Simpozionul Arta in Gradina, editia a IX-a by simpozionul ARTA IN GRADINA

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

Coperta I și IV: Vasile ISTRATE, „Pomi la Jibou”, ulei/pânză, 50x60 cm, 2020 (detaliu)

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

30 august - 8 septembrie 2020

Grădina Botanică Jibou

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

ARTA ÎN GRĂDINĂ SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE EDIȚIA A IX-A, 2020

CUVÂNT ÎNAINTE 5

TABĂRA DE CREAȚIE GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI“, JIBOU 30 AUGUST - 8 SEPTEMBRIE 2020 6-43

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE, SĂLAJ 44-51

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI ȘI ATELIER DE DULGHERIE 52-71

EXPOZIȚIA „LOCUL ALES” GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU 72-83

ÎNTÂLNIRI ȘI REÎNTÂLNIRI ÎN GRĂDINĂ La început de septembrie, anul 2020, o perioadă marcată de incertitudini și temeri legate de virusul agresiv care a schimbat comportamentul oamenilor de pretutindeni, la Grădina Botanică din Jibou artiștii participanți și invitații speciali la a IX-a ediție a Simpozionului Internațional Arta în Grădină și-au desfășurat activitatea de creație într-o cvasinormalitate. Doar evenimentele adiacente Simpozionului au fost reduse și, de asemenea, atelierele de creație pentru copii au fost suspendate, pentru a respecta restricțiile pandemice. La ediția din acest an au participat artiști formați la școlile din București și Cluj, cu experiențe diferite în ceea ce înseamnă activitatea artistică, dar și cea profesională. Tabăra de Creație, cea mai importantă activitate din cadrul Simpozionului, a reunit următorii artiști: Lucian Țintariu, Arpad Fabian, Vasile Istrate, Florin Gherasim, Radu Șerban, toți din Cluj-Napoca, Dorel David Morar, Mircea Moldovan din Târgu Mureș, și Marius Lehene, artist român stabilit în Colorado, SUA. Artiști din aceeași generație, Dorel David Morar, Lucian Țintariu și Radu Șerban, s-au reîntâlnit, după absolvirea Liceului de Artă din Cluj-Napoca, pentru continuarea studiilor, la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. După mai mulți ani, sunt din nou împreună aici, la Jibou, pentru a continua într-un alt fel experiența artistică, de data aceasta în contact direct cu natura. Sculptorul Dorel David Morar, muzeograf la Muzeul Județean Mureș, s-a întors la Jibou pentru a finaliza o lucrare monumentală în piatră, începută cu câțiva ani în urmă. De această dată a intervenit asupra lucrării, amplasată deja în locul ales, realizând corecții sau finisaje discrete pentru a ajunge la expresia finală. Lucian Țintariu, profesor la Liceul de Artă din Cluj-Napoca, este un artist care și-a construit cu discreție cariera artistică, opera lui având o notă personală în care dezvoltă un discurs plastic cu semnificative coduri încifrate. Arpad Fabian, profesor la același liceu de artă clujean și absolvent, după 1990, al studiilor universitare de pictură la București, a venit la Jibou pregătit să exploreze alcătuirile și motivele Grădinii. Vasile Istrate împacă activitatea religioasă cu cea artistică. Preot la biserica ortodoxă Sfântul Ilie din Cluj-Napoca, a finalizat, de curând, studiile masterale (pictură) la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. El practică o pictură gravă, adâncă și expresivă, peisajul fiind un subiect predilect în activitatea sa. Florin Gherasim, licențiat în filologie, antropologie și arte vizuale are o prezență constantă la Simpozion, de-a lungul anilor participând în calitate de curator, moderator, artist ceramist și fotograf. Cunoaște atât geografia Grădinii, cât și a împrejurimilor localității Jibou, fiind un bun comunicator și interlocutor. Marius Lehene, absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, este de mai mulți ani profesor de desen și pictură la Colorado State University din SUA. Chiar dacă avea programată din timp o deplasare în Europa și participarea fizică la Simpozionul nostru, pandemia i-a dat peste cap planurile și, din acest motiv, colaborarea noastră s-a desfășurat online. Locurile Transilvaniei ocupă un loc privilegiat în memoria afectivă a artistului, apelul la aceasta a adus în lumină fragmente de natură cu o evidentă notă veridică. Mircea Moldovan, format ca artist mai întâi la Cluj-Napoca, iar apoi la București, este un artist prolific, înzestrat cu un simț deosebit al rafinamentelor și texturilor picturale, cu multe participări la expoziții de grup și Tabere de Creație. Din programul Simpozionului nu a lipsit documentarea la biserici de lemn din județul Sălaj, de această dată am ales o veche biserică din satul Vădurele, cu origini în secolul al XVI-lea. Față de alți ani, am inițiat o nouă activitate conexă, care s-a concretizat în organizarea unui atelier de dulgherie, în cadrul căruia câțiva dintre artiștii participanți, în format de clacă, au reparat partea de vest a acoperișului șurii unei gospodării țărănești construite la început de secol XX de către gospodarul Pop Ștefan, în comuna sălăjeană Năpradea. În ambianța unei seri de toamnă, în natură, arhitecții Diana și Flaminiu Taloș au prezentat și proiectat în fața participanților la Simpozion secvențe din creațiile lor arhitecturale, la realizarea cărora au colaborat cu artiști vizuali. Într-o altă seară, Mircea Groza ne-a convins din nou că se pricepe atât la vorbit cât și la gătit, prezentându-ne rețete culinare doar de el alcătuite, iar apoi, ne-a demonstrat că, în afară de vorbele lui îmbietoare, bucatele preparate de el sunt cea mai bună dovadă a priceperii sale. La finalul Simpozionului, într-un luminiș atent selectat din Grădină, am reunit într-o expoziție toate lucrările realizate de artiștii participanți, lucrări care au putut fi admirate de către participanții la vernisaj. Simpozionul „Arta în Grădină” s-a bucurat și de această dată de susținerea Consiliului Județean Sălaj, prin Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. De asemenea, am avut o bună colaborare și susținere din partea Centrului de Cercetări Biologice Jibou, respectiv din partea Primăriei și Consiliului Local Jibou. Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului 5

TABĂRA DE CREAȚIE Tema ediției: „LOCUL ALES” GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI” DIN JIBOU, 30 AUGUST - 8 SEPTEMBRIE 2020

Oliv Mircea împreună cu Horea Paștina și Mihai Sârbulescu, fostul grajd Wesselényi, Grădina Botanică din Jibou

LOCUL ALES

Fiecare ediție a Taberei de Creație din cadrul Simpozionului propune artiștilor participanți o temă generică. În acest an, motivul selectat se circumscrie conceptului intitulat Locul ales, loc unic, diferit de alte locuri comune. Noţiunea de loc este foarte cuprinzătoare deoarece tot ce se vede în jurul nostru, tot ce a creat natura în timp şi în condiţii nedeterminate de om, este loc, „loco terrae”, întregul Pământ, suma tuturor locurilor, natura din jurul nostru. Aceste locuri nu au fost plăsmuite de om, el le-a găsit, le-a descoperit şi uneori le-a transformat după puterile şi nevoile sale. În mod particular, locul este un dat, îl găsim peste tot, îl vedem, îl percepem, îl pipăim, îl admirăm sau îl detestăm. Locul ne aparţine, iar noi aparţinem locului, fără el nu putem exista, fiind sortiţi să viețuim mereu împreună. Oamenii şi locurile se intercondiţionează, se atrag sau se resping, se completează şi se ajută. Prin contactul nostru cu locul, suntem în contact permanent cu natura. Atunci când vorbim despre un Loc ales, ne referim la un fragment din natură cu caracteristici certe, la care o persoană se raportează într-un mod pozitiv. În demersul nostru vom porni de la relația artist-loc: loc ales ca „atelier în natură”, loc ales ca motiv, loc sentimental sedimentat în memoria afectivă, loc amintit, loc inventat sau paradis autoreferențial, loc ca proiecție utopică. Dintre toate aceste locuri personalizate, locul Grădinii (Grădina Botanică din Jibou), ne este cel mai la îndemână. Acest loc este unul îmbunătățit, în care intervenția umană este vizibilă, aproape peste tot. El se poate revela ca un prototip de frumusețe, care însumează locuri cu identități diferențiate: locul parcului dendrologic, locul florilor, al gardului viu, locul serelor, al sectorului sistematizat, al apei, al pădurii sau locul coloanei lui Morar. În afară de suprafața Grădinii, ne putem raporta și la Grădina în context, putându-i integra, astfel, castelul Wesselényi, sau la împrejurimile Grădinii, orașul Jibou, Valea Someșului și vârful Piscuiul Ronei. În afară de acest loc care ne adoptă și cu care rezonăm timp de 10 zile, fiecare artist aduce instinctual cu el și alte locuri alese, numai de ei știute, care aici vor ieși la iveală și se vor întruchipa pe pânzele albe. Aceste universuri personale pot rezona cu motivele de aici și împreună pot genera alcătuiri complexe. Locul nu poate fi perceput stricto sensu. El se află într-un context atmosferic, este perceput la o anumită oră din zi, cu o lumină intensă sau palidă, în arșița amiezii sau în aburul dimineții. Prin urmare, în creațiile noastre nu ne vom referi doar la o fotografie a Grădinii, ci la toți acești agenți care afectează cadrele din natură. Mai mult, fiecare artist se va raporta la motivele de interes prin percepția proprie (indusă de starea în care se află și de experiența acumulată). Artiștii nu pictează ceea ce văd, ci cum văd. Natura este un izvor de informații complexe. Nouă ne rămâne să ne raportăm la motivele alese, să extragem relațiile contextuale, cu potențial armonic, și să le adaptăm la percepția proprie.

Radu Șerban, curatorul ediției a IX-a a Taberei de creație

Radu ȘERBAN, „Frunze, flori, ferestre. Fațada casei bunicului”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2020 (detaliu) 9

ARPAD FABIAN pictor, profesor

Este destul de dificil să descriu în cȃteva cuvinte sentimentul de linişte interioară şi bucurie netulburată cu care asociez amintirea şederii mele în Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou cu ocazia celei de-a IX-a ediţii a taberei de Creaţie Artistică din cadrul Simpozionului Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, la care am participat în acest an. Cele 10 zile petrecute aici, printre mai experimentaţii colegi de breaslă împătimiţi ai dălţii sau ai penelului, au fost ca o reîntoarcere în acel răstimp prezervat al Academiei, în care singurele preocupări care contau erau cele ale artei, iar marile drame erau declanşate de pasionate bătălii de idei. De data asta, patima anilor de început a fost înlocuită cu binevoitoarea înţelegere a experienţei, iar viforul tinereţii s-a preschimbat într-o cordială şi laborioasă armonie. Grădină Bota nică din Jibou e un mic paradis creat de mȃna omului - unde frumosul te covȃrşeşte şi, ca artist, nu ştii de unde să începi, într-atȃt eşti de copleşit de atȃta abundenţă de Rai. Şi cel mai bine a simţit şi a redat acest lucru mȃna care mânuia dalta şi ciocanul în primii zori ai zilei sau cel care, îmbătat de atȃta lumină, picta pȃnă la lăsarea serii. Am petrecut zilele Simpozionului într-o completă uitare a lumii exterioare, de parcă trăiam într-un timp suspendat, în care nu exista pandemie şi nimic din tot ce alcătuieşte această istorie nebună în care ne-am trăit ultimul an și jumătate. Această fericită uitare a fost posibilă atȃt datorită minunilor Grădinii cȃt şi, mai ales, datorită oamenilor minunaţi din Grădină. Născut în 6 februarie 1971, la Cluj-Napoca. Studii: În anul 1997 absolvă Academia Națională de Artă din București, secția Pictură, clasa maestrului Vasile Grigore. Este licențiat în Pictură și în Istoria și Teoria Artei. Membru al asociațiilor profesionale: Din 1997 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj-Bistrița. Experienţă profesională: Din 2016 este profesor la catedra de Studiu al formelor prin desen, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj Napoca; Între anii 2008-2016 a fost profesor educator la Liceul pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca. Expoziții personale: 2019 – expoziția personală „Desen”, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca; 2009 – expoziția personală „Armonii de Interior”, Piața Muzeului, Cluj-Napoca; 2008 – expoziția personală de pictură, acuarelă și desen „Jurnal de călătorie”, Galeria Veche a UAP, filiala Interjudețeană Cluj-Bistrița, Cluj-Napoca; 2007 – expoziție de Acuarelă și Desen, Sala de întruniri a Clinicii de Chirurgie III, Cluj-Napoca; expoziție de acuarele „Vedute Venețiene”, Centrul Cultural Italian, Cluj-Napoca; 2006 – expoziție de pictură, Galeria de Artă „Frezia”, Dej; expoziție de Pictură și Desen, Galeria Artelor, Cercul Militar Național București; expoziție de Pictură și Desen, Sala Radio, Sighetu Marmației; 2005 – expoziție de Pictură și Desen, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; 2000 – expoziție de pictură în ulei, librăria „Phoenix”, Cluj-Napoca; 1994 – expoziție de Pictură și Desen, Muzeul de Istorie, Zalău. Participări la expoziții de grup: 2020 – participă la expoziția „Locul Ales”, Grădina Botanică Jibou; 2014, 2015 – participă la expozițiile Taberei de Creație de la Arcuș; 2013 – participă la expoziția aniversară „Vasile Grigore și elevii săi”; 2007 – participă la expoziția colectivă „Balcic - Şcoala de la Marea Neagră”, în cadrul proiectului „Pictori de azi la Balcic”, ediția a IV-a, Cercul Militar Național, București; 1997, 1998 – expoziția Taberei de pictură de la Ip, Consulatul Maghiar din Zalău și Cluj-Napoca; 1995 – participă la expoziția organizată de Academia de Artă București, sălile de expunere ale Teatrului Național, București; 2014, 2015 – participă la expozițiile „StudentFest”, Timișoara. Lucrări în colecții particulare din Ungaria, Israel, Suedia, Germania, Spania, Ecuador și SUA. Contact: Tel: 0754 371 722 E-mail: arpadpictorius@yahoo.com 10

Arpad FABIAN, „Domnișoara Gisella”, ulei/pânză, 60x80 cm, 2020 11

Gabriela Aniței, „La soare”, acrilic/pânză, 40 x 50 cm, 2019

Arpad FABIAN, „Marele Mistreț”, ulei/pânză, 100x80 cm, 2020 Arpad FABIAN, „Stăpânul Rezervației”, ulei/pânză, 100x70 cm, 2020 13

FLORIN GHERASIM artist, muzeograf

Mirabil e locul ales Luna răsare din nori, ca argintul Munții, în zare, păzesc infinitul Din glie semințele ies.

Silabele mute renasc în culori Grădina ne-mbată-n parfumul de tei Artiștii lunateci pictează pe-alei Adună în pânze nectarul din flori

Castelul păstreză povești de demult Umbrele serii se-aștern peste noi Concertul de greieri e, noaptea, în toi Iar leii de piatră taine ascund

Din aste povești ce se țes Pe molcome dealuri, aici, la Jibou Prin cețuri de ape răzbate ecou Și toate au, parcă, un alt înțeles. Mirabil e locul ales.

Născut la 19 iunie 1961, Ocna Mureș, jud. Alba. Studii: A absolvit specializarea Ceramică-Sticlă-Metal, în anul 2019 și specializarea Fotografie-Video-PCI, în anul 2014, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. A mai absolvit facultățile de Antropologie Culturală, în anul 2006, Română-Etnologie, în anul 2002 și Automatizări-Calculatoare, în anul 1987. Deține Masterate în Comunicare și Relații Publice (2009), Antropologie și Studii Multiculturale (2003). A obținut un Doctorat în Arte Vizuale (2014) și unul în Sociologie-Antropologie (2012). Activitate profesională: Este muzeograf la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, curator, antropolog și artist vizual. A curatoriat numeroase expoziții de artă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Simpozionul „Arta în Grădină” (Jibou, Zalău), Galeria „Horeb” din Cluj-Napoca, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Festivalul Bunavestire din Negrești-Oaș, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Galeria „Frezia” din Dej, Galeria Municipală Turda ș.a. A publicat studii de antropologie și critică de artă în diferite publicații și cataloage, în revistele Tiuk, Steaua și Tribuna din Cluj-Napoca, Forma din Deva, pe platforma modernism.ro și în Anuarul Academiei din Belgrad. A expus fotografie și ceramică la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Grădina Botanică Jibou, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Galeria „Arcade 24” din Bistrița și Galeria „Forma” din Deva. Contact: Tel: 0744 191 617 Email: vectorarta9@yahoo.com

Florin GHERASIM, „Eu și el”, fotografie, 70x50 cm, 2020 (dreapta) Florin GHERASIM, „Locul ales”, fotografie, serie de lucrări, 70x50 cm fiecare, (instalație-obiect) 2020 (pagina următoare) 14

Valentin CODOIU, „Om și peisaj”, ulei/pânză, 80 x 90 cm, 2019

Valentin CODOIU, „Rochia cu flori”, ulei/pânză, 90 x 90 cm, 2019

VASILE ISTRATE pictor, preot

Grădina originară, obiect al dorinței și nostalgiei, spațiu privilegiat, topos al debutului vieții și morții deopotrivă. Fulgurații ale unei memorii din illo tempore, adică din timpul mitic în care Divinitatea a creat lumea. Peisajul – grădină așezat la originea tuturor peisajelor, având ca arhetip Edenul zugrăvit în Cartea Facerii. Paradis voluptatis, grădina celestă cu care Jan Van Eyck și fratele său Hubert, au ilustrat capitole din Apocalipsa. Paradisul pierdut pe care John Milton îl descrie hiperbolic ca pe o grădină mirifică, loc al bucuriei care risipește orice tristețe, iar Vasile cel Mare îl vede ca simultaneitate de flori și roade. Aceste gânduri au primit formă în „locul ales” al Grădinii Botanice din Jibou. Aici am redescoperit bucuria de a picta și, mai ales, bucuria de a fi împreună. Cu „oameni faini” și firești, care în zece zile nu au pronunțat niciodată cuvântul fatidic „Covid”. Greutatea a stat doar în alegerea „motivului”. Ești buimăcit de o natură „în exces”. Am simțit efectiv, ce înseamnă „să te fure peisajul”. Odată dumirit însă, nu te mai poți opri. Restul e... pictură. Mulțumiri și gratitudine organizatorilor! Născut la 30 aprilie 1967, Rotunda, Cluj. Studii: 2016-2018: Master, Pictură, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (UAD); 2013-2016: UAD, Facultatea de Arte Plastice, Secția Pictură, licență; 2004-2008: Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, Secția Pastorală. Activitate expozițională: Expoziții personale: 2020 - Studium Gallery, Cluj-Napoca, Eva ante portam; 2019 - Relicvar Art Space, Cluj-Napoca, Rugăciuni înzidite; 2017 - Galeria „Paul Sima” Cluj-Napoca, seria Grădini nocturne, în cadrul proiectului REFRESH, Painting Research Cluj. Participări la expoziții de grup: 2020 - Locul ales, Grădina Botanică Jibou; 2018 - Eva ante portam. Memoria grădinii, în cadrul Expoziției absolvenților UAD Cluj – Expo Transilvania, Cluj-Napoca; 2017 - Breaking Rules, Muzeul Botanic Cluj; 2016 - Sala Polivalentă Cluj-Napoca (proiect UAD Cluj). Tabere de creație: 2020 - Simpozionul Internațional de Arte Vizuale Arta în Grădină, Jibou Contact: Tel: 0746 148 802; E-mail: vasile_pr@yahoo.com Instagram: vasile_istrate

Vasile ISTRATE, „Grădină însorită”, ulei/pânză, 50x40 cm, 2020 (dreapta) 18

Mariana GHEORGHIU, „Impresii II”, tehnică personală, Cristian 50 xDIȚOIU, 50 cm, 2019 „Unghi drept roșu”, ulei/pânză, 70 x 60 cm, 2018 (detaliu)

Vasile ISTRATE, „Pomi la Jibou”, ulei/pânză, 50x60 cm, 2020 20

Vasile ISTRATE, „Peisaj pe malul apei”, ulei/pânză, 80x100 cm, 2020 Vasile ISTRATE, „Lan de grâu”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2020 21

MARIUS LEHENE pictor, profesor

Născut în 15 noiembrie 1972, la Cluj-Napoca. Studii: Absolvent al programului de Master of Fine Arts-Pictură şi Desen, Southern Methodist University, Dallas, Texas, SUA, 2001; Licenţiat în Finanţe, Facultatea de Știinţe Economice, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1996; Studii universitare, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca, 1995-1998. Afilieri la asociații profesionale: Din anul 2019 este afiliat la Society for Romanian Studies, UK; din 2009 este afiliat în Global Romanian Students and Young Professionals Society, International; din 2004 este afiliat la Drawing Research Network, UK și la Romanian Academic Forum, Romania; din 2001 este afiliat la College Art Association, USA. Experienţă profesională: Profesor, Departamentul de Artă, Colorado State University, SUA. Expoziții personale: 2021 – „Aerial Roots”, Robert & Elaine Stein Galleries, Wright State University, Ohio, SUA; 2018 – „Provisional”, Casa Matei Gallery, University of Art and Design, Cluj-Napoca; 2016 – „Variance”, Whitney Center for the Arts, Sheridan College, Sheridan, Wyoming; 2015 – 2015 „Under Construction”, Chapman Gallery, Kansas State University, Manhattan, Kansas, SUA; 2012-2013 – „Random Walk with Drift”, Boulder Museum of Contemporary Art, Boulder, Colorado, SUA; 2012 – 2012 „Sum Over Histories”, Ice Cube Gallery, Denver, Colorado, SUA; 2012 – „Drive Through”, Dairy Center for the Arts, Boulder, Colorado, SUA; 2011 – „Descriere fără loc”/ „Description Without Place”, Bunker Gallery, Cluj-Napoca, curator: Ruxandra Trandafoiu (Edge Hill University, UK); 2011 – „Oraşe Invizibile”, Galeria Casa Matei, Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca. Participări la expoziții de grup: 2020 – participă la expoziția „Locul Ales”, Grădina Botanică Jibou; „Still Utopia” Islands, Gallery MC, New York, SUA, curator Gorazd Poposki, concept by Simonetta Moro and Aga Ousseinov; 2019 – „Form”, CICA Museum, Gimpo, South Korea, curator Leejin Kim; „Art in Times of Anxiety”, A.D. Gallery, University of North Carolina – Pembroke, North Carolina, SUA, juror Ralph Steeds, Professor Emeritus, University of North Carolina; „PaperWest”, Gittins Gallery, University of Utah, Salt Lake City, Utah, SUA, curator Judith Brodsky, founder of the Rutgers Center for Innovative Print and Paper; 2019-2018 – „Marius Lehene, Collin Parson, and Joel Swanson, three-person show”, Google – Boulder, Colorado, SUA, curated by Chelsea Pohl, Sean Peuquet, and Ingrid Walsh; 2018 – „New American Paintings”, West, exhibition in print, juror Valerie Oliver, Senior Curator, Contemporary Arts Museum, Houston, Texas, SUA; 2017 – „Faculty Show”, Clara Hatton Gallery, Dept. of Art and Art History, Colorado State University, SUA; 2016 – Nkisi Project, collaboration, Center for Visual Art, Denver, Colorado, SUA; „Artist and Apprentice”, Gallery 970, Loveland, Colorado, SUA; 2015 – „Thinking Drawings”, The Bargehouse, London, UK, curators Tania Kovats and Kelly Chorpening; 2015 – „Fresh Paint Biennial”, „Manifest”, Creative Research Gallery and Drawing Center, Cincinnati, Ohio, SUA; 2014 – „InGrained”, Ice Cube Gallery, Denver, Colorado, SUA; „Sentient Geology” (collaboration with Ashley Williams), Red Line Gallery, Denver, Colorado, SUA; „From here and there 2”, Hatton Gallery, Fort Collins, Colorado, SUA; „From here and there 1”, Elysium Gallery, Swansea, Wales, UK; 2013-2014 – „Experiencing Perspectives”, Mercedes-Benz FS Art Gallery, Fort Worth, Texas, SUA, curator Leila Matta; 2013 – „John Dickinson, Marius Lehene: Recent Work”, Ice Cube Gallery, Denver, Colorado, SUA; 2020 – „Recursive Images: Marius Lehene & Radu Șerban”, Directions Gallery, Colorado State University, SUA. Contact: E-mail: Marius.Lehene@colostate.edu Website: www.mariuslehene.com

Marius LEHENE, „Făget”, acrilic/pânză, 23x30,5 cm, 2020 Marius LEHENE, „Zona arsă”, acrilic/pânză, 23x30,5 cm, 2020 (pagina următoare: detaliu) 23

MIRCEA MOLDOVAN pictor

Născut în 11 noiembrie 1947, la Valea Izvoarelor, Mureș. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, 1982; Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Cluj-Napoca, 1968. Membru al asociațiilor profesionale: Din 1997 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Târgu Mureș. Expoziții personale: 2019 – Mureş, Complexul „Izvor”; 2018 – Brașov, Galeria „Amfitrion”; 2004 – Târgu Mureş, Institutul „Gheorghe Şincai” al Academiei Române; 2003 – Mosbach, Galeria Stuman, Germania; 2002 – Târgu Mureş, Banca Comercială Română; 2001 – Târgu Mureş, Galeria „Fortuna”. Participări la expoziții de grup: 2021 – Fenomenul Hărman, Colecția Vrâncean, Galeria de artă ,,Ștefan Luchian” Botoșani; Fenomenul Hărman, „Căminul Artei”, București; 2020 – Salonul Național de Artă, Căminul Artei, București; Colecția Vrâncean, 53 Pictori contemporani, Galeriile de Artă „Alfa”, Bacău; Salonul de Pictură și Sculptură, galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; Salonul de Artă GRAFO-MEDIA, galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; SNAC (Salonul Național de Artă Contemporană), galeria „Căminul Artei”, București; expoziție de artă „Puzzle Pandemic”, galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; Bienala Inernațională de Artă Contemporană „Nicolae Tonitza”, ediția a III-a, Bârlad; Bienala Națională de Artă „Camil Ressu”, ediția I, Muzeul de Artă Vizuală, Galați; Bienala Internațională „Ion Andreescu”, Buzău; Saloanele Moldovei, ediția XXX, galeria „Alfa”, Bacău; Salonul Național de Plastică Mică, ediția XXI, Brăila; expoziția „Art Sacré 6”, Castelul Regal din Collioure, Franța; „Mureș ART”, expoziție de pictură, Brașov ART 2020, Galeriile de artă „CATTIA”, Brașov; 2019 – Salonul de pictură, Galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; SNAC, Combinatul Fondului Plastic, București; Proiectul „1178? Gest pentru eroi”, UAP, Filiala Grafică, București; Salonul Național de Pictură, Căminul Artei, București; Saloanele Moldovei, Ediția a XXIX-a, Chișinău și Bacău; expoziție de pictură „Expo 10 Art”, galeriile de artă „Amfitryon de la Patria”, Brașov; expoziție de pictură, Colecția dr. Nicolae-Ioan Vrâncean, galeriile de artă „Amfitryon de la Patria”, Brașov; „Colecția Vrâncean”, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu; „ART 2019”, galeriile de artă „CATTIA”, Brașov; Salonul Național de Pictură Mică, ediția a XX-a, Brăila; 2018 – expoziția concurs „Bienala de Artă Plastică Gheorghe Petrașcu”, ediția a XIV-a, Târgoviște; expoziția concurs „Bienala Internațională de Artă Contemporană Nicolae Tonitza”, Muzeul „Vasile Pârvan”, ediția a II-a, Bârlad; expoziția concurs „Bienala Internațională de Artă Ion Andreescu”, ediția a XI-a, Buzău; expoziția „Colecția de Artă Dr. Nicolae-Ioan Vrâncean”, galeria „Mariana Berinde”, Cluj-Napoca; SNAC - Centenar 2018, UAP, București; Expoziție „In Memoriam Adrian Chira și prietenii”, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi; expoziție de grup UAP, Filiala Mureș, Budapesta, Ungaria; Salonul de creație Brezoi, galeriile Cozia, Râmnicu-Vâlcea; Salonul Național de Pictură Mică, ediția a XIX-a, Brăila; „Colecția dr. Nicolae-Ionn Vrâncean”, galeria de artă a municipiului Alba Iulia; Salonul artelor vizuale hunedorene, „Alb-Negru”, galeria de artă „Forma”, Deva; 2017 – Bienala Națională de Artă Plastică „Lascăr Vorel” ediția a XV-a, Piatra Neamț; Bienala Internațională de pictură, galeria de artă „Delta”, Arad; Saloanele Moldovei, ediția a XXVII-a, Chișinău-Bacău; „Colecția Dr. Nicolae-Ioan Vrâncean”, galeriile „Amfitrion de la Patria”, Brașov; Maeștri ai artelor vizuale, Filarmonica Brașov. Tabere şi simpozioane de creaţie: 2020 – Simpozionul Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, ediția a IX-a, Jibou; 2020, 2019 – Simpozionul Internațional de la Hărman, Brașov; 2019 – Tabăra de arte plastice „Cund”, ediția a l-a, Mureș; 2018, 2017, 2016, 2014 – Simpozionul Internațional de Artă „Factum”, Hărman, Brașov; 2015 – Simpozionul de pictură Brezoi; 2011 – expoziția „Totem”, ediția I, Căprioara, Arad; 2010 – Mila 21, Delta Dunării; 2009 – Bazna, Sibiu; 2008 – Biertan, Sibiu; Primăria Târgu Mureş; 2002, 2003 – Sângeorgiu de Mureş, Mureş; 2002 – „Mina Praid”, Praid; Colibiţa, Bistriţa; 1996 – Căluşeri, Mureş; 1995 – Băişoara, Cluj; 1994 – Sângeorz-Băi, Bistriţa. Premii și nominalizări: 2018 – Premiul Special în cadrul Bienalei Internaționale de Artă Contemporană „Nicolae Tonitza”, ediția a II-a, Bârlad; 2017 – Nominalizare la Premiul pentru Pictură, Concursul Național de Plastică Mică „Dr. Constantin Teodorescu”, ediția I, Bârlad; 2017 – Nominalizare la Premiul pentru Pictură, Bienala Națională de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, Piatra Neamț. Contact: Tel: 0724 946 767

Mircea MOLDOVAN, „Miriapod II”, tehnică mixtă/pânză, 70x80 cm, 2020 (pagina următoare: detaliu) 27

Eugen MORITZ, „Jardin”, ulei/pânză, 90 x 90 cm, 2019 28

Eugen MORITZ, „Floarea din grădină”, ulei/pânză, 30 x 30 cm, 2019

DOREL DAVID MORAR sculptor, muzeograf

Jibou: un exemplu de sfințire a locului. Un exemplu de intervenție fericită a omului în natură. În oaza aceasta care îmi amintește de un stup, de câțiva ani, artiști de la noi sau din alte țări, sunt invitați să se bucure și să lucreze, să-și mute atelierul câteva zile dintr-un an în atmosfera specială marcată de trecut, dar parcă și de un îndrăzneț viitor. Poate sferele serelor îmi induc această stare, dar nu numai – ideea că se poate și altfel – ideea că se poate construi și în consonanță cu natura și nu doar împotriva ei, sunt parte din farmecul acestui loc. Pe un mic platou aflat deasupra clădirilor, cu o deschidere largă spre Valea Someșului, încerc să las un semn sculptural, o coloană a cerului, pe care o dedic locului, colegilor artiști care s-au perindat și care se vor mai perinda lucrând la aceste simpozioane și tuturor localnicilor și călătorilor care vor trece prin această Grădină. Născut în 13 aprilie 1961, la Ruginoasa, Sălaj. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Sculptură, 1987. Membru al asociațiilor profesionale: Din 2008 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Târgu Mureș. Experienţă profesională: Din 2019 este muzeograf la Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș. Expoziții personale: 2015 – „Geometrii neeuclidiene”, expoziție de sculptură, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău; 2015 – „Loc pentru suflet”, expoziție de sculptură, galeria Dana, Iași; 2014 – „Loc pentru suflet”, expoziție de sculptură, galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; 2011 – „Recuperări/Restituiri”, expoziție de sculptură, galeria Horeb, Cluj-Napoca; 2007 – „Alcătuiri”, expoziție de sculptură, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca. Simpozioane de creație: 2020, 2015, 2013 – Simpozionul Internațional de Arte Vizuale Arta în Grădină, Grădina Botanică Jibou; 2008 – Simpozionul Bolyai, Târgu Mureș; 1992 – Simpozionul de sculptură, Satu Mare; 1988 – Simpozionul de sculptură, București. Participări la expoziții de grup: 2018, 2012, 2009 – „Salonul de iarnă”, galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; 2012 – expoziția „Urme Pascale”, galeria Pygmalion, Timișoara; 2010, 2007 – expoziția „Totem”, galeria Art Nouveau, Târgu Mureș; 2007 – „Salonul Artiștilor Români de Pretutindeni”, Festivalul Callatis, Mangalia; 1998 – expoziția „Art Bunavestire”, Muzeul Țării Oașului, Negrești-Oaș; 1997 – expoziție de grup, Muzeul de Artă, Satu Mare; 1989 – expoziția „Centenar Eminescu”, Muzeul de Artă, Satu Mare. Conferințe și volume: 2012 – conferința „Cale spre Brâncuși”, galeria Horeb, Cluj-Napoca; 2011 – conferința „Identitate și Rost/despre Deriva”, Biblioteca Județeană, Târgu Mureș; 2010 – conferința „Cale spre Brâncuși”, Biblioteca Județeană, Târgu Mureș; 2010 – volumul de versuri „21”, Editura Grinta, Cluj-Napoca. Contact: Tel: 0745 293 256 | E-mail: DavidMorar018@gmail.com Dorel David MORAR, „Coloana Cerului”, (instantaneu din timpul finisării lucrării), 2020 30

Dorel David MORAR, „Coloana Cerului”, (lucrarea instalată), 2020

RADU ȘERBAN pictor, profesor

Pentru mine, Grădina este locul meditației. Inventarul naturii de aici este abundent. Varietatea este de asemenea foarte generoasă. Toate culorile, texturile, miresmele, sunetele se amestecă. Natura ne oferă multe „tablouri” gata făcute. În lucrările mele nu încerc să reproduc natura și nici să fac decupaje din ea. Mai degrabă îmi propun să fac trimiteri, aluzii la anumite locuri și momente din zi, în care natura are o anumită „stare” care la rândul ei, tradusă în termeni plastici, să inducă mai departe receptorilor ceva din ceea ce am experimentat eu. Mai este vorba și despre spiritul de grup care se formează aici la Grădină, de ceea ce aflăm unii de la alții sau de la invitații Simpozionului. Născut în 11 octombrie 1960, la Cluj. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987, clasa prof. Marius Cilievici. Membru al asociațiilor profesionale: Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. Experienţă profesională: Din 1990 este cadru didactic la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca; în prezent este profesor universitar doctor la specializarea Master Design Textil din cadrul aceleași universități. Expoziții personale (ultimii zece ani): 2020 – „Continuum”, pictură, desen, intermedia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; 2018 – „Ape și mângâieri”, pictură, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; „Glissando 3”, pictură, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Glissando 2“, pictură, galeria „Art Nouveau”, Târgu Mureș; 2016 – „Glissando“, pictură, galeria „Arcade 24“, Bistrița; 2013 – „Altera Natura”, pictură, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău; „Efemeride”, pictură, Spațiul de Artă Contemporană M2, Cluj-Napoca; 2012 – „Reverberații”, pictură și obiect, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi; 2010 – „TransAparențe”, pictură, desen, intermedia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Participări la expoziții de grup (ultimii opt ani): 2020 – „Art Bunavestire 35”, Muzeului Țării Oașului, Negrești-Oaș; „Rondul scriitorilor în dialog cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă”, Cluj-Napoca; 2019 – „High Light”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; „Paradisul pierdut”, Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu; 2018 – „Salonul Național de Artă Contemporană Centenar 2018”, Muzeul Național de Artă al României; 2019-2012 – expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Zalău, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2018 – „ReÎntâlnire”, galeria UAP Baia Mare; expoziția „In Memoriam prof. Dorel Moise”, Centrul Muzeal Bistrița; 2017 – expoziția „Pictori de azi la Balcic”, Vila Suita, Balcic, Bulgaria și Elite Art Gallery, București; expoziția „Poetica obiectului, peisajului și portretului tradițional”, Galeria de Artă a Municipiului Iași; „Orologiul din Turn”, galeria „Concentric”, Bistrița; „Breaking Rules”, expoziția UAD, Muzeul Etnografic Cluj-Napoca; expoziția dedicată Inaugurării Coloniei Pictorilor, Baia Mare; 2016 – expoziția „Arta în Grădină”, galeria „Arcade 24” Bistrița; expoziția Art Bunavestire 30, Negrești-Oaș, Muzeul Țării Oașului; expoziția „Salonul Național de Pictură București”, galeria CAV, București; 2015, 2014 – Târgul de Artă „Art Safari”, București; 2014 – expoziția „Add to Address Book” by Mirela Trăistaru, Museum of Young Art, Vienna, Austria; expoziția Simpozionului de Artă „Creștinismul în Dobrogea”, Muzeul de Artă Constanța; expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”, Galeria de Artă Contemporană Sokół, Nowy Sącz, Polonia; „Incident III – Accident”, expoziție internațională de artă contemporană, Częstochowa Muzeum, Galeria Konduktorownia, Polonia; „After Emotions”, Salonul Național de Arte Plastice, galeria „Theodor Pallady” Iași; 2013 – Bienala de pictură Arad. Premii: 2016 – Premiul pentru Pictură, Salonul Național de pictură, galeria CAV , București; 1993 – Premiul pentru Tineret al UAP din România; 1992 – Premiul pentru Tineret al UAP (premiu colectiv); 1992 – Premiul SIBCO acordat cu ocazia concursului de pictură tânără al galeriei „Dominus”, Bucureşti. Contact: Tel: 0745 055 410 | E-mail: Radu.Serban@uad.ro | web site: www.raduserban.ro

Radu ȘERBAN, „Remanențe de asfințit”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2020 Radu ȘERBAN, „Frunze, flori, ferestre. Fațada casei bunicului”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2020 (pagina următoare) 35

Crinela ANTONESCU, Elisabeth OCHSENFELD, „Izvor „Vrejul II”, ulei/pânză, fermecat” 100 (triptic), x 70 cm, acrilic/pânză, 2018 60 x 300 cm, 2019 37

LUCIAN ȚINTARIU pictor, profesor

Ideea de a picta în Grădina Botanică din Jibou este pentru un artist o experiență unică, o promisiune, un simbol al libertății. Pentru câteva zile te simți favorizat, într-o oază de lumină și bucurie. Am întâlnit aici colegi, alături de care m-am format și am visat. Am fost transportați în timp, reeditând parcă practicile studențești. Am depănat amintiri și ne-am regăsit în preocupările nobile ale fiorului artistic. O asemenea trăire se așază în ceea ce definim ca ideal. Ne miram de modul de înaintare în lucru, unul e metodic și controlat, altul spontan și romantic. Dealurile își rostogolesc livezile cu arome de fructe, florile ne îmbată și toate își dau mâna pentru o mică victorie în evoluția noastră, de data asta în Echipă. Născut în 6 iulie 1961. Studii: 1986 – Absolvent al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură. Membru al asociațiilor profesionale: Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. Experienţă profesională: Din 1991 este cadru didactic la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca. Expoziții personale: 2003 – Muzeul de Artă, Cluj-Napoca; 2001 – Sala mică a UAP, Cluj-Napoca. Participări la expoziții de grup: 2020 – Simpozionul Internațional de Arte Vizuale Arta în Grădină, Grădina Botanică Jibou; Expoziția profesorilor din Cluj, Centrul Cultural Cazino, Cluj-Napoca; 2019 – „Interferențe”, Galeria Arcade 24, Bistrița; 2019 – „Turdart” Alba-Iulia; 2017 – „Ipostaze”, Galeria Ladea, Cluj-Napoca; „Rendes-vous” Galeria UAP Turda. Lucrări în colecții particulare din SUA, Ungaria, Austria. Lucrări în colecții de stat: Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Contact: Tel: 0742 291 206 E-mail: ltintariu@gmail.com

Lucian ȚINTARIU, „Valuri între nuferi”, acrilic/pânză, 60x80 cm, 2020 Lucian ȚINTARIU, „Peisaj recompus”, acrilic/pânză, 50x60 cm, 2020 (pagina următoare)

Selecție din lucrările realizate de către artiștii participanți la cea de a IX-a ediție a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfășurat la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, în perioada 30 august - 8 septembrie 2020. Lucrările vor întregi colecțiile de artă contemporană ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrului de Cercetări Biologice Jibou și Primăriei orașului Jibou.

Arpad FABIAN

„Stăpânul Rezervației” ulei/pânză, 100x70 cm 2020 „Marele Mistreț” ulei/pânză, 100x80 cm 2020 „Domnișoara Gisella” acrilic/pânză, 60x80 cm 2020

Florin GHERASIM

„El” fotografie, 70x50 cm 2020 „Eu și el I” fotografie, 70x50 cm 2020 „Eu și el II” fotografie, 50x70 cm 2020

Vasile ISTRATE

„Grădină însorită” ulei/pânză, 50x40 cm 2020 „Pomi la Jibou” ulei/pânză, 50x60 cm 2020 „Peisaj pe malul apei” ulei/pânză, 80x100 cm 2020

Marius LEHENE

„Făget” ulei/pânză, 23x30.5 cm 2020 „Zona arsă” ulei/pânză, 23x30.5 cm 2020

Mircea MOLDOVAN

„Miriapod II” acrilic/pânză, 70x80 cm 2020

Dorel David MORAR

„Coloana Cerului” piatră 2015-2020

Radu ȘERBAN

„Remanențe de asfințit” acrilic/pânză, 70x100 cm 2020 „Frunze, flori, ferestre. Fațada casei bunicului” acrilic/pânză, 70x100 cm 2020

Lucian ȚINTARIU

„Valuri între nuferi” acrilic/pânză, 60x80 cm 2020 „Peisaj recompus” acrilic/pânză, 50x60 cm 2020

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE, SĂLAJ SEPTEMBRIE 2020

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Vădurele (vedere sudică)

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Vădurele (floarea traforată, vedere sudică)

BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE

În acest an ne-am propus să vizităm o biserică de lemn aflată nu departe de Jibou, peste Someș, în localitatea Vădurele. Atunci când am ajuns, la amiază în zi de duminică, credincioșii ieșeau de la liturghie. De la început am remarcat locul care a fost ales pentru construirea acestui lăcaș, pe colina unui deal, accesul fiind destul de ușor. Pe peretele sudic, lângă intrarea în biserică, am găsit următorul text înrămat: „Biserica Ortodoxă Română din satul Vădurele cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” este așezată pe una din colinele din centrul satului pe o suprafață de 0,003 ha. După inscripția de pe peretele de lemn al Bisericii ce se poate citi foarte greu, se deduce că a fost construită în anul 1711 din lemn de stejar și acoperită cu șindrilă. Are următoarele dimensiuni; lungime 10 m, lățime de 7 m, înălțimea de 25 m. Are formă de corabie având pereții laterali drepți și altarul în formă de semicerc. La altar sunt două ferestre având dimensiunea de 30x20 cm, la strana dreaptă se află o fereastră de 1x0,80 m, iar la stânga se află o fereastră de 30x20 cm. De cine este construită și numele arhitectului nu se cunoaște. Din cele aflate de la credincioși, Biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1906 a fost acoperită cu tablă zincată, vopsită în anul 1932. Reparații capitale nu s-au făcut. Are trei încăperi: Pronaos, Naos, Altar. Are două uși, prima la intrarea în Pronaos și o altă ușă simplă face intrarea din Pronaos în Naos. Altarul este despărțit de Naos prin Catapeteasma care are scheletul din scânduri de stejar groase cu două uși laterale. Pe Catapeteasmă se află mai multe icoane vechi fără nici o inscripție. Una reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos, alta pe Maica Domnului și a treia pe Sfântul Arhanghel Mihail. Pereții interiori sunt pictați de jur împrejur cu sfinți foarte șterși, pe unele locuri nu se cunosc de loc. În anul 1939 a avut loc un incendiu asupra bisericii care a fost stins la timp cu ajutorul credincioșilor. Datorită vechimii, Biserica este declarată Monument Istoric. Pentru securitatea obiectelor de valoare, în anul 1977 la geamuri s-au instalat gratii de fier, iar la ușa de la intrare a fost montată o yală.” Chiar dacă textul este unul sec, fără pretenții literare (nici nu era cazul), ne putem face o impresie destul de clară despre ceea ce avem în față și, de asemenea, despre o parte din istoria acestui lăcaș de cult. Ni se par relevante câteva elemente: faptul că biserica a fost înălțată pe acest loc, la începutul secolului al XVIII-lea, nefiind nici mutată din alt amplasament și nici adusă din altă localitate. Dintr-un alt document, cu o prefață de Vasile Drăguț1, aflăm că originile acestei biserici ar putea fi chiar mai vechi, din secolul al XVI-lea. Acoperișul din tablă ni s-a părut, încă de la început, atunci când l-am zărit, ca fiind nefiresc, dar, din text reiese faptul că, inițial, acesta a fost acoperit cu șindrilă, așa cum era normal la o construcție din lemn. Deși avem de a face cu un monument istoric, acesta nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de temeinice îngrijiri și consolidări. Mai înțelegem că în anul 1939 sătenii au salvat biserica din flăcările unui incendiu. Ne imaginăm felul în care oamenii vremii și-au salvat locașul de închinare și rugăciuni, cu găleți cu apă, într-o comuniune desăvârșită, fără pompieri, fără cisterne cu apă. Suntem informați, de asemenea, că sunt două uși, cea principală și o alta, mai puțin obișnuită, plasată ca legătură între locul femeilor și cel al bărbaților. Această ușă, construită dintr-o singură bucată de lemn, este rar întâlnită într-o biserică de lemn. De fapt, din cartea mai sus menționată, am aflat că între pronaos și naos, inițial era un perete de lemn. Femeile puteau urmări ceremonia slujbelor doar prin fanta traforată în ușă. Revenind la textul mai sus inserat, mai aflăm că biserica este în întregime pictată, dar că sfinții sunt „șterși” și uneori se întrezăresc cu greu. Nu este de mirare că pictura a fost afectată de infiltrații și diferențieri mari de temperatură. Lipsa unor intervenții profesioniste de restaurare au condus la această stare de fapt. Cu toate acestea, biserica este încă activă, dar, nu peste mult timp, preotul și credincioșii comunității se vor muta în biserica nouă de zid, aflată în fază finală de construcție. Atunci, soarta acestui lăcaș va deveni una critică pentru că zăvorul montat cu mai mulți ani în urmă (pentru siguranță) va rămâne închis pentru multă vreme. Pentru noi, cei care operăm cu imaginea, apelăm la memorie și valorizăm tot ceea ce a fost realizat de către meșterii de la sate, această construcție, ca de altfel toate celelalte biserici vizitate de către artiști și cele care vor urma să ne intre în preocupări, se constituie în repere de armonie, de bună măsură și de ridicare a simplității la rangul de standard de frumusețe. Radu Șerban

Monumente istorice bisericești din Eparhia Oradiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1978.

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Vădurele (vedere nord-vest) Imagini din timpul documentării (paginile următoare)

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI ȘI ATELIER DE DULGHERIE SEPTEMBRIE 2020

Invitați: DIANA ȘI FLAMINIU TALOȘ MIRCEA GROZA FLORIN GHERASIM DOREL DAVID MORAR RADU ȘERBAN LUCIAN ȚINTARIU

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI, PREZENTĂRI DE PORTOFOLII, ATELIERE DE CREAȚIE AUGUST 2019

Invitați: AUREL MEDVE GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY VALENTIN CODOIU VASILE CIOCA MIRCEA GROZA

FLAMINIU TALOȘ

DIANA TALOȘ

arhitect

Studii: Absolventă a Universității Tehnice, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca. Activitatea profesională: Arhitect asociat SC Ars Longa SRL, Cluj-Napoca. Membru în asociații profesionale: Membră a Ordinului Arhitecților din România. Arii de interes: Urbanism, proiecte de finanțare europeană, arhitectură. Alte pasiuni: Beletristică. Premii și distincții: Premiul II și III la concursuri de arhitectură pe tematică de dezvoltare urbană (2011, 2009). Contact: Tel: 0728307315

Studii: Absolvent al Universității Tehnice, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca; Doctorand la aceeași universitate. Activitatea profesională: Arhitect asociat SC Ars Longa SRL, Cluj-Napoca. Membru în asociații profesionale: Membru al Ordinului Arhitecților din România. Arii de interes: Arhitectură, arhitectură de interior și design. Alte pasiuni: Grafică, religie și arheologie. Premii și distincții: Premiul II și III la concursuri de arhitectură pe tematică de dezvoltare urbană (2011, 2009). Contact: Tel: 0728 307 314

Publicații: „The Cult Complex of Bel at Porolissum. A Historical and Architectural Perspective, Ephemeris Napocensis 30”, ISSN: 1220-5249, 2020 (coautor); „Ghiduri de arhitectură pentru integrare în specificul local din mediul rural: zona Meseș”, ISBN: 978-973-0-25671-0, august, 2016 (coautor); „zona Sălaj”, ISBN: 978-973-0-25672-7 (coautor); „Ghid de stuf și paie”, Arhitectură-1906, ISSN: 1220-3254, august 2016 (autor); „Quad și Ars Longa”, Arhitectură-1906, ISSN: 1220-3254, iunie, 2012 (coeditor); „Architectura design-free”, Arhitext, nr. 1-2, ISSN: 224-886X, ianuarie-februarie, 2010 (autor); „Noi suntem români”, Arhitext Design, XVII, nr. 9-10, ISSN: 1224885X, septembrie-octombrie, 2005 (coautor); „Susceptibilități periferice – Un concept de restaurat”, Arhitext Design, XII, nr. 7, ISSN: 1224-885X, iulie, 2005 (coautor); „Culturalul și vernacularul”, Arhitext Design, XI, nr. 4, ISSN: 1224-885X, aprilie, 2004 (coautor).

FRIZE ARTISTICE Arhitectura ca rafinament, dar și ca necesitate, are zone de contact cu artele plastice. Vrem să prezentăm câteva dintre momentele în care am colaborat cu artiștii. Prospectăm astfel și zone noi în care ne-am mai putea întâlni să lucrăm la ocuparea spațiului existenței beneficiarilor noștri și la îmbogățirea vieții lor. Poate că nu ar trebui să ne întâlnim doar la sfârșitul proiectului, când căutăm tablouri de pus pe cei patru pereți noi ai caselor noastre. Poate ne putem întâlni și conlucra din faza de concept. Din momentul acela al dorinței, al nevoii beneficiarilor noștri de a-și face casa, spațiul pe măsură. E un moment sensibil, intim chiar, al colaborărilor, al ideilor, al intențiilor care au nevoie de grijă artistică. Am mai identificat o zonă unde cel mai adesea am avut nevoie de talent, „talent moral”, poate cum spune Andrei Pleșu, când încercăm să adaptăm proiectele noastre, să le facem prezentabile, să le adecvăm. Decorurile ce le punem pe casele noastre cosmetizează, dar și înscriu casa într-o anumită ordine, ierarhizare a lucrurilor. Ordinele clasice. Dar e nevoie și de ordine contemporane. Ce proporție ar trebui să aibă o casă în mediul în care e pusă? Putem întreba și un artist! Ferestre, uși, praguri Am identificat zonele acestea psihologice în munca noastră și văd ca aici avem cele mai multe exemple unde am pus lucrări decorative. Ce se întâmplă când separi spațiul? La intermedierea trecerii, la mersul împreună, aici trebuie să fim atenți. Ne interesează faza aceea de mirare, de impresionare pe care o au artiștii. Ceva devine permeabil atunci. Datele se adună, dar inimile se înmoaie. E ceva creativ... iar dacă voi sunteți mirați, noi suntem admirativi. Intenția noastră din seara aceasta este unificatoare. Asta fac arhitecții: pun lucrurile împreună, sistematizează. Arhitectura e un fenomen. Gesamttotal, visul nostru mai vechi. Cât să lăsăm gol, cât să umplem cu obiecte existența noastră. Bucuria umple și se vede pe față. Puțini și puțin rezistă golului și vacuumului, ororii. Cred că am ales bucuria în proiectele noastre. Deși este un fel de golire, de eliberare, de vacanță, o dorim beneficiarilor. Facem case ca niște case de vacanță. Luminate. Albastre și moi. Casa de vacanță Domnule arhitect, eu vreau o casă Care să mă locuiască. Ziua să mi se plimbe sub piele, Noaptea să-mi stea pe umărul drept.

La interior să fie moale și albastră. Vreau, de fapt, o casă de vacanță. Când îmi trag sufletul peste prag Acesta să nu se rănească.

Sunt un tip discret, mă complac. Casa să fie cât mai mică, Să nu fie evidentă La birou să o pot purta sub cămașă.

„De trei ani am o casă Pe care, dimineața-n oglindă O mut de pe umărul drept Undeva între coaste.”

Refren 1: Pe stradă și în tramvai Suntem un întreg cartier Corporatiști cu geantă Și o mică cocoașă. Refren 2: Vă recomand doi arhitecți: Diana și Flaminiu! Au și ei o casă așezată ziua pe nas Și noaptea între degetul mare și cel mijlociu Unde, cu două picioare stângi, dansează jazz.

arhitect Flaminiu Taloș

Imagine din timpul prezentării Imagini din timpul prezentării (paginile următoare)

Imagine din timpul prezentării

MIRCEA GROZA

„Mircea Groza este un avid explorator al tradițiilor culinare, mereu în căutarea filonului vechi și autentic ce definește bucătăria țărănească și stilul de viață rural. Dincolo de descoperire, Mircea este un «reenactor» al rețetelor venite din vremuri îndepărtate sau din timpurile actuale, un artizan al gusturilor și savorilor”. (Corina Bejinariu, manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău)

Studii: Absolvent al Facultății de Geografie a Turismului, UBB din Cluj-Napoca. Masterat USAMV din Cluj-Napoca: „Comportament alimentar tradiţional versus comportament alimentar modern”. Studiu de caz: județul Sălaj. Activitate profesională: Expert la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus. Manager în turism, atestat de Ministerul Turismului, brevet nr. 3/1991. Activitate în turism 1977-2015. Arii de interes: Cercetează tradițiile alimentației populare din Transilvania și arta culinară a Imperiului Roman. Articole, conferințe, emisiuni TV: A realizat peste 300 de emisiuni la televiziunile naționale. A participat la numeroase conferințe cu teme precum: tradiții culinare, meșteșuguri, alimentație sănătoasă. A participat la concursuri și demonstrații culinare interne și internaționale. Membru în asociații profesionale: Inițiator și membru fondator al Asociației culturale de promovare a tradițiilor locale „Niște țărani”, cu care a participat la multe evenimente în țară și în străinătate. Premii și distincții: Marele premiu la „Festivalul internațional de gătit în aer liber” și cinci medalii de aur la toate categoriile din concurs. A primit pentru activitatea desfășurată privind promovarea județului, a tradițiilor locale, cinci ani consecutiv, trofeul „Excelența în Cultură” din partea Ministerului Culturii și a Direcției Județene pentru Cultură Sălaj. Alte pasiuni: Grafica, caricatura, fotografia, muzica veche românească. Contact: Tel: 0758 243 983

DIN NOU DESPRE PIROȘTE

Ingeniozitatea țăranului i-a permis acestuia să pună pe masă piroște chiar şi în perioada comunismului, atunci când alimentele erau raţionalizate. Îmi amintesc de sarmalele pe care ni le făcea mama în acea perioadă: cumpăra o jumătate de kilogram de salam, îl măcina şi îl combina cu ceapă şi orez. Era o rețetă transmisă, ca de obicei, pe uliță. Și tehnologia era diversă, pentru că unele gospodine amestecau toate ingredientele în stare crudă, altele căleau puţin ceapa şi orezul, altele prăjeau în untură ceapa tăiată grosier, apoi o tocau şi o combinau cu carnea. Pentru „împocălitu”, împachetatul piroștelor, s-a apelat la frunze de felurite dimensiuni, texturi, arome. Astfel, avem sarmale în podbal, ştevie, leuştean, în măcriş, frunze de lobodă, de sfeclă, de vie, de tei, de dud şi chiar în flori de dovleac. Toate frunzele se folosesc înainte ca planta să înflorească, atunci când sunt încă crude. Că ingeniozitatea bucătăreselor nu are limite o dovedeşte şi reţeta de zamă de piroşte pe care o zălăuancă o făcea, prin anii ‘50, ţăranilor care veneau la târg la oraş: „Oamenii care veneau la piaţă, opreau la întoarcere acasă la locuinţa unei vestite bucătărese de la marginea Zalăului înspre Meseș-Turbuţoaia i se spunea – care îi aştepta cu zamă de piroşte şi un pahar de pălincă ori unul de vin”, mi-a spus Grațiana Pop, meșter popular din Ciumărna. Pentru fierberea piroștelor era nevoie de tot felul de oale, mai mici sau mai mari, de lut. În Sălaj erau mai multe centre de olărit, cele mai cunoscute fiind la Tihău, Deja sau Zalău. În târguri olarii duceau întotdeauna și oale făcute special pentru piroște. Oalele se puneau uneori pe foc, dar de cele mai multe ori în cuptor. În casele bătrânești unde erau cuptoare fără ușă, zidite, cu un coș mare, larg, oalele se puneau la anumită distanță de foc, la foc indirect și se răsuceau periodic. Așa se explică și aspectul afumat al oalelor vechi. De cele mai multe ori oalele erau „legate în drod”, aveau o „peteică de drod” (drod = sârmă, peteică = plasă). Astfel oalele rezistau mai bine schimbărilor de temperatură. Vă propun câteva rețete mai interesante de piroște: Piroşte în flori de hârban (hârban = dovleac ). Am făcut compoziţia pentru piroşte din carne de pui cu ceapă verde şi orez pe care l-am fiert înainte. Ceapa am călit-o puţin împreună cu carnea. Am pus şi un ou, sare, piper cimbru. Le-am fiert foarte încet într-un sos făcut din suc gros de roşii, de casă, cu ceapă, usturoi, sare, piper şi o crenguţă de busuioc. Am aşezat într-un vas termorezistent florile umplute, piroştele, una lângă alta cu cotorul de dovleac în jos. Sosul acid le-a ţinut întregi, nu s-au rupt. Piroşte cu măcriş şi lapte prins. Frunzele sunt fragile aşa că vă recomand să trageţi la tigaie toate ingredientele inclusiv carnea şi orezul. Separat fiecare, condimentaţi şi formaţi piroştele cu grijă. Nu vă zgârciţi la mărar. Fierbeţi uşor, fără clocote, urmăriţi atent. Veţi descoperi gustul excepţional al macrişului! Serviţi cu lapte prins (lapte acru făcut în casă din lapte de bivoliță) sau cu sos (pireu) de macriş. Piroşte cu lobodă. Am făcut piroştele cu carne de porc şi cu păsat. Am folosit în compoziţie şi două ouă. Afumătura am fiert-o puţin înainte datorită faptului că frunzele sunt foarte fragile şi vor fierbe puţin. Păsatul este opărit. Am uns oala cu unt. În sos am pus roşii, suc de roşii, ardei şi ceapă verde. Piroşte în frunze de pomnițar. Am folosit frunze de pomniţar (dud) şi am tocat pecie afumată, ceafă proaspătă şi ceapă roşie. Am pus razalăi, cimbru şi mărar verde. Sare, piper şi boia dulce. Frunzele nu au fost foarte mari aşa că am avut nişte piroşte faine, micuţe. Piroște în frunze de tei. Alegi frunzele mai mari, crude, înainte de a înflori teiul. Am folosit carne de curcan proaspătă şi puţină carne afumată, tot de curcan. Ceapa verde , ceapa uscată şi ardeiul se toacă, se trag la tigaie în untură de raţă. Două felii de pâine mai tare se pun în lapte, se scurg, se storc şi se toacă. Se amestecă toate ingredientele, se pune un ou. Nu uitaţi de verdeţuri. Eu am pus mărar şi tarhon. Opăriţi foarte puţin frunzele. În aceste zile frunzele de tei sunt numai bune pentru a încerca rețeta de mai sus! Nu ştiu să fie o altă ţară cu atâtea reţete, cu atâtea denumiri complet diferite pentru acelaşi produs. Şi spun asta din perspectiva celui care a vizitat ţări de pe patru continente şi a observat atent bucătăriile acelor locuri. Nicăieri nu am găsit această formidabilă diversitate în ceea ce priveşte sarmalele. Vom mai vorbi despre piroște… Mircea Groza

Imagine din timpul servirii mesei preparate de Mircea Groza

0,1%. Un început Atunci când ne deplasăm prin satele țării, realizăm că aproape nimic din ceea ce a fost odinioară nu se mai păstrează. În primul rând, populația de la sate este îmbătrânită. Cei care s-au mutat la țară au renunțat la stilul de viață consacrat aici, luând ca model și standard viața de la oraș. Chiar dacă există ghiduri de construire la sat care indică, fără echivoc, modul în care este bine să se construiască, păstrând anumite caracteristici specifice zonei, goana după prostul gust este vizibilă aproape oriunde te-ai uita. În afară de aceste aspecte, copiii de la sat nu mai cunosc aproape nimic din ceea ce făceau bunicii lor înainte, cu atât mai puțin cei de la oraș. De mult și de multe ori m-am întrebat ce s-ar putea face pentru a recupera, proteja și refolosi gospodării vechi. Având în vedere faptul că au rămas foarte puține astfel de case cu anexe în mediul rural (iar dintre acestea, majoritatea se află în diferite faze de degradare), împreună cu alți doi prieteni (deschiși și dedicați recuperării valorilor sătești), am hotărât să începem demersurile pentru adoptarea gospodăriei lui Pop Ștefan din comuna Năpradea, județul Sălaj, care, în timp, să devină un centru de interes în vederea refacerii și refuncționalizării ei, cu scopul dezvoltării ulterioare a unor activități practice și de învățare, coordonate de specialiști și meșteri populari, dedicate elevilor din comunitatea locală și de la alte școli. Prin această întreprindere dorim, în primul rând, să facem o reverență către cei care au trăit înaintea noastră, bunicilor noștri, să apreciem efortul lor de adaptare la vremurile în care au trăit (situația grea de la începutul secolului XX, cu războaie, foamete, boli) și să încercăm să refolosim ceea ce au făcut ei. Într-un gest recuperator, cu răbdare și pasiune, dorim să inițiem un program cultural prin care ne propunem ca, la o scară mică, să revalorizăm trecutul, modul de viață care a aparținut unei zone distincte, cu obiceiurile și îndeletnicirile de odinioară. Ne propunem, de asemenea, să formăm un potențial centru comunitar de acces la informație și cultură, dar și să asigurăm învățarea și practicarea organizată a unor activități meșteșugărești care au fost în mare parte abandonate (lucrul cu cânepa, coaserea și țeserea la război, olăritul). Desigur, este vorba despre un proiect amplu, care va fi gestionat de Asociația Culturală Continuum. Până când se vor găsi fondurile necesare demarării proiectului, am hotărât ca împreună cu câțiva dintre colegii artiști participanți la Tabăra de Creație de la Jibou, în sistem de clacă cu resurse proprii, să inițiem o nouă activitate conexă în cadrul Simpozionului, care să se refere la acțiuni de întreținere și consolidare a unor elemente arhitecturale din gospodăria lui Pop Ștefan. Activitatea de creație de la Grădină a fost suplinită cu activități de dulgherie care au vizat refacerea părții de vest a acoperișului șurii. Astfel, s-a dezvelit o parte din acoperiș și s-au recuperat toate țiglele care nu prezentau fisuri, s-a reconstruit scheletul din lemn pentru partea laterală care susține acoperișul, s-au înlocuit leațurile putrede din structura acoperișului și, în final, s-au reașezat țiglele. În urma acțiunii noastre, am reușit să protejăm grajdul de ploaia și zăpada care influențau starea construcției. La această acțiune au participat: sculptorul Dorel David Morar, pictorul Lucian Țintariu, antropologul Florin Gherasim și subsemnatul, Radu Șerban. Poate că am reușit să realizăm circa 0,1% din totalul lucrărilor care trebuie realizate aici, dar satisfacția noastră a fost deosebită, în primul rând pentru că s-a început lucrul, iar apoi, desigur, pentru reușita a ceea ce am întreprins. Radu Șerban Casa lui Pop Ștefan, vedere vestică 67

Casa lui Pop Ștefan, fragmentul din șură asupra căruia s-a realizat intervenția

Imagini din timpul șantierului de dulgherie (paginile următoare)

NÃ RÃDI l G N Î na A R T A n Internaþio o i z ale Simpo Vizu e t r de A

EXPOZIȚIA „LOCUL ALES“ GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU SEPTEMBRIE 2020

Expoziția „LOCUL ALES” Începând cu anul 2013, fiecare ediție a Taberei de Creație din cadrul Simpozionului s-a desfășurat sub un generic bine definit, artiștii având posibilitatea de a rezona cu temele propuse, de a croșeta în jurul lor sau, dimpotrivă, de a-și continua preocupările de atelier ori de a-și găsi propriile teme inspirate din arealul Grădinii. Pentru că tema propusă pentru această ediție a fost „Locul ales” am considerat că este important cadrul în care vom prezenta lucrările în fața publicului. Am ales un luminiș din Grădină, care ne poate duce cu gândul la peisajele de la Barbizon. Grădina de aici, un loc deosebit de ofertant, un rezervor de motive și stări, a generat și de această dată surse de inspirație pentru artiștii participanți. Vasile Istrate a reacționat cu hărnicie la stimulii oferiți de Grădină. Pentru el, „Locul ales” este întreaga Grădină, un ansamblu compus din fragmente. Fragmentele sunt decupaje de sine stătătoare ale Grădinii, sunt „matrici” care se pot aplica și altor locuri din natură populate de vegetație. Materia picturală a lui Istrate vibrează pe pânză odată cu foșnetul adierilor care trezesc frunzișurile arborilor la freamăt. După ce și-a fixat reperele fragmentare, acestea devin pentru artist motivele sursă care alimentează inspirația și trăirea efectivă în fața Naturii. Lucrările lui amintesc de experimentele artiștilor impresioniști, pentru care lumina și momentul ales din zi erau unice, fără o altă posibilă repetare identică. Picturile lui Vasile Istrate au o trimitere recognoscibilă, atât la cadre ale Grădinii-Natură, ca sursă generatoare, cât și la lucrări cunoscute din inventarul devenit clasic al peisajului de plain-air, indiferent de locul în care acesta a fost exersat. Aici, Vasile Istrate a uitat de temele de atelier asumându-și natura ca loc ales generator (motiv plastic) și loc ales ocrotitor (ca punct de observare și organizare a atelierului exterior). Lucian Țintariu se manifestă diferit în relație cu tema acestei ediții. Pentru el, Natura este un ansamblu complex care se lasă citit, dar, mai ales, interpretat în cheie personală. Locul ales este însăși compoziția care prinde viață pe pânză în urma reducțiilor aplicate realului, în formă esențializată, filtrată prin intelect și așternută cu emoție. Notațiile zilnice din cotidian devin sursele care, sub manipularea artistului, se reconfigurează. El reinventează o natură unică (natura lui), care trăiește numai între limitele cadrului pictural, într-atât de codificat încât cu greu cineva i-ar putea pătrunde tainele. Lucian Țintariu poartă cu el întreg repertoriul tematic de atelier, încifrat și individualizat, convins fiind că Natura este o generalizare aplicabilă oriunde și oricând, fără granițe, fără limite. Pentru Dorel David Morar, Locul ales se întruchipează pe două paliere. Primul este acela al Facerii, al transpunerii gândurilor în material (locul în care se realizează lucrarea), al doilea este Locul Amplasării, locul punerii în spațiu a lucrării finalizate. Artistul și-a denumit lucrarea „Coloana Cerului”, prin urmare amplasarea acesteia în Grădină capătă o relevanță deosebită. Locul ales pentru montarea definitivă a lucrării a trebuit bine selectat, conform parametrilor oferiți de autor. În fapt, chiar artistul a purces la selectarea ambientului potrivit pentru fixarea lucrării și stabilirea regiei contextuale. Locul acesta trebuie să fie unul generos atât pentru ca lucrarea să poată fi bine receptată din toate unghiurile, dar, poate cel mai important aspect, să releve ideea de conexiune între Pământ și Cer, propusă de autor. Prin urmare, Locul ales pentru amplasarea lucrării devine și parte a lucrării, loc care acompaniază lucrarea, contribuind la potențarea valorilor sale estetice, acest loc devenind unul îmbunătățit, în care natura și arta se potențează reciproc. Fabian Arpad se raportează într-un mod diferit față de Grădină. Pentru el, animalele din pădurea Grădinii Botanice devin subiectul predilect. Ele sunt extrase din mediul lor și transformate în „elemente” de peisaj. Avem de-a face cu animale care absorb atât cromatica peisajului cât și tușele pensulației. Acestea, la fel ca o sepie, preiau datele contextuale (culoarea și textura), camuflându-se pentru a se confunda cu peisajul sau, poate, pentru a deveni ele însele peisaj. În lucrările lui, Marius Lehene face apel la sedimentele memoriei afective. El însuflețește și readuce la viață, pe suprafața pânzelor, locuri cunoscute, locuri explorate, locuri apropiate. Pădurile lui au o vibrație ascunsă, privindu-le, te îndeamnă la relaxare și meditație. Instinctual, asociem atmosfera din lucrări cu ciripitul păsărilor, care, chiar dacă nu sunt prezente, trecerea lor fugitivă parcă se lasă simțită. Reverberațiile lucrărilor ne duc cu gândul fie la minuțiozitatea cu care au tratat detaliile artiștii flamanzi, fie la cromatica lui Andreescu. Pădurile lui Marius Lehene au un caracter arhetipal. Ele par a fi de la noi, dar, în același timp, pot aparține și altor areale geografice. Mircea Moldovan, în lucrarea lui, construiește un loc ambivalent, tridimensional și bidimensional deopotrivă. Conținutul locului propus poate fi receptat atât ca rezultat al jocului inefabil cu materia și textura, cât și ca produs al gândirii în urma căreia compoziția se afirmă și se desăvârșește. Avem de a face aici cu un repertoriu personal de forme și texturi care trimit la lumea acvatică și terestră, populate de personaje inventate, care se mișcă nestingherit. Florin Gherasim prezintă o serie de fotografii de factură conceptuală, reunite sub genericul „Locul ales, în vremea pandemiei: Stai acasă!” Autorul „se joacă” cu simbolul firmei Michelin, construit din mai multe anvelope recuperate sau împrumutate de la prieteni. El își construiește personajul și îl adaptează stării de fapt (îi pune o mască adecvată dimensiunii lui și contextului general). Se pune aici în discuție grija excesivă pentru protecție care obligă și partenerul de dialog, chiar dacă este vorba despre un lucru construit, să poarte omniprezenta mască. Din acest moment începe dialogul dintre cei doi actori care se concretizează într-o serie de șase fotografii, însoțite de conceptul tematic care explicitează demersul autorului. Locul ales nu este numai acela din imediata apropiere, care se lasă văzut și care deține parametri diferiți de ceea ce este comun. În lucrările mele, realizate la Jibou, am propus două abordări oarecum diferite una de cealaltă, cu toate că, la o analiză mai atentă, se pot găsi și interferențe care le apropie. Există momente de perplexitate pe care le experimentăm în fața unor fenomene atmosferice de o scurtă sau de o mai lungă durată, cum ar fi: imaginea răsăritului sau a apusului, transparența ceții, a fumului sau a vaporilor condensați care plutesc prin aer. Memoria noastră stochează astfel de experiențe pe care, în timp, cu greu le poate revela în formă descriptivă. Consider că tocmai aceste reminiscențe, urme ale unei experiențe/trăiri se pot constitui în surse-cadre care să se materializeze într-o lucrare de artă. Recrearea unor stări bazate pe reamintiri și reminiscențe vizuale fac aluzie, în cele două lucrări realizate aici, fie la fațada casei bunicului meu din Năpradea, acompaniată de crengi, frunze și flori, fie la reflexia asfințitului în apele Someșului. Expoziția, organizată în aer liber, a devenit un loc de comuniune, de punere împreună a artiștilor cu publicul, a noastră, a tuturor participanților în relație cu ambianța Grădinii, înnobilată de lucrările pe care ea le-a găzduit. Radu Șerban, curatorul expoziției

Imagine de ansamblu din expoziție, spațiul expozițional din fostul grajd Wessélenyi, august 2019

Expoziția „Locul ales”, imagine cu lucrările expuse în aer liber

liber aerliber înaer expuseîn lucrărileexpuse culucrările imagini cu Expoziția „Locul ales”, imagine

Imagine din timpul vernisajului expoziției „Locul ales” Imagini din timpul vernisajului expoziției „Locul ales” (paginile următoare)

ORGANIZATORI CONSILIUL JUDEȚEAN SĂLAJ CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU

PARTENERI PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE UAP DIN ROMÂNIA, FILIALA CLUJ

COLABORATORI SĂLAJ PLUS - ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ ASOCIAȚIA CULTURALĂ CONTINUUM

PARTENER ONLINE MODERNISM.RO - REVISTĂ ONLINE DE CULTURĂ

Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediția a IX-a, 2020 Coordonator și curator Simpozion, ediția 2020, concept grafic catalog: Radu ȘERBAN Consultant grafică: Duiliu CRIȘAN Corectură: Oana-Maria BARARIU-SĂVUȘ Texte: Arpad FABIAN, Mircea GROZA, Vasile ISTRATE, Dorel David MORAR, Radu ȘERBAN, Flaminiu TALOȘ, Lucian ȚINTARIU Fotografii: Radu ȘERBAN, Florin GHERASIM Participanți: Arpad FABIAN, Florin GHERASIM, Vasile ISTRATE, Marius LEHENE, Mircea MOLDOVAN, Dorel David MORAR, Radu ȘERBAN, Lucian ȚINTARIU Invitați: Mircea GROZA, Diana și Flaminiu TALOȘ Tipar: GPO CLUJ-NAPOCA, 2021

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Arta în Grădină: Simpozion Internaţional de Arte Vizuale: ediția a IX-a, Grădina Botanică „Vasile Fati”, Jibou (30 august-8 septembrie 2020). Zalău: Caiete Silvane, 2021 ISBN 978-606-914-163-2 73 84