Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României STEIN, BEN Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå, profesionalå ¿i sentimentalå / Ben Stein; trad.: Dorina Oprea, Renata Nicolescu. - Bucure¿ti : Amaltea, 2007 ISBN 978-973-7780-90-4 I. Oprea, Dorina (trad.) II. Nicolescu, Renata (trad.) 159.923.2
HOW TO RUIN YOUR FINANCIAL LIFE BEN STEIN Copyright © 2004 by Ben Stein Originally published in 2004 by Hay House Inc. USA HOW TO RUIN YOUR LIFE BEN STEIN Copyright © 2002 by Ben Stein Originally published in 2002 by Hay House Inc. USA HOW TO RUIN YOUR LOVE LIFE BEN STEIN Copyright © 2003 by Ben Stein Originally published in 2003 by Hay House Inc. USA All rights reserved. CUM SÅ-ºI RUINEZI VIAºA FINANCIARÅ, PROFESIONALÅ ªI SENTIMENTALÅ BEN STEIN ISBN 978-973-7780-90-4 © 2007 – EDITURA AMALTEA
CUPRINS Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå Introducere ............................................................................................ 13 1 Nu te gândi la ziua de mâine ........................................................ 19 2 Så ¿tii cu certitudine cå nu vor mai fi niciodatå zile înnorate în via¡a ta ......................................................................... 20 3 Aminte¿te-¡i cå lini¿tea este mult mai importantå decât câ¡iva bånu¡i pe care îi economise¿ti dacå î¡i faci griji în legåturå cu situa¡ia financiarå ......................................... 21 4 Economise¿te bani doar dacå ai chef, ¿i dacå nu ai chef, nu economisi ................................................................................... 22 5 Nu te strådui så înve¡i absolut nimic despre investi¡ii .............. 23 6 Cheltuie¿te cât de mult dore¿ti ¿i nu te teme cå intri în datorii ......................................................................................... 24 7 Stabile¿te-¡i un standard ridicat, un stil de via¡å bazat pe calitate, fåcând cheltuieli enorme, pe care nu ¡i le po¡i permite ..................................................................................... 26 8 Concureazå cu prietenii tåi ¿i vede¡i cine poate cheltui mai mult .......................................................................................... 28 9 Epuizeazå-¡i contul pentru carnetul de cecuri ¿i nu contabiliza ceea ce cheltuie¿ti ........................................................ 29 10 Uitå de plata impozitelor ............................................................... 29 11 Så crezi cu adevårat cå e¿ti la fel de valoros ca ¿i lucrurile pe care le de¡ii ................................................................................. 31 12 Strânge cât de multe carduri de credit po¡i ¿i utilizeazå-le frecvent ............................................................................................ 33 13 De îndatå ce ai reu¿it så cheltui tot ce aveai pe cardurile de credit, ia-¡i unele noi................................................................. 34 14 Când prime¿ti facturile aferente cardului de credit, achitå suma minimå în fiecare lunå ........................................................ 35 15 ªtii în adâncul sufletului cå nu vei råmâne niciodatå fårå bani .......................................................................................... 36 16 Repetå dupå mine: „Nu sunt responsabil de bunåstarea mea financiarå“ .............................................................................. 37 17 Så ai încredere cå întotdeauna vei primi bani de undeva ......... 38 18 Împrumutå bani prietenilor – în special partenerului de via¡å ............................................................................................ 39 19 Înva¡å regula finalå a succesului – banii cheltui¡i pentru salvarea aparen¡elor sunt cei mai bine cheltui¡i bani ................ 40
6
BEN STEIN
20 Joacå rolul persoanei generoase oferind bani tuturor celor din jurul tåu .......................................................................... 41 21 Nu te gândi la pensionare – mai este foarte mult pânå atunci ..................................................................................... 42 22 Alege un consilier financiar în func¡ie de aspectul lui exterior, de sim¡ul estetic ¿i de darul de a vorbi mult ................ 43 23 Participå la un seminar pe probleme financiare gratuit ¿i pune în aplicare sfaturile care ¡i se „vând“ ............................ 45 24 Få-¡i un obicei din a urmåri acele reclame informative despre succesul financiar difuzate noaptea târziu ...................... 46 25 Fii sigur cå dacå o persoanå este men¡ionatå în „Wall Street Journal“ sau la TV, ea poate face previziuni în legåturå cu pia¡a bursierå ............................................................................ 47 26 Nu-i båga în seamå pe exper¡ii financiari care te preseazå så diversifici modalitå¡ile de investi¡ie – bursa este întotdeauna cel mai bun loc (¿i singurul) .................................... 49 27 Convinge-te pe tine cå po¡i cuceri pia¡a bursierå fårå så ¿tii nimic despre ea ................................................................... 50 28 ºine minte: câ¿tigurile medii de pe pia¡a bursierå nu sunt suficiente pentru tine ............................................................. 51 29 Nu-¡i pierde timpul cu un broker care lucreazå la o firmå renumitå – colaboreazå cu acel båiat agil care î¡i trimite spam-uri pe Internet .......................................................... 52 30 Ac¡ioneazå rapid! Zvonurile legate de ac¡iuni pe care le-ai auzit în vestiar sunt reale ¿i valoroase ................................ 53 31 Nu te mul¡umi doar så cumperi ¿i så strângi – comer¡ul ¿i tranzac¡iile rapide sunt cheia bunåstårii ................................. 54 32 Investe¿te în ac¡iunile la pre¡ redus, speculative ........................ 56 33 Dacå vrei så faci bani adevåra¡i, cumpårå în marjå .................. 57 34 Ia în calcul metodele de tranzac¡ionare pe bazå de aplica¡ii software recomandate de un vråjitor îmbråcat într-un costum elegant ................................................................................ 59 35 Joacå totul pe o singurå carte – deoarece doar frico¿ii aleg diversitatea .............................................................................. 60 36 Ignorå taxele ¿i cheltuielile aferente investi¡iilor – sunt doar câ¡iva bånu¡i .......................................................................... 61 37 Cumpårå ¿i cite¿te buletine informative referitoare la investi¡ii ¿i få exact ce se spune acolo .......................................... 62 38 Niciodatå så nu-¡i verifici consilierul financiar sau brokerul – trebuie så-¡i dore¿ti ca el så fie prietenul tåu ........... 63 39 Dacå programul tåu de investi¡ii nu då rezultate, continuå så faci acela¿i lucru........................................................................ 63 40 Dacå ¡i se pare cople¿itor så î¡i controlezi via¡a din punct de vedere financiar, mai amânå aceastå opera¡iune pentru câ¡iva ani ......................................................... 64
Cuprins
7
41 Demareazå o afacere cu un capital insuficient – în condi¡ii dificile ¿i într-un loc dificil – ¿i ai preten¡ia så î¡i meargå bine ........................................................................... 65 42 Nu te teme så cumperi ac¡iuni atunci când existå un balon speculativ – tu vei ¿tii întotdeauna cum så le vinzi chiar înainte så se declan¿eze situa¡ia neplåcutå ................................. 66 43 Dacå de¡inerea controlului asupra situa¡iei tale financiare ¡i se pare prea dificilå la un moment dat, încredin¡eazå-i totul unui director financiar care så aibå un control total asupra banilor tåi ........................................................................... 68 44 Så fii convins cå te po¡i îmbogå¡i rapid – cå po¡i ob¡ine absolut orice din nimic .................................................................. 69 45 Så fii convins cå nu trebuie så munce¿ti din greu – trebuie doar så gåse¿ti ocazia potrivitå .................................................... 70 46 Nu-¡i cumpåra niciodatå o locuin¡å – un spirit liber ca tine nu are nevoie så se ancoreze într-un loc .............................. 71 47 Ai încredere cå te po¡i împrumuta oricând ................................. 73 48 ºine minte cå shopping-ul este o formå perfect validå de exerci¡iu emo¡ional sau fizic – indiferent cå ai nevoie sau nu de ceea ce cumperi ........................................................... 75 49 Analizeazå cu aten¡ie toate cataloagele pe care le prime¿ti în cutia po¿talå ¿i comandå din ele mai târziu sau atunci când te sim¡i singur ........................................................... 76 50 Nu acorda aten¡ie lucrurilor mårunte – la urma urmei, 10 sau 20 de dolari pe zi nu înseamnå chiar atât de mult ........ 77 51 Gåse¿te un partener cu gusturi realmente costisitoare ¿i nechibzuit din punct de vedere financiar – ¿i cåsåtore¿te-te cu el .......................................................................... 77 52 Desparte-te ¿i divor¡eazå frecvent de partenerul de via¡å .......... 78 53 Nu ¡ine eviden¡e contabile ............................................................. 79 54 Joacå jocuri de noroc .................................................................... 80 55 Nu te obosi så oferi ceva copiilor sau so¡iei tale ......................... 82 Epilog ..................................................................................................... 84
Cum så-¡i ruinezi via¡a profesionalå Introducere – De ce conteazå e¿ecul ................................................... 92 Nu exersa nici un fel de deprindere utilå .................................... 95 Nu învå¡a så fii câtu¿i de pu¡in disciplinat ................................. 96 Convinge-te cå e¿ti centrul Universului ...................................... 98 Nu-¡i asuma niciodatå responsabilitatea pentru vreo gre¿ealå ................................................................................. 100 5 Criticå din timp ¿i få-o des .......................................................... 101
1 2 3 4
BEN STEIN
8
6 Nu fi niciodatå recunoscåtor ...................................................... 102 7 Con¿tientizeazå faptul cå tu e¿ti sursa tuturor dozelor de în¡elepciune .............................................................................. 104 8 Fii invidios pe orice; nu aprecia absolut nimic......................... 106 9 Fii un perfec¡ionist ....................................................................... 108 10 Gânde¿te la scarå mare ............................................................... 109 11 Nu te bucura de micile plåceri ale vie¡ii .................................... 110 12 Cautå så pui la punct orice ¿i pe oricine, oricând .................... 110 13 Poartå-te urât cu oamenii care sunt drågu¡i cu tine ................ 112 14 Poartå-te frumos cu cei care sunt råi cu tine ............................ 113 15 Petrece-¡i timpul în compania nepotrivitå .................................. 114 16 Få-i pe cei din jurul tåu så se simtå nesemnificativi ................ 116 17 ºine eviden¡a ................................................................................ 117 18 Apeleazå fårå ezitare la alcool ¿i droguri .................................. 118 19 Nu economisi nici un bånu¡ ........................................................ 121 20 Ignorå-¡i familia ............................................................................ 123 21 Con¿tientizeazå faptul cå regulile unui comportament decent ¿i rezonabil nu sunt valabile ¿i pentru tine ................... 126 22 Tråie¿te ca ¿i cum adevårul este o chestiune relativå – ca o rudå îndepårtatå .................................................................. 130 23 Adu-¡i aminte cå nimeni altcineva nu conteazå ........................ 131 24 Con¿tientizeazå faptul cå nu datorezi nimånui nimic .............. 133 25 Pune la båtaie banii ..................................................................... 135 26 Så fie clar: animalele de caså sunt pentru rata¡i ...................... 137 27 Nu face curå¡enie în urma ta ...................................................... 138 28 Nu aråta nici un fel de respect fa¡å de vârstå sau experien¡å ...................................................................................... 139 29 Aratå-le tuturor cå e¿ti un bigot ................................................. 141 30 Ceartå-te de dragul certei... din orice motiv ............................. 143 31 Få-o în felul tåu ............................................................................ 145 32 Gânde¿te tot ce-i mai råu despre toatå lumea ........................... 146 33 Tråie¿te peste posibilitå¡ile tale reale .......................................... 147 34 Få pe de¿teptul.............................................................................. 148 35 Spune de câte ori po¡i – „¡i-am zis eu“ ...................................... 150 Epilog ................................................................................................... 151
Cum så-¡i ruinezi via¡a sentimentalå Introducere .......................................................................................... 156 1 Så ¿tii cå dorin¡ele tale sunt singurele care conteazå în orice situa¡ie ............................................................................. 161 2 Asigurå-te cå în orice discu¡ie tu ¿tii mai bine despre ce e vorba decât partenerul tåu .......................................................... 162
Cuprins
9
3 Så-¡i tråie¿ti via¡a ca ¿i cum doar sentimentele tale conteazå ......................................................................................... 164 4 Eviden¡iazå defectele partenerei tale în public .......................... 165 5 Så nu recuno¿ti niciodatå cå ai gre¿it ¿i så nu-¡i ceri niciodatå scuze ............................................................................. 166 6 Exagereazå totul ........................................................................... 168 7 Cere-i partenerului tåu så-¡i ofere cadouri scumpe .................. 169 8 Så nu fii niciodatå mul¡umitå de cadourile pe care le prime¿ti .......................................................................................... 170 9 ºine minte foarte clar: rela¡iile sentimentale nu sunt parteneriate – sunt rela¡ii de tip ståpân-servitor, în care tu e¿ti ståpânul (sau ståpâna) ..................................................... 171 10 Comparå-¡i partenera cu fostele iubite ....................................... 172 11 Vorbe¿te numai despre tine tot timpul ........................................ 173 12 ºine minte cå partenerul tåu este sacul tåu de box .................. 174 13 Fii capricioaså ¿i îmbufnatå atunci când partenerul tåu vine acaså – dar nu-i spune de ce e¿ti îmbufnatå ..................... 176 14 ºine minte cå partenerul tåu este asistentul ¿i avocatul tåu, cel care î¡i gåse¿te un loc de muncå sau o locuin¡å ¿i persoana de la care te po¡i împrumuta .................................. 177 15 Nu îl låsa nici un moment pe partenerul tåu så creadå cå ar valora ceva .......................................................................... 178 16 Joacå jocuri prin telefon – dacå te-a cåutat, nu o suna înapoi, astfel încât så poatå vedea cât de rece ¿i de distant e¿ti ............................................................................ 180 17 Distreazå-te pe seama familiei partenerului tåu ........................ 181 18 Få-l så ¿tie cå dupå pårerea ta afec¡iunea este o pierdere de timp ........................................................................................... 183 19 Dacå ai o rela¡ie cu o persoanå care are o gråmadå de probleme, a cårei via¡å este o harababurå, iar to¡i prietenii tåi au ceva împotriva ei, tu cåsåtore¿te-te cu ea oricum – cåsåtoria va rezolva toate problemele voastre .......... 184 20 Nu-i spune niciodatå partenerului cå îl iube¿ti ........................ 185 21 Ai o rela¡ie cu cineva care nu este niciodatå mul¡umit ¿i fericit – ¿i fii convinså cå îl po¡i schimba ¿i po¡i så-l faci fericit .............................................................................................. 186 22 Så ai preten¡ia ca partenera ta så arate ca femeile din pictorialele „Penthouse“ .............................................................. 187 23 Te sim¡i îndreptå¡itå så spui orice partenerului tåu, oricât de crud ar fi, iar dacå î¡i repro¿eazå ceva, spune: „Nu pot ¿i eu så-mi exprim sentimentele?“ ............................................. 189 24 Interzice-i partenerului tåu så se vadå cu prietenii lui ............ 190 25 Vâneazå doar bårba¡i sau femei care sunt deja implica¡i într-o rela¡ie .................................................................................. 192
10
BEN STEIN
26 Så arå¡i întotdeauna cât se poate de råu – ¿i nu te obosi cu nici un pre¡ så încerci så arå¡i bine ...................................... 194 27 Fii în mod constant arogant ¿i neprietenos ............................... 195 28 La întâlniri, poartå-te ca un copil .............................................. 197 29 Pune ståpânire totalå pe locuin¡a partenerului tåu .................. 200 30 Flirteazå cu toatå lumea – în fa¡a prietenului tåu .................... 201 31 Ia decizia så te cåsåtore¿ti pentru bani – ¿i nu implica ¿i dragostea în aceastå ecua¡ie ........................................................ 202 32 Dacå partenerul tåu are ni¿te pårin¡i pur ¿i simpli insuportabili, så fii convinså cå el este total diferit (sau måcar pu¡in) de ace¿tia ....................................................... 203 33 Fii gelos de câte ori ai chef; de fapt, laså gelozia så-¡i conducå via¡a ................................................................................ 204 34 Ai încredere în revårsarea de dragoste, afec¡iune ¿i atrac¡ie sexualå caracteristice perioadei de început – ¿i så fii convins cå va dura pentru totdeauna ........................... 205 35 Dezvoltå o rela¡ie intenså cu cineva care are probleme personale severe ¿i în adâncul sufletului så fii convinså cå po¡i så îl schimbi...................................................................... 206 36 Implicå-te într-o aventurå cu cea mai bunå prietenå sau cu colega iubitei tale ¿i så fii convins cå nu va afla niciodatå sau cå îi va påsa .......................................................... 207 37 Pretinde cå e¿ti ceea ce nu e¿ti în realitate ................................ 208 38 Implicå-te în problemele de familie ale partenerului tåu.......... 209 39 Så fii convinså în adâncul sufletului cå existå întotdeauna în jurul tåu cineva mai bun ¿i trateazå-l pe partenerul tåu ca pe un înlocuitor temporar al celui adevårat .................. 210 40 Ac¡ioneazå ca ¿i cum ai fi superioarå din punct de vedere moral ............................................................................ 211 41 Stabile¿te reguli stricte ¿i ¡ine-l pe partenerul tåu sub un control de tip stalinist .................................................................. 212 42 Evitå så ac¡ionezi pe baza unor interese comune ..................... 213 43 Nu aprecia niciodatå realizårile partenerului tåu .................... 214 44 Când lucrurile merg cu adevårat bine, începe o ceartå ........... 214 Epilog ................................................................................................... 216 Despre autor........................................................................................ 218
Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå
INTRODUCERE „Via¡a se sprijinå pe trei piloni fundamentali: bani, bani ¿i… bani.“ A¿a spune un vechi proverb est-european. Putem så aruncåm o privire ¿i spre China, citând una dintre vechile axiome confucianiste: „Dacå nu ai bani, nu ai nici un fel de via¡å.“ Dacå ne uitåm pu¡in ¿i în jurul nostru, ne amintim cuvintele nemuritorului Bob Dylan. Dupå zece ani de prezen¡å tumultuoaså pe scena culturalå, un reporter l-a întrebat de ce versurile lui nu mai sunt la fel de mânioase ca la începutul carierei lui, din Greenvich Village. „Este greu så fii înver¿unat când e¿ti atât de bogat cum sunt eu“, a spus artistul. Dar chiar nu trebuie så analizåm operele marilor poe¡i sau stråvechile proverbe pentru a dobândi în¡elepciunea financiarå. Banii sunt pur ¿i simplu un lucru pe care este bine så îl ai. Poate cå ei nu pot cumpåra fericirea, dar cel pu¡in î¡i laså impresia cå ai închiriat-o pe termen lung. De fapt, acum, cå må gândesc la asta, poate cå banii nu pot cumpåra fericirea, dar sunt cel mai potrivit instrument cu care po¡i så faci asta. Permite-mi så enumår doar câteva aspecte. Cu ajutorul banilor po¡i avea securitate financiarå ¿i materialå – o parte esen¡ialå a vie¡ii, în special atunci când nu o ai. Teama de insecuritate financiarå este unul dintre cei mai distrugåtori factori ai fericirii umane, care contribuie la apari¡ia anxietå¡ii ¿i a paranoiei, elementul care î¡i provoacå insomnii. Dacå ai bani, nu ai aceste probleme sau cel pu¡in nu într-o måsurå semnificativå. Banii atrag dupå ei ¿i un grad mai mare de libertate sau posibilitatea de a alege – cum ar fi posibilitatea 13
14
BEN STEIN
de a cålåtori acolo unde dore¿ti, posibilitatea de a locui într-o caså frumoaså, de a conduce ma¿ini de lux, de a te cåsåtori cu femei imorale sau cu bårba¡i chipe¿i, de a-¡i înscrie copiii supåra¡i la cele mai bune ¿coli private, de a-¡i cumpåra opere de artå superbe cu care så-¡i împodobe¿ti zidurile locuin¡ei, de a-¡i cumpåra haine la modå sau bijuterii scumpe care îi fac pe prietenii tåi så påleascå de invidie. Dacå ai bani, po¡i face dona¡ii organiza¡iilor de caritate, så construie¿ti adåposturi pentru animale, så oferi mâncare celor såraci, så ridici locuin¡e pentru cei care nu au unde så stea sau så dai bani rudelor. Cu alte cuvinte, dacå ai bani, nu numai cå te po¡i descurca, dar reu¿e¿ti så o faci chiar bine. Dacå nu ai bani, mergi la culcare ¿i te întrebi îngrijorat cum vei plåti factura diverselor utilitå¡i. Nu po¡i ajuta pe nimeni, nici måcar pe tine însu¡i. Cu toate acestea, dacå ai bani, po¡i merge så te culci gândindu-te ce vrei så cumperi în diminea¡a urmåtoare ¿i pe cine po¡i ajuta. Astfel, a¿a cum po¡i observa, acesta este un lucru foarte bun. Dacå ai bani în buzunar sau în cont, po¡i intra cu capul sus în orice magazin, la orice dealer de ma¿ini sau în orice agen¡ie de turism. Harta lumii nu este o fantezie, un vis sau o idee abstractå. Este un itinerar de cålåtorie pentru fiecare ocazie în care ai chef så te plimbi – la clasa întâi, desigur – nu într-un vagon obi¿nuit, cu un stråin obez care stå lângå tine, cu o cutie veche de alune aduså de o înso¡itoare de zbor morocånoaså. Banii înseamnå somon proaspåt ¿i caviar pe care så le månânci pe o fa¡å de maså din dantelå, cu un profiterol delicios ca desert. Banii nu pot vindeca automat orice boalå, dar po¡i avea acces la cei mai buni doctori ¿i la o îngrijire de mii de ori mai bunå decât una dintr-o asigurare medicalå ieftinå obi¿nuitå. Ρi po¡i cumpåra cele mai bune medicamente, le po¡i înlocui de câte ori vrei, te asiguri cå doctorul te vede primul ¿i cå ai op¡iunea de a-¡i lua concediile pe care medicul ¡i le prescrie. În plus, po¡i avea acel tip de lini¿te ¿i pace mentalå care conduce la un sistem imunitar mai sånåtos.
Introducere
15
Banii nu pot cumpåra dragostea… ei bine, så uitåm de aceastå maximå. Banii pot cumpåra dragostea – este momentul så acceptåm aceastå realitate. Bårba¡ii ¿i femeile iubesc al¡i bårba¡i sau femei care au bani. O persoanå dezagreabilå devine mai plåcutå, o persoanå graså devine mai pu¡in corpolentå, iar una slabå ¿i neputincioaså pare mai robustå. Banii conferå o aurå de frumuse¡e unor oameni de altfel nu foarte frumo¿i. ªi, da, banii pot face astfel încât o persoanå de sex opus så se îndrågosteascå ¿i så se lipeascå de tine. Poate cå nu a¿a ar trebui så fie via¡a, dar a¿a este în realitate. Probabil – ¿i cel mai important aspect dintre toate – banii cumpårå respectul. Un om poate avea un nivel mediu de inteligen¡å, så aibå un discurs lent, så meargå târ¿âit ¿i så nu fie deloc spiritual – dar dacå cei din jurul lui ¿tiu cå are o gråmadå de bani, a dobândit automat respectul. ªi cu cât are mai mul¡i bani, cu atât este mai respectat. Este interesant så stai într-un restaurant scump, precum Morton’s sau Le Cirque, så vezi chelnerii, båie¡ii de la parcare sau pe cei care î¡i servesc vinurile – ca så nu mai vorbim de avoca¡i, cei care conduc studiourile de film sau de vedete – care se apleacå în fa¡a miliardarilor. Milionarii respectabili se poartå lingu¿itor în prezen¡a miliardarilor ¿i sunt atât de servili de parcå ar fi mineri din Anglia secolului al XIX-lea care au întâlnit vreun nobil local sau ceva de genul acesta. „Noble¡ea este îmbogå¡itå odatå cu trecerea timpului“, spune englezul. Aici, în America, noble¡ea se referå doar la bani. Nu existå duci, nobili sau vicon¡i. Totu¿i, avem un imens respect fa¡å de bani, iar cuvintele „Este un om bogat“ sau „Este fiica unui miliardar“ sunå ca ¿i cum ai spune „Este un prin¡“ sau „Este o duceså“. Nu trebuie så fii înså miliardar ca så beneficiezi de bucuria pe care ¡i-o oferå banii. În David Copperfield, Charles Dickens scria: „Un venit anual de 20 de lire, cheltuieli anuale de 19 lire, egal fericire. Un venit anual de 20 de lire, cheltuieli anuale de 20,6 lire, egal nefericire.“
16
BEN STEIN
Lucrul cel mai important este så ai suficien¡i bani pentru a tråi confortabil, så ai un anumit grad de siguran¡å, så ai capacitatea de a te bucura de lucrurile bune din via¡å pe care banii ¡i le oferå. Nu trebuie så conduci un iaht Donzi sau så zbori într-un avion Gulfstream ¿i nici nu trebuie så ai propriii cai de curse ca så te bucuri de siguran¡a pe care banii o aduc cu sine. Dar trebuie så ai suficien¡i bani ca så te sim¡i sigur atunci când ¿eful tåu începe så urle la tine ¿i î¡i dai seama cå trebuie så î¡i cau¡i un loc de muncå nou. Trebuie så ai suficien¡i bani ca så te asiguri cå so¡ia ¿i copilul tåu merg la cei mai buni doctori dacå se îmbolnåvesc. În principiu, trebuie så ai suficien¡i bani astfel încât så ¿tii cå e¿ti protejat. O via¡å plinå de lipsuri pur ¿i simplu nu se aseamånå cu una confortabilå. Una se referå la bucurie – cealaltå la o existen¡å precarå. Totu¿i, în ciuda dorin¡ei clare de a avea bani, milioane de oameni nu dispun de fondurile de care au nevoie ¿i pe care ¿i le doresc. ªi asta de¿i existå mii – poate zeci de mii – de cår¡i care le spun oamenilor cum så facå, så economiseascå, så cheltuiascå ¿i så investeascå banii în mod în¡elept. (ªtiu ¿i eu cât de bine, pentru cå am scris câteva dintre ele.) Pot avea oarece impact, dar foarte mul¡i oameni pur ¿i simplu nu în¡eleg atunci când sunt sfåtui¡i cum så se descurce cu banii ¿i cum så-¿i administreze via¡a din punct de vedere financiar (nici eu nu am în¡eles de prima datå). Ei continuå så facå acelea¿i lucruri gre¿ite care le provoacå necazuri. În lumina celor spuse mai sus, m-am hotårât cå este momentul unei abordåri diferite. M-am gândit så ofer câteva sfaturi pertinente inverse… realizând o carte care så-¡i spunå ¡ie, cititorule, cum så-¡i ruinezi via¡a din punct de vedere financiar. Procedând astfel, mi-am imaginat cå î¡i va permite så vezi ce anume faci gre¿it ¿i modul în care aceste lucruri gre¿ite se contureazå într-un model recognoscibil de ruinare. (Oricum este un model pe care l-am sim¡it chiar pe propria piele de mai multe ori.)
Introducere
17
Dacå, pe måsurå ce cite¿ti aceastå carte, vezi cå 75% dintre lucrurile pe care le fac oamenii ruinându-¿i via¡a din punct de vedere financiar le faci ¿i tu, poate cå te treze¿ti ¿i î¡i dai seama cå dezastrul financiar nu a apårut din întâmplare. A apårut deoarece ai fåcut ceva gre¿it, care i-a condus pe to¡i cei care au procedat astfel cåtre acela¿i lucru. Dacå î¡i dai seama cå modul tåu de a ac¡iona sau de a nu ac¡iona î¡i provoacå necazuri, poate cå încetezi så faci aceste lucruri… ¿i încerci så-¡i redresezi via¡a financiarå. Oricum, aceasta este ideea pentru care a fost scriså lucrarea de fa¡å. Pentru ca noi, indiferent cå suntem americani, englezi, canadieni, australieni, neo-zeelandezi sau israelieni, så ne creåm propria realitate financiarå.
Acum, ce m-a îndreptå¡it så scriu aceastå carte? În primul rând, toatå via¡a am urmårit banii ¿i modul lor de folosire corectå sau gre¿itå ¿i pânå acum, când am 58 de ani, am fåcut acest lucru de multe ori. Am fåcut foarte multe dintre gre¿elile men¡ionate în aceastå carte ¿i nu o datå sau de douå ori, ci de mai multe ori. Rezultatele au fost e¿ecuri previzibile. Când am încetat så mai fac aceste lucruri dezastruoase, rezultatele au fost unele bune. În al doilea rând, am avut un tatå care analiza foarte bine situa¡ia atunci când era vorba de bani. Nu a avut niciodatå un venit foarte mare, de¿i nici unul foarte mic, dar a avut întotdeauna bani ¿i a tråit confortabil, putând så-mi lase mie ¿i surorii mele o sumå semnificativå. ªi am observat cum a fåcut. Ca så fiu sincer, nu am procedat întotdeauna la fel de bine ca el, dar dacå tatål tåu este un model, tu te dezvol¡i învå¡ând ceva magic. În al treilea rând, am fost fascinat de modul în care unii oameni au bani ¿i confort, iar al¡ii nu au deloc ¿i am încercat så fiu un observator atent ¿i un analist al modului în care intervin succesul ¿i e¿ecul. Sunt obligat så spun cå am învå¡at
18
BEN STEIN
mai mult din e¿ecuri decât din succese ¿i cred cå ¿i tu vei face la fel. (Poate cå te va ajuta ¿i un pic de nestatornicie). În orice ac¡iune pe care am întreprins-o am încercat så må întreb: „Må comport asemenea persoanei cutare, care a ajuns la faliment?“ sau „Må comport la fel ca tatål meu, care a avut talentul så evite capcanele care îi fac pe oameni så devinå dispera¡i?“ Sau, ca så formulez altfel, când eram copil, locuiam într-un cartier cu oameni care aveau ma¿ini mai frumoase ca ale noastre, care frecventau cluburi elegante ¿i nu se gândeau… To¡i au dat faliment. Am încercat så nu procedez ca ei. Am prieteni la Hollywood care au avut venituri excelente timp de mai multe decenii ¿i acum nu-¿i permit så plece într-o vacan¡å. M-am stråduit så evit så fac ceea au fåcut sau fac în continuare aceste persoane. În schimb, am încercat så må pun în locul miilor de oameni care se trezesc diminea¡a ¿i ¿tiu cå î¿i pot plåti facturile nu numai pentru ziua în curs, ci timp de zece ani, fårå så se îngrijoreze foarte mult de unde va apårea urmåtorul dolar. Acum câ¡iva ani, când i-am spus tatålui meu cå a¿ putea så cumpår o anumitå proprietate imobiliarå (care era mai mare decât aveam eu nevoie în realitate) ¿i totu¿i så nu fie un cartier învecinat cu såråcia, el mi-a zis: „Foarte bine, pentru cå este un cartier în care nu ai vrea niciodatå så stai“. Despre asta e vorba în aceastå carte. Dacå faci frecvent ceea ce ¡i se spune aici, vei fi vecin cu såråcia. Procedeazå a¿a din ce în ce mai rar ¿i vei dormi lini¿tit, într-un cartier drågu¡. Permite-mi så precizez cât se poate de clar. Aceastå carte se nume¿te Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå dintr-un anumit motiv: Dacå urmezi regulile din ea, î¡i vei ruina via¡a din punct de vedere financiar. Dacå procedezi exact invers, la orizont vor apårea zile însorite. Sunt 55 de reguli. Sunt sigur cå mi-au scåpat câteva moduri în care î¡i po¡i ruina via¡a din punct de vedere financiar – poate chiar unele importante – dar så trecem peste asta. Motto-ul meu, împrumutat de la genialul editor Jim Bellows, se aplicå aici foarte bine: „Începe o datå ¿i få ce po¡i mai bine.“
1 Nu te gândi la ziua de mâine Câ¡i dintre voi vå aminti¡i de extraordinara melodie veche, din anii ’50, intitulatå „Forget Domani“? Practic îl sfåtuie¿te pe ascultåtor så uite de ziua de mâine (domani în limba italianå) ¿i så tråiascå doar clipa prezentå. Ei bine, asta trebuie så faci ¿i tu – så ui¡i de ziua de mâine. Corect. Întotdeauna este aståzi. Ziua de mâine nu va mai veni deloc, a¿a cå nu î¡i face nici un fel de plan pentru viitor. Planurile presupun o gråmadå de muncå ¿i så te gânde¿ti la viitor poate fi înspåimântåtor. Este mult mai u¿or så te gânde¿ti la prezent. Planurile de viitor presupun calcule ¿i variabile, putând solicita în plus o anumitå autodisciplinå – ceea ce nu e convenabil. În plus, existå atâta nesiguran¡å în ceea ce prive¿te viitorul cå nu te sim¡i bine dacå te gânde¿ti la el. A¿a cå de ce så te mai gânde¿ti? Este doar o cale så îmbåtrâne¿ti prematur. În schimb, gânde¿te-te la ceva distractiv, ce po¡i face chiar acum ¿i la cât de multå bucurie po¡i avea într-o singurå zi. ªi nu face nici un fel de planuri financiare. Renun¡å la ideea de a face depozite într-un cont de economii sau så participi la un plan individual de pensii. Aceste lucruri sunt pentru cei care se îngrijoreazå în legåturå cu banii ¿i sfâr¿esc prin a se îmbolnåvi. Vreau så spun cå mâine va fi la fel ca azi. Ai suficientå mâncare aståzi, nu-i a¿a? Ai cu ce så te îmbraci, ai o ma¿inå, ai un acoperi¿ 19
BEN STEIN
20
deasupra capului. Ei bine, atunci vei fi mereu la fel de norocos, deoarece acesta este modul în care lucrurile tind så func¡ioneze în via¡a ta. Existå o faimoaså regulå de prognozå meteo care spune cå în propor¡ie de 60% vremea de mâine va fi precum cea de azi. ªi a¿a va fi ¿i în via¡a ta financiarå. Acest lucru înseamnå cå nu trebuie så te îngrijorezi. ªi celelalte 40 de procente? Va fi ¿i mai bine decât aståzi. Ceea ce ne conduce la urmåtoarea regulå…
2 Så ¿tii cu certitudine cå nu vor mai fi niciodatå zile înnorate în via¡a ta Existå o mul¡ime de povestioare despre persoane în vârstå care economisesc pentru zile negre. Poate cå mai ai pårin¡i sau bunici care au trecut prin Marea Recesiune din 1930 sau prin teribila infla¡ie din anii ’70. Poate cå ¡i-au spus cå lucrurile nu au stat întotdeauna atât de bine din punct de vedere economic. Ar mai putea apårea o recesiune, o perioadå de infla¡ie sau defla¡ie, un colaps pe pia¡a imobiliarå, ¡i-ar putea spune. S-ar putea så-¡i pierzi locul de muncå. Ni s-a întâmplat tuturor pânå la urmå. De aceea, î¡i vor spune, trebuie så-¡i pui deoparte bani pentru zile negre. Singura problemå legatå de aceastå premoni¡ie este cå nu se aplicå în cazul tåu. Nu vor fi zile înnorate în via¡a ta. Tot ceea ce ¡i se întâmplå acum, în ceea ce prive¿te munca, locuin¡a, economiile, va fi valabil mereu. Acele vechi zile grele de nesiguran¡å economicå au dispårut demult. Acum tråim într-o
Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå
21
perioadå însoritå de siguran¡å ¿i certitudine. Eficien¡ii anali¿ti financiari guvernamentali au învå¡at så conducå economia na¡ionalå astfel încât så nu mai aparå niciodatå vreun colaps economic. Sau, dacå va mai fi vreunul, nu va dura decât câteva zile. La nivel personal, este o pierdere de timp så iei în considerare posibilitatea unei recesiuni sau a unui dezastru pe plan profesional. Aceste lucruri pur ¿i simplu nu se vor întâmpla, iar dacå î¡i faci planuri în legåturå cu asta, atunci te vei pedepsi singur prin faptul cå ai economisit bani ¿i nu i-ai cheltuit pe vacan¡a sau pe noua ma¿inå pe care ¡i-ai dorit-o. Continuå så tråie¿ti ¿tiind cå în principiu totul este bine ¿i cå lucrurile rele care s-au întâmplat altora, în alte perioade, nu ¡i se vor întâmpla ¿i ¡ie. Este elementar. Nu trebuie så faci nici un plan legat de siguran¡a economicå, deoarece via¡a ta nu va fi marcatå de coborâ¿uri, ci numai de sui¿uri. ªi, oricum…
3 Aminte¿te-¡i cå lini¿tea este mult mai importantå decât câ¡iva bånu¡i pe care îi economise¿ti dacå î¡i faci griji în legåturå cu situa¡ia finaniciarå Så recunoa¿tem, este destul de supåråtor så te gânde¿ti la bani. Asta presupune calcule matematice ¿i poate cå nu ai fost niciodatå bun la aceastå disciplinå. Implicå discu¡ii despre viitor ¿i, dupå cum ne-am dat seama deja, aceste discu¡ii pot fi extrem de plictisitoare ¿i înspåimântåtoare… În plus, pentru tine nu sunt relevante deoarece s-a hotårât deja cå viitorul
BEN STEIN
22
tåu va semåna cu trecutul ¿i va fi chiar mai bun. Dacå te gânde¿ti la bani ¿i la trecerea lunilor ¿i a anilor, trebuie så iei în considerare lucruri cum ar fi båtrâne¡ea ¿i probabilitatea de a nu avea un loc de muncå – iar astea sunt ni¿te gânduri cu adevårat deranjante. Nu numai asta, dar dacå începi så te gânde¿ti la viitor ¿i la situa¡ia ta financiarå, î¡i po¡i da seama cå trebuie så faci câteva schimbåri în via¡a ta. Poate presupune o anumitå negare de sine. Seamånå cu o dietå sau cu un exerci¡iu – doar cå este mai råu. ªi de aceea este dureros så te gânde¿ti. A¿a cå få-¡i o favoare. Nu te mai gândi nici un moment så economise¿ti bani – sau så-¡i planifici viitorul. Mergi mai departe în func¡ie de rutina zilnicå a vie¡ii, fericit ¿i mul¡umit de ceea ce faci ¿i nu schimba nimic. E¿ti lini¿tit acum, a¿a cå de ce så distrugi aceastå lini¿te chinuindu-te cu griji, planuri, portofolii financiare ¿i conturi de economii? Pur ¿i simplu scoate-¡i din minte aceste lucruri.
4 Economise¿te bani doar dacå ai chef, ¿i dacå nu ai chef, nu economisi La urma urmei, ce înseamnå så economise¿ti? Înseamnå så iei ni¿te bani destina¡i consumului curent ¿i så-i închizi într-un seif la care nu ai acces ¿i de unde nu po¡i cheltui dupå pofta inimii. Dar gânde¿te-te mai bine la acest lucru: unde mai este ideea de plåcere aferentå banilor dacå sunt închi¿i în felul åsta? Devin doar reci ¿i singuratici. Dar dacå îi ai în mâinile tale, dacå îi po¡i cheltui pe ceva ce-¡i face realmente
Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå
23
plåcere, cu siguran¡å cå nu te vei mai bucura. Desigur, îi po¡i plasa într-un cont de economii ¿i te po¡i duce în fiecare lunå så-i ridici, dar unde mai este distrac¡ia? Este mai bine så cheltui, så cheltui, så cheltui ¿i så tråie¿ti – ¿i poate så întâlne¿ti un tip drågu¡ sau o femeie frumoaså în acest timp. ºi-ai putea investi banii într-un cont la burså, dar în fiecare lunå ar trebui så completezi o declara¡ie complicatå ¿i greu de în¡eles. În unele luni e posibil så câ¿tigi, în altele nu. (Cât de neplåcut ar fi så deschizi un plic ¿i så vezi cå ai pierdut banii atât de greu câ¿tiga¡i. Mai bine så nu-¡i deschizi acel cont deloc!) Dar dacå î¡i cumperi câteva pulovere noi de ca¿mir sau câteva seturi complete de golf, le po¡i folosi ¿i te po¡i bucura chiar acum. ªi nu vei deschide niciodatå extrasul de cont lunar în care så scrie cå puloverele marca Fair Isle sau echipamentele Big Bertha s-au dus pe apa sâmbetei. În schimb, economisirea este un concept atât de abstract, care implicå atâtea tipuri de no¡iuni vagi legate de nesiguran¡å ¿i de viitor. În timp ce o cålåtorie în Bahamas este realå, caldå ¿i însoritå – ¿i vei avea amintiri pentru toatå via¡a. A¿a cå nu ezita så cheltui cât de mult po¡i, chiar aici ¿i acum. Tråie¿te clipa!
5 Nu te strådui så înve¡i absolut nimic despre investi¡ii Via¡a este scurtå – prea scurtå ca så î¡i petreci timpul liber citind volume învechite ¿i pråfuite despre investirea banilor.
BEN STEIN
24
Oricum, cine face astfel de lucruri? Oamenii grei de cap ¿i agasan¡i sau tipii caraghio¿i, cu ochelari cu lentile groase ¿i pixuri în buzunare. Tu e¿ti prea modern doar ca så te gânde¿ti så studiezi cu aten¡ie cår¡i cu diagrame, grafice care î¡i explicå de ce ac¡iunile sunt câteodatå mai bune decât obliga¡iunile ¿i invers. Cine are nevoie de astfel de lucruri? Nu o persoanå dornicå de petreceri ca tine, care poate sta pânå la 3 diminea¡a så bea votcå cu martini ¿i totu¿i så fie la muncå la ora 8. Nu un individ ca tine, plin de tinere¡e, vitalitate ¿i iste¡ime. Uitå de toate aceste lecturi ¿i cercetåri fårå sens ale unor persoane care nu au nimic mai bun de fåcut cu timpul lor. Tu trebuie så fii la curent cu cele mai noi filme în care joacå Jennifer Lopez sau dacå func¡ioneazå povestea ei de dragoste cu Ben Affleck. Acestea sunt lucrurile importante în via¡a ta. În plus, trebuie så urmåre¿ti ni¿te spectacole fascinante la TV astfel încât så fii la curent cu noutå¡ile ¿i ai de dat telefoane importante amicilor tåi din facultate. Vreau så spun, ce este cu adevårat important? Articolele din The National Enquitrer sau ultimele bârfe din The Bachelor, sau statisticile plictisitoare privind ratele dobânzilor? Cred cå ¿tii råspunsul la aceastå întrebare.
6 Cheltuie¿te cât de mult dore¿ti ¿i nu te teme cå intri în datorii Ce înseamnå asta? Înseamnå cå în cazul tåu, ¿i doar în cazul tåu, nu trebuie så acorzi aten¡ie echilibrului dintre venituri ¿i cheltuieli. Sau, cu alte cuvinte, cheltuie¿te atât cât vrei ¿i nu-¡i face griji în legåturå cu asta.
Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå
25
Pentru cei mai mul¡i oameni ¿i în cele mai multe situa¡ii, trebuie så existe o anumitå cauzå ¿i un anumit efect. Sau cel pu¡in a¿a se spune. Dacå månânci mult, te îngra¿i. Dacå månânci pu¡in, slåbe¿ti. Dacå î¡i place så cheltui mai mult decât câ¿tigi, eventual ajungi falit. Dacå ai grijå så cheltui mai pu¡in decât câ¿tigi, po¡i så economise¿ti bani ¿i chiar o faci. Dacå economise¿ti mult, eventual te îmbogå¡e¿ti. Toate acestea par adevåruri simple. Dar poate cå sunt pu¡in prea simple. Aceste a¿a-zise adevåruri pot lua în calcul faptul cå tu arå¡i extraordinar în jacheta din piele lucratå manual? Sau faptul cå dacå î¡i cumperi o ma¿inå nouå toatå lumea de la serviciu te va invidia? Aceste reguli pot ¡ine cont de faptul cå e¿ti un tip viu, care tråie¿te, sau o femeie frumoaså, cu sânge care î¡i curge prin vene, plinå de dorin¡e? Pe naiba, nu. Dacå vezi ceva de vânzare, un lucru pe care ¡i-l dore¿ti ¿i de care ai nevoie (cum ar fi un televizor cu plasmå ¿i cu diagonalå mare), trebuie så-l cumperi indiferent dacå ajungi så te împrumu¡i sau nu. În cele din urmå, via¡a este scurtå, iar tu trebuie så te bucuri de fiecare clipå. Acum, ce zici de acele persoane care încearcå så-¡i umbreascå bucuria ¿i spun: „Hei, nu po¡i så nu mai faci datorii?“. Ei bine, ce e cu ele? Guvernul federal nu este oare permanent îngropat în datorii? ªi se pare cå råmâne a¿a an de an, ¿i totu¿i nimeni nu spune cå guvernul federal nu are nici un viitor. Oricum, existå mereu firme care î¡i trimit scrisori ¿i se oferå så-¡i împrumute bani, nu-i a¿a? Existå întotdeauna noi carduri de credit care sosesc la cutia po¿talå. Deci care este problema? De ce trebuie ca tu så fii diferit de stimatul nostru guvern? Dacå guvernul dore¿te så construiascå o nouå autostradå sau un nou aeroport, o face, corect? Ei bine, tu vrei o nouå brå¡arå sau o cålåtorie la Las Vegas. Poate cå ¿i tu ¿i guvernul ve¡i intra în datorii, dar ce dacå? Aleargå dupå aceste obiecte chiar acum ¿i aici ¿i la naiba cu datoriile! Trebuie så reu¿e¿ti så fii la modå ¿i ulterior î¡i po¡i face griji în legåturå cu datoriile. De fapt, te po¡i îngrijora ¿i „mâine“, deoarece, a¿a cum am mai men¡ionat, ziua de mâine nu vine niciodatå.
BEN STEIN
26
7 Stabile¿te-¡i un standard ridicat, un stil de via¡å bazat pe calitate, fåcând cheltuieli enorme, pe care nu ¡i le po¡i permite Ce înseamnå via¡a? În câteva cuvinte, så arå¡i bine pentru tine ¿i pentru ceilal¡i. „Så arå¡i bine“ este, probabil, cel mai succint ¿i mai dulce motiv pe care bårba¡ii sau femeile l-au invocat întotdeauna. Cred cå era un personaj într-o nuvelå de F. Scott Fitzgerald care spunea cå scopul vie¡ii este „… så tråie¿ti la maxim, så mori tânår ¿i så la¿i în urmå un cadavru aråtos“. Pentru mine pare logic. ªi dacå aspectul estetic este cel mai important lucru în via¡å, „så te sim¡i bine“ este pe locul al doilea. Este minunat så ai o ma¿inå luxoaså. ªi acest lucru te face fericit. ªi ce dacå ma¿ina costå o avere, plå¡ile lunare sunt astronomice ¿i abia câ¿tigi cât så-¡i plåte¿ti chiria? Trebuie så arå¡i bine indiferent cât câ¿tigi. De fapt, trebuie så arå¡i chiar mai bine dacå nu câ¿tigi suficien¡i bani, astfel încât cei din jurul tåu så creadå cå o duci excelent. Aici intervin ma¿inile frumoase, hainele de firmå sau exerci¡iile Pilates. Te fac så arå¡i bine ¿i asta e ceea ce conteazå, atât în interior, cât ¿i în exterior. Înseamnå mai mult decât så strângi câ¡iva bånu¡i. ªi ce dacå faptul cå ¡i-ai cumpårat ma¿ina de golf ¡i-a depå¿it bugetul? Te face så pari la modå – ¿i po¡i întotdeauna så o plåte¿ti timp de mai mul¡i ani – totul pentru uluitoarea dobândå de 18%. A fi modern se reduce la urmåtorul aspect: perioada liceului nu se sfâr¿e¿te niciodatå. ªi cine era cel mai grozav atunci? Cei care aveau cele mai bune lucruri. Încå mai tråie¿ti perioada liceului, indiferent cå ai 25 sau 55 de ani, ¿i te stråduie¿ti så
Cum så-¡i ruinezi via¡a financiarå
27
prelunge¿ti scena în care aveai cele mai la modå haine, cea mai nouå ma¿inå ¿i tocmai te-ai întors dintr-o vacan¡å foarte costisitoare. ªi dacå ni¿te contabili care seamånå cu Ebenezer Scrooge, personajul lui Charles Dickens, te avertizeazå cå ai depå¿it bugetul, spune-le så-¿i vadå de treaba lor. La urma urmei, via¡a e scurtå. Trebuie så o tråie¿ti cu tot avântul de care e¿ti în stare. Petrece din plin! ªi iatå încå un aspect la care så te gânde¿ti: existå un lucru de care po¡i fi sigur cå î¡i cre¿te cheltuielile, ¿i anume cel mai plåcut lucru din lume, acela de a avea o locuin¡å magnificå. Sentimentul pe care îl ai atunci când intri într-o vilå impunåtoare sau într-un apartament cu vedere la ocean este unul de mândrie profundå ¿i bucurie inestimabilå. În plus, oamenii vin la tine acaså ¿i te invidiazå. Ei ofteazå continuu – nu este invidia resim¡itå de celelalte persoane unul dintre cele mai bune motive de a cheltui banii – chiar dacå nu-¡i permi¡i? Ce utilizare mai bunå pot avea banii în afarå de aceea de a te face så te sim¡i extraordinar? ªi ce dacå prietenii te uråsc de fapt? Cel pu¡in sunt impresiona¡i, nu-i a¿a? ªi î¡i acordå cumva aten¡ie. A¿a cå afundå-te ¿i mai mult în datorii ¿i adoptå un stil de via¡å exorbitant de scump, achizi¡ionându-¡i casa visurilor. Dar stai – mai e ceva, a¿a cum spunea un realizator de emisiuni TV. Odatå ce ai cumpårat casa, nu o låsa så arate ca o camerå de cåmin. Nu! Asigurå-te cå o mobilezi extravagant. Angajeazå un decorator. Dacå este posibil, alege acela¿i designer de interioare pe care l-au folosit oamenii cu adevårat faimo¿i ¿i boga¡i, a¿a încât så te po¡i låuda ¿i cu asta. La naiba cu costurile! Oare Napoleon ¿i-a fåcut griji în legåturå cu costurile pe care le presupunea construc¡ia palatelor sale? Oare Bill Gates ¿i-a pus problema costurilor atunci când ¿i-a construit casa cu vedere la lac? Nu, ¿i nici tu nu ar trebui så-¡i faci, asta dacå vrei så creezi o impresie corectå. Så economise¿ti bani ¿i timp? Ridicol! Så-¡i impresionezi prietenii ¿i så-i faci så clocoteascå de invidie pentru stilul tåu opulent de via¡å? Extraordinar!