Catalog simpozion arta in gradina 2014 web

Simpozionul de Arte Vizuale ARTA ĂŽN GRADINA Gradina Botanica Jibou

Editia a III-a, 26.08-05.09.2014

CENTRUL DE CULTURA SI ARTA AL JUDETULUI SALAJ CENTRUL DE CERCETARI BIOLOGICE JIBOU ASOCIATIA CULTURALA JAD, CLUJ-NAPOCA

BORGÓ ANDREI FLORIAN EUGEN MORITZ RADU SERBAN

FLORIN GHERASIM BLANCA ALINA POP CRISTINA GAGIU LUCIAN MUNTEAN

GRADINA DIN VIS VISUL DIN GRADINA

Credem în cultură. Și prin „Arta în Grădină”.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj, va susține în continuare Simpozionul de Arte Vizuale „Arta în Grădină”. În cadrul de excepție al Grădinii Botanice „Vasile Fati” din Jibou (un loc ce merită o promovare agresivă la nivel național), prin acest simpozion, se regăsesc educația și cultura de cea mai bună calitate, dialogul artelor, poezia și contribuțiile științifice, promovarea orașului, județului și a țării.

Nu pot, și în acest cadru, decât să reiau laudele, felicitările la adresa tuturor organizatorilor și gazdelor, artiștilor, scriitorilor prezenți la toate edițiile simpozionului. Și pentru că prin această minunată întâlnire putem să fim împreună. Cei care mai credem în cultură. Și, din fericire, suntem tot mai mulți, de la an la an.

Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj

* * *

Simpozionul de arte vizuale “Arta in Grădină” s-a născut şi din dorinţa noastră de a împleti cercetarea ştiinţifică, aflată în preocupările fireşti ale instituţiei, cu “cercetarea” artistică, ce implică descoperirea de trăiri şi sentimente, unghiuri de abordare şi de percepţie ale unui spațiu aparent familiar, dar care poate surprinde când este prezentat prin ochiul artistului.

Aflat la a treia ediţie, Simpozionul “Arta în Gradină” şi-a câştigat notorietatea în rândul artiştilor români, încă de la a doua ediţie având şi invitaţi artişti recunoscuţi în Europa. Acest proiect, atât de necesar Sălajului şi orașului Jibou, este susţinut de Consiliul Judeţean Sălaj alături de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi va fi susţinut, pe mai departe, de Grădina Botanică “Vasile Fati”. Cu ediţia din acest an, am făcut trei paşi pe o cale pe care ne-o dorim cât mai lungă şi fructuoasă.

Cosmin Sicora, director general al Centrului de Cercetări Biologice Jibou

* * * Grădina de vis

4

Grădina cu flori, grădina cu plante, grădina cu pomi, grădina cu mere, grădina cu pești, grădina cu fazani, grădina cu lebede, grădina cu căprioare, grădina cu albine, grădina cu lei de piatră, grădina cu artiști, grădina cu artă, înseamnă Grădina de Vis.

Aici, granița dintre vis (visul înțeles ca proiecție, dorință) și realitate se estompează până la anantizare. Departe de agitația și poluarea citadină, opt artiști au acceptat să se mute temporar în această Grădină. Pe parcursul a opt zile de lucru, ei au realizat în jur de 25 de lucrări de pictură, fotografie și instalație artistică. Opt viziuni diferite despre o aceeași provocare propusă de curatorul simpozionului: “Grădina din vis – Visul din Grădină.”.

Invitatul de onoare al ediției a fost profesorul, pictorul și graficianul Borgó, unul dintre

artiștii renumiți ai Ungariei, posesor al multor premii și distincții, deschizător de drumuri în artă, împreună cu colegii sau discipolii domniei sale. De la Universitatea de Artă și Design din Cluj au participat trei conferențiari universitari, pictorul și artistul media Eugen Moritz, artistul ceramist Andrei Florian și pictorul Radu Șerban, artiști care aparțin generației mature de profesioniști ai artelor vizuale, cu activități și proiecte personale deosebite în țară și stăinătate. Tot din Cluj, a mai participat artistul fotograf Florin Gherasim, iar din rândul artiștilor care aparțin generației de mijloc, Cristina Gagiu și Blanca Alina Pop. Din București ne-a onorat cu prezența artistul vizual și fotojurnalistul Lucian Muntean.

Programul acestei ediții a simpozionului a fost unul dinamic, activitatea de creație fiind completată cu prezentări de conferințe, lecturi de poezie, audiții muzicale și demonstrații culinare. Seara de poezie i-a avut invitați pe Alice Valeria Micu și Marcel Lucaciu din Zalău.

Piese consacrate din repertoriul muzicii flamenco și compoziții proprii au fost interpretate de Varga Andras în seara de audiție muzicală, iar conferințe pe temele artei și civilizațiilor au fost susținute de doi dintre artiștii participanți la simpozion, Borgó și Florin Gherasim. Ultima seară a simpozionului a fost una de răsfăț culinar. Mircea Groza ne-a pregătit mâncări tradiționale cu arome și gusturi rar întâlnite în gastronomia contemporană. La aceste manifestări, în afară de artiști, au participat și cei interesați de fenomenul artistic contemporan, publicul iubitor de cultură din Jibou.

Dacă la finalul ediției de anul trecut lucrările artiștilor realizate în perioada simpozionului au fost expuse în spațiile exterioare ale Grădinii Botanice, anul acesta lucrările au fost adăpostite de pivnița castelului Wesselenyi, un spațiu neconvențional, extrem de generos în dimensiuni și expresie. Participanții la vernisaj au avut posibilitatea să admire lucrările expuse și să dialogheze cu artiștii.

Ca în fiecare an, majoritatea lucrărilor realizate aici vor rămâne în colecțiile de artă contemporană ale instituțiilor organizatoare, Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj și Centrul de Cercetări Biologice “Vasile Fati” din Jibou. Aceste instituții, prin directorii lor, Daniel Săuca și Cosmin Sicora, au hotărât în urmă cu trei ani să susțină fără rezerve un act cultural de excepție. Faptul că Grădina Botanică din Jibou, într-un viitor apropiat, va putea pune la dispoziția vizitatorilor o colecție permanentă de artă ca formă complementară de contemplare a frumosului, considerăm că este o inițiativă îndrăzneață și fără precedent, cel puțin în România.

Lucrările realizate în timpul Simpozionului vor fi prezentate, la sfârșitul lunii septembrie, publicului din Zalău, într-o expoziție însoțită de catalog, în spațiile expoziționale ale Centrului de Cultură și Artă al județului Sălaj. Ne propunem ca în anii următori să inițiem un proiect artistic de promovare a celor doua colecții de artă prin organizarea unor expoziții itinerante la muzee, centre de artă și galerii din țară pentru ca un număr cât mai mare de iubitori ai artei să afle despre ceea ce se întâmplă la Jibou.

Rezultatele Simpozionului de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ le dedicăm și de această dată memoriei aceleiași persoane vizionare care a inițiat și consolidat Grădina Botanică din Jibou, domnului profesor Vasile Fati.

Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului de Arte Vizuale

Opt viziuni artistice

Ediţia a treia a Simpozionului Arta în Grădină a propus un concept tematic menit să motiveze şi să orienteze spre un numitor comun potenţialul, inspiraţiile creative ale artiştilor invitaţi. Oferind deschideri spre teritorii încă neexplorate ale oniricului şi ale unui topos ubicuu, fără coordonate carteziene, unde aici şi acolo nu mai înseamnă distanţă, separare, ci contopire, această provocare tematică se intitulează Grădina din vis - Visul din Grădină. Opt artişti au răspuns în moduri diferite provocării.

Invitatul special la Simpozion, în acest an, este cunoscut sub numele de artist Borgó, din Ungaria. Este profesor de pictură la Colegiul din Eger şi un artist emblematic al generaţiei sale. Din prima zi, Borgó a declarat, la conferinţa de presă, că în Grădina Botanică din Jibou l-au fascinat, la prima vista, leii şi o anumită aripă a castelului. Aceste elemente au stat la temelia a ceea ce a creat la Simpozion. Dar opera lui Borgó este eminamente simbolică. La intersecţia cu lecturile despre viaţa privată la curţile şi castelele princiare, cât şi lectura romanului Totul în Grădină, al scriitorului englez Edward Elby, Borgó a visat că în castelul Wesselenyi trebuie să fi existat o încăpere a plăcerilor, unde puternicii zilelor de atunci, în reprezentarea metaforică a celor doi lei, vor fi petrecut întâlniri de taină, desfăţ şi amor. În alt plan al interpretării, pânzele sale, executate impecabil şi minuţios tehnic, într-o riguroasă ordine: desen, acrilic, ulei, disciplinate de legile simetriei, conţin elemente nelipsite în opera lui Borgó, integrate într-o codificare simbolică ce articulează un limbaj personal: axis mundi, axa care leagă sacrul cu profanul, nadirul cu zenitul, apoi spirala care închipuie dezvoltarea ciclică a lumii.

Acestea, în filosofia lui Borgó, vor să spună că tot ceea ce se află Sus, se află, în oglindă, şi jos.

De la Cluj Napoca a venit Eugen Moritz, absolvent de pictură, dar integrat acum catedrei de Fotografie, Video PCI a Universităţii de Artă clujene. Aşteptam să văd ce va face la Simpozion, mai ales după ce la conferinţa de presă de la deschidere a spus că, pentru el, Grădina este un teritoriu al tentaţiilor sau, privită ca loc edenic, primordial, ca provocare, pentru artist, de asumare a posturii de demiurg în raport cu propria creaţie. Eugen Moritz a urmat, aproape programatic, ce a afirmat în acele declaraţii. Pe perioada Simpozionului şi-a transformat încăperea într-un atelier de creaţie izolat, auster, închis ca Oul de la Facerea Lumii. Când găoacea s-a spart, artistul a scos la iveală cinci lucrări pictate în ulei încă sclipind, noi nouţe, care reflectă, ca şi la Borgó, primele sale impresii la întâlnirea cu Grădina. În lucrarea intitulată Visul, motivul florii de cală, aşa cum l-a realizat Moritz, este cum nu se poate mai nimerit pentru interpretarea viselor, din perspectiva teoriilor psihanalizei freudiene. O altă lucrare se intitulează Visarea. Eu o interpretez chiar ca o raportare la Cosmogonie, mai precis la ziua a doua a Genezei, când Logosul voinţei divine a separat Cerul de Pământ.

Prezenţele feminine nu lipsesc pe lista de invitaţi ai Simpozionului. Blanca Pop este absolventă de pictură la Cluj. De mai mulţi ani lucrează, cu precădere, grafic design şi ne-a mărturisit că a primit invitaţia ca o provocare de a veni cu şevaletul şi pensulele. În pictura ei, energică, bărbătească, vie, se remarcă imediat vibraţia luminii şi energiile vivante emanate către privitor. Artista şi-a intitulat lucrările expuse Libertate şi, respectiv, Captivitate, ca manifest ecologic. Eu o văd pe Blanca Pop ca descinzând direct, fără genealogii interpuse, din puritatea fovilor. Exotismul cu care ea reprezintă zona japoneză din Grădina Botanică Jibou mă face să asociez reprezentările sale vizuale cu cele din paradisul fovilor, Tahiti.

O altă colegă prezentă la Simpozion este Cristina Gagiu, artistă care pictează cu acrilic, realizând efecte ce concură cu irizările şi luminozitatea picturii în ulei. Ea a introdus, între modele,

pe cei care visează cu ochii deschişi: copiii, chiar copiii artiştilor. Cei pe care, în pânzele artistei, copiii călăresc şi călătoresc spre lumi imaginare sunt căluţi, dar, pentru că suntem la Jibou, aceşti cai au, nu-i aşa, capetele leilor din Grădina Botanică. O altă lucrare exprimă starea rezonantă a artistei la întâlnirea, în seara de flamenco, cu muzica chitarei lui Varga Andras. Coada păunului este, de fapt, învolburata rochie a vreunei dansatoare de fado, iar culorile tari, contrastante între cald şi rece, între fierbinte şi sideral, trec în registrul vizual complicatele arabescuri din registrul sonor al muzicii flamenco.

Fotografiile care, în expoziţie, reprezintă cartea mea de vizită, ca artist, au ca bază conceptuală tot dialogul expresiei vizuale cu alte arte: literatura, prin titlul parafrazat după un roman al lui Hermann Hesse (Lupul de stepă) şi, respectiv, cu muzica, prin seria intitulată Fotografii pe muzica lui Varga Andras. Artistul şi spectatorii sunt metamorfozaţi, deopotrivă, în grifuri de chitară, semn al comunicării osmotice între interpret şi audienţă.

Lucian Muntean este un clujean mutat la Bucureşti, în numele artei, am putea spune, cu trimitere la implicarea sa, dinamică şi eficientă, în promovarea, prin noile canale media a evenimentelor din viaţa artistică şi a artiştilor contemporani, din toată ţara. Artist polivalent, în privinţa mijloacelor şi genurilor de exprimare, el a realizat, la Jibou, pe de o parte, lucrări de şevalet, expresie a unei priviri exterioare, dintr-un ochi visător aflat, aerian, deasupra Grădinii, un fel de hărţi imaginare. Pe de altă parte, Lucian a realizat o serie de lucrări din categoria mixed media, folosind hârtie manufacturată, ştampile, intarsii de mărci poştale vechi. Peste acest amestec compozit, intervenţia pensulei aşterne contururi de ierburi, care actualizează un fond de memorie afectivă a acestui spaţiu, Grădina Botanică din Jibou. Căci, obişnuit, prin formaţia universitară, să caute urmele fosile ale vieţii păstrate între straturile sedimentelor geologice, Lucian Muntean a cercetat în arhivele Grădinii, ajungând la ierbarele, colecţiile de plante presate între coli de hârtie, în urmă cu zeci de ani, de către domnul Vasile Fati cu elevii săi. Astfel, aceste remake-uri semnate Lucian Muntean pot fi interpretate şi ca un tribut adus cercetării de pionierat a ctitorului acestui loc minunat.

Influenţa ierbarului o aflăm, insinuată, şi in ceea ce a creat la Simpozion Radu Şerban, artist stabilit la Cluj dar cu obârşii sălăjene. Dacă la ediţiile anterioare castelul întreg sau motive ale sale au fost constant prezente, recognoscibile în pânzele sale, în acest sejur artistul a pendulat între pânze dedicate peisajului, din lumi mai mult visate decât concrete, şi aplecări de tip macro asupra unei frunze, a unui fir de iarbă, pe pânze relativ mici, în care influenţele, ca pattern referenţial, ale stampei japoneze sunt reperabile şi salutare.

Dar cel mai vizibil semn al acestei ediţii este lucrarea care va rămâne şi va înnobila spaţiul public al Grădinii, anume, instalaţia-obiect realizată de către artistul clujean Andrei Florian din ce i-a oferit chiar spaţiul Grădinii, devenit atelierul său: crengi, nuiele, bolovani, sârme, sfori. Ne aflăm pe tărâmul viselor. Instalaţia lui Florian, realizată parcă după desenele proiectelor lui Leonardo, închipuie, în intenţia artistului, chiar Luna, astrul nocturn care a stârnit înclinaţia spre reverie şi vis a poeţilor romantici. Dar această Lună cu formă de corabie, acostată la malul lacului din Grădina Botanică Jibou poate fi vehicolul ideal care să ne transporte şi să ne transpună în reverii nocturne, spre geografii imaginare, dorite, închipuite, visate. Este chiar mesajul transmis de toate operele create de către artiştii prezenţi la această a III-a ediţie a Simpozionului Arta în Grădină şi, totodată, starea în care am dorit să transpunem vizitatorii expoziţiei, îmbarcaţi, împreună cu noi, pe această corabie.

Florin Gherasim, curatorul Simpozionului Arta în Grădină

5

borgÓ

8 BORGÓ, Totul în grădină I, Ulei/pânză, 90 x 120 cm., 2014

9 BORGÓ, Totul în grădină II, Ulei/pânză, 90 x 120 cm., 2014

ANDREI FLORIAN

12

13 ANDREI FLORIAN, Luna din lac, Instalație – nuia de alun, piatră, acrilic, 300 x 270 x 70 cm., 2014

EUGEN MORITZ

16 EUGEN MORITZ, Visarea, ulei /pânză, 120x120 cm., 2014

EUGEN MORITZ, Visul, ulei /pânză, 90x120 cm., 2014

RADU SERBAN

RADU ȘERBAN, Împrejurimile Grădinii, acrilic/pânză, 60 x 90 cm., 2014

RADU ȘERBAN, Pomi în Grădină, acrilic/pânză, 70 x 50 cm., 2014

RADU ȘERBAN, Frunze în Grădină, acrilic/pânză, 60 x 60 cm., 2014

FLORIN GHERASIM

24 FLORIN GHERASIM, “Fotografii pe muzica lui Varga Andras I”, print digital, 70 x 50 cm., 2014

FLORIN GHERASIM, “Visul lupului de stepă”, print digital, 50 x 70 cm., 2014

BLANCA ALINA POP

28 BLANCA ALINA POP, Captivitate în Grădina Botanică, acrilic/pânză, 70 x 100 cm., 2014

BLANCA ALINA POP, “Libertate în Grădina Botanică”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm., 2014

CRISTINA GAGIU

CRISTINA GAGIU, “Botanica”, acrilic/pânză, 50 x 50 cm., 2014

33 CRISTINA GAGIU, “E + A”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm., 2014

CRISTINA GAGIU, “Fandango”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm., 2014

FLORIN GHERASIM Curator, artist fotograf

Născut în 19 iunie 1961 la Ocna Mureș, jud. Alba.

STUDII: A absdolvit Institul Politehnic din Cluj-Napoca, specializarea automatizări și calculatoare, în anul 1987; A absolvit UBB din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, română-etnologie, în anul 2002; Master în Antropologie Culturală, 2003; Master în comunicare și relații publice, 2010; Din 2012 este doctor în antropologie culturală, UBB Cluj-Napoca; Stagiu de mobilitate la CEU Budapesta, prin bursa doctorală POSDRU (UE), 2012; Doctorand în Arte Vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

ACTIVITATE PROFESIONALĂ: În calitate de curator al Galeriei HOREB din Cluj-Napoca, a curatoriat expoziții ale unor cunoscuți artiști, la ClujNapoca, Sibiu (Muzeul Brukenthal) și București (Palatul Mogoșoaia). A participat la expoziții de grup în țară.

CONTACT: E-mail: gherasim.florin@gmail.com

LUCIAN MUNTEAN

LUCIAN LUCIAN MUNTEAN, MUNTEAN, “HărțiHărți imaginare”, imaginare acrilic/pânză, I, actilic/pânză, 60 x 80 60 cm., X 80 cm., 20142014

37 LUCIAN MUNTEAN, “Hărți imaginare II”, acrilic/pânză, 40 x 60 cm., 2014

BORGÓ Pictor și grafician Născut în 1950 la Târgu-Mures Nume civil: György István Csaba Din 1986 tráiește în Ungaria.

STUDII: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pictură, clasa profesorilor Paul Sima și Victor Ciato, promoția 1980; Din 2008 este doctor în arte liberale, Universitatea Maghiară de Arte Plastice din Budapesta, Ungaria; În prezent este profesor universitar doctor la Institutul de Învățământ Superior Eszterházy Károly din Eger, Departmentul Artelor Visuale.

MEMBRU ÎN ASOCIAŢII PROFESIONALE: Membru al Academiei Széchenyi pentru Litere și Arte (Commitetul Miskolc); Membru al mai multor organizatii maghiare care activează în domeniul artelor ACTIVITATE ARTISTICĂ: A organizat 65 de expoziții personale în Ungaria și în alte țări.

Peste 300 de participări la expoziții colective în Ungaria și Europa.

Opera artistului se află în peste 20 de colecții publice și muzee de artă din Ungaria, Europa, Asia, Africa, și America.

PREMII: Recompensat cu peste 20 de premii de artă în Ungaria și Europa.

Artist plastic premiat cu premiul Munkácsy, Ungaria.

CONTACT: E-mail: hborgo3@gmail.com

38

Andrei Florian Artist vizual, ceramist şi sticlar Născut în 14 aprilie la Braşov STUDII: Licenţiat al Institutului de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu” din ClujNapoca, secţia Ceramică-Sticlă-Metal din 1985; din 2009 doctor în arte vizuale, la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, unde este şi în prezent conferenţiar universitar doctor la catedra Ceramică-Sticlă-Metal şi Arte Textile.

MEMBRU ÎN ASOCIAŢII PROFESIONALE: Membru fondator al Grupului „Bunavestire”, Negreşti-Oaş din 1986; membru al UAP Cluj din 1990; membru fondator al Fundaţiei „CeramArt” din Cluj-Napoca din 1996; membru onorific al UAP Filiala Braşov din 2012.

ACTIVITATE ARTISTICĂ: 7 Expoziţii personale: Satu-Mare, Braşov, Cluj-Napoca şi Bucureşti; din 1986 peste 120 de participări de grup în ţară în galerii, muzee de artă, bienale interne şi externe (Roma, Zagreb, Chişinău); ilustrează cu lucrări 4 publicaţii culturale: Tribuna, Steaua, Oraşul, Forma; publică şi prezintă peste 25 de comunicări ştiinţifice şi articole de cercetare în reviste, publicaţii şi simpozioane interne şi internaţionale şi anuare de muzeu; participă la conferinţe şi simpozioane interne şi internaţionale; autor a 3 cărţi, 2 manuale şi 2 cataloage personale; are peste 50 de lucrări în colecţii din muzee şi galerii private în ţară: Bucureşti, Satu-Mare, Braşov, Cluj, Sibiu, Craiova, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Timişoara şi în străinătate:

Detroit, Reims, Roma, Milano, Budapesta, Stuttgart, Bilbao, Valencia şi Madrid.

CONTACT: andreiflorian59@yahoo.com EUGEN MORITZ Pictor / artist vizual și media Născut la 12 aug. 1959 in Cluj-Napoca, România STUDII: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pictură, 1988; Din 2008 este doctor în arte vizuale, Universitatea de Artă și Design din ClujNapoca În prezent este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, departamentul Grafică, Foto-Video MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Don 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala din Cluj-Napoca; ACTIVITATE ARTISTICĂ: Din 1985 a participat la peste 250 expoziții personale, de grup cu caracter local, național, internațional, simpozioane, workshop-uri, evenimente cu public de film și fotografie. În calitate de cadru didactic în învătământul artistic are o vastă activitate didactică de peste 25 de ani, de cercetare teoretică şi artistică, cărţi publicate, apariții în articole, publicaţii și reviste de artă, cataloage de artă, participări la simpozioane și diverse colaborări cu instituții din domeniile artistice.

Activitatea artistică a fost recompensată cu diverse premii naționale și internaționale în pictură, fotografie și video.

CONTACT: E-mail: eugenmoritz@yahoo.com RADU ȘERBAN artist vizual Născut în 11 octombrie 1960 la Cluj-Napoca; STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987; A beneficiat de burse și stagii de documentare în Italia, Spania și Canada; In prezent este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția Design Textil.

MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1990 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

ACTIVITATE ARTISTICĂ: A organizat 20 de expoziții personale în România, Canada, SUA și Italia. A participat la numeroase expoziții de grup în țară și străinătate și la Tabere și Simpozioane de pictură în România.

Lucrări de artă în colecţii de stat şi private din România, Austria, Elveţia, Germania, Japonia, Canada şi S.U.A. În Canada este reprezentat de Teodora Art Gallery.

CONTACT: E-mail: info@raduserban.ro Website: www.raduserban.ro

FLORIN GHERASIM Curator, antropolog, artist fotograf Născut în 19 iunie 1961 la Ocna Mureș, jud. Alba.

STUDII: A absdolvit Institul Politehnic din Cluj-Napoca, specializarea automatizări și calculatoare, în anul 1987; A absolvit UBB din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, română-etnologie, în anul 2002; A absolvit în anul 2006 UBB, Facultatea de Sociologie, secţia Antropologie; În 2014 a absolvit Univ. de Artă şi Design Cluj Napoca, secţia Fotografie - Video – PCI; 2003 Master, Univ. Babeş Bolyai, Antropologie culturală şi Multiculturalism; 2009 Master, Univ. Babeş Bolyai, Comunicare şi Relaţii Publice; 2012 Doctorat, Univ.

Babeş Bolyai, Facultatea de Sociologie; 2014 Doctorat, Univ. de Ară şi Design Cluj Napoca; 2012 februarie – septembrie, stagiu de mobilitate la CEU Budapesta, prin bursa doctorală POSDRU (UE).

ACTIVITATE PROFESIONALĂ: În calitate de curator al Galeriei HOREB din Cluj Napoca, a curatoriat expoziţii ale unor cunoscuţi artişti la Cluj Napoca, Dej, Jibou, Zalău, Herina, Sibiu (Muzeul Brukenthal) şi Bucureşti (Palatul Mogoşoaia). În calitate de artist a participat la mai multe expoziţii de grup, la Cluj Napoca şi în ţară. Prima expoziţie personală (fotografie), 2014, Cluj Napoca.

CONTACT: E-mail: gherasim.florin@gmail.com BLANCA ALINA POP Pictor, grafician, grafic-designer S-a născut în 15 noiembrie 1968 la Cluj-Napoca.

STUDII: Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie-Filosofie, Departamentul de Filosofie, 1996-2000, Cluj-Napoca; Masterat la Academia de Arte Vizuale “Ioan Andreescu”, Facultatea de Arte Plastice, Departamentul de Grafică, 1995-1996, Cluj-Napoca; Academia de Arte Vizuale “Ioan Andreescu”, Facultatea de Arte Plastice, Departamentul de Pictură, 1989-1995, Cluj-Napoca.

MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Cluj-Napoca.

ACTIVITATE ARTISTICĂ ŞI PROFESIONALĂ: Participă la expoziţii naţionale şi internaţionale de pictură, graficăşi afiş.

Publică coperţi de carte şi ilustraţii, pregăteşte grafic-design pentru tipar, tehnoredactează şi corectează text. Publică în reviste caricatură şi grafică. A participat la simpozioane şi conferinţe şi figurează în diverse cataloage ale expoziţiilor de grup şi ale artiştilor. Scrie poezie şi eseu.

ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE: Este terapeut Bowen şi terapeut Reiki Usui şi Karuna Reiki.

CONTACT: E-mail: popblanca@yahoo.com Website: www.blancapop.com

CRISTINA DANIELA GAGIU Artist plastic Născută la 1 februarie 1969 la Găiești, Dâmbovița STUDII: Academia de Arte Vizuale “Ion Andreescu” din Cluj Napoca, secția Pedagogia Artei, 1995. Master, secția Pictură 1996.

MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 2009 este membru al Federației Fabrica de Pensule, spațiu de artă contemporană din Cluj.

ACTIVITATE ARTISTICĂ: Expoziții personale și de grup în Cluj. Participă la proiectul “Very Important Chair” V.I.C. la Atelier Z, din Paris, apoi la proiectul Bennetton, Snapshot România, în 2014. A participat la simpozioane și workshopuri, iar în prezent conduce ateliere pentru copii în cadrul Fabricii de Pensule.

CONTACT: e-mail: crispaint@yahoo.com website: www.crispaint.blogspot.ro LUCIAN MUNTEAN artist vizual, fotojurnalist Născut în 10 octombrie 1974 la Sighișoara STUDII: 1995-2001 - Facultatea de Geologie, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membru fondator al Asociatiei Profesionistilor in Imagine - API, Cluj-Napoca Fotoclubul NAPOCA, Cluj-Napoca, Asociația Fotografilor de Presa din România ACTIVITATE ARTISTICĂ ŞI PROFESIONALĂ: Din 2009 în prezent - fotoreporter, membru fondator MODERNISM.ro; În 1994 1995 pictor ceramist la Fabrica de porțelan ARTFIL din Sighișoara; Din 1997 este fotoreporter la publicații precum ZIUA, Ziarul de Cluj, AGERPRES, MEDIAFAX, PRO SPORT, Gazeta Sporturilor, HEPTA, ADEVĂRUL, Dilema veche și colaborator la Corriere della Sera, REGARD, HISTORIA, Traveler Magazine. A realizat două documentare fototrafice cu caracter antropologic despre tradiții și minorități din România.

A participat la expoziții personale în România, Polonia, Spania, Franța. Din 1999 a participat la peste 70 de expoziții de grup cu caracter local, național și internațional.

A ilustrat și publicat 7 coperți de carte și 2 volume ilustrate, la editura Tracus Arte din București A participat la simpozioane de artă, conferinţe, concursuri și workshop-uri.

CONTACT: E-mail: lucmuntean@gmail.com Website: www.lucianmuntean.ro

39

BORGÓ

Totul în grădină I, ulei/pânză, 90 x 120 cm, 2014

Totul în grădină II, ulei/pânză, 90 x 120 cm, 2014

ANDREI FLORIAN

Luna din lac, Instalație - nuia de alun, piatră, acrilic, 300 x 270 x 70 cm., 2014

EUGEN MORITZ

Visarea, ulei /pânză, 120x120 cm., 2014

Visul, ulei /pânză, 90x120 cm., 2014

RADU SERBAN

40

Împrejurimile Grădinii, acrilic/pânză, 60 x 90 cm., 2014

Pomi în Grădină, acrilic/pânză, 70 x 50 cm., 2014

Frunze în Grădină, acrilic/pânză, 60 x 60 cm., 2014

FLORIN GHERASIM

Fotografii pe muzica lui Varga Andras I, print digital, 70 x 50 cm., 2014

Visul lupului de stepă, print digital, 50 x 70 cm., 2014

BLANCA ALINA POP

Captivitate în Grădina Botanică, acrilic/ pânză, 70 x 100 cm., 2014

Libertate în Grădina Botanică”, acrilic/ pânză, 90 x 120 cm., 2014

CRISTINA GAGIU

Botanica, acrilic/pânză, 50 x 50 cm., 2014

“E + A”, acrilic/pânză, 90 x 120 cm., 2014

Fandango, acrilic/pânză, 90 x 120 cm., 2014

LUCIAN MUNTEAN

Hărți imaginare I, actilic/pânză, 60 X 80 cm., 2014

Hărți imaginare II, acrilic/pânză, 40 x 60 cm., 2014

Lucrările realizate de artiștii care au participat la Simpozionul de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ, de la Grădina Botanică “Vasile Fati” din Jibou, în perioada 26.08-05.09.2014

41

42

AFIșELE SIMPOZIONULUI DE ARTE VIZUALE “ARTA ÎN GRĂDINĂ” EDIȚIA A III-A, 2014

43

ACTIVITĂȚI CULTURALE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI SEARĂ DE POEZIE INVITAȚI: ALICE VALERIA MICU șI MARCEL LUCACIU MODERATOR: DANIEL SĂUCA

45

ACTIVITĂȚI CULTURALE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI SEARĂ DE POEZIE ALICE VALERIA MICU Jurnalist la Transilvania Business, coordonator al suplimentului Transilvania Cultural al acestei reviste, colaborator permanent la Caiete Silvane, Zalău.

Volume de poezie: Mecanica sufletelor, Editura Brumar, Timişoara, 2011 Domino, Editura Eikon Cluj Napoca şi Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012 Lumina din sângele meu, Editura Eikon Cluj Napoca, 2014 Antologii: Primăvara poeţilor XI, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012, Primăvara poeţilor XII, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013, Primăvara poeţilor XIII, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014.

Traduceri: Cuaderno de ceniza (Tablou de cenuşă) André Cruchaga, traducere alături de Andrei Langa, Elena Liliana Popescu şi Elisabeta Boţan, Colaborări ocazionale cu traduceri şi articole în reviste culturale: Poesis, Arca, Vatra Veche, Tribuna, Literatorul.

Poezia e ca un cromozom suplimentar, de care te molipseşti de la părinţi, de la profesori ori de la poeţii pe care-i citeşti. Poemele lor ţi se încrustează în sânge, definind pentru totdeauna ADN-ul tău cultural şi spiritual. Poezia e o stare de îndrăgostire perpetuă, ştii că va trebui să cedezi teritorii din sufletul tău, că-ţi va aduce toate suferinţele, obsesiile, trăirile pe care fiecare poet le reciclează şi le reintroduce în universul sensibil, dar cu toate acestea cauţi poezia din tine şi din jurul tău. Iar atunci când cele două se întâlnesc este precum întâlnirea dintre un colibri şi un elefant, împărtăşindu-şi experienţele: mulţi vor afla de ea, câţiva vor încerca să înveţe din acea experienţă, puţini îşi vor dori să aibă parte de propria lor întâlnire miraculoasă.

ACTIVITĂȚI CULTURALE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI SEARĂ DE POEZIE MARCEL LUCACIU Marcel Lucaciu s-a născut în ziua de 14 iulie 1966, în orașul Jibou, județul Sălaj. Este absolvent al Liceului de Filologie-Istorie Simion Bărnuțiu din Șimleu Silvaniei (1984) și al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, secția română-latină (1989).

Din februarie 2006 este inspector școlar de specialitate - limba și literatura română, la Inspectoratul Școlar Județean Sălaj.

A debutat cu versuri, în revista Tribuna (1984), apoi a colaborat cu grupaje de poezie și cronici literare, la diferite reviste din țară și din străinătate: Steaua, Tomis, Convorbiri literare, Astra, Familia, Ramuri, Luceafărul, Flacăra, Contemporanul, Viața Românească, Agora lui Dorin Tudoran (Philadelphia) etc.

A publicat, până acum, un număr de șase volume la editurile Dacia și Limes din Cluj-Napoca și Caiete Silvane din Zalău.

Actualmente, Marcel Lucaciu este președintele Cenaclului Silvania și colaborează, în special, la revistele Viața Românească (București) și Caiete Silvane (Zalău).

A fi poet înseamnă să porți sub cămașă (nebănuită de nimeni) o aripă îngerească, să faci din sângele tău o torță veșnic arzând, să crezi că miracole sunt iarba, arborii, fluturii, fiecare apus sau răsărit de soare. Poetul alege „meseria de a trăi” ridicând ochii spre stele, încercând să uite de banalul cotidian, de vremurile furajere. Cu toate acestea, uneori, el coboară în stradă cu tolba plină de speranțe, cu harfa lui Orfeu în mâinile ca niște rafale de crini.

ACTIVITĂȚI CULTURALE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI SEARĂ DE MUZICĂ FLAMENCO INVITAT: VARGA ANDRÁS Varga András este un chitarist de flamenco, compozitor de muzică pentru teatru și dans, artist vizual. Din 1990 a studiat chitara ca autododidact, iar în anul 1994 a format grupul muzical GUADALQUIVIR, primul trio de chitară din România, cu un repertoriu propriu în care erau incluse și piese de flamenco tradiţional.

Din 2001 până în 2003, Varga András acompaniază ca şi chitarist flamenco dansatoarea Lippai Andrea, luând parte la înfiinţarea trupei „Latidos”. În anul 2004 înfiinţează grupul VERDE DEL MAR la Budapesta, o formaţie clasică de flamenco cu două dansatoare, un cântăreţ, doi chitarişti și doi palmero. Grupul a participat la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FLAMENCO din Bratislava în 2005.

Din 2006, Verde del Mar se transformă într-un grup muzical care cântă în special piesele compuse de Varga András (www.verdedelmar.hu).

Din anul 2008, susține concerte solistice și organizează expoziții personale, colaborând cu teatre și alți interpreți de muzică în diferite proiecte artistice.

Recitalul de chitară flamenco din cadrul Simpozionului „Arta în grădină”, s-a desfăşurat într-o atmosferă intimă, conform tradiţiei andaluze, după înserare. Un program de două ore, cu pauză, ce avea ca scop prezentarea genurilor tradiţionale de bază flamenco. Am avut intenţia de a conduce publicul din zona tradiţionalului, prin compoziţiile maeştrilor Sabicas, Moraito, Paco Pena, Paco de Lucia, spre compoziţiile proprii cu caracter melancolic, contrapunctând severitatea şi tensiunea dată de flamenco. Legătura dintre Grădina Botanică şi grădinile celebre din Sevilla (Alcazar) sau Granada (Alhambra) s-a creat prin sunetul străvechi al stilurilor profunde Media Granainas, Tientos, Solea, Seguiriyas.

Textura muzicală a evocat timpuri şi culturi istorice cu influenţe decisive, de la greci şi romani, la mauri şi creştini. Pulsaţia alertă a focului aprins în suflet „el duende”, a fost transmis prin genuri ca Alegrias de Cadiz, Bulerias, Tangos, Sevillanas de Moraito Chico. În a doua parte a recitalului am evocat atmosfera medievală în compoziţia proprie Lacul de la Tata, oraş medieval din Ungaria, fondat de Mathias Corvinul. Totodată, compoziția Bajo la luna (Sub lună) face trimitere la farruca, stil flamenco tipic bărbătesc, care evocă stadiul de renaştere interioară, printr-o anumită stare de puritate, dar și de nostalgie după trecutul ireversibil. Piesa Albatros este destinată unui spirit care transcende existenţe ca o pasăre deasupra valurilor infinite, trecând şi înfruntând furtunile. Din inimă, este o altă compoziție proprie care face aluzie la ritmul interior oscilând între sentimentele reverberate de inimă.

Rumba sencilla pune în mişcare sufletul şi sângele prin ritmul de rumba flamenca, arătând că o temă simplă poate avea o forţă vitală, decisivă asupra stării omului, creând o stare pozitivă, plină de vitalitate.

A fost o seară în care sunetul chitării neamplificate a purtat auditoriul într-o călătorie istorică și stilistică a chitării flamenco, dar şi o trecere spre compoziţiile contemporane creând o punte între spaţii şi timpuri diferite.

ACTIVITĂȚI CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI SEARĂ CULINARĂ INVITAT: MIRCEA GROZA specialist în gastronomie și turism culinar, cercetător al tradițiilor locale sălăjene, președintele Asociației Culturale de Promovare a Tradițiilor Populare “NIșTE ȚĂRANI”.

Seara culinară de la finalul Simpozionului Internaţional de Arte Vizuale “Arta în Grădină” a fost una specială, cu oameni speciali – artişti plastici din România, dar şi din Ungaria. Mie, de fapt, îmi plac artiștii, în special graficienii, pictorii, caricaturiștii, în preajma cărora am stat adeseori.

Cu artiştii prezenţi la Grădina Botanică “Vasile Fati” din Jibou am vorbit mult despre oamenii de la țară, despre activitățile lor şi, evident, despre gătit. În timp ce le-am pregătit masa, artiştii au fost mereu în jurul meu, m-au ajutat şi am comunicat foarte bine.

Am păstrat vechile denumiri pentru fiecare preparat şi cred că asta a fost incitant pentru ei. De pe lista de bucate n-au lipsit: telemeaua și cașul de capră cu măcriș, busuiocul, uleiul de cânepă, uleiul de floare, brânza de capră frământată cu mărar şi clisa friptă. La capitolul de mâncăruri preparate, am pregătit ceafă afumată fiartă cu mirodenii, zamă de păstăi cu porodici şi popârcă de hiribe cu hiriboance uscate, carne de porc, cârnați, bujuneală şi, nu în ultimul rând, pâine de casă. Preparate gustoase, sănătoase şi care sper că au fost pe gustul participanţilor la simpozion.

Una peste alta, au fost poveşti culinare frumoase, ţesute cu poveşti de viaţă ale unor artişti de renume de la noi şi de peste hotare. M-aş bucura să mai am prilejul unor reîntâlniri viitoare cu aceşti oameni speciali, într-un loc special – Grădina Botanică “Vasile Fati” din Jibou.

53

CONFERINȚE ÎN CICLUL “ARTE șI IDEI” ARTA șI VINUL INVITAT: Artistul Borgó PROF. UNIV. DR LA INSTITUTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ESZTERHÁZY KÁROLY DIN EGER, UNGARIA participant la simpozion Întrebări despre artă și vin.

Ce este vinul? Un lichid? Un simbol? Materie vie?

Martin Heidegger denumeşte ulciorul un obiect care primeşte rol de simbol al unei comunităţi, prin actul turnării vinului. Deci, vinul este un mijloc de comunicare interumană.

Găsind o corelaţie în tematica cercetată şi abordată de către Mircea Eliade despre sacru şi profan, am găsit vinul, ca un fel de axis mundi, un fel de axă vie a gândirii umane, de la începutul istoric al omului şi până în prezent.

Din perioadele istorice am pus accent pe tema originii egiptene a cultului viţei de vie și a vinului. Primul mit despre acest subiect a fost legenda zeului Osiris.

După ce corpul lui a fost frânt de puteriile răului, şi după moartea lui, cu ajutor divin, Osiris reînvie, iar forţa Luminii devine triumfătoare prin el. Osiris este uns cu lacrima lui Horus, care în arta egipteană este deseori reprezentată printr-un ochi simbolic ce are un fel de cupă în prelungirea canalului lacrimogen.

Nu ştiu prin ce căi ajunge mitul lui Osiris în Europa, dar cert este că Thales din Milet a importat cultura egipteană la greci. Pe de altă parte, putem urmări influenţa egipteană şi în caracterul stilistic al sculpturii preclasice greceşti. Ţin să mă opresc pentru un moment la mitul lui Dionisos, care la rândul lui este preluat apoi de romani, prin zeul Bachus. Şi ei sunt strict legaţi de ceremoniile magice ale cultului vinului.

Ajungând la problematica euharistiei creştine, putem menţiona că vinul joacă un rol şi mai important în liturghie şi este la baza credinţei despre Mântuitor, care aduce în timpurile cele din urmă: Lumina, prin jertfa lui, şi cu aceată jertfă, viaţa eternă.

În Sfânta Scriptură este amintit de mai multe ori, în diferite ipostaze simbolul vinului. Evreii au stat timp de trei sute de ani în Egipt şi cert este că din primul moment al sosirii în ţara Nilului, istoria lor este legată de prezenţa simbolică a vinului, în relaţiile lor cu populaţia, şi mai ales în relaţiile cu conducerea puterii politice a acestei ţări.

Aş dori să mă opresc asupra unui fapt: Ochiul magic al lui Horus în limba antică egipteană se cheamă AJIN. Lacrima lui se chemă Ja-JIN. În ebraică ochiul se chemă tot A-Jin, iar vinul Ja-Jin. În mitologia greacă Dionisos aduce ca dar vinul la un cioban numit Oinos… (în latină Vinos?). Vinul selectat şi produs de către călugări în Evul Mediu, la celebrarea cinei celei de taină se cheamă Lacrima Christi. Citind din cărţi care descriu originea vinului, am remarcat că în sudul Italiei se pronunță la fel: JIN.

Întrebarea mea este următoarea: cum ajunge, neschimbată, în Transilvania această denumire egipteană, în mijlocul populaţiei de la sate? Este vorba doar de un dialect? În Grădina Fermecată din Jibou am avut pentru prima dată ocazia ca, la Simpozionul de Artă, unde am pronunţat cuvântul JIN, să nu fiu nevoit să dau vreo explicaţie despre ce înseamnă acest cuvânt. Pentru mine, deocamdată, rămâne deschisă întrebarea: CE ESTE VINUL? Sau JINUL? Răspunsul îl las pe seama istoricilor, filologilor, etnografilor, antropologilor.

Borgó, profesor universitar doctor

CONFERINȚE ÎN CICLUL “ARTE șI IDEI” RITUAL AMÂNAT INVITAT: FLORIN GHERASIM ANTROPOLOG șI ARTIST VIZUAL, participant la simpozion RITUAL AMÂNAT

După al doilea Război Mondial, România a intrat în zona de dominație militară și politică a Uniunii Sovietice, care a dus la instalarea guvernului comunist. Pentru foarte mulți cetățeni români, care nu erau agreați de noul regim sau nu îmbrățișau ideologia acestuia, au urmat ani de teamă, teroare, represiuni. Orice persoană suspectată de a fi dușman al poporului putea ajunge în închisorile politice sau la moarte, prin execuții sumare. Au existat și oameni care au avut curajul de a se opune regimului. Au apărut grupuri de partizani care au rezistat mulți ani, în păduri și în munți, înfruntând, pe viață și pe moarte, organul represiv al statului, Securitatea. După căderea regimului comunist, foștii dușmani ai poporului, victime ale represiunii, au beneficiat de reconsiderare, reabilitare, care i-a transformat în eroi anticomuniști. O seama de acțiuni comemorative, care instituie o nouă tradiție, postcomunistă, se încadrează în procesul numit politics of memory.

O cercetare de referință, pe plan internațional, în acest domeniu, este cartea Viața politică a trupurilor moarte, de Katherin Verdery. Exemplele pe care antropologul american își aplică teoriile se referă fie la elite, adică personalități, a căror glorie postumă este rescrisă prin acțiuni comemorative, fie tragice evenimente de război, în care au fost executați indivizi anonimi, dar foarte mulți, victime ale unor atrocități (epurări etnice), în care impactul

mediatic vine din dimensiunea (caracterul) de genocid, de ucidere în masă, care încadrează aceste acțiuni în categoria de crime împotriva umanității.

De o tristă celebritate au parte, în aceste cazuri, călăii, cei responsabili de producerea lor.

La judecata istoriei, victimele beneficiază de acțiuni de dezhumare și identificare, de fapt, mai mult de inventariere, de numărare, pentru a reconstitui, prin dovezi, dimensiunile crimelor. Aceste dovezi vor servi, ca probe incriminante, la dovedirea și condamnarea călăilor. În același timp, acțiunile de comemorare a mulțimii de victime pot servi, prin vocile reprezentative ale urmașilor, supraviețuitorilor, la redeschiderea, în plan simbolic, a rănilor, cultivarea traumei, la demonizarea unui Celuilalt (ca personaj colectiv, Ceilalți), la identificarea Țapului Ispășitor.

Cercetarea mea dorește să arate cum aceste teorii, aceste mecanisme rămân valabile, se aplică și funcționează și în cazul unor oameni care au fost victime ale represiunii comuniste, prin execuții izolate și cvasianonime. Uciderea s-a făcut în taină iar cel omorât era condamnat uitării. Exhumarea și reînmormântarea, la rândul lor, rămân evenimente cu ecou mai mult local.

Dar și în aceste circumstanțe, locale, în organizarea ritualului comemorativ se interpun diverși actori sociali și interesele lor. Reprezentanți a diverse instituții politice, sociale, culturale își negociază raportul de forțe, transformă acest eveniment în teren de competiție, în care prevalează propriile interese.

57

Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică “Vasile Fati”din Jibou, Ediția a III-a, 2014 Texte: DANIEL SĂUCA, COSMIN SICORA, FLORIN GHERASIM, RADU șERBAN Fotografii: LUCIAN MUNTEAN, FLORIN GHERASIM, ANDREI FLORIAN, RADU șERBAN Coordonator proiect, concept grafic catalog: RADU șERBAN Curator Simpozion: FLORIN GHERASIM Consultant grafică: Dudu CRIșAN Tipărit la: GPO CLUJ-NAPOCA 2014 Participanți: BORGÓ, Ungaria ANDREI FLORIAN, Cluj-Napoca EUGEN MORITZ, Cluj-Napoca RADU ȘERBAN, Cluj-Napoca FLORIN GHERASIM, Cluj-Napoca BLANCA ALINA POP, Cluj-Napoca CRISTINA GAGIU, Cluj-Napoca LUCIAN MUNTEAN, București Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României.

EDITURA EIKON ISBN: 978-606-711-127-9 EDITURA CAIETE SILVANE ISBN: 978-606-8464-45-9 Sponsori: S.C. Calion Jibou, S.C. Patiserie F.R. Jibou, Ing. Dan Giurco

WWW.SIMPOZIONULARTAINGRADINA.RO