Buletinul cci Focșani 1937 ian dec by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

ANUL 47 Nr. 1-12

lAJfUAIIIE— DECEMBRIE

= =

SSSS

£ /•

===:

3 7

BULETINUL CAMEREI DE COMERJ SI INDUSTRIE — FOCŞANI — întocmit da D l PETRU AT. PAVELESCU Secretarul Camerei

I i

1. Cuvânt înainte. 2. Considerajiuni generale asupra Comerţului’ şi Industriei şi Activitatea Camerei. 3. Casa de ajutor şi pensiuni a comerctantilor. 4. Oboare şi târguri. 5. Oficiul Registr. de Comerţ.

—

6. Situaţia financiară a Camerei. 7. Informatiuni. i

Tip. „SENTINELA» — Faoşanl —

SUMARUL:

8. O interesantă expoziţie In dustrială 9. Necrolog. 10. Înmatriculări de firme.

CAMERA OE COMERŢ Şl INDUSTRIE GIN FOCŞANI COMITETUL DE DIRECŢIE Theodor Ciolac Preşedinte Ştefan Bârbulescu Vice-Preşedinte secjia comercială Tache C. Nistror » » industrială loan Gr. Mircea Membru a/es conform art. 108 din legeAlexandru Alexandrescu „ » » » . » ,, tf ■ Petru At. Pavelescu Secretarul Camerei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE COMERŢUL MARE 8. Mintzer Willy Ciolac Theodor 9. Nlcolau G. Vasile Bârbulescu Ştefan 10. Rosner Jean Dumitrescu Dumitru 11. Waserman David Dragu 1. Alexandru 12. Vasiliu Ghiţâ Filderman Lazăr 13 Leon Alexandru 14. M lea Ştefan JarniJă Petru 15. Busuioc D. Costică Feller Moritz

1. 2. 3. 4.

COMERŢUL MIC Mircea Gr. Ioan 5. Vasilescu Eftimie 6. Neagu lordache Israel Heinrich Mihăescu Gheorghe 7. Hriban Teodor Romoşcanu T. Dumitru 8. Marcovici Leon .

INDUSTRIA MARE 1. Nistor C. Tache 2. StruJovici Buium . 3. Feldman Lazăr zis Singher INDUSTRIA MICĂ 1. Alexandrescu P. Alexandru 4. M hail Zaharia 2. Nicolau M. Nicolae 5. Râdulescu Alexandru 3. Freyer Herman 6. lacob Neculai MEMBRII DE DREPT 1. Antonescu C. Vasile Fost Preş. al Camerei timp de 5 ani. 2. Neagu S, Dumitru Ultimul Preşedinte ales al Camerei. MEMBRII DELEGAŢI 1. Const. Nico’escu Dir. B. N. R. 3. N; N. Hainâroşie Cam. Agr. 2. Vasile G. Dânilă Fader. Coop. 4. Barhu Bobocea Cam.Muncă MEMBRII CORESPONDENŢI 1. Deputat Radu N. Săveanu 4. Vasile Ţiroiu fost Prefect 2. Senator Neculai Jechianu 5. G. Hanagic fost consilier 3. D, Manea Dir. Lic. Comercial 6. Rudolph Neiger fost consilier COMISIUNEA DE CONTROL FINANCIAR N. Pr. 1. Popa. şi Gh. Petroşanu,

COMITETUL DE DIRECŢIE

DI Tacite Histor

D l Ştefan BărMescu

Vlce Preşedinte

Vice Preşedinte

D-l Theodor Ciolac Preşedinte i ::4

■

V: D-l Diete. Alexandrescu

BI loan Oi. Mintea !

Membra

D-l Petru Dl. Pavelestu Secretarul Camerei

*. î

• ' \ >'

:=\

A' \

•; ■

: •-. >■

-f

.;•

• •I

5$ \

■V

•:

*.v

: :/

v i

Ji'

I. ' c

' , y

•/ V.

(1 l:

li'

•. ;

I-

•

: I.

■

■ • 7

V. .

v>\v

■ •>.

. *.

•r •

A\;-

m. 1 ■ /

{

•P

;-s

• A

V- vAlT $ f5 î

m.. !■

:;-r.v

1.^1

! ;:t .• ,,my .

•.

H. •r

ANUL 47 Nr. 1 — 8

= 1 9 3 7 =

IANUARIE - AUGUST

BULETINUL CAMEREI DE COMERŢ Şl INDUSTRIE ) F O C ŞA N I (

Ouvânf înainte Împrejurările intervenite în ultimii ani au fă* cut ca, acest „Buletin", care a servit ca îndreptar şi secondant al activităţei comerciale, să-şi întrerupă apariţia, într’un timp când însăşi Camera noas tră a suferit în urma legei din 30 Aprilie 1934, iar comerţul şi industria treceau ultima etapă dintr’un lung şi greu calvar. In aceste condiţiuni, conducerea Camerei a re uşit, totuşi, să f ie atentă la toate nevoile negusto reşti, păstrând legătura cu autorităţile locale şi cu masa domnilor comercianţi şi industriaşi\ membri ai acestei Camere. Astăzi, având o situaţiune oarecum schimbată din punct de vedere economic, respirând o atmos feră de mai mult optimism şi când Camera noasstrăi fuucţionează independent, reluăm apariţia acestei publicaţiuni, fără a face multe făgădueli, însă cu asigurarea că vom pune toată străduinţa, pentru ca ea să corespundă scopului urmărit. Pe lângă informaţiunile ce interesează deaproape exercitarea, comerţului şi industriei şi în drumările de folos practic şi imediat, vom publica:

— 2 — dări de seamă asuprâ activităţii şi situaţiei finan ciare a Camerei, mişcarea firmelor în legătură cu Registrul Comerţului, preţurile diferitelor articole de prima necesitate, extrase din procesele~verbale ale Consiliului şi Comitetului de Direcţie, precum şi unele lucrări şi statistici, cari vor putea oglindi starea economică din actuala epocă; spre a servi ca orientare celor cari ne vor urma. Vom căuta, deasemeni, ca, în limita posibilită ţilor, să scoatem in evidenţă porsonalitatea unor întreprinderi comerciale şi industriale, cari, prin trecutul şi activitatea lor, au contribuit la dezvol tarea economică, a regiunei noastrek Comitelui de Direcţie

! : I

CONSIDERAŢHJNI GENERALE Despre mersul comerţului şi industriei în anii 1935 şi 1936. SCURT ISTORIC Oraşul Focşani a cunoscut, în trecut, epoci de mare înflorire economică, fiind un centru important al comerţului de en-gros, de unde se alimentau toate târ gurile şi oraşele învecinate până la Roman şi Bârlad şi până aproape de Ploeşti, Paralel cu activitatea comerţului, s’a desvoltat aci, potrivit timpurilor, o industrie care satisfăcea aproape toate necesităţile locale, contribuind astfel la buna sta re economică a judeţului. In fine, pe lângă mişcarea comercială şi industri ală, renumitele podgorii ale Putnei şi-au menţinut fai ma dealungul secolelor până în ziua de azi, reprezen tând principala îndeletnicire şi izvorul cel mai impor tant de venituri al populaţiei rurale. Anumite împrejurări însă, care formează obiectul unor studii aparte, au făcut ca activitatea economică a judeţului să se restrângă tot mai mul*, în cele din ur mă gravitând numai în jurul viticulturei, pentru ca afacerile comerciale să fie mai însufleţite în epocile când produsele viticole îşi găseau o bună valorificare, stagnând apoi pe timpul filoxerei şi sinistrelor de tot felul, sau când aceste produse erau depreciate din cauze diferite. CRIZA ŞI COMERŢUL LOCAL începând cam din anii 1926-1927, produsele noa stre viticole, concurate din întinsele plantaţii de vii

-A — făcute la şes, au fost tot mai mult depreciate, influen ţând, în aceiaşi măsură, afacerile comerciale. Deslfinţuirea crizei mondiale a avut apoi repercu siuni dezastroase asupra * acestei regiuni, paralizând complect orice activitate economică. Această criză s’a intensificat în anii 1929-1930, culminând în anii 1930-1933, când a trebuit să se in tervină cu diferite legi de protecţie a debitorilor, sta ţionând în anul 1934, pentru ca primele tendinţe de ameliorare economică să apară deabia în anii 1935-1936. Dsşi ultimii doi ani şi în special anul 1936, s’a bucurat de o situaţie excepţională în comparaţie cu anii anterior', având în vedere excelenta recoltă agricolă şi condiţiunile foarte favorabile creiate de conjuctura internaţională pentru valorificarea cerealelor, totuşi, din cauză că desfacerea produselor noastre viticole se mărgineşte numai la piaţa interioară, activitatea co mercială a regiunei noastre a fost sub nivelul general. SCUMPETEA începutului de bună dispoziţie semnalat la diferite categorii de producători, cari, după o lungă perioadă de criză, vedeau, oarecum, mai multă posibilitate de a-şi împlini nevoile, i-a urmat scumpetea, ca o con secinţă a nesiguranţei de stabilitate monetară. Deşi în urma Decretului Lege din 6 Noembrie 1936 s’a con solidat o situaţie de fapt prin reevaluarea stocului de aur al B. N. R,, mărind încrederea în moneta ţării noastre, totuşi, sub imperiul unor noui şi numeroase sarcini impuse comerţului şi industriei, această scum pete a progresat continuu şi este în curs de agravare, astfel că puterea de consumaţie a maselor a fost din nou redusă, în special la orăşeni şi funcţionari, cari,

— 5 — având aceleaşi salarii din 1932, sunt nevoiţi să facă fată unui coeficient de scumpete cu aproape 50°/o mai mare. CREDITUL Creditul se găseşte aproape în aceiaşi siiuaţiune în care a fost adus de legile de protecţie a debitori lor, cari au redus valoarea creanţelor, fără a le garanta şi posibilităţile de încasare. Dintre băncile locale, singura care mai lucrează în mod efectiv este sucursala Băncei de Scont, precum şi câteva bănci cooperative, cari acordă oarecari credite, însă cu multă timiditate şi în schimbul unor garanţii prea complicate. Toate celelalte bănci, cari o întreagă epocă au contribuit la desvoltarea şi refacerea acestei regiuni, se găsesc complect paralizate, activitatea lor rezumându-se doar la îndeplinirea formalităţilor cerute de le gile bancare şi încasarea ratelor de conversiune, cari, din cauza situaţiei nenorocite din podgorii, nu ating decât maximum 5°]0 din totalul sumelor exigibile. Deşi Legea Bancară oferă oarecari înlesniri pen tru concentrarea societăţilor bancare, totuşi, până a cum nu s’a înregistrat decât fuziunea a două bănci din Focşani, cari bănci însă, nu şi-au înbunătăţit, prin aceasta, cu nimic situaţia critică dinainte. Spre a putea ajunge din nou Ia o stare normală de lucruri, imperios necesară comerţului şi industriei, precum şi tuturor factorilor de producţie, cari, din ca uza lipsei de credit, îşi limitează activitatea şi nu*şi pot valorifica în condiţiuni normale produsele, trebue res tabilită încrederea în raporturile dintre creditori şi de bitori, impunând respectul angajamentelor contractate. Legea Concordatului Preventiv, care îşi are par tea de răspundere în distrugerea creditului urban, trebue deasemenea modificată potrivit situaţiei actuale.

— 6 INDUSTRIA ŞI MESERIILE Puţina industrie pe care o avem în cuprinsul Ju deţului Putna, graţie condiţiunilor creiale de situaţia comerţului exterior, a lucrat mulţumitor în ultimii doi ani, deşi stingherită mult din cauza lipsei de credit şi a greutăţilor întîmpinate la procurarea materiilor prime. Meseriile, în general; sunt în vădit declin din ca uza concurenţei fabricelor, Sunt loviţi, în special, de progresul marei industrii: tîmplarii de mobile; micii tăbăcari, opincarii şi cismarii, aceste două din urmă categorii fiind aproape desfiinţate de concurenţa pro duselor fabricate, între care şi acea încălţăminte de cauciuc, lipsită de orice estetică şi complect nehigienică. Salvarea meseriaşilor, cari, împreună cu negustorii; au format, in trecut, clasa de mijloc cea mai înstărită, din care s’au recrutat cei mai de seamă oameni ai ţării, poate veni numai din unirea lor, constituindu se în cooperative de producţie şi desfacere, preluând astfel mare parte din furniturile statului şi din produ sele necesare populaţiei nevoiaşe. PERSPECTIVE DE VIITOR Deasemeni, pentru înviorarea economică a acestei importante regiuni; trebuesc folosite toate condiţiunile oferite de situaţiunea naturală şi geografică a locului. Astfel, având în vedere materiile prime de tot felul, ce se găsesc din abundenţă, precum şi existenţa mijloacelor de transport, dispunând de una din prin cipalele reţele ale C. F. R,, s'ar putea întemeia aci o industrie înfloritoare, între care, în primul rând, aceia în legătură cu prelucrarea produselor viticole şi po micole.

- 7 — Pe lângă industria particulară, s’ar putea apoi întemaia aci şi o parte din industriile statului în legă tură cu apărarea naţională, pentru care condiţiunile locale oferă toate avantagiile speciale ce se cer, îna inte de războiul de întregire, aveam la Mărăşeşti o activitate industrială, cu cele mai frumoase perspective de desvoltare. Datorită aşezărei sale geografice, aceas tă localitate a rămas în istorie ca unul dintre cele mai de seamă puncte strategice ale ţării. Activitatea acestor industrii va fi şi mai mult sti? mulată, în momentul când eforturile factorilor noştri politici vor deveni o realitate, prin captarea frumoasei căderi de apă dela „Cascada Putnei11, care va putea furniza energie electrică suficientă şi în condiţiuni convenabile ca preţ. O altă perspectivă dintre cele mai frumoase se poate deschide pentru această regiune, redând circu laţiei linia ferată Mărăşeşti * Vrancea, spre a pune în valoare imensele bogăţii forestiere şi miniere ale Vrancei, precum şi minunatele ei poziţii naturale. Această cale, care nu prezintă prea mari obsta" cole naturale şi deci nu necesită tăeri de tuneluri sau îndiguiri importante, poate fi racordată cu linia Breţcu, făcând astfel o nouă şi fericită legătură cu Transilva nia, spre a înlesni circulaţia produselor dintr’o parte şi alta a Carpaţilor, fără prea mare înconjur şi cheltueli.

— 8 —

ACTIVITATEA 0ASVSERE1 Prin Legea pentru înfiinţarea Consiliului Superior Economic şi Organizarea Camerilor Profesionale din 29 Aprilie 1.936, s’a reparat o mare nedreptate săvâr şită odată cu votarea legei din 30 Aprilie 1934, în urma căreia, cea mai mare parte din Camerile de Co merţ şi de Industrie, între care şi Camera noastră, au fost desfiinţate, fără a se ţine seamă de trecutul şi importanţa lor în activitatea economică locală. Astfel, Camera de Comerţ şi Industrie din Foc şani, după ce a funcţionat timp de 2 ani ca o simplă sec|iune alipită Camerei de Comerţ şi Industrie din Bacău, — deşi în trecut formase o circomscripţie din care făceau parte judeţele Putna, Bacău, Tecuci şi R.Sărat, — a primit satisfacţia de a fi reînfiinţată prin tre cele dintâi, fiind cuprinsă între cele 28 de Camere prevăzute la art. 91 din legea de mai sus. Deşi la stabilirea circumscripţiilor teritoriale, conform nouei legi, se hotărâse ca Judeţul Tecuci să funcţioneze cu un oficiu depinzând de Camera de Co merţ şi Industrie din Focşani, totuşi, având con vingerea că instituţiile acestea nu pot fi de folos activităţei economice decât funcţionând pe regiuni jude ţene, Camera noastră, prin domnul Alexandru N. Le* on, Preşedintele Comisiunei Interimare din acea vreme, împreună cu factorii politici ai judeţului vecin, au stăruit până când acea Cameră şi* a găsit indepen denţa, conform Decretului Regal Nr 1406 din 26 Iunie 936 De oarece, dela 1934, Camerele de Comerţ şi In dustrie au fost conduse de regimul Comisiunilor Inte rimare şi dorinţa forurilor superioare, cât şi a re prezentanţilor autorizaţi ai comerţului şi industriei,

— 9 — era de a se reveni cât mai curând la sistemul electoral, după votarea legei din 1936 sa procedat la îndeplini rea formalităţilor necesare în vederea alegerilor, cari s'au efectuat, în acelaş an, la cea mai mare parte dintre Camerele de Comerţ şi Industrie. Pentru alegerea Consiliului Camerei de Comerţ şi Industrie din Focşani, s’a stabilit o înţelegere una nimă între toţi factorii politici din localitate şi repre zentanţii organizaţiilor profesionale, alcătuind o singu ră listă formată de 32 membri activi şi 17 membri supleanţi dintre care: 15 membri activi şi 8 supleanţi reprezentând Comerţul Mare 8 „ Mic „ 4 n 3 Industria Mare * 2 6 „ Mică . 3 Această listă a fost proclamată aleasă în ziua de 16 Februarie 1937 având următoarea compunere: COMERŢUL MARE MEMBRI TITULARI 1. 2. 3. 4. 5. 5, 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Ciolac Theodor Bărbulescu Ştefan Dumitrescu Dumitru Dragu I. Alexandru Filderman Lazăr Jarniţă Petru Feller Moritz Mintzer Willy Nicolau G. Vasile Rosner Jean Vasserman David Vasiliu Ghiţă Leon N. Alexandru Milea Ştefan Busuioc D. Costică

MEMBRI SUPLEANŢI lc Vasiliu Anghel 2. Vasiliu Cristea 3. Constantinescu D-tru 4. Florea G. Gheorghe 5. Rosenberg Godel 6. Mercan Neculai 7. Ciornei Ştefan 8. Leibovici Bernard

— 10 — COMERŢUL MIC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

MEMBRI TITULARI Mircea Gr, Ioan Israel Heinrich Mihăescu Gheorghe Romoşcanu T. Dumitru Vasilescu Eftimie Neagu Iordache Hriban Teodor Marcovici Leon

MEMBRI SUPLEANŢI 1. Negoi|ă Tanase 2. Puiu Atanase 3. Panaitescu Mihai 4. Şadima Pericle.

INDUSTRIA MARE 1. Nislor C. Tache 1. Inginer Leibu Cahone 2. Strulovici Buium 2. Nistor C. Guri|ă 3. Feldman Lazăr zis Zingher INDUSTRIA MICA 2. 2. 3. 4< 5. 6.

Alexandrescu P. AL Nicolau M. Neculai Freier Herman Mihail Zaharia Rădulescu Alexandru Neculai Iacob

1. Velniceru Ion 2. Popescu Păun 3. Iacobsohn Isac

In urma validărei obţinută din partea Uniunei Ca merelor de ComerJ şi de Industrie şi după instalarea membrilor aleşi şi de drept, la 6 Martie 1937, Con siliul a ales, în unanimitate, următorul comitet de conducere: D L Theodor Ciolac Preşedinte; „ Ştefan Bărbulescu Vice-Preşedinfe repr. comerjul „ industria ff Tache C. Nistor „ Ioan Gr. Mircea membru ales în Corn, de Direcjie „ AL Alexandrescu „ „ „ » » »

•L -

rro Q> • P“*

U< CO

s VsO

ca Ui

C/5

•< 0)

3 3 e/5

O cfl

0) 3 C/5

c o

o C/5-

rn 0)

m ffl (A

-11 Odată cu instalarea actualului Consiliu, compus din membri reprezentând activitatea comercială şi in dustrială în toate manifestările ei, Camera noastră ca pătă organele ei legale de conducere, făcând să în ceteze provizoratul Comisiunilor Interimare. Nu putem, lotuşi, trece cu vederea strădania, de pusă de Comisiunea Interimară, timp de aproape 3 ani, care, în toate împrejurările, s’a achitat în chip cu totul demn şi desăvârşit de rolul impus de lege. Atât în timpul cât a func(ionat ca secţiune pe lângă Camera de Comerj din Bacău, la conducerea căreia a găsit perfectă înţelegere şi bunăvoinţă, cât şi dela reîn fiinţarea Camerei, domnii membri ai Comisiunei noa stre Interimare au ţinut permanent contact cu masa co mercianţilor, fiind conţinu atenţi la nevoile lor. Pe timpul dela 22 Mai 1934 până Ia 6 Martie 1937, cât a (inut regimul interimar, Comisiunea Interimară a funcjionat în modul următor: Comisiunea Interimară instalată la 22 Mai 1934 conform Legei din 30 Aprilie 1934. Domnul „ „ „

Al. N. Leon Ştefan Bărbulescu Tache Nislor H. Freyer

Preşedinte Vice-Preşedinte Membru

Comisiunea Interimară instalată la 22 Mai 1936 conform Legei din 29 Aprilie 1934. Domnul AI. N. Leon „ Ştefan Bărbulescu „ Tache Niştor

Preşedinte Vice-Preşedinte Membru

— 12 — Membru D-l C. Romanoai * G. Hanagic l( Al. Crângu „ Max Fischer La 30 Noembrie 1936, domnul Alexandru N. Leon fiind numit Preşedintele Comisiunei Interimare a oraşu lui Focşani, îşi prezintă demisia din calitatea de mem^ bru şi Preşedinte al Comisiunei Interimare a Camerei noastre, fiind numit în Ioc, şi ales ca Preşedinte, dom nul farmacist Theodor Ciolac, care define această calitate până la alegerea Consiliului de Administraţie. In toi acest timp, serviciile Camerei au lucrat cu intensitate, adaplându-se necesităţilor şi organizându-se potrivit nouilor legiuiri. S’au făcut diferire memorii şi interventiuni pe lângă autorităţile locale şi forurile superioare, în urma cărora s’au putut ob|ine unele satisfacjiuni în legătură cu interesele economice ale regiunei noastre. Dintre numeroasele intervenţii făcute, din lipsă de spa|iu, vom reda numai câteva din cele mai impor tante şi de interes actual:

la legătură cu deschideraa liniei ferate Mărăşeşti — Vrancea.

Domnului Ministru al Comunicaţiilor Camera noastră de Comerţ şi Industi ie a pri vit totdeauna, cu regret, cum o mare parte din bo găţiile cuprinse în partea muntoasă a Judeţului Putna stau nevalorificate şi se irosesc din cauza lipsei de camumcaţii. De aceea, vă mulţumim cu recunoştinţă pentru iniţiativa ce aţi luat de a cerceta posibilităţile pen-

— 13 — Iru a reda circulaţiei linia Mărăşeşti — Munţii Vrancei şi dorim din suflet, ca ancheta ce între prindeţi să ducă la rezultatul dorit de toţi factorii calificaţi şi întreaga populaţie a acestei regiuni. Deşi, Domnia Voastră, credem că sunteţi in format asupra intereselor ce sunt legate de o bună circulaţie între această regiune şi restul ţării, ne permitem, totuşi, a vă expune, mai jos, considera ţi unite ce pledează pentru ca această linie ferată să poată fi pusă cât mai curând în circulaţie: 1. — Pentru a servi ca mijloc de transport de călători, având în vedere legătura ce ar face-o în tre satele aşezate deal ung ui traseului dela Mără şeşli până în Munţii Vr ancei. ÎL — Prin acest mijloc de comunicaţie vor putea fi puse în valoare imensele bogăţii forestiere, care azi stau neexploatate. III. — Numeroasele localităţi climaterice şi balneare, aşezate la poalele munţilor; vor putea fx puse în valorea lor, între care: Soveja, supranu mită „PERLA VRANCEP şi Vizantea cunoscută pentru binefacerile ei terapeutice. IV. — Se vor putea exploata bogatele resurse miniere ce se găsesc în Munţii Vrancei. Intre acestea trebuesc avute în vedere zăcămintele de pe trol, care ar putea rezolva problema ce se pune dupe acum, prin epuizarea actualelor centre de extracţie. V. — Trebue, deasemeni, avut în vedere şi altă problemă, în legătură cu apărarea naţională\ ştiind că în războiul trecut, datorită acestei linii de cale feratăti care pe atunci era în funcţiune, trupele noa stre au putut fi deplasate în regiunea munţilor

— 14 —

Vrancei% unde an dat cele mai crâncene lupte cu armatele germane. Pentru toate acestea consider aţiuni, stăruim, Domnule Ministru şi vă rugăm, respectuos, să duceţi iniţiativa, ce aţi luat-o, până la realizarea de săvârşită a scopului ce v’aţi propus, de a repune in circulaţie această linie ferată, importantă din toate punctele de vedere, atât pentru regiunea noa stră, ca£ şi pentru interesele superioare ale ţării. Primiţi, i?a rugăm. Domnule Ministru, «szgurarea distinsei noastre consideraţiuni. COMERŢUL AMBULANT

Domnului General Comandant al Diviziei IV-a Avem onoare, a vă informa, că anumiţt indivizi, improvizaţi în comercianţi ambulanţi, pătrund prin lo calurile unităţilor militare din garnizoana locală, oferind spre vânzare, în rate: stofe, cămăşi, batiste, ciorapi şi alte diferite mărfuri manufacturate, pentru cari domnii ofiţeri semnează accepte la drdinul acestora. Ca instituţie care ne interesăm de soarta comer ţului în general şi cu obligaţiunea special prevăzută de art. 89 din Legea pentru înfiinţarea Consiliului Su perior Economic şi Organizarea Camerelor Profesionale de a controla exercitarea comerţului ambulant, ne per mitem a vă aduce la cunoştinţă, că acest fel de comerţ este cu desăvârşire oprit de Legea din 1884, pentru consideraţiunea, pe deoparte, că prin aceasta se face concurenţă nedreaptă comerţului stabil, care suportă mari cheltueli şi impozite de tot felul, iar pe de altă parte, pentrucă indivizi fără nici o răspundere, însă cu o abilitate uimitoare, reuşesc să plaseze mărfuri de

- 15 calitate inferioară şi de provenienţă dubioasă, cu cele mai exagerate preţuri. Deosebii de aceasta, ca Români, ne gândim, Dom nule Comandant, Ia unele consecinţe cu caracter mili tar, ce pot decurge din faptul că aceşti indivizi, de obiceiu foarte isteţi şi înarmaţi cu cunoştinţe speciale, pătrunzând cu prea mare uşurinţă în căzărmi şi co mandamente, pot foarte lesnicios aduna anumite informaţiuni, date, siluaţiuni şi chiar nume proprii, având în vedere că cea mai mare parte din domnii ofiţeri, găsind o aparentă convenienţă în condiţiunile de plată, semnează anumite angajamente. De altfel, avem convingerea şi D*voaslră veţi pu tea controla, că domnii ofiţeri, cari au folosit odată mărfuri cumpărate în asemenea condiţiuni, rămân tot deauna nemulţumiţi, atât în ce priveşte preţul, cât şi calitatea. Pentru aceste consideraţiuni, ne permitem Domnule Comandant, să binevoiţi a da dispoziţiunile ce veţi cre de de cuviinţă organelor D voastră în subordine, pentru ca aceşti indivizi să fie împiedecaţi de a mai călca legile în vigoare şi a le interzice orice contact cu in stituţiile noastre militare şi chiar cu domnii ofiţeri sau grade inferioare. Încredinţaţi că apelul nostru va găsi înţelegerea cuvenită, vă rugăm, Domnule Comandant, să primiţi, odată cu mulţumiri, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni.

I — 16 — In legătură cu aplicarea Legai Repausului Duminical.

Domnului Prefect al Judeţului Putna Primind adresa Chesiurei locale Nr. 15.144 din 14 Iunie a. c., şi având în vedere dispoziţiunile daie de Ministerul Industriei şi Comerfului şi de Uni unea Camerelor de C6mer( şi de Industrie cu privire la aplicarea Legei Repausului Duminical, Camera noastră a căutat să pătrundă cauzele care contribue ca această lege să întâmpine greutăţi în aplicarea ei, spre a găsi solu|iile cele mai nimerite, care să pună capăt unei stări de permanent conflict între negustori, funcţionari comerciali şi auforită|ile administrative. Din studierea acestei probleme, care preocupă deaprope cercurile comerciale şi industriale, se desprind urmăioarele: Se şlie că, în baza unei vechi tradiţii, locuitorii satelor din împrejurimi vin în fiecare Duminică spre a-şi desface mărfurile alimentare produse de ei, pentru ca, în schimb, să-şi poată face cumpărăturile necesare gospodăriilor. Dintru începui se vede deci, că îngăduindu-se să teanului să-şi desfacă produsele în ziua de Duminică, implicit va urma şi aprovizionarea sa cu cele necesare traiului, oricâte măsuri s'ar lua împotrivă, Din această constatare, Camera noastră a tras concluzia că singura soluţie, care ar putea asigura în localitate respectarea Legei Repausului Duminical, ar fi să se oprească populaţia rurală de a mai veni la oraş în ziua de Duminică.

Tof odată, pentru a servi interesele de aprovizio-

— 17 — nare aîe oraşului şi ale populaţiei rurale, să se înfiin ţeze încă o zi de târg, Ia sfârşitul săptămânii, care va avea ca efect decongeslionarea târgului de Mercuri, deja prea aglomerat. Numai astfel, credem noi, Duminica va rămâne zi de odihnă şi reculegere. Bazaţi pe această convingere şi având aprobarea Consiliului de Administraţie, Camera noastră a interve nit, încă din anul 1933, şi a oblinut aprobarea Minis terului Industriei şi Comerţului, prin Decizia Nr. 54051 \ 933, pentru înfiinţarea târgului săptămânal de sâmbătă. Ca urmare acesteia, am editat numeroase publicaţiuni, care au fost trimise tuturor autorităţilor din oraş şi comunelor rurale apropiate, invitând populaţiunea de a veni în Focşani, pentru desfacerea produselor, numai Miercurea şi Sâmbăta. Rezultatul însă nu a fost la înălţimea aşteptărilor, de oarece populaţia satelor, pe lângă învitaţiunele scrise, Irebue să aibă şi îndemnul administrativ. De aceia, în anul 1934 am făcut un călduros apel la Prefectură, spre a da dispoziţiile cuvenite în sensul arătat mai sus, care apel însă a rămas fără rezultat. Astăzi, când ţoale autorităţile superioare cer ca Legea Repausului Duminical să fie cât mai urgent şi integral respectată, pentru a avea toate garanţiile că măsurile ce se vor lua vor avea efectul dorit, fără prea mari greutăţi şi sacrificii din partea negustorilor, vă rugăm din nou, să binevoiţi a examina situeţiunea în lumina celor arătate mai sus, dând dispoziţiuni dra stice organelor D*voastră în subordine, ca săteanul să nu mai poată ieşi din sat în zilele de sărbători legale, înfr’un cuvânt să nu mai înhame şi să nu mai înjuge în aceste zile, de cât în cazuri de forjă majoră.

— ÎS — In felul acesta comercianţii vor fi puşi la adăpost de tentatia dela care nu se pot sustrage, atâla timp cât săteanul, în posesia banilor rezultaţi din vânzarea pro duselor, va căuta să-şi cumpere cele necesare traiului. Totodată, prin aplicarea integrală şi în tot cuprin sul judeţuiui a repausului duminical, se va rezolva şi problema, foarte importantă pentru neamul şi ţara noas tră, de a îndruma populaţiunea satelor către biserică şi şcoală, unde-şi va putea înălţa sufletul şi îmbogăţi min tea cu cunoştinţe folositoare. încredinţaţi fiind că de astă dată rpelul nostru va găsi înţelegerea cuvenită, vă rugăm, să primiţi odată cu mulţumiri, distinsa noastră considereţiune.

CASA DE PENSiUNI Şi AJUTOR

a COMERCIALILOR Şl INDUSTRIAŞILOR Cu ocazia Adunărei Generale Extraordinare a Uniunei Camerelor de Comerţ şi Industrie dela 25 Septembrie 1937, Camera noastră a depus ur mătorul memoriu:

Domnule Preşedinte, Trebue să recunoaştem, că negustorul este unul din cei mai importanţi factori în activitatea economică, reprezentând elementul căruia i se cere calităţi excep ţionale spre a pulea înfrunta toate riscurile ce-i pun la încercare energia, priceperea, Inteligenţa, stăruinţa şi entuziasmul. Totuşi; dacă prin apfiiudinele sale şi concursul împrejurărilor, comerciantul poale atinge cele mai mari

— 19 înălţimi în erarhia valorilor materiale, nu e mai puţin adevărat că, prin acelaş joc al împrejurărilor, este ex pus la rostogoliri catastrofale, pierzând tot capitalul ma terial, singurul său instrument de luptă şi odală cu el moralul şi orice posibilitate de a-şi mai putea câştiga ex:sfenţa pentru el şi familia lui. De aceia, necesitatea unui aşezământ de prevedere, reazem de zile grele, a fost totdeauna simţită, dar mai cu seamă în epoca noastră, când desele fluciuraJii dau nesiguranţa zilei de mâine. Recunoscătoare domnului Valeriu Popp, Ministrul Industriei şi Comerţului, care, după domnul Tancu*Iaşi, fostul Ministru al Muncci, este sin gurul care a păşit ia închegarea acestui aşezământ, negustorimea acceplă bucuroasă sacrificiul unui nou impozit pentru constituirea fondului care să o pună la adăpost de riscurile profesionale şi greutăţile bătrâneţe!. Fără a inlra în delalii fechnice, ţinem însă a ară ta, că aceste Case de pensiuni şi ajutor ale comerci anţilor, ar putea corespunde vederilor şi necesităţilor noaslre, dacă s’ar legifera în următoarele condiţiuni: 1. Să funcţioneze pe lângă fiecare Cameră de Co merţ şi Industrie; 2. Fondurile aceslei Case să fie consliiuite din : a). 0 contribuţie a comercianţilor şi industriaşilor în proporţie cu impozitele comerciale şi industriale, care se va încasa de către organele fiscale odată cu adiţionalele prevăzute de art. 117 din Legea pentru în fiinţarea Consiliului Superior Economic şi Organizarea Camerelor Profesionale. Această nouă contribuţie, având ca bază impozabi lă quanlumul impozitului fiscal, ar fi şi echitabilă ş*

mai uşor de suportat.

■— 20 încasarea ci deasemeni ar fi cu mult înlesnită, făcându-Se odată cu celelalte impozite. b) O contribuţie a camerei de Comerf şi Indus trie, din veniturile actuale, prevăzută în bugetul anual în măsura posibilităţilor. c) Alte taxe şi veniiuri, cari ar urma să fie creiate şi încasate de Cameră. Veniturile prevăzute Ia pun ctul a. irebue să acopere echivalentul primelor de asi gurare pentru fondul de pensionare, iar cele dela pun ctele b. şi c. constituirea fondului de ajutorare. 3. Centralizarea acestor fonduri să se facă la Ca merele de Corner} şi Industrie, unde va funcţiona Co mitetul de conducere al Casei de pensiuni şi ajutoare al comercianţilor şi industriaşilor, compus din delegaţii Consiliului de Administraţie al Camerei, din care vor puica face parte şi delegaţii Ministerului Industriei şi Comerţului sau autorităţilor superioare din localitate, având calitatea de Consilieri lechnici. 4. Pentru a evita cheltueli, care ar putea greva fondurile, mai cu seamă în primii ani de organizare,

serviciile nouei Case vor fi îndeplinite, pe câf va fi posibil, de către actualii funcţionari ai Camerelor de ComerJ şi Industrie, iar controlul financiar va fi făcut, în mod onorific, de către membrii delegaji din Consi* liul de Adminislrajie al Camerei. 5. Pentru aplicarea şi coordonarea dispozi|iunilor legale şl slafufare* va funcţiona, pe lângă Uniunea Ca merelor de Corner} şi de Industrie, un Consiliu compus din reprezentanţii Ministerului Industriei şi Comerţului* ăl Uniunei precum şi a principalelor Camere de Co merţ şi Industrie din farS. 6. Verificarea şi descărcarea conlurilor anuale va /i în sarcina Uniunei Camerelor de ComerJ şi Indus trie, cir# va aprobi şi bujeful dt venifuTi şi eheMatlî,

— 21 — 7. Asigurarea comtrc anjilor şi industriaşilor să te facă obligatoriu, din oficiu, pe baza sifua|iei din Regis trul Comerfului. Ar fi de dorit, ca în această Cassă de pensiuni şi ajutor să fie cuprinşi şi funcţionarii comerciali, înt/ucât activitatea acestora este încadrată în viaja pur comercială. Pe de altă parte, aceştia constituind rezerva din care se recrutează, de obicei, clasa comercianţilor, şiar putea păstra drepturile, atât pentru eventualitatea când ar deveni patroni, cât şi invers, când, din diferite cauze, ar deveni Ia un moment dat din patroni funcţi onari comerciali. 8. Drepturile asiguraţilor în ce priveşte ajutorul de boală, de invaliditate şi înmormântare, să decurgă odată cu punerea în aplicare a legei, 9. Pensiunile se vor fixa după o scară, care vă fi în acord cu clasele de impozit plătite de asiguraţi, calculându-se diferentele rezultate din eventualele treceri ale asiguraţilor dela un impozit clasificat la altul. 10. In cazul că, din moiive de ordin technic sau calcul de ansamblu, operaţiunile de pensionare nu s’ar putea face pe lângă Camerele de Comerţ şi Indus trie, să se înfiinţeze o Casă Centrală de pensiuni, cu

caracler autonom, pe lângă Uniunea Camerelor de Co merţ şi Industrie, urmând ca pe lângă Camerele de Corner! şi Industrie să se men|ină conducerea secjiunilor de ajutorare şi situaţiile generale ale asiguraţilor în ce priveşte pensionarea. Pe baza acestor deziderate, se poate păşi la legi ferarea celei mai importante opere de ocrotire, pentru care negustorimea va rămâne veşnic recunoscătoare.

WhVr

r — 22 —

Oboarele de Gereale şi mărfuri, Târ guri de vite şi Bâlciurife anuale din Judeţul Pufna Dintre oboarele de cereale şi mărfuri şi târgurile de vite care funcţionează în Judeţul Putna, cele mai importante sunt: Focşani'aprobat prin Decizia Ministerială Nr. 248 | 915; Adjud aprobat prin Decizia Ministerială Nr. 105140 din 21 Ianuarie 1921. SxSGUl aprobat prin Decizia Ministerială Nr. 1.128593 1 921 Oborul şi târgul din Focşani- se deosebesc de celelalte prin numărul mare al populaţiei care le cer cetează şi prin variaţia tranzacţiilor. Corespunde unei reale necesităţi simţită de populaţia dela şes, din deal şi dela munte, care-şi dau întâlnire aci în fiecare săptămână, spre a*şi desface produsele şi a se apro viziona, reciproc, cu cele necesare gospodăriilor. Desvoltarea comercială a oraşului Focşani se datoreşte în bună parte şi acestei zile de târg, având în vedere că populaţia rurală, prin numărul important care-1 prezintă, devine cel mai bun consumator. In acest obor se tranzacţionează aproape toate produsele acestui judeţ şi anume: cereale, furaje, zar zavat, lemne, cherestea, dogărie, şindrilă, haragi, etc. Paralel cu oborul de cereale şi în aceiaşi zi, func ţionează şi târgul de vite, tot aşa de important prin tranzacţiile ce se încheie. Oborul de cereale şi mărfuri şi târgul de vite funcţionează în fiecare Miercuri, pe terenul situat în partea nordică a oraşului Focşani la „Bariera Vrancei“ pe o suprafaţă de aproximativ 50.000 metri

!i ■J

’i

: !

•. : .

*î

~ 23 — pifraţi, fiind administrate de Camera de Comerţ şi Industrie şi întreţinute de Primărie. Tot pe acest teren funcţionează şi bâlciul anual, din luna Septembrie, aprobat prin Decizia Ministeru lui Industriei şi Comerţului Nr. 25.208 din 12 Iunie 1935, pentru cure Primăria Municipiului face sacrificii şi miri înlesniri participanţilor. Deşi pentru moment nu i se dă prea multă aten ţie de lumea comercială, totuşi, cu timpul; adaptându-se necesităţilor economice locale, acest bâlciu s’ar putea încadra într’un sistem de valorificare a tuturor produselor acestei regiuni. In partea sudică a oraşului, în locul numit „Fânarie" funcţionează o piaţă de furaje, unde se vând cantităţi însemnate de fân, parâng, lucernă şi pae, necesare populaţiei şi unităţilor din garnizoană. Oborul de cereale şi târgul de vite din Adjud, funcţionează în fiecare Vineri şi are importanţă prin transacţiile de cereale şi vânzările de vite. Cea mai mare parte din cerealele negociate în acest obor, se încarcă în vagoane cu destinaţie Brăila-Galaţi. In Sascut funcţionează, Sâmbăta, un important târg de vite, produse agricole şi obiecte de industrie casnică. —x— Repartizate pe comuni, în judeţul Putna funcţio nează următoarele oboare, târguri şi bâlciuri:

Comuna

Târguri şi bâlciuri anuale

Adjud

23 Aprilie 6 August 26 Oct.

z 1

De cine este aprobat

Târgui i şi Da cine este oboare săp aprobat tămânale In fiecare M. Ind, Nr. 105.140 Vineri vite,cereale din 1921

— 24 —

Comuna

Boloteşti

Câmpuri

Domneşti

Focşani

Mărăşeşti

Mândrişca

Nămoloasa

Năruja

Odobeşti

Târguri şi De cine es Târguri şi bâlciuri te aprobat oboaresâptămânaie anuale

De cine este aprobat

14 Oct. bâlciuanual 26 Martie 24 Iunie 29 August 16 Aug. 40 Decizia M. muc. B. ves Ind. şiCom. Dum.florii. n.4121/923 „ o * Doclzla Mlnls. Marcuri obor Deolzla'MInls 7-lb bept. ind. şl Comerţ de cereale şl fnd. şl Comerţ nr. 25208 din târg de vite. Nr. 28 915'ld. bâlciu an. 12 Iunie 1935 Sîmb.tîrgmlr. 54051)933

8 Sept. 21 Mai

Declz. M. Ind. sl Comerţ Nr. ’ 41434J924

1-8 Mai M. Interne 20-22 Iulie cu ord. nr. 13-17 Oct. 14559(910 Sf. Toader Joi, vite şi Decizia M. 40 Muc. B. produse de Ind. şi Co Vest. Dum. industrie merţ Nr, Floriilor Sf. casnică 119687|935 Gheorghe Inălţ.Dom. Decizia M 29 Iunie Ind.şiCom. 14 August Nr. 113238 16 Oct. din 3 N. 930 21 Mai 14 Oct.

\probat M Interne ord. In fiecare ir. 29197 | Marţi 908. Decizia M. ind. şiCom. Nr. 8279? din 22 Sept. 1932.

Aprobat M. Ind.şi Corn. cu ord. Nr. 60869|923..

— 25 —

Comuna

Târguri şi bâlciuri anuale

De cine este aprobat

m Târguri şi oboare săp tămânale

De Cine este aprobat

Panriu

24 Iunie 20 Iulie

Sascut

1 Ianuarie 21 Mai 15 August 8 Noemb.

Decizia M. vite.produ* Decizia M. ind.şi Com. se agricole lnd. şi Com.

23 Aprilie 4 August 26 Oct.

In fiecare Decizia M lnd. şi Com Marţi Nr. 13578| 922.

Vidra

Vizantea^

15 Vulcăneasa

Bârseşti

In fiecare Decizia M Ind.şi Com. Vineri n. 6595|922 Sâmbătă

128593 din şi obiecte Nr. 128593 29 Ianuarie de industrie din 29 Mar 1921. tie 1921. casnică.

Decizia M. 3 Iunie Ind.şi Com. 2 August n 11364 din 27 Sept. 8 Mai 932 Nr. 13578 din 13 Mai 1922 şi Nr. 30611 din 30 Iunie 932 Decizia M. 20 Iulie 8 Sept. lnd. şi Com. vite, produ- Nr. 75765 seagricole din 12 Iulie şi alimente 1939.

10 Aprilie 8 Sept.

14 Oct.

— 26 —

OFICIUL REGISTRULUI DE COMERŢ In conformitate cu Legea votată la 20 Aprilie 1931 din iniţiativa Uniunei Camerelor de Comerţ şi Indus trie, evidenţa firmelor, care până aiunci se (inea la Tribunal potrivii legilor din 1884 şi .1913, a lrecul la Camera de Comerţ şi Industrie, unde s'au inlebulat în în Registrul Comerţului, sub controlul unui judecător delegat şi înfr'o perfectă regulă, loate firmele din cu prinsul circumscripţiei noastre. Pe baza aceleiaşi legi, a luat fiinţă şi un Re gistru Central pe lângă Uniunea Camerelor de Comerţ şi de Industrie, fn care se cuprind firmele comerciale şi industriale din toată ţara. După 6 ani de funcţionare putem afirma că, or ganizarea Registrului Comercial pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie şi a Registrului Cenlral pe lângă Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie, constilue una din cele mai fericite realizări în legislaţia noastră profesională. Cu ocazia inlocmirei Proectului Codului de Comeri, în anul 1933, Uniunea Camerelor de Comerţ şi Induslrie, referindu-se la aelualul sislem al înmatricu lărilor, a expus următoarele considereţiuni: 1. Registrul Comerţului funcţionează, actualmente, în mod perfect pe lângă fiecare Cameră de Comerţ, cu un personal specializat. 2. Controlul judecătorului delega! se face în mod regulai şi în cele mai bune condiţiuni, asifel că toate datele din registru corespund adevărului şi prescripţiunilor legale; 3. Consultarea Registrului Comerţului Ia Camere se face mai uşor de comercianţi, pentru care Camera

de Comerţ şi Induslrie esle un loc foarte frecventa) în legătură cu interesele lor profesionale;

- 27 — 4. Funcţionarea registrului firmelor s'a dovedii defectuasă Ia Tribunal, registrul fiind amestecat de cele mai multe ori printre celelalte registre, din care cauză consultarea devenia foarte anevoioasă; 5. Din cauza personalului judecătoresc insuficient, înscrierile în registru nu se făcea cu punctualitate, re. gistrele se găseau în stare deplorabilă şi comercianţii nu găseau suficientă solicitudine, ca unii care nu aveau obişnuinţa frecventărei Tribunalelor ; 6. Registrului firmelor nu i s’a dat de către Tribu nal importanta pe care trebue să o aibă în legişlaţiunea unei ţări, de instrument de publicaţiune legală în comer|. —x —

Pentru a se vedea activitatea Camerei noastre In organizarea şi administrarea Registrului de Comerţ ex punem mai jos situa|ia înmatriculărilor făcute în cursul anilor 1931 — 1936. TABLOU De firmele individuale înmatriculate Ia Oficiul Re gistrului Comerţului în cursul anilor 1931*1936. ANUL

Firme vechi REINMATRICULATE

Firme noi

TOTAL

1931

1106

385

1491

1932

100

130

1933

108

123 85-

1934

1935

145

1936

148

971

2122

Total

1151

— 21 — TABLOU De firmele sociali înmatriculate în Oficiul Registului Comerţului în cursul anilor 1931-1936. A ÎS U L

Firme vechi RENMATR1CULATE

Firme noui

TOTAL

1931

164

173

1932

1933

1934

1935

1936

238

Total

189

TABLOU De firmele radiate în cursul anilor 1931-1936 ANUL

Individuale

Sociale

1931 1932 1933 1934 1935 1936

4 21 20 34 39 34

2 6 5 9 3

Tolel

152

«•*'*»

S *

l s

r L

•**«*

REGISTRUL BANCAR

In urma evenimentelor cari au determinat dezas > trul comerţului de bancă, sim|indu*se nevoia unor noui norme de funcţionare a instituţiilor de credit, s'a vo tat Legea pentru Organizarea şi Reglementarea Corner* ţului de Bancă din 8 Mai 1934, complectată cu Legile intervenite ulterior, potrivit căreia sa !nfiin|at pelângă Oficiul Registrului de Comerj un Registru Bancar aparte şi câte un Registru Central pe iârgă Consiliul Superior Bancar şi Uniunea Camerelor de Comerj şi de Industrie. Potrivit dispozijiunilor acestei legi, s'au înmatricu lat în Registrul Bancar depe lângă Camera noastră ur mătoarele societăji:

TABLOU Numărul de Înscriere în Denumirea în Registrul Băncei Bancar 1 din 27 Iunie 1936 2 din I Iulie 1934 3 din 3 Iulie 1934 4 din 3 Iulie 1934 5 din 3 Iulie 1934 6 din 3 Iulie 1934

B-ca Podgoria S. A. B-ca ŢârăneascăaPop.S.A. B-ea Viticolă S.'A. B-ca Podgo renilor S. A B-ca Creditul Putnean S. A. S.A. Economia din Focşani

Sediul

Capital

Data înfiinţărei

Obstrvatlunl

Odobeşti 6.000.000 12 Mart. 1894 Focşani 783.745 24 Oct. 1925 N.Săv.4 Odobeşti 5.561.000 lâJDec. 1910 Panciu 3.718.129 11 Mar. 1920 Focşani 5.854.500 20[Iunie Fuz. cu B-ca 1924 Plaineşti I.BrătJU sub denu mirea de 28.000.000 20 Sept. Focşani B-cileUoite 1884 Mare 83 S. A.

- 30 7 din' 3 BcaRomâtîă. Iulie 1934 .Adjud Ş. A 8 din 3 Cassa Cred. Iulie 1934 a Agr. j. P. SA 9 din 3 B-ca de Credit Iulie. 1934 Mărunt Focş. 10 din 3 B-ca Milcov Iulie 1934! S. A. 11 din 3 Banca Piitnei S. A. Iulie 1934

Adjud 1.100.0001 1 N-br. 1927, Focşani. 3.576.000 28 Iunie Mare 105 1925 Focşani 323.975 25 N-br. Conc, 3 1927 Focşani 9.060.500 15 Febr Mare 105 1910 Focşani 5.000.000 5 Mai 1900 Mare 194

. 12.'din 3 „Izvorul B-ca Odobeşti 3.215.000 23 Apr. Iulie 1934 Comerţului “ 1923 13 din 3 B-ca de Scont Focşani Şed.cen. Iulie 1934 a Rom. Suc. F. i C. V. 36 Bucureş. 14Tdin. 3| B'Ca Comerju- Adjudu 20 Apr. Iulie 1934 tului Adjud SA 2.000.000 19^7 1 Apr. 15 din 4 B-ca Adjudu- Adjud 5 459 000 1922 Iulie 1934 lui S. A. 15 Aug. Fuz.cuB-ca 16 din 5 B-ca Plaineşti Focşani Iulie L934 S, A. Mare 26r28 11.732.500 1927 Cred. Putnean sub de 1883 numirea de 17 din 5 B-ca „Frăţia” Focşani B- cile Unite Iulie 1934 S. A. Mare 24 9.854.500; S.- A. . 23 Mir, 18 din 24 B-ca Ţârăn. Focşani Oct. 1934 din Judi P. SA Concor. 3.680.000 1923 3 IanuaB-ca Focşani Focşani 'ian. 1935 S, A. Concor. 5.000.000rie 1921 Const. din fuz. B-cilor 28 Oct. Plaineşti cu 20 din 30;Bănci!e Unite Focşani S. A. Mari 2EP-28 17.587.000i 1936 Cred. PutSept. 1936 !nean..

1Ldin_i8

- 51 -

SITUAŢIA FINANCIARA A CAMEREI DAREA DE SEAMĂ !

Asupra gestiune! Camerei de Comerţ şi Industrie Focşani pe exerciţiul 1936 | 37 Gestiunea Camerei de Comerţ şi Industrie din Focşani pe anul 1936 | 37 s'a executat în baza bu getului aprobat de Ministerul Industriei şi Comerţului prin Deciziunea Nr. 23950 din 18 Iulie 1936. Conturile de venituri şi cheltueli cuprind: Venituri: prevederi lei 1,165.953, realizări • « - . 1 021 635 „ „ 1.165.953, chelt. efect. 973-149 Cheltueli: „ Excedent bugetar la 31 Martie 1937 lei 48.486 compus din: Lei 29.723 numerar iar Lei 18.763 efecte şi bonuri de impozite. Veniturile prevăzute au fost realizate în cea mai mare parte, unele capitole depăşind chiar prevederea. Din impozitele adiţionale s'a încasat însă numai o cotă de 75°/o din cauză că organele fiscale, interesate pentru realizarea încasărilor statului, au neglijat un timp interesele Camerei de Comerţ, pentru care a fost nevoe de intervenţii energice, pe care le-am făcut pe lângă Ministerul Finanţelor cât şi pe lângă Uniu nea Camerelor de Comerţ. Articolele prevăzute la plăţi au fost în general bine apreciate la întocmirea bugetului, nefiind nevoe, în cursul anului, decât de unele modificări fără prea mare însemnătate. Păstrând spiritul de chibzuinţă şi ecoromie, s’au plătit în cursul anului toate subvenţiile prevăzute pentru diferitele şcoli cu caracter comercial şi indus trial, iar din datoria de lei 530.000 ce o aveam la

1 — 32 Soc. .Economia" pentru împrumutul contractat la construcţia Şcoalei Comerciale, s’a mai achitat 70.000 lei plus 30.867 valoarea dobânzilor curente. In cursul acestui exerciţiu s’au cumpărat unele piese pentru înjghebarea unei cartoteci, absolut necesară şi foarte importantă pentru Oficiul Registrului de Comerţ: 2 dulapuri de metal, un număr de 3000 do sare speciale, şi un suport cu 19 plăci repertoare, toate în sumă de lei 53.500. Pentru acest mobilier, cumpărat dela Casa N. Ivanovici din Bucureşti, s'a achitat suma de 25.000 rămânând un rest de lei 28.500 pentru care s’a prevăzut o sumă echivalentă în bu getul pe anul 1937 | 938. Expirând asigurarea imobilului şi unei părţi din mobilierul Camerei, s’a făcut o nouă asigurare la Soc. ^Naţionala* Bucureşti pentru suma de lei 760,000. Comisiunea de Control compusă din delegatul Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Industriei şi Comerţului s'a întrunit în mod regulat, făcând verifi carea amănunţită a scriptelor, a actelor şi a cassei, dresând la fiecare verificare cuvenitele procese ver bale, care au fost înaintate Ministerelor respective. La aceste verificări s’a constatat totdeauna deplină regulă contabilă, nefiind nici o depăşire bugetară sau deturnare de fonduri. Deasemeni; la sfârşitul exerci ţiului Comisiunea de Control a verificat contul de ges tiune, bilanţul şi inventarul, întocmind un raport de cele constatate, conform art< 136 din legea de mai suS. Bilanţul încheiat la 31 Martie 1937, prezintă un total de lei 10.122.143 atât la activ cât şi la pasiv. In inventarul anexat s'a specificat situaţia tuturor fondurilor Camerei noastre, astfel cum au fost cons tatate de domnii membri ai Comisiunei de control.

— 33 —

Ca încheiere, gestiunea Camerei de Comerţ şiln„ dustrie din Focşani pe exerciţiul 1936 | 37, prezintă un rezultat mulţumitor, având în vedere că acesta a fost primuFan de funcţionare autonomă, după ce doi ani anteriori Camera noastră a aparţinut de Camera de Comerţ din Bacău. Preşedinte, Th. Ciolac Secretar, Petru At. Pavelescu

I — 34 — COMISIUNEA DE CONTROL de pe lângă

CAMERA de COMERŢ şi INDUSTRIE FOCŞANI

f '.jit

RAPORT

Asupra exerciţiului 1936 | 937, Domnule Preşedinte, In conformitate cu dispoziţiile art. 136 din Legea pentru înfiinţarea Consiliului Superior Economic şi organizarea Camerelor Profesionale din 29 Aprilie 1936, subsemnaţi membrii ai Comisiunei de Control, delegaţi ai Ministerului de Industrie şi Comerţ şi Mi nisterului de Finanţe, examinând situaţia financiară a acestei Camere pe timpul dela 1 Aprilie 1936— 31 Martie 1937, am constat următoarele : 1. — Pentru exerciţiul 1936 | 937 au fost aprobate, conform bugetului, credite de lei 1.165,953 2. — In cursul anului s’au anulat unele credite, trecându-se la fondul „Deschideri de credite" şi s'a majorat 36.236 unele articole bugetare în sumă de . . 3. — încasările efective pe seama bugetului au fost de................................ * 1.021.635 Din care s’a cheltuit dela capitolele 973.149 bugetare respective suma de . , . . 48.486 rămânând un excedent de . . asupra destinaţiei căruia urmează să se'pronunţe Consiliul de Administraţie. 4. — Se constată că s'a depus stăruinţă la încasarea prevederilor bugetare, iar plăţile au fost făcute

:$e

— 35 — numai în limita creditelor aprobate, ţinându-se seamă de necesitatea şi urgenţa lor. 5.— Registrele de contabilitate sunt ţinute con form regulilor contabile, îngrijit şi punctual. 6. — In cursul exerciţiului 1936 [ 937 s’au între buinţat pentru încasări chitanţele Nr. 1—174 din re gistrul vizat la 1 Iulie 1936, anulându*se restul de 4 chitanţe rămase albe. BILANŢUL Activul Camerei de Comerţ la 31 Martie 1937 se compune din : DISPONIBILITĂŢI LICHIDE a). b). c). d).

Lei 4.723 Numerar în cassă Depus la B.'N. R. „ 25.000 Dep. la casa dep. fondpensi „ 143.067 Depus la C. E. C. * 70.797

243.587

VALORI MOBILIARE e) Efecte publice V. N. Lei 234.000 f) Ef. publice V. N. 15000 V. R * 6.000 g) Bonuri de imp. V. N. 4.000 * 4.563

244.563

VALORI REALIZABILE h) Al. Emandi urmărit p. def. lei 469.007 i) Banca Pop. Meseriaş, depun. „ 14.728 j) M. Finanţe sumă de restituit „ 3.600

487.335

IMOBILIZĂRI k) Imobilul propriu Camerei Lei 201.188 l) Imobilul Liceului com. * 8.211.348 m) Mobilierul conf. inventarului 209.298 n) Bibliotecă 1 8.621.835 Total lei 9.597.320

T !

— 36 — CONTURI DE ORDINE o) Timbre de Bursă în cassă Lei 324.060 p) Idem la diverşi spre vânzare „ 124.522 448,582 r) Rămăşiţi de încasat 76 241 Lei 524.823 Toate valorile efecte, timbre de bursă cum şi numerarul lc-am găsit în fiinţă. PASIVUL

Ne arată fondurile proprii ale Camerei în sumă totală de Lei 8.030.670 Fondul creanţ. ce urmează a se încasa Lei 487.593 Fondurile de pens. administr. de Cam. „ 219.606 DATORIILE CAMEREI a) La Uniunea Camerelor de Corn. lei 322.465 b) La Casa N. Ivanovici Buc. „ 28.500 c) La Soc. An-„Economia" din F0t53Ili „ 460,000

810965

INVENTARUL După care anexăm un exemplar semnat de noi, arată în mod detailat din ce anume se compune fiecire cont din activ, specificând felul valorilor, nu mărul şi cupoanele fiecărui efect în parte. Valorile, cum arătăm şi mai sus, au fost găsite în fiinţă la toate verificările făcute de noi, cum am constatat şi prin procesele verbale respective. Comunicându-vă D-voastră cele de mai sus, vă rugăm, să binevoiţi a dispune să fie comunicate, con form legei, autorităţilor în drept. Membrii în Comisia de Control: Delegatul Ministerului de Industrie şi Comerţ Expertr Contabil, Gh, Petroşanu Delegatul Ministerului de Finanţe Experf-Contabil, N. Pr, Popa

r — 37 -

Bit A^ITII L încheiat la 31 Martie 1937 ACTIV Disponibilităţi lichide Valori mobiliare Velori realizabile Imobilizări

Lei 243.587 „ 244.563 „ 487.335 „ 8.621.835 9.597.323 524.820 Total general activ 10.122.145

PASIV Fonduri proprii ale Cam. de Copi. 80.30.670 487.593 Fond creanţe de încasat 219.606 Fonduri administrate de Cameră 810.965 Creanţe de plată Rezultate. (Excedent bugetar 1936*37) 48.486 9 597.320 524.823 Conturi de ordine. 10,122.143 Total general pasiv

Preşedinte, TH. CIOLÂC Secretar> Petru AL Pavelescu Şeful Contabilităţei, Ion Anastasiu

— 38 —

CAMERA DE COMERŢ SI ItiDOSTBIE Cirs. Focşani

COMP! DE Al bugetului Camerei de Comerţ şi

NATURA VENITURILOR

1 2 3 4

Impozit adiţional 78°/0 din cota de l°/0 Restanţe impozit adiţional. Taxe de informaţiuni. Taxe pentru avize. Taxe pentru certificate. Taxe pentru înreg. mărcilor de fabrică. Taxe pentru vize de facturi şi procuri. Diverse alte taxe şi 10°/0 contingentare. Interesele fondului Camerei. Buletinul Camerei. Diverse alte publicaţiuni. Amenzi şi contravenţiuni Ia legi şi regul. Diverse alte venituri neprevăzute. Oficiul Registrului de Comerţ. Oboare de mărfuri, cereale şi tg. de vite Pieţe şi rampe. Excedentul anilor precedenţi. Oficiul Central al Registrului Comerţului.

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Pravadsrl încasări bugetare efectuat®

400000 300216 60000 55731 100 59 50000 53850 6000 23362 100 500 500 1000 15471 6C00 7020 500:0 20200 10000 1000 610 500 45000 74400 250000 210457 200000 169294 70753 72253 15000 18212

1165953 1021635

— 39 —

GESTIUNE Industrie Focşani pe ex. 1936 | 37 r <

1 2 3 4 5 6 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

NATURA CHELTUELILOR

Credite Cheltuell bugetare efectuate L E I L E I

Plăţi în contul exerciţiilor trecute. 52704 46704 Salarii pers. bugetar. 237516 236623 Chelt. transport, deplasate pers. Camerei. 16500 16496 Chelt. transport şi deplas. membr. Camerei 22000 20434 încheierea conv. pentru reducere pe c. f. r. 6000 4055 Chelt. de repr. la dispoziţia Preşedintelui 36000 26000 (bis) Controlul financiar, 8000 8000 întreţinerea şi reparaţia mobilierului. 2000 1405 Furnit. de canc'el. imprimate, registre etc. 19000 18925 Cheltueli corespondenţă, telefon, etc. 17000 16719 Imprimarea buletinului şi alte publicaţiuni 21000 400 Inserări în M. Of., reviste, ziare, public. 2500 1340 Confecţionarea timbrelor de Bursă. 14000 14000 Pentru procurare de mobilier, maşini de scris şi numerotat, de calculat case de bani, etc. 35000 34529 Bibliotecă, ziare, M. Oficial, etc. 11000 11000 Interesele împrumuturilor contractate. 31800 30887 Amortizarea împrumuturilor. 50000 50000 Asigurarea imobilelor şi mobilierului, 5736 5736 întreţinerea şi reparaţia imobilelor. 12000 11474 Luminat şi încălzit. 17000 16537 Impozite şi taxe comunale. 2500 2057 Contribuţia Camerei pentru Casa centrală de pensiuni a funcţ. depe lângă Uniunea Camerelor de Comerţ. 10000 10000 Contribuţia pentru casa de ajutor a func ţionarilor şi doamna Massinca Cimbrescu 25000 24694 Ajutoare acordate comercianţilor şi indus 10000 5300 triaşilor scăpaţi. Contribuţiune conform art. 39 Cap. 5 din legîa învăţământului comercial secundăr. 50000 Creanţa Uniunei rata anuală din restan ţele exerciţiilor închise. 37500 De reportat:

— 40 Arti colul

NATURA VENITURILOR Reportat

Prev bugetare Incaş, efectu LEI LEI

1.165.953 1.021,635

1.165.953 1.021 «635 Preşedinte, Theodor Ciolac Secretar, Petru At. Pavelescu

Şeful Serv. Contabilităţei, I. Anastasiu

~ 41 — Arti colul

NATURA CHELTUELILOR

Cred. bugdtare Chclt. efectu. L E I L E I

Report

26 27 28 29 30 a 30 b 30 c 31 32 33 34 35 36 37

Subvenjiuni pentru aşezăminte co merciale şi idu^trie conf. tabloului Diverse alte suvenţiuni. 10°/0 din venitul net al ohoarelor de cerealelor şi al tîrguailor de vite pentru Camera de Agricultura. 3% din adiţional pentru încasă rile făcute de stat. Burse şi ajutoare pentru studi: co merciale şi Industriale. Ajutoare lucrări statistice şi alte lucrări economice. Diverse alte ajutoare. Onorarii avocaţi. Cheltueli ocazionale cu efectua rea alegerilor Consiliului Camerei. Oficiul Registrului Comerţului Subv. Bursa de mărfuri din Focşani Oboare de mărfuri, cereale şi târ guri de vite conform tabloului. Fond pentru deschideri de credite Oficiul Central al Registrului Comerţului. Excedent bugetar la 31 Martie 1937

Total general

300C0 16000

29000 8450

10000 13800

13516

4000

3380

5000 14000 1000

4000 12621 1000

20000 49860 20000

19744 49860 20000

210000 39773

171263

17000 1195953

17000 973149 48486 1021635

1165953

Verificat, Deleg, Minist. de Industrie şi Comerţ. Expert Contabil, G. Petroşanu Delegatul Ministerului de Finanţe Expert Contabil,' N. Pr. 1. Popa !

42 —

INF ORMAŢIUNI Constituirea Consiliului Superior Economic In ziua de 19 Iulie 1937 a avut loc sub preşe dinţia domnului Prim-Ministru Gh, Tătărescu, consti tuirea Consiliului Superior Economic, în conformitate cu legea din 29 Aprilie 1937, când s'a ales, prin vot, următorul Comitet de Direcţie : Preşedinte domnul I. Cămărăşescu, fost Ministru Vice-Preşedinte, reprezentând comerţul, d l Victor Slăvescu, fost Ministru Vice-Preşedinte, reprezentând agricultura, d l C. Garoflid, fost Ministru Vice-Preşedinte, reprezentând munca, d-I VasilescuCarpen, fost ministru. x

Controlul comerţului de seminţe, vl}e şi pomi, unelte şi maşini agricole. In conformitate cu Legea pentru Organizarea şi încurajarea viticulturii din 22 Martie 1937 şi Regula mentul de aplicare din 12 Octombrie a. c, comerţul de seminţe, viţe, pomi fructiferi, plante ornamentale, trandafiri, flori, unelte şi maşini agricole, se va face numai cu respectarea dispoziţiunilor legei de mai sus şi cu autorizaţia Ministerului Agriculturii. Cei interesaţi vor depune cererile de autorizare la Serviciul Agricol Judeţian, împreună cu certificatul doveditor că au f irma înscrisă, actul de cetăţenie şi naţionalitate etc. x

Contractele ucenicilor comerciali. Potrivit legei pentru pregătirea profesională şi ex-

■

— 43 — ercitarea meseriilor din 30 Aprilie 1936 şi Regulamen tului de aplicare din 25 August 1937, domnii patroni comercianţi fiind obligaţi să încheie contracte cu ucenicii lor prin Camera de Muncă, sfătuim pe domnii comercianţi a nu mai angaja ucenici decât cu îndepli nirea formelor legale.

Registrele comerciale In urma intervenţiunilor făcute de Camerele de Comerţ şi d? Industrie şi Uniunea lor, Ministerul Fi nanţelor a aprobat să se prelungească până la 1 Ianuarie 1938 termenul pentru introducerea registrelor de contabilitate la micii comercianţi şi micii industriaşi. x

Vânzarea oţetului de vin Potrivit dispoziţiunilor date de Direcţiunea Viti culturii din Ministerul Cooperaţiei, pe baza Legei pen tru Apărarea Viticulturei din 27 Martie 1936 şi a Re gulamentului respectiv, vânzarea oţetului de vin se poate face numai în sticle sau damigene închise, eti chetate şi capsulate de fabricele autorizate de Minis ter, având minimum 3 şi maximum 9 grade tărie, ex primat în acid acetic. S’a intervenit în sensul ca negus torii să-şi poată vinde şi oţetul rezultat din vinurile ce le au în depozit. x

Situajia măcelarilor vânzători Prin Decizia Ministerului Muncii din 18 Martie 1937 s’a stabilit că, măcelarii vânzători de carne sunt consideraţi comercianţi, Urmează a fi înglobaţi în ca tegoria meseriaşilor, cu obligaţia de a avea cărţi de

44 — capacitate, nu .mi măcelarii profesionişti din abatoare oricare ar fi lucrările pe care le îndeplinesc, precum şi salariaţii comercianţilor măcelari detailişti. Acest punct de vedere a fo3t susţinut cu mulţi ani în urmă de toate Camerele de Comerţ şi Industrie, între care şi Camera noastră, care a intervenit cu ar gumente întemeiate. — x —

Avanfajii acordate|absolvenţiIor Liceelor şi Gimnazuri comerciale. Prin Legea pentru organizarea învăţământului co mercial secundar din 1 Aprilie 1936, s’au prevăzut ur mătoarele avantaja pentru absolvenţii Liceelor şi Aca demiilor comerciale, cari vor face comerţ pe cont propriu: 1. Scutirea de orice impozit pentru primul an dela înfiinţarea întreprinderii; în nouile provincii, această scutire va fi de 3 ani; 2. Preferinţă la preluarea oricărei întreprinderi ce se lichidează pe teritoriul ţării; 3. Preferinţă cu 5°/o în vechiul regat şi lO°/o în nouile provincii asupra preţurilor concurenţei la fur niturile publice ; A. Un credit de scont la „Banca Naţională" absol venţilor cari au recomandarea motivată a consiliului de îndrumare ; 5. Un ajutor bănesc, a cărei; alocaţie va fi fixată de Consiliul de îndrumare, motivat. — x —

Legea Repausului Duminical Ministerul Muncii fiind informat că Legea Repau sului Duminical nu se respectă uniform, ceiace dă loc

— 45 — la nemulţumiri, atât din partea salariaţilor câl şi din partea comercianţilor, a dat dispoziţiuni severe ca organele prevăzute de art. 25 din lege să dreseze acte de dare în judecată, în toate cazurile de contravenţie. In legătură cu aplicarea Legi Repausului Dumini cal în oraşul Focşani, Camera noastră a intervenit cu propuneri pe care le publicăm la pagina 16. Controlul organelor fiscale Ministerul Finanţelor fiind informat că sunt in* divizi, cari se prezintă pela întreprinderile comerciale şi industriale cu anumite calităţi oficiale, spre a face verificări sau constatări, aduce la cunoştinţa generală că, în toate cazurile când cineva se prezintă în scopul arătat mai sus, să i se ceară cartea de legitimaţie, iar în cazuri de bănuială să fie înştiinţate autorităţile po* liţieneşti. Prin concursul negustorilor se poate stârpi multe abuzuri, păgubitoare atât fiscului cât şi contribuabililor* x

EXCURS1UNI Comitetul Central al Sfatului Negustoresc, înfiinţând o secţiune de turism, a organizat mai multe excursiuni în ţară şi în străinătate în cele mai bune condiţiuni de reuşită. Aceste excursiuni sunt de o netăgăduită valoare pentru domnii comercianţi şi industriaşi, spre a cunoaşte pieţe şi locuri de producţie şi a face noui legături de afaceri. Cei amatori pot căpăta referinţe şi la Secretaria tul Camerei noastre.

— 46 —

ATRIBUŢIUNILE Camerelor de CoT.erţ şi Indusrie Prin Legea pentru înfiinţarea Consiliului Economic Superior şi Organizarea Camerelor Profesionale din 29 Aprilie 1936, s’au dai în sarcina Camerelor de Comerţ şi Indusirie următoarele afribujiuni : 1. Să formuleze deziderate şt să facă propuneri privitoare Ia chestiunile industriale şi comerciale, fie din proprie iniţiativă, fie atunci când li s'ar cere de Uniunea Camerelor de Comerf, seu de orice altă auto ritate. 2. Să adune şi să pun-3 la îndemâna comercian ţilor şi industriaşilor materialul informativ de care ace ştia pot avea nevoe în exercitarea profesiune! lor. 3. Să tină în evidentă permanentă situajia firmelor individuale şi sociale, cu toate indicajiunile din legea şi regulamentul pentru înfiinţarea unui registru al co merţului. 4. Să primească, să păstreze şi să fină Ie dispo ziţia publicului, modelele mărcilor de fabrică şi de co merţ din circumscripţiile lor. 5. Să strângă şi să stabilească pe cale de regu lamente, aprobate de Ministerul Industriei şi Comerţului, uzanjele comerciale din circumscripţiile lor. 6. Să elibereze cărţi de legitimaţie comişilor-călători, să elibereze certificate de originea mărfurilor, de uzanjele comerciale, de firmele înscrise, de adnotările şi modificările firmelor, de mărcile de fabrică şi de comerj, depuse, de preturile mărfurilor după mercuriale» de cotele burselor, de hotărârile şi ioate celelalte ecie ale Ier.

— 47 — 7. Să alcătuiască mercuriale de preţurile mărfurilor. 8. Să colaboreze cu (^amerele de Muncă şi cu Camerele de Agricultură, pentru toate chestiunile de interes comun. 9. Să colaboreze cu Institutul de Statistică G*rală a Statului, la alcătuirea statisticilor privitoare la mişca rea comercială şi industrială, după normele ştiinţifice şi technice date de organele de conducere ele Institu tului. 10. Să întocmească în fiecare an calendaristic şi să trimită atât Ministerului Industriei şi Comerţului cât şi Uniunei Camerelor de Comerţ şi de Industrie, câte un raport amănunţit despre mersul comerţului şi industriei din circumscripţiile lor şi să publice dări de seamă de activitatea lor. 11. Camerele de Comerţ şi de Industrie, cu apro barea Ministerului Industriei şi Comerţului, care va lua şi avizul Uniunei Camerelor de COmerj şi de Industrie pot: a. Să ie iniţiativa şi să participe la înfiinţarea de societăţi sau de consorţii, având ca scop executarea şi exploatarea diferitelor lucrări sau servicii publice de interes comercial şi industrial ca : porturi maritime şi fluviale, zone libere în porturi, canale de navigaţii in terne sau alte căi şi servicii de comunicaţie tereslră, maritimă, fluvială şi aeriană,etc., b. Să înfiinţeze şi să administreze singure sau în asociaţiune. conform legii pentru administrarea pe baze comerciale a înlreprinderilor şi avuţiilor publice şi mo dificările ei, servicii şi stabilimente penlru trebuinţele comerţului şi industriei, ca: burse de comerţ, târguri sau oboare, rampe, pieţe şi hale penlru desfacerea cerealelor, vilelor şi ailor mărfuri, înlrepozile reale şi

nbminale

servicii de condiţionări şi de analize de

— 48 — mărfuri, expozijiuni permanente şi muzee comerciale şi industriale, târguri periodice de mostre, etc, . c. Să înfiinţeze singure sau în colaborare cu Mi nisterele respective şi în conformitate cu legile gene rale ale învăţământului, instituţiuni de cultură profesi onală, ca şcoli industriale şi de meserii, cursuri pentru răspândirea cunoştfnfilor comerciale şi industriale, să creeze burse de studii şi practică comercială şi premii de încurajare; să înfiinţeze căminuri pentru ucenicii din comerţ şi industrie ; d. Să confribue Ia cheltuelile cu scop de utilitate publică, comercială şi industrială ; e* Să cumpere, să construiască clădiri pentru pro pria lor instalaţie sau aceea a stabilimentelor necesare comerţului şi industriei prevăzute Ia elin. ©. b.; f. Să creeze, fiecare în parte sau mai multe împreună (pe regiuni), aşezăminte pentru asigurarea şi ajutorarea mutuală a comercianţilor şi industriaşilor; g. Camerele de Comerţ şi Industrie vor avea po liţia comerţului ambulant, cu concursul obligatoriu al autorităţilor poliţieneşti. 12. Să redacleze şi să publice Buletinul Oficial al Camerei 13. Să îndeplinească alribuţiunile ce li s’au dai sau li se vor mai da prin legi şi regulamente, sau ca re s’ar ivi din nevoile practicei comerţului şi industriei din circumscripţia lor. 14. Să insiifue c6misiuni arbitrare cu putere de jurisdicţiune asupra liiigiilor provenite din diferendele iscate in ullima islanjă, în (ranzacjiunlle din oboare,

târguri, pieje şi rampe.

O interesantă expoziţie industrială In oraşul Focşani am avut mai multe expoziţii, foarte reuşite, reprezentând produsele agricole ale regiunei şi în special fructele şi strugurii renumitelor noastre podgorii; Am avut expoziţia cărţii unde sau putut vedea numeroase tipărituri şi documente înfăţişând trecutul istoricului nostru oraş ; S’a putut, deasemenea, admira o frumoasă expo ziţie judeţiană, organizată de harnicul revizor şcolar, domnul Petru Iov, unde au fost expuse diferite obi ecte, reprezentând talentul şi spiritul de născocire a micilor şcolari şi strădania învăţătorilor. Infine, publicul focşănean a mai avut tcaz'ia să vadă la fiecare sfârşit de an şcolar expoziţiile diferi telor şcoli primare şi secundare. Nu avusesem însă o expoziţie industrială, pentru motivul că, regiunea noastră neavând o industrie desvoltată, se credea că organizarea unei asemenea ex poziţii nu ar fi dat un rezultat mulţumitor. Totuşi, această credinţă a fost înlăturată de o mână de meseriaşi vrednici, grupaţi în jurul „Asoci aţiei Meseriaşilor Creştini" din localitate, cari, cu mo deste mijloace proprii, au organizat o astfel de expo ziţie, care, prin felul aranjamentului şi varietatea pro duselor, putea face cinste oricărei localităţi cu vechi tradiţii şi aşezări industriale. Prin această manifestare, o întreagă populaţie muncitoare, căreia, trebue să recunoaştem, nu i s’a dat până acum, importanţa cuvenită, şha dovedit pe

I |

!1 ;

— 50 deplin capacitatea, de a furniza, în cele mai bune condiţiuni, multe obiecte de prima necesitate, pe care ni le procurăm adesea ori din alte părţi, cu preţuri mai ridicate. In marea sală „TRIANON", în care altă dată func ţiona cinematograful comunal, vizitatorii au fost fas cinaţi, atât de mulţimea lucrărilor expuse, cât şi de execuţia artistică a fiecărui obiect în parte. Pe lângă obiectele uzuale, sau intercalat câteva lucrări technice, invenţiuni proprii, precum şi diferite lucrări cu caracter artistic, care au reţinut interesul publicului. Pentru a putea înfăţişă un tablou real al acestei expoziţii, vom încerca să descriem cele mai de seamă din lucrările expuse, în ordinea aşezărei lor, începând dela intrarea în sala expoziţiei: 1. Al. Voicu atelier de tâmplărie strada Mare: a prezentat o serie de stupi sistematici şi o clocitoare, invenţie proprie. 2. G. Vosganian: reuşite ţesături şi broderii artis tice, precum şi frumoase picturi în ulei. 3. Tobias Mendslsohn strada Mare Nr. 76: arti cole de voiaj, genţi şi alte lucrări din acest gen, artis tic executate în piele. 4. G. Arghirescu: prin interesantele lucrări exe cutate în argilă, ne-a dovedit un frumos şi promiţător talent in arta plastică. 5. Radu Iliescu, Preşedintele oficiului Camerei de Muncă din localitate: a expus schelete de şei şi dife rite alte obiecte în legătură cu această ramură de me

serii, frumos executate în lemn. 6. Umberto Sorani: o interesantă pompă, invenţie proprie şi alte obiecte technice. 7. Aurelian Dumitriu, atelier de lumânSri strada-

— 51 — Vestei 5: a prezentat diferite mărimi de lumânări splendid executate din ceară şi parafină, 8. Tiţa G. Pavelescu Tipografia, „SENTINELA", strada Sf. Dumitru 14: a expus frumoase lucrări în arta grafică şi gingaşe ţesături şi cusături naţionale. 9. Lucsiţa Berechet strada Tabacari: un mândru covor, lucrat în stil persan, precum şi tablouri bro date artistic. 10. M. Simon, atelier de încălţăminte strada I. C. Brătianu: a expus încălţăminte fină de dame şi băr baţi : sub acelaş nume, s’au mai prezentat diferite lu crări în piele: o frumoasă servietă, genţi de dame, portfeuri, etc., executate ireproşabil de H. Cohn. 11. H. Papazian, atelier de argintărie strada I. C, Biătianu 32 : bijuterii lucrate cu mult gust şi diferite alte obiecte vechi, de o valoare incontestabilă. 12. A Ciubulschi, un aparat de bobinat, invenţie proprie. 13. D. Cocoş strada Mare Nr. 91: haine ofiţereşti «•şepci, chipie, şi ceaprăzărie militară, impecabil exe* cutate. 14. Mihai Demeter: grilajuri, împletituri de sârmă diferite modelajuri în fier şi un felinar de metal, inte resant ca execuţie. 15. I. Velniceru, cantaragiu, strada Mare Nr.310: a prezentat un decimal şi o balanţă de precizie, in venţie proprie, executată cu deosebită maestrie. 16. I. Tetoianu, brutărie strada Mare Nr. 287: diferite specialităţi de pâine, 17. Direcţiunea penitenciarului Focşani, este re prezentată prin lucrări artistic executate în lemn: butoae diferite mărimi, jocuri de table şi de şah, casete,

bastoane, pudriere, etc. 19. Ion Zldtovici strada Ştefan cel Mare : diferite

— 52 piese pentru sobe, statuete, etc , frumos executate în ceramică. 19. M. Kivu strada Cotu Oancei: a expus o inte resantă familie de găini, rasa Brahman. 20. Vasile Varga horticultor : a înveselit sala cu flori şi diferite plante exotice. 21 Ion Jarea, atelier de olarie strada Agriculturii: a reprezentat această veche industrie prin : borcane, ulcioare, ghivece, străchini, etc., frumos smălţuite în diferite culori şi desene artistice. 22. Virgil Stoiciu strada Dogăriei Nr. 3: a prezen tat diferite obiecte, care formează preocuparea unei părţi din populaţia Vrancei: cofe, furci, coşuri împle tite din răchita, coveţi, putini, colaci de roate, scaune, diferite instrumente de bucătărie şi 2 piuliţe vechi, executate în lemn brunat. 23. Petraa Panaite cojocar: a lucrat căciuli şi cojocele înflorate cu mult gust, care au dat sălci un aspect pitoresc. Regretăm că acest frumos şi sănătos vestmânt, dispare treptat din portul sătenilor noştri şi odată cu el una din cele mai însemnate bresle româ

jfj

i !

neşti. 24. Nicolae N.'Nicolae, un tânăr şi inimos meşter pălărier, a expus diferite forme de pălării şi alte ar ticole în legătură cu această branşă. 25 I. Tenov, calapoade prezentate în formele ce le mai elegante. 25. Petre Ghioni strada Mare Nr. 90: încălţăminte fină de dame şi bărbaţi. 27. Petru Sava pictor bisericesc strada V. Chi lian: a înfăţişat o bogată colecţie de tablouri lucrate în ulei- Se remarcă un interesant potret al Regelui Petru Karagheorghevici, Coborârea Mântuitorului depe cruce, precum şi un episod din războiul de întregire.

— 53 —

;

A re{inut deasemeni atenţia, o icoană veche de peste 200 de ani, lucrată în ulei şi aur. 28, Petru Mîron, Strada I. C. Brătlanu 32 : cismărie ofiţerească lucrată cu deosebită artă. 29* Dumitru Bosnea, maestru potcovar: o planşă cu potcoave, felurite forme şi execuţi. 30. Alexandru P. Alexandrescu, tipografie strada Gr. Balăm'scu 12 : diferite lucrări de tipografie şi legăforie, artistic executate : cărţi, broşuri, anuare, reviste ziare, etc. 31. Alexandru Crângu, desăvârşit maestru argintar, strada I. C. Brăîianu 105 : a prezentat argintărie bise ricească, lucrată cu deosebită iscusinţă: potire, icoane, candele, cununii, etc. 32. Leopoid Beişteter, strada I. C. Brătianu Nr. 153: piese de radio şi diferite aparate construiteîn la boratorul propriu. 33. Gh. Penzuş: lucrări de traforaj (rame, casete etc.) executate cu îndemânare şi cu mult simţ artistic; 34. Iorgu Bărbulescu, atelier de vulcanizare strada Mare Nr. 108: prezintă diferite piese de cauciuc vulcanizate şi enveloape de automobil în diferite siiuaţiuni de explozie. 35. Tache Nislor, fabrică sistematică de tăbăcărie strada Jeleboi Nr. 10: a expus o interesantă colecţie de tovaluri, blancuri, talpă, etc., perfect executate, îm preună cu diferite produse chimice, ce se întrebuinţează la tăbăcit şi colorat. 36. Stelian Pelin, strada Mare Nr. 281, un tânăr sârguincios, fiu de industriaş din localitate : a prezentat reuşite încercări în fabricarea şi renovarea oglinzilor, li urăm succesul cel mei deplin, pentru a întemeia in dustria pe cşre o dorim.

37. Eugen Chirilă, strada Mare Nr. 108, instalator

i ' .

— 54 — de apă şi lumină : expune un plan penfru instalarea unei săli de bae. 38. Hagian Ciumagian: un covor persan şi o pe reche de papuci vechi turceşti. 39. Fodor Gabor, strada Vrancei Nr. 9: grilajuri, paturi, foteluri coşuri, ciururi, şi alte împletituri din sârmă. 40. Ion Munteanu: prezintă un aparat de vopsit „Duco", invenţie proprie, cu care face demonstraţii in teresante în fata publicului vizitator. 41. Gh. Costenda, sculptor în piatră, strada L. Catargiu 11: prezintă o cruce albă., frumos modelată. 42. Mihail Zalnria, str. Mare 197: succesor din, anul 1912 al vechei fabrici Panaite Crângulescu, înte meiată în anul 1850, a expus interesante blocuri prismice, formate din săpun şi ceară, precum şi o colecţie de lumânări, frumos ornate, din ceară şi parafină. 43. Fabrica de tricolage Feldman şi Handman B-dul L. Catargiu: a prezentat diferite articole de tricolage. 44. Fabrica de ticotage „Singer" strada Voinov 5: a marca* un colt al expoziţiei cu gingaşe lucrări de tricolage, precum şi un frumos tablou cuprinzând,. în miniatură, toate articolele produse de această între prindere. 45. Tânărul Viforio Sorani, un talent consacrat ar tei plastice, a expus un interesant bust în mărime na

turală. 46. Angela Dumilriu, strada Reg. Elisabeta 63, in dustrie penlru prepararea conservelor; a prezentat o frumoasă colecjie de cutii cu felurite conserve de fructe şi zarzavat. 47. Doamna Vasile Vasilache, mare proprietar Jarişlea: a expus 6 superbă ţesătură de mătase, care a stârnit admiraţie.

— 55 — 48. T. Tănăsescu şi N. Geană: au alras atenţiunea publicului asupra unui model de încălţăminte, prevăzută cu o inslala|ie de lumină, discret monlată în interior. 49. Sandu Manea, atelier de croitorie: a expus Interesante lucrări din branşa sa. 50. David Steiner, maestru tăbăcar: produse de tăbăcărie fină ! chevreux, box. etc. 51. Ion Dinescu industriaş Buzău : a prezentat un elegant aparat pentru filtrat, foarte necesar regiunci noastre de podgorie. 52. Nicolae M. Nicolau, proprietarul fabricei de mezeluri strada Pescăria Veche Nr. 4: expune o res pectabilă şi delicioasă colecţie de şunci, salamuri, etc., care a excitat pofta vizitatorilor.

In cuvântările se s'au jinut cu ocazia deschiderei acestei expoziţii, cât şi la masa ce a avut loc la în chidere, s’au adu$ felicitări şi laude bine meritate or ganizatorilor. Elogiind opera şi spiritul de creaţte a meseriaşu lui român şi analizându-i sufletul lormat în disciplina miticii, vorbitorii, împreună cu întreaga asistenţă, desbrăcaţi de prejudecălile politice şi descătuşaţi de disslanţele sociale, au simţit, într’un moment de înălţare sufletească, învăluirea aceluiaş gând suprem : Fericirea şi consolidarea patriei, prin munca constructivă a tuturora. La manifestările acestei frumoase exp6ziţii au par ticipat şi au dat concursul lor efecliv, domnii: Depulai Radu Săveanu şi General A. Păllineanu comandantul garnizoanei, cari au acordat aceslei expoziţii înaltul lor pataonaj; Al. N. Leon Preşedintele Camerei de Co merţ şi Industrie ; Maior Paul Tomescu Primorul oraşului Focşani; S. S. Preot I. V. Pascu Proioereul Ju deţului ; N. Jechianu Senalor; Ştefan BSrbulescu Pre-

— 56 —

şedinţele Sfatului Negustoresc, precum şi oile persona lităţi, care privesc cu simpatie opera de ridicare mo rală şi materială a meseriaşului român. Cu această ocazie, s’a expediat M. S. Regelui ur mătoarea telegramă : MĂRIEI SALE

REGELUI CAROL al ll-lea SINAIA „Asociajia Meseriaşilor Creştini Unirea" din Focşani, sărbătorind astăzi prima expoziţie cu produsele industriei putnene, îşi îndreaptă speranţete spre Majestatea Voastră, Care daţi în fiecare clipă pilda muncei şi stăpâniţi în întregime sufle tul nostru. Să trăiţi MAJESTATE Preşedinte de onoare General, A. PALTINEANU

NECROLOG Una din figurile cele mai proeminente ale viejel noaste economice, CRISTACHE STA1COVICI, Fost Secretar General şi Preşedinte al Camerei de Comerţ şi de Industrie din Bucuieşti, fost Vice-Preşedinte al Uniunei Came relor de Comerţ şi de Industrie şi Secretar General al Ministerului Industriei şi Comerţului,

A încetat din viaţă în ziua de 1 Octombrie 1937. Ca un elogiu pentru înaltele sale virtuţi şi devota mentul cu care a servit timp de aproape o jumătate de veac interesele superioare ale comerţului şi industriei şi instituţiilor lor reprezentative, Camera noastră a tri mis următoarea telegramă : »In Jaţa golului imens rămas prin dispariţia lui Cristache Staicovici, vare întreaga viaţă aser vit cu sinceră însnfleţire toate cauzele mari şi drepte ale comerţului şi industriei şl ale camerelor de Comerţ şi Industrie, depunem o lacrimă de re gret şi ultimul omagiu de recunoştinţă*1. Comerţul focşănean a pierdut în ultimii ani o seamă de personalităţi cari, prin trecutul şi activitatea lor eco nomică, au lăsat urme adânci. împărtăşind durerea pierderei lor şi pentru a le fi cinstită în veci memoria, Camera noastră îşi face o pi oasă datorie, pemenindu-i mai jos. în ordinea cronolo gică a tristelor evenimente. Anton Cristof Descedentul unei vechi familii, inobilală în slujba comerţului. Suflet ales, cu o vastă cultură economică. Fost Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie din Focşani, fost deputat şi director al „Băncei Putna“.Cu toată înalta sa pregătire şi încrederea nestrămutată în destinul său, a fost, toluşi, doborât dela primele zgu duiri ale erzei mondiale. A .

î .

S’a stins la 20 Martie 1932 in vârstă de 60 am. /

58 Neculai Dimian, A activat in comerţul de vife altoite şi vinuri, con tribuind în mare parte la prosperitatea regiunei noas tre viticole. — Fost consilier al Camerei noastre de comer( între anii 1930*1932. — Dotat cu mult bun simţ, a reuşit^ printr'o muncă uriaşă şi permanentă stăruinţă, să se ridice Ia cea mai frumoasă sifua|iune morală şi materială, legând relaţii cu cele mai renumite firme din ţară şi străinălale. Se stinge Ia 1932, în vârstă de 56 eni. Radu Negulescu, Coasociat al firmei Negufz, Rainu Negulescu. A fost tipul comerciantului corect demn, şi priceput în comerjul de ferărie. Decedat la 18 Decemb. 1932 în vârstă de 72 ani. Dumitru Rădulescu. A activat din copilărie în comerţul de coloniale, reuşind să-şi creeze o frumoasă stare materială şi un nume cinstit, pe care l’a lăsat urmaşilor săi, dintre care doi fac astăzi onoare comer|ului focşănean. S’a stins Ia 31 Iulie 1932, în vârstă de 54 ani. Morifz Reichman. Comerciant de manufactură; înzestrat cu alese calilăji de muncă şi cinste; moştenite de fiul său d-1 M. Reichman, care continuă comerţul în acelaş local din slr. Mare Nr. 169. — Decorat cu Meritul Comercial şi I idustrial cl. I. Decedai la 11 Iulie 1934 în vârslă de 62 ani. Ferhaf Sf. Ferhaf

Fosl comerciant engrosisl de braşovenie în slrada Mare 107, unde, azi, se află magazinul proprietatea d-Iui Ştefan Bărbulescu. Mare proprietar, fruntaş între fruntaşi, fosl Senator. Cu el dispare o figură legendară, care 8 crezut.

— 59 — înainte de orice, în cinste desăvârşită şi respectul ne zdruncinat al cuvântului. Decedat la 5 Octombrie 1934 în vârstă de 84 ani. Panaite Alexandrescu Vechiu industriaş în arta grafică. Decorat cu Me ritul Comercial cl. I. A activat pe piaja oraşului Foc şani timp de 40 ani, lăsând un nume cinstit şi o în treprindere înfloritoare, continuată de fiul său, d*I Ai. Alexandrescu. actualul consilier al Camerei. Decedat la 9 Aprilie 1935, în vârstă de 75 ani. Ştefan Gogonea Fiu de negustor, a activat în comerţul de coloniale timp de aproape 50 ani. In prăvălia sa din strada Co jeşti — colţ cu strada Mare, model de aranjament şi or ganizare, s'au formal elemente de seamă, cari activează şi azi în comerţul local. Fost Vice-Preşedinie al Camerei de Comerţ şi in dustrie şi Preşedinte al Cercului Comercial. Decedat la 23 Decemb. 1935, în vârstă de 72 ani, Gheorghe Antonescu Fost comerciant de manufactură în strada Mare 145, unde astăzi este magazinul Petre Jarnilă. Mare pro prietar, Reprezenta nobleţea profesională a comercian ţilor dela 1880 bazată pe tradiţii şi virtute. Odată cu el dispare o lume pe care nu o vom mai întâlni nici odată, care însă va fi dorită totdeauna. S’a stins la 14 Ianuarie 1937 în vârstă de 78 ani. Ghiţa M. Rusovici. Contimporan cu Gheorghe Antonescu. A activat în comerţul de manufactură, având relaţii întinse cu străinătatea. — Fost Vice-Preşedinte 8l Camerei noas tre de Comerţ şi Industrie şi Preşedinte al Cercului Comercial, în care calitate a luptat pentru înfiinţarea şi prosperarea învăţământului comercial din Focşani. Decedat la 22 Iunie 1937 în vârstă de 78 ani. Din lipsă de spaţiu vom continua în numărul viitor.

înmatriculări de firme individuale. Nr. 14 | 1758 din 7 Aprilie 1934,Şerban fffimîe Constantin, băcănie, emblema : „La viaja veselă", în comuna Ţifeşii — salul Tufele. Nr. 15 | 1759 din 11 Aprilie 1954, Stefănescu Gheorghe brutărie, în Panciu Carol 164, Nr. 16 | 1760 din 16 Aprilie 1934, Tudorache N. Constantin fierărie manufactură, coloniale che restea, lemnărie, galanterie, vopselărie. librărie, popetărie, în Panciu Carol 111. Nr. 17 1761 din 20 Aprilie 1934, Avram Leibu zis Leon Abramovici Atelier de plăpumi, manufac tură, coloniale, cereale, emblema: „Focşani Putna"; în Focşani strada Dogăriei 15. Nr. 18 | 1762 din 20 Aprilie 1934, Baron L. Iosef coloniale, şi cereale, In Focşani Pia(a Indepen. 10. Nr. 19 | 1763 din 25 Aprilie 1934, Boboc Toeder băcănie, gnz, mărunţişuri, ferărie, lemnărie şi măcelărie, în comuna Vizanlea. Nr. 20 | 1764 din 25 Aprilie 1954, Herman Moisă cereale şi băcănie, emblema: „La Băcăoanul0, în Panciu Carol 102. Nr. 21 | 1765 din 30 Aprilie 1934, Popa Ion Maria = ■

băcănie şi mărunţişuri, în Mărăşeşti Regina Elisabela 25. Nr. Paulina

22 | 1766 din

2 Mai 1934, Haimovici

stofe, manufactură şi

Focşani Canalul Halei 10.

galanterie, sediul

A. în

— 61 — Nr. 23 | 1767 din 7 Mai 1934, Nadler Davîd Raşela accesorii biciclete patefoane şi maşini de cusut, în Adjud Mare 144. Nr. 24 j 1768 din 31 Mai 1934, Cocoş N. Dumitru croitorie, ceaprazărie militară, stofe şi furnituii militare, în Focşani Mare 91: Nr. 25 | 1769 din 31 Mai 1934, Iohan Ida manufactură, galanterie şi hainărie, emblema: „La Paradis", în Focşani Mare 74. Nr. 26 | 1770 din Iunie 1934, Aschenazl Şirul postăvărie şi stofe, emblema : „Postăvăria Franceză", în Focşrni I. C. Brătianu 71. Nr. 27 | 1771 din 6 Iunie 1934, Vidraşcu N. Andrei băcănie, coloniale şi băuturi spirtoase, în Străoane de Jos Varni(a. Nr. 28 | 1772 din 11 Iunie 1934, Nichifa Gheorghe băcănie

şi băuturi

spirtoase

cu amănuntul în

Focşani Gherghiasa 36. Nr. 29 | 1773 din 11 Iunie 1934 Bercovfci M’ Motel manufactură, galanterie şi mărun|işuri, în Foc şani Mare 296. Nr. 30 1 1774 din 12 Iunie 1834, Mardi I. Iscoviei expionlarea Morei Focşani, în Focşani strada Brăilei, Procurişti: Max Fischer, din Focşani, Adolf Moscovici, din R.-Saret. Nr. 31 | 1775 din 18 Iunie 1934, Cofer M. Anton băcănie şi mărunţişuri, în Odobeşti Carol 55. Nr, 32 | 1776 din 20 Iunie 1954, Ăslsn Chircor prin moştenitori, exploatarea băiei Aslan, emblema: „Baia Aslan", în Focşani Vergula 19; Procurişti: Ilie Baciu Focşani,

)

— 62 Nr. 33 | 1777 din 21 Iunie 1934, Rachbuch $ I. Cerna, vopselărie, şi cereale, sediul în Focşani Mare 257, căsătorită cu aci dotei. Nr. 34 | 1778 din 26 Iunie 1934, Frolichrnan Iţic, pielărie şi încăl|ămi(e, în Focşani Mare 274. Nr. 35 | 1779 din 26 Iunie 1934, Solomon Marcu încălţăminte şi pielărie, emblema : „La Marcu*', în Sascut. Nr. 36 | 1780 din 7 Iulie 1934, Mustaţă Glieorghe coloniale şi băcănie, emblema : „La Progresul", în Focşani Bul. Carol 47. Nr. 37 | 1780 din 19 Iulie 1934, David Beneş zis Beneş Davidovici, căciulărie, pielărie brulă şi altele de aceiaşi branşă, în Focşani Mare 264. Nr. 38 | 1782 din 26 Iulie 1934, Miloae Ilie bă cănie, cereale şi lemne, în Focşani Brăilei 101. Nr. 39 | 1783 din 28 Iulie 1954, Moisă D. Garabef, coloniale, băcănie, mărunţişuri, manufactură şi fe. rărie, în comuna Răcoasa. Nr. 40 | 1784 din 1 Augusf 1934, Mihai Ştefan II, băcănie, şi mărunjişuri, emblema: „La Pomul Verde", în comuna Bârseşti. Nr. 41 | 1785 din 4 August 1954, Aronovici Arnold, coloniale şi mărunjişuri, în comuna Scurta ]ud. Putna. Nr. 42 | 1786 din 7 August 1954, Ioan Gheorghe,

fructe şi zarzavat, în comuna PăuneştL Nr. 43 | 1787 din 20 Augusf 1934, Roza Gherşin Leibiier, manufactură, galanterie, cereale şi coloniale, emblema : „La Mireasa", în Adjud Mare 187, Procurişlii: Gherşin Leibner din Adjud.

- 63 Nr. 44 1 1788 din 15 Septembrie 1934, Harfuchi Gh. Alexandru, băcănie, măcelărie, zarzevet, regie şi băuturi spirtoase cu amănuntul, emblema : „La Podgoreanul", în comuna Ţifeşti. Nr. 45 I 1789 din 25 Septembrie 1934, Brener Michel, mărunţişuri, manufactură, tinichigerie galanterie şi accesorii curelărie, în Focşani Mare 260. Nr. 46 [ 1790 din 25 Septembrie 1934, Bălăci Vt liie, coloniale, ferărie, manufactură, cereale şi altele în Adjud Mare 72.

Nr. 47 | 1791 din 27 Septembrie 1934, Losner Macs, comision, în Odobeşti Carol 132, Nr. 48 ] 1792 din 28 Septembrie 1934, Pleşa Panaite, băuturi spirtoase cu amănuntul şi băcănie, în Focşani Mitr. Varlam 42. Nr. 49 | 1793 din 29 Septembrie 1934, Israel Toni, pielărie, în Focşani Mare 49. Nr. 50 | 1794 din 2 Octombrie 1934, Zodie Safta, măcelărie, în Focşani Hala Moldovei. Nr. 51 | 1795 din 2 Octombrie 1934, Bostan Ştefan, măcelărie în Focşani Hda Moldovei. Nr. 52 | 1796 din 2 Octombrie 1934, Romoşcanu T. Ioan, măcelărie, vânzări şi cumpărări de vite, în Focşani Hala Moldovei. Nr. 53 | 1797 din 2 Octombrie 1934, Leibovici Ihail zis Maxim, stofe, mătăsuri, haine de damă, blă nărie, croitorie, mercerie şi galanterie, emblema: „Maxim“ , în Focşani Primăverei 18.

Nr. 54 | 1798 din 3 Octombrie 1934, Nicolau Ştefan, olărie, în Focşani Griviţei 8.

Nr. 55 | 1799 din 4 Octombrie 1954, Moiselencu

— 64 — zis Abramovici, manufactură, galanterie şi mode, em blema: „Aero-Club", în Focşani Mare 123. Nr. 56 | 1800 din 5 Octombrie 1934, Mănescu Alexandru, lemne de foc, în Focşani Cofeşli 18. Nr. 57 | 1801 din 10 Octombrie 1954, Savin Feodor, depozit de cherestea în consignejie şi cereale, în Sascut, Procuriştii: Leopold Segali zis L. Savin, din Sascut. Nr. 58 | 1802 din 10 Octombrie 1954, Vanghele Costică, brutărie, în Adjud Mare 174. Nr. 59 | 1805 din 15 Octombrie 1954, Arghirescu Neculai, regie şi băcănie, emblema : „La Pensionarul C. F. R.“, în Focşani str. Prof. Ştefan Longinescu 22. Nr. 60 | 1804 din 24 Octombrie 1934, Neguiescii Vasiie, coloniale, băuturi spirtoase, regie, mărunţişuri, cereale şi manufactură, emblema: „La Vadul Vechi”, în Focşani Lt. Dimitriu 38.

Nr. 6l | 1805 din 27 Octombrie 1934, lancu Isidor, hainărie manufactură, opincărie .şi cojocărie, em blema: „La depozit", în Panciu Carol. Nr. 62 | 1806 din 27 Octombrie 1934, Verfenşfein Sima, tinichlgerie şi mărunţişuri. Nr. 63 | 1807 din 1 Noembrie 1934, Pasan Pefru, ceasornicărie, bijuterie şi radiofonie, emblema; „Perla* în Focşani Mare 113. Nr, 64 11808 din 2 Noembrie 1934, Oizer Herşcu, vopselărie, emblema: „La Abramovici", în Focşani Mare 64. Nr. 65 11809 din 3 Noembrie 1954, Blumenfeld Iulius, fructe, în Focşani Artelor 22.

Nr. 66 | 1810 din 5 Noembrie 1934, Stapler

T - 65 Abram, depozit de lemne en gros şi emdetail, în Focşnani Regina Elisabefo 44. Nr. 67 11811 din 6 Noembrie 1934, Agafiţei An ton, mărunţişuri şi băcănie, în comuna Câmpuri. Nr. 68 | 1812 din 9 Noembrie 1934, Maier Moise, hotel, cafenea şi restaurant, emblema: „La Algerianu", în Adjud V, Alexandri. Nr. 69 | 1813 din 10 Noembrie 1934, Seu T. Nicolaj, coloniale şi regie, în comuna Vărsătura-Putna. !

Nr. 70 | 1814 din 10 Noembrie 1934, Mihai Che" resfeş, brânzărie şi măcelărie, în Focşani Halo Mol dovei. Nr. 71 1815 din 13 Noembrie 1935, Chiriac Enacache zis jalbă, măcelărie, în Foşani Hala Mol dovei. Nr. 72 1816 din 14 Noembrie 1934, Lepădaiu Ioan, măcelărie, în Focşani Hala Moldovei. * Nr. 73 | 1817 din 14 Noembrie 1934, Porumboiu Manolache, brănzărie şi măcelărie, în Focşani Hala Moldovei. Nr. 74 | 1818 din 14 Noembrie 1934, Iile G. Tuculescu, băcănie, mărunţişuri, manufactură şi ferărie în comuna Nereju. Nr. 75 | 1819 din 14 Noembrie 1934, Abramovici Meier, vopselărie în Focşani Mare 64. Nr. 76 | 1820 din 15 Noembrie 1934, Pavelescu Mihai, măcelărie, în Focşani Hala Moldovei. Nr. 77 | 1821 din 16 Noembrie 1934, Mânea N, Ştefan, băcănie, măcelărie, regie şi mărunţişuri, în comuna Mera.

— 66 — Nr. 78 | 1822 din 20 Noembrie 1934, Lupovici Moise, cereale, ouă şi piei brule, în Focşani Mare 270. Nr. 79 | 1823 din 26 Noembrie 1934, Popa Ion, băcănie şi mărunfişuri, în Focşani Ene Negoiţă 1. Nr. 80 | 1824 din 29 Noembrie 1934, Beîştefer Leopold, aparale de radio şi accesorii, insfala|iuni şi repara[iuni, agenfură şi cbmision, emblema : „Laboralor Poldi", în Focşani L. Catargiu 22 bis. Nr. 81 | 1825 din 8 Decembrie 1934, lani N. Antoniadis, brutărie, îii Focşani Regina Elisabeta 22, sucursale: Odobeşti Carol 92. Nr. 82 | 1826 din 10 Decembrie, 1934, Bercu Avram zis Bercovici, fabrică de bufoaeşi depozit de doage, în Focşani Canalul Halei 20. Nr.' 83 | 1827 din 12 Decembrie 1934, Grinberg losef, sticlărie, porţelanuri, geamuri, rame şi oglinzi, emblema : „La cel mai eftin*, în Panciu Carol 68. Nr. 84 1.1828 din 15 Decembrie 1934, Deutsch lacob, coloniale şi delicatese, emblema: „La Bucovineanca Veselă", în Focşani Mare 79. Nr. 85 | 1829 din 21 Decembrie 1934, Lazăr 1. Dragomir, băuturi spirtoase cu amănuntul, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Herăstrău. j

Nr. 1 | 1830 din 3 Ianuarie 1935, Bnmbu A. Vlase, băuturi spirtoase cu amănuntul, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Vulturul. Nr. 2 | 1831 din 3 Ianuarie 1935, Damian R. Pavel băcănie şi mărunţişuri, în comuna Vulturul. Nr. 3 | 1832 din 3 ianuarie 1935, Natansohn Sami, ceaprăzărie, emblema: „La

în Focşani Mare 77.

Tunelul de Aur",

— 67

Nr. 4 | 1833 din 15 Ianuarie 1935, Moscovici Talie, vinuri cu ridicata, în Odobeşti Cuza Vodă 8. Nr. 5 | 1834 din 15 Ianuarie 1935, Mardarc V. Ştefan, măcelărie, băcănie şi mărunţişuri, în Comuna Boloteşti. Nr. 6 | 1835 din 16 Ianuarie 1935, Ionescu Du mitru, ferărie veche, sediul în Odobeşti Emancipăţei 14 Nr. 7 | 1836 din 16 Ianuarie 1935, Andronic Gh Iorgu, băcănie, măcelărie, regie şi mărunţişuri)-în co muna Boloteşti. Nr. 8 | 1837 din 16 Ianuarie 1935, Gherghiniş Ion, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Mera. Nr. 9 | 1838 din 17 Ianuarie 1935, Iordăchioiu Constantin, lemne şi cărămidă, în Odobeşti Ferdinand 25, Nr. 10 | 1839 din 21 Ianuarie 1935, Tigoionu GavrilS Marin, brutărie şi băcănie, emblem%: „La Brutarul Vesel", în Focşani Vâlcele 87. Nr. 11 | 1840 din 21 Ianuarie 1935, Suhăr losif băcănie şi mărunţişuri, în comuna Drăguşani. Nr. 12 | 1841 din 21 Ianuarie 1935, Bercovici Marcu, manufactură şi galanteri emblema: „La Mi reasa", în Odobeşti Reg. Elisabeta 18. Nr. 13 | 1842 din 23 Ianuarie 1935, Ciobanu Vaşile, băcănie, mărunţişuri şi măcelărie, în comuna Vi!

zantea.

Nr. 14 | 1843 din 23 Ianuarie 1935, Negau I. Neculai, băcănie, mărunţişuri şi măcelărie, în comuna Vidra. .. Nr. 15 | 1844 din 23 Ianuarie 1935, Ghibirdic l. M. Ion, băcănie, mărunţişuri şi măcelărie, in comuna Soveja..

— 68 —

Nr. 16 | 1845 din 25 Ianuarie 1935, Giurgea Alecu, băcănie, măcelărie, regie şi mărunţişuri, în co muna Boloteşti. Nr. 17 | 1846 din 26 Ianuarie 1955, Popescu Neculai, băuturi spirtoase cu amănuntul, în comuna Mărâşti. Nr. 18 1 1847 din 26 Ianuarie 1935, Sofian Gheorghe, brăgărie, cafenea, ceainărie şi cofetărie, în Panciu Ca,rol. Nr. 19 | 1848 din 26 Ianuarie 1935, Spiner Nusem, mode, emblema: „Moderna1*, în Focşani Mare 167. Nr. 20 | 1849 din 28 Ianuarie 1935, Sfoian Ion, ferărie, cereale, manufactură, măcelărie şi mărunţişuri, emblema: „La Pomul verde**, în comuna Bârseşti. Nr. 21 | 1850 din 29 Ianuarie 1935, Reidler Malca, mărunţişuri şi regie, în Panciu Carol, 118. Nr. 22 | 1851 din 31 Ianuarie 1935, Guică Ion, băcănie, coloniale, manufactură, mărunţişuri, măcelărie regie, brutărie, ferărie şi cereale, în comuna Soveja Jud. Putna. Nr. 23 | 1852 din 4 Februarie 1935, Popa 1, Grigore, băcănie şi măcelărie, în comuna Mănăstioara Jud. Putna.

Nr. 24 | 1853 din 4 Februarie 1935, Bosfan Con stantin, fabrică de apă gazoasă, în Adjud strada Copăceşti. Nr. 25 | 1854 din 4 Februarie 1935, MSrcuţS Gheorghe Alecu, cereale, băcănie, brutărie, băuturi spirtoase şi ferărie, in Adjud strada Cuza Vodă. Nr. 26 | 1855 din 4 Februarie 1935, Corcoz Alex-

• I

— 69 — andru, băcănie, măcelărie şi mărunţişuri, in' Comuna Ţifeşti Jud. Putna. Nr. 27 | 1856Jdin£4 Februarie 1935, Arghir N. Toader, băcănie, cereale, măcelărie şi pescărie, în Panciu Cuza Vodă 38. Nr. 28 | 1857 din 4 Februarie 1935, Dumitrescu Nicolae, ferărie brută şi% lucrată, arme, muniţiuni şi articole technice, în Focşani Mare 245. Nr. 29 | 1858 din 4 Februarie 1935, Mustaţă Gh. ion, băuturi spirtoase cu amănuntul, în Mărăşeşti Carol 72. Nr. 30 | 1859 din 5 Februarie 1935, Tomifa Şte fan, măcelărie, în Focşani Hala Moldovei. Nr. 31 | 1860 din 5 Februarie 1935, Enache Grigore, băuturi spirtoase cu amănuntul, băcănie, regie şi Mărunţişuri, în comuna Păuleşti Jud. Putna. Nr. 32 l 1861 din 5 Februarie 1935, Cârneleagă Pavel, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Poiana sa tul Văsui Jud. Putna. Nr. 33 | 1862 din 5 Februarie 1935, Danţiş Vasile, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Poiana Jud. Putna. Nr. 34 | 1863 din Februarie 1935, Mărculeşteann Ion prin moştenitori, cârciumă, în Mărăşeşti Carol 88 Nr. 35 | 1864 din 6 Februarie 1935, Pogan Grigore, băcănie, măcelărie şi mărunţişuri, în comuna Câmpuri Jud. Putna. Nr. 36 | 1865 din 7 Februarie 1935, Feldman Moise, galanterie manufactură, articole de parfumerie şi mărunţişuri, emblema: „La Mişua, în Focşani Ma

re 222.

— 70 — Nr. 37 | 1866 din 7 Februarie 1935, Catană P, Constantin, băuturi spirtoase cu amănuntul, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Domneşti Jud. Putna. Nr. 38 1 1867 din 8 Februarie 1935, Kamil Seide, băuturi spiitoase cu amănuntul, emblema: „La 10 Mai", în comuna Sascut. Nr. 39 | 1868 din 8 Februarie 1935, Chiriţă Simion, băcănie, manufactură, ferărie, mărunţişuri ş1 băuturi spirtoase cu amănuntul, în comuna Bârseşti Jud. Putna. Nr. 40 | 1869 din 9 Februarie 1935, Stănescu Vasile, băuturi “spirtoase cu amănuntul, regie, măcelărie şi mărunţişuri, în comuna Păuleşti satul Hăulişca Jud.

Putna. Nr 41 | 1870 din 11 Februarie 1935, Griinberg Şirul, măcelărie, în Adjud Piaţa Comunei. Nr. 42 | 1871 din 12 Februarie 1935, Anasfasiu Neculai, băuturi spirtoase cu amănuntul, băcănie şi mărunţişuri, în comuna Ireşti Jud. Putna. Nr. 43 I 1872 din 15 Februarie 1935, Neculai Chefroceanu, măcelărie şi mărunţişuri, în comuna Soveja Jud. Putna. Nr. 44 | 1873 din 22 Februarie 1935, Diaconu .1 Neculai, băcănie în comuna Păuleşti Jud. Putna. ' Nr. 45 | 1874 din 27 Februarie 1935, Nedelcu Gh. Tonta, băuturi spirtoase cu amănuntul, băcănie, mărunţişuri şi regie, în comuna Tulnici satul Coza. Nr. 46 | 1875 din 28 Februarie 1935, Filderman A. Lazăr, mercerie, mărunţişuri, galanterie, şi pariumerie, emblema: „La Levy Filcheştein", în Focşani

I, C. Brătianu 68.

— 71 — Nr. 47 | 1876 din 28 Februarie 1955, Proschinghr Leopold, parfumerie articole de droguri, menaj, foto grafie, agenţie de asigurare, în Focşani, I. C. Brătianu 91. Nr. 48 1 1877 din 28 Februarie 1935 Szabo Elisabeta, corsete, broderii, lingerie, emblema : „La Sza bo", în Focşani Mare 118. Nr. 49 1 1878 din 5 Martie"" 1935, Orloschi Mihail măcelărie, cumpărări şi vânzări de vite, în Focşani, Mare 1. Nr. 50 | 1879 din 7 Martie 1935, Leibovici Isac fabrică de apă gazoasă, în Odobeşti M. Cogălniceanu 14, sucursale: comuna Mera-Şindrilari. Nr. 51 | 1880 din Îl Martie 1935, Sachelarie Constantin, exploatarea carierei de pietriş din satul Doaga Comuna Ciuşlea Jud. Putna, sediul în Tecuci, sucursale: satul Doaga Comuna Ciuşlea Jud. Putna, Procurişti: Pavel Sachelarie în Comuna Ciuşlea satul Doaga. Nr. 52 | 1881 din 12 Martie 1955, Manole Vacea, brutărie şi măcelărie, în comuna Nereju Judeţul

Putna. Nr. 53 | 1882 din 15 Martie 1935, Segall W. Iosef, agentură şi comision, în Focşani Artelor 5. Nr. 54 | 1883 din 19 Martie 1935, Manolovicl Moritz, croitorie şi stofe, emblema: „Croitoria Vienezăa, în Odobeşti R. Elisabeta 9. Nr. 55 | 1884 din 19 Martie, 1935, Ştrul Tauba, întreprinderi de transporturi cu automobilul în Foc şani Umbrei 2. Nr. 56 I 1885 din 22 Martie 1935, Dediu Gheorghe, antrepenor de lucrări, furnizori de materiale ne-

— 72

cesare la orice fel de construcţie şi comision, în Focşani Mălureni 5. Nr. 57 | 1886 dift 23 Martie 1935, Schlesingher Froim, mercerie, galanterie, şi atelier de Corsete, lingerie şi broderie, în Focşani Mare 133. Nr. 58 | 1887 din 26 Martie 1935, Solomn Marcu, depozit de cherestea şi lemne de foc, emblema: „Moldova*, în Focşani Brăilei 12, Nr. 59 | 1888 din 27 Martie 1935, Guraliu Mari a, restaurant, băuturi spirtoase ca accesorii la restaurant şi băcănie, emblema : „Vadul vechiu", în Adjud Elena Doamna 4. Nr. 60 | 1889 din 28 Martie 1935, Elfis Sura, mă runţişuri, frânghii, haine şi încălţăminte, în Focşani Vrancei 6. Nr, 61 | 1890 din 28 Marile 1935, Stefănescu Ion, încălţăminte, în Focşani Mare 62. Nr. 62 | 1891 din 29 Martie 1935, Iani Pitiş, brutărie, în Mărăşeşli Carol 82, Nr. 63 | 1892 din 1 Aprilie 1935, Neculai Potlog, băcănie, cerealeşi mărunţişuri în Focşani Însurăţei 3. J

S ■

Nr. 64 1893, din 1 Aprilie 1935, Gaşteyer Carol, exploatare de păduri şi comerţul de lemne, în comuna Bâlca jud. Putna, Procurist: Inginer Davld Rascovschi

în Focşani Cuza Vodă 25. Nr. 65 | 1894 din 1 Aprilie 1935, Tetoianu Ion, brutărie, emblema: „Traiul*, în Focşani Mare 287, su cursale : P. Independenţei Nr. 66 | 1895 din 2 Aprilie 1935, Leibovici Avram, biurou de agentură cdmision, informajiuni, re prezentanţe de comerţ, asigurări şi loterie de stat, em blema ; „Manna”, în Focşani I. C. Brălianu 70.

— 73-

i*.

Nr. 67 | 1896 din 9 Aprilie 1935 Sfoian Petre băuturi spirtoase cu amănuntul şi coloniale, emblema : „Hanul Brăilei", în Focşani Cuza Vodă 2. Nr. 68 | 1897 din 12 Aprilie 1935 Grigorescu Nicolae. magazin cu pălării, blănării, galanterie, îmcrăcăminte, încălţăminte şi mărunţişuri, emblema : „Pălăria Roză", din Buzău Cuza Vodă 3, sucursala Focşani Mare 181. Nr. 69 | 1898 din 12 Aprilie 1935. Maximilian Ioan, băuturi spirtoase cu amănuntul, restaurant şi băcănie, emblema: „Dealul Zorilor", în Odobeşţi Carol 158. Nr. 70 | 1899 din 17 Aprilie 1935 Nicolau Spiru, covrigărie, în Odobeşţi Carol 96. Nr. 71 | 1900 din 17 Aprilie 1935, Matuca Dumitru, var, vopsele, rogojini, panere în Odobeşţi piafa do zarzavat. '

Nr. 72 | 1901 din 18 Aprilie 1935 Balan G. R. Gheorghe, exploatarea unei mori ţfirăneşti cu motor şi a unui gater pentru cherestea, în comuna Soveja jud. Putna. Nr.

73 | 1902 din 28

Augusl

1935 Brigher

Maria, brutărie, tn Focşani Mare. Nr, 74 | 1903

din

20 Aprilie

1935 Popcacu

Dumitru, băuturi spirtoase cu amănuntul, in Focşani Mare 364. Nr. 75 | 1904 din 2 Mai 1935 Springhel Israel încăl|Sminte,

P, Indep. 19,

emblema :

„La Orâniceru", în Focşani

;

— 74 —

;

Nr. 76 |*1905 din 3;Mai 1935, Boboc Neculaf, bă uturi spirtoase cu amănuntul, băcănie, mărunţişuri, re gie şi măcelărie, în comuna Colacu satul poduri. Nr. 77 | 1906 din 4 Mai 1935, Lazarovci lancu, colniale, manufactură, galanterie, cereale şi măcelărie, în comuna Cojofăneşii Jud.^Pufna. Nr. 78 | 1907 din 4 Mai 1935, Kohos Qsias, co mision, în Focşani7Genunianu Iamandi 2. Nr. 79 | 1908|din 8lMai 1935, Roman Toma, accesorii de maşini de cusut,[{biciclete, patefoane şi ate lier de reparaţii, emblema’rj „La Tomaa, în Focşani Mare 54. Nr. 80 | 1909 din 13 Mai 1935, lonescu Gheor** ghe, frizerie£emblema : „Frlzeria^Peneş", în Focşani B-dul P. P. Carp. 10. 81 | 1910 din 15 Mai 1935, Adler Gustav, produse petrolifere; emblema: „Steaua", în Focşani I. C. Brăianu 46.

înmatriculări de firme sociale Nr. 211 | 934, Solomon Grunberg şi Moise Grflnberg, în particip. Adjud Mare, coloniale, ferărie, aticlărie, librărie, mărunţişuri, var. ciment, cereale, manufactură şi brutărie, capital: 50,000 lei, înfiinţată 1 Aprilie 1934, durata, nelimitată. Nr. 212 | 934, Mihel MoscovicişiMoritz Moscovici, s. n. c. Focşani Mare 114, comerţ de haine gata, stofe şi pălării, emblema: „La Brăileanu* capi tal: 20.000 lei, înfiinţată 8 Mai 1934, durata nelimi

tată.

— 75; — Nr. 213 | 934, Gheorghe Munfeanu şi Gheorghe Zaharia, s. n. c. Focşani I, C. Brătianu 107, co merţ de băuturi spirtoase cu amănuntul şi delicatese, emblema: „Pui de Urs*, capital 10.000 lei, înfiinţată 18 Iulie 1934, durata: 1 Iulie 1935. Nr. 214 | 934, „Pădurea Carpafi* s. n. c. din Piatra Neamţ, sucursală Adjudu Vechiu, fabrică de cherestea. Nr. 215 | 934. „Alcor* S. A. R. pentru industria exploatarea şi comerţul petrolului, Bucureşti str. Bis. Amzei 28, sucursale: Focşani str. Brânc. 12 dep. cu ridicata şi Ştefan cel Mare mag. de desfacere. Nr. 216 | 934, „AlcOr“ S. A. R. pentru industria, exploatarea şi comerţul petrolului, Bucureşti str. Bis. Amzei 28, sucursala în Mărăşeşti, Nr. 217 ] 934, Stoica Chirică şi Consfantmescu Paraschiv, Focşani Asanache 8, băuturi spirtoase cu amănuntul şi băcănie, capital subscris 10.000 văr sat: 5000, înfiinţată 1 Aprilie 1934, durata 3 ani.

| !

Nr. 218 | 934, fraţii Herman şi Haim lacozohn Focşani str. Călieni, fabricarea spirtului din vin şi de rivate, capital: 800.000 lei, Nr. 219 | 934, biurou de agentură, Avram Leinovici şi Beri Vertenştein, s. n. c. Focşani I. C. Brătianu 72 emblema „Mana", capital 10.000*lei. Nr. 220 | 934, Iancu Schvartz soc. în comandită, comerţul de vinuri cu ridicata, cu sediul Galaţi Movi lei 26, suc. Odobeşti Subit. Rafail.

Nr. 221 | 935, Gheorghe Pavelescu şi Toma Croitoru, s. n. c. Focşani Regina Elisabeta 24, bău turi spirtoase cu amănuntul şi băcănie, (capital 7.500 lei, înfiinţată 1 Aprilie 1934, durata 5 ani.

]

— 76 — Nr. 222 | 935, I. Reinhorn şi fraţi N. şi I, Şfafler, s. n. c. Odobeşti, fabricarea spirtului şi rachiu lui d<n v»n emblema: „Prâgresur1 capital subscris: 150.000 lei vărsat 100.000 iei, aport în natură, 50.000 lei, înfiinţată 8 O^t. 1934, durata, 1 Septembrie 1937. Nr. 223 | 935 C, A. F. Centrala de Aprovizio nare a Funcţionarilor, S. A. R. Bucureşti strada Poş tei 2, articole de îmbrăcăminte, sport, etc., depozit des facere Adjud. Nr. 224 | 935, Necului S. Mateescu şi Stelian P. Giurea s. n. c. Mărăşeşii Carol 87, băuturi spir^ ioase cu amănuntul, băcănie şi restaurant, capilal8000 Iei; înfiin|ată 1 Aprilie 1935, durata: unjan. Nr. 225 | 935, Constantin C. Gheorghiu şi Crficiun N. Oancea, s. n. c. Focşani Grivijel 2, băuturi spirtoase cu amănuntul, capital 10.000 lei, înfiin|aiă 1 Aprilie 1934, durata: 2 ani. Nr. 226 935, Crudu Gheorghe, Crudu Vasile şi Crudu Maria s. n. c. Vidra-Putna, coloniale şi ma nufactură, capital 30.000 lei, înfiinţată 5 Mai 1935; du rata : 10 ani. Nr. 227 | 955, Fraţii Vasile şi Petrache Botez s. n. c. Focşani Pia|a Indep. 1, coloniale şi pescărie cu amănuntul sau cu ridicata, emblema: „Fra|ii V. şi P. Botez*[ capitel 200.000 lei, înfiinţată 6 Mai 1935, durata nelimitată.

Nr. 228 | 935, Gh. Brafosin şi Florea Dumit escu s. n. c., Focşani Precista 5, băuturi spirtoase cu amănuntul, birt ordinar şi accesorii, capital 20.000 lei, înfiin|ată 15 Mai 1935, durata : 3 ani. Nr. 229 | 935 Dumitru I, HainS-Roşie şi Ion I. Haină-Roşie s. n. c., Odobeşti Carol 39, băuluri spir\

■ *

— 11 —

toase cu amănuntul şi coloniale, capital 7000 lei, în fiinţată 20 Iunie 1934, durata : până Ia 20 Iunie 1935. Nr. 230 | 935, Rafinăriile Predingher S. A, R. Bucureşti, str. Bis. Amzei 28, depozit de petrol cu ri dicata şi detaliu, sucursale : Focşani str. Brâncoveanu 19 depozit cu ridicatala şi Focşani Ştefan cel Mere depozit detaliu. Nr. 231 | 935, Rafinăriile Predingher S. A. R Bucureşti, str. Bis. Amzei 28, depozit de petrol cu ri dicata, sucursală Mărăşeşti Şos. Naţională km. 222. Nr. 232 | 935, Rudolf Mittelman et. comp. s. n. c. din Cernăufi Pia|a Dacia 16, sucursală Focşani Mare 167, comerţ de vopselărie, parfumerie, şi chimicale grele. Nr. 233 | 936, S. Zamfirescu ef. A.L. Gatforno s. n. c, Floreşfi Putna, emblema ; „Distileria Floreşti" comerţul de vinuri emgros, spirt şi distilat din vin, fa brică de ojet cum şi orice altfel de produse similare şi comercializarea acestor produse pentru consum in tern sau pentru export, capital 200.000 lei, înfiinţată 1 Ianuarie 1936, durata: nelimitată. Nr. 234 | 956, Agricola Foncieră S. A. R. Bucureşti, str. C. Brâncoveanu 13 suc. Focşani Mare 115, agentă: Maria Focşaner. Nr, 235 | 956, Ion 1, Neagu şi Neculai R. Cureţeanu, s. n. c. Odobeşti Carol 110, comerţul de ferărie şi coloniale en-detailf capital 40.000 lei; infiinjolă 8 Oct. 1934, durata: nelimitată. Nr. 256 | 956, Artur Niederhoffer şi Knoll Zygmunt, s. n. c., Focşani M. Gogâlniceanu 25, comerţ şi export de lemne, capital 200 000 lei; înfiintală 14 Mai 1936, durata: 20 ani până la 1 Aprilie 1956.

— 78 — Nr, 237 | 956, moara Zeilig garaga S-sori Bâr lad. Exploatarea morei „Focşani” S. A. R. din Foc şani, Focşani Bariera Brăilei. Nr. 238 | 936, „Hârtia" S. A. R, Bacău slr. Gl. Averescu 3, sucursală Focşani 1. C. Brăîianu 40, comer|ul de hârtie en-gros şi en-deteilşi orice fel de arti cole de coloniale, conducător: Iacob Goldenberg Focşani. Nr. 239 Moise Sigler, Haim Bercovici şi Iosef Bercvici s. n. c., emblema: „La Luvru", Focşani Ma re 128, comerţ de manufactură, capital 30.000 lei, în fiinţată la 16 Febr. 1937, durata 2 ani. Nr. 240 | 937, „Pivniţile Viilor Odobeşti" pres curtat „Pivnosar” S. A. R, Galaţi Movilei 26, sucursală Odobeşti str. Subit. Rafail 9 comerţul de vinuri* bău turi spirtoase etc., conducător: Solomon Mendelovici Odobeşti.

Nr. 241 | 957, Rafinăriile „Predingher" S. A, R, Bucureşti, Amzei 28, sucursală comuna Crucea de Jos gara Panciu, comerţul emgrop produse petrolifere conducător: Inginer Ion Klein, domiciliul: R.-Sărat, str. Crângul Meilor Nr. 67.

(

Menţiuni firme sociale.

1. Soc, Dacia România Ag. Focşani. Bucureşti, Conform cererei înreg. Ia Nr. 49 | 937, s'a revocat pe ziua de 3 Febr. 1937 procura Nr. 4606 J, dată d lui Marcu Prialnic ca agent principal şi înscris pe aceaşi dată procura Nr. 125 dată d-lui Anton Teodosiu agent principal. 2. Soc, „ Adriaticag Ag- Focşani. Bucureşti. Con form cererei înreg. la Nr. 71 | 937, s'a acordat mandat special d-Ior D. Dobrescu, N. Const. şi G. Nicolau.

Radieri firme sociale. 3. Fraţii M, & G. Voghera s. n. c. Conform ce rerei înregistrată la Nr. 366 | 934 radiat sucursala din Focşani slr. I. C. Brăfianu 46 inmatric. sub Nr. 25 | 198. 4. Avram Leibovici şi Beri Werfenşfein „Ma na", biurou de agentură, asigurări şi informaţiuni. Focş. Idem Nr. 11 935, radiat firma inmatric. sub Nr. 101 219. 5. M. Ghinsberg şi Fiul Câmpuri. Idem Nr. 3 | 935, radiat firma inmatric. sub Nr. 130 | 931, 6. Gh, Budiş şi Crisfea Camarina Mărăşeşfi. Idem Nr. 306 | 935, radiat complect firma inmalric. sub Nr. 18 | 931. 7. „Alcor“ S. A. R. pentru industria exploatarea şi comerjul petrolului. Buc. Idem Nr. 335 935, radiaf sucursala din Focşani inmatric, sub Nr. 6 215. 8. „Alcor“ S. A, R. pentru industria exploatarea şi comerţul petrolului. Buc. Idem Nr. 336 | 935, radiat sucursala din Mărăşeşli inmatric. sub Nr. 7 | 216. 9. Pneu Englebert S. A. R. Bucureşti. Idem Nr. 370 | 935, radiat sucursala din Focşani inmalric. sub Ni. 7 | 209,

- 80 10. Maria Gh. Aslan si Aqlaia MSrgSrif. Focşani. Idem Nr. 424 | 935, radiat firma inmalric. sub Nr. 9 | 931. ' 11. Lazăr A. Filderman şi Proschfngher Leopold. Focşani. Idem Nr. 477 | 935. radiat firma inmatrie. sub Nr. 22 | 195. 12. Banca Marmorosch Blanc S. A. Bucureşti. Idem Nr. 483 | 935, radiat sucursala din Focşani in malric. sub Nr. 21 | 931. 13. Constantin C, Gheorghiu şi Crăciun N. Oancea, Focşani. Idem Nr. 64 | 936, radiat firma in malric. sub Nr. 5 | 225. 14. Agricola Foncieră S. A. R. de Asigurări Generale. Bucureşti. Idem Nr. 112 | 936, radia! sucur sala din Focşani inmafric. sub Nr. 155 ] 931. 15. Fraţii Petre şi Vasile Botez. Focşani, Idem Nr. 271 | 936, radiat firma inmafric. sub Nr. 7 ( 227. 16. Florea Dutnitrescu şi Ghorghe Bra/osin. Focşani. Idem Nr. 27 | 937, radiat firma inmalric. sub Nr. 8 | 228. 17. Iancu Şchvarfz Soc. în comandilă Sucursala Odobeşfi. Galafi. Idem Nr. 66 | 937, radiat sucursala din Odobeşti str. Subit. Rafail. 18. Fraţii ______Cremnitzer :_______ s* n. c. Focşani. Idem Nr 77 I 937, radiat firma socială inmatric. sub Nr. 104 | 931. 19. loan Bubulac şi Ioan Gr. Mir cea. Focşani. Idem Nr. 78 | 937, radiat firma solidă-------Inmatric. sub Nr. 172 | 931.

ftŢg^TIM^S I a) Orice comerciant este obligat ca, înainte de începerea comerţului, să ceară înmatricularea sa la Registrul Comerţului dela Camera de Comerţ. b) Nici o emblemă nu va putea fi folosită ducă na va fi ta. soţitâ de numele şi pronumele comeroiantului, care va trebui să fie scris In întregime, alăturea, deasupra, sau dedesubtul emblema) în mod vizibil şi citeţ.

c) Toate modificările intervenite ulterior în acti vitatea firmei ca: schimbarea felului de comerţ, înstră inarea fondului de comerţ, căsătoria comerciantului* ; procurile acordate, mutarea sediului, înfiinţarea sucursalelor, adoptarea unei embleme sau mărci de fabrică, etc„ vor trebui menţionate în Registrul 1 Comerţului. Societăţile vor mai menţiona şi schimbările inter venite între asociaţi, precum şi modificările decapitai. d) La încetarea comerţului se va face radie rea sau menţiunea cuvenită în Registrul Comerţului. e) Comercianţii şi industriaşii au îndatorirea sa dea informaţiunile ce li se cer de către Camerele de Comerţ şi de Industrie, întrucât aceste informaţiuni nu ating secretul şi nu prejudiciază interesul profesional. Refuzul de a procura ştiinţele cerute, în scris sau verbal, sau comunicarea în mod intenţionat de ştiinţe neexacte, precum şi întârzierea în comunicarea aces tor informaţiuai, constltue o contravenţie, care va fi constatată printr’un proces verbal. f. Autorităţile publice sunt, deasemeni, obligate a procura, la cererea Camerelor de Comerţ, şt Industrie, toate informaţiunile necesare exercitărei atribuţiunilor lor Contravenienţii dela punctul a. b. c, d. se pedepsesc cu amen dă pănâ la 50.000 lei, iar cei de la punctul e. şi f. cu amendă pămd la 5.000 lei ce se va pronunţa de Tribunal cu urgenţă şi precădere«.

I *

Buletinul cci Focșani 1937 ian dec

Articles inside

Milea Ştefan

Vasserman David

Vasiliu Ghiţă

Rosner Jean

Mercan Neculai

Nicolau G. Vasile

Ciolac Theodor

Leon N. Alexandru