CUPRINS PREFAºÅ ...................................................................................................... 7 Semanticå ................................................................................... 8 INTRODUCERE ........................................................................................... 9 1. Rela¡ii sociale ......................................................................... 9 2. Structurarea timpului ........................................................... 11 PARTEA I – ANALIZA JOCURILOR Capitolul 1 – ANALIZA STRUCTURALÅ ............................................... Capitolul 2 – ANALIZA TRANZACºIONALÅ ....................................... Capitolul 3 – PROCEDURI ªI RITUALURI ............................................ Capitolul 4 – FORMULE DE PETRECERE A TIMPULUI ................... Capitolul 5 – DESPRE JOCURI ................................................................. 1. Defini¡ie ............................................................................... 2. Un joc tipic .......................................................................... 3. Cum s-au nåscut jocurile ..................................................... 4. Func¡ia jocurilor ................................................................... 5. Clasificarea jocurilor ...........................................................
17 22 27 32 38 38 40 47 49 51
PARTEA a II-a – UN TEZAUR DE JOCURI INTRODUCERE ......................................................................................... 1. Nota¡ii .................................................................................. 2. Termeni colocviali ............................................................... Capitolul 6 – JOCURI DIN VIAºÅ ........................................................... 1. Alcoolicul ............................................................................ 2. Datornicul ............................................................................ 3. Då-mi un ¿ut ........................................................................ 4. Te-am prins, ticålosule (TPT) .............................................. 5. Uite ce-am fåcut din cauza ta (UCFCT) .............................. Capitolul 7 – JOCURI DE CÅSNICIE ...................................................... 1. Col¡ul ................................................................................... 2. Tribunalul ............................................................................ 3. Femeia frigidå ...................................................................... 4. Hår¡uitå ................................................................................ 5. Dacå n-ai fi fost tu ...............................................................
53 53 55 56 56 63 66 67 69 73 73 76 78 81 84 5
6 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
6. Uite cât de mult îmi dau osteneala ....................................... 85 7. Iubita .................................................................................... 87 Capitolul 8 – JOCURI DE PETRECERE ................................................. 89 1. Nu-i îngrozitor ..................................................................... 89 2. Cusurgiu ............................................................................... 91 3. Schlemiel ............................................................................. 92 4. De ce nu – da, dar ................................................................ 94 Capitolul 9 – JOCURI SEXUALE ............................................................ 101 1. Lua¡i-vå la båtaie, tu cu el (LBTE) .................................... 101 2. Perversiune ........................................................................ 102 3. Violator .............................................................................. 103 4. Jocul ciorapului .................................................................. 106 5. Scandal ............................................................................... 107 Capitolul 10 – JOCURI DIN LUMEA INTERLOPÅ ............................ 109 1. Ho¡ii ¿i vardi¿tii ............................................................... 109 2. Cum scapi de aici ............................................................ 113 3. Hai så i-o coacem lui Joey (HCJ) .................................... 115 Capitolul 11 – JOCURI DIN CABINETUL DE CONSULTAºII ......... 117 1. Sera .................................................................................. 117 2. Nu încerc decât så te ajut ................................................. 119 3. Nevoia¿ul ......................................................................... 122 4. ºåranca ............................................................................ 126 5. Psihiatrie .......................................................................... 128 6. Prostul .............................................................................. 131 7. Picior de lemn .................................................................. 133 Capitolul 12 – JOCURI BUNE ................................................................. 136 1. Vacan¡a ¿oferului de autobuz .......................................... 136 2. Cavaler ............................................................................. 137 3. Må bucur så fiu de ajutor ................................................. 139 4. ¥n¡eleptul nepreten¡ios ..................................................... 140 5. Vor fi bucuro¿i cå m-au cunoscut.................................... 140 PARTEA a III-a – DINCOLO DE JOCURI Capitolul 13 – SEMNIFICAºIA JOCURILOR ...................................... Capitolul 14 – JUCÅTORII ...................................................................... Capitolul 15 – O PARADIGMÅ ............................................................... Capitolul 16 – AUTONOMIE ................................................................... Capitolul 17 – DOB¢NDIREA AUTONOMIEI ..................................... Capitolul 18 – CE MAI URMEAZÅ DUPÅ JOCURI? ..........................
141 143 145 148 152 154
ANEXÅ – CLASIFICAREA COMPORTAMENTELOR ...................... 155
PREFAºÅ Aceastå carte a fost conceputå ini¡ial ca o urmare la cartea mea Transactional Analysis in Psychotherapy1 (Analiza tranzac¡ionalå în psihoterapie), dar a fost în a¿a fel alcåtuitå, încât så poatå fi cititå ¿i în¡eleaså independent de volumul anterior. Partea a II-a cuprinde descrieri de jocuri individuale. Teoria necesarå pentru analizarea ¿i în¡elegerea cu claritate a jocurilor a fost rezumatå în partea I. Partea a III-a con¡ine material nou, teoretic ¿i clinic: acesta, adåugat la cel deja existent, înlesne¿te în¡elegerea într-o oarecare måsurå a expresiei „a nu fi dependent de jocuri”. Cei care doresc un studiu mai amånun¡it, îl pot gåsi în volumul anterior. Cititorul ambelor cår¡i poate constata cå, în afarå de progresele teoretice, apar câteva schimbåri minore de terminologie, câteva abordåri diferite, datoritå unor analize mai amånun¡ite, documentårii, precum ¿i materialului clinic recent. Conceperea acestei noi cår¡i a fost dictatå de interesul pe care studen¡ii ¿i participan¡ii la prelegerile mele l-au aråtat pentru liste de jocuri, sau de prezentarea ulterioarå, mai în detaliu, a unor jocuri care au fost doar amintite ca exemple într-o expunere generalå a principiilor analizei tranzac¡ionale. Datorez mul¡umiri în general acelor studen¡i ¿i participan¡i la prelegeri, ¿i în special numero¿ilor pacien¡i care au aråtat, numit sau prezentat – par¡ial sau în totalitate – jocuri noi; îi mul¡umesc în special d-rei Barbara Rosenfeld, pentru nenumåratele ei idei privind arta ¿i rostul ascultårii; d-lui Melvin Boyce, d-lui Joseph Concannon, doctorului Franklin Ernst, doctorului Kenneth Everts, doctorului Gordon Gritter, d-nei Frances Matson ¿i doctorului Ray Poindexter, printre al¡ii, pentru descoperirea ¿i confirmarea – independent de cercetårile mele – a semnifica¡iei multor jocuri. D-lui Claude Steiner, fost director de cercetare al Seminariilor de Psihiatrie Socialå din San Francisco, aflat în prezent la 7
8 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
Departamentul de Psihologie al Universitå¡ii din Michigan, îi datorez recuno¿tin¡å în douå privin¡e. El a condus primele experimente care au confirmat numeroase dintre problemele teoretice prezentate în cartea aceasta ¿i rezultatele acestor experimente au ajutat considerabil în clasificarea naturii autonomiei ¿i intimitå¡ii. Mai datorez mul¡umiri ¿i d-nei Viola Litt, secretar-trezorier al Seminarelor, ¿i d-nei Mary N. Williams, secretara mea personalå, pentru ajutorul lor neîntrerupt, precum ¿i lui Anne Garrett pentru citirea ¿i corectarea manuscrisului.
SEMANTICÅ De dragul preciziei, jocurile sunt descrise ini¡ial din punctul de vedere masculin dacå nu sunt în esen¡å feminine. Astfel, jucåtorul principal este de obicei „el”, dar fårå rea inten¡ie, de vreme ce, fiind în aceea¿i situa¡ie, dacå nu apar alte indicii, poate så se numeascå „ea”, mutatis mutandis. Dacå rolul femeii diferå semnificativ de cel al bårbatului, este tratat separat. Terapeutul este, de asemenea, desemnat prin „el”, tot fårå rea inten¡ie. Vocabularul ¿i punctul de vedere sunt ini¡ial orientate cåtre clinicianul practicant, dar la fel de bine, cei care au alte profesii pot gåsi aceastå carte însemnatå sau folositoare. Trebuie fåcutå o distinc¡ie clarå între analiza tranzac¡ionalå a jocului ¿i sora ei mai micå, analiza matematicå a jocului, de¿i câteva cuvinte care sunt folosite în carte ca, de exemplu „deznodåmânt” sunt de acum respectabili termeni matematici. Pentru a trece în revistå o teorie matematicå a jocurilor vå recomand „Games & Decisions”, de R. D. Luce ¿i H. Raiffa. Carmel, California, mai 1962
INTRODUCERE 1. RELAºII SOCIALE Teoria rela¡iilor sociale, care a fost prezentatå în Transactional Analysis1 poate fi rezumatå în felul urmåtor: Spitz2 a constatat cå unii copii mici care sunt lipsi¡i de aten¡ie ¿i afec¡iune o perioadå lungå de timp au tendin¡a så intre într-un declin ireversibil ¿i pot contacta boli recurente. ¥ntr-adevår, aceasta înseamnå cå ceea ce el nume¿te priva¡iune emo¡ionalå poate avea un deznodåmânt fatal. Aceste observa¡ii fac loc ideii de foamede-stimul, ¿i indicå faptul cå cele mai favorizate forme de stimuli sunt cele generate de intimitatea fizicå, o concluzie care nu este greu de acceptat datå fiind experien¡a de zi cu zi. Un fenomen asemånåtor se observå ¿i la adul¡ii care au fost supu¿i priva¡iunii senzoriale. ¥n termeni experimentali o astfel de priva¡iune poate duce la o psihozå trecåtoare sau cel pu¡in la unele tulburåri mentale temporare. S-a observat cå, în trecut, priva¡iunea senzorialå ¿i cea socialå au avut efecte similare la indivizi condamna¡i la perioade lungi de încarcerare. ¥ncarcerarea este într-adevår una dintre pedepsele cele mai de temut, chiar ¿i pentru pu¿cåria¿ii abrutiza¡i fizic3,4 , fiind acum o procedurå notorie pentru a schimba convingerile politice. (Dimpotrivå, cea mai eficientå armå dintre cele cunoscute folosite împotriva schimbårii convingerilor politice este organizarea socialå.5) Pe latura biologicå, este probabil cå priva¡iunea senzorialå ¿i emo¡ionalå tinde så provoace sau så încurajeze schimbåri organice. Dacå sistemul reticular activator6 al trunchiului cerebral nu este stimulat suficient, în celulele nervoase pot apårea schimbåri degenerative, cel pu¡in în mod indirect. Acesta s-ar putea så fie un efect secundar datorat alimenta¡iei sårace, dar aceastå alimenta¡ie såracå la rândul ei poate fi din nou cauza apatiei, cum este în 9
10 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
cazul copiilor mici cu slåbiciune accentuatå. Ca urmare, poate fi postulat un lan¡ biologic pornind de la priva¡iune senzorialå ¿i emo¡ionalå, trecând prin apatie ¿i ducând la schimbåri degenerative ¿i moarte. ¥n acest sens, foamea de stimuli are aceea¿i rela¡ie cu supravie¡uirea organismului uman ca ¿i foamea de hranå. Foamea de stimuli corespunde foamei de alimente nu numai din punct de vedere biologic, ci ¿i psihologic ¿i social. Termeni ca malnutri¡ie, sa¡ietate, gurmet, gurmand, vegetarian, ascetic, arte culinare ¿i bucåtar bun sunt transfera¡i cu u¿urin¡å din domeniul nutri¡iei în cel al sim¡urilor. Supra-alimentarea are drept corespondent supra-stimularea. ¥n ambele sfere, în condi¡ii normale, când existå provizii bogate de hranå ¿i un meniu diversificat, alegerea va fi supuså idiosincraziilor individului. S-ar putea ca un numår mai mic sau mai mare dintre aceste idiosincrazii så fie determinate de constitu¡ie, dar acest aspect nu este relevant în problemele ridicate în cartea de fa¡å. Psihiatrul social î¿i pune problema: ce se întâmplå dupå ce copilul mic este despår¡it de mama sa în cursul normal de cre¿tere? Ceea ce s-a discutat pânå acum se poate exprima printr-un termen colocvial7 : „Dacå nu e¿ti mângâiat, ¡i se zbârle¿te ¿ira spinårii”. A¿adar, dupå încheierea perioadei de strânså intimitate cu mama, individul se confruntå tot restul vie¡ii lui cu o dilemå: în ce coarne se vor împunge destinul ¿i supravie¡uirea lui. Unul este format din for¡ele sociale, psihologice ¿i biologice care stau în calea continuårii intimitå¡ii fizice cu care este obi¿nuit copilul mic; celålalt este lupta neîncetatå pentru a o dobândi. ¥n majoritatea situa¡iilor el va face un compromis. ¥nva¡å så se mul¡umeascå cu forme mai subtile, chiar simbolice, de aten¡ie, grijå, pânå când cel mai mic semn de recunoa¿tere poate servi scopului într-o oarecare måsurå, de¿i dorin¡a de contact fizic poate råmâne la fel de fierbinte. Acest proces de compromis poate fi desemnat de mai mul¡i termeni, unul dintre ei fiind sublimare; înså, indiferent de cum este numit, rezultatul este o transformare par¡ialå a foamei infantile de stimuli în ceva care poate fi numit foame de recunoa¿tere. Pe måsurå ce compromisul cre¿te în complexitate, fiecare persoanå î¿i individualizeazå cåutarea recunoa¿terii, aceste diferen¡e conferind varietate rela¡iei sociale ¿i determinând destinul individului. Un actor de film ar putea avea nevoie de sute de mângâieri pe såptåmânå de la orice fel de admiratori anonimi, ca
INTRODUCERE ♦ 11
så nu i se zbârleascå ¿ira spinårii, pe când un om de ¿tiin¡å poate fi fizic ¿i mental sånåtos doar cu mângâierea venitå din partea unui maestru respectat. „Mângâierea” poate fi folositå ca termen general pentru a desemna contactul fizic apropiat, iar în practicå, ea poate lua diferite forme. Unii oameni mângâie la propriu un copil; al¡ii îl îmbrå¡i¿eazå; al¡ii îl bat u¿or cu palma, iar al¡ii îl ciupesc în glumå sau îl ating cu vârful aråtåtorului. Toate aceste gesturi au corespondente în conversa¡ie, astfel cå î¡i po¡i imagina cum se poartå un individ cu un copil doar ascultându-l cum îi vorbe¿te. Prin extensie, cuvântul „mângâiere” poate fi folosit în limbajul obi¿nuit pentru a desemna orice gest de recunoa¿tere a prezen¡ei altcuiva. A¿adar mângâierea poate fi folositå ca unitate fundamentalå a vie¡ii sociale. Un schimb de mângâieri constituie o tranzac¡ie – care este unitatea minimalå a rela¡iei sociale. ¥n ceea ce prive¿te teoria jocurilor, principiul care guverneazå aici este cå orice fel de rela¡ie socialå are un avantaj biologic asupra lipsei totale a unei rela¡ii. Acest lucru a fost demonstrat prin ni¿te experimente remarcabile asupra ¿obolanilor, fåcute de S. Levine8, în care grija aråtatå a influen¡at favorabil nu numai fizic, mental ¿i emo¡ional, dar a avut efecte benefice asupra biochimiei creierului, mårind chiar rezisten¡a la leucemie. Tråsåtura semnificativå a acestor experimente a fost cå tratarea cu blânde¡e, ca ¿i ¿ocurile electrice dureroase au avut efect în egalå måsurå în însånåto¿irea animalelor. Aceastå validare a celor de mai sus ne încurajeazå så trecem cu încredere sporitå la urmåtorul capitol.
2. STRUCTURAREA TIMPULUI S-a confirmat cå grija aråtatå copiilor, ca ¿i echivalentul ei simbolic pentru adul¡i – recunoa¿terea – au o valoare de supravie¡uire. Problema este: ªi acum? ¥n termeni obi¿nui¡i, ce pot face oamenii dupå ce s-au salutat, indiferent dacå acest gest este doar un „salut” colegial, sau un ritual oriental care dureazå câteva ore? Dupå foamea de stimuli ¿i foamea de recunoa¿tere urmeazå foamea de structurå. Ve¿nica problemå a adolescen¡ilor este „ªi ce îi spui dupå aceea?” ¥n afarå de adolescen¡i, mul¡i al¡i oameni considerå cå nu este nimic mai neplåcut ca un hiatus social, o perioadå de
12 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
timp nestructurat, de tåcere, când nici unuia dintre cei prezen¡i nu îi trece prin minte så spunå ceva mai interesant ca: „Nu crezi cå pere¡ii sunt perpendiculari (pe podea) astå searå?”. Eterna problemå a fiin¡ei umane este cum så-¿i structureze timpul pe care nu-l petrece dormind. ¥n acest sens esen¡ial, rolul tuturor vie¡uitoarelor sociale este så î¿i acorde un ajutor reciproc în acest proiect. Aspectul opera¡ional al structurårii timpului poate fi numit programare. Are trei aspecte: material, social ¿i individual. Metoda cea mai obi¿nuitå, convenabilå, confortabilå ¿i utilitarå de structurare a timpului este printr-un proiect desemnat så se ocupe de materia realitå¡ii exterioare: ceea ce în mod obi¿nuit se cunoa¿te sub denumirea de „muncå”. Un astfel de proiect este numit, din punct de vedere tehnic, „activitate”; termenul „muncå” nu este potrivit deoarece o teorie generalå a psihiatriei sociale trebuie så recunoascå faptul cå rela¡ia socialå este tot o formå de muncå. Programarea materialå apare ca urmare a vicisitudinilor întâlnite în realitatea externå; ea prezintå interes numai în måsura în care activitå¡ile oferå o matrice pentru „mângâiere”, recunoa¿tere ¿i alte forme mai complexe ale rela¡iilor sociale. Programarea materialå nu este, înainte de toate, o problemå socialå; în esen¡å ea se bazeazå pe prelucrarea de date. Construirea unui vapor se bazeazå pe un lung ¿ir de måsuråtori ¿i calcule de probabilitate ¿i orice schimb social care apare trebuie så fie supus acestora pentru a începe construc¡ia. Programarea socialå are ca urmare ni¿te tranzac¡ii tradi¡ionale rituale sau semi-rituale. Criteriul ei esen¡ial este gradul de acceptabilitate zonalå, numitå popular „maniere elegante”. Peste tot în lume, pårin¡ii î¿i înva¡å copiii cum så se poarte, ceea ce înseamnå cå ei cunosc ritualurile corecte de salut, mâncat, emonc¡iune, curtare ¿i jelit ¿i, de asemenea, cum så poarte conversa¡ii pe diverse teme, cu observa¡ii critice ¿i completåri de rigoare. Observa¡iile ¿i completårile constituie tactul sau diploma¡ia, în parte universalå ¿i în parte localå. A râgâi (eructa) dupå maså sau a întreba de nevasta altuia sunt încurajate sau interzise de tradi¡iile locale ancestrale ¿i chiar existå un înalt grad de corelare inverså între aceste tranzac¡ii anume. De obicei, în zone unde oamenii râgâie dupå ce au mâncat, nu se recomandå så te interesezi de femei; existå ¿i zone unde po¡i så te interesezi de femei, dar nu se recomandå så râgâi la maså. De obicei, ritualurile formale preced
INTRODUCERE ♦ 13
conversa¡iile semi-rituale pe o anumitå temå, acestea din urmå fiind denumite forme de petrecere a timpului. Pe måsurå ce oamenii se cunosc mai bine, apare tot mai mult programarea individualå astfel cå încep så se nascå tot felul de „incidente”. Aceste incidente par, la prima vedere, întâmplåtoare ¿i a¿a ¿i pot fi descrise de pår¡ile în cauzå, înså un studiu mai atent dezvåluie cå ele tind så urmeze tipare clare care ¡in de alegere ¿i clasificare ¿i cå desfå¿urarea evenimentelor se supune unor reguli ¿i legi nescrise. Aceste legi råmân în stare latentå atâta vreme cât dureazå rela¡iile cordiale sau ostile, potrivit pårerii lui Hoyle, dar ies la ivealå în cazul în care se face o mi¿care ilegalå, dând na¿tere unui strigåt legal, verbal sau simbolic: „Gre¿ealå!” Asemenea situa¡ii, care spre deosebire de formele de petrecere a timpului, se bazeazå mai mult pe programarea individualå decât pe programarea socialå, pot fi numite jocuri. Via¡a de familie, via¡a într-o cåsnicie, precum ¿i via¡a în diferite alte forme de organizare, se pot baza an de an pe variante ale aceluia¿i joc. A spune cå cea mai mare parte a activitå¡ii sociale constå în a juca jocuri nu înseamnå neapårat a spune cå este „amuzantå” cel mai adesea, sau cå pår¡ile nu sunt angajate serios într-o rela¡ie. Pe de altå parte, „a juca” fotbal sau orice alt „joc” de atletism poate så nu fie deloc amuzant, iar jucåtorii pot fi foarte încorda¡i; aceste jocuri se aseamånå cu jocurile de noroc ¿i cu alte forme de „joc” prin faptul cå poten¡ial sunt foarte serioase, ba chiar fatale uneori. Pe de altå parte, unii autori – cum este Huizinga9, de exemplu – includ la categoria „joc”, lucruri serioase, precum festinele canibale. Dacå lucrurile merg mai departe, atunci a spune despre un comportament tragic precum sinuciderea, dependen¡a de alcool ¿i droguri, criminalitatea sau schizofrenia cå sunt „jocuri” nu este nici iresponsabil, nici glume¡ ¿i nici barbar. Caracteristica ini¡ialå a jocului jucat de oameni este cå emo¡iile sunt canonice ¿i nu cå ar fi false. Acest lucru iese la ivealå atunci când sunt impuse sanc¡iuni unei manifeståri emo¡ionale nelegitime. Jocul poate fi cumplit de serios, chiar fatal de serios, dar sanc¡iunile sociale sunt serioase numai dacå sunt încålcate regulile. Distrac¡iile ¿i jocurile sunt substitute ale tråirii adevårate a intimitå¡ii autentice. Din acest motiv, ele pot fi considerate mai degrabå ni¿te angajamente preliminare decât ni¿te asocieri, ¿i de aceea sunt caracterizate drept forme acute de joc. Intimitatea începe când programarea individualå (de obicei instinctivå) se intensificå
14 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
¿i când încep så cedeze atât constrângerea socialå, cât ¿i motivele ¿i restric¡iile ulterioare. Acesta este singurul råspuns complet satisfåcåtor la foamea de stimuli, foamea de recunoa¿tere ¿i foamea de structurå. Prototipul lui este actul de absorb¡ie afectuoaså. Foamea de structurå are aceea¿i valoare de supravie¡uire ca foamea de stimuli. Foamea de stimuli ¿i foamea de recunoa¿tere exprimå nevoia de a evita înfometarea emo¡ionalå ¿i senzorialå, amândouå ducând la degradarea biologicå. Foamea de structurå exprimå nevoia de a evita plictiseala, iar Kierkegaard10 a scos în eviden¡å neajunsurile care rezultå din nestructurarea timpului. Dacå plictiseala persistå – mai mult sau mai pu¡in – atunci ea devine sinonimå cu înfometarea emo¡ionalå ¿i poate avea acelea¿i urmåri ca aceasta. Individul solitar î¿i poate structura timpul în douå moduri: fiind activ ori fantazând. Individul poate råmâne solitar chiar în prezen¡a altora, este un lucru ¿tiut de orice învå¡åtoare. Când cineva face parte dintr-un grup social format din douå sau mai multe persoane, existå mai multe op¡iuni de structurare a timpului. Aceste op¡iuni – în ordinea complexitå¡ii lor – sunt: 1. Ritualuri; 2. Distrac¡ii; 3. Jocuri; 4. Intimitate ¿i 5. Activitate, care poate constitui o matrice pentru toate celelalte. ºelul oricårui membru al grupului este så ob¡inå cât mai multe satisfac¡ii din tranzac¡iile sale cu ceilal¡i membri. Cu cât este mai accesibil, cu atât poate ob¡ine mai multe satisfac¡ii. Cea mai mare parte a programårii ac¡iunilor sale sociale se face automat. Deoarece unele dintre „satisfac¡iile” ob¡inute în urma programårii – cum sunt cele distractive – sunt greu de recunoscut în sensul obi¿nuit al cuvântului „satisfac¡ii”, ar fi mai bine så îl înlocuim cu un termen mai neutru, ca „avantaje” sau „câ¿tiguri”. Avantajele contactului social graviteazå în jurul echilibrului psiho-somatic. Ele sunt legate de urmåtorii factori: 1. Slåbirea tensiunii, 2. Evitarea situa¡iilor periculoase, 3. Dobândirea mângâierii, 4. Men¡inerea unui echilibru stabil. Toate aceste probleme au fost studiate ¿i dezbåtute amånun¡it de fiziologi, psihologi ¿i psihanali¿ti. ¥n termeni de psihiatrie socialå, ace¿ti factori sunå astfel: 1. Avantaje interne primare, 2. Avantaje externe primare, 3. Avantaje secundare, 4. Avantaje existen¡iale. Primele trei coincid cu ceea ce Freud numea „câ¿tiguri de pe urma bolii”: câ¿tigul paranosic intern, câ¿tigul paranosic extern, ¿i respectiv
INTRODUCERE ♦ 15
câ¿tigul epinosic11. Experien¡a a aråtat cå este mai util ¿i mai låmuritor så studiezi tranzac¡ii sociale din punct de vedere al avantajelor ob¡inute decât så le tratezi ca pe ni¿te opera¡iuni defensive. În primul rând, cea mai bunå apårare este så nu te angajezi în nici o tranzac¡ie; în al doilea rând, conceptul de „apårare” acoperå doar par¡ial primele douå clase de avantaje, restul, împreunå cu o a treia ¿i a patra claså, nefiind cuprinse în obiectul acestui punct de vedere. Cele mai plåcute forme de contact social, indiferent dacå au sau nu punct de plecare în activitate, sunt jocurile ¿i intimitatea. Intimitatea prelungitå este rarå ¿i chiar ¿i atunci este în primul rând o problemå personalå; rela¡ia socialå semnificativå ia cel mai adesea forma jocurilor ¿i acesta este subiectul care ne preocupå în principal în aceastå carte. Pentru informa¡ii suplimentare privind structurarea timpului, vezi cartea autorului despre dinamica grupului12 . REFERINºE: 1. Berne, E. Transactional Analysis in Psychotherapy. Grove Press, Inc., New York, 1961. 2. Spitz, R. „Hospitalism: Genesis of Psychiatric Conditions in Early Childhood.” Psychoanalytic Study of the Child. 1: 53-74, 1945. 3. Belbenoit, Rene. Dry Guillotine. E.P. Dutton & Company, New York, 1938. 4. Seaton, G.J. Isle of the Damned. Popular Library, New York, 1952. 5. Kinkead, E. In Every War But One. W.W. Norton & Company, New York, 1959. 6. French, J.D. „The Reticular Formation.” Scientific American. 196: 54-60, May, 1957. 7. Termenii colocviali sunt cei care au apårut de-a lungul timpului la seminarele de Psihiatrie Socialå ale Spitalului din San Francisco. 8. Levine, S. „Stimulation in Infancy”. Scientific American. 202: 80-86, May, 1964. *** „Infantile Experience and Resistance to Physiological Stress.” Science. 126: 405, August 30, 1957. 9. Huizinga, J. Homo Ludens. Beacon Press, Boston, 1955. 10. Kierkegaard, S. A Kierkegaard Anthology, ed. R. Bretall. Princeton University Press, Princeton, 1947, pp. 22 ff. 11. Freud, S. „General Remarks on Hysterical Attacks”. Collected Papers, Hogarth Press, London, 1933, II, p. 102. *** „Analysis of Case of Hysteria.” Ibid. III, p. 54. 12. Berne, E. The Structure and Dynamics of Organizations and Groups. J. B. Lippincott Company, Philadelphia and Montreal, 1963.
PARTEA I – ANALIZA JOCURILOR
CAPITOLUL UNU
ANALIZA STRUCTURALÅ Observarea activitå¡ii sociale spontane fåcutå cel mai cu folos în anumite tipuri de grupuri de psihoterapie aratå cå, din când în când, oamenii î¿i modificå vizibil postura, punctul de vedere, vocea, vocabularul ¿i alte aspecte ale comportamentului. Aceste modificåri de comportament sunt înso¡ite adesea de o nestatornicie a sentimentelor. La acela¿i individ, un anume set de tipare de comportament corespunde unei anumite ståri de spirit ¿i un alt set este legat de o atitudine psihicå diferitå, adesea incompatibil cu primul. Aceste transformåri ¿i diferen¡e dau na¿tere ideii de ståri de ego. ¥n limbaj tehnic, o stare de ego poate fi descriså din punct de vedere fenomenologic drept un sistem coerent de sentimente, iar opera¡ional, drept un set coerent de tipare comportamentale. ¥n termeni mai obi¿nui¡i, este un sistem de sentimente înso¡it de un set corespunzåtor de tipare comportamentale. Se pare cå fiecare individ are la îndemânå un repertoriu limitat cu asemenea ståri de ego, care nu sunt ni¿te roluri, ci ni¿te realitå¡i psihologice. Repertoriul cuprinde urmåtoarele categorii: 1. Ståri de ego care seamånå cu cele ale figurilor pårin¡ilor, 2. Ståri de ego care sunt îndreptate în mod autonom cåtre evaluåri obiective ale realitå¡ii ¿i 3. Cele care reprezintå relicve stråvechi, ståri de ego încå active, care s-au consolidat în fragedå copilårie. ¥n limbaj tehnic, acestea sunt denumite: ståri de ego exteropsihice, neopsihice ¿i respectiv arheopsihice. ¥n limbaj obi¿nuit, manifestårile lor se numesc Pårinte, Adult ¿i Copil, iar ace¿ti termeni simpli sunt folosi¡i în toate discu¡iile, mai pu¡in în cele foarte formale. Astfel stând lucrurile, în orice moment, fiecare individ dintr-un grup social se va afla într-o stare de ego de Pårinte, Adult sau 17
18 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
Copil, indivizii putând trece de la o stare de ego la alta cu o dinamicå variabilå. Aceste observa¡ii dau na¿tere unor anumite formule de diagnostic: „Te compor¡i ca un pårinte” înseamnå: „¥n momentul acesta te afli în starea de spirit a unuia dintre pårin¡ii tåi (sau tutori) ¿i reac¡ionezi întocmai cum ar reac¡iona el, cu aceea¿i posturå, acelea¿i gesturi, acela¿i vocabular, acelea¿i sentimente etc.” „Te compor¡i ca un adult” înseamnå: „Tocmai ai fåcut o apreciere obiectivå, autonomå a situa¡iei ¿i expui felul cum ai gândit sau problemele pe care le observi sau concluziile la care ai ajuns de o manierå care nu provoacå neajunsuri”. „Te compor¡i ca un copil” înseamnå „Felul ¿i tendin¡a reac¡iei tale sunt acelea¿i ca ¿i când ai fi fost copil”. Iatå care sunt implica¡iile: 1. Fiecare individ a avut ni¿te pårin¡i (ori tutori) ¿i posedå un set de ståri de ego care reproduc stårile de ego ale acestor pårin¡i (a¿a cum îi percepea el); aceste ståri de ego pot fi activate în anumite împrejuråri (func¡ionare exteropsihicå). Colocvial aceasta s-ar putea spune: „Fiecare om î¿i poartå în sine propriii pårin¡i”. 2. Fiecare individ (inclusiv copiii, cei înapoia¡i mintal ¿i schizofrenicii) este capabil så judece date obiective dacå este activatå starea de ego corespunzåtoare (func¡ionare neopsihicå). Cu alte cuvinte: „Fiecare poartå în sine un adult”. 3. Fiecare individ a fost odatå mai tânår decât în prezent ¿i poartå în sine ni¿te relicve fixate în anii preceden¡i, relicve care pot fi activate în anumite împrejuråri (func¡ionare arheopsihicå). Cu alte cuvinte: „Fiecare poartå în sine båiatul sau feti¡a care era odatå”. Este momentul så explicåm figura 3 (a), numitå diagramå structuralå. Ea reprezintå, din punct de vedere actual, o diagramå a personalitå¡ii complete a oricårui individ. Ea include stårile sale de ego de Pårinte, Adult ¿i Copil. Aceste ståri sunt separate cu grijå una de alta, deoarece diferå atât de mult ¿i adesea sunt incompatibile între ele. Pentru ochiul unui observator neexperimentat, aceste ståri pot så nu parå tocmai distincte, dar pot deveni curând interesante ¿i semnificative celui care î¿i då osteneala så înve¡e diagnosticarea structuralå. De acum încolo, va fi mai potrivit så scriem cu literå micå atunci când ne referim la pårin¡i, adul¡i ¿i copii, ¿i cu literå mare vom scrie Pårinte, Adult ¿i Copil atunci când va fi vorba de ståri de ego. Figura 1 (b) reprezintå o formå simplificatå a diagramei structurale. ¥nainte så påråsim subiectul analizei structurale, trebuie så men¡ionåm câteva complica¡ii.
Capitolul 1 - ANALIZA STRUCTURALÅ ♦ 19
Figura 1
1. Cuvântul „copilåresc” nu este niciodatå folosit în analiza structuralå, deoarece a ajuns så capete conota¡iile puternice legate de indezirabilitate ¿i de ceva care trebuie oprit fårå întârziere sau care trebuie neapårat îndepårtat. Termenul „de copil” este folosit pentru a descrie Copilul (o stare de ego arhaicå), deoarece este mai aproape de biologic ¿i mai inofensiv. De fapt, Copilul este, în multe privin¡e, partea cea mai valoroaså a personalitå¡ii ¿i poate contribui la via¡a individului exact cum un copil adevårat poate contribui la via¡a de familie prin: farmec, plåcere ¿i creativitate. Dacå la un individ Copilul este derutat ¿i nesånåtos, urmårile pot fi nefericite, înså ceva poate fi ¿i trebuie fåcut pentru a îndrepta acest lucru. 2. Acela¿i lucru este valabil ¿i în legåturå cu cuvintele „matur” ¿i „imatur”. ¥n acest sistem nu existå ceea ce se cheamå „o persoanå imaturå”. Existå doar oameni la care Copilul predominå în mod nepermis ¿i neproductiv, înså to¡i ace¿ti oameni poartå în ei un Adult complet ¿i bine structurat care nu trebuie decât descoperit sau activat. ¥n sens contrar înså, a¿a-numi¡ii „oameni maturi” sunt indivizi care sunt capabili de cele mai multe ori så se comporte ca un Adult, dar Copilul din ei iese la ivealå în anumite ocazii, adesea, cu urmåri de nedorit. 3. Trebuie men¡ionat faptul cå Pårintele se manifestå în douå feluri, direct ¿i indirect: ca o stare activå de ego ¿i, respectiv, ca o influen¡å. Atunci când este direct activ, persoana reac¡ioneazå a¿a
20 ♦ JOCURI PENTRU ADULºI
cum reac¡ionau de fapt tatål (sau mama) lui („Få a¿a cum fac eu”). Atunci când se manifestå ca o influen¡å indirectå, reac¡ioneazå a¿a cum ar fi vrut pårin¡ii lui („Nu face a¿a cum fac eu, få a¿a cum î¡i spun”). ¥n primul caz, el devine unul dintre pårin¡i, în al doilea caz, el se conformeazå cerin¡elor acestora. 4. Astfel, Copilul se manifestå sub douå aspecte: Copilul adaptat ¿i Copilul firesc. Copilul adaptat este cel care î¿i schimbå comportamentul sub influen¡a Pårintelui. El se comportå a¿a cum ar fi vrut tatål (sau mama) lui: docil sau precoce, de exemplu. Ori se adapteazå retrågându-se sau scâncind. Astfel, influen¡a Pårintelui este o cauzå, iar Copilul adaptat este un efect. Copilul firesc înseamnå o expresie spontanå: råzvråtire sau creativitate, de exemplu. O confirmare a analizei structurale se gåse¿te în urmårile intoxica¡iei cu alcool. De obicei, mai întâi este anihilat Pårintele, ca så se elibereze Copilul adaptat de sub influen¡a Pårintelui, ¿i astfel descåtu¿at, el se transformå în Copilul firesc. Pentru o analizå eficientå a jocului, uneori este nevoie så se meargå mai departe decât s-a aråtat pânå acum, în ceea ce prive¿te structura personalitå¡ii. Stårile de ego sunt fenomene fiziologice normale. Creierul uman este organul sau organizatorul vie¡ii psihice, iar produsele lui sunt organizate ¿i stocate în forma stårilor de ego. Existå deja probe concrete care atestå acest lucru, rezultate din cercetårile lui Penfield ¿i ale colaboratorilor såi1,2. Mai existå ¿i alte sisteme de sortare la diferite niveluri, cum ar fi memoria fapticå, dar forma naturalå a experien¡ei în sine este în stårile mentale care se modificå. Fiecare tip de stare de ego are propria ei valoare vitalå pentru organismul uman. Copilul este cel care are intui¡ie3, creativitate, pornire spontanå ¿i amuzament. De Adult este nevoie pentru supravie¡uire. Acesta prelucreazå datele ¿i calculeazå probabilitå¡ile care sunt esen¡iale pentru a face fa¡å eficient lumii exterioare. Are ¿i el parte de piedici ¿i recompense. De exemplu, pentru a traversa o arterå foarte circulatå este nevoie så prelucreze o serie complexå de date privitoare la vitezå; se suspendå orice fel de ac¡iune pânå în momentul în care calculele aratå un înalt grad de probabilitate pentru a ajunge în siguran¡å pe partea cealaltå. Råsplata oferitå de calcule corecte de acest fel se manifestå sub forma bucuriei pe care o procurå schiatul, zborul, navigatul ¿i alte sporturi dinamice. O altå sarcinå
Capitolul 1 - ANALIZA STRUCTURALÅ ♦ 21
a Adultului este så regleze activitå¡ile Pårintelui ¿i Copilului ¿i så le medieze în mod obiectiv. Pårintele are douå func¡ii principale. Prima îi permite individului så ac¡ioneze efectiv ca pårinte de copii reali, contribuind astfel la supravie¡uirea rasei umane. ¥n aceastå privin¡å, valoarea acestei func¡ii este doveditå de faptul cå indivizii care au råmas orfani în fragedå copilårie se confruntå cu probleme mai mari în cre¿terea propriilor copii decât cei ale cåror familii s-au dezmembrat când ei se aflau la vârsta adolescen¡ei. A doua func¡ie permite ca multe dintre råspunsuri så vinå automat, ceea ce economise¿te ¿i timp ¿i energie. Multe lucruri sunt realizate pur ¿i simplu pentru cå „A¿a trebuie fåcut”. Aceasta îl scute¿te pe Adult så mai ia nenumårate decizii în probleme mårunte, putând astfel så decidå probleme importante ¿i låsând mårun¡i¿urile de rutinå în grija Pårintelui. Astfel, toate cele trei aspecte ale personalitå¡ii au o valoare ridicatå de tråire ¿i supravie¡uire, ¿i doar atunci când unul dintre aspecte stricå echilibrul stabil, apare necesitatea analizei ¿i reorganizårii. Dacå echilibrul este påstrat, Pårintele, Adultul ¿i Copilul au dreptul la respect egal ¿i fiecare î¿i are rostul lui într-o via¡å productivå ¿i plinå.
REFERINºE: 1. Penfield, W „MemoryMechanisms.” Archives of Neurology & Psychiatry. 67: 178-198, 1952. 2. Penfield, W. & Jasper, H. Epilepsy and the Functional Anatomy of the Human Brain. Little, Brown & Company, Boston, 1945. Chap. XI. 3. Berne, E. The Psychodynamics of Intuition, Psychiatric Quarterly. 36: 294-300, 1962.