Arta in Gradina, 2018 by simpozionul ARTA IN GRADINA

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

Coperta I-IV: George Mircea, „Nu este drum în cer”, ulei/pânză, 70 x 100 cm (detaliu), 2018

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

8 - 18 octombrie 2018 Grădina Botanică Jibou

Ă&#x17D;n memoria lui George

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

ARTA ÎN GRĂDINĂ SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE EDIȚIA A VII-A, 2018

CUVÂNT ÎNAINTE 4-5

TABĂRA DE PICTURĂ GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI“, JIBOU 8 - 18 OCTOMBRIE, 2018 6-47

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN BRUSTURI, SĂLAJ OCTOMBRIE 2018 48-53

ACTIVITĂȚI CONEXE CONFERINȚE, PREZENTĂRI, ATELIERE DE CREAȚIE OCTOMBRIE 2018 54-67

EXPOZIȚIA „IZVORUL. LUMINĂ DIN LUMINĂ” GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 2018 68-73

EXPOZIȚIA HOREA PAȘTINA „LUMINĂ LINĂ” GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 2018 74-79

Simpozionul „Arta în Grădină” rămâne peste ani cel mai important eveniment al artelor vizuale din județul Sălaj. Județul „primește și dă”, în același timp. Primește, la Jibou, la Grădina Botanică „Vasile Fati”, la Zalău, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, și în alte locuri, artiști consacrați, din țară și din străinătate, oferindu-le câteva zile mai ales pentru creație. Apoi, prin această întâlnire artistică Sălajul dă țării valoroase lucrări, vernisaje în județ și în România, diverse tipărituri. E, altfel spus, și un mod de promovare a județului. Prin pictură, sculptură, fotografie. Vom continua și în această „direcție” sprijinul nostru pentru „Arta în Grădină”. Și pentru că, în vremurile „mutante” în care trăim, artele rămân repere sigure, stabile în „relația” omului cu divinitatea. Așa îmi place să cred. Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Ediția a VII-a a Simpozionului de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, găzduit și în acest an de Grădina Botanică “Vasile Fati” din Jibou, s-a constituit, și de această dată, într-un recital artistic remarcabil atât prin participare cât și prin agendă. „Arta în Grădină” reprezintă, prin amploare și calitate, după șapte ediții, cel mai proeminent eveniment artistic la nivel național desfășurat într-o grădină botanică. „Izvorul”, tema ediției din acest an, element generator al esenței vitale fiecărei grădini, care dă viață, culoare și frumusețe plantelor, a reprezentat muza generatoare a unei ediții de simpozion bogată, vibrantă și plină de viață. Centrul de Cercetări Biologice Jibou își exprimă recunoștinta pentru truda creatoare a artiștilor participanți și munca persoanelor implicate în asigurarea unui cadru propice creației. C.S.I. Dr. Cosmin Ionel Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou

Primăria și Consiliul Local Jibou, sprijină în fiecare an, Simpozionul de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, care se desfășoară la Grădina Botanică a orașului Jibou. Proiectul reunește în minunata Grădină Botanică „Vasile Fati” artiști din generații diferite, care într-un cadru natural, plin de culoare și lumină își exprimă liber imaginația, lăsându-și amprenta asupra acestui loc. Lucrările realizate în acest Simpozion au întregit Colecția de Artă Contemporană a Centrului de Cercetări Biologice Jibou, putând fi admirate de publicul larg, fiind încă un motiv pentru ca vizitatorii Grădinii Botanice, să constate că sursele de inspirație din lucrările expuse sunt din fascinanta Grădină Botanică. Prin acest Simpozion, orașul Jibou și Grădina Botanică sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate. Suntem convinși că și în viitor, ochiul și penelul artiștilor vor ști să surprindă frumusețea acestor locuri minunate, pline de culoare. ing. Dan Ghiurco, primarul orașului Jibou

DUBLĂ CONTINUITATE A VII-a ediție a Simpozionului de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfășurat în toamna trecută a reunit, la Grădina Botanică din Jibou, artiști, profesori, teoreticieni și diplomați. Au fost 10 zile de documentare și creație, de discuții rodnice și conferințe. Echipa de artiști s-a constituit în jurul criticului de artă Oliv Mircea, neobosit organizator al multor evenimente artistice de înaltă ținută. Această ediție se circumscrie unei duble continuități. În primul rând, vorbim despre o consecvență a formatului Simpozionului. Ne referim la faptul că, și de această dată, toate secțiunile consacrate au fost continuate: tabăra de pictură, documentarea la bisericile de lemn din Sălaj, activitățile conexe și atelierele de creație pentru copii. În al doilea rând, putem stabili și o altfel de continuitate, cea care are la bază școala, formarea artiștilor participanți. De obicei, artiștii își amintesc și vorbesc în termeni apreciativi despre maeștrii lor, profesorii din timpul studiilor de specialitate. În cadrul acestei ediții, putem vorbi despre o familie de artiști ce a avut profesori și mentori comuni, care împărtășesc un set specific de adevăruri ale artei. Unul dintre profesorii de la Institutul de Arte Plastice din București, cel care a întemeiat o școală românească de pictură, bazată pe o înțelegere modernă a raporturilor cromatice, a fost Alexandru Ciucurencu. Dacă ar fi să apelăm la paradigma arborelui genealogic și să o transferăm în domeniul artelor, am spune că Ciucurencu reprezintă seva care a înrâurit și marcat generațiile de studenți ce i-au frecventat atelierul. Toți artiștii participanți la ediția din acest an a taberei de pictură l-au avut ca profesor, în mod direct sau indirect, pe Alexandru Cicurencu. Astfel, Horea Paștina a fost unul dintre studenții săi preferați. La rândul lui, ca profesor la Universitatea de Artă din București, Paștina a continuat programul maestrului, adaptându-l viziunii personale. A pregătit mai multe generații de artiști, dintre care patru au participat la ediția Simpozionului din 2018: Cristian Dițoiu, Valeriu Paladi, Marian Dobre și George Mircea. Un alt student, iar apoi asistent al maestrului Ciucurencu a fost Marius Cilievici care, la rândul său, i-a îndrumat, tot la Universitatea de Artă din București, pe ceilalți patru participanți la ediția din 2018: Mihai Sârbulescu (care a devenit asistentul lui Horea Paștina), Alexandru Antonescu, Crinela Antonescu și Radu Șerban. Prin urmare, consider că această relație de familie artistică a fost etalată în cei mai normali și potriviți termeni la Jibou. Este un privilegiu să împărtășești valori comune, să le afirmi și să le aplici în ceea ce faci. Curatorul acestei ediții, Oliv Mircea ne-a cunoscut demult, pe toți. A dorit, a insistat și ne-a convins să ne reunim la Grădina din Jibou, sub genericul sursei generatoare de lumină, apă, armonie: Izvorul. În cadrul ediției din acest an, în afară de tabăra de pictură - care reprezintă nucleul manifestării - ne-au onorat cu prezența trei personalități, nume cunoscute în domeniile în care se manifestă. Doamna Delia Voicu, de la Institutul Diplomatic Român, Vasile Cioca, profesor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și Mircea Groza, cunoscut cercetător al obiceiurilor populare din zona Sălajului. Continuând documentarea la bisericile de lemn din Sălaj, am avut ocazia să vizităm biserica de lemn din Brusturi, construită în jurul anului 1850. Tot în această perioadă, Vasile Cioca a coordonat deja consacratele ateliere de pictură, la care a participat un grup de elevi de la Centrul de Servicii Sociale din Jibou. Lucrările realizate de către artiști în perioada Simpozionului au fost prezentate publicului în expoziția „Izvorul” la galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. De asemenea, am avut onoarea să prezentăm, în același cadru, expoziția personală a pictorului Horea Paștina, intitulată „Lumină lină“. Ambele expoziții au fost curatoriate de criticul de artă Oliv Mircea. Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

MIHAI SÂRBULESCU RADU ȘERBAN ALEXANDRU ANTONESCU CRINELA ANTONESCU OLIV MIRCEA HOREA PAȘTINA VALERIU PALADI CRISTIAN DIȚOIU GEORGE MIRCEA

ÃDINÃ N GR Î A T þional AR Interna n o i z o ale Simp Vizu e t r de A

TABĂRA DE PICTURĂ Tema ediției: „IZVORUL. LUMINĂ DIN LUMINĂ” GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI”, JIBOU 8 - 18 OCTOMBRIE 2018

Participanți: HOREA PAȘTINA MIHAI SÂRBULESCU CRISTIAN DIȚOIU MARIAN DOBRE VALERIU PALADI ALEXANDRU ANTONESCU RADU ȘERBAN CRINELA ANTONESCU GEORGE MIRCEA Curator: OLIV MIRCEA

Oliv Mircea împreună cu Horea Paștina și Mihai Sârbulescu, fostul grajd Wesselényi, Grădina Botanică din Jibou

IZVORUL Reunirea pictorilor din miezul de toamnă al anului 2018 de la Jibou își propune o urcare spre izvor. Toate valurile, toate vîrtejurile, toate accidentele, reduse la unison, unificate într-o curgere indistinctă, izotopă, egală cu ea însăși, fără început și fără sfîrșit, la limita imobilității, ca și ceața din cerurile dimineții, care se plimbă pe deasupra dealurilor, devenind prima și ultima etapă spre centru, către Izvorul pe care fiecare îl circumscrie strict. E o asimțire ce seamănă cu o adiere inefabilă a suflului pe care l-a simțit Ilie pe muntele Horeb; e și Okeanos, apa Sîmbetei, rîurile fără de început și fără de sfîrșit. Pictorii percep toate astea ieșind din spațiu și din timp, fiecare în maniera lui, știind de pe acum și poate acum mai mult decît altădată că barca lui Caron îi va trece dincolo. Duhul suflă în voia lui deasupra ceții, dimineață de dimineață. Completa libertate a Duhului deasupra cețurilor și deasupra oamenilor devine coextensivă. Căile lui ne duc la o țintă tainică, o țintă ignorată de ceilalți oameni, o țintă răscumpărătoare, reintegratoare, tămăduitoare, eliberatoare. Clipa este curățată de toate accidentele, pentru ca fiecare dintre pictori să obțină fulgurațiuni eterne și unice ale cerescului și ale transcendenței. Veghea continuă a fiecăruia dintre pictori oprește hemoragia clipei, ferind-o de întîmplări adventice și centrifuge (exterioare, ventuze ale ambianței, dușmănoase și vampirice). Izvorul și punctul ultim nu este nici centrul geometric al ființei fiecăruia dintre artiști, nici pierderea panteistă în preajma primului sau a ultimului orizont. Un adînc anamnesis scoate la iveală o inepuizabilă bogăție de sensuri și de viziuni. La Jibou lucrează împreună, în acest călduros și însorit miez de toamnă: Horea Paștina, Mihai Sârbulescu, Alexandru Antonescu, Cristian Dițoiu, Valeriu Paladi, Crina Antonescu, Marian Dobre, Radu Șerban și pentru ultima oară – cine ar fi crezut – George Mircea. Au vrut să se pună împreună în condiția izvorului și nu a bălții stătute. Izvorul, după un gînd care îi unește, oferă noutatea. Izvorul pune pe lume noul. El este indiscutabilul loc al creativității. Curatorul acestei sesiuni de lucru împreună a fost criticul de artă Oliv Mircea, iar invitatul special a fost Delia Voicu. Pictorii aceștia, poate pentru prima oară în acest fel adunați împreună, sunt uniți de un mod comun de a privi și de a vedea. De o școală comună a înțelegerii picturii, de un atelier în care s-au format și și-au deschis orizonturile. S-au format sub conducerea aceluiași maestru, în același duh al picturii, al înțelegerii tradiției și al măiestriei. Un același platonism al înțelegerii lumii, o tratare asemănătoare le servește ca principiu care își păstrează echidistanța față de viziune și față de manifestare. Ca în creștinism, pentru ei, cele văzute și cel încă nevăzut sunt îmbrățișate de un Eros Kosmogonos, Eros Pneumatikos, de un Eros Protogonos. Frumusețea expansiunii și frumusețea împlinirii. Prima este o generozitate și cea de-a doua este o formă de smerenie în înțelegerea aurei lumii și a alcătuirilor ei. Cele două păstrează în ele parfumul cerurilor. Pictîndu-le, George Mircea, a scris pentru prima oară, pe fiecare dinte lucrări, mesaje care s-au dovedit a fi misterios încununate de un ezoterism adînc: „Visul este paznicul Somnului”, „Chemat sau nechemat, Dumnezeu Este Tot Timpul Prezent”, „Nu există drum în Cer”, „Unde este Adevărul?”. Ceea ce e despărțire este în același timp și ceea ce unește, prin urmare, e un Principiu comun. În acest Principiu, Frumosul are un sens ascendent și unul descendent, care prevalează rînd pe rînd. Parfumul lor se resimte tot timpul. Și pentru că Frumosul desăvîrșit nu este din lumea noastră, el rămîne Inexprimabil. El, Frumosul, rămîne însă pentru cei care au fost cu adevărat de față, ca o boare, ca o adiere, și e, așa cum e și firesc, presimțit. Oliv Mircea, 6 august 2019

HOREA PAȘTINA pictor, profesor

Grădina. Pânza albă de pictură. Grădinarul și pictorul. Prietenia. Lucrul împreună. În grădină ca în bibliotecă. Ascultare și privire. Compunere. Exerciții. Frumusețe, folos și rost în jur. Plin este cerul și pământul. Necuprinsul. Un început, în octombrie 2018, la Jibou.

Născut în 13 septembrie 1946, la Alba Iulia.

Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu”, promoția 1973, secţia Pictură, clasa profesor Alexandru Ciucurencu.

Membru al asociațiilor profesionale: Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Pictură. Cofondator al grupului „Prolog” împreună cu Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu.

Experienţă profesională: Din anul 1990 a fost profesor la Universitatea Națională de Artă din București. Expoziții personale (ultimii șapte ani): 2018 – „Escuto e olho”, Institutul Cultural Român, Lisabona, Portugalia; 2017 – expoziția de acuarelă și pictură „Exerciții”, galeria „Concentric”, Bistrița; „Pianina, porumbelul și cana fără toartă”, galeria „Art Nouveau” din Palatul Culturii, Tîrgu Mureș; „Lumină lină lini lumini”, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău; „Lumină lină lini lumini”, Palatul Culturii, Iași; 2016 – „Fericit poporul care cunoaște strigăt de bucurie”, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Ploiești; 2014 – „Grădini”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; „Jertfă și Creație”, Mănăstirea Putna; 2013 – „Grădinile Emiliei”, Sala „Dalles”, Bucureşti; Galeria „Arcade 24” Bistrița. Participări la expoziții de grup (ultimii patru ani): 2018 – „Construcție și Culoare”, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; 2017 – „Cu gândul la Paul”, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău; 2016 – „Tescani 40”, „Galeria Romană”, București; 2015 – „Et in Athos Ego”, Cuhnia, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; „Cald și Rece”, „Galeria Romană”, București.

Participări la expoziții ale grupului „Prolog”: 2018 – “Gânduri”, Galeria „Romană”, București; 2015 – „90 x 30”, Galeria „Romană”, București.

Premii: 2007 – Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române.

Contact:

Tel: 0743 288 322 E-mail: horeapastina@yahoo.com

Horea PAȘTINA, „Vedere din Grădină”, ulei/pânză, 70 x 100 cm, 2018

Horea PAȘTINA, „Vedere din Grădină”, ulei/pânză, 30 x 30 cm, 2018

Horea PAȘTINA, „Vedere din Grădină (marți)”, ulei/pânză, 100 x 100 cm, 2018

MIHAI SÂRBULESCU pictor, profesor

Născut în 23 februarie 1957, la București.

Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, promoția 1981, secţia Pictură, clasa profesor Marius Cilievici.

Experienţă profesională: Profesor la Universitatea Națională de Arte București. Doctor în Arte Vizuale al aceleași universități cu teza „Dosar Prolog”, conducător Andrei Pleșu.

Expoziții personale (ultimii cinci ani): 2018 – Galeriile de Artă, Bistrița; 2017 – Muzeul de Artă Bacău; Biblioteca Academiei Române, București; 2016 – Galeria Romană, București; 2014 – Biblioteca Națională a României, București.

Participări la expoziții de grup (ultimii cinci ani): 2019 – „Another East”, Rivaa Gallery, New-York; 2016 – „Vivat Academia”, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,G.T. Popa”, Iaşi; „Redondo, Cuib de rândunele”, Biblioteca Naţională a României, Bucureşti; „Vivat Academia”, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila”, București; „Inspirados por Portugal”, Ambasada Portugaliei la Bucureşti; 2016 – „Redondo, Cuib de rândunele”, Centrul Cultural Redondo, Portugalia; „Şapte zile la Redondo”, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, București; „Autoportret”, Galeriile Karo, Bacău; 2014 – „Contemporanii în Portugalia”, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia; „Şapte zile la Redondo”, Redondo, Portugalia; „Insula eternei primăveri”, Institutul Cultural Român, Lisabona, Portugalia; „Pictura fără pictură”, Galeriile Karo, Bacău; Galeriile Karo, Bacău; Mânăstirea Râşca; „Andrei Chintilă, Simion Crăciun, Mihai Sârbulescu”, Galeria Dialog, București.

Participări la expoziții ale grupului „Prolog”: 2018 – “Gânduri”, Galeria „Romană”, București; 2015 – „90 x 30”, Galeria „Romană”, București; 2004 – Galeria Anticariat „Curtea-Veche”, București; Muzeul de Artă, Arad; 2002 – „Comesenie la Sirnea”, Galleria 28, Timișoara; 2001 – Galeria Anticariat „Curtea-Veche”, București; 2000 – Galeria Ludovic, București; 1999 – În cadrul expoziției „Sacrul în artă”, Sala Constantin Brâncuși, Palatul Parlamentului, București; 1999, 1996 – Galleria 28, Timișoara; 1996 – Catacomba, București; 1995 – Limassol, Cipru; 1994 – În cadrul expoziției „Orient-Occident”, Muzeul de Artă, Timișoara; 1994 – Veneția, Italia; 1994 – „Seduzione della Differenza”, Arte Fiera, Bologna; 1992 – Catacomba, București; 1991 – În cadrul expoziției „Filocalia”, Artexpo, București; 1990, 1989, 1987, 1986,1985 – Căminul Artei, București.

Lucrări în colecții muzeale: Muzeul Național de Artă Contemporană al României; Muzeul de Artă Recentă; Muzeul de Artă, Bacău; Muzeul „Rosetti-Tescanu”, Tescani.

Cărți publicate: Mihai Sârbulescu, „Despre ucenicie”, Ed. Anastasia, București, 2002; Mihai Sârbulescu, „Jurnal”, Ed. Ileana, București, 2004; Mihai Sârbulescu, „Dosar Prolog”, Ed. Ileana, București, 2007; Mihai Sârbulescu, „Despre ucenicie”, Ediţia a II-a, revizuită, Ed. Ileana, București, 2015.

Premii/distincții: 2006 – Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler; „Crucea Nordului”, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord.

Contact: Tel: 0786 281 883

Mihai SÂRBULESCU, „Trandafir”, ulei/pânză, 40 x 30 cm, 2018

Mihai SÂRBULESCU, „Toamnă I”, ulei/pânză, 40 x 30 cm, 2018

Mihai SÂRBULESCU, „Toamnă II”, ulei/pânză, 40 x 30 cm, 2018

CRISTIAN DIȚOIU pictor, restaurator pictură

Născut la 6 august 1967, Grădiștea, Județul Vâlcea.

Studii: 1996 – Academia de Artă București, Facultatea de Arte Plastice, Secția pictură, prof. Horea Paștina, asistent univ. Mihai Sârbulescu; 2000 – Studii postuniversitare: Restaurare pictură ulei.

Membru al asociațiilor profesionale: Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România; Membru fondator al „Grupului fără Nume” (1998).

Expoziții personale: 2017 – „Ecleraj construcție – deconstrucție”, Jecza Gallery, Timișoara; 2016 – „Ecleraj roșu – albastru, construcție – reconstrucție”, Galeria Anticariat Curtea Veche, București; 2016 – „Ecleraj”, Galeria Arcade 24, Bistrița; 2014 – „Ecleraj”, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Ilfov; 2009 – „Pictură”, Galeria Anticariat Curtea Veche, București; 2009 – „Pictură”, Galeria Cupola, Iași; 2009 – „Pictură”, Galeria de Artă Craiova; 2007 – „Pictură” Galeria Galateca, București; 2002 – Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Ilfov; 1994 – „Fereastra”, Galeria UAP Brașov; 1993 – „Pictură”, Galeria UAP Brașov; 1987 – „Pictură”, Casa de Cultură a Tineretului Râmnicu-Vâlcea. Expoziții „Grupul fără Nume” (selecții): 2011 – „Experiment: Studiu după model”, Galeria Arcade 24, Bistrița; 2010 – „Grupul fără Nume”, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Ilfov; 2010 – ”Grupul fără Nume”, Galeria Arcade 24, Bistrița; 2009 – „Interferențe: A patra poveste a punctului”, Galeria Veroniki Art, București; 2008 – „Foamea de pictură – Specialitatea casei: „Noima fără nume”, Galeria Helios, Timișoara; 2007 – „După 11 ani, împreună cu profesorul nostru”, Galeria Galateca, București; 2007 – „A treia poveste a punctului”, Galeria Căminul Artei, București; 2006 – „A doua poveste a punctului”, Galeria Apollo, București; 2006 – „Prima poveste a punctului”, Galeria Anticariat Curtea Veche, București. Participări la expoziții de grup (selecții): 2019 – „O lucrare pierdută”, Elite Art Gallery, București; 2019/2018 – „Crucea – de la comunitate la comuniune”, Expoziție itinerantă, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Chișinău, Timișoara, București, 2018 – „Construcție și Culoare”, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Ilfov; 2018 – „Orologiul din turn”, Elite Art Gallery, București; 2017 – „Theatrum Mundi”, Galeria Romană, București; 2017 – Cu gândul la Paul”, Muzeul de Artă al Republicii Moldova, Chișinău; 2016 – „Cu gândul la Paul”, Galeria Romană, București; 2015 – „Cald și Rece”, Galeria Romană, București; 2015 – „Et in Athos ego”, Galeria Cuhnia, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Ilfov; 2014 – „Început de dialog între doi pictori”, Galeria Anticariat Curtea Veche; 2010 – „Pictori olteni de ieri și de azi”, Muzeul de Artă Târgu-Jiu; 2008 – „Umbria, terra d’incontri: La Romania”, Galeria CERP, Perugia, Italia.

Contact: Tel: 0740 050 653

Cristian DIȚOIU, „Unghi drept roșu”, ulei/pânză, 70 x 60 cm, 2018 (detaliu)

Cristian DIȚOIU, „Unghi drept albastru”, ulei/pânză, 70 x 60 cm, 2018 Cristian DIȚOIU, „Unghi drept galben”, ulei/pânză, 70 x 60 cm, 2018 Cristian DIȚOIU, „Unghi drept roșu”, ulei/pânză, 70 x 60 cm, 2018

MARIAN DOBRE pictor

La Jibou am descoperit lucruri pe care nu le-am pictat niciodată Am descoperit „Izvorul” lui Oliv. Octogonul. Sectorul sistematic. Coloana lui Dorel... Teoria lui Valeriu. Pictura și curiozitatea lui Horea. Bunătatea ochilor lui Vasile. Organizarea lui Radu. Balconul lui Alexandru „îniederat” în numele pictării. Surâsul Crinelei. Lauda lui Cristian. Dorul de Mihai. Într-o dimineață l-am descoperit pe George. A coborât din trenul de București și, cu gura până la urechi, m-a-ntrebat: „Ce-i cu frizura asta de Einstein?” Și ne-am îmbrățișat.

Născut în 2 octombrie 1968, la Brăila.

Studii: 2018 – Doctor în științe, domeniul Arte Vizuale, Universitatea Națională de Arte (UNA), București; 1990-1996, absolvent al Academiei de Artă Bucureşti, specializarea Pictură, clasa conf. Horea Paştina, asistent Mihai Sârbulescu; 1989-1991, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, ucenic pictură bisericească, pictor Elvira Dăscălescu.

Membru al asociațiilor profesionale: Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1997); Membru fondator al „Grupului fără Nume” (1998).

Expoziții personale: 2002 – “Pentru pictură, cu tărie”, ArtJazz Club, Bucureşti. Participări la expoziții de grup (selecții): 2018 – Expoziția Crucea, Muzeul Etnografic și Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; Muzeul de Artă din Timișoara, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București; 2018 – Simpozionul Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Grădina Botanică Jibou, Sălaj; 2018, 2017 – „Orologiul din turn (Orologerie)”, Galeria Arcade 24 și Galeria Concentric, Bistrița; 2013 – Bienala internaţională de pictură, Chişinău, Moldova; 2010 – „Ziarul neconvenţional”, Galeria Galateca și Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti; 2009 – „Plimbare la sanatoriu”, în cadrul “4x4”; „Instalaţia de cArte”, Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia; „Atelier în tranziţie” – Alb şi negru, Bucureşti; „Ziarul neconvenţional”, Galeria Galateca și Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti; 2007 – „Rufele: Iată ce pierdeți!”, eveniment concept, instalație creată pentru societatea civilă, Palatul Parlamentului României; „De focul Greciei” – Simpozionul internaţional de pictură New Artists, Patras, Grecia; 2006 – „Generaţia 1996. Deceniul I”, Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia; 2001 – „Relaţii cordiale”, Fondul Cultural Moscova, Rusia; 2000 – Elveţia/România, un proiect cultural, Galeria Antonigasse Bremgarten, Elveţia; „Permanenţe”, Tescani; 1999 – „Master”, Galeria Etaj ¾, Bucureşti; 1998 – „Versiuni ale transfigurării” (Szin e Valtazasok), Galeria Mucsarnok, Budapesta, Ungaria; „Studiu nud”, Galeria Etaj ¾, Bucureşti; 1997 – “România între Orient şi Occident” (invitat de onoare), Clermont de l’Oise, Franţa; 1996 – „Studiu asupra peratologiei toposului bizantin – formă şi imagine”, Centrul Cultural de Cercetare Umanistică, Veneţia, Italia; 1995 – „Chipuri de pictori”, Galeria Etaj ¾, Bucureşti; 1994 – „Neotradiţionalism - Neomodernism”, Atelier 35, Galeria Căminul Artei, Bucureşti; Între 1999-2011 participă la 13 expoziții organizate de „Grupul fără Nume”.

Premii și burse: 1993 – Premiul T. S. Boştină, Concursul tinerilor pictori „Dominus”, Bucureşti; Bursa Fundaţiei „Anastasia”.

Contact: Tel: 0723 201 559 E-mail: marian.i.dobre@gmail.com

Marian DOBRE, „Sectorul sistematic=Izvorul sistematic”, ulei/pânză, 80 x 100 cm, 2018 Marian DOBRE, „Izvor (Coloana lui Dorel)”, ulei/pânză, 50 x 70 cm, 2018

VALERIU PALADI pictor

Oraş transilvănean surprinzător Invitat la cea de a VII-a ediţie a Taberei de Pictură din cadrul Simpozionului Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfăşurat în spaţiul primitor şi generos al Grădinii Botanice, am experimentat un nou “episod” în tehnica documentării şi a reculegerii. Alături de profesorii şi pictorii H. Paştina şi M. Sârbulescu, a criticului de artă O. Mircea, a colegilor de facultate şi de breaslă şi nu în ultimul rând prin bunăvoinţa pictorului şi profesorului R. Şerban, ne-am întâlnit într-o ambianţă plină de armonie pentru a picta, pentru a discuta despre pictură şi pentru a descoperi împrejurimile ce au contribuit la istoria acestor locuri. Pentru mine, acest loc liniştit şi plin de mister, care denotă dragoste faţă de creaţie, „izvorul”, acest simbol al originii şi purităţii şi, de asemenea, lumina de un argintiu-auriu care se aşază învăluind domol formele acestor locuri, a fost cu adevărat sursa de inspiraţie, acea lumină divină generatoare de culori.

Născut în 3 martie 1968, la Sărata Veche, Fălești, Republica Moldova.

Studii: 2010-2014, Accademia di Belle Arti, Bologna, Italia, studii de pictură, clasa prof. Rinaldo Novali; 1990-1996, Academia de Arte, București, România, secția Pictură, clasa prof. Horea Paștina și Mihai Sârbulescu; 1984-1988 Școala Republicană de Arte Plastice, Chișinău, Republica Moldova.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 1997, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură; 1998 – Membru fondator „Grupul fără Nume”, alături de Nicolae Badiu, Cristian Dițoiu, Floarea Peia, Marian Dobre.

Expoziții personale: 2017 – Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău; 2015 – Galeria L’Art Est, Budrio (BO), Italia; 2015 – Sala Rosa, Budrio (BO), Italia; 2009 Torre Civica Santo Stefano, Molinella (BO), Italia; 2004 Mirabello (FE), Italia; 2003 – Casa Vernescu, București, România; 2000 – Galeria Nova, București, România. Participări la expoziții de grup (selecții): 2018 – „Arta modernă și contemporană”, Padova, Italia; „Crucea, de la comunitate la comuniune, 100 de cruci la 100 de ani”, expoziție itinerantă; „Construcție și culoare”, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, București, România; 2017 – Museul „Francesco Gonzaga”, Mantova, Italia; 2017, 2015, 2013, 2011, 2009 – Bienala Internațională de Pictură, Chișinău, Moldova; „Cu gândul la Paul...”, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău; 2016 – „Cu gândul la Paul...”, Galeria Romană, București, România; 2013 – Galeria FaroArte, Marina di Ravenna, Italia; 2012 – Muzeul Civilizației Romane, Roma, Italia; 2011 – Galeria de Artă Artebates, Dozza (BO), Italia; 2011, 2010 – Galeria Arcade 24, Bistrița, România; 2010 – Galeria de Artă Mogoșoaia, România; Auditorium, Molinella (BO), Italia; 2009 – Galeria Veroniki Art, București, România; 2006, 2003 – Galeria Apollo, București, România; 2006 – Galeria Anticariat, București, România; 2002 – Salonul Național de Arte Vizuale, Focșani, România; Salonul municipal Sala Dalles, București, România; 2001 – Galeria Muzeul Literaturii Române, București, România; Galeria Orizont, București, România; Simpozionul Național de pictură Bistrița, România; Salonul municipal, Galeria Căminul Artei, București, România; Salonul municipal, Galeria Eforie, București, România; 2000 – Salonul de Artă Contemporană „Constantin Brâncuși”, București, România.

Premii: 2011 – Premiul Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Chișinău, Moldova; 2008 – Premiul II, Concursul de Pictură, S. Martino in Argine, Bologna, Italia; 1993 – Premiul I, Galeria Dominus, București, România.

Contact: E-mail: valeriu.paladi@live.it

Valeriu PALADI, „Simbol”, ulei/pânză, 65 x 54 cm, 2018

Valeriu PALADI, „Izvorul culorilor”, ulei/pânză, 54 x 65 cm, 2018

ALEXANDRU ANTONESCU pictor, iconar

Știam locul, grădina, dealurile, gazdele, pictorii... Tema? Extrem de generoasă. M-am ferit oarecum de ea. Am luat-o pe o cale mai comodă: m-am agățat de „motiv”. Câteva frunze de iederă... suficient pentru constituirea faptului pictural. La urma urmei, cu toții ne raportăm la surse, la izvoare. La „Izvor”. Colegialitate, prietenie, pictură... au fost clipe frumoase. Păstrez și alte impresii de la Jibou, dar acum, când scriu, gândurile se duc spre George. La Zalău, în ultima zi, am vorbit cu George despre pictura lui mai mult decât în alte dăți. La sfârșit, după ce ne-am salutat prietenii în sala de expoziții, ultimul de la care ne-am luat rămas bun a fost George. Era jos, în curte. Avea un aer cavaleresc, oarecum meridional. Ne-am făcut urări cu bătaie lungă, ne-am îmbrățișat și ne-am despărțit. Pentru mine, Jibou 2018 rămâne în umbra despărțirii de George. „Că la Tine este izvorul vieții...” Ps. 35 : 9

Născut în anul 1957, la Constanţa.

Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București, secția Pictură, 1979-1983, clasa prof. Marius Cilievici și Valeriu Boborelu.

Membru al asociațiilor profesionale: Membru al UAP România, filiala Alba Iulia din anul 1990.

Participări la expoziții de grup: 2018, 2016 – expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Zalău, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2018, 2017 – expoziția „Crucea, de la comunitate la comuniune”, Alba Iulia, Sibiu, Chișinău, Cluj, Timișoara, București; 2018-2010 – Salonul Artei Transilvane, galeria UAP Alba Iulia; 2018 – „Orologiul din Turn”, Elite Art Gallery, București și Galeria Arcade 24 din Bistrița; 2017 – expoziția “Pictori de azi la Balcic”, Vila Suita, Balcic, Bulgaria și Elite Art Gallery, București; 2017 – „Orologiul din Turn”, galeria Concentric, Bistrița; 2017, 2016 – „Cu gândul la Paul”, Galeria Romană, București; MNAM Chișinău; 2016 – „Vivat Academia”, UMF, București; 2016 – „Expoziția Filialei Alba UAPR”, Alba Iulia, Bistrița, București; 2015 – „Et in Athos Ego”, Palatele Brâncovenești, Cuhnie, Mogoșoaia; 2014 – „Din dragoste pentru frumos”, Catacombele Saint-Sulpice, Paris; 2014 – „Însemnări din Grecia”, Capital Plaza și BRD, București; 2010 – „Et in Athos Ego” Muzeul Unirii, Alba Iulia.

Premii: 2008 – Premiul pentru pictură la Bienala „Ion Andreescu”, Buzău.

Contact: Tel: 0721 590 071 și 0258 833 903

Alexandru ANTONESCU, „Iederă”, ulei/pânză, 40 x 40 cm, 2018 (detaliu)

Alexandru ANTONESCU, „Iederă la Jibou dimineața”, ulei/pânză, 50 x 50 cm, 2018

Alexandru ANTONESCU, „Iederă la Jibou”, ulei/pânză, 50 x 50 cm, 2018

RADU ȘERBAN pictor

A fost pentru prima dată când Tabăra de Pictură s-a desfășurat toamna. Am avut emoții că ploile nu ne vor lăsa să lucrăm. Nu a fost așa. Dimpotrivă. Aburul dimineții de pe valea Someșului se dispersa în fiecare zi, lăsând locul unei lumini blânde. Parcă locurile din Grădină și din jurul ei apăreau altfel, mai armonice, mai calde. Explozia galbenului și a roșului englez era compensată de griurile argintii și de pământurile desaturate. Natura este cel mai important izvor de frumusețe și armonie. Nu ai decât să vezi ceea ce este în jurul tău. Posibilitatea de a trăi câteva zile într-o Grădină Botanică, în preajma unui castel din secolul XVIII, între specii de plante și arbori, este un privilegiu pe care rar îți este dat spre experimentare într-o viață.

Născut în 11 octombrie 1960, la Cluj.

Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987, clasa prof. Marius Cilievici.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj.

Experienţă profesională: Din 1990 este cadru didactic la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca; profesor universitar doctor la specializarea Master Design Textil din cadrul aceleași universități. Expoziții personale (ultimii șapte ani): 2018 – „Ape și mângâieri”, pictură, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; “Glissando 3”, pictură, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Glissando 2“, pictură, galeria „Art Nouveau”, Tîrgu Mureș; 2016 – “Glissando“, pictură, galeria „Arcade 24“, Bistrița; 2013 – „Altera Natura”, pictură, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău; “Efemeride”, pictură, Spațiul de Artă Contemporană M2, Cluj-Napoca; 2012 – “Reverberații”, pictură și obiect, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi. Participări la expoziții de grup (ultimii șapte ani): 2018 – „Salonul Național de Artă Contemporană Centenar 2018”, Muzeul Național de Artă al României; 2018-2012 – expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Zalău, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2018 – „ReÎntâlnire”, galeria UAP Baia Mare; expoziția „In Memoriam prof. Dorel Moise”, Centrul Muzeal Bistrița; 2017 – expoziția “Pictori de azi la Balcic”, Vila Suita, Balcic, Bulgaria și Elite Art Gallery, București; expoziția „Poetica obiectului, peisajului și portretului tradițional”, Galeria de Artă a Municipiului Iași; „Orologiul din Turn”, galeria „Concentric”, Bistrița; „Breaking Rules”, expoziția UAD, Muzeul Etnografic Cluj-Napoca; expoziția dedicată Inaugurării Coloniei Pictorilor, Baia Mare; 2016 – expoziția „Arta în Grădină”, galeria „Arcade 24” Bistrița; expoziția Art Bunavestire 30, Negrești Oaș, Muzeul Țării Oașului; expoziția „Salonul Național de Pictură București”, galeria CAV, București; 2015, 2014 - Târgul de Artă „Art Safari”, București; 2014 - expoziția „Add to Address Book” by Mirela Trăistaru, Museum of Young Art, Vienna, Austria; expoziția Simpozionului de Artă „Creștinismul în Dobrogea”, Muzeul de Artă Constanța; expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”, Galeria de Artă Contemporană Sokól, Nowy Sacz, Polonia; „Incident III – Accident”, expoziție internațională de artă contemporană, Częstochowa Muzeum, Galeria Konduktorownia, Polonia; „After Emotions”, Salonul Național de Arte Plastice, galeria „Theodor Pallady” Iași; 2013 – Bienala de pictură Arad; 2013, 2012 – expoziția Colecția “Lucian Pop”, Muzeul Brukenthal, Sibiu

Premii: 2016 – Premiul pentru Pictură, Salonul Național de pictură, galeria CAV, București; 1993 – Premiul pentru Tineret al UAP din România; 1992 – Premiul pentru Tineret al UAP (premiu colectiv); 1992 – Premiul SIBCO acordat cu ocazia concursului de pictură tânără al galeriei „Dominus”, Bucureşti.

Contact: Tel: 0745 055 410 | E-mail: contact@raduserban.ro | web site: www.raduserban.ro

Radu ȘERBAN, „Cer în Apă (după asfințit)”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm, 2018 Radu ȘERBAN, „Cer în Apă (după ploaie)”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm, 2018

Radu ȘERBAN, „Cer în Apă (după asfințit)”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm, 2018 (detaliu) 39

CRINELA ANTONESCU pictor, iconar

Un spațiu feeric și o provocare pe măsură – „Izvorul”. Timida înțelegere a acestui subiect m-a îndemnat să admir frumusețea văzută ori tăinuită a împrejurimii și să folosesc impresiile generate de farmecul locului. Așa au început cele câteva zile de contemplare și punere în lucrare ale unor simple fragmente de vegetație. Astfel, într-o expresie plastică figurativă, din nuanțele neutre sau intensitățile de culoare a izvorât aluzia unei mișcări curgătoare.

Născută în anul 1959, în localitatea Limba, județul Alba.

Studii:

Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1979-1983, clasa prof. Marius Cilievici și Valeriu Boborelu.

Membru al asociațiilor profesionale:

Membru al UAP România, filiala Alba Iulia, din anul 1990.

Expoziții de grup:

2018, 2016 – expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2018 – „Orologiul din Turn”, Elite Art Gallery, București și Galeria „Arcade 24”, Bistrița; 2018-2010 – Salonul Artei Transilvane, galeria UAP Alba Iulia; 2017 – expoziția „Pictori de azi la Balcic”, Vila Suita, Balcic, Bulgaria și Elite Art Gallery, București; 2016 – „Vivat Academia”, UMF, București; 2016 – „Expoziția Filialei Alba UAPR”, Alba Iulia, Bistrița, București; 2014 – „Însemnări din Grecia”, Capital Plaza și BRD, București; 1990 – Trienala de Pictură, Osaka, Japonia.

Contact:

Tel: 0721 590 071 și 0258 833 903

Crinela ANTONESCU, „Izvor I”, ulei/pânză, 100 x 70 cm, 2018

Crinela ANTONESCU, „Izvor II”, ulei/pânză, 100 x 70 cm, 2018 (detaliu) Crinela ANTONESCU, „Izvor II”, ulei/pânză, 100 x 70 cm, 2018

GEORGE MIRCEA pictor, profesor

Născut în 1979, la Bistriţa. Trecut la cele veșnice în noiembrie 2018.

Studii:

Din anul 2007 a fost colaborator al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Istoria Artei; Din anul 2006 a fost asistent universitar al Catedrei de Pictură, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti; 2002 – absolvent al Universității Naționale de Artă din București, clasa prof. Horea Paștina.

Membru al asociațiilor profesionale:

Din anul 2004 a fost membru al Şcolii Române din Roma; Din 2003 a fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România Expoziții personale (ultimii zece ani): 2011 – „Interval (Tatăl și fiul)” Heilbronn, Germania; Galeria de Artă Deva; Palatul Culturii, Tîrgu Mures; Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Centrul Internaţional de Cultură Arcuş; 2010 - „Interval (Tatăl și fiul)”, Biserica Evanghelică de la Herina – Bistrița; 2009 – „Memoria Verticală”, Galeriile Arcade 24 și Biserica Evanghelică de la Herina, Bistrița; 2008 – „Aproape Pustia, I. Ars , I. Asemeni”, Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso”, București; 2007 – Illuminazioni. L’opera dei sette giorni per l’otavo, Santa Maria in Montesanto (Chiesa degli Artisti), Roma; 2006 – “Cieli e Giardini”, Accademia di Romania, Roma , Italia; Galleria Interculturale Permanente di Roma, Roma, Italia; Galleria ROSA, Roma, Italia; 2005 – „Altar VI”, Palazzo Vitelli, dell Università di Pisa, Italia; „Altar V”, Sala Gambacorti del Palazzo Comunale di Pisa, Italia; „Altar IV” – Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Palazzo Correr, Venezia, Italia; „Altar III”, Centrul Internaţional de Artă „George Apostu” Bacău; 2004 – „Altar II”, Galeriile UAP Bistriţa; „Ceruri şi grădini”, „Deutscheordesmuseum”, Bad Mergentheim, Germania; „Altar I”, Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la porţile Bucureştilor”, Mogoşoaia; 2003 – „Ciels et jardins”, Cité Internationale Universitaire de Paris, Collège Neerlandais, Paris, Franţa; „Grădina”, Schwäbisch Hall, Germania; Ulm, Germania; Regensburg, Germania; Stuttgart, Germania; „Ceruri şi grădini”, Expo-Măgura, Bistriţa; 2002 – “Grădina”, Nürnberg, Germania; Galeriile UAP Târgu Mureş; „Pasărea şi trandafirul”, Galleria 28, Timişoara. Expoziții de grup (ultimii zece ani ani): 2014 – „Duplex” CAV București, „UNARTE 150 de ani”, Sala Dalles București; „Sacrificiul” Galeria „Arcade 24”, Bistrița; 2013 – „Cine a fost de vină...”, Galeria Arcade 24, Bistrița; „Atelier de pictură”, Elite Art Gallery, București; „Bradea – Un om”, Galeria „Arcade 24”, Bistrița; „Lumea, un loc minunat”, Institutul Cultural Român, Budapesta; „Colectia de artă Dr. Sorin Costina”, Galeria „Arcade 24”, Bistrița; „Zece Plus”, CAV București; ” Grafica Românească 2013”, CAV București; „Grafică Românească 2013” , Muzeul Național de Artă din Chișinău, Republica Moldova; Bienala Națională „Lascăr Vorel”, Piatra Neamț; Bienala Internațională de Artă Contemporană Meeting Point, Arad; Excelsior, Institutul Cultural Român, Budapesta, Ungaria; „dintr-UNA”, Galeria UNArte București; 2012 – „Unarte ‘012”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Expoziția taberei internaționale de creație Cornu 2012”, Muzeul de Artă Ploiești; „dintr–UNA”, Galeria UNArte București; „GrowArt #2”, Centrul pentru promovarea artei contemporane – Independent 84, București; „GrowArt #3”, SWAN Office Park – Colors Art Gallery, București; „Licitaţie de artă pentru susţinerea înfiinţării primei Şcoli de Muzică Veche din România”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Studioul Horia Bernea, București; 2011 – „Pictori bistrițeni”, Galeria „Arcade 24”, Bistrița; Muzeul de Artă Ploiești; Opera Română, Bucureşti; „Fantasme”, CAV București; „Arte în Bucureşti“, CAV Bucureşti; Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra Neamţ; „dintr–UNA”, Galeria UNArte București; „10 ani de explorări în arta românească”, Centrul cultural Palatul Mogoșoaia; 2010 – „Excelsior, 10 artişti români”, Madrid, Santiago de Compostela, Barcelona, Cordoba și Valencia; „4 artiști la Balcic”, Universitatea N. Iorga, Vălenii de Munte; Muzeul de Artă Ploiești; „Totem”, Palatul Culturii Tîrgu Mureș; Muzeul de Artă Iași; „dintr–UNA”, Galeria UNArte București; 2009 – „Orașul Inefabil”, Universitatea de Arte Budapesta, Ungaria; „Excelsior, 10 artişti români”, Galeria de Artă a Ambasadei României din Madrid, Spania; „Excelsior, 10 artişti români”, Galeria Sol Bartolome, Santiago de Compostela, Spania; “In Lumina”, Galeria Ambasadei Române din Berlin, Germania; „L’heure Astrale”, L’Association „Syntheses culturelles”, Bruxelles, Belgia; „Pictori de azi la Balcic. Şcoala de la Marea Neagră”, Administraţia Prezidenţială, Muzeul Naţional Cotroceni; „Paradisul și infernul”, Galeriile „Arcade 24”, Bistrița.

Premii și burse:

2013 – Premiul Pentru Grafică în cadrul Bienalei Internaționale de Artă „Meeting point” Arad; 2012, 2009 – Premiul Pentru Cultură al Municipiului Bistrița.

George MIRCEA, „Visul este paznicul somnului”, ulei/pânză, 70 x 100 cm, 2018

George MIRCEA, „Nu este drum în cer” (ansamblu), ulei/pânză, 30 x 30 cm (fiecare lucrare), 2018

George MIRCEA, „Nu este drum în cer”(ansamblu), ulei/pânză, 70 x 100 cm, 2018

Lucrări realizate de către artiștii participanți la cea de a VII-a ediție a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfășurat la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, în perioada 8 - 18 octombrie 2018. Majoritatea acestor lucrări vor întregi colecțiile de artă contemporană ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Centrului de Cercetări Biologice Jibou.

Horea PAȘTINA „Vedere din Grădină” ulei/pânză, 70 x 100 cm 2018 „Vedere din Grădină (marți)” ulei/pânză, 100 x 100 cm 2018 „Vedere din Grădină” ulei/pânză, 30 x 30 cm 2018

Mihai SÂRBULESCU „Toamnă I” ulei/pânză, 40 x 30 cm 2018 „Toamnă II” ulei/pânză, 40 x 30 cm 2018 „Trandafir” ulei/pânză, 40 x 30 cm 2018

Cristian DIȚOIU „Unghi drept albastru” ulei/pânză, 70 x 60 cm 2018 „Unghi drept galben” ulei/pânză, 70 x 60 cm 2018 „Unghi drept roșu” ulei/pânză, 70 x 60 cm 2018

Marian DOBRE

„Sectorul sistematic=Izvorul sistematic”, ulei/pânză, 80 x 100 cm, 2018 „Izvor (Coloana lui Dorel)”, ulei/pânză, 50 x 70 cm 2018

Valeriu PALADI

„Simbol” ulei/pânză, 65 x 54 cm 2018 „Izvorul culorilor” ulei/pânză, 54 x 65 cm 2018

Alexandru ANTONESCU „Iederă” ulei/pânză, 40 x 40 cm 2018 „Iederă la Jibou dimineața” ulei/pânză, 50 x 50 cm 2018 „Iederă la Jibou” ulei/pânză, 50 x 50 cm 2018

Radu ȘERBAN

„Cer în Apă (după asfințit)” acrilic/pânză, 90 x 120 cm 2018 „Cer în Apă (după ploaie)” acrilic/pânză, 90 x 120 cm 2018

Crinela ANTONESCU

„Izvor I” ulei/pânză, 100 x 70 cm 2018 „Izvor II” ulei/pânză, 100 x 70 cm 2018

George MIRCEA

„Visul este paznicul somnului” ulei/pânză, 70 x 100 cm 2018 „Nu este drum în cer” ulei/pânză, 70 x 100 cm 2018

ÃDINÃ N GR Î A T þional AR Interna n o i z o ale Simp Vizu e t r de A

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN BRUSTURI, SÄ&#x201A;LAJ OCTOMBRIE 2018

Pentru artiști, documentarea „pe teren” este una dintre cele mai directe modalități de a interoga realitatea. De fiecare dată, în cadrul Simpozionului, facem o reverență la locurile sacre din jurul orașului Jibou. Bisericile de lemn, despre ele este vorba, sunt păstrătoare de istorie. Ele nu repreznită doar locul de rugăciune, de comuniune cu divinitatea, ci și locul încărcat de liniște, frumos și mister. La biserica din Brusturi am experimentat perplexitatea în fața simplității. O simplitate plină de conținut: așezarea locașului pe culmea unui deal, proporțiile construcției, „săgeata” clopotniței sprijinite pe foișor, încrustările de pe părțile laterale ale ancadramentului de la intrare, vechile luminatoare ale absidei, traforate în formă de cruce și rozetă, „aripile” rezultate din îmbinarea pereților verticali, prispa de pe latura de sud, pictura din interior, florile de lângă biserică... Această construcție a fost ridicată în jurul anului 1700 (dovadă este inscripția de deasupra intrării). În biserică nu se mai oficiază slujbe pentru că sătenii au o biserică nouă de zid. Acoperișul era într-o stare avansată de degradare (ulterior am aflat că s-au primit fonduri pentru repararea lui). Ne întrebăm, cât timp va mai trece până când uitarea se va așterne și peste acest loc binecuvăntat? Uitarea este ceața memoriei. Atunci când memoria colectivă va încețoșa acest loc, vom fi foarte aproape de a nu mai ști cine suntem și care este menirea noastră. Prin artă, încercăm să spunem ceva despre noi, despre ceea ce simțim, despre aceste locuri. Este mult?! Este puțin?! Radu Șerban, iulie 2019

Biserica de lemn din Brusturi, Sălaj, vedere S-E Detaliu de pictură din interior Imagini din timpul documentării

ÃDINÃ N GR Î A T þional AR Interna n o i z o ale Simp Vizu e t r de A

ACTIVITĂȚI CONEXE CONFERINȚE, PREZENTĂRI, ATELIERE DE CREAȚIE OCTOMBRIE 2018

Invitați: DELIA VOICU VASILE CIOCA MIRCEA GROZA

DELIA VOICU

Născută la 1 mai 1974, la Bucureşti. Este cercetător la Institutul Diplomatic Român al Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Furnizare de Expertiză. Absolventă a Secţiei de Teatrologie a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1999) şi a Academiei Diplomatice, promoţia „Grigore Gafencu“ (2004). Jurnalistă şi traducătoare de limba franceză. Publică în cotidienele „România liberă”, „Adevărul”, „Cotidianul”; în revistele „România literară”, „Dilema veche”, „Contrafort”, „Glasul Bucovinei”, „Teatrul azi”, „Scena”.

Domenii de cercetare şi arii de interes:

Istoria diplomaţiei, Diplomaţia culturală, Scriitori în diplomaţie, Relaţiile diplomatice româno-portugheze.

Stagii, rezidenţe de documentare:

Ambasada României în Republica Franceză şi Institutul Cultural Român din Paris (iulie-august 2004); Ambasada României în Republica Portugheză (iulie-august 2009); Instituto de História Contemporânea/Universidade Nova de Lisboa-IHC/ULN (martie-mai 2015).

Lucrări de plan, articole:

Lucian Blaga în diplomaţie. Misiunile la Varşovia şi Praga, partea I, lucrare de plan, IDR, 2008; Lucian Blaga în diplomaţie. Misiunile la Berna şi Viena, partea a II-a, lucrare de plan, IDR, 2009; Quartin Fernando de Oliveira Bastos, ministru plenipotenţiar al Portugaliei la Bucureşti (1937-1943), corpus de documente, lucrare de plan, IDR, 2014; Relaţiile diplomatice româno-portugheze (1936-1939), corpus de documente din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României (AMAE), Arquivo Histórico Diplomático do Ministério dos Negócios Estrangeiros (AHDMNE), Arquivo Nácional do „Torre do Tombo” (ANTT), lucrare de plan, IDR, 2015; Relaţiile diplomatice româno-portugheze până în anul 1938, cronologie realizată pe baza mai multor surse şi materiale de istorie diplomatică (AMAE, AHDMNE, ANTT), lucrare de plan, IDR, 2016; Lucian Blaga despre Portugalia salazaristă, în vol. „Caietele de la Putna”, nr. 10/2016, Editura Nicodim Caligraful, Putna, 2016; Misiunile diplomatice ale lui Lucian Blaga, partea I, în revista „Glasul Bucovinei”, Cernăuți-Bucureşti, nr. 3/2018.

Activitate editorială:

Redactor al revistei „Caiete diplomatice” (din 2013) și responsabil de număr (din 2014); revizia versiunii în limba română a volumului România-Portugalia. 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice româno-portugheze/Roménia-Portugal.100 anos desde o estabelecimento das relações diplomáticas romeno-portuguesas de Dan Caragea (coordonator), ediție bilingvă/ edição bilingue, Dynasty Books, București, 2017. „Grădina cu Îngeri / O Jardim com Anjos”, expoziţie de sculptură şi pictură de Silvia Radu, 16-23 august 2016, ICR, Lisabona; (curator); „Ascult și privesc/Escuto e olho”, expoziţie de pictură şi ceramică de Horea Paștina, 16-21 septembrie 2018, ICR, Lisabona (curator).

Activitate editorială şi publicistică:

Redactor al revistei „Teatrul azi” (2000-2003); redactor al monografiei El, vizionarul: Aureliu Manea, Fundaţia „Camil Petrescu”, Bucureşti, 2000, 336 p.; redactor al monografiei Un personaj tainic: Eliza Petrăchescu de Michaela Tonitza-Iordache, Fundaţia „Camil Petrescu”, Bucureşti, 2001, 152 p. Colaborare, ca autor al textelor introductive, la serialul de televiziune „Neuitatele personaje” de George Banu (20 de episoade), regia Dominic Dembinski, producţie a TVR, 2005.

Contact:

Institutul Diplomatic Român (IDR), bd. Primăverii nr. 17, sector 1, București E-mail: deliastv@yahoo.fr

ÎN APROPIEREA „PATRONULUI” (rezumat)

În timpul primului mandat diplomatic în Elveția (1 aprilie 1928–30 octombrie 1932), Lucian Blaga are prilejul de a-l cunoaște pe marele om de stat Nicolae Titulescu, delegatul permanent al României la Liga Națiunilor. Îl întâlnește la Geneva, chiar înaintea magistralei pledoarii finale în „chestiunea optanților”. Prezent la proces, Blaga avea să fie cronicarul acestui răsunător succes al diplomației românești. Între cei doi se stabilește o relație de colaborare profesională strânsă, de mare încredere, ce va continua până la plecarea lui Titulescu în exil, în 1936. Aflat în funcția de secretar de presă la misiunea diplomatică a României la Viena (1 noiembrie 1932–1 februarie 1937), Lucian Blaga are deseori ocazia unor întrevederi cu Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Externe (24 nov. 1927–9 noiembrie 1928, 10 octombrie 1934–28 august 1936). Toate popasurile lui Titulescu în Austria sunt tot atâtea prilejuri pentru ca ei să se reîntâlnească, măcar în scurtul răstimp al staţionării trenului în gară, sau să petreacă uneori câteva zile împreună. Momentele trăite în apropierea „Patronului” (cum îl numeau pe Titulescu colaboratorii săi intimi), momente deosebit de preţioase, sunt consemnate cu sfinţenie de scriitorul-diplomat. Ministrul obişnuia să-i facă lui Lucian Blaga expuneri ale situaţiei internaţionale, din care nu lipseau niciodată referirile la alianţele României sau la eforturile de salvgardare a păcii. Pledoariile ministrului se articulau stimulate de prezenţa unui auditoriu. În aceste exerciţii, „el îşi pregătea şi îşi netezea formulele cu o răbdare şi cu o râvnă de şlefuitor de diamante. Le încerca de-o mie de ori toate nuanţele, reflexele, umbrele, până când formulele începeau să palpite de propria lor lumină.”1 Evocările lui Blaga mărturisesc despre forţa iradiantă a unei personalităţi politice de talie internaţională, despre puterea contaminantă a gândirii sale: „Celor ce-l însoţeau, ne comunica ceva din euforia sa volubilă, încât zile de-a rândul, după plecarea sa, mai simţeam în aerul Vienei duhul lui Titulescu”.2 În 1936, regretabila destituire a ministrului de externe de către regele Carol al II-lea, în urma presiunilor puternice ale cercurilor de dreapta, îl decepţionează pe Blaga, care consideră că în politica europeană pierdem foarte mult prin înlăturarea din guvern a acestui mare român şi adevărat arhitect al păcii pe bătrânul continent. Înregistrează, din presa internaţională, ecourile acestei destituiri, urmărind pe mai departe activitatea din exil a lui Nicolae Titulescu.

1 Lucian Blaga, „Insomnie lângă destinele ţării”, conferinţă ţinută la Colegiul Academic din Cluj, la 23 noiembrie 1945, în George G. Potra (ediţie îngrijită, selecţie, cuvânt înainte şi postfaţă, note biografice, adnotări şi explicaţii, indice), Pro şi contra Titulescu, ediţia a II–a revăzută şi adăugită, vol. I, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2012, p. 152. 2 Idem, p. 155.

Imagine din timpul prezentării susținută de dna Delia Voicu, Sala de conferințe a Grădinii Botanice Jibou, 2018

VASILE CIOCA

Născut în 9 ianuarie 1949, la Cluj. A absolvit Facultatea Pedagogică de Arte Plastice a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1971. În anul 1982 este absolvent al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București. Este licențiat în muzeologie – profesor de desen. Doctor în psihologie. A fost profesor de educație vizual-plastică la Școala nr. 2, Școala nr.1, Școala Specială pentru copii cu deficiențe de auz, Școala nr. 33 din Galați; muzeograf la Muzeul de Artă Contemporană din Galați; inspector de educație plastică la Inspectoratul Școlar Județean Galați în 1990; profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj (1990-1995). Actualmente este lector universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj, Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic și la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai”.

Arii de interes: Creativitatea vizual-plastică, didactica educației vizual-plastice, rolul vizualității/imaginii în structurarea ființei umane, jocul și arta, comunicarea prin imagine, imaginarul.

Lucrări publicate: - Jocul de-a/cu arta, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2019; - Educația vizual-plastică, caiet de lucrări, Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005; - Jocul de-a arta, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2007; - Imaginea și creativitatea vizual-plastică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; - Copiii și artele, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011 (împreună cu Maria Kiss și Mihaela Gorcea); - Didactica disciplinei educație vizuală/educație plastică (pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial), în „Ghiduri de bune practici”, Editor Ministerul Educației Naționale, Matrix Rom, București, 2013; - peste 40 de articole, studii, comunicări, experimente didactice prezentate, publicate la diferite conferințe naționale, internaționale pe teme de educație vizual-plastică și stimularea creativității artistice.

Contact: Tel: 0722 631 404

ORGA CULORILOR DE TOAMNĂ Grădina, Ființa vegetală este sensibilă la foc/soare, apă/ploaie, pământ, aer și, nu în ultimul rând, la trecerea/scurgerea timpului. În acest univers de entități străvechi, esențiale, sensibilitatea Ființei vegetale ni se relevă, nouă oamenilor, prin diferite chipuri: cromatice, sonore, gestice, olfactive, formice, tactile, gustative. Anotimpurile Grădinii nu sunt, în ultimă instanță, decât niște autoportrete născute de aceste fațete ale vieții sensibile – imagini muzicale, picturale, coregrafice, parfumice, sculpturale, tactile... Autoportretul Toamnei vegetale se înfiripă din grădini, frunze, culori, fructe, foșnete, adieri, fâlfâit, șipote, izvoare, cețuri, tăceri, adâncuri, frunze, mănunchiuri de frunze, miresme, simfonii cromatice... Frunza sugerează întregul univers vegetal, iar prin complexitatea cromatică pe care o îmbracă în miez de toamnă, ne amintește de complexul instrument muzical cu extraordinare resurse coloristice – orga. Un grup de copii/elevi din Jibou au fuzionat muzical și cromatic cu frunzele Toamnei oferite jertfă de Grădina Botanică, în mănunchiuri simfonice pe iarba și pământul picioarelor, transfigurându-le într-o adevărată orgă spațială din care se înalță vizual complexe fugi cromatice. Dacă anotimpurile Grădinii (Botanice) nu sunt, în ultimă instanță, decât niște autoportrete sensibile născute, configurate din aceste imagini muzicale (foșnete, adieri, fâlfâit, susur), picturale (o simfonie de roșuri, oranjuri, marouri, galbenuri, pământuri etc.), coregrafice (dansuri de frunze în ritmuri de adieri pe diferite axe-ramuri sau prin aerul îmbătat de arome), sculpturale (trunchiuri viguroase, pâlcuri compacte de plante), tactile (scoarțe de copaci, suprafețe de frunze, covoare de iarbă și frunze...) ...atunci, nouă oamenilor, copiilor nu ne rămâne decât să explorăm, cu simțurile noastre aceste chipuri sensibile. În consecință am demarat o mică incursiune cu acești copii/elevi prin autoportretul Toamnei circumscris de frunze: am adunat frunze, le-am privit, mirosit, pipăit, mișcat, le-am așternut pe pământ, le-am scăldat în aerul curat și înmiresmat, ne-am gândit la orgă, ne-am contopit sensibil cu ființa lor cromatică... După aceste explorări prin frunzele Toamnei ne-am retras într-un spațiu liniștit, unde se auzea vag fâlfâitul peștilor. Aici am etalat fiecare covorul de frunze și am privit niște tuburi de carton așezate vertical, încercând să ne imaginăm o fuziune între frunzele toamnei și instrumentul orgă. Aveam în fața ochilor rând pe rând în mâini-culori, frunze de forme și culori diferite, tuburi înalte de carton, pensule, apă... Am încercat să ne imaginăm o fuziune între frunzele toamnei și instrumentul orgă, între culoare și muzică... Încet, încet frunzele-pete de culoare, au început să cânte cromatic pe aceste tuburi. Culorile, miresmele, texturile, sunetele, petele, liniile obiectelor reale (frunze, tuburi de orgă) s-au transformat, prin activarea ființei sensibile a copiilor/elevilor, în imagini pictural-muzicale, adică într-un autoportret al Toamnei. Prin urmare, traseul creativ a fost: perceperea sensibilă a frunzelor prin cât mai multe simțuri – trăirea/retrăirea imaginativă a muzicii de orgă – combinarea tuburi, frunze, culori, amintiri de sunete și

dansuri prin aer, rezultând prin gruparea tuburilor astfel pictate, o orgă a Toamnei. Au cântat, au pictat, au trăit culorile Toamnei într-un joc/concert creativ copii și elevi de la Complexul de Servicii Sociale Jibou și de la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu“ din Jibou.

Imagini din cadrul activităților de creație plastică | imagine din expoziție

MIRCEA GROZA

„Mircea Groza este un avid explorator al tradițiilor culinare, mereu în căutarea filonului vechi și autentic ce definește bucătăria țărănească și stilul de viață rural. Dincolo de descoperire, Mircea este un „reenactor” al rețetelor venite din vremuri îndepărtate sau din timpurile actuale, un artizan al gusturilor și savorilor.” (Corina Bejinariu, manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău)

Studii: Absolvent al Facultății de Geografie a turismului, UBB din Cluj-Napoca. Masterat USAMV din Cluj-Napoca: „Comportament alimentar tradiţional versus comportament alimentar modern”. Studiu de caz: județul Sălaj.

Activitate profesională: Inspector patrimoniu imaterial și tradiții locale la CJ Sălaj; Manager în turism, atestat de Ministerul Turismului, brevet nr. 3/1991; Activitate în turism 1977-2015.

Arii de interes: Cercetează tradițiile alimentației populare din Transilvania și arta culinară a Imperiului Roman.

Articole, conferințe, emisiuni TV: A realizat peste 300 de emisiuni la televiziunile naționale; A participat la numeroase conferințe cu teme precum: tradiții culinare, meșteșuguri, alimentație sănătoasă; A participat la concursuri și demonstrații culinare interne și internaționale.

Membru în asociații profesionale: Inițiator și membru fondator al Asociației culturale de promovare a tradițiilor locale ”Niște țărani”, cu care a participat la multe evenimente în țară și în străinătate.

Premii și distincții: Marele premiu la „Festivalul internațional de gătit în aer liber” și cinci medalii de aur la toate categoriile din concurs. A primit pentru activitatea desfășurată privind promovarea județului, a tradițiilor locale, cinci ani consecutiv, trofeul „Excelența în Cultură” din partea Ministerului Culturii și a Direcției Județene pentru Cultură Sălaj.

Alte pasiuni: Grafica, caricatura, fotografia, muzica veche românească.

Contact: Tel: 0758 243 983

DESPRE PATRIMONIUL GASTRONOMIC AL ROMÂNIEI

Mă bucură faptul că an de an organizatorii mă invită între artiști. Răspund cu mare plăcere acestor invitații. Am plăcerea să discut cu acești oameni deosebiți despre tradițiile locale, le recomand locuri de vizitat prin județ, le vorbesc acestora despre tradițiile culinare ale zonei, gătim împreună, facem degustări. În toamna anului 2018 am gătit la Grădina Botanică Jibou o zamă de salată cu zăr și păsat, dar și o topală de pui aită și balmoș. A fost o seară minunată în care am vorbit până în noapte, încercând să aflăm răspuns la veșnica întrebare: are România o bucătărie tradițională? Patrimoniul gastronomic românesc există, este cert. Nu știu de ce unii nu vor să creadă asta! Categoric, avem mâncare românească! În cercetările mele pe teren am descoperit în 30–40 de ani și, mai aprofundat în ultimii 10 ani, lucruri surprinzătoare. Am întâlnit oameni în vârstă, mai ales socăcițe, care mi-au oferit informații neprețuite despre alimentația populară, despre ce înseamnă bucătăria țărănească. Am adunat, cum spuneam, informații, rețete, detalii despre instrumentarul folosit în bucătărie și în gospodărie, am reconstituit rețete, am documentat, am filmat, am fotografiat, am înregistrat, am gătit. Am reușit să adun o bază de date impresionantă. Și asta, mai ales, în județul Sălaj, un județ mic, dar alduit de Dumnezeu, cu o populație compusă din mai multe etnii, lucru foarte benefic pentru ceea ce înseamnă tradiții, influența etniilor fiind remarcabilă inclusiv în ceea ce privește bucătăria, în pregătirea mâncării. Și ca să răspund la o altă întrebare ce se pune des, care ar fi preparatele emblematice pentru români, pot să afirm că, în urma cercetărilor despre care am vorbit, bucătăria românească este reprezentată, în special, de zămuri și tocane. În județul Sălaj, în principal, puțin și în județele vecine, am reușit să documentez până acum 397 de rețete de ciorbe, zămuri, supe, zupe, borșuri. Țăranul român este foarte inventiv! Cred că mai ales în bucătărie putem dovedi lucrul acesta. Țăranul român a mâncat/mănâncă foarte sănătos, contrar aprecierilor actuale ale unor „specialiști”. Țăranul român a adoptat, fără să-și propună neapărat, principiul, des invocat azi, precum că alimentația cea mai sănătoasă este aceea care se bazează pe ingredientele din imediata ta vecinătate. Acele ingrediente care se produc foarte aproape de tine. Țăranul român chiar asta face, consumă ceea ce produce. Pe masa țăranului nu vezi foarte des carne. El mănâncă un porc „de la un Crăciun la altul”. Mănâncă foarte multe vegetale, lactate, ține posturi. În multele mele discuții cu socăcițele am încercat să aflu detalii despre rețete, despre cantități, timp de preparare, instrumentar, tehnologii. O să redau aici doar câteva dintre aceste detalii, lăsându-vă plăcerea să le descifrați: „atartie tri, șasă hire, o țârucă, on pticuț, on păhar, on păhăruț, on păhăruc, o finjie, o finjiucă, on colb, coată die sare, coată die thiperi, mânânțăl, cătingan, on pumn, on pumnuț, o mână, o mânucă, o mânuță, o țandură, o pițulă, dăraburi, dărăbuță, coștie, coscuță, scrijele, scrijeluță, tri jejitie, on sfert die cias, tri perțuri, on fărtai die cias, coștie cam cât di-o îmbucătură, blid, bliduț, blid mai afundos și multe, multe altele. Cred că v-ați dat seama: una este să spui „on păhar”, alta „on păhăruț” și cu totul altceva „on păhăruc”, nu? Poate ar fi foarte important ca lucrurile pe care le fac eu în Sălaj, în zona asta din Ardeal, să se întâmple și în restul provinciilor țării. Cred că am avea multe surprize și foarte plăcute.

Mircea Groza, în timpul prezentării, sala de servire a mesei, casa de oaspeți a Centrului de Cercetări Biologice Jibou

ÃDINÃ N GR Î A T þional AR Interna n o i z o ale Simp Vizu e t r de A

EXPOZIȚIA „IZVORUL. LUMINĂ DIN LUMINĂ“ GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 2018 UN EVENIMENT ÎN CADRUL

FESTIVALUL DE ARTĂ MUZA FEST, ZALĂU

Imagine din timpul pregătirii expoziției, galeria CCAJS, octombrie 2018 ImaginI din timpul vernisajului, galeria CCAJS, octombrie 2018, pagina 72 Afișul și secvențe din expoziție, galeria CCAJS, octombrie 2018, pagina 73

PICTURA CARE UNEȘTE CERUL CU PĂMÎNTUL Marele secret al Artei stă în unirea Cerului cu Pămîntul, două elemente profund și puternic caracterizate,în care obiectul artistic devine un obiect ce are o poziție sintetică. În expoziția întitulată Izvorul de la Galeria Centrului de Cultură și Artă din Zalău, în care expun cei zece pictori participanți la stagiul de lucru împreună din Grădina Botanică Jibou, se etalează în fața privitorilor lucrări ce readuc în discuție pattern-ul relației real–poetic, „prezența” poetică a realului, „cîmpul” în care pictorul are „puterea” de a desluși stadiul noetic și noesic din jurul lui (acea realitate care secretează poezia cu ale ei latențe), și care este mărturisită, descoperită și dezvăluită pentru ochiul omului comun. Acestea sunt, de fapt, acele locus-uri în care pictorul actualizează virtualitățile poetice sălășluite și diseminate în realitatea monotonă și neexplorată. Acesta este contextul în care Alexandru Antonescu deslușește poeticul ca pe o stare a spațiilor vegetale ce învăluiesc auroral realitatea cu toată solemnitatea, limpezimea și eleganța din lucrările sale. Mihai Sârbulescu face în așa fel încît să izvorască din lucrările lui un poetic al sonorității. Imaginile pe care le selectează pictorul în expoziție sunt metafore ale unei meditații artistice legate de spasticul, de saltul și de discontinuitățile ce privilegiază gravitatea și măreția pe care le așază în aura unei expesivițăți fantaste, extroverte și, cine știe, profund, metafizic adîncite în sine. Pentru Horea Paștina potențele poetice ale realului învăluie lumea din jur, o estompează, o așază într-un abur care produce efectul de aură asupra unui spațiu poetizat și transfigurat prin reducerea masivității întregului care este subliniat de o claritate a contururilor potențate de o lumină ce pare a fi excitată, intensificată ca parte din lumina virginală a începuturilor. O mare efervescență a luminosului pune în valoare elementele constitutive ale peisajului, cu ajutorul căruia formele vizuale își dobîndesc un stadiu superior de putere, de energie, de radianță și de rezonanță. Un principiu de uimire, de potențare abstractă a spiritului și a sufletului, se deslușește în pînzele lui Cristian Dițoiu. Pentru el, poeticul e o dispoziție abstractă de comuniune cu cosmosul și lumea, cu noosfera și cu misterele. E în lucrările lui o manifestare de raționalitate deplină, reductibilă la evaluări geometrico-matematice, cărora nu este greu să le descoperi o logică cu funcțiuni abstracte. Pictura lui Cristian Dițoiu se oferă privitorului ca o surpriză absolută ce își dezvăluie lent suportul vital care o însuflețește. Opera pictorului este un supraprodus, rodul unei neașteptate gândiri abstracte care la rîndu-i poate fi izvorîtorul de real ce intră în conjuncție cu realitatea complexă, discontinuă, spiritualizată pe care o dibuie acum științele fizice și geometriile, cu toate cotloanele lor arcane. Cerurile pe care le pune pe pînză George Mircea par a fi o realitate din care izvorăsc ansambluri perceptibile și concentrări energetice nevăzute, de care realitatea se umple încet-încet. „Poeticul” acestor „Ceruri” ale pictorului George Mircea este un mister absolut, nu numai pentru natură, pentru anorganic, pentru regnul animal și vegetal, pentru oamenii ce se lasă prea îmbrățișați de utilitarități și de cauzalități imediate. „Cerurile” acestui pictor – cele din urmă pe care el le-a mai putut înfăptui - sînt îndemnuri de sporire a transparenței. Pentru Radu Șerban, realul întinsurilor acvatice este, de fapt, realul complet, este realul a ceea ce apa radiază în cîmpul ei inconjurător, în poeticul nedespărțit și atît de greu deslușit al lumii. Razele de lumină poetică sunt detectate de pictor așa cum doar el știe să o facă, cu tot misterul lor, dimpreună cu magnetismul, gravitația, electricitatea și alte nedetectate încă ciudățenii. Crina Antonescu privește în jur ca într-o carte deschisă – o carte scrisă cu o cerneală doar de ea văzută - cu ajutorul căreia așază pe pânză fragmente de momente harice. Cu sensibilitatea ei excepțională, artista reușește să intre nespus de intim și de intens în contact cu o lume vegetală pe care o percepe integral, cu un ochi magic, dincolo de aspectul ei primar, de suprafață. Pentru toți pictorii participanți la acest exercițiu de lucru liber și împreună, realul e înconjurat de o aură, de o atmosferă, de un cîmp cu care ei dezvoltă o excepțională facultate amicală. Pentru Valeriu Palade, dar și pentru Marian Dobre, poeticul se dezvăluie ca un ansamblu de raze - invizibile pentru alții - pe care ei le percep cu acuitate și cu o încifrată inteligență alegorică. Pictura lor izvorăște dintr-o nostalgie a zidirii complete, a zidirii corupte de forța de abstractizare și de schematizare a minții, de plăsmuirem ludică a unei lumi a picturii care se privește mai mult pe sine însuși decît privește el realul, se originează mai degrabă într-o lume zăvorîtă în sine, neradiantă, reală numai prin închipuirea unei iscodiri de lume imaginară. Lucrările lui Valeriu Palade radiază și se arată a fi implicate în cîmpuri ce temeinicesc realul și îl așază în ipostaza de izvor de poezie. Clocotitor și exploziv pentru unii, pulsativ și supraîncărcat pentru alții, realul nu este pentru nimeni, în această expoziție, nicidecum imploziv și străin vieții, imobil și negru ca o „gaură neagră”, paralizant și sufocant,. Mișcarea, libertatea și lumina – nevaporoasă, nesentimentală și cu atît mai puțin romanțioasă - pun în fața privitorului expoziției acesteia viziunea încărcată de sensul adînc al privirii față către față, al privirii lăuntric către față, dar și al privirii lăuntric către lăuntric. Cerurile și Pămînturile, unite la Jibou și la Zalău în anul 2018, supuse timpului dar și vremelniciei, curajului, iubirii și melancoliilor, fac dovada că pictorii care au participat la acest exercițiu spiritual din miezul toamnei au gustat din fructele poeticului, simțindu-le din plin durerosul farmec și ambigua lor dulceață. Fața pămîntului s-a lăsat înnoită, sunt sigur, de acest exercițiu de majoră creație. Oliv Mircea, curatorul expoziției

ÃDINÃ N GR Î A T þional AR Interna n o i z o ale Simp Vizu e t r de A

EXPOZIȚIA HOREA PAȘTINA „LUMINĂ LINĂ“ GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 2018 UN EVENIMENT ÎN CADRUL

FESTIVALUL DE ARTĂ MUZA FEST, ZALĂU

Horea PAȘTINA, în timpul vizitei de documentare de la biserica de lemn din Prodănești/Sălaj, octombrie 2018

LUMINĂ LINĂ Horea Paștina atrage atenția în picturile lui la tăcerile care trebuiesc ascultate. El dezvăluie faptul că în lume se ascunde ceva solemn, ceva tainic, ceva sacru. Din liniște și din ordinea firescului se apropie, mișcător în felul lui, „sacrul”. Privitorului i se propune să ia acest cuvînt în serios, uitînd că unele cuvinte s-au tocit prin nefirească întrebuințare. Vedem în tot ceea ce pictează Horea Paștina ceva tainic, ceva care trebuie privit și ascultat, străin și totuși familiar. Este ceva ce devine limpede în lumina zorilor de zi, în vastitatea cerurilor și totuși ceva care este asemeni și totuși altfel decît lumea din jur. Orizonturile pe care pictorul i le înfățișează privitorului par a se deschide și a deveni, în exces, transparente. Ceea ce privim – ne spun Comandamentele lăuntrice – trebuie văzut drept ceva solemn, abisal, veșnic, sacru. Trebuie să vedem în lume o prezență suprafirească – lumina spontană a unei prezențe tainice – o prezență care se arată ca o adiere, ca o deschidere, ca un a-fi-aici. Privitorul se simte și el părtaș prin propria-i spontaneitate, nu se știe cum, la un ceva ce devine pentru el „numinosul” însuși. Înțelesurile picturii lui Horea Paștina trebuie păzite, îngrijite și exersate pentru a nu se destrăma. Pictura lui își propune să îndestuleze vederea, să o limiteze, să o elibereze de confruntarea ei cu nevăzutul. Pictorul cheamă ochiul la un „mod tactil” de a vedea, deschizîndu-l către o nemărginită înălțime și o profundă adîncime. A face gol în tine ca să te umpli de muzica formelor și a culorilor lumii este o operațiune esențialmente meditativă. Pictorul devine un ochi atent, o mare ureche deschisă lumii, un suflet chemat să vădească frumusețea. Albul dominant dezvăluie taina lăuntrică a luminii și înfățișează diferitele ei grade de vizibilitate, sporind enigma absenței și a prezenței, făcînd să se ivească, discret, la vedere, mandorla, octogonul. E o deșteptare a sufletului, un urcuș spiritual, o mișcare înspre interior și o adîncire în formă, un urcuș spre o realitate simbolică, nematerială. E, prin urmare, o deșertare de sine în formă. Horea Paștina împlinește, în configurările micilor fragmente de real, adevărate definiții metafizice și embleme de transcendență. El mută tainele și se lasă co-naturalizat la puterile secrete care joacă în univers. Pentru el, frumusețea ademenitoare – de o sensibilitate palpabilă și fecundă – dezvăluie tensiunea „geometriilor eterice”, care vorbesc indirect despre frumusețea divinului. „Mandorla”, care apare explicit în acest ultim răstimp în lucrările lui, sugerează prin geometria eterică creșterea spirituală ca mijloc de înțelegere și de trăire a transcendentului. „Mandorla” devine astfel „locul teologic” care desemnează și luminează spațiul privilegiat al gloriei nemuritoare. Prin forma sa geometrică, ea apare ca un romb cu unghiurile laterale rotunjite, semnificînd unirea cerului și a pămîntului, a lumilor inferioare cu cele superioare. Pictorul eliberează forma restituind paradisul în figură cu conștiința că omenescul conspiră cu inocență creatoare către cer. Expoziția lui Horea Paștina ni-l înfățișează pe pictor ca pe o inimă mereu deschisă epifaniei. OLIV MIRCEA, curatorul expoziției

Imagini din expoziția „Lumina lină“, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, octombrie 2018 Afișul expoziției

ORGANIZATORI

CONSILIUL JUDEȚEAN SĂLAJ CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU

PARTENERI PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

UAP DIN ROMÂNIA, FILIALA CLUJ

PARTENER ONLINE MODERNISM.RO - REVISTĂ ONLINE DE CULTURĂ

Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediția a VII-a, 2018 Curatorul Simpozionului, ediția 2018: Oliv Mircea Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu ȘERBAN Consultant grafică: Duiliu CRIȘAN Corectură: Oana-Maria BARARIU-SĂVUȘ Texte: Oliv MIRCEA, Vasile CIOCA, Delia VOICU, Daniel SĂUCA, Cosmin SICORA, Dan GYURCO, Radu ȘERBAN Fotografii: Radu ȘERBAN Participanți: Horea PAȘTINA, Mihai SÂRBULESCU, Cristian DIȚOIU, Valeriu PALADI, Alexandru ANTONESCU, Marian DOBRE, Radu ȘERBAN, Crinela ANTONESCU, George MIRCEA Invitați: Delia VOICU, Vasile CIOCA, Mircea GROZA Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ARTA ÎN GRĂDINĂ. Simpozion internaţional de arte vizuale (7; 2018; Jibou) Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale “Arta în Grădină” - ediţia a VII-a - Grădina Botanică „Vasile Fati”, Jibou (8-18 octombrie 2018) Zalău: Caiete Silvane, 2019 ISBN 978-606-914-093-2 75