se poate intampla, in cadrul industriei noastre, cu tendinta de crestere de-a lungul acestui an, este dezvoltarea afacerilor in zona online, odata cu punerea in aplicare a normelor noii legi. Online-ul poate ridica cifra de afaceri a companiilor din gamblingul romanesc si poate da startul unei lupte de atragere a clientilor, care anul trecut au adus companiilor din domeniu sute de milioane de euro venituri.

La noi, afacerile cu jocuri de noroc online au crescut spectaculos in ultimii ani, odata cu dezvoltarea retelelor sociale de internet. Potrivit datelor Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania (AOCR), 480.000 de romani s-au inregistrat anul trecut pe site-urile de gambling disponibile in Romania. „Din datele estimative, putem vorbi de o piata

de 500 milioane de euro in prezent, care creste cu procente importante de la an la an. In 2-3 ani, isi va dubla valoarea“, afirma Sorin Constantinescu, presedintele AOCR. Statul roman nu a castigat nimic – sau, cel putin, inca nu castiga – din asta. De ce? Pentru ca site-uri de gambling online nu sunt inregistrate la Registrul Comertului in Romania, fiecare detinand autorizatii offshore.

Statul taxeaza jocurile de noroc Pe de alta parte, si statul roman poate avea de castigat destul de mult anul acesta, daca aceasta tendinta prinde cu adevarat contur. Exista posibilitatea ca la sfarsitul anului sa vorbim de venituri din taxe si impozite mai mari, comparativ cu perioada 2009-2010.

Conform Ministerului Finantelor, statul a incasat de 2,2 ori mai multi bani la buget anul trecut, adica 606.437.661 lei, fata de 278.268.364 lei, in 2009, numai prin „taxe pentru jocurile de noroc“. Din „impozitele pe venituri obtinute din jocurile de noroc, din premii si din prime in bani si/sau natura” s-au obtinut in anul 2010, 119.289.583 lei, fata de 74.266.094 in 2009. In anul 2010, veniturile totale atrase la bugetul de stat din activitatea de gambling, inclusiv „taxa de timbru social asupra jocurilor de

noroc“, au fost in Romania, conform cifrelor oficiale, de 726.222.576 lei, cu 61% mai mari decat totalul veniturilor inregistrate la buget in anul 2009.

In lume, companiile de gambling online vor incerca sa „targeteze“ femeile din ce in ce mai mult, spunand ca internetul este un loc mai sigur in care sa joace, un spatiu mai putin intimidant si in care isi pot permite sa-si pastreze mai usor anonimatul. Alta directie pe care o va urma gamblingul mondial in acest an va tine de implementarea de noi tehnologii, cum ar fi cele touchscreen, dar si de vizualizare 3D a diverselor teme de joc de pe aparat, care, in mod normal, trebuie sa beneficieze de un interes „natural“ din partea dezvoltatorilor de tehnica. Tinerii asa-zis nascuti in era digitala vor folosi in crestere noile tehnologii, ce presupun gambling pe telefonul mobil, iPhone, iPad sau diverse alte gadgeturi, introducandu-le in familia si societatea din care provin, usurand operatorilor online de gaming penetrarea in spatiile virtuale.

Apoi, o alta directie se considera ca va fi, pe de-o parte, fuzionarea companiilor pentru a castiga cote mai bune de piata dupa modelul Bwin-PartyGaming, in acelasi timp cu continuarea sau demararea de proiecte noi in parteneriat public-privat, care sa conduca la dezvoltarea din ce in ce mai mare a turismului de gambling, de entertainment, cu precadere in statele asiatice.

Pe de alta parte, va creste numarul masinilor (slot) ce vor oferi o grafica din ce in ce mai atragatoare, dar si un procent mare de plata a castigurilor, estimat intre 90% si 95% din total intrari; jucatorul trebuie sa se simta din ce in ce mai des castigator, iar premiile sa fie mai consistente.

Pokerul online isi fidelizeaza jucatorii In acelasi timp se estimeaza ca se va face cat de curand saltul catre mult mai multe jocuri pe o placa, cu 40 de linii sau mai multe si cu patru simboluri pe rola.

Cat priveste jackpoturile, tendinta este sa existe o frecventa ridicata a bonusului si castigurilor securizate in timpul jocu-

lui, lucru ce motiveaza jucatorul. Totodata se urmareste ca, prin legarea mai multor terminale la un singur jackpot, sa se mareasca entuziasmul jucatorilor in cadrul grupului, sugerand tentatia unor castiguri mari. In zona „pokerului online“ se simte tendinta de atragere si fidelizare a jucatorilor si de creare a unor comunitati de playeri sau de „cluburi proprii“, prin atragerea prietenilor cu ajutorul retelelor de socializare aflate acum la moda. In acelasi timp, se evidentiaza tendinta de dezvoltare a noi forme de poker, variante ale Texas Holdemului, mai agresiv, jucat mai rapid. In ce priveste pokerul jucat in cadrul turneelor live, se remarca cresterea numarului de jucatori foarte tineri si a femeilor si cresterea premiilor si a numarului de turnee in lume, pastrarea activa a fenomenului pokeristic pe TV, dar si translatarea lui catre mass market si identificarea jucatorului de poker profesionist, recunoscut, cu un om obisnuit.

O alta tendinta in gambling, dar care are un rol social major, este protejarea tinerilor sub 18 ani. Conform unui studiu realizat in Marea Britanie de catre UK Office Communications, 27% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 8 si 11 ani au un profil personal pe retelele de socializare! De asemenea, un raport realizat de catre Meerkamper a scos la iveala faptul ca multi jucatori de poker folosesc Facebook, iar acest lucru ofera multor tineri sub 18 ani acces la activitati de gambling. „Responsible gaming“ si felul cum organizatorii de jocuri de noroc de pe mapamond trebuie sa constientizeze ca impreuna cu jucatorul si cu statul trebuie sa gandeasca masuri active prin care playerul sa fie protejat impotriva tendintelor auto-distructive, acesta trebuind sa fie informat asupra pericolelor la care se supune daca nu intelege ca jocul, fie ca il practica acasa, in fata calculatorului sau in sala de cazinou, este pentru entertainment si nu pentru obtinerea de castiguri fabuloase, imediate. Vom vedea la finalul lui 2011 care dintre tendinte s-au confirmat si care nu si ce ne pregateste din acest punct de vedere anul 2012. POINT