LIFESTYLE
special
„Povestea mea este povestea unui om care a crezut foarte mult în libertate“ Un interviu cu Eugen Rădescu, directorul Bienalei de Artă de la București
Eugen Rădescu este directorul Bienalei de Artă de la București, un eveniment care ne ține conectați, din 2005 încoace, la tot ce se întâmplă în lumea fantastică a creației la nivel internațional. Un om care crede, mai presus de orice, în libertate, după cum singur o spune, și care își împarte viața între catedră, bibliotecă și cluburile alternative din București. La cursuri, discuțiile cu studenții sunt interminabile, iar în club, atmosfera devine incandescentă ori de câte ori se află el la platane. Bienala de Artă de la București aniversează, anul acesta, cea de-a 10-a ediție, una cu totul specială, întrucât evenimentul se află sub coordonarea unui artificial intelligence pe nume Jarvis, fapt unic în toată istoria artei. Și dat fiind faptul că Jarvis muncește de zor pentru a redacta textul curatorial și pentru a finaliza selecția de artiști ale căror lucrări vor fi expuse la Bienală, Eugen s-a putut strecura din birou pentru a ne răspunde la câteva întrebări.
Prima întrebare care-mi vine în minte e asta: mai poate exista artă contemporană apolitică, desprinsă de ce se întâmplă în societate? Altfel spus, arta făcută de dragul artei mai are vreun loc pe undeva, în zilele noastre? Da, sigur că mai există și artă neimplicată social sau politic, arta în sensul academic, arta de dragul artei. Încă există chiar și dincolo de spațiul academic, mai există asociații și adunări de artiști care sunt într-un sens anacronice și, într-o oarecare măsură, folosesc tehnica artistică ca metodă absolută de justificare a artei. Nu sunt adeptul artei de dragul artei, pentru că aici poate fi ușor discutată tehnica, ea putând duce chiar la ideea că este mai degrabă un
136
styler
| primăvară | 2022
meșteșug decât un proces artistic. Cum s-a schimbat lumea artei în doi ani de pandemie? Există elemente noi, avem “ceva bun”-ul din toată perioada asta? Sunt transformări prin care arta trece de
mai multă vreme, dar pandemia a acutizat problemele pe care arta și cultura în general le avea de ceva timp: subfinanțarea, accesul greoi al artiștilor la spații. Cam toate instituțiile artei contemporane au avut de suferit în urma pandemiei, și s-au încercat tot felul de adaptări și poziționări pe piața de artă. Din punctul meu de vedere cea mai instabilă și fake este piața NFT-urilor. O zonă foarte capitalizată, o zonă periferică artei care produce mișcări pe piață exclusiv din speculă și diletantism. Anul acesta va avea loc ce-a de-a 10-a ediție a Bienalei de Artă de la București. Ce a însemnat organizarea unui astfel de eveniment în România, în toți acești ani? Bienala de artă contemporană București
Foto: arhiva personală
Interviu realizat de MIHAIL TAMBA
www.baneasa.ro
