Despre Locuire broșură by BETA

CATALOG EXPOZIȚIE / EXHIBITION CATALOGUE „Despre locuire” este cel mai important proiect din cadrul BETA - Bienala Timișoreană de Arhitectură, organizată de OAR Timiș / „On Housing” is the most important project of BETA – Timișoara Architecture Biennial, organized by OAR Timiș Editor / Editor: IDEILAGRAM Design grafic / Graphic design: Raymond Bobar Traducător / English version: Magda Teodorescu Fotografi expoziție / Exhibition photographers: Alex Todirică, Tudor Constantinescu, Alexandru Zărnoianu

Credit foto pagina anterioară / photo credit previous page: Tudor Constantinescu

DESPRE LOCUIRE. Locuirea colectivă, între produs și proces ON HOUSING. Collective Housing: In-Between Product and Process 28.09—28.10.2018 Halele TIMCO / TIMCO Halls, Timișoara

De prin 1991, de când predau despre

Ever since 1991, when I began address-

locuirea urbană, nu am reușit să gă-

ing urban dwelling in my academic

sesc o definiție care să nu fie ori prea

lectures, I have not been able to find

tehnică, ori prea filozofică. Locuim de

an adequate definition of the term,

când ne știm, folosim zilnic cuvântul,

one that should be neither too tech-

avem o casă în care stăm, dar locuirea

nical nor too philosophical. We have

începe cu adevărat doar atunci când

been inhabiting a place ever since the

adăpostirea și pragmatismul vieții

dawn of our human species; we use

se transformă în „acasă”, cu toată

this word every day; we have some

căldura și plăcerea lăuntrică pe care o

place we live in, yet dwelling genu-

poartă acest cuvânt. Locuim cu noi în-

inely begins when the sheltering and

șine și cu ceilalți, cu propria intimitate,

the pragmatism of life turn into and

cu vecinătatea și cu orașul, iar locuința

acquire the meaning of ‘home’, with all

este acea „închidere care se deschi-

the warmth and deep, inward pleasure

de” — cum a spus-o Constantin Noica.

this word holds. We live with ourselves

Cred că aceasta trebuie să caute orice

and with the others, with our own inti-

arhitect când proiectează o locuință.

macy, with the neighborhood and with the city, and our home is that “enclo-

(Ana Maria Zahariade, cursul

sure that opens up”, as Constantin

Arhitectură-Locuire-Oraș)

Noica said. In my opinion, this is what an architect should look for whenever he or she designs a dwelling. (Ana Maria Zahariade, ArhitecturăLocuire-Oraș [Architecture-DwellingCity] Course)

„Omul este în măsura în care locuieş-

“Man exists to the extent in which he

te” — spunea Heidegger. Şi mai toţi

dwells”, said Heidegger. Most of the

studenţii la arhitectură, din cîte am

architecture students, as far as I could

înţeles din alte discuţii întîmplătoa-

grasp from random conversations,

re, învaţă să se refere cu mîndrie la

are taught to proudly refer to this

această aserţiune ontologică. Doar că

ontological statement. Yet, the same

tot Heidegger se întreba, mai degrabă

Heidegger wonders, rather rhetorical-

retoric, dacă oare noile construcţii

ly, whether the new lodgings, which

de locuit, care oferă un domiciliu

often offer pleasant and convenient

adesea plăcut şi convenabil, „poartă

residences, “hold any guarantee that

în ele chezăşia că se petrece acolo o

dwelling occurs in them.”

locuire?“. (Vintilă Mihăilescu, Locuință (Vintilă Mihăilescu, Locuință și

și locuire, [House and Dwelling] in

locuire, în „Dilema veche”, 2012)

“Dilema veche”, 2012)

În România, trei sferturi dintre noi

Prin reunirea unui grup divers de

locuim la bloc — mult peste media eu-

cercetători, artiști și practicieni și prin

ropeană; mai mult de jumătate dintre

deschiderea dată de evenimentele co-

arhitecți sunt implicați în proiecte rezi-

nexe internaționale, expoziția DESPRE

dențiale, iar majoritatea construcțiilor

LOCUIRE vizează, prin abordarea sa

noi sunt reprezentate de ansambluri

interdisciplinară, stabilirea unui dialog

de locuințe colective. În mod vădit,

între actorii responsabili cu producția

subiectul locuirii este unul dintre cele

locuinței și, implicit, a locuirii. Scopul

mai de interes pentru întreaga socie-

pe termen lung este acela de a-l impli-

tate; înțelegem însă oare mecanismele

ca mai mult în acest proces pe cel ce

complexe care definesc spațiile în care

locuiește.

trăim și legăturile sau rupturile pe care acestea le produc orașului? În contextul actual, în care locuirea de masă devine din ce în ce mai mult un produs vandabil, intens promovat și atent împachetat, expoziția DESPRE LOCUIRE redă critic perspectivele distincte ale principalilor săi actori: administrația, dezvoltatorul, arhitectul și locuitorul / utilizatorul. Vocile acestora sunt prezentate prin două parcursuri diferite: unul informativ, care descrie locuirea ca proces, și altul care ține de experiența locuirii, ce înfățișează modul in care se experimentează locuirea ca produs. Invitând la reflecție asupra calității locuirii colective prezente și viitoare, expoziția face permanente referiri la momente definitorii ale trecutului locuirii colective, dezbătând transversal, obiectiv și subiectiv, teme precum: dreptul la locuire, individualitate în comunitate, direcțiile pe care le urmează proiectul de arhitectură astăzi, raționalitatea economică, marketing vs. realitate.

Three thirds of Romanians live in

By bringing together scholars,

apartment blocks, which is much

artists, and experts, as well as by

above the European average; more

building on the notoriety of upcoming

than half of the architects are involved

international connected events, ON

in residential projects, while the ma-

HOUSING focuses, thanks to its inter-

jority of new developments consist of

disciplinary approach, on setting up

collective housing complexes. There-

a dialog between the actors involved

fore, housing is a topic of strong inter-

in the production of housing. In the

est for Romanian society at large; yet,

long term, the purpose of this endeav-

do we really understand the intricate

or is to help the residents themselves

mechanisms underlying the spaces

become increasingly involved in this

we inhabit and the connections and

process.

disruptions that they create within the city? Given todayâ&#x20AC;&#x2122;s context in which mass housing has increasingly become a marketing product, intensely advertised and wrapped in the most attractive packaging, the exhibition ON HOUSING provides a critical perspective on to the various actors involved: administrations, developers, architects, and resident/ end-user. The voices of these actors are introduced along two different lines: the informative one, which outlines dwelling as process, and the experiential one, which points to dwelling as product. An invitation to reflect on present and future perspectives on the quality of housing, this exhibition consistently refers to those defining moments from the past of collective housing and debates in a contemporary key topics such as the right to housing; individuality and community; the directions followed today by the architectural project; economic rationality; marketing vs. reality.

Echipa curatorială / Curatorial team:

Traducător / English version : Magda Teodorescu

IDEILAGRAM: Ilinca Păun Constantinescu, Tudor Constantinescu, Laura Popa-

Evenimente conexe / Connected events:

Florea, Iulia Păun, Alexandru Păun,

UrbanEye, MKBT: Make Better,

Gabriela Belcineanu (arhitecți /

Unde Locuiesc Eu, De-a Arhitectura,

architects)

Aethernativ

Ephemair: Suzana Dan (artist vizual / visual artist)

Organizator / Organizer: Ordinul

Cercetare / Research project:

Arhitecților din România, Filiala

IDEILAGRAM (Ilinca Păun Constantinescu,

Teritorială Timiș / Timiș branch of the Romanian Order of Architects

Tudor Constantinescu, Laura PopaFlorea, Iulia Păun, Alexandru Păun,

Coordonator / Coordinator: Oana Simionescu

Gabriela Belcineanu) MKBT: Make Better (Ana Maria Elian,

Echipa extinsă de organizare/ The

Bogdan Suditu, Ioana Nenciu, Marina

extended team of organizers: Dragoș

Neagu )

Nistor, Sandra Andrei, Ioana Stan, Alexandra Rigler, Simina Cuc

INTERROBANG STUDIO: Răzvan Zamfira Colaboratori conținut expoziție /

Producție / Production: Adrian Potra (constructor / contractor,

Collaborators to exhibition content:

Metropolitan Standard), Liliana și

Ana Maria Zahariade, Liviu Ianăși

Marian Arsene (producție grafică /

(arhitecți / architects)

graphics production, XDesign)

Bogdan Iancu (antropolog / anthropologist) Dorel Niță (analizeimobiliare.ro) Vitamin Architects (arhitecți / architects) Artiști expoziție / Exhibition artists: Cătălin Crețu, Suzana Dan, Ioana Trușcă, IDEILAGRAM, MNEMONICS

Ciprian Furtună (producție grafică / graphics production, AZERO),

Un proiect co-finanțat de / Co-financed by: OAR, AFCN, Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Local Cu sprijinul / sponsored by: imobiliare.

(Romeo Cuc, Mihai Gheorghe, Irina

ro, BCR, Bega Group, Policolor, SINIAT,

Petra Gudană, Roxana Pop, Raluca

Austrotherm, Romanian Design Week

Sabău, Vlad Tomei) Arhitectură expoziție / Exhibition design: Ideogram Studio Design grafic / Graphic design: Raymond Bobar, Gabriela Belcineanu Infografice / Infographics: Răzvan Zamfira, Gabriela Belcineanu Comunicare / Communication: Vlad Odobescu

Acest proiect este o producție a Ordinului Arhitecților din România, filiala teritorială Timiș, susținută prin Timbrul de Arhitectură / This project is produced by the Timiș branch of the Romanian Order of Architects and partially financed from the Stamp for Architecture. 10

Mulțumiri / Aknowledgements:

Celor care au contribuit la cercetare,

research, through interviews,

mulțumesc celor care au făcut posibilă

materials and debates:

această expoziție The project coordinators and its curators expresses their gratitude to the people

prin interviuri, materiale și dezbateri / Contributors to the exhibition

Coordonatorii și curatorii proiectului

Ciprian Cădariu (director, City of Mara) Ovidiu Șandor (dezvoltator/developer, Mulberry Development)

who made this exhibition possible (lista rămâne deschisă / to be continued):

Radu Radoslav (arhitect, urbanist /

Gazdei expoziției / Host: Emil Cristescu

Dan Radoslav (inginer / engineer)

architect, urban planner) (proprietar Halele Timco / owner of

Smaranda Vultur (antropolog / anthropologist)

the exhibition space)

Simona Adam (sociolog / sociologist) Cercetătorilor, artiștilor, practicienilor

Antonia Rașovan și Daniel Tellman,

prezenți în expoziție / Researchers,

Angela Jurca, Diana Borici, Laura

artists, practitioners present in the

Stan, familia Mellish, familia Polea

exhibition

(locuitori care ne-au acordat interviuri ample / residents who gave us ample interviews)

Echipelor de organizare, construcție și producție / Teams of organizers,

Vlad Gaivoronschi ( profesor, arhitect / professor, architect,

construction and production

Andreescu&Gaivoronschi ) Arhitecților și designerilor expoziției

Claudiu Toma (lector, arhitect / lecturer, architect, Parasite Studio)

/ Architects and designers of the exhibition

Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Rodica Dina (arhitecți / architects, ADNBA)

Fotografilor care au contribuit la

Paul Buchert și Rudolf Graef (arhitecți / architects, Vitamin Architects)

conținutul expoziției / Photographers who contributed to the exhibition:

Luminița Pascu și Radu Golumba (arhitecți / architects, StudioArca)

Petruț Călinescu, Tudor Prisăcariu, Sandra Andrei, Tudor

Răzvan și Daniela Negrișanu (arhitecți / architects, RDSign)

Constantinescu, Mădălin Nicolaescu, Bogdan Iancu, Andra Tarara, Tudor

Adrian Erimescu, Tibor Izmendi,

Arsintescu, Cosmin Dragomir, Ștefan

Tuchilă

Daniel Crainic și Ciprian Gheran (imobiliare.ro)

Dorel Niță (analizeimobiliare.ro) Uniunii Arhitecților din România- arhiva fotografică / The Union of Architects of Romania- photographic archive 11

Ștefan Constantinescu, Andrei Guțu (arhitecți / architects),

Irina Tulbure și Zina Macri (arhitecți / architects, UAUIM) Liviu Ianăși și Simona Munteanu (APUR-

Cristina, Bușagă Denisa, Butcovan Iulia, Ceplenschi Andreea, Cheregi Maria-Carina, Chis Angel, Ciobanu

Asociația Profesională a Urbaniștilor

Cristel, Ciosa Cristina, Cojan Carina,

din România / Professional

Coțan Denisa Cristina, Crișan Cătălin,

Association of Romanian Urban

Cseke Andrea, Damian Andrei, Daoudi

Planners)

Fatima, Dascălu Andra Diana, Dem

Bogdan Iancu (antropolog / anthropologist, SNSPA) Ioana Ionașcu (Ministerul Finanțelor Publice / Ministry of Public Finance) Georgian Marcu (director agenție

Anastasia, Diaconu Adrian, Dumescu Diana-Elisa, Fechete Cornelia-Florina, Fleșeriu Sergiu, Folea Claudiu Ionuț, Furdi Vania-Adriana, Goie Anamaria, Gorbe Denisa Lorena, Iagăr Bianca,

imobiliară / director real estate

Iovănescu Simona-Iuliana, Juhasz

agency, Green Angels)

Tunde, Lăpușan Iulia, Lobonțiu Carina,

Teodor Mincu, Cătălin Găletușe, Cătălin

Lucaciu Diana Andra, Madru Andrei-

Ioniță și Marian Oprea (Banca

Gabriel, Mareș Ariana, Moldovan

Comercială Română),

Bogdan, Moldovan Dănuț, Moșneagu

Eugen Pănescu (urbanist / urban planner, Architects Council of Europe) Gheorghe Pătrașcu (fost arhitect șef al

Andrei, Muncan Nicoleta, Munteanu Paul, Mureșan Andreea, Muțiu Eliza Milena, Nedelcu Loredana Andrada,

Bucureștiului / former chief architect

Nistor Andreea, Palade Roxana,

of Bucharest )

Pantea Alisa, Pau Dariana, Pop

Bogdan Suditu (geograf / geographer,

Mihăiță, Popa Cătălin, Popa Laura,

MKBT:Make Better, Universitatea

Popoiu Medina-Carla, Postolache

București)

Nicoleta, Rus Gabriel, Săftescu Andrei,

Anuța Stan (ANEVAR- Asociația Națională a Evaluatorilor Imobiliari) Șerban Țigănaș (arhitect / architect, OAR - Ordinul Arhitecților din România) Daniel Vâlceanu (MDRAP, Direcția Politici și Strategii / Policy and Strategies

Sfrangeu Andrei, Sileam Andrei, Stoia Andreea, Tiran Ioana, Todoran Anda, Țenț Miruna Flavia, Vaida Andrei, Zbîrcea Iulia, Cazac Anca, Andrășel Flavius, Barabaș Sandra, Mândru Andrei

Directorate) Voluntarilor pentru pregătirea și instalarea expoziției / Volunteers for assemblying the exhibition:

Aritoni Alice, Atanasiu Vlad, Barbu Bogdan Nicolae, Bîrlan Magdalena, Boudi Alexandra, Bulat Diana, Bureșin

Credit foto / photo credit: Alex Todirică

Planul expoziției / Exhibition Layout Halele TIMCO / TIMCO Halls Parter / Ground floor

12 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & IDEILAGRAM | Cererea și oferta de apartamente în 2018 / Apartment

1 MNEMONICS | jocuri de exterior /

Demand and Offer in 2018

Outdoor Games 2 Info expoziție / Exhibition Info

13 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & IDEILAGRAM | Timișoara în 2018 /

3 Ana Maria Zahariade & Vintilă

Timișoara in 2018

Mihăilescu | Despre locuire / On Housing

14 Bogdan Iancu & IDEILAGRAM | Utilizare. Viața dincolo de proiect /

4 IDEILAGRAM & MKBT: Make Better |

Use. Life after the Project

Diagrama actorilor / Actors’ Diagram 5 Romanian Design Week | Zonă de

15 O locuire colectivă de calitate / Quality Collective Dweling

consultații / Consultation Lounge

16 Vitamin Architects | Calitatea locuirii / Quality of Living. Pin it!

Etaj / First floor

17 Viața la bloc / Life in an Apartment Block. Post it!

A PROCESUL / PROCESS 6 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu

B PRODUSUL / PRODUCT

& IDEILAGRAM | Stocul de locuințe urbane / Urban Housing Stock

18 Ioana Trușcă | Scenarii de locuire. Seria P770 / Dwelling Scenarios. P770

7 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu &

Series

IDEILAGRAM | Nevoia și dreptul la locuire / The Right and Need for

19 Romeo Cuc, Mihai Gheorghe, Irina Petra Gudană, Roxana Pop,

Housing

Raluca Sabău, Vlad Tomei |

8 IDEILAGRAM | Locuirea ca proiect / Housing as Project 9 IDEILAGRAM & MKBT: Make Better Cartiere timișorene în timp / Ages of Residential Areas in Timișoara 10 IDEILAGRAM | Marketing vs. realitate / Marketing vs. Reality 11 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu,

MNEMONICS

20 Suzana Dan | Drăguțele / Cuties 21 Cătălin Crețu & IDEILAGRAM | Sunete de vecinătate / Sounds of the Neighborhood 22 Cătălin Crețu | Vocile actorilor / Voices of the Actors

MKBT: Make Better & IDEILAGRAM | Accesibilitatea locuințelor / Housing Affordability

Diagrama actorilor / Actors’ Diagram Ideilagram & mkbt: Make Better Consultant conținut/ Content consultant: Liviu Ianăși

Locuirea colectivă este rezultatul unui mecanism complex, definit de o serie de actori cu perspective și interese diferite, precum administrația, dezvoltatorul, arhitectul, locuitorul / utilizatorul. Deși produsul finit i se adresează în totalitate, locuitorul are de fapt o influență foarte mică asupra spațiului pe care ajunge să îl locuiască. Diagrama ilustrează interacțiunile complexe care se stabilesc între acești actori responsabili de producția locuirii, punând în evidență puterea de influență și rolurile centrale sau periferice pe care aceștia le joacă. *Vocile actorilor vor fi prezente, sub diverse forme, pe parcursul întregii expoziții.

Collective housing results from a complex mechanism defined by several actors that hold different viewpoints and interests: the administration, the developer, the architect and the inhabitant / end-user. Although housing addresses the resident directly, he has but little influence on the space he or she is to inhabit. The diagram illustrates the complex interaction among those actors who are responsible with housing production and highlights their amount of influence and their either central or peripheral roles. *Actors’ voices will be active through the whole exhibition under various forms.

Zonă de consultații / Consultation Lounge Romanian Design Week

Piese de autor / Designer pieces Wire Shelf – Agnes Lukacs Low easy chair, SoYesterday Collection – Agnes Lukacs Light Tale – 201 Design Studio for UBIKUBI Alecu Chair – Atelier Mustață CM3 Sofa – Dragoș Motică for UBIKUBI Occasional and coffee tables, Bend Collection – Dragoș Motică for UBIKUBI Vulcano candleholder – Anca Fetcu for UBIKUBI 11+1 houses – Eliza Yokina for UBIKUBI NIU desk organizer – Dragoș Motică for UBIKUBI Lampa Take a Bow – Dragoș Motică for UBIKUBI Folding Chairs – Dragoș Motică for UBIKUBI My way table – Dragoș Motică for UBIKUBI Atelier armchair – Dragoș Motică for UBIKUBI

Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu

PROCESUL / PROCESS Parcursul expoziției urmărește „linia de producție” a locuirii colective. Într-o privire obiectivă, interpretând date și fapte câteodată umanizate de prezența unor „voci”, traseul prezintă etapele acestui proces complicat, care pornește de la o nevoie de bază și se termină cu un loc trăit de oameni. Dacă prima parte a acestui lung parcurs este privită din prisma edificării și vânzării locuințelor, pornind de la o radiografiere a stocului existent, a nevoii și dreptului la locuire, trecând prin proiectul de arhitectură și terminând cu modul în care acesta este „împachetat” și pregătit pentru a fi vândut, cea de-a doua parte este abordată din perspectiva locuitorului. Cât sunt de accesibile (ca preț) locuințele, cum sunt ele trăite și care este, la final, calitatea locuirii căutată și găsită (sau nu) de locuitorii lor?

The exhibition path will follow the “assembly line” of collective housing. Having an entirely objective viewpoint and sometimes interpreting facts that are made human through “actors’ voices”, the path shows the stages of this complicated process which starts from a basic need and ends up with a place where people live. If the first part of this long process is viewed through the housing building and selling process and starts with an x-ray of the existing stock, the need and right to housing, and then moves on with the architectural design and its being ‘wrapped’ and prepared for selling, the second part is seen from the user’s perspective. To which extent are the apartments affordable, which are the most looked for apartments, how are they experienced, and finally, do users find the quality living they have been searching for?

Credit foto pagina anterioarÄ&#x192; / photo credit previous page: Alex TodiricÄ&#x192;

Stocul de locuințe urbane / Urban Housing Stock Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram

În ciuda unei aparente diversificări oferite

Despite a seemingly wide range of

de noile ansambluri rezidențiale de pe

different offers of new residential devel-

piața liberă, majoritatea dintre noi locuim

opments on the free market, most of us

la bloc, în apartamente de două sau

live in two- or threeroom apartments. In

de trei camere. Pentru a putea înțelege

order to understand the current state of

prezentul locuințelor colective și a pune

collective housing and be able to debate

cu adevărat în discuție viitorul lor, este ne-

their future, a thorough and multi-angled

cesară o analiză a evoluției fondului con-

analysis of the evolution of the built stock

struit, din mai multe perspective. Stocul

is required. Obviously, Romania’s built

de locuințe urbane din România a fost

stock of urban housing has been hugely

profund influențat de dezvoltarea urbană

influenced by the urban boom during

rapidă din perioada comunistă, care ne

communism, to which we owe more than

lasă moștenire mai mult de două treimi

two thirds of today’s housing. That old

din numărul locuințelor actuale. Acest

stock is still a major landmark.

fond vechi rămâne un reper important.

A strong interest in building new

Interesul pentru construirea ansam-

residential developments is shown only

blurilor de locuințe noi este viu numai în

in a few ‘magnet-cities’, where the urban

câteva orașe-magnet, în care se concen-

population of the country is concentrated.

trează populația urbană a țării. Din 320

From among the 320 towns, the 279 with

de orașe ale țării, cele 279 cu populația

a population under 50,000 inhabitants

sub 50 000 de locuitori sunt în general

are shunned by investors and analysts in

ocolite de investitori și analiști.

general.

SURSE:

Institutul Național de Statistică - TEMPO Recensământul populației 1992, 2011 Banca Mondială (evoluția populației urbane) EUROSTAT, 2016

SOURCES:

TEMPO National Institute of Statistics The 1992, 2011 population census World Bank (evolution of urban population) EUROSTAT, 2016

Nevoia și dreptul la locuire / The Right and Need for Housing Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram Nevoia de noi locuințe este încă foarte

In Romania there is still a great need for

mare în România, iar noile construcții nu

new housing which the new buildings fail

reușesc să o acopere. Această nevoie e

to cover. Such a need has been generated

generată de dinamici foarte diferite, ce

by widely diﬀerent dynamics depending

depind de condițiile social-economice ale

on inhabitants’ social and economic sta-

locuitorilor. Astfel, ea apare ﬁe din cauza

tus. The latter varies from the worst case

lipsei unui acoperiș, cazul cel mai extrem,

of total absence of a roof to the ultra-con-

ﬁe este generată de supraaglomerarea

gestion of the existing dwellings or their

din locuințele existente, sau de calitatea

poor quality.

scăzută a acestora. După 1990, statul și-a restrâns dramatic responsabilitățile din domeniul locuirii. Dreptul la locuire face parte din legis-

After 1990, the state has dramatically shrunk its responsibilities in the field of housing. The right to housing is stipulated in

laţia privind drepturile omului pe care

the legislation on human rights which

România a ratificat-o prin şase tratate

Romania has endorsed through six major

internaţionale majore. Cu toate acestea,

international treaties. Nonetheless, the

dreptul la locuire nu este formulat în mod

right to housing is not explicitly formulat-

explicit în Constituţia din 1991, fiind inclus

ed in the 1991 Constitution, being quite

difuz în articolul 43, „Nivelul de trai”, care

long-windedly included in article 43,

stipulează faptul că (1) „Statul este obligat

“The Standard of Living”, which stipulates

să ia măsuri de dezvoltare economică şi

that (1) “It is mandatory that the state

de protecţie socială, de natură să asigure

take measures concerning economic

cetăţenilor un nivel de trai decent.” Totuși,

development and social protection so as

după 1990, responsabilitatea pentru cali-

to ensure its citizen a decent standard

tatea locuințelor este plasată aproape ex-

of living.” However, after 1990, people

clusiv în sarcina persoanelor. Privatizarea

are loaded almost exclusively with the

masivă a fondului de locuințe după 1989

responsibility on housing quality. The

a avut rolul simbolic de recunoaștere

massive privatization of the housing stock

firească a dreptului privat asupra locuin-

after 1989 symbolically acknowledged

țelor, dar a fost înțeleasă și ca o măsură

the right of owning property, yet it was

care consfințea sistarea responsabilității

understood as a means through which

publice în domeniul locuirii.

state responsibility in the domain of housing ceased to exist.

Credit foto pagina anterioară / photo credit previous page: Tudor Constantinescu

În 2011, în jur de 120.000 de locuințe se

In 2011, there were around 120,000

mai aflau în proprietate publică, majo-

dwellings owned by local authorities,

ritatea în mediul urban. Dintre acestea,

most of them in the urban environment.

doar aproximativ un sfert (29000) erau

In 2015 almost a quarter of them (29,000)

utilizate ca locuințe sociale în 2015 (Banca

were social housing (World Bank, 2015).

Mondială, 2015). Foarte puține dintre

Very few of the social housing owned

locuințele sociale deținute de stat sunt

by local authorities are vacant and can

libere și pot fi oferite unor noi solicitanți.

be rented to new supplicants. At that

Conform aceluiași studiu, numărul de so-

time, according to the same enquiry the

licitări pentru locuințe sociale primite de

number of applications for social housing

autoritățile locale depășea la acea dată

owned by local authorities went beyond

67.000, însă probabil ca aceste cifre sunt

67,000, yet it is more likely that these

net inferioare nevoii reale.

figures are below the actual need.

SURSE:

Institutul Național de Statistică - TEMPO Recensământul populației 1992, 2011 Atlasul zonelor urbane marginalizate din România - Banca Mondială, 2015 Colliers Internațional, 2016 Persoanele fără adăpost din România - O estimare a numărului acestora, Adrian-Nicolae Dan, Mariana Dan, 2005, Revista Calitatea vieții, XVI, nr. 1-2 EUROSTAT, 2007, 2016

SOURCES:

TEMPO National Institute of Statistics The 1992, 2011 population census Map of marginalized urban areas of Romania – World Bank, 2015 Colliers International, 2016 Homeless from Romania – An estimate of their number, Adrian-Nicolae Dan, Mariana Dan, 2005, Revista Calitatea vieții, XVI, no. 1-2 EUROSTAT, 2007, 2016

Credit foto paginile următoare / photo credit following pages: Tudor Constantinescu

Locuirea ca proiect / Housing as Project Ideilagram Fotografii secțiune/ Section Photographs: Arhiva fotografică a Uniunii Arhitecților din România / the photographic archive of the Union of Architects of Romania Arhivele personale ale lui Vlad Gaivoronschi și Dan Radoslav / personal archives of Vlad Gaivoronschi and Dan Radoslav Tudor Constantinescu, Sandra Andrei, Ștefan Tuchilă, Mădălin Nicolaescu, Mihai Rotaru, Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu, Gabriela Belcineanu Consultant conținut/ Content consultant: Ana Maria Zahariade, Irina Tulbure

Secțiunea dedicată proiectului de arhi-

The section dedicated to the architec-

tectură face o sinteză documentară care

tural project is a documentary synthesis

pune în lumină mecanismul extrem de

which highlights the complex mechanism

complex responsabil pentru fondul de lo-

responsible for the existing housing stock,

cuințe existent, care modelează prezentul

a mechanism that shapes collective hous-

locuirii colective.

ing of today.

Prima parte realizează o radiografie

The first part is a cross x-ray of six

transversală a celor șase perioade defini-

defining periods of the collective housing

torii pentru evoluția locuirii colective (de-

development (several decades of com-

cade ale perioadei comuniste, perioada

munism, the ante- and post-economic

ante și post crizei economice din 2009).

crisis of 2009).

Apoi, o analiză la scara micro ur-

That is followed by a micro-scale

mărește dinamica organizării spațiului

analysis that looks into the dynamics

interior. Secțiunea pune împreună, spre

of the organization of interior space. For

comparație, două tipuri de căutări diferite

comparative reasons, the said section

— apartamentele-tip / de masă și „unica-

fuses two opposed pursuits— the stand-

tele” / experimentele — manifestate atât

ard / mass apartments and the “unique”

în perioada comunistă, cât și în prezent.

/ experiment dwelling— that took place both under communism and today.

Alăturând, spre comparație, două

For comparison, the two types of pur-

tipuri de căutări diferite prezente atât

suits present both before and after 1990,

înainte, cât și după 1990, secțiunea relevă

reveal unexpected coincidences, although

uneori surprinzătoare coincidențe, deși

they result from a completely different

sunt efectul unor logici complet diferite.*

approach.*

De exemplu, cel mai utilizat tip de

For instance, the commonest type of

apartament de două camere al anilor

the two-room apartment of the 1980s,

`80, din cadrul seriei P770, are aceeași

from the P770 series, has the same area

suprafață cu cea frecvent impusă de

(52 sq. m.) as the one now imposed by in-

investitori în prezent în urma suprafețelor

vestors, on the one hand, due to the (min-

minime impuse de Legea Locuinței și a

imum) levels stipulated by the Housing

constrângerilor financiare stabilite de

Act, and on the other, due to the financial

programe precum „Prima casă”: 52mp.

constraints established by such programs

„Proiecte-unicat” ale anilor `80, pro-

as “First Home”.

iecte construite în regie proprie („în aso-

“Unique projects“ of the ‘80s, self

ciație”) la sfârșitul anilor `60 și începutul

constructed projects (“in association”) of

anilor `70**— expresii directe ale unor

the late 1960s and early 1970s** — direct

nevoi și aspirații — sunt comparate cu

expressions of needs and aspirations —

proiecte ale prezentului, în care constrân-

are compared with present projects where

gerile financiare au fost mai mici, sau

financial constraints were smaller, or the

dezvoltatorul a fost dispus să investească

developer was willing to invest more in

mai mult în proiectul de arhitectură.

the architectural project.

BAZA DOCUMENTARĂ:

DOCUMENTARY DATABASE:

Publicații și cercetări de: Ana Maria Zahariade, Miruna Stroe, Irina Tulbure, Zina Soceanu Macri, Alexandru Panaitescu, Vladimir Vinea, Diana Belci, Bogdan Suditu, Alexandru Sandu, Peter Derer, Ștefana Bădescu, Maja Bâldea, Daniela Negrișanu, Claudiu Toma Arhive : Arhiva fotografică a Uniunii Arhitecților, revista Arhitectura, arhiva IPROTIM Arhive personale: arh. Vlad Gaivoronschi, ing. Dan Radoslav, arh. Andrei Guțu

Publications and research by Ana Maria Zahariade, Miruna Stroe, Irina Tulbure, Zina Soceanu Macri, Alexandru Panaitescu, Vladimir Vinea, Diana Belci, Bogdan Suditu, Alexandru Sandu, Peter Derer, Ștefana Bădescu, Maja Bâldea, Daniela Negrișanu, Claudiu Toma Archives: photo archive of the Union of Architects, “Arhitectura” magazine, IPROTIM magazine; Personal archives: arch. Vlad Gaivoronschi, eng. Dan Radoslav, arch. Andrei Guțu

* Toate planurile au fost redesenate și mobilate în aceeași manieră, pentru a înlesni comparația ** Proiecte nepublicate în revistele de arhitectură

* All layouts were drawn up again and furnished in the same manner so as to facilitate the comparison. ** Unpublished designs in architectural magazines

Credit foto paginile următoare / photo credit following pages: Tudor Constantinescu

Rațiune în context / Reason in Context Postcriză

Post - crisis

Criza economică din 2009 oferă o bună

The 2009 economic crisis offers a good

ocazie de reevaluare a calității locuirii, pe

opportunity to assess again the housing

de o parte prin constrângeri și precauții

quality, on the one hand, for reasons

financiare din partea investitorilor, pe de

appertaining to financial constraints and

altă parte printr-o „ridicare a ștachetei” și

precautions taken by investors and, on

a așteptărilor din partea locuitorilor.

the other hand, because the dwellers ‘raised their sights’.

Antecriză Ante - crisis Producția arhitecturală a perioadei de tranziție, cu puține excepții, întoarce

With but few exceptions, the architectural

spatele lecțiilor perioadei anterioare. În

production during transition turns its

anii 1990, mulți își manifestă dorința de a

back on the lessons learned before. In

se desprinde de locuirea colectivă și prefe-

the 1990s, there are many who choose

rința pentru case individuale. Construcția

detached houses. However, the trend of

de locuințe colective devine semnificativă

collective housing becomes noteworthy

după anii 2000. În contextul unui cadru

after 2000. Given a relatively flexible

legal și financiar relativ flexibil și dispus

financial and legal environment, ready

la riscuri, în anii 2000 s-a construit foarte

to take risks, the early 2000s witnessed

mult, variat și extrem.

a building boom, of wide-range and extremes; besides the wide-range of

‘80

buildings in great numbers, things were also pushed to extremes.

În condițiile în care obiectivul pentru 1990 era ca numărul de camere de locuit să fie

‘80

egal cu numărul de persoane, se constată o criză a locuințelor. De aceea, se con-

Considering that the goal for 1990 was

struiește rapid, într-o economie maximă

that the number of rooms should equal

a mijloacelor, utilizând prefabricate și

the number of inhabitants, a housing cri-

folosind echipamentele tehnico-utilitare

sis emerged. That is why they build fast,

existente.

thriftily and using the existing technological equipment.

‘70

Toate aspectele existenței sunt planificare

Every life aspect is being planned in the

până la cel mai mic detaliu, iar centraliza-

smallest detail, while absolute central-

rea absolută devine o obsesie. Directivele

ization becomes an obsession. Political

politice prevăd în amănunt sistematizarea

directives thoroughly stipulate the issues

teritoriului, orașelor și satelor, dezvoltarea

of territory, town, and village systemati-

economică și socială.

zations as well as those of economic and social development.

‘60 ‘60 Au loc migrații masive de la sat la oraș, iar producția de apartamente e accelerată,

Massive migrations from village to town

într-o gândire cantitativă, reflectată mai

take place, while the quantity-based

ales în economia în construcție și crește-

apartment production was speeded up;

rea treptată pe înălțime a construcțiilor.

that is particularly reflected in building

Realismul socialist e criticat și are loc o

economically and in gradual vertical

aparentă liberalizare față de influența

development. Realist-socialism is chal-

sovietică și o apropiere de modelele occi-

lenged and an apparent liberalization as

dentale de locuințe.

to Soviet influence and a closer approach to western housing models take place.

‘50 ‘50 Într-o perioadă de profunde schimbări și restructurări, dezideratele sunt urbaniza-

During a period of deep changes and

rea și industrializarea, într-o nouă retorică

restructuring, the major requisites are ur-

realist-socialistă, după modelul Uniunii

banization and industrialization, in a new

Sovietice. Profesiunea de arhitectură se

realist-socialist rhetoric shaped after the

„naționalizează” în 1952 și se înființează

Soviet Union’s model. The architectural

noi instituții de stat cu responsabilități

profession was ‘nationalized’ in 1952 and

în domeniul construcțiilor de locuințe,

new state institutions were established;

sistematizare și proiectare urbană.

they were given full responsibilities in the domains of housing, systematization and urban design.

Rezultate / Outcomes Postcriză

Post - crisis

În ciuda existenței în continuare a specu-

Despite ongoing real estate speculations,

lei imobiliare, se constată un început de

one can notice signs of maturity in the

maturizare în privința construcțiilor rezi-

residential ensembles, which are more

dențiale, care sunt mai permeabile, mai

permeable, more open to the city and

puțin închise față de oraș, și au tendința

tend to offer complimentary functions to

de a oferi și funcțiuni complementare

housing.

locuirii. Ante - crisis Antecriză With their lack of urban coherence and the Lipsa coerenței urbanistice face ca orașele

increasing number of buildings, towns will

să acumuleze cu timpul, pe măsura multi-

pile up significant malfunctions, such as:

plicării construcțiilor, disfuncții semnifica-

absence of green spaces, of public parking

tive, precum lipsa spațiilor verzi, a parcări-

lots, traffic congestion, disconnection to

lor publice, congestionare de trafic, lipsa

social and proximity services, higher den-

de conectare de la servicii sociale și de

sities and shadowing of buildings.

proximitate, densități mari de construcții și umbriri ale clădirilor.

‘80

The “Investment Act” of 1980 forbids any design besides type-projects, which

„Legea investițiilor” din 1980 interzice

means the new housing development

proiectarea în afara proiectelor-tip, con-

is doomed to standardization. However,

damnând la standardizare sfera locuințe-

there are some ‘unique designs’, which

lor noi. Totuși, există și „unicatele”, care

bring about changes regarding both

dau naștere unor proiecte interesante,

the interior layout and the plastic of the

atât în ce privește organizarea interioară,

building and its relation to exterior.

cât și în plastica clădirii și relația pe care o stabilesc cu exteriorul.

‘70

In the 1970s there were some attempts to eliminate the monotony of the apartment

În anii `70 au loc tentative de a elimi-

layout, as well to increase apartment

na monotonia partiurilor, precum și de

areas and quality of living. Following the

creștere a suprafețelor și a calității locuirii

1977 earthquake the anti-seismic stand-

în general. După cutremurul din 1977,

ards become more severe and standardi-

standardele de proiectare antiseismică

zation gets stronger, thus leading to poor

sunt înăsprite și are loc o standardizare

quality finishing and defective solutions

mult mai puternică, ducând treptat la

in detailing.

finisaje de proastă calitate și la unele rezolvări de detaliu deficitare.

‘60

Through several regulations, state enforces building technologies, compulsory

Prin reglementările aplicate, statul

areas for houses, standard equipment and

impune tipologii de construcţii, suprafeţe

price limits, as well as different categories

obligatorii pentru locuinţe, dotări stan-

of comfort. Professionals were engaged

dard şi preţuri plafon, precum și categorii

in many pursuits. The period systema-

distincte de confort. Au loc multe căutări

tization sketches showed not only their

în acest sens. Schiţele de sistematizare

preoccupation with housing production,

urmăreau în afară de producția de locu-

but also with diverse urban and socio-cul-

ințe, și diversificarea echipării edilitare şi

tural equipment for big ensembles.

socio-culturale a marilor ansambluri. ‘50 ‘50 Standardized projects, assembled on variRezultă proiecte tip, asamblate în diferite

ous types of low slabs, configured as cen-

tipuri de tronsoane de înălțime joasă,

tripetal, ‘precinct’-types. Professionals are

într-o configurare de spații de tip incintă,

concerned with the use of shared spaces

care adună. Apare preocuparea de utiliza-

as well as with the idea of community; in

re a unor spații la comun, precum și ideea

the late 1950s, there appears the idea of

de comunitate, iar spre sfârșitul perioadei,

flexibility in the use of interior spaces.

ideea de flexibilitate a utilizării spațiului interior.

Credit foto paginile următoare / photo credit following pages: Alex Todirică

zona studiată intravilan clădiri inițiale ale ansamblului clădiri adăugate ansamblului anexe (garaje, extinderi în spațiul public) studied area urban area original buildings of the complex buildings added to the complex additions (garages, extensions in the public space)

‘50 Cvartal Heinrich Heine Heinrich Heine block

‘60 Cartierul Tipografilor Tipografilor neighborhood

‘70 Cartierul Circumvalațiunii Circumvalațiunii neighborhood

‘80 Cartierele Soarelui și Girocului Soarelui & Girocului neighborhood

ANTECRIZĂ / ANTE-CRISIS Ansambluri existente Existing ensembles

POSTCRIZĂ / POST-CRISIS Ansambluri existente și in dezvoltare Existing & under development ensembles

Cartiere timișorene în timp / Ages of Residential Areas in Timișoara IDEILAGRAM & MKBT: Make Better

1950 Cvartalul Heinrich Heine

1950 Heinrich Heine Block

Ansamblul fost construit în 1954 pentru

The ensemble was built in 1954 for

angajații SOVROM Construct, pe un teren

SOVROM Construct employees on a plot

la marginea cartierului central Cetate,

of land at the margins of the central

care la mijlocul anilor 1950 era liber. A fost

district of Cetate, which was free in the

gândit sub forma unei incinte, cu tronsoa-

mid-1950s. It was thought of as an en-

ne de înălțime joasă amplasate în jurul

closure with low-height sections with an

unei curți interioare menite să stimuleze

interior courtyard designed to stimulate

viața comunitară. Numai o jumătate din

community life. Only half of the com-

ansamblu a apucat să fie construită în

plex was built in the 1950s. Many of the

anii 1950. Mulți dintre locuitorii acestui

inhabitants of this block are generally the

cvartal sunt în general primii ocupanți ai

first occupants or their families. The sale

blocului sau familiile acestora. Prețurile

and rental rates of apartments are now

de vânzare și închiriere ale apartamente-

higher compared to other apartments

lor sunt în prezent mai mari comparativ

in the area, especially due to the central

cu alte blocuri din zonă, în special datorită

location.

amplasării centrale.

1960 Cartierul Tipografilor

1960 Tipografilor Neighborhood

A fost dezvoltat pe terenurile libere din

Tipografilor was developed on the free

vecinătatea și interiorul cartierului de vile

lands around the interwar villa district

interbelic (str. București - Popa Șapcă),

(Bucharest - Popa Şapcă Street), in close

în strânsă relație cu amplasamentul

connection with the printing house, which

tipografiei ce dădea și numele din epocă

also gave the name of the current Take

al actualului Bd. Take Ionescu. Cartierul

Ionescu Bd. The ensemble is characterized

e caracterizat de volume simple, prisma-

by simple, prismatic volumes, located

tice, amplasate la distanță considerabilă

remarkably remote from each other, buil-

unele față de altele, clădiri care „plutesc”

dings that „float” in a green space. The

într-un spațiu verde. Ansamblul este

ensemble is free from transit traffic, being

ferit de circulații auto de tranzit, fiind un

a space mainly used by residents and

spațiu folosit în principal de locuitori și

visitors, with a perception of safe passage

vizitatori, cu o percepție de siguranță a

and living in the neighborhood. Many of

parcurgerii și traiului în cartier. O mare

the residents have been living here since

parte din locuitorii cartierului stau aici

its construction, and they know their

încă de la construirea lui și își cunosc bine

neighbors well. Newcomers appreciate it

vecinii, iar noii veniți il apreciază ca pe un

as a good place to live.

loc bun de locuit.

1970 Cartierul Circumvalațiunii

1970 Circumvalațiunii Neighborhood

La sfârșitul anilor ‘70 erau finalizate cele

At the end of the 70’s the city’s largest

mai mari cartiere de blocuri ale orașu-

neighborhood blocks were completed:

lui: Circumvalațiunii, Lipovei, Aradului,

Circumvalațiunii, Lipova, Arad, Giroc.

Girocului. Logica inițială a amplasării

The initial logic of Circumvalațiunii was

cartierului Circumvalațiunii a fost direct

directly related to the proximity to the

legată de apropierea față de platforma

industrial platform north of the railroad,

industrială dezvoltată la nord de calea

taking advantage of the land available

ferată, profitându-se și de terenurile

in the area. The aim was to achieve a

disponibile în zonă. S-a urmărit realizarea

compact and dense residential complex

unui ansamblu de locuit compact și dens,

with social-cultural facilities, green and

cu gruparea dotărilor social-culturale,

recreational areas, playgrounds and sport

a spațiilor plantate și de agrement și a

fields.

terenurilor de joc și sport. Percepția de

The perception of a quiet area, the

zonă liniștită, proximitatea față de locul

proximity to the workplace and good ac-

de muncă și accesibilitatea bună către

cessibility to the city center and the shop-

centrul orașului și zonele comerciale,

ping areas, determine a great interest for

determină un interes mare pentru zona

the Circumvalațiunii area of those looking

Circumvalațiunii a celor aflați în căutarea

for a home of this type.

unei locuințe de acest tip.

1980 Cartierele Soarelui și Girocului

1980 Soarelui and Girocului Neighborhood

În urma dezvoltării industriale din zona Căii Buziașului, cele două cartiere au

Following the industrial development

fost construite pe un teren liber situat

of Calea Buziașului, the two ensambles

între zona industrială și oraș. Au fost

were built on a large free plot between the

proiectate sub forma unui complex de

industrial area and the city. They were

locuit ce cuprinde blocuri de locuințe,

designed in the form of a dwelling com-

dotări social-culturale de folosință cu-

plex comprising blocks of flats, social-cul-

rentă (creșă, grădiniță, școală generală,

tural facilities of common use (crèche,

dispensar, unități comerciale etc), spațiu

kindergarten, general school, dispensary,

verde, terenuri de joc și sport, parcaje și

commercial units, etc.), green spaces,

spații de circulație carosabile interioare.

playgrounds and sports grounds, parking

Blocurile– tip cu 4 etaje bordează străzile

lots and spaces inland road traffic. Four-

și delimitează curți interioare, ce sunt fie

storey standardized buildings border the

ocupate cu parcări, garaje, sau construcții

streets and delineate inner courtyards,

spontane, sau sunt lăsate libere și ame-

which are either occupied with parking

najate ca spațiu verde. Școala și parcul

lots, garages, and other improvised buil-

sunt principalele calități apreciate de

dings, or left free as a green space. School

locuitorii cartierului și de cei ce locuiesc în

and park are the main qualities apprecia-

cartierele noi învecinate.

ted by neighborhood residents and those living in neighboring neighborhoods.

ANTECRIZĂ / The Ring, Banu Construct

ANTE-CRISIS / The Ring, Banu Construct

În general, localizarea și realizarea investițiilor imobiliare s-au ghidat în epocă

In general, the location and realization of

mai mult după randamentul investiției și

real estate investments were guided more

mai puțin după limitările/reglementările

by the return on investment and less by

înscrise în PUG (care, după caz, au fost

the regulations stipulated by the City’s

cu ușurință și legal derogate). Ansamblul

Masterplan (which were often easily and

The Ring a fost realizat în etape succesive,

legally derogated). The Ring residential

fiind primul ansamblu rezidențial realizat

complex was built in successive stages,

pe un teren agricol situat în vecinătatea

being the first residential compound built

perimetrului construit urban. Ansamblul

on an agricultural land located in the vici-

The Ring este amplasat la marginea ora-

nity of the urban perimeter. It is adjacent

șului adiacent șoselei de centură, element

to the girdle road (Ring), which is also the

identitar care se regăsește și în denumi-

name of the ensemble. It offers a specific

rea ansamblului. Oferă o imagine specific

urban image in an area still in transition,

urbană într-o zonă încă în tranziție și

with intentions of creating public spaces,

intenții de spații publice încă neconectate

which are though still unconnected with

cu strada.

the street.

POSTCRIZĂ / Toscana Residence /

POST-CRISIS / Toscana Residence /

Inserții printre case / Isho, Mara / Mari

Infills / Isho, Mara / Large residential

ansambluri

developments

Criza imobiliară din anii 2008-2009 a de-

The 2008-2009 real estate crisis led to a

terminat o schimbare de comportament

change in the economic behavior of both

economic atât a investitorilor, a cumpără-

investors, home buyers, creditors (banks)

torilor de locuințe, precum și a creditorilor

and guarantors (the State). Post-crisis, a

(bănci) și garanților (Statul). Post-criză o

number of peripheral real estate projects

serie de proiecte imobiliare periferice au

have been abandoned, and investors and

fost abandonate, iar investitorii și cum-

home buyers have shifted their interest

părătorii de locuințe s-au reorientat oraș,

to the available plots within the city. As

către terenurile disponibile și conectate

a result of the economic restructuring

la infrastructură din interiorul orașului.

process of the previous decade, many in-

Astfel, urmare a procesului de restruc-

dustrial areas or isolated industries within

turare economică din deceniul anterior,

the urban tissue were demolished and

numeroase zone industriale sau fabrici

their place was taken by residential real

izolate situate în interiorul țesutului ur-

estate investment and shopping malls.

ban, au fost demolate, iar locul acestora a

This phenomenon has not completely

fost luat de investiții imobiliare rezidenți-

canceled the tendency to build on cheap

ale și mall-uri. Acest fenomen nu a anulat

and poorly equipped public land on the

însă în totalitate tendința de a construi pe

outskirts of the city.

terenuri ieftine și slab echipate edilitar de la marginea orașului.

Marketing vs. realitate / Marketing vs. Reality IDEILAGRAM Fotografii / Photographs

Cosmopolis, Tudor Prisăcariu

Randări / Renderings:

Confort City, Mihai Petre

Aviației Park, www.adnba.ro

The Ring, Sandra Andrei

Arcadia Apartments,

Cartierul Solar, Tudor Constantinescu

www.arcadiaapartments.ro

Greenfield, Mădălin Nicolaescu

Luxuria Residence,

Adora Forest, Sandra Andrei

www.luxuria-residence.ro

Toronto Residence, Sandra Andrei

Isho, www.adnba.ro

Iris, Sandra Andrei Militari Residence, Petruț Călinescu Rivendelle, Sandra Andrei Cortina Residence, Tudor Constantinescu Vivenda Residencias, Mădălin Nicolaescu Uranus Plaza, Sandra Andrei North Area Lake View, Tudor Constantinescu Emerald Residence, Tudor Constantinescu Asmita Gardens, Mădălin Nicolaescu One Floreasca Lake, Tudor Constantinescu City of Mara, Sandra Andrei Vivalia Grand, Sandra Andrei One Herăstrău Park, Tudor Constantinescu Blocul Teodor, Sandra Andrei Blue Tower, Tudor Constantinescu Londra Housing, Cosmin Dragomir Origami, Sandra Andrei Urban Spaces Dogarilor, Cosmin Dragomir Occidentului Housing, Cosmin Dragomir

Sloganuri / Slogans: https://cosmopolis.ro, http://www.confortcity.ro, http://thering.tm.ro, https://cartierulsolar.ro, https://www.greenfieldresidence.ro, https://www.adoraforest.ro, http://toronto-residence.ro, http://apartamente.sedako.ro, https://militari-residence.ro, http:// www.rivendelle.ro, http://aviatieipark.ro, https://www.cortina-residence.ro, http:// vivenda.hercesa.ro, http://www.werk.ro/en/projects/uranus-plaza/, https://vibimobiliare.ro/ro/lake-view, http://www.emerald-residences.ro, https://www.asmitagardens. ro, http://www.arcadiaapartments.ro, https://oneunited.ro, https://www.luxuria-residence.ro, http://www.cityofmara.ro, https://www.vivalia.ro, http://www.isho.ro, http://www.blocul-teodor.ro, http://www.poseidonresidence.ro, http://fortepartners. ro/projects-2/londra, https://sodolescu.ro/property/origami-residence-arta-de-a-modela-spatii/, http://www.360imobiliare.ro/proiecte/urban-spaces-2/, http://occidentului40.ospinas.ro *Site-urile au fost accesate în august 2018 / The websites were accessed in August 2018 *Distanța și timpul parcurs până în centrul orașului au fost calculate folosind Google Maps / The time and distance to the city center were calculated using Google Maps.

Locuirea este privită astăzi ca un produs

While housing is understood as a market

de piață iar dezvoltatorii mizează din ce în

product, developers place their stake high

ce mai mult pe marketing pentru a atrage

on marketing in order to entice tenants

locuitori în noile ansambluri rezidențiale.

to new residential ensembles. Marketing

Marketingul noilor ansambluri reziden-

themes to promote new residential

țiale invocă de multe ori teme recurente:

developments mainly focus on the joy of

bucuria unui nou început acasă, luxul,

a new beginning in a new home, luxury,

confortul, calitatea materialelor și a

comfort, quality of materials and fi-

finisajelor, apropierea de oraș sau veci-

nishing, easy access to towns or nearness

nătatea naturii, priveliștea, toate devin

to nature and spectacular views; they

atribute vandabile, menite să atragă noii

all make the bulk of salable attributes

cumpărători. Acest limbaj interpretează

meant to lure new buyers. Such phrasing

realitatea și extrage anumite caracteris-

will read reality in its own way in order to

tici, izolate de contextul general, lăsând

distil some features, which are just parti-

loc de interpretare. Astfel, de cele mai

culars of a larger context, and sometimes

multe ori, poziționarea la periferie devine

their vagueness will trigger misreading.

în marketing sinonimă cu liniștea dată de

For instance, a site in the town fringes be-

natură și cu locuirea în comunități privi-

comes synonymous to nature’s quietness

legiate, controlate, care împart aceleași

and dwelling in restricted, posh communi-

valori. Pe de altă parte, apropierea de

ties sharing common values. On the other

centru sau poziționarea în cartiere deja

hand, closeness to city centers or living

consacrate descriu calitățile unui stil de

in well-established neighborhoods will

viață dinamic, conectat la oraș și la toate

feature a classy, dynamic lifestyle tied to

facilitățile acestuia.

all its amenities.

Studiul invită la reflecție și pune în di-

The study invites reflection and

alog frânturi din vocabularul de marketing

sets up a dialog between bits of mar-

cu informații obiective, cuantificabile.

keting jargon and hand-on, quantifiable

Pentru cercetare au fost alese ansambluri

information. Our research has chosen

rezidențiale construite după anii 2000,

residential ensembles built after the year

din trei categorii (ansambluri la periferie,

2000, which belong to three categories

ansambluri în oraș, inserții urbane la sca-

(periphery ensembles, in-city ensembles,

ră mică) și trecute prin trei filtre: sloganu-

small scale urban in-fills), and has sieved

rile de marketing, ipostaze reale surprinse

them out through three filters: marketing

de fotografi și legătura ansamblurilor cu

slogans, real aspects captured by pho-

orașul.

tographers and the relationship between such developments and the city.

Credit foto / photo credit: Alex Todirică

Credit foto pagina urmÄ&#x192;toare / photo credit following page: Alex TodiricÄ&#x192;

Accesibilitatea locuințelor / Housing Affordability Răzvan Zamfira, Oana Simionescu, MKBT: Make Better & IDEILAGRAM O modalitate de a evalua și compara

The easiest way of evaluating and com-

accesibilitatea apartamentelor în timp

paring the affordability of apartments on

este prin intermediul raportării salariului

a timescale is to relate the average take-

mediu net pe economie la prețul de vân-

home pay to the selling price of an apart-

zare a unui apartament ‑ în acest caz, cel

ment, in this case, the two-room one.

de două camere. În România anilor 1950-1990 statul

Between 1950-90 the Romanian state would hold absolute control over building

controla aproape total construirea și vân-

and selling of housing. Both the building

zarea locuințelor. Atât prețul de construc-

and selling price and the average rate of

ție și vânzare al apartamentelor, cât și

take-home pay were regulated so as to

valoarea salariilor erau reglementate, flu-

keep the price wave at its lowest (53-42

ctuațiile raportului dintre ele fiind foarte

take-home pays would stand for the price

mici (53-42 salarii medii nete pe economie

of a two-room apartment).

reprezentau valoarea unui apartament de două camere) Imediat după 1990, privatizarea

Immediately after 1990, the privatization boom of the state housing stock associated with overflowing inflation

rapidă a fondului locativ de stat cumulată

led to the situation in which, over a brief

cu inflația excesivă, a făcut ca, pentru

period of time, one could easily purchase

o perioadă foarte scurtă, achiziția unui

such an apartment for two average take-

apartament de la stat să poată fi făcută

home pays. At the same time the 1990s

cu doar 2 salarii medii pe economie. Tot

witnessed the emergence of real estate

în anii 1990 ia naștere și piața imobiliară

market, yet its impetus was somewhat

privată, dar avântul acesteia este mic din

blocked by poor cash flow and absence

cauza lipsei lichidităților populației și a

of lending tools. Consequently, that trig-

lipsei mecanismelor de creditare. Această

gered the phenomenon of housing swaps.

situație dă naștere fenomenului schimbului imobiliar. Anii 2000 marchează începutul unei

After the year 2000 the real estate prices started to grow due to the occurence of the credit for real estate invest-

perioade de creștere a prețurilor pro-

ments (Act no. 190/1999) and Romania’s

prietăților imobiliare, odată cu apariția

joining the European Union (2004). This

creditului pentru invesiții imobiliare (Le-

process has culminated in the real estate

gea nr. 190/1999) și cu anunțul accederii

loop of 2007-2008, when a two-room

în Uniunea Europeană (2004). Această

ascensiune va culmina cu bula imobiliară

apartment could be bought for 281 take-

a anilor 2007-2008, când un apartament

home pays in Bucharest.

cu două camere putea fi achiziționat în

Currently, a two-room apartment in

București cu echivalentul a 281 de salarii

Bucharest can be purchased for a price

medii nete pe economie.

of 118 take-home pays, which is consid-

În prezent, un apartament cu două

erably smaller than the ante-real estate

camere în București poate fi achiziționat

crisis of 2008; however, the price is con-

cu echivalentul a 118 salarii medii pe

sistently growing.

economie, o valoare considerabl mai mică decât în perioada premergătoare crizei imobiliare de după 2008, dar aflată într-o constantă creștere. SURSE:

Evoluția populației urbane - Banca Mondială (1960-2017) Numărul de locuințe urbane construite Recensământul populației din 2011 / Institutul Național de Statistică - TEMPO Valoarea salariului mediu net/economie - Institutul Național de Statistică Prețul mediu al unui apartament de 2 camere - Decrete/Legi - 1950-1993 / Arhiva ziarului Anunțul AZ / Arhiva ziarului Anunțul Telefonic / imobiliare.ro

SOURCES:

Urban population growth – World Bank (1960-2017) Number of built urban housing – The 2011 population census / TEMPO Institute of Statistics Amount of the average take-home pay/economy – National Institute of Statistics Average price for a two-room apartment - Decrees/ Acts - 1950-1993 / Archive of the AZ newspaper / Archive of Phone Commercial magazine / imobiliare.ro

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Tudor Constantinescu

Raport salariu mediu / preț apartament 2 camere (stat) Ratio of average take-home pay /price of two-room apartment (local city council)

Raport salariu mediu / preț apartament 2 camere (piața liberă) Ratio of average take-home pay/price of two-room apartment (on free market)

Preț Price

66 000 lei Salariu Salary

499 lei Un ap. 2 cam. Two-room apt

132.26 salarii Preț Price

44 400 lei Preț Price

64.91 salarii

2 340 lei

Un ap. 2 cam. Two-room apt

1976

1975

1974

49.31 salarii

1973

1972

1971

1970

1969

1968

1967

1966

1960

1958

1957

1955

Salariu Salary

1 712 lei

53.43 salarii

1953

114 057 le

Salariu Salary

1 139 lei Un ap. 2 cam. Two-room apt

1950

Preț Price

84 416 lei

Salariu Salary

48.74 sal

1981

60 860 lei

1980

684 lei Un ap. 2 cam. Two-room apt

1978

Preț Price

1977

Salariu Salary

Decretul 445/1966 privind sprijinirea de către stat a cetăţenilor de la oraşe în construirea de locuinţe proprietate personală (hCM 26/1966) Decree 445/1966 on assistance by state of town inhabitants to build a private home (dCM 26/1966)

hCM 1154/1950 cu privire la stabilirea și domicilierea în centrele aglomerate Decision by Council of Ministers [dCM] 1154/1950 on settling down and residence in crowded localities

Decretul 713/1967 privind construirea de către cetăţeni, cu sprijinul statului, de case proprietate personală – de odihnă sau turism – în localităţi balneoclimaterice şi în alte locuri turistice (hCM 1765/1967) Decree 713/1967 on people’s building, with assistance by state, of vacation or touristic properties in spas or other tourist areas (dCM 1765/1967)

hCM 344/1951 cu privire la mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu își justifică prezența dCM 344/1951 concerning forced displacement from crowded localities of those who could not justify their statuses hCM 4015/1953 modificată prin hMC 1422/26 august 1954, privind construcţia de locuinţe pe baza cooperării între locatari şi construcţia de locuinţe individuale prin credite acordate de stat dCM 4015/1953 modified by dCM 1422/26 August 1954, on house building by cooperation among tenants and building of family homes on state loans hCM 1152/1957 privind aplicarea regimului de evidenţă a populaţiei (Bucureşti cu o rază de 20 km în jurul oraşului, Brașov, Ploieşti, Cluj, Oradea, Timişoara, Reşiţa, Hunedoara, Cugir, Constanţa, Galaţi şi Iaşi) dCM 1152/1957 on enforcement of population registration (Bucharest on 20 km radius around the city, Brașov, Ploieşti, Cluj, Oradea, Timişoara, Reşiţa, Hunedoara, Cugir, Constanţa, Galaţi and Iaşi) Decret 545 / 1958 privind reglementarea amplasării construcţiilor, precum şi trecerea în proprietatea statului a terenului şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau a unor acţiuni de interes de stat Decree 545 / 1958 to regulate the siting of buildings as well as the transfer deemed to be vital

hCM 1765/1967 pentru aplicarea Decretului 713/1967 privind construirea de către cetăţeni, cu sprijinul statului, de case proprietate personală de odihnă sau turism în localităţile balneoclimaterice şi în alte locuri turistice dCM 1765/1967 to enforce Decree 713/1967 on people’s building, with assistance by state, private vacation or touristic houses in spas or other tourist areas Lege 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism (hCM 1650/1968 + hCM 1735/1968) Act 9/1968 to help develop housing building, selling to people buildings from state stock and help build private holiday or tourist houses (dCM 1650/1968 + hCM 1735/1968) hCM 1650/1968 privind construirea de locuinţe în mediul urban din fondurile de stat centralizate dCM 1650/1968 concerning the building of urban houses from centralized state funding hCM 1735/1968 de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. dCM 1735/1968 to enforce the Act no. 9/1968 to encourage the building of housing developments, selling to people houses from state stock and building private holiday houses and in tourist areas hCM 2189/1969 pentru aprobarea Statutului tip al Asociației de cooperare pentru construirea de locuințe proprietate personală și stabilirea unor norme de aplicare a Legii 9/1968 dCM 2189/1969 to endorse the Statute of Cooperation Association with a view of building private houses and to establish some rules to enforce Act 9/1968 hCM 2256/1969 privind acordarea de credite populației pentru locuințe proprietate personală de către Casa de Economii și Consemnațiuni și stabilirea nivelului dobânzilor la unele categorii de operațiuni de credit dCM 2256/1969 concerning General Savings Banks’ granting loans to people who wished to build private houses, and setting up interest rates for some loaning operations hCM 585/1971 privind construirea de locuințe de tip urban din fondurile de stat centralizate dCM 585/1971 on urban housing from centralized state funding Decret 307/1971 privind stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sînt declarate oraşe mari Decree 307/1971 on obtaining domicile in those towns which, according to law, are defined as big cities

Decret 216/1981 privin la stabilirea prețurilor din fondurile statului, proprietate personala fondul locativ de stat Decree 216/1981 on mo for homes built on stat houses and selling pric

Decret 59/1978 pentru modificarea Legii 5/1971 cu cetăţenilor români, precum şi la procedura schimb Decree 59/1978 to modify Act 5/1971 regarding Ro the procedure to change one’s residence and domi

Decret 93/1977 privind preţurile de vînzare ale locuinţelor d Decree 93/1977 on selling prices of housing from state stock

Decret 447/1976 privind stabilirea prețurilor limită ale locuințelor ca contractare ale locuințelor proprietate personală care se execută cu s Decree 447/1976 on setting the price limit for housing built on state f built on state loan and execution

Decret 68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localități în o Decree 68/1976 on changing one’s residence from one locality to tho

Decret 68/1975 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor din sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie Decree 68/1975 on improving the building norms for housing built on state fun built on state loan and execution

Decretul 175/1974 privind construirea, vânzarea şi repararea de locuinţe, cu plata în val română, dar care domiciliază sau vor să-şi stabilească domiciliul în Republica Socialistă Decree 175/1974 on building, selling and housing repair, paid in foreign currency, for no who lived or wished to live in the Socialist Republic of Romania

hCM 880/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală dCM 880/1973 on establishing the enforcement of Act no. 4/1973 on housing development, sellin of private holiday houses

Legea 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat și construirea de case de odihnă proprietate personală Act 4/1973 on housing development, selling to people houses from state stock, and building of p

hCM 1621/1972 privind aprobarea normelor maxime pentru locuințele proprietate personală pentru care s acordă sprijin în credite și execuție dCM 1621/1972 on endorsing the maximum norms for private housing for those who benefit from state loa and execution

Salariu Salary

1 044 040 000 lei vechi

Un ap. 2 cam. Two-room apt

Salariu Salary (old currency)

5 986 386 lei vechi

367 932 RON 1 309 RON 281 salarii

Un ap. 2 cam. Two-room apt

174.40 salarii Preț Price

Preț Price (old currency)

Salariu Salary

579 380 000 lei vechi

Un ap. 2 cam. Two-room apt

Salariu Salary (old currency)

283 014 RON 1 361 RON 207.95 salarii

4 839 648 lei vechi

Preț Price

Un ap. 2 cam. Two-room apt

Salariu Salary

119.72 salarii

Un ap. 2 cam. Two-room apt

228 962 RON 1 507 RON 151.93 salarii Preț Price

Preț Price (old currency)

288 107 RON

222 510 000 lei vechi Preț ap. stat Price of local authority apt

Salariu Salary (old currency)

123 700 lei

2 139 138 lei vechi

2 434 RON Un ap. 2 cam. Two-room apt

118.37 salarii

104.02 salarii

3 381 lei Un ap. 2 cam. Two-room apt

Preț ap. privat Price of private apt

36.58 salarii

2 580 000 lei Un ap. 2 cam. Two-room apt

Preț ap. privat Price of private apt

43.20 salarii

105 000 lei

larii

Salariu Salary

Un ap. 2 cam. Two-room apt

Salariu Salary

Un ap. 2 cam. Two-room apt

Preț ap. stat Price of local authority apt

31 salarii

123 700 lei Salariu Salary

20 140 lei Un ap. 2 cam. Two-room apt

Decret 256/1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuințelor și modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea prețurilor limită ale locuințelor care se construiesc din fondurile statului, a prețurilor de contractare ale locuințelor proprietate personală și a prețurilor de vînzare ale locuințelor din fondul locativ de stat Decree 256/1984 on improving the building framework of housing and modifying some regulations regarding price limits for housing built on state funding, advance deposits for private housing and selling price for housing from state stock

odifying the regulation regarding the price limit te funding, the advance deposits for private ce of housing from state stock

u privire la actele de identitate ale bării domiciliului şi a reşedinţei omanian citizens’ identity cards as well as icile

din fondul locativ de stat k

are se construiesc din fondurile statului și prețurile de sprijinul statului în credite și execuție funding and the advance price for private housing

orașe declarate, potrivit legii, orașe mari ose declared big cities

n fondurile statului

nding or for those

lută, pentru persoanele care nu au cetăţenia ă România on-Romanian residents

ezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de ă ng to people houses from state stock, and building

t către populaţie

private holiday houses

statul

Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, cu modificarile si completarile ulterioare Act 190/1999 on mortgage loan for real estate investments, with later modifications and additions Legea 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat Act 85/1992 of selling housing and other-purpose spaces built by state and from the stocks belonging to state economic enterprises or budgetary organizations Hotărârea 86/1991 privind utilizarea sumelor provenite din vânzarea locuinţelor, pentru asigurarea necesarului de fonduri de investiţii în municipiul Bucureşti şi judeţe Decision 86/1991 on spending the sums resulted from housing selling to make up the investment fund in Bucharest and nationwide Hotărîrea 608/1990 privind stabilirea preţurilor de vânzare ale locuinţelor construite din fondurile statului, recepţionate după 1 ianuarie 1990 Decision 608/1990 on establishing the selling price of housing from state stocks inspected and accepted upon completion after January 1, 1990 Decret-lege 61/1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație Bill of decree 61/1990 on selling to tenants housing from state stockse

2018

2012

2011

2010

OuG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului «Prima casă», cu modificările şi completările ulterioare GeO 60/2009 on some measures meant to implement the “First Home” program, with later modifications and additions

leGeA 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe cu modificările şi completările ulterioare ACT 152/1998 to set up the National Housing Agency with later modifications and additions hG 962/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe cu modificarile si completarile ulterioare Government Decision (Gd) 962/2001 on endorsing the Methodological Rules to enforce Act 152/1998 concerning the setting up the National Housing Agency with later modifications and additions

2009

2008

2007

2006

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1993

1992

1990

1984

2.07 salarii

nd modificarea unor reglementări referitoare limită, ale locuințelor care se construiesc a prețurilor de contractare ale locuintelor si a preturilor de vînzare ale locuințelor din

Preț Price

Preț Price (old currency)

hG 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului “Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare Gd 717/2009 on endorsing the implementation rules of “First Home” program, with later modifications and additions OuG 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriașilor evacuaţi sau care urmeaza sa fie evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari GeO 74/2007 on providing the stock of social housing for evicted tenants or those to be evicted from houses retroceded to former owner OuG 51/2006 pentru aprobarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, cu modificările şi completările ulterioare Government Emergency Ordinance (GeO) 51/2006 on endorsing the National Program to assist the building of private housing, with later modifications and additions OuG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (prin care s-au preluat prevederile) GeO 99/2006 on loaning institutions and capital adequacy (through which provisions have been taken over) Legea nr. 273 / 2006 privind finanţele publice locale Act no. 273 / 2006 on local public finance hG 1505/16.09.2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând 345 de obiective de investiţii din cadrul programului “38.000 de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii”, derulat prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe Gd 1505/16.09.2004 to endorse the List of 345 investment objectives of the program “38,000 houses for young people built for rentals” carried out through the National Housing Agency Legea 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală Republicată Act 15/2003 on state assistance for young people to build a private house. Republished Legea 541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ Act 541/2002 on saving and loaning in collective system for housing Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 Act 10/2001 on the judicial status of some real estate abusively taken over during March 6, 1945 – December 22, 1989

Fapte și acte pe decade / Facts and Acts by Decades ‘50

‘50

Au loc o serie de exproprieri, manifestate

Several acts of expropriation materialized

prin rechiziții de locuințe și naționalizări.

through requisitions of housing and na-

Urmând o puternică politică de urba-

tionalizations were carried out. According

nizare, se reglementează domicilierea

to new urbanization policies, domicile in

în centrele urbane aglomerate (mari),

(big) crowded localities and in the newly

precum și în centrele nou înființate, noii

founded ones was permitted provided the

locuitori fiind condiționați în principal de

new inhabitants should be employees in

apartenența la o instituție, întreprindere

one of the local state organizations. It was the state responsibility to plan

sau organizație de stat. Locuințele sunt proiectate și finanțate

and design the housing developments

de stat, date spre închiriere, iar accesul la

to be rented; people would be assigned

locuințe se face prin repartiții, după anu-

a house according to such criteria as the

mite criterii, precum numărul de membri

number of family members and the floor

ai familiei și suprafața alocată acestora.

area allotted to each of them.

‘60

Se urmărește o producție accelerată și efi-

An effective and accelerated housing

cientă de apartamente. Locuințele se con-

production was targeted. In general,

struiesc în general din fondurile statului şi

housing developments are subsidized by

ale întreprinderilor de stat şi sunt date în

state or state enterprises and then rented

chirie muncitorilor. Din 1966 se încurajea-

to workers.

ză valorificarea economiilor populației în

Starting with 1966, people were

construirea de locuințe proprietate per-

encouraged to build private houses with

sonală, în blocuri-tip sau proiecte unicat

their own savings; the state offered/built

construite de stat. În acest caz, achiziția se

standardized blocks of flats or customized

face cu sprijinul statului (printr-un sistem

homes. In such cases, the purchase was

de creditare în care 30% din prețul unei

done through state’s assistance (30% of

locuințe standard e depusă la Casa de

the total amount was deposited in the

Economii şi Consemnaţiuni (CEC)).

General Savings Bank). Restrictions are

Se impune restricția pentru familii de

imposed for families to own only one

a deține doar o locuință în mediul urban,

house in town and a vacation house in a

plus o casă de vacanță situată într-o loca-

spa.

litate balneo-climaterică. ‘70 ‘70

There is an improvement regarding both

Se îmbunătățesc normele și cadrul privind

the rules and the legal framework on

dezvoltarea construcţiei de locuinţe, 70

vânzarea de locuinţe din fondul de stat

housing developments, selling-off houses

către populaţie și construirea de case de

from state stock and building of private

odihnă proprietate personală. Cetățenii

holiday houses. Citizens could set up cooperation

se pot constitui în asociații de cooperare pentru construirea de locuințe proprie-

associations to build private houses in

tate personală în clåădiri cu mai multe

multi-floor buildings, which were executed

niveluri, care se execută cu sprijinul

with the assistance of state through loans

statului prin creditul acordat (priorităţi

(some priorities were established in order

în acordarea creditului aveau muncitorii

to allow primarily qualified workers from

calificaţi, în primul rând cei din marile

big industrial sites, then employees who

unităţi industriale, salariaţii transferaţi în

had been transferred on the basis of job

interes de serviciu, cadrele de specialitate

reasons, then the professionals working in

ce lucrau în producţia materială, tinerii

goods manufacturing, the newly married

căsătoriţi şi apoi ceilalţi salariaţi).

and then the rest of the employees to

Se stabilesc preţurile limită ale locuin-

have a house built). Price limits for both housing built on

ţelor construite din fondurile statului, cât şi preţurile de contractare a locuinţelor

state funding and private houses were

proprietate personală. Se reglementează

established. Terms and categories of

condițiile și categoriile de persoane care

people allowed to purchase houses built

pot achiziționa locuințele construite din

with state funding which were rented to

fondurile statului pe care le ocupă cu

people were set. Citizens whose houses were demol-

statut de chiriași. Cetățenii ale căror locuințe se demo-

ished as a result of various clearance

lează pentru noi construcții sau sistemati-

schemes were rented a residence from

zări primesc cu chirie o locuință din fondul

the state stock until they built or bought

locativ de stat, pentru ei și familiile lor,

a new home. The sum reimbursed for the

până ce își construiesc sau își cumpără

demolished house would be the deposit

locuință. Suma încasată pentru locuința

for the new house they would build or

demolată va constitui avansul pentru

buy. Migrants’ and young academic gradu-

noua locuință pe care o construiesc sau o cumpără. Migranții și absolvenții de studii

ates’ access to big cities was limited.

superioare au acces limitat în orașele mari. ’80 ’80

The regulations regarding the setting up

Se modifică reglementările referitoare la

of price limits for housing built on state

stabilirea prețurilor limită ale locuințelor

funding, of advance deposits for private

care se construiesc din fondurile statului,

housing and selling prices for housing

ale prețurilor de contractare ale locuințelor

from state stocks (price increase are in

proprietate personală și ale prețurilor de

place).

vânzare ale locuințelor din fondul locativ de stat (au loc majorări de prețuri). Pentru încurajarea dezvoltării con-

To encourage housing developments in mid-size and small towns, access to big cities was under tight control. In 1987

strucției de locuințe în orașele mijlocii și

loans were limited and no more loans

mici, accesul în orașele mari este strict

were granted for building or buying hous-

controlat. Din 1987, activitatea de cre-

es in big cities and municipalities. Like-

ditare se restrânge, și nu se mai acordă

wise, people could own only one house.

împrumuturi pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe în oraşele mari

Ante - crisis

sau municipii. De asemenea, cetățenii au

Public investments in housing dwindled

dreptul să aibă în proprietatea personală

and the building industry started working

o singură locuință.

on the principles of market economy. The latter made the appearance of the first real

Antecriză

estate agents and early features of the real

Investițiile publice în construcția de

estate market possible; at the same time,

locuințe se reduc, iar sectorul construc-

people were allowed to build in towns, vil-

țiilor intră în logica economiei de piață.

lages, beyond the locality borders imposed

Economia de piață determină apariția

by communist built-up areas.

primilor agenți imobiliari și elemente ale

Private housing began to develop,

unei piețe imobiliare, dar și revenirea la

while state built fewer and fewer housing

construirea de locuințe individuale în ora-

developments because public funding for

șe, sate, dincolo de vechile limite impuse

such programs were cut. Rapid privatiza-

ale intravilanului comunist.

tion measures were taken for state stock

Sectorul construcțiilor de locuințe

housing. According to budget acts, the

private începe să se dezvolte, statul con-

funds thus obtained were supposed to be

struind din ce în ce mai puține locuințe,

used only for various public works, hous-

ca urmare a diminuării fondurilor publice

ing developments being excluded.

alocate acestui program. Au loc demer-

New rules for selling to tenants the

suri accelerate de privatizare a locuințelor

housing from state stocks were set up;

construite din fondurile de stat. În acord

National Housing Agency was set up to

cu prevederile legii bugetului, fondurile

promote new housing projects (financed

obținute din vânzarea locuințelor de stat

by public prescription) and the first rules

vor fi utilizate cu precădere pentru inves-

for mortgage loan. Likewise, the rules of

tiții în lucrări publice diverse, altele decât

selling to tenants the housing from state

construcția de locuințe.

stocks were established.

Apar noi reguli privind vânzarea locuințelor construite din fondurile de

Post - crisis

stat către locatari; se constituie Agenția

Both the selective retrocession and clar-

Națională pentru Locuințe care promo-

ification of judicial status of nationalized

vează noi proiecte de locuințe (finanțate

urban houses and lands have intensified

prin prescripție publică) și primele norme

real estate transactions. The speedy de-

privind creditul ipotecar. Sunt stabilite

velopment of public and private building

regulile vânzării locuințelor construite din

sector has been significantly assisted by

fondurile de stat către locatari.

Government’s subsidies from state budget through either the national program on

Postcriză

assisting private housing (2003-2011)

Retrocedarea selectivă și clarificarea sta-

or the saving and loaning program for

tutului juridic al locuințelor naționalizate

housing or the First Home program (from

și terenurilor urbane multiplică numărul

2009 to date).

tranzacțiilor imobiliare. Dezvoltatea acce-

Although they have grown into major

lerată a sectorului construcțiilor (publice

financial tools for housing development,

și private) se bazează semnificativ pe

their impact on real estate market and

programele guvernamentale de subvenţii

housing sector is far from being signif-

de la bugetul de stat, fie prin programul

icant. Except the First Home Program,

naţional privind sprijinirea construi-

which was a sort of life-saver for the

rii de locuinţe proprietate personală

building market and loaning during the

(2003-2011), sau prin cel de economisire

real estate crisis, its parameters (areas,

și creditare în sistem colectiv pentru

number of rooms, price) later led to a

domeniul locativ, sau prin programul

standardization of real estate products

Prima Casă (2009-prezent). Acestea devin

and excessive increase of 2-room apart-

treptat importante instrumente financiare

ments of 52 sq. m, with a maximum price

în materie de locuire, dar cu foarte puține

of 60,000 Euros.

efecte asupra pieței imobiliare și sectorului

Even if the current legislation offers

construcțiilor de locuințe. Excepție face

a wide range of public housing (social

programul Prima Casă care salvează piața

housing, necessity housing, employee

construcțiilor și a creditării în perioada cri-

housing, support housing, housing for

zei imobiliare, dar ulterior, prin grilele sale

young people, for evicted, tenants, etc.)

(suprafețe, număr camere, preț) determină

the amount of housing built out of public

o standardizare a produselor imobiliare și

funds for the above-mentioned categories

multiplicare excesivă a locuințelor de 2 ca-

is quite low, and in some towns they are

mere, 52 mp la preț de max. 60.000 euro.

hardly built.

Chiar dacă legislația are o varietate de categorii de locuințe publice (sociale, de necesitate, de serviciu, de sprijin, pentru tineri, pentru chiriași evacuați etc.) numărul de locuințe construite din fonduri publice pentru categoriile vizate de prevederile normative menționate râmân nesemnificative, în unele orașe fiind chiar absente. 73

Cererea și oferta de apartamente în 2018 / Apartment Demand and Offer in 2018 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram În 2018 piața imobiliară din România

In 2018 the real estate market in Ro-

este în continuare extrem de dinamică.

mania is still consistently active. In big

În marile orașe, raportul dintre cerere și

cities the ratio between demand and

oferta de proprietăți rezidențiale (case și

offer of residential properties (houses and

apartamente) este în medie de o locu-

apartments) reaches an average of one

ință pusă la vânzare** la 13.3 potențiali

housing unit for sale** to 13.3 potential

cumpărători***. Acest lucru este reflectat

buyers***. This fact is also shown by

și în creșterile prețurilor din ultimii ani,

recent price increase, which is still lower

care se află însă în continuare la un nivel

if compared to the period of real estate

mult mai scăzut comparativ cu perioada

boom (2007).

boomului imobiliar (2007). * la sfârșitul lunii martie 2018 ** Anunț unic existent în baza de date a platformei imbiliare.ro la sfârșitul lunii martie 2018. Apartamente și case construite înainte de 2000 ** Prin cerere ne referim la potențialii cumpărători care au generat „leaduri” pentru proprietățile la vânzare în portalul Imobiliare.ro, într-o anumită perioadă. Un „lead” se înregistrează în momentul în care un vizitator efectuează o acțiune (vizualizează telefonul, trimite un mail în care solicită mai multe detalii, tipărește sau salvează anunțul).

*at the end of March, 2018 **One single announcement from the database of imobiliare.ro at the end of March, 2018. Apartments and houses built prior to 2000. **By demand we understand the potential buyers who generated “leads” for properties on sale on imobiliare.ro portal over a certain period of time. A “lead” is recorded when a visitor performs an action (visualizes the phone number, sends a mail in which he/she demands further details, prints or saves the announcement). SOURCE: Real estate analyses and imobiliare.ro

SURSA: Analize Imobiliare și imobiliare.ro

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Alex Todirică

Timișoara în 2018 / Timișoara in 2018 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram

Timișoara este una dintre cele mai

Timișoara is one of the most vigorous real

active piețe imobiliare din România, fapt

estate markets of Romania, which can be

reflectat prin numeroasele șantiere de

seen in the great number of building sites

ansambluri de locuințe, dar și de dina-

and the rate of old apartments. The rising

mica vânzărilor apartamentelor vechi.

demand of housing also impacts the

Cererea mare pentru locuințe influențează

average selling price per 1 sq. m of living

și prețul mediu de vânzare al unui metru

floor area: over the past three months

pătrat construit: în ultimele trei luni se

some price increase was noticed, and

înregistrează creșteri de preț, Timișoara

Timișoara takes the third place on the list

aflându-se pe locul al 3-lea în clasamen-

of such rise (+2.4%) following Brașov and

tul scumpirilor (+2,4%), după Brașov

Constanța.

și Constanța. Este interesant că, spre

Interestingly enough, unlike Bucharest

deosebire de București și Cluj-Naopca,

and Cluj-Napoca, there were no zones

în Timișoara nu exista, practic, zone cu o

where the average price was lower than

medie de preț mai mică de 1 000 de euro

1,000 Euros per sq. m. This aspect could

pe metrul pătrat pe piața apartamentelor.

be explained away by the fact that there

Aceasta se explică prin diferențele mult

were thin price differences among various

mai mici de preț între diferitele zone ale

zones of the town as the market has

orașului, piața de aici fiind vizibil mai

always been uniform in this respect.

unitară la acest capitol. Sursa: Analize Imobiliare, imobiliare.ro, Institutul Național de Statistică

Source: Real estate analyses, imobiliare.ro, National Institute of Statistics

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Alex Todirică

Utilizare sau viața dincolo de proiect / Use. Life after the Project Bogdan Iancu & Ideilagram Fotografii secțiune/ Section Photographs: Sandra Andrei, Tudor Constantinescu, Mădălin Nicolaescu, Bogdan Iancu, Andra Tarara, Petruț Călinescu, Tudor Prisăcariu, Cosmin Dragomir

Cum sunt trăite ansamblurile de locuințe

How are the new and old residential

noi și vechi? Secțiunea pune sub lupă ce

ensembles experienced? This section

se întâmplă după proiectul de arhitectură,

scrutinizes what is happening beyond the

odată ce oamenii încep să-l locuiască.

architectural design, once the residents

Pornind de la geneza noilor ansambluri de

start inhabiting them.

locuit și de la amplasarea care le determi-

Beginning with the birth of the new

nă condiția uneori lipsită de urbanitate,

housing ensembles and their site, which

secțiunea aduce apoi în discuție dinamica

impacts on their lack of urbanity some-

relațiilor de vecinătate din toate tipurile

times, the section debates the dynamics

de ansambluri, nevoile și căutările locui-

of vicinity relations within all types of

torilor, care se reflectă fie în alegerile pe

ensembles, the residents’ needs and pur-

care aceștia le fac în achiziționarea unei

suits reflected in either the choices they

noi locuințe, fie prin adaptările spațiului

make when they purchase a new home,

în care locuiesc.

or in the way they adjust the space they

Temele, născute din colaborarea antropolog-arhitect, sunt prezentate

live in. The themes, resulted from a collabo-

dintr-o dublă perspectivă: a cercetătorului

ration between an anthropologist and

și a locuitorului, presărate cu opinii ale

an architect, are exposed from a double

arhitecților și dezvoltatorilor intervievați.

perspective: that of the researcher’s and

Situații din Timișoara (surprinse de echipa

the resident’s, with opinions from various

de cercetare a expoziției) sunt puse în

interviewed architects and developers.

paralel cu cazuri din București (terenul

interspersed among them now and then.

de studiu al antropologului), relevând

Cases from Timișoara (found by the

fenomene similare, chiar dacă exacerbate

research team of the exhibition) are set

în capitală.

in parallel with those from Bucharest (the anthropologist’s domain), revealing similar phenomena, although more intense in the capital city.

Credit foto / photo credit: Alex Todirică

Geografii ale locuirii / Geographies of Dwelling Procesele de suburbanizare, extinderile

Suburbanization and town sprawling

necontrolate ale orașelor, sunt considera-

are among the most spectacular spatial

te a fi unele dintre cele mai spectaculoase

manifestations of urban restructuring in

manifestări spațiale ale restructurării

post-socialist countries1. Researches on

urbane în țările postsocialiste1. Analizele

the middle-class housing have revealed

dedicate locuirii clasei de mijloc tratează

the defining components of this phe-

elementele definitorii ale acestui feno-

nomenon: migration from city center to

men: migrația dinspre centrul orașelor

suburbs, spreading of loan culture and the

spre suburbii, motivele și consecințele

effects of the financial crisis, restitution of

suburbanizării, răspândirea culturii credi-

property, economic deregulation, and the

tului și efectele crizei finaciare, restituirile

ways in which authorities decided to get

proprietăților, dereglementarea econo-

involved in the development or augmenta-

mică, formele de implicare ale autori-

tion of suburbanization.

tăților în dezvoltarea sau amplificarea suburbanizării. Anii 2000 au marcat momentul în

The 2000s are the turning point for the suburbs that accommodate larger collective housing developments. “Prices

care suburbiile orașului încep să găzdu-

soared sky high so that building of indivi-

iască dezvoltări imobiliare colective din ce

dual houses could no longer capitalize on

în ce mai ample.“Prețurile au ajuns atât

the land. Ironically, though, the apart-

de mari, încât pur și simplu, construcția

ment blocks from which the first inha-

de locuințe individuale nu mai reușea să

bitants of suburbs had run away caught

rentabilizeze terenurile. În mod ironic,

up with them as a choice which was not

blocurile de care primii locuitori ai subur-

imposed any longer by a political regime

biei fugiseră i-au ajuns din urmă, de data

but came up as a market product”2. Thus

asta nu ca o locuire impusă de un regim

collective or mixed housing developments

politic, ci ca produs al pieței”2. Astfel,

(villas and apartment blocks) – the dormi-

au devenit simptomatice dezvoltările

tory type – became symptomatic for the

imobiliare colective sau combinate (vile și

adjacent communes to towns: Dumbrăvi-

blocuri) explozive – tip cartier dormitor –

ța, Giroc, Ghiroda in Timișoara or Chiajna,

1 Fehervary 2011, Ghenciulescu 2013, Stanilov și Sykora 2014, Schönig 2015

1 Fehervary 2011, Ghenciulescu 2013, Stanilov and Sykora 2014, Schönig 2015

2 Ghenciulescu 2013

în comunele adiacente orașului, precum

Voluntari, Tunari, Popești Leordeni,

Dumbrăvița, Giroc, Ghiroda în Timișoara,

Corbeanca in Bucharest; their oxymoronic

sau Chiajna, Voluntari, Tunari, Popești Le-

marketing slogans claim their closeness

ordeni, Corbeanca în București, dezvoltări

to city centers. These gated communities

al căror marketing evocă mai mereu un

lead more often than not to segregation

oximoron evident: apropierea de cen-

and significant spatial contrasts with their

trul orașului. Aceste comunități închise,

surrounds: dilapidated rural communities,

cunoscute în literatura de specialitate ca

deindustrialized spaces, power-line posts,

gated communities, produc frecvent forme

debris of unfinished constructions.

de segregare și contraste spațiale semnifi-

Although suburbanization is still

cative cu proximitățile lor: comunități

underway, now we can see more and

rurale precare, spații dezindustrializate,

more people who wish to come back to

stâlpi de înaltă tensiune, resturi de con-

towns. What is remarkable, a great part of

strucții nefinalizate.

the proposed developments, either in-fills

În prezent, cu toate că suburbanizarea

or housing developments on the vast

continuă, se constată un interes cres-

expanse of former industrial sites, seem to

când pentru reîntoarcerea în oraș. În mod

choose hybrid projects of work-and-living

interesant, o mare parte din dezvoltările

spaces so as they could accommodate the

anunțate pentru anii viitori, fie sub formă

key priorities of the urban middle class.

de plombe, fie de dezvoltări pe marile terenuri ale fostelor zone industriale, par să se se orienteze spre proiecte hibrid spații de lucru – spații de locuit, astfel încât să acomodeze prioritățile - cheie de astăzi ale publicului urban din clasa de mijloc.

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Alex Todirică

Cartierele îmbrățișate de natură / Neighborhoods Tucked in Nature Elementele naturale – bune de privit – configurează un univers magnetic pentru amplasarea ansamblurilor rezidențiale lângă râuri, lacuri, parcuri și păduri, care conferă spațiilor locuite un capital natural foarte valoros, regăsit în formulele magice ale discursului de marketing. Aceste teritorii, pe de altă parte, sunt nu de puține ori, așa cum o arată cercetările recente, privatizate și alterate prin defrișări sau practici de împrejmuire care le fac, finalmente, imposibile ca destinații pentru publicul larg.

Atunci când au început să construiască, complexul era mult mai bine definit urbanistic, cu spații verzi, răsfirat etc. și după aceea, odată ce a pornit programul „Prima Casă”, începuse criza și dezvoltatorul s-a reorientat, pentru că nu mai cumpăra nimeni apartamente în blocuri P+2 la prețurile astea mari. Au început prin 2014 să construiască blocurile astea P+5 într-un ansamblu destul de dens și accesibil ca preț. Este cu totul altă abordare urbanistică: dacă primele aveau câteva calități importante, astea noi aproape că nu au nicio altă calitate în afara proximității pădurii. În plus, apartamentele de sus sunt orientate spre nord și văd direct centura, locuitorii nu o sa vadă niciodată pădurea și nici nu o să-i vezi alergând prin ea, știu doar că e acolo undeva. Bănuiesc ca au plătit mai puțin... (arhitect, locuitor Greenfield, București)

When they started building, the ensemble was better defined urbanistically; it contained green, breathable spaces, etc., but by the time the “First Home” Program began, the crisis had started and the developer changed his project since no one would buy apartments in ground floor + 2 upper floor blocks at such high prices. In 2014 they began to build the ground floor + 5 upper floor blocks in a rather densely packed ensemble for an affordable price. It is a new urban approach altogether: if the first had several significant qualities, the new ones have almost none except their proximity to the forest. Moreover, the apartments are oriented to the north and overlook the ring road; their residents will never see the forest, neither will they jog through it; all they know is that there is a forest somewhere over there. I guess they paid less … (architect, resident in Greenfield, Bucharest)

Nature’s beauties – wonderful to look at – create a mesmerizing realm for siting residential ensembles by rivers, lakes, parks, and forests, which makes of any inhabited space a valuable asset, usually puffed up in marketing discourses. However, such territories are more than often, as recent researches have pointed out, privatized and altered through deforestation or enclosures, which turn them in the end into unaffordable destinations for the general public.

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Mădălin Nicolaescu

Acasă, pe câmp / At Home, in the Fields După anii 2000, primăriile comunelor sau diverși actori privați din preajma orașelor mari au declanșat vânzarea de suprafețe masive din loturi pe care în perioada socialistă se practicase agricultură intensivă. Aceste parcele, devenite mediul ideal de extindere urbană, spații ale manifestărilor aspirațiilor locative individuale ale clasei de mijloc autohtone din anii 2000, au început să găzduiască devoltări imobiliare colective din ce în ce mai ample. Ne aflăm în fața unui paradox: faptul că majoritatea acestor locuințe se construiesc pe foste parcele utilizate in agricultura intensivă devine, din lipsa de urbanitate, una din principalele surse de angoasă pentru locuitorii în căutarea autonomiei de orașul construit în socialism, gestionat de stat, aglomerat, poluat.

“Când am început să ne căutăm un apartament, am vizitat mai multe locuri. Nu doream să fie la mare depărtare. La vremea aceea, doream să fie în oraș, pentru că voiam o navetă ușoară spre centru, iar atunci traseul acestui autobuz părea în regulă. Cred că am văzut patru locuri, unul în centru, dar parcarea ar fi fost îngrozitor de dificilă. Am mai fost undeva mai jos de gară; era în regulă, într-un vechi bloc comunist, care pe vremea aceea se vindea poate cu două treimi din prețul pe care l-am plătit pe acesta, însă din punctul nostru de vedere, celelalte aspecte, cum erau întreținerea, relațiile cu vecinii, administrația ... erau nesigure…” (cuplu britanic, locuitori blocul Banu Construct, Timișoara)

“When we started to look for an apartment I looked at several places. It wasn’t intended to be that far out. We wanted to be in the city at that point, because we wanted to commute easily to the city center and this bus route seemed ok at that time. I think we saw four places, one was in the city center, but parking would have been awful. We also looked at one down by the train station, it was OK, in an old communist building, which were at that time maybe two thirds of the price that we paid for this one, but in our point of view the arrangements were a bit tricky, the maintenance, the relations with the neighbors of the administration…” (British couple, tenants in Banu Construct apartment building, Timișoara)

Following the year 2000, the commune councils or various private actors carrying on their businesses around big cities have started selling vast expanses of land on which intensive farming had once been run. On such lots, which were at once ideal means of urban sprawling and spaces for the burgeoning middle class to manifest its aspirations in 2000, larger and larger collective housing ensembles would be built. We are confronting with a paradox: since most of such dwellings built on former lots used for intensive farming are in want of urbanity elements, they become one of the major sources of anxiety for those in search of independence from the state administered, socialist crowded and polluted city.

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Sandra Andrei

De la fabrică la ansamblu rezidențial / From Factory to Residential Ensemble În contextul în care prețul terenurilor a

In the context of the spectacular land

crescut dramatic în ultimii cincisprezece

boom of the last fifteen years, after having

ani, după investițiile masive din sectorul

invested massively in real estates, devel-

imobiliar, dezvoltatorii s-au orientat cu

opers targeted the former industrial sites.

interes din ce în ce mai crescut spre fos-

Such factories, which were situated within

tele situri industriale. Posesoare ale unor

vast stretches of land in city centres or in

terenuri de dimensiuni mari, conectate

their proximity, and already benefiting

deja bine la infrastructura de mobilitate

from the urban mobility structure, came

urbană și situate uneori în zone centrale

to play a major role in the urban housing

și semicentrale, fabricile au ajuns, după

landscape, as anthropologist Liviu Chelcea

cum observa antropologul Liviu Chelcea1,

noticed1. The dismantling and the newly

să ocupe un loc special în peisajul

added spatial and social significance to

imobiliar. Dizolvarea și resemnificarea

such urban manufacturing centers are

spațială și socială a acestor centre urbane

extremely powerful and hold a huge po-

de producție au o importanță puternică

tential for the proximity urbanscape.

și un imens potențial pentru redefinirea peisajului urban de proximitate.

In fact, ever since the 1960s, Traian Chițulescu had anticipated their potential:

De altfel, încă din anii 1960, Traian

“I think the residential zones of Timișoara

Chițulescu anticipa acest potențial : „Con-

have a great advantage. Being close to city

sider că zonele de locuit din Timișoara

centre they are large industrial sites who-

beneficiază de un mare avantaj. În apro-

se territory will be vacated for constructi-

pierea centrului orașului sînt mari zone

ons in the near or distant future. ...”2

industriale, al căror teritoriu – într-un

Today, the former Electrometal

viitor mai apropiat sau mai îndepărtat

industrial site has become City of Mara,

– va fi liber pentru construcții...”2 Astăzi,

Ilsa Woollen Mill has been converted into

fosta zonă industrială Electrometal devine

Isho. In Bucharest, Dâmbovița Bread

City of Mara, fabrica Ilsa de prelucrare a

Mill has become Central Park; the former

lânii se transformă în Isho. La București,

Titan Bread Mill has been converted into

Fabrica de Pâine Dâmbovița a ajuns

Vivenda Residencias, while the Nails and

Central Park, Fosta Fabrică de Pâine Titan

1 Bucureştiul postindustrial: memorie, dezindustrializare şi regenerare urbană, Polirom, 2008

1 Postindustrial Bucharest: Memory, Deindustrialization and Urban Renewal,Polirom, 2008

2 Revista Arhitectura R.P.R. nr. 2/1965

2 Revista Arhitectura R.P.R. no. 2/1965

e transformată în Vivenda Residencias,

Reinforced Concrete plant nearby Grivița

Fabrica de Cuie și Fier Beton de lângă

Road has become Arcadia Apartments

Calea Griviței e transformată în Arcadia

Domenii. In the years to come, the 1

Apartments Domenii. În următorii ani,

Iunie industrial site, Kandia, Banatim and

zona industrială 1 iunie, Kandia, Guban,

Pasmatex from Timișoara and Timpuri

Banatim și Pasmatex din Timișoara și

Noi factory, Grivița Brewery, Laromet,

Fabrica Timpuri Noi, Fabrica de Bere

Tricodava factories from Bucharest will

Grivița, Laromet, Tricodava din capitală

be undergoing conversions. On the other

sunt în transformare. Pe de altă parte,

hand, the very same Chițulescu drew

același Chițulescu atrage atenția în 1965

our attention in 1965 on the fact that

că „Nu trebuie să fim tentați să constru-

“We should not be trapped into building

im locuințe pe aceste terenuri libere din

dwellings in the vacant ground from the

centrul și inima orașului […], suprafețe

centre and heart of the town […], on such

enorme libere, ce pot cuprinde dotări

vast freed areas equipped with urban

orășenești, legate organic de zona veche

amenities and tightly connected to the

a orașului.[…] Timișoara beneficiază de

old part of the town. […] Timișoara does

aceste terenuri, trebuie să le păstreze, să

have such lands and it should draw up

le utilizeze pe baza unor detalii și studii

in-depth and detailed studies meant to

foarte aprofundate…”

keep and utilize them ….”

În acest sens, noul PUG al orașului

In this respect, the new Master Plan of

Timișoara încearcă să le reglementeze

Timișoara has tried to regulate things in

echitabil raportat la interesul public

an equitable manner and in keeping with

şi privat, luând în considerare cerinţa

public and private interest; it has also

pieţei imobiliare, dar şi structura urbană

considered the demands of the real estate

existentă, Diminuarea efectelor schimbă-

market and the existing urban structure.

rii climatice, echitatea socială și accesul

To achieve a successful and long lasting

la locuire şi spaţiu public3 sunt esențiale

reintegration of such zones in the daily

pentru reintegrarea cu succes și de durată

urban life, it is essential to reduce the

a acestor zone în cotidianul urban.

effects of climate changes, to allow social fairness and access to housing and public space3.

3 Definite prin Agenda 2030, „TRANSFORMING OUR WORLD: THE 2030 AGENDA FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT, Goal 11”

3 Defined by Agenda 2030, “TRANSFORMING OUR WORLD: THE 2030 AGENDA FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT, Goal 11.”

Credit foto / photo credit: Tudor PrisÄ&#x192;cariu

Urban fără urbanitate. Infrastructură, dotări, sau lipsa lor / Urban, Yet Without Urbanity. Infrastructure, Amenities, or None of Them Absența infrastructurii și a dotărilor ur-

The absence of infrastructure and urban

bane ale acestor insule de locuire pe care

amenities on such housing islands, which

Ștefan Ghenciulescu le numește ca fiind

Ștefan Ghenciulescu finds “with no urban-

„fără urbanitate” nu poate rămâne fără

ity” cannot go without consequences.

consecințe. Blocurile construite în perioada soci-

Although negatively perceived, communist apartment buildings are found

alistă, cu tot bagajul lor de percepții ne-

today acceptable by the urban public to

gative asociate, sunt apreciate în măsura

the extent to which they meet particu-

în care întrunesc câteva condiții definitorii

lar defining criteria, such as: access to

pentru aspirațiile publicului urban – și

mobility and educational infrastructure,

în special pentru reprezentanții clasei de

thermal rehabilitation, proximity to parks,

mijloc – printre care: accesul la infrastruc-

trees or green areas, proximity to super-

tura de mobilitate și educațională, reabili-

markets.

tarea termică, proximitatea parcurilor sau

The lack of educational infrastruc-

a pâlcurilor de pomi și a spațiilor verzi,

ture is a recurring drawback in housing

proximitatea supermarketurilor.

developments outside towns. Some of the

Lipsa de infrastructură educațională

residents of these ensembles keep their

este un inconvenient recurent al locurii

identity cards with their town address

colective departe de oraș. O parte dintre

after their departure because they can

locuitorii ansamblurilor, după mutarea

be used to enroll their children to schools

din oraș, păstrează buletine pe adresele

or nurseries; on the other hand, by doing

din oraș pentru a-și putea înscrie copiii la

so, they fail to put pressure on local

grădiniță sau școală, ceea ce îi lipsește, pe

authorities to have such amenities built in

de altă parte, de posibilitatea de a pune

their localities. The problems concerning

presiune pe autoritățile locale. Proble-

access roads, such as the closing of a (fo-

mele privind drumurile de acces, precum

rest) road by court order, an access road

închiderea – în urma unei decizii judecă-

to Greenfield Neighborhood in Bucharest,

torești – a unui drum (forestier) de acces

or the heavy traffic to the ensembles

spre Cartierul Greenfield din București sau

located in the Ghencea Extension (west of

aglomerația pe drumurile către ansam-

the capital) caused their residents to rally

blurile din Prelungirea Ghencea (vestul

against local administration.

Capitalei) au generat proteste publice ale

Other sources of trouble are the

locuitorilor. Alte surse de probleme provin

systems of rainwater harvesting or the stinking smells from the wastewater

100

de la sistemele de colectare a apelor plu-

purifying plants, which are overloaded

viale sau mirosurile generate de stațiile

due to the development “in stages”. Last

de epurare a apelor menajere, suprasolici-

but not least, another source of anxiety

tate de dezvoltarea “în faze”. Nu în ultimul

is generated by the failure to complete

rând, o sursă de anxietate este generată

some of the projected objectives in the 3D

și de nefinalizarea unora dintre obiectivele

simulations; for one reason or another,

care se regăsesc în simulările 3D pe care,

they could not be implemented by the

dintr-un motiv sau altul, dezvoltatorii nu

developer or their completion was postpo-

le mai pun în operă sau fac asta într-un

ned indefinitely.

orizont de timp mult prea îndelungat.

Atrag atenţia Primăriei Capitalei că situaţia cartierului Greenfield din Băneasa este catastrofală şi potenţial explozivă. Închiderea drumului Vadul Moldovei, care lega direct cartierul cu oraşul, a lăsat 4000 de oameni izolaţi ca într-o capcană. Un incendiu sau o urgenţă medicală nu mai pot fi rezolvate în timp util. Sute de maşini aşteaptă în şir, în fiecare dimineaţă, să poată ieşi din cartier pe un drum care duce spre centură şi care a rămas singurul accesibil. Calitatea vieţii oamenilor a scăzut dramatic. Nu ştiu şi nu mă interesează istoria acestei probleme. Ştiu că 4000 de oameni suferă nevinovaţi. (Mircea Cărtărescu, scriitor, locuitor Greenfield, București)

I’m urging Bucharest City Council to take notice of the condition of Greenfield neighborhood in Băneasa, which is on the brink of disaster. Following the closing of Vadul Moldovei road, which would connect it directly with the city, 4,000 people are now trapped. No fire or medical emergency can be solved in due course. Hundreds over hundreds of cars wait in line every morning to drive out of this neighborhood on a road leading to the ring road; it’s the only way out! People’s wellbeing has dropped dramatically. I am not interested in how it all started. The only thing I know is that 4,000 innocent people suffer. (Mircea Cărtărescu, writer, resident in Greenfield, Bucharest)

101

102

103

Credit foto / photo credit: Petruț Călinescu

Traficul care îi înnebunește pe toți începe să îi aducă pe oameni înapoi în oraș. Dar vor ceva foarte central, dacă tot se întorc. Transportul în comun, accesul la creșe, grădinițe, sunt obligatorii. Altfel, ești taximetrist. (RD SIGN)

The maddening traffic will bring people back to town. But they want a central location, if they return. Public transport, access to nurseries, kindergartens are a must. Otherwise, you turn yourself into a taxi driver. (RD SIGN)

Ne-a atras cartierul că era liniște. Și de exemplu țiganii de peste drum au avut ponei, mici și mari. Au cocoși, eu am crescut la sat și îmi place. Plus că poți să mergi până la calea ferată, să te uiți la trenuri, e fain pentru copii. Peste drum au găini, rațe, curci, tot timpul te oprești la gard. (familie tânără cu doi copii, locuitori Ansamblul Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)

We liked the neighborhood for its quietness. For instance, the gypsies across the road had ponies, big and small. They also breed cocks; I grew up in a village and I enjoy it. You can also walk up to the railroad and watch the trains, which kids really like. The folks across the road breed hens, ducks, turkeys, and you stop by and chat. (a young family with two children, residents of Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)

104

Stația de tramvai e aproape, piața e aproape. Nu simțim lipsa de nimic in cartier. Aici e alimentară, farmacie, daca nu găsesc ceva aici merg la Dacia, unde găsesc tot ce-mi trebuie. (fostă administrator de bloc, locuitor Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)

The tram stop is near; the market place is at hand. We have everything in this neighborhood. There is a food store, a pharmacy, and if I can’t find something I walk up to Dacia, where I can always find whatever I need. (former apartment block administrator, resident in Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)

Toată lumea se zbate să ajungă aici (din cauza școlii). E supra-aglomerată din cauza asta și foarte mulți își fac viză de flotant aici sau se mută aici … (locuitor, Soarelui, Timișoara)

Everybody is agonizing to get here (because of the school). It is overcrowded and for this reason many apply for a temporary visa or even move in here … (resident, Soarelui, Timișoara)

105

Cultura materială, „arhitectura fără arhitecți” și relațiile de vecinătate / Material Culture; “Architecture without Architects” and Vicinity Relationship

Într-o analiză care începe de la un feno-

particular interesată de spațiile obți-

men care comunică cu trecutul socialist,

nute prin demolarea anumitor părți ale

vorbind despre dihotomia „normal” –

pereților și, în special, de bucătăriile „în

„anormal” cu privire la standardele de

stil american” care se deschideau spre

respectabilitate, Krizstina Fehervary

camera de zi și nu erau închise, așa cum

(2002) subliniază că transformările

erau în timpul socialismului.

surprinzătoare care au avut loc în anii ‚90

Aflate la interfața interior-exterior

în sfera publică din Ungaria au fost de-

(închiderea balcoanelor, modificarea

pășite de cele care apar în sfera privată.

tâmplăriei, amplasări de aparate de aer

Fenomene similare aveau să se petrea-

condiționat, termoizolări parțiale etc.),

că și în spațiul locuit din blocurile din

modificările au un impact asupra spațiu-

România în anii 2000. Cele mai vizibile și

lui public și a interacțiunii dintre vecini.

cele mai importante schimbări, pornind

Aceasta face ca, în multe ansambluri noi,

de la investițiile materiale și emoționale,

aceste bricolări vernaculare șă fie moni-

au fost camerele de zi din ce în ce mai

torizate normativ și compulsiv, ducând,

spațioase, bucătăriile cu tehnologii de

în mod paradoxal, la consolidarea unei

ultimă generație, mai multe băi și spații

opinii publice a comunității de locatari.

pentru recreere. Autoarea a fost în mod

106

In an analysis beginning from a phe-

has shown a special interest in those

nomenon that communicates with the

spaces obtained by tearing down some

socialist past, Krizstina Fehervary (2002),

walls and, in particular, the (American)

discusses the ‘normal’ - ‘abnormal’ di-

‘open kitchens’ to the living rooms, which

chotomy as to respectability standards;

greatly differ from the closed ones from

there she emphasizes that the unexpect-

the socialist era.

ed changes occurring in the 1990s in

Being at the interface between interi-

the public sphere in Hungary have been

or and exterior (balcony glazing, carpen-

surpassed by those in the private sphere.

try alteration, air-conditioning units on

Similar cases occurred also in the inhab-

the façade, partial insulations, etc.), such

ited spaces from Romania’s apartment

modifications impact on the public space

blocks in the early 2000. The most ob-

and the interaction among neighbors.

vious and important changes, triggered

In many of the new ensembles, such

by material and emotional investments,

vernacular bricolages are monitored in

regarded the living rooms, which became

a normative and compulsive manner,

larger, the kitchens equipped with cutting

which paradoxically results in strengthe-

edge appliances, and the additional bath-

ning the public opinion of the inhabitant

rooms and leisure spaces. The author

community.

107

108

109

Bricolaj locativ / Housing Bricolage În perioada anilor 2000, după traversa-

During the early 2000, after having

rea inerției de a păstra camerele închise

overcome the inertia of enclosed rooms

și bucătăria ca spațiu de refugiu (din

and having turned instead the kitchen

cauza lipsei generale a încălzirii), apare

into a refuge (due to lack of heating), the

o efervescență a modificărilor ad-hoc, ca

very same residents were literally seized

fenomen de amploare în blocurile socia-

by a fever materialized in ad-hoc altera-

liste: demolarea cămărilor din interiorul

tions inside socialist blocks: pantry walls

bucătăriilor, spargerea pereților care

inside the kitchen were torn down, the

despart sufrageriile de balcon sau a celor

walls separating the dining room from the

care separa bucătăriile și debaralele de

balcony or the storage places from halls

holuri sau de sufragerii.

or living rooms were also demolished.

Victor Buchli (1999) sugera că inter-

Recently, such intervention practices,

venţiile şi adaptarile pe care indivizii le-au

which Adam Drazin (2005) – following

adus mediului sovietic construit “constitu-

in the footsteps of Bernard Rudofsky –

iau o modalitate de exprimare a gustului

placed under the heading of ‘architecture

personal și de a marca un spațiu imper-

without architects’, have been dictated by

sonal”. Recent, aceste practici de inter-

various dynamics, from consumerism to

venție, reunite sub ceea ce Adam Drazin

lifestyle, which encapsulated the proclivi-

(2005) – pe urmele lui Bernard Rudofsky

ty to modernity. They are encouraged by

– numește “arhitectură fără arhitecți”, au

on-line communications (Pinterest or ‘Do-

fost dictate de dinamici diferite, cele con-

It-Yourself’ blogs) which tend to replace

sumeriste sau de lifestyle care conden-

specialists quite often.

sează adeziunea la modernitate. Ele sunt

Many times, the aspirations behind

încurajate în mediul on-line (Pinterest sau

such interventions on domestic mate-

bloguri cu tema “Do-It-Yourself”), care

rial culture come into conflict with the

ține de multe ori locul specialiștilor.

need for storage, which makes room for

Aspirațiile din spatele acestor inter-

reflections on the purpose of various

venții asupra culturii materiale domes-

spaces that belong to the built geography

tice intră, nu de puține ori, în conflict cu

of housing.

nevoia de depozitare, lasând loc pentru reflecții asupra rostului diferitelor spații care aparțin geografiei locative construite.

Credit foto pagina anterioară / photo credit previous page: Alex Todirică

110

E destul de mare apartamentul, e open space, practic au dispărut pereții interiori, pierdeai mult spațiu înainte. Dar e și un dezavantaj acum, când gătești... se simte în toată casa. Eu n-aș vrea bucătaria deschisă, dar soția vrea... (locuitor tânăr, Circumvalațiunii, Timișoara)

The apartment is pretty big, it’s open space; in fact, there are no more interior walls which made you waste a lot of space before. However, there is a disadvantage to it; whenever you cook, the smell spreads everywhere in the house. I wouldn’t like an open kitchen, but my wife … (a young resident, Circumvalațiunii, Timișoara)

Au dărâmat pereți. Eu n-am zis nimica, că nu am vrut să mă amestec. Eu, zic, să fac reclamație la ăla care stă lângă mine? Nu-i treaba mea. Au modificat la bucătării, la living. Și-au făcut camerele mai mari. Eu numai am zugrăvit apartamentul și am pus termopane că așa s-a făcut, e modern. (locuitoare în vârstă, fostă administrator de bloc, Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)

They’ve torn the walls down. I didn’t say a word, because I don’t like meddling. Shall I file a complaint against my next door neighbor? It’s none of my business. They altered their kitchens, their living rooms. They widened their rooms. I’ve just had it painted and put thermal pane windows because it’s fashionable, isn’t it? (an old woman resident, former block administrator, Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)

111

Spații private vs. spații comune / Private vs. Communal Spaces Așa cum o indică intervențiile de pe

As some of the new housing residents`

grupurile de facebook ale rezidenților din

facebook groups show, balcony glazing,

noile ansambluri, închiderea balcoane-

air-conditioning units and the ways in

lor, dotarea cu aer condiționat și modul

which parking lots and infrastructure as a

de utilizare a parcării și a infrastructurii

whole are used might be useful inquiring

în ansamblu pot deveni instrumente de

and indexing tools, in a word, class filters

examinare și indexare, adevărate filtre

shaping the image of the good neigh-

de clasă prin care este croită imaginea

bor or, conversely, of the intruder (who

bunului vecin sau, dimpotrivă, a intrusului

obviously has no cultural background),

(evident, lispit de capital cultural) întrucât

because the latter, for one, encroaches

încalcă „standardele materiale respecta-

‘respectable material standards’ of middle

bile” ale identităților și aspirațiilor clasei

class identity and aspirations. Such com-

de mijloc. Toate aceste comentarii, în care

ments, in which the actors are challeng-

actorii contestă sau negociază termenii

ing or negotiating the terms governing

care guvernează cultura materială a imo-

the material culture of the buildings they

bilelor în care conviețuiesc, sunt o sursă

inhabit together, provide a major instru-

importantă de înțelegere a dimensiunii

ment to size up property relationships.

relaționale a proprietății. Opțiunea frecventă pentru un balcon

Today’s frequent choice for an open balcony or terrace filled with flowers and

sau o terasă deschisă, plină cu flori și

furniture, that is, for a place to spend your

mobilier pentru petrecerea timpului liber,

leisure time in, points to a momentous

marchează o schimbare radicală față de

change from the mid-2000s. At that

mijlocul anilor 2000. Entuziasmul pentru

time, their enthusiasm for thermal pane

ferestrele cu geam termopan la vremea

windows led to massive balcony glazing,

respectivă a dat naștere unui fenomen

which had been a common practice in

masiv de închidere a balcoanelor, o prac-

post - socialist Romania. After 2005 such

tică comună în România postsocialistă.

windows were indicative of a person’s so-

După 2005, ferestrele cu geam termopan

cial status to that extent that they became

deveniseră un indicator atât de valoros al

part of the pop culture.

statutului social, încât au intrat în cultura pop. În ultimii ani, aceste practici devenite

However, such habits, reflecting a much wider range of the domestic material culture, have been gradually left

expresiile unui univers mai larg al culturii

behind lately; sometimes middle class

materiale domestice, încep să fie lăsate

members felt it right to make it very clear

în urmă, uneori ca o declarație explici-

they wanted to break away from such

112

tă a membrilor clasei de mijloc de a se

materials associated with post-socialist

despărți de materialele asociate tranziției

transition, (whom they thought were

post-socialiste (considerate a fi interne

motivated by necessity); at the same time,

îmbunătățiri motivate de necesitate), dar,

their reaction could have been stimulated

de asemenea, stimulate de imaginarul de

by the marketing imaginary exhibited in

marketing al magazinelor de mobilier.

furniture stores.

În noile ansambluri rezidențiale

In the new cosmopolitan ensemble,

cosmopolite, balconul deschis devine o

an open balcony has become a metaphor

metaforă pentru o grădină absentă. Pe

for an absent garden. On such balconies /

astfel de balcoane / terase spațiile de

terraces, storage spaces are absent or very

depozitare sunt absente sau diminuate.

limited. The neighbors who stray away

Vecinii care se îndepărtează de acest tip

from this type of representation are shar-

de reprezentare sunt aspru criticați pe

ply criticized on facebook groups through

grupurile de facebook prin ritualuri de

rituals of public shaming and, ultimately,

public shaming și prin apelul, în ultimă

the administrative provisions of commu-

instanță la prevederile regulamentelor de

nity life and neighborliness are appealed

ordine interioară sau de bună vecinătate.

to. Having escaped the housing landscape

Evadați din peisajul locativ al fostelor blo-

of the former socialist blocks (and particu-

curi socialiste (și mai ales de sub clamata

larly the neighbors’ meddling), the middle

atenție scrutătoare a vecinilor), exponenți

class exponents have become themselves

ai clasei de mijloc devin ei înșiși agenți

compulsive, ruthless investigators of their

compulsivi și neîndurători ai investigării

apartment neighbors’ behavior and persu-

comportamentelor colocatarilor și ai

asive agents of conformity.

exercitării consecvente a presiunii de conformare.

Poate că oamenii nu își doresc

People perhaps do not want to

să împartă prea mult spațiile, să

share spaces and community

locuiască la comun. E interesant

living. It’d be interesting to find

cum se raportează fiecare la acel

out how they relate to that space:

spațiu: îl percepi ca pe „scara

do they perceive it as their ‘own

individuală”, „etajul tău”. Pentru

block entrance’, ‘their own floor’?

noi e o provocare să căutăm și

For us it’s a challenge and we try

o rezolvare individuală spațiilor

to solve such communal spaces as

comune.

if they were individual ones. (ADNBA)

113

(ADNBA)

Credit foto pagina următoare / photo credit following page: Cosmin Dragomir

114

115

Întrajutorare; comunitate / Mutal Aid; Community Există un proces de comunitarizare care

There is a process of reaching out to the

găsește în grupurile online dispoziti-

community underway which finds in the

vul necesar pentru articulare, ale cărui

online groups the perfect ground; their

manifestări amintesc uneori de practicile

actions remind us of mutual aid practices

de întrajutorare din perioada socialistă,

during communism, which then derived

derivate din cultura penuriei de bunuri și

from a culture of penury of goods and

servicii. Medicamente, alimente și servicii

services. Cohabitants share medicines,

sunt împărtășite cu colocatarii.

food and services. Lost kids, lost property,

Copii rătăciți, obiecte pierdute,

cars whose lights had not been switched

mașini uitate cu luminile aprinse sau

off or open windows, a piece of advice on

ferestre deschise, nevoia unui sfat despre

how the apartment heating unit works

funcționarea centralei de apartament

can find a solution a click away. Paradox-

își găsesc rezolvarea prin semnalarea

ically, though, children – who are more

online la un click distanță. Într-un mod

than often deprived of a proper educa-

care poate părea paradoxal, sociabilitatea

tional infrastructure – can socialize here,

copiilor – privați de cele mai multe ori de

as their parents say, in sort of reaction

infrastructura educațională - se manifestă

to what has once been a typical street

aici, conform spuselor părinților, într-o

atmosphere, and now is no more than

replică a atmosferei străzilor de odinioară,

a streetscape filled up with cars. On the

ocupate astăzi până la refuz de mașini. Pe

other hand, the young couples, who move

de altă parte, socializarea tinerilor ajunși

recently in socialist blocks and live along-

recent să locuiască blocurile socialiste

side the old residents barely socialize

cu vechii rezidenți este reținută spre

with them. It’s hardly surprising that the

inexistentă, cel mult indulgentă. Universul

world of relations is dictated by dwelling

relațional este, deloc surprinzător, dictat

practices which have their own ways.

de practicile de locuire cu manifestările și înțelegerile lor diferite. În fața unor probleme cu caracter

Being faced with such general issues, new forms of resident associations have emerged; they put pressure on authori-

general au apărut forme de asociere ale

ties and political actors in order to infuse

rezidenților, care exercită presiuni asupra

urbanity there where it lacks in the spaces

autorităților și actorilor politici, în general

of the residential ensembles they inhabit.

pentru a umple cu urbanitate spațiile deficitare din proiectele ansamblurilor pe care aceștia le locuiesc.

116

Deci nu se fac munci comune, să zici că ieșim toți și tundem sau udăm, nu, plătim 10 lei pe lună și vine cineva care niciodată nu face nimic, niciodată nu îl vezi că vine și care zice clar: eu curăț aleea de aici până la ușă dar între mașini vă curățați voi. Deci nu există muncă comună aici la noi. (familie tânără cu doi copii, locuitori duplex Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)

So, no one takes part in communal activities, for instance to cut the grass or water the plot; oh, now, we pay 10 lei a month for someone who never does a thing; never can you see him doing something because he’s said loud and clear: I’ll be cleaning this path to the door, but you should clean in-between the cars. There is no communal work here. (a young family with two children, residents in a duplex in Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)

În dezvoltările mari, sentimentul de comunitate nu prea există. Sunt tineri, media de vârstă e de 40 ani, dar nu reușesc să își gestioneze lucrurile comune. Vor să nu se audă, să nu îi deranjeze vecinii. La dezvoltările mici, cu 6-7 apartamente pe scară, lucrurile stau altfel. Chiar se formează o comunitate, care se poate organiza. „Scrie și în cărți” asta. (RD SIGN)

There is no such thing as community feeling in large developments. The residents are young; the average age is 40, yet they cannot handle communal matters. They don’t want their voice to be heard, don’t want to be disturbed by neighbors. In smaller developments, with 6-7 apartments in a stairwell, things are different. They really make up a community that can get organized. This is also written “in books”. (RD SIGN) 117

118

119

Credit foto / photo credit: Sandra Andrei

PRODUSUL / PRODUCT Destinată experimentării unor aspecte ce țin de locuire, seria de instalații se referă la „produsul” trăit, dintr-o perspectivă complet subiectivă, a locuitorului. Câteva teme esențiale sunt declinate prin mijloace artistice: adaptarea aceluiași spațiu interior în urma unor nevoi diferite, vitalitatea spațiului exterior, obiectele personale care umplu și definesc spațiile pe care le trăim și vecinătatea- imediată, a orașului, sau cea umană.

121

Meant to experience certain housing aspects, the series of installations deal with the inhabited “product“ from the user’s own viewpoint. Some basic themes are revealed through artistic expressions, such as: the adjustment of the very same interior space according to different needs, the vitality of the exterior space, personal belongings that fill and define the spaces we inhabit, city or human vicinity.

122

123

Vocile actorilor / Voices of the Actors Cătălin Crețu Printr-un filtru translucid ce învălu-

Through a translucent filter that envelops

ie alveolele destinate experimentării,

the artistic installations, the voices of

vocile actorilor principali, care dau formă

the main actors that shape our homes

locuințelor noastre, se aud neîntrerupt :

are heard uninterruptedly: the developer,

dezvoltatorul, administrația, arhitectul

the administration, the architect and the

și locuitorul (sau utilizatorul, cum i se

dweller (or the end-user, as he/she is of-

mai spune de multe ori). Glasurile lor,

ten called). Their voices, cut-off from any

desprinse de orice imagine, descriind

image, describe their different interests

problematici, interese și aspirații diferite,

and aspirations, and are presented im-

sunt prezentate în paralel și pe picior de

partially (as opposed to real life), in a walk

egalitate (altfel decât se petrece în viața

through a sono-spatial labyrinth.

reală) într-o plimbare printr-un labirint sono-spațial. * Colaje selectate din urma unor interviuri luate de IDEILAGRAM în 2018, în lectura: Vocea administrației: Iulia Păun / Vocea arhitectului: Ștefan Constantinescu / Vocea dezvoltatorului: Alexandru Păun / Vocea locuitorului: Ilinca Păun Constantinescu

Credit foto pagina anterioară / photo credit previous page: Alex Todirică

* Collages selected from interviews taken by IDEILAGRAM in 2018. Reading by: Voice of the administration: Iulia Păun / Voice of the architect: Stefan Constantinescu / Voice of the developer: Alexandru Paun / Voice of the resident: Ilinca Păun Constantinescu

124

Dezvoltatori

Arhitecți

„Unicul mod de a reduce costul locuirii e

„Relația dintre cei implicați în construcție

prin concurență.”

este una foarte complexă, care implică comunicare constantă și în timp real

„TVA-ul dedus de 5% din locuință este

între actorii implicați: project-manageri,

până la 450 000 lei , iar cei mai mulți

arhitecți, dezvoltator, etc.”

dezvoltatori stau până în acest prag. Dacă depășești acest prag, prețul crește

„Orice plan urbanistic zonal, care e un in-

cu 14% doar din TVA . Între 105 000 și

strument pe care îl cunoaște toată lumea,

120 000 euro nu există locuință în țară

ar trebui de fapt să aibă o componentă de

prin politică de stat.”

parteneriat public – privat. Și chestiunea asta este complet ignorată procedural,

„După 2010, cea mai mare problemă a

conceptual și operațional, și de aici... o

fost și este programul Prima Casă. E foar-

colecție de dezastre imobiliare. ”

te dăunătoare pentru că plafonează prețurile și tipul de apartamente. Ajungem să

„Un apartament ar trebui să îți ofere un

fim blocați în modelul apartamentului de

anume mod de a funcționa al spațiului

2 camere.”

interior, să îți permită niște variabile, să circuli poate în două feluri, sau să îți ofere

„Dezvoltatorii se raportează mult la piața

o serie de opțiuni, nu una singură. Nu ne-

pe care o adresează, cum s-ar spune:

apărat prin flexibilitatea de a-l recompar-

«Piața reglează.»”

timenta, adică nu chestii atât de drastice. Dar măcar să poți să folosești spațiile în mai multe feluri, asta e o calitate.” „Majoritatea ansamblurilor se construiesc pentru persoane care aparțin de (upper) middle class. Nu există interes pentru locuințele sociale sau programe de locuire dezvoltate de stat.”

125

Utilizatori

Administrație

„Avem două balcoane aici în

„Constituția vorbește despre statul care

Circumvalațiunii și pe unul din balcoane

și-a asumat să asigure condiții de viață

o să amenajăm un dulăpior, pe care să

decente. Legea locuinței vorbește despre

depozităm cât de cât... Noroc că stăm și

locuința care este un drept, la care toată

la țară. N-avem unde depozita aici.”

lumea trebuie să ajungă, legea marginalizării sociale vorbește despre dreptul la

„Vecinii îi cunoaștem așa, dar mai puțin

locuire. Apoi, avem un stat absent care

vorbim cu ei. Da, mai puțină comunicare…

creează norme, dar nu le aplică. ”

fiecare cu casa lui.” „România a făcut cred că una din cele „Tineretul e ok, dar mai puțin cu socializa-

mai grave și mai nefavorabile erori după

rea, fiecare cu treaba lui”.

revoluție, aceea a privatizării în general, așa cum s-a făcut, dar mai ales a fondului

„Ce e fain la blocul ăsta e că avem uscă-

de locuințe, care era în proporție de 97%

torie. Mie îmi convine că am unde să îmi

de stat. Modul în care s-a realizat această

întind rufele.”

eroare a fost, după părerea mea, o gafă impardonabilă. ”

„Unde stăteam înainte era ca la televizor. Aveam un bloc cu garsoniere și vedeai

„Relația administrație – decizie publică

ca într-un ecran tot ce se întâmplă într-o

trebuie să fie profesionalitatea și astfel

cameră.”

poate să nască cu adevărat decizii bune. ” „Autoritățile locale sunt foarte vulnerabile în tema locuirii prin incapacitate profesională, prin partizanat și prin vulnerabilitatea în fața speculei imobiliare. Ele ajută voluntar sau involuntar la producția de locuire proastă.”

Credit foto / photo credit: Alex Todirică

126

127

Sunete de vecinătate / Sounds of the Neighborhood Cătălin Crețu & Ideilagram Sunetul este parte din viața cotidiană,

Sound is part of everyday life, element of

element al locuirii, aliat sau dușman al

living, ally or enemy of the tenant, reason

locatarului, motiv de bucurie sau tristețe,

for joy or sadness, meditation or discom-

de meditație sau disconfort. Ne raportăm

fort. We relate to the living environment

la mediul sonor ambiental locativ în func-

according to our education, profession,

ție de educație, de profesie, de stare, de

status, need for respect for the co-owner.

nevoia de respect pentru conlocuitor. Am încarnat în spațiul simbolic urme

Traces of acoustic living are incarnated in the symbolic space. While architec-

ale locuirii acustice. În timp ce arhitectu-

ture, materials and technologies, different

ra, materialele și tehnologiile, abordările

approaches and standards have changed,

diverse și standardele s-au modificat,

we find that the sound flows have re-

constatăm că fluxurile sonore au rămas

mained the same, perhaps more dense in

aceleași, poate mai dense pe alocuri.

some places.

Rememorăm stări și momente acusti-

We recall old and new acoustic mo-

ce vechi și mai noi prin șase teme esenți-

ments and moments though six essential

ale locuirii colective, care problematizează

themes of collective living, which question

ideea de vecinătatea, fie că e imediată

the idea of neighborhood, whether it be

sau mai îndepărtată, fie că e umană sau

immediate or remote, whether it is human

se referă la spațiul construit.

or refers to the built space.

Temele explorate: Periferie vs. centru <despre relația ansamblurilor de locuințe cu orașul> Izolare vs. deschidere <despre relațiile din cadrul ansamblului de locuințe> Vechi vs. nou <despre spațiile comune și gestionarea lor în fondul de locuințe vechi și noi> Dotări urbane vs. dotări periurbane <despre diferitele tipuri de dotări ce deservesc locuințele colective> Diversitate vs. segregare <despre prezența umană> Individualitate în comunitate <despre relația dintre spațiul privat al locuinței și spațiul comunitar, „la comun”, împărțit>

Explored themes: Periphery vs. center <about the relationship of the housing ensemble with the city> Isolation vs. opening <about the relationships within the housing units> Old vs. new <about common spaces and their management in the old and new housing stock> Urban amenities vs. periurban facilities <about the different types of facilities that serve collective dwellings> Diversity vs. Segregation <about human presence> Individuality in the community <about the relationship between the private space of the dwelling and the community „shared” space>

Credit foto / photo credit: Alex Todirică

128

129

Credit foto / photo credit: Alex TodiricÄ&#x192;

130

131

Drăguțele / Cuties Suzana Dan Imaginați-vă o stea din univers ale cărei

Just imagine a star in the universe whose

rotații atrage în jurul ei alte mici stele,

rotations attract tiny stars, particles and

particule și elemente. Toate, în jurul ei,

other elements. They all gyre endlessly

gravitând la nesfârșit— am spune noi

– this is what we, ordinary people, would

oamenii.

say.

Acum faceți un exercițiu când ajungeți

Now, when you get home, try and do

acasă. Stați pe scaunul din bucătărie, pe

this exercise: sit down on a kitchen chair,

canapeaua sau pe fotoliul din sufragerie

on a sofa or an armchair and look slowly

sau din dormitor și rotiți-vă încet privirea

around you. Quietly observe the objects

în jurul vostru. Observați în liniște obiec-

that surround you. You may as well count

tele care se află în aceeași încăpere cu voi.

them (if you’re the snoopy type). Obvi-

Eventual numărați-le (dacă sunteți curi-

ously, you know them; they are yours or

oși). Evident că vă sunt toate familiare,

your partner’s or maybe you inherited

sunt ale voastre, personale, ale parteneru-

them together with the house. They are

lui de viață, sau, moștenite odată cu casa.

of no use to you, and it turns out you only

Nu vă sunt de folos, le atingeți doar la

touch them when you clean up the place

curățenia aia generală când vă aventurați

and venture into the most obscure corners

până în cele mai obscure colțuri după

for traces of dust.

urmele de praf. It is then that you pick them up and conAtunci le luați în mână și le contemplați

template them as if you saw them for the

de parcă le-ați vedea pentru prima data în

first time in your life. What is more, they

viață. Adică vă și întârzie durata opera-

make you muse and stall your “cleaning

țiunii „curățenie”. Cu mult timp. Fiindcă

up”. For quite a while. They are indeed

mai sunt și magice. De parcă asta le-ar și

magical. As if that were their role in your

fi funcționalitatea în spațiul vostru, odată

home; once you touch them, they won’t

atinse nu ți se dezlipesc de mână prea

let you go; they demand your undivided

ușor, îți cer atenție, șters de praf și în plus

attention; they want to be dusted; what is

își cer dreptul la re-evaluare a condiției

more, they claim their right to be re-eval-

lor de parcă în tot intervalul de timp cât

uated as if while they were hiding in a

au stat pitite prin casă de fapt ar fi fost

corner, they had been on a tour overseas.

într-un turneu peste mări și țări. Care

And that re-evaluation (they know it and

re-evaluare, de fapt (o știu și ele, o știți

you know it deep down in your heart) is

și voi prea bine undeva adânc în sufletul

utterly futile. They won’t leave your place,

vostru) este fix degeaba. Oricum ele nu

132

vor pleca niciodată din casă. Fiindcă… Și

anyway. Because … And there pops up an

aici începe o listă nesfârșită de motive.

endless list of reasons why.

Dincolo de voracitatea cu care adun,

Besides my rapaciously piling up and up

adun, adun, adun și iar adun lucruri în

and up of things around me and justify-

jurul meu, justificând acest nărav prin

ing this bad habit by saying ‘it will come

motive că „o să le folosesc cândva într-o

in handy sometime’ or ‘it inspires me

lucrare” sau „mă inspiră să…”, adese-

to …”, I often ask myself why I have this

ori mi-am pus întrebarea de ce strâng

passionate penchant, why I never suffer

obiecte cu atâta pasiune, de ce nu mă

to make a selection and why I don’t free

îndur să le selectez și de ce nu îmi ușurez

up some space by simply throwing them

spațiul de volumul lor, sau viața— de acel

away or why I always linger so long

ritual hipnotic de moșmondire-evaluare.

almost hypnotically when it comes to

Și generic, singura scuză pe care mi-am /

making a decision. Generally, the only

le-am găsit-o este aceea că sunt drăguțe.

excuse I could find, both for me and for

Nu frumoase. Obiectele frumoase sunt

them, was that they are all cute. Neither

alea de pe raftul vizibil din casă, „mândria

nice nor beautiful. Beautiful objects stand

coroanei”. Obiectele astea „drăguțe” sunt

conspicuously on the shelves in the house

atât de versatile în aspectul lor, încât nici

like ‘crown jewels’. These cute things look

măcar o utilitate nu le poți da fiindcă

so versatile that you can’t put them to

(culmea!) ți-e frică că le strici. Sunt fie

any use because (paradoxically!) you’re

prea mici, prea mari, prea grele sau prea

afraid not to break them. They are either

fragile. Au niște scuze ascunse în ele care

too tiny or too big, too heavy or too deli-

le oferă dreptul de ședere fără să li se soli-

cate. They have their own reasons lurking

cite nimic la schimb, pe termen nelimitat

inside them, which give them the right to

(etern cât viața ta de cele mai multe ori).

stay there for good (as long as you live in

Este drept nu în poziții foarte avantajoase,

most cases), without asking for anything

dar în siguranță. O viață stabilă. Asta au

in exchange. True enough, they are not

obiectele drăguțe din jurul nostru. Cât

very visible, but they will be safely kept.

ocupă în spațiul nostru aceste obiecte

They only wish to live a long, stable life.

drăguțe?

This is what the cute things around us are about. How much space do they take?

Am vorbit cu diferiți oameni, unii adepți ai unui stil minimal de viață (nu îi înțeleg

I’ve talked to various people, some of

vă jur, este un curent nou, hype, dar vă

whom are addicted to a minimalist life-

jur că răzbunarea obiectelor drăguțe nu e

style (I can’t understand them, I swear;

departe, sunt sigură), alții normali, adică

it’s a new trend, a hype, but these pretty

fără un atașament față de obiecte (aici

objects will take their revenge soon, I

sunt sigură că sentimentul este reciproc

133

134

135

și nici obiectele drăguțe nu vor câtuși de

swear). I’ve chatted with average people,

puțin să ajungă în casele unor asemenea

that is, those who don’t feel strongly

oameni) și apoi venim noi ăștia care nu

attached to objects, and I can tell the

se îndură să arunce, pe care îi mănâncă

feeling is mutual – pretty objects don’t

în palme să adune tot (adică cei în ale

really want to remain in the homes of

căror locuințe obiectele drăguțe se simt

such people). And then there’s us, those

ca acasă).

in whose homes the pretty things feel comfortable.

Niște procente ca să vedem și pe cifre cum stă treabă. Începem cu pragul ma-

Some statistics will tell us where we

xim: 10% din obiectele din locuință sunt

stand. Let’s begin with the higher limit:

cel mai probabil „drăguțe”, apoi ajun-

10% of the objects in your house are

gem la acel 4% “drăguț” și terminăm cu

likely to be ‘pretty things’; then we go

0,2% (îmi vine să și plâng și să plasez pe

down a peg or two and reach that 4% of

ascunselea niște “drăguțe” în asemenea

`cuties` and end up with 0.2% (I feel like

locuințe).

crying and sneaking some ‘cuties’ into

Încăperea în care vă aflați nici pe departe nu a adunat acel 10% din viața

such homes). The room you are in has yet to reach

mea. Este doar o mostră. Dar cu ocazia

that 10% of pretty objects from my life.

acestei cercetări în propriu-mi univers

It’s just a sample. It is only through this

vă pot relata câteva exemple de lucruri

research into my own world that I can

adunate în casă care sigur nu vor pleca la

give you some examples of things from

gunoi decât odată cu mine.

my place that will end up in the trash only when I will.

1. Scrisorile „Dragă Andreea” Probabil cea mai înduioșătoare arhivă pe

1.The ‘Dear Andreea’ letters

care o dețin. Mai plină de farmec chiar

Perhaps this is the most touching archive

decât corespondența purtată cu unul din

I have. It is by far more charming that my

iubiții mei. Să nu vă imaginați că această

correspondence with one of my gen-

arhivă este frumos adunată într-un singur

tleman friends. You shouldn’t presume

loc. Nu. Ea se află în niște saci, cutii care

that this archive is piled up neatly in one

arhivează o perioadă a vieții mele. Cam

place. Oh, no. It’s stored in some bags,

zece ani. Și aici vorbesc doar de hârtii, lu-

some boxes wherein lies the archive of

crări, caiete de șoală, foi de curs, schițe. Și

one of the periods in my life, that is,

printre ele apar când și când coli de hârtie

about ten years in all. I’m talking about

(unele de caiet, altele foi albe, care în ma-

papers, school notebooks, course notes,

rea lor majoritate au câte o pagină, scrisă

and sketches. Most of them contain a

frumos, care începe cu „Dragă Andreea”.

single sheet, with beautiful calligraphy,

Draga mea Andreea este prietena mea

which begins with ‘Dear Andreea’. My

Credit foto pagina anterioară / photo credit previous page: Alex Todirică

136

din copilărie, draga mea Andreea nefiind

dear Andreea is my childhood friend, my

aproape de mine ci peste mări și țări,

dear Andreea, who is not here with me,

mi-a devenit confidentă fără să fi primit

but faraway, overseas; she became my

niciodată aceste scrisori, pentru majo-

confidant, yet these letters containing

ritatea dramelor din adolescența mea.

almost every dramatic moment of my

Cu foarte puține excepții, niciuna dintre

adolescence never reached her. With

scrisori nu este terminată...

few exceptions, none of these letters is finished …

2. Hainele bunicii Sunt câteva obiecte de îmbrăcăminte,

2. Granny’s clothes

cusute de bunica mea, bluze și fuste sim-

There are some items of clothing that my

ple. Și încă mai am cel puțin o pereche de

granny sewed for me: simple blouses and

șosete de lână tricotate și cârpite de ea.

skirts. I still have at least a pair of woolen socks she knitted and patched.

3. Obiectele domnului profesor Mitroi Câteva pahare, pensule, sticluțe cu

3. Professor Mitroi’s objects

pigmenți și esențe din atelierul domnului

Several glasses, brushes, vials with pig-

profesor.

ments and essences from the professor’s studio.

4. Muzică Vorbim de trei etape diferite ale vieții

4. Music

mele, care au evoluat odată cu tehnologia

We’re talking about three different stages

și care fiecare dintre ele cuprinde alte

of my life, which evolved along with the

genuri de muzică (fiindcă până și la asta

technology in the field, each containing

am reușit să fac o salată de boeuf cu toate

different kinds of music (even in this area

stilurile). Casete (câteva sute bune), CD-

I’ve made a sort of ‘miscellanea’ out of

uri (câteva sute bune) + arhivă digitală.

every existing genre). Cassettes (some hundreds of them); CDs (some hundreds

În plus, ca niște părinți responsabili

of them) + the digital archive.

(și strângători de obiecte ce suntem), arhivăm de opt ani tot ceea ce desenează

What is more, being responsible (and

copila noastră. La acest capitol mă văd

hoarding) parents, for eight years we’ve

doar custode, știu că voi preda la un mo-

archived every piece of drawing our child

ment dat acest volum la fel cum au făcut

has produced. In this respect, I’ll be the

și părinții mei.

custodian and one day will hand this volume down to her as my parents did

Să tragem o concluzie? Avem nevoie de obiecte drăguțe în viața noastră? Cu ce ne ajută ele? De ce simțim nevoia să plecăm

137

with me.

138

139

cu o cană în buzunar din locuința în care

Shall we draw up a conclusion? Do we

am stat cu chirie? De ce furăm scrumiere

need `cuties` in our lives? How do they

din restaurante? De ce băgăm în buzunar

help us? Why do we feel like snatching

o piatră de pe nu știu care drum din nu

a mug before leaving the apartment we

știu care țară de parcă ar fi „acea piatră”

rented? Why do we steal ashtrays from

dar de fapt nu e decât o banală piatră

restaurants? Why do you shove in your

care, culmea, va sfârși într-un colț al casei

pocket a stone you picked on a road from

plină de praf?

some country you visited as if it were ‘that stone’, but it’s nothing but a trite

Eu mă simt că într-un cocon în mijlo-

stone which, by the way, will end up

cul acestor obiecte. Ele îmi sunt refugiu

covered in dust in some corner of your

în absența teleportării lângă muntele

house?

albastru de acasă atunci când mă simt în nesiguranță. Fiecare dintre ele conține o

I feel as if I were in a cocoon in the middle

altă poveste, doar de mine și de ele știută.

of these objects. They are my refuge as I

Și poate că de fapt, cu ajutorul lor mi-am

can’t beam myself up to the blue moun-

construit un sistem propriu împotriva

tain from home, when I feel unsafe. They

uitării în acest mic Macondo personal.

all have their stories, which only they and I know. Maybe they helped me build this

Deși inițial am acceptat provocarea aces-

system against oblivion within my own

tui proiect cu toată bucuria și entuzias-

Macondo.

mul, pe parcursul cercetării, el m-a afectat nebănuit de mult, fiindcă m-a întors spre

Although initially I gladly and enthusi-

mine, m-a pus în situația să deschid cutii

astically accepted the challenge of this

pe care fie nu am avut curajul niciodată

project, during my research I found it was

să o fac, fie încă nu era momentul potrivit.

deeply affecting me because it made me

Fiindcă nu am vrut să vorbesc despre

look inside and open boxes that I wouldn’t

aceste obiecte ca despre ceva ce, fără să

have opened either because I daren’t do

fi lungit prea mult vorba, ar fi o formă

it or because the time wasn’t yet right.

banală de animism. De fapt, mi-am dorit

Because I wouldn’t talk about such

în primul și în primul rând să înțeleg și să

objects as of something that, without

găsesc o explicație de ordin funcțional și

further ado, would be a banal form of

estetic al prezenței „obiectelor draguțe”

animism. First and foremost, I wanted

în viața mea. Până și acest termen de

to understand and find a functional and

„drăguț” ridicat la rangul de categorie

aesthetical explanation for the presence of

estetică, este de fapt nu o persiflare a

such ‘pretty objects’ in my life. Even the

frumosului, ci mai degrabă o încercare de

choice of the word ‘cute’ turned into some

definire a acestor obiecte atât de puternic

aesthetic category is not meant as ban-

lipite de existența mea, de spațiul meu

tering against the beautiful; it is rather

Credit foto pagina anterioară / photo credit previous page: Tudor Constantinescu

140

privat. O concluzie finală tot nu pot trage.

my attempt to define these objects that

De fapt, nici nu prea mi-am propus acest

are strongly attached to my existence

lucru. Dar mi-a dat câteva răspunsuri și

and my private space. So, I cannot draw a

știu că tot ceea ce îmi rămâne de făcut în

final conclusion. In fact, I never tried to do

continuare este să îmi continui existența

it. However, they gave me some answers

împreună cu ele. Și să le asum ca pe niște

and I know we will always be together. I

mici madlene ascunse în provizii generoa-

assume them as my personal and gener-

se în spațiul meu de acasă și de la atelier.

ous supply of memory-laden ‘madelaines’ I keep hiding at home and in my studio.

141

Mnemonics Romeo Cuc, Raluca Sabău, Roxana Pop, Irina Gudană, Mihai Gheorghe, Vlad Tomei Spațiile publice din oraşele din România

Public spaces in Romanian cities have

s-au schimbat semnificativ în ultimele

been changing over the past few decades.

decenii. Majoritatea schimbărilor au

Most of these changes occurred organi-

apărut organic, pe măsură ce societa-

cally, as society itself has changed. This

tea însăși s-a schimbat. Aceasta este o

is our attempt to start a conversation

încercare de a începe o conversație și de

and offer an opportunity to reflect about

a oferi oportunitatea unei reflecții asupra

the free space between the apartment

spațiului liber/gratuit dintre blocurile soci-

buildings of Romanian cities. This is

aliste din orașele românești. Aceasta este

MNEMONICS.

MNEMONICS. Mnemonics face referire la tehnica

Mnemonics appeals to the ancient technique of collecting memories – ars

antică de colectare a amintirilor, ars me-

memoriae, based on the connection

moriae, bazându-se pe relația gândurilor

between thoughts and a visual support

cu suportul lor vizual investit cu semni-

invested with meaning. The ability of

ficație, imposibil de uitat. Capacitatea

space to generate strong memories is the

spațiului de a genera amintiri puternice

ultimate challenge of architecture and

rămâne provocarea supremă a arhitecturii

helps endlessly access and re-access the

și face ca emoția unei povești să poată fi

emotions related to a specific story.

reaccesată la nivel mental la nesfârșit. Pentru copiii ultimelor decenii ale isto-

For the kids of the past few decades in Romania, the universal icon of the

riei României, imaginea iconică universală

space between ‘the blocks’ is a strong

a spațiului dintre blocuri face parte din

piece of collective memory that defines

amintirile care creează memoria colectivă

out territory- it puts together friends,

ce ne definește teritoriul — prieteni, jo-

games, mishaps, stories. The key that

curi, accidente, întâmplări, scara blocului

used to hang down their necks (`latchkey

și cheia atârnată la gât, ca simbol atât al

kids`) remains a symbol of independence

libertății, cât și al responsabilității. Acest

and responsibility. The space between

spațiu cu infinite posibilități e readus în

the blocks of Romanian cities is getting

atenția publică ca promisiune pentru un

contemporary reactions at an architectur-

scenariu de viitor legat de spațiul public

al level, community level and educational

și modul în care acesta (mai) poate fi (re)

level. We are hoping to see more and

utilizat.

more new ways of integrating free public space in the social lives of the communities they are neighbouring.

Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu

142

143

Cum fiecare perioadă istorică își

Since every piece of history can

găsește finalmente vocile, MNEMO-

eventually find its voices, MNEMONICS

NICS oferă o abordare multidisciplinară

proposes a multidisciplinary approach by

invitând profesioniști din domenii diferite

inviting various professionals to address

să-și exprime viziunea asupra subiectului

the topic in their own manner, expressing

proiectului într-o manieră personală, din

from the very personal point of view of the

perspectiva copilului care a cunoscut și

child who knew this decorum and grew to

s-a format în acest cadru.

learn from it.

Credit foto / photo credit: Alex Todirică

144

145

146

147

Credit foto / photo credit: Alexandru ZÄ&#x192;rnoianu

Scenarii de locuire; Seria 7 70 / Dwelling Scenarios; Series 7 70 Ioana Trușcă Câte lucruri și câți oameni încap în două camere? Ce se întâmplă atunci când o singură

How many objects and how many people can two rooms accommodate? What happens when in one pantry you

cămară are de suportat borcanele cu

have to pile up the pickle jars from

murături de la două seturi de părinți

concerned, provincial parents from

îngrijorați din provincie? Cum e să te trezești în dormitor și să lucrezi în sufragerie? Cât de ușor e să spionezi din scara blocului?

both sides? What is it like to wake up in the bedroom and work in the dining room? How convenient is it to spy on your neighbors from your stairwell?

Răspunsurile se găsesc într-o colecție de

You can find the answers in a collection of

scenarii de locuire ale unui spațiu familiar

housing scenarios for a space almost all

aproape tuturor: omniprezentul aparta-

of us are familiar with: the ever-present

ment de două camere (de 50,1 mp și 52

two-room apartment (50.1 sq. m and 52

cu balcon) din cel mai utilizat tronson al

sq. m, balcony included) from the widely

anilor 1980— seria P770, construită de-a

used block in the 1980s - the P770 series,

lungul unui deceniu în toate orașele țării.

built countrywide for a decade.

Nouă povești scurte de bandă dese-

Nine short cartoon stories are created

nată sunt construite în jurul unui tip de

around a user type whose life within the

utilizator, pus sub observație, în aceiași 50

very same 50 sq. m is closely considered

de metri pătrați, în fiecare dintre iposta-

in every aspect. The student, the freelanc-

ze. Studentul, freelancer-ul, cuplul tânăr,

er, the young couple, the teenager and

adolescentul și familia, cuplul de vârstnici

the family, the older couple or the lonely

sau bătrânul singuratic interacționează

old person interact with space differently.

în mod diferit cu spațiul. Fiecare poveste

Each speaks about his or her own obses-

vorbește despre o obsesie, uneori abia se-

sion, barely noticeable sometimes, or as

sizabilă, alteori mare cât camera de zi, dar

big as the living room some other time,

de fiecare dată tipică vârstei și obiceiurilor

yet one which is typical of the user’s age

utilizatorului. Undeva între o realitate

and habits. The lives of these neighbor-

calculată în metri pătrați, comedie și ri-

hood heroes take place somehow in a

dicol se desfășoară viața la bloc a acestor

reality which could be measured in square

super-eroi ai cartierului.

meters and lies in-between comedy and ridicule.

Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu

148

149

150

151

Credit foto / photo credit: Alex TodiricÄ&#x192;

Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu

152

153

Ce înseamnă o locuire colectivă de calitate? / What is Quality Collective Dwelling? Avem o relaţie ambiguă cu tot ceea ce

We have a rather hazy relationship with

primeşte epitetul „colectiv”. Colectiv în-

everything labeled as “collective”. Collec-

seamnă să reușești împreună cu alţii ceea

tive means to be successful together with

ce nu poţi reuşi singur. De exemplu, să

others in things you can’t do by yourself.

construiești un oraş. Nu există nici spațiu

For example, when you build a town—

public, nici oraş, nici locuire fără un efort

there is neither a public space, nor a

colectiv. A locui colectiv înseamnă a ocu-

housing development without a collective

pa, administra, exploata resurse împreună

effort. Collective dwelling means to occu-

într-un/dintr-un loc pentru a putea fi în

py, manage, use resources together in/

lume, pentru a face un loc locuibil. Este în

from a place so as to be able to be in the

final singura formă de locuire, iar opusul

world, to make a place habitable. It is, af-

ei nu este decât o iluzie. Nu există oraşe

ter all, the only form of dwelling, while its

fără locuire în colectiv. Şi fără oraşe, nu

opposite is just an illusion. There are no

existăm în lume ca ceea ce suntem azi.

towns without collective dwelling, and we

(VITAMINA)

can’t live in today’s world without towns. (VITAMINA)

LOCUIREA COLECTIVĂ DE CALITATE este întâlnirea „fericită”, echilibrată și pozi-

QUALITY COLLECTIVE DWELLING is the

tiv-dinamică a două planuri existențiale

‘happy’, balanced, and positively dynamic

— viața familială din locuință și viața

encounter of two existential layers, i.e.,

socială din „comunitatea imediată”— în-

family life inside a house and social life

tâlnire plină de creativitate, găzduită de

within the ‘adjacent community’; it is a

un oraș gestionat responsabil, competitiv

creative meeting sheltered by a responsi-

și cu vocație identitară.

bly, competitively managed town that has

(LIVIU IANĂȘI)

an identity calling.” (LIVIU IANĂȘI)

Dincolo de aspectele calitative obligatorii de tip siguranță, sănătate, igienă, confort,

Besides the compulsory quality features

funcționalitate, calitate tehnică, facturi

like safety, health, hygiene, comfort,

cât mai mici pentru încălzire, etc., locuirea

functionality, technical quality, and

colectivă ar trebui să aspire la valori mai

reasonably low bills for heating, collective

puțin cuantificabile, „nontangibile”: de

dwelling should search for less quantifi-

154

la potențialul de socializare favorizat de

able, ‘non-tangible’ values, starting from

spațiile publice-semipublice-semiprivate,

the socializing potential favored by public-

„pozitive” în sens spațial, adică convexe,

semi-public-semi-private spaces which

cu praguri sugerate sau mai prezente

are spatially ‘positive,’ i.e., convex, with

între ele (gradient de intimidate) până la

suggested or more conspicuous thresh-

interior, unde importantă ar fi pe de-o

olds in-between (intimacy gradient), to

parte capacitatea de a fi rezilientă-flexi-

the interior, where on the one hand, the

bilă-capabilă să îmbătrânească inteligent

capacity of being resilient-flexible and of

și frumos, iar pe de altă parte să aibă

aging beautifully and intelligently should

atmosferă, să susțină o anume poezie a

be a ‘must’; on the other, it should be

locuirii, în cadrul căreia sentimentul sigu-

atmospheric and able to feed on a sort of

ranței și intimității să se poată anima prin

poetry of dwelling that could be inspirited

unghiuri de vedere către exterior, negreșit

through views towards the exterior; it

o relație cu cerul prin intermediul unor

should also fuel a relationship with the

“camere” exterioare de tip logie și nu în

sky through some exterior loggia-type

ultimul rând, o atenție pentru felul în care

‘rooms’, and last but not least, it should

lumina naturală poate cânta în interiorul

focus on the way natural light could be

spațiilor.

made sing inside.

(VLAD GAIVORONSCHI)

„O locuire în care te bucuri de lumină,

“It is a dwelling that fills you with the

liniște și spații frumoase, în care prezen-

joy of light, quietness, beautiful spaces,

ța celuilalt nu te stingherește și te simți

where the other doesn’t discomfort you,

în tihnă retras în casa ta, iar în afara ei

where you feel at ease in your own home,

găsești firesc să ii dai bună ziua vecinului

while outside you find it but normal to

și să vorbești cu el, chiar dacă doar despre

greet your neighbor, talk to him or her,

vreme.”

even if it’s just about weather.”

(ADNBA)

Calitatea locuirii cred că se măsoară de

I think that housing quality can be

fapt în calitatea vieții care este susținută

measured by the quality of living inside

în interiorul său. În felul în care reușește

it. It depends on the way it successfully

să preia modulații interne emoționale,

captures internal, emotional, symbolic,

simbolice și pragmatice, ale individului

and pragmatic inflections of both the indi-

și ale grupului de rezidență. O locuință

vidual and residents as a group. As Benoît

de calitate ne dă șansa, după spusele lui

Goetz once said, a quality house means a

Benoît Goetz, „de a fi în lume, de a avea o

chance of “being in the world and having

lume”.

one’s world within”.

(RD SIGN)

155

„Locuirea colectivă, adică locuirea împre-

“Collective housing, i.e., living together,

ună, presupune existența a două tipuri

involves two types of spaces: the interi-

de spații: spațiul privat interior și spațiul

or private space and the exterior public

public exterior. Evident, acestea pot fi mai

space. Obviously, they could be better or

bune sau mai proaste, mai dezvoltate sau

worse, more extended or shrunken. When-

mai atrofiate. Atunci când spațiul privat

ever the interior private space perforates

interior perforează limita rigidă a fața-

the stiff limit of facades and stretches

delor și se extinde în exterior generând

outside generating exterior private spaces

spații private exterioare (terase, grădini pe

(terraces, roof gardens, etc.), and the exte-

acoperiș etc.), iar spațiul public exterior

rior public space penetrates the building

pătrunde în interiorul clădirii, formând un

interior resulting in an interior public

spațiu interior public (comunitar), calita-

(community) space, collective housing

tea locuirii colective crește.”

quality is enhanced.”

(STUDIO ARCA)

Locuirea e colectivă inclusiv când ești la

Dwelling is collective even when living

casă, la urma urmei. Dar locuirea de cali-

in a private house, at the end of the day.

tate cred că are mai multe componente.

However, I think quality dwelling assumes

Ceea ce majoritatea asimilează cu calita-

several components. Most people under-

tea locuirii este calitatea locuinței în sine

stand by dwelling quality the quality of

(exprimată prin geam termopan, gresie

the house itself (expressed by thermal

etc.). Eu cred că în cazul calității locuinței

pane window, tiles, etc.). In my opinion, it

primează liniștea, confortul și practicalita-

is its capacity of being peaceful, comfort-

tea locuinței. Nu am trecut aici „suprafa-

able and practical. I haven’t mentioned

ța”, pentru că eu cred că mult prea mult în

its ‘floor area’, because people seem to be

România suntem obsedați de suprafețe.

obsessed with the floor area in Romania.

A doua componentă a calității, dincolo de

The second component of quality, apart

calitatea locuinței, este calitatea zonei în

from the house quality, is the quality

care se regăsește locuința. Aici vorbim de

of the zone where it stands, and that is

acces la varii facilități (accesibilitate, dis-

about access to various facilities (accessi-

tanță față de puncte de interes, transport

bility, distance to points of interest, public

în comun, comerț de proximitate, servicii,

transport, proximity of trade, services,

școli, grădinițe, cultură, posibilități de

schools, kindergartens, culture, socializing

socializare, etc.) dar și de calitatea spa-

opportunities, etc.); it also depends on the

țiului din jurul locuinței (spații verzi, spații

quality of the surrounding space (green

publice de calitate, străzi și trotuare func-

areas, quality public spaces, functional

ționale, etc.). Sigur că pentru unii există și

streets and walkways, etc.). Certainly,

dorința unei poziționări care și social co-

some people wish to live according to

respunde aspirațiilor personale. Al treilea

their social status and aspirations. The

156

element al calității locuirii este calitatea

third component of a quality dwelling is

oamenilor din jurul locuinței. Aș evita fo-

the quality of the neighboring people.

losirea termenului de „comunitate” care,

I’d rather not use the word ‘community’

deși foarte la modă, nu știu în ce măsură

which, although it is fashionable, does not

exprimă tipul de relație care există în zona

express, in my opinion, the valid relation-

locuirii colective la oraș. Cu toate astea,

ship in towns’ collective housing. Howev-

calitatea vecinilor și a relațiilor cu aceștia

er, the quality of one’s neighbors and the

poate îmbunătăți sau distruge calitatea

way you relate with them may improve

locuirii într-un anumit loc.

or wreck the dwelling quality in one place.

(OVIDIU ȘANDOR)

Locuirea colectivă de calitate este acel

Collective dwelling means ‘to be at home’,

„acasă”, în care te simți bine atât în inte-

i.e., to feel good both inside (and that

rior (și aici e o chestiune de gust și stil de

depends on your taste and lifestyle),

viață), cât și în exterior. Cu alte cuvinte,

and outside. In other words, you live in a

ești într-o zonă bine conectată și pusă la

well-connected and flawless zone, where

punct, unde șoseaua e șosea, trotuarul

a road can be called by its name and so

e trotuar, spațiul verde există și e bine

can be the walkway; where there is green,

întreținut; o zonă armonioasă, dezvoltată

well-maintained space; where the area is

conform unui plan urbanistic bine pus la

nicely developed according to a well-done

punct, unde ai acces facil la toate funcțiile

urban plan; where you can access all im-

care sunt importante pentru tine; o zonă

portant functions effortlessly; where you

la care ajungi ușor la orice oră din zi și din

can arrive at easily around the clock, and

noapte, unde trăiesc oameni de calitate

where quality people who value all such

care valorizează toate aceste lucruri.

things live.

(ADRIAN ERIMESCU)

Locuirea colectivă de calitate însemnă

For me collective dwelling means the

pentru mine îndeplinirea simultană a trei

meeting point of three essential qualities:

calități constitutive: o zonă din localitate

a quality zone in the locality, good archi-

de calitate, o arhitectură a locuinței pro-

tecture of the house and of the neighbor-

priu-zise și a celor învecinate de calitate

ing houses, and quality people that make

și oameni de calitate care constituie o

the community of neighbors.

comunitate a vecinilor.

(ȘERBAN ȚIGĂNAȘ)

157

158

159

Credit foto pagina anterioarÄ&#x192; / photo credit previous page: Alexandru ZÄ&#x192;rnoianu

Calitatea locuirii / Quality of Living Pin it! Vitamin Architects Cartierele timișorene de azi și de mâi-

Today’s and tomorrow’s neighbor-

ne. Extrase din politica pentru locuire,

hoods of Timișoara. Extract from the

2012

housing policy, 2012

Timişoara îşi propune o politică pentru

Timişoara proposes a housing policy

locuire bazată pe necesitatea de a crește

based on the need to increase the attrac-

atractivitatea oraşului, cu sopul de a-și

tiveness of the city, aiming to preserving

păstra populația actuală şi de a atrage noi

its current population and attract new

locuitori.

inhabitants to Timişoara.

Harta prezintă pe de o parte, calitatea

The map outlines, on the other hand,

vieții în cartierele timișorene de astăzi, iar

the quality of life in today’s Timişoara

pe de alta, politica de dezvoltare urbană

neighborhoods and on the other, the ur-

în domeniul locuirii, ce se bazează pe

ban development policy of housing, which

îmbunătățirea vieții în vechile cartiere și

is based on improving living conditions in

pe crearea unor zone rezidențiale noi și

old neighborhoods and creating new and

coerente.

coherent residential areas.

Planul Urbanistic General al orașului

The General Urban Plan of Timișoara

Timișoara protejează zonele rezidenți-

protects consolidated residential areas,

ale consolidate, şi conturează teritoriile

housing and land use typologies, and

relevante pentru dezvoltarea viitoare,

delimits the territories that are relevant

insistând prin reglementare asupra

for future development, pleading to

necesității de a păstra locuirea în zone

regulate the need to preserve dwelling

centrale ocupate odinioară de platforme

in the central areas once occupied by

industriale şi a nu le ceda exclusiv unor

industrial platforms and not to yield them

zone monofuncționale comerciale sau de

exclusively to monofunctional commercial

economie terțiară. În contextul concuren-

or tertiary economy areas. In the context

ței dintre marile orașe ale țării, calitatea

of competition between the major cities

locuirii rămâne un factor de competitivi-

of the country, the quality of housing

tate ce trebuie asumat ca atare.

remains a factor of competitiveness that must be assumed as such.

161

Credit foto / photo credit: Alex TodiricÄ&#x192;

162

163

164

165

Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu

Credit foto / photo credit: Alex TodiricÄ&#x192;

166

167

Un proiect:

Proiect co-finanČ&#x203A;at de:

Sponsori principali:

Sponsori:

Cu sprijinul:

Organizat de:

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.