Jurnal de leadership
Februarie 2020 | anul 17 | numărul 264 | 14.9 lei
Scanează codul QR pentru a te abona la revistă
COVER STORY
Nevoia de sens și iluzia succesului
„Când descoperi că te pasionează un domeniu, aproape că trecerea ta prin viaţă este justificată“
Matei Vișniec
Omul de zăpadă care s-a întâlnit cu Soarele
EDITORIAL
Când reflectoarele se sting Deseori am fost întrebată ce este cel mai greu de gestionat în profesia de jurnalist. Și aproape la fel de des, interlocutorii mei au rămas uimiți de răspuns: ECHILIBRUL. Pentru că, deși poate părea ușor ciudat să-l așezi deasupra riscurilor și responsabilității enorme pe care ți-o asumi atunci când devoalezi fărădelegi (eu fiind specializată în jurnalism de investigații), în final, el e cel ce dă cu adevărat valoare muncii noastre. Modul în care îți gestionezi și redactezi informațiile, rigurozitatea documentării, acuratețea concluziilor sunt esențiale pentru succesul anchetei... dacă vrei să fie una cu sens și rezultate concrete, incontestabile. Dacă muncești doar ca s-ajungi pe prima pagină într-o zi, dacă te mulțumești c-o strălucire de moment, atunci, probabil ești doar vânător. Și iată cea de a doua componentă esențială a echilibrului în meseria noastră: gestionarea succesului. Știu și eu, și, categoric, știți și dumneavoastră, jurnaliști care, cățărându-se pe o popularitate de mucava, se cred deja mici Dumnezei. Și împart pedepse, și dau verdicte, împăunându-se cu o falsă importanță plasată la limita aroganței. Înlocuiți în tot ce am scris mai sus cuvântul jurnalist cu orice altceva: manager, lider, director, medic, profesor, magistrat, polițist,
politician etc., iar în loc de cuvântul anchetă, citiți: business, proiect, pacient, elev/student, sentință, dosar, program de guvernare etc. Categoric, orice profesie impune risc și responsabilitate, cere dăruire și efort, ceea ce ne face unici însă este înțelepciunea cu care găsim echilibrul și gestionăm succesul. La urma urmei, toți avem nevoie de recunoaștere publică, dorim să fim aplaudați. Interesant este cum obținem strălucirea și ce sens îi dăm: performanță, împlinire de sine, popularitate, funcții, titluri, diplome, recompensă materială/avere. Dificil concept succesul, nu-i așa?! Și asta pentru că e atât de personal, de intim! Evident, societatea ne provoacă în permanență, pune etichete, întocmește topuri, stabilește ingrediente, căutând o rețetă universal valabilă. Nu există! Succesul n-are limite, n-are reguli. Există doar jurnaliști, manageri, savanți, medici, profesori, magistrați, polițiști, politicieni etc., într-un cuvânt OAMENI, cu educația, sentimentele, dorințele și trăirile lor, profesionale și personale. Dacă vreți musai să le cuantificați succesul, priviți-i când ies din scenă. Cine sunt și ce simt când reflectoarele se sting. Căci, recunoaștem sau nu, vrem, sau nu vrem, adevărata față a succesului este cea din spatele cortinei!
REDACTOR-ȘEF Cati LUPAŞCU cati.lupascu@cariereonline.ro ADRESA: Str. Brezoianu Ion - Actor, Nr. 51, Sc A, Et 3, Ap. 14, Interfon 114C, sector 1, Bucureşti, tel: 021 410 83 58 e-mail: cariere@cariereonline.ro web: www.revistacariere.ro ISSN: 1583-5804 Revista poate fi achiziționată din magazinele INMEDIO - RELAY și rețeaua PRESS ONE. TIPAR: ART GROUP PUBLISHING I WWW.ARTDESIGN.RO Prepress: CPC, tel.: 021.224.16.15 Publicaţia este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Revista CARIERE beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă FOCUS. CARIERE este membră European PWN Romania şi susţine diversitatea de gen. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.
EDITOR Raluca FLORESCU raluca.florescu@cariereonline.ro Felicia LUCA felicia.luca@cariereonline.ro Adriana COBLIȘAN redactia@cariereonline.ro COLABORATOR Daniela PALADE TEODORESCU daniela.palade.teodorescu@cariereonline.ro SECRETAR DE REDACȚIE Viviana ȘERBAN viviana.serban@cariereonline.ro GRAFICA ȘI DTP Silvia FURNEA, Ocean2000 srl silviafurnea@gmail.com
FOTO CREDIT COPERTĂ Andra BĂDULESCU FOTO Daniel TOLEA paparatzi.ro MANAGER PUBLICITATE Adriana GHEŢA adriana.gheta@cariereonline Anda ANASTASIA anda.anastasia@cariereonline.ro Loredana CÎRLAN loredana.cirlan@cariereonline.ro MANAGER EVENIMENTE Laura GHEBOIANU laura.gheboianu@cariereonline.ro Andra ZIKOV andra.zikov@cariereonline.ro Doina COŞOI doina.cosoi@cariereonline.ro Bianca FUSU bianca.fusu@cariereonline.ro
CATI LUPAȘCU Redactor-șef
FINANCIAR Leni PARASCHIV leni.paraschiv@cariereonline.ro DIRECTOR EXECUTIV Dorin Valeriu COZMA dorin.cozma@cariereonline.ro DIRECTOR DEZVOLTARE Liliana MUNTEANU liliana.munteanu@cariereonline.ro DIRECTOR GENERAL Monica NEUMORNI monica.neumorni@cariereonline.ro Cititorii se pot abona pe site-ul www.revistacariere.ro/abonamente la tel. 0728.901.905, la e-mail dorin.cozma@cariereonline.ro, prin Manpres Distribution, la abonamente@manpres.ro, la Oficiile Poștale ale POȘTEI ROMÂNE, prin Top Seven West la office@abonamente-presa.ro, prin ARCA PRESS la abonamente@arcapress.ro
| 3
SUMAR
6. ȘTIRI
35. SPECIAL
Ion Marin: „Lumea e a noastră, iar muzica este un univers al armoniei națiilor”
35. Matematica în designul unui produs perfect. Lecții pe care le învãțãm de la albine 40. Aplicații dezvoltate in-house și plăți digitale cu telefonul
18. SOCIAL MEDIA
43. EVENIMENT
7. WORK LIFE CHOICES
Florin Roșoga: Social media și partea frumoasă a succesului
20. OAMENI CARE NE INSPIRĂ Matei Vișniec: Omul de zăpadă care s-a întâlnit cu Soarele
26. WELLBEING
Dr. Anne Pleșuvescu: Sper ca noi să fim generația care va demonstra că specia umană poate să atingă performanțe uimitoare
29. OPINIE
În luna îndrăgostiților, evenimente speciale pentru „îndrăgostiții” de muzică, la Sala Radio
44. SPECIAL
44. Victor Dragomirescu, CEO Romanian Software: Business-urile cu echipe performante se bazează pe încredere 48. Un program unic pe piața din România Optimize Body Posture
50. ADVERTORIAL
Lavinia Rașcă: Sensul muncii noastre
62. INSPIRAȚIE
Meaningful work - un factor important ce poate influența motivația și starea de bine la locul de munca!
64. BRAIN STORY
Paul Olteanu: Creierul uman – o mașinărie setată pentru supraviețuire, nu pentru fericire și calm
66. INTERVIU
Chris Nel: Cum să eșuezi sănătos, ca să ai un succes spectaculos
70. INIȚIATIVĂ
Tinerii care reînvie dragostea românilor pentru grafică și stilul Neoromânesc
71. INSIDE OUT
George T. Şipoş: mitul educației perfecte
Munții Carpați recrutează! Caută un manager de afaceri verzi (Conservation Enterprise Manager)
32. DEZBATERE
52. ADEVĂR SAU PROVOCARE 72. KIDS MANAGEMENT
Dorin Bodea: mintea & norocul
Echilibrul vieții viața cu Adrian Stanciu
54. LEADERSHIP
Madi Rădulescu: Să construim organizații sănătoase
12. COVERSTORY Nevoia de sens și iluzia succesului
4 |
60. LEADERSHIP STRATEGIC
Mihaela Miroiu: Libertatea mea are o singură limită: libertatea ta Dan Florea: 3 motive pentru care E-urile și ecranele digitale îți afectează copilul
74. SPECIAL
Chef Joseph Hadad: Mi-ar plăcea ca românii să nu se îndepărteze de bucătăria lor autentică
NEWS
ON THE MOVE
Cati Lupașcu este noul redactor-șef al Revistei CARIERE
Lucian ENARU La data de 01 febru arie 2020, Lucian Enaru a preluat poziția de Director General Schneider Electric România şi Republica Moldova. Această numire a venit la încheierea mandatului de 4 ani al lui Marius Perşinaru. Marius a condus dezvoltarea business-ului Schneider Electric România, folosindu-şi experienţa de management şi leadership de peste două decenii, în cadrul unor companii internaţionale de top, atât în România, cât şi la nivel global. Acum, el se va dedica dezvoltării proiectelor personale din zona de agro-business eco & bio, consultanță în management şi leadership strategic. Lucian Enaru va prelua funcţia de Director General după 13 ani în cadrul echipei Schneider Electric. De-a lungul timpului, Lucian a ocupat diverse poziţii în vânzări si marketing, cea mai recentă fiind de Director de Vânzări. Noua poziţie reprezintă o recunoaştere a realizărilor şi experienţei profesionale acumulate şi o ocazie de a implementa o nouă direcţie strategică business-ului de peste 70 milioane EUR. Sorin PETRE Noul președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Au torizați din România (ANEVAR) pentru perioada 2020-2021 este Sorin Petre, acesta preluând mandatul de doi ani de la Dana Ababei, președintele ANEVAR din 2018-2019. Mircea CIUCUR Mircea Ciucur se a lătură echipei ELKO România, una dintre cele mai mari companii de distribuție de pe piață IT&C din România. Mircea Ciucur va face parte din echipa de management a companiei și va ocupă funcția de Manager al echipei de soluții.
6 |
Cati Lupașcu este noul redactor- șef al Revistei CARIERE. Având o experiență de aproape 25 de ani în presa scrisă, aceasta a ocupat anterior postul de redactorșef al unuia dintre cele mai importante cotidiene din provincie, „Obiectiv – Vocea Brăilei”. Specializată în jurnalism de investigații, Cati și-a început cariera în mass-media în 1996, când s-a alăturat ca reporter echipei Radio Univers FM Brăila. Ulterior a făcut trecerea spre presa scrisă, specializânduse în domeniul economic și ocupând, pe rând, postul de Șef al Departamentului Economic din cadrul săptămânalului „Jurnalul de Brăila” și pe acela de Șef de Departament Economic/Social în cadrul cotidianului „Libertatea”. În 2002 a intrat în echipa „Obiectiv – Vocea Brăilei”, iar din noiembrie 2015 a ocupat funcția de redactor- șef al acestui cotidian. În paralel cu presa scrisă, Cati a realizat și prezentat emisiuni radio și TV și a derulat și coordonat mai multe campanii de presă scrisă și audio-video. De asemenea, a colaborat cu mai multe publicații naționale din sfera economicsocial, dar și cu diverse organizații non-
guvernamentale, coordonând la nivel local mai multe programe cu impact civic, economic, social și de mediu. Totodată, în ultimii 15 ani, împreună cu colegii de la „Obiectiv” și voluntarii Asociației „Pentru Adevăr”, a inițiat și coordonat o serie de campanii de informare, dar și acțiuni umanitare cu rezonanță în comunitate. La 1 octombrie 2019, ea s-a alăturat echipei CARIERE, ca senior editor, iar la 1 ianuarie 2020 a fost numită în funcția de redactor- șef.
Rețeaua REGINA MARIA a preluat Endo Institute Timișoara, Centru de Excelență în endometrioză Rețeaua de sănătate REGINA MARIA continuă dezvoltarea infrastructurii medicale la nivel național. Recent, rețeaua și-a adăugat în portofoliu Centrul de Excelență Endo Institute. În luna iunie a anului trecut, Endo a fost acreditat de Liga Europeană de Endometrioză (EEL) ca Centru de Excelență de nivel 3, singurul din România. „Endo Institute a fost inițial dedicat chirurgiei endometriozei, dar ne-am dat seama că vorbim de o patologie complexă,
așadar centrul s-a dezvoltat cuprinzând o multitudine de specialități secundare. Pentru noi a fost mereu importantă grija acordată pacientelor și credem că fiecare femeie are dreptul la un diagnostic corect și un tratament personalizat care să răspundă nevoilor ei. Endo Institute este singurul centru acreditat în România și singurul acreditat la vest de Viena de către Liga Europeană de Endometrioză”, a declarat dr. Voicu Simedrea, fondatorul Endo Institute.
WELLBEING
„
Sper ca noi să fim generația care va demonstra că specia umană poate să atingă
performanțe uimitoare
„Puiul mamei, ce vrei tu să te faci când ai să fii mare?”. Își întreabă mama, copilașul în vârstă de 3 ani și jumătate, care se joacă cu jucăriile pe covorașul din camera sa. „Vleau să mă fac șef, ca tati”, raspunde copilașul, neoprindu-se din joacă. „De ce vrei tu să fii șef ca tati?“, continuă mama așteptând un răspuns, care să îi dea un indiciu despre posibilul viitor al copilașului ei. „Ca să fiu bogat, să am mașini multe și multe jucălii“. De abia acum micuțul băiat își mută atenția la mamă, oferindu-i o privire victorioasă și plină de speranță. „Dar ce o să faci cu jucăriile și mașinile?” , continuă mama interogatoriul. „O să ma joc”. Mama e puțin confuză, așa că mai are nevoie să adreseze încă o întrebare: „Ai să te joci singur?”. Băiețelul, care deja începe să își piardă răbdarea, nu mai raspunde și își reia jocul. Mama, ușor dezamăgită, se reîntoarce la preocupările ei, știind că mai are mult de lucru cu băiețelul ei. Așa începe înțelegerea noastră față de succes. În felul acesta se conturează sensul pe care îl dăm existenței noastre. Sigur, sunt mulți copii care ar da răspunsuri diferite, dar marea majoritate alege să răspundă în zona pe care am descris-o în dialogul de mai sus, pentru că noi, în marea noastră majoritate, avem întelegerea că succesul este despre a acumula, a avea, a reuși, a demonstra că ai, a arăta că poți. În acest context, nu e de mirare că și copiii noștri vor înțelege repede lucrurile în acest fel.
8 |
DR. ANNE PLEȘUVESCU În același timp, fiind ființe evoluate, oamenii au nevoie de sens, de mai mult decât rezolvarea nevoii de a supraviețui pentru a se reproduce, pe care o are orice mamifer de pe această planetă. În lumea noastră, succesul este adesea asociat cu sensul în viață și această asociere este una din cele mai mari greșeli ale lumii în care trăim.
Are toata lumea nevoie de succes? Sunt oameni care nu au nevoie de succes? Oamenii au nevoie să fie integrați și acceptați în grupurile din care fac parte. Aceasta nu e o părere personală, este o concluzie stiințifică, trasă în urma a sute de studii. Omul este un mamifer, care are ca armă esențială în supraviețuire organizarea în grup. În urmă cu câteva mii de ani, lipsa unui grup era aproape echivalentă cu moartea. Cât poți rezista singur în junglă, vânat de animale feroce? Fără această armă, nu am fi ajuns să colonizăm planeta. Oricare dintre noi știe cât este de important să fie acceptat de grup. Știm că a fi unul dintre cei mai tari în grup, chiar cel mai tare din grup, ne asigură acceptarea celorlalți membri ai grupului. După o scurtă analiză, înțelegem repede că fascinația succesului vine din nevoia teribilă de a avea identitate, de a fi văzut, de a ne „vedea” în mulțimea din jurul nostru. În anul 2020, este foarte greu ca într-un grup
WELLBEING
de aproape 8 miliarde să fii observat. La fel de greu să fii observat este într-un grup de câteva sute de oameni, atât cât reprezintă, în medie, numărul de oameni pe care mintea noastă poate să îl susțină în atenție constantă. Ultimele studii arată chiar că maximul ar fi undeva la 100. Oricât ar fi acest număr, este extrem de greu să menții atenția celor din jur constant asupra ta o perioadă lungă. Deci e nevoie să ai succes, ca să obții atenția în grupul din care faci parte. Homo Sapiens, cel mai evoluat mamifer de pe planetă, a înțeles că în societatea complicată pe care a creat-o nu mai funcționează bătutul cu pumnul în piept, mușcatul sau forța fizică aplicată asupra celorlalți membri pentru a stabili ierarhia în grup. Homo Sapiens de astăzi are nevoie de succes, pentru a-și impune poziția printre membrii grupului din care face parte. Acumularea de bunuri este echivalentă cu acumularea de resurse, teritorii care ne vor aduce un context favorabil găsirii de parteneri cu care ne putem duce ADN-ul mai departe. Așadar, nevoia de succes este în ADN, toți avem nevoie să o satisfacem și, dacă ne lăsăm pradă minții noastre aflate pe pilot automat, vom construi o viață care va avea ca element central îndeplinirea nevoii de a supraviețui în grup, care este veche de când lumea.
Ce se întâmplă când, în ciuda succesului avut, nu ne simțim fericiți? Homo Sapiens e un mamifer complicat pentru că are un cortex prefrontal foarte mare (o masă de creier aflată în spatele frunții, care se ocupă cu gândirea logică și rațională, având o mărime și o funcționalitate superioare oricărui alt mamifer de pe planetă). Asta ne face să fim foarte inteligenți, să gândim mult, iar asta nu e mereu în avantajul nostru. Pe de altă parte, o mult mai mare zonă din creierul nostru ne conduce de milioane de ani în directia supraviețuirii și a reproducerii pe pilot automat. Cu alte cuvinte, Homo Sapiens de astăzi își pune probleme existențiale la nivelul celui mai evoluat creier de pe planetă și trăiește după impulsurile automate ale unui creier de tip fugă-luptă-îngheț.
Așezând lecția de anatomie în contextul poveștii noastre despre succes și sens am putea spune așa: Sensul în viață, nevoia de răspunde la întrebările „cine sunt eu, de ce am venit pe acest pământ și ce am eu de făcut în această viață?” sunt generate din zona cea mai evoluată a minții noastre. Nevoia de a demonstra, de a acumula, de a ne securiza, de a avea succes răspunde unor impulsuri primitive, așa cum am explicat mai sus. A ridica la nivel de „sens în viață” succesul este ca și cum ai spune că scopul pentru care te-ai născut este să respiri. Este adevărat și lipsit de sens în același timp. De aici marea contradicție a lumii noastre. Aici este punctul de plecare a nefericirilor noastre, a depresiilor, abuzurilor și suferinței constante în care trăim. Pentru că trăim într-o societate în care succesul este pilonul central al vieții noastre (acest lucru începe să se vadă foarte bine în felul în care ne educăm copiii, care cresc în sisteme bazate pe nevoia de a demonstra succesul prin notele obținute și concursurile de toate felurile), când devenim adulți nu mai avem cum să ne scoatem din minte aceste idei adânc înrădăcinate în subconștient. Societatea noastră este bazată eminamente pe succes, pentru că apreciem și așezăm la nivel de modele oameni care, doar pentru că au reușit să acumuleze, dețin toată atenția noastră. Devine irelevant prin ce metode au acumulat sau au promovat pe scala socială, chiar ajungem să iertăm comportamentele imorale atâta vreme cât au dus la succes. Așa se explică de ce avem o adevărată epidemie de depresie, care se răspândește cu o viteză alarmantă, și pe care o vedem exprimată în următoarele trei categorii:
Dr. Anne Pleșuvescu Absolventă a Facultății de Medicină, dr. Anne Pleșuvescu lucreză în prezent cu oameni din companii românești sau straine și facilitează workshop-uri strategice cu board-ul mai multor organizații. De asemenea, lucrează ca health coach cu persoane care aleg să se autodescopere și să se vindece, fie pentru că sunt în fața unei încercări mai dificile, fie pentru că au ajuns într-un punct al vieții în care au înțeles că e timpul să accepte că sunt mai mult decât credeau că sunt. De anul acesta, Anne a început să activeze ca medic rezident urolog, sperând că va putea ajuta câți mai mulți oamenii și din această perspectivă. O puteți găsi pe: www.innerchords.ro sau pe Facebook: Dr. Anne Pleșuvescu
1. Un număr imens de oameni devin depresivi pentru că, în ciuda încercărilor repetate, nu au reușit să aibă succes, să se integreze, să dea un semnal grupului că au reușit. Aceștia tind să se izoleze, să trăiască în singurătate și explică paradoxul lumii moderne - deși suntem atâtea miliarde pe planetă, interacționăm real cu din ce în ce mai puțini oameni, preferând să ne ascundem
| 9
WELLBEING
10 |
în spatele ecranelor, telefoanelor și internetului, care ne dau o falsă senzație de conectare cu ceilalți.
Este ideea de succes greșită? Ce e de facut pentru a ne găsi sensul în viață?
2. O altă categorie de oameni sunt cei care, deși au reusit, fiind prea preocupați la începutul vieții să aibă succes, s-au trezit la un moment dat complet deconectați de nevoile lor mai avansate, nu mai știu cine sunt, ce sens au pe acest pământ, iar acest lucru generează multă suferință.
Felul în care societatea noastră este construită demonstrează prin rezultatele obținute (războaie, sărăcie, schimbări climaterice) că privim succesul într-un mod eronat.
3. Cei care se agață cu disperare de succesul material obținut și neagă orice fel de explorare emoțională a sinelui. Mai exact, sunt cei care consideră că nu are rost să îți pui prea multe întrebări existențiale, că sunt fericiți așa cum sunt. Probabil că asta este o cheie a unei vieți fericite, dar ușor nepotrivită pentru cei care simt nevoia găsirii unui sens în viață, altul decât acela de a-și genera doar plăceri. Aceștia ascund gândurile depresive cât mai adânc în mintea lor.
Probabil că ar trebui să vedem succesul doar ca pe o consecință a lucrului bine făcut și nu ca pe un scop în sine. Dacă am reuși să schimbăm la nivel global această viziune, probabil că dorința de a ne demonstra unii altora că suntem cei mai buni, s-ar transforma în nevoia de a ne demonstra utilitatea unii fața de ceilalți. A transforma nevoia de succes în nevoia de a contribui înseamnă că ne vom educa copiii într-un mediu care va aprecia mult mai mult pe cei care colaborează, decât pe cei care demostrează că pot obține rezultate individuale excelente.
De fiecare dată când un individ excelează într-un domeniu este un moment în care demonstrăm că specia umană poate să atingă performanțe uimitoare. Cred că este timpul să punem în practică la nivel de grup o parte din lucrurile despre care am arătat că le putem face excelent la nivel individual. Acesta poate deveni un scop în sine pentru generația noastră și a copiilor nostri: să demonstrăm că mintea umană se poate pune în slujba grupului la fel de bine cum se pune în slujba deservirii propriilor nevoi. Cred că deja facem acest lucru de fiecare dată când ne luăm în brațe copiii, partenerii de viață, prietenii, când ne ajutăm unii pe ceilalți, când îi ajutam pe cei din jurul nostru. A transforma egoismul în altruism înseamnă a transforma succesul în compasiune.
https://www.facebook.com/freshflowers1809/
WORK LIFE
Choices Întâlnirea cu ei este definitorie. Sunt oameni cu o misiune și un mesaj. Sunt cei care și‑au pus în practică visul, ne uimesc cu talentul lor, cu energia lor, sunt cei care schimbă lumea. Acțiunile lor nasc cea mai importantă reacţie în ceilalţi: înţelegerea faptului că se poate, că visurile pot deveni realitate. Poate că unul dintre aceste portrete vă inspiră să faceţi și voi alegerea care vă împlineşte. Rubrică recomandată de
Ilustrație realizată de Dan Perjovschi
WORK LIFE CHOICES
12 |
ION MARIN
„LUMEA E A NOASTRĂ, IAR MUZICA ESTE UN UNIVERS AL ARMONIEI NAȚIILOR” de Daniela Palade Teodorescu
Ion Marin este dirijorul care demonstrează la fiecare concert că puterea unei mari orchestre sau a unui mare dirijor este de fapt puterea existenței umane. Este conștient că e extrem de dificil să transmiți emoție prin muzica făcută la cel mai înalt nivel. Crede că adevărata și enorma putere a unei mari orchestre sau a unui mare dirijor este de a rupe orice fel de barieră între cei care au creat muzica, respectiv compozitorul, cei care o performează și publicul, cunoscător sau mai puțin cunoscător, dar atât de dornic de a se include în această tradiție extraordinară. De aici și felul în care dirijează – având în minte imaginea puterii de a rupe aceste bariere între personajele acestei povești. Ion Marin a devenit deja un brand. Care îi sunt atributele? Nu știu dacă e vorba de un „brand”... Eu cred că acest concept, al brandului, în România, este supraevaluat, prost înţeles uneori. Un brand devine un brand când există cerere, nevoie, el nu există în sine. Mai degrabă aș zice că sunt un om care merge pe un anume drum de mult timp, o cale luminoasă care străbate lumea muzicii. Cariera internaţională şi privilegiul de a mă naşte şi de a creşte în acest univers, al muzicii, mi-a dat adevărata dimensiune a puterii pe care ea o are, un limbaj dincolo de cuvânt, dincolo de concept. Ea poate să atingă nişte colţuri ale sufletului omenesc şi, în acelaşi timp, să aibă o colosală putere de formare, începând cu exemplul meu. Am experimentat pe pielea mea ce înseamnă respectul pentru ceilalţi,
ce înseamnă aspirația către civilizaţie, dorința de a comunica cu ceilalţi şi de a vedea un pic din fiecare persoană, de a te vedea în ei. Nu de a te oglindi, de a te vedea în ei. Să îi accepţi și să te regăsești în ei. Muzica îţi dă această dimensiune şi dacă, la început, mi s-a părut doar o evidenţă, mai apoi a devenit o pasiune, o dedicare extraordinară.
Dar model îmi este și Matthieu Ricard, care este un filozof budist, model îmi este și Eckhart Tolle, model îmi sunt toți oamenii care reușesc să depășească ego-ul și să dedice ceva gândit și filtrat prin propriul suflet, celorlalți oameni.
Deci am putea spune că mă definește această permanentă sete de descoperire, nevoie de înțelegere și dăruire a muzicii.
Misterul. Cred că acest lucru, această senzație pe care nu poți să ți-o explici, dar care te învăluie și te subjugă, mereu proaspătă și emoționantă, este ceea ce rămâne neschimbat, atât pentru cel care ascultă muzica simfonică, cât și pentru cel care o aduce la viață, artistul.
În același timp, aici cred că putem vorbi de modele. La 59 de ani, ești ușor mai atent cu definirea unui model, pentru că începe să fie deja rândul tău să devii modelul altcuiva. Am avut modele extraordinare, Herbert von Karajan, Carlos Kleiber, Claudio Abbado, dar și în domeniul teatrului, Giorgio Strehler, de exemplu.
Ce nu se schimbă niciodată în muzica clasică, indiferent de vremuri?
Muzica trebuie să se nască de fiecare dată. Un foarte mare şef de orchestră, Bruno Walter, spunea că un dirijor e cu adevărat artist în momentul în care e capabil să dirijeze pentru a mia oară