Jurnal de leadership Scanează codul QR pentru a te abona la revistă
BUN DE PATRIMONIU
Noiembrie 2019 | anul 16 | numărul 262 | 14.9 lei
OAMENI, FAPTE SI , VALORI
EDITORIAL
DESPRE PATRIMONIU De fiecare dată când merg prin țară, călătorind cu trenul, cu mașina sau mergând pe jos în plimbări sau drumeții, mă uit cu atenție la clădirile nou construite; fie că sunt locuințe, case, vile sau sedii de companii ori administrative, foarte puține mai păstrează arhitectura specifică zonei sau măcar elemente specifice. Văd în unele sate, mai ales în zona de deal și munte, case vechi, construite în perioada interbelică, având o arhitectură de o simplitate și frumusețe exemplare, care, din păcate, stau să se prăbușească, părăsite, în uitare, iar în jurul lor case sau vile de vacanță nou-nouțe, lipsite de orice ar putea avea vreo legătură cu estetica arhitectonică sau care sunt grotești de-a dreptul. Mergeți prin orașe mai mari ori mai mici și veți vedea clădiri vechi, de o frumusețe și eleganță care îți taie respirația, unele dintre ele, din fericire, restaurate și repuse în valoare, altele într-o paragină strigătoare la cer, alături
de construcții recente care ilustrează kitschul absolut. Nu am înțeles niciodată acest paradox – acela de a avea atâtea repere arhitectonice remarcabile și, cu toate acestea, să refuzi să te inspiri din ele, să fii orb și surd la ceea ce e cu adevărat valoros și reprezentativ pentru cultura românească. Vorbim despre patrimoniu, deplângem irosirea, risipirea și degradarea acestuia, fără să ne gândim că fiecare dintre noi poate fi salvatorul acestui patrimoniu – material sau imaterial. Prin gesturi care ne sunt la îndemână – având grijă de casa bunicilor de la țară, purtând o ie veche, intrând într-un muzeu de artă populară, alegând să-ți petreci un weekend la un conac restaurat, intrând într-un vechi lăcaș de cult, cumpărând lucruri autentice făcute de meșteșugarii noștri, citind istoricul unei clădiri de patrimoniu, construindu-ți o locuință care respectă stilul arhitectonic al zonei. Doar să ne pese.
EDITORIALIST Daniela PALADE TEODORESCU daniela.palade.teodorescu@cariereonline.ro ADRESA: Str. Brezoianu Ion - Actor, Nr. 51, Sc A, Et 3, Ap. 14, Interfon 114C, sector 1, Bucureşti, tel: 021 410 83 58 e-mail: cariere@cariereonline.ro web: www.revistacariere.ro ISSN: 1583-5804 Revista poate fi achiziționată din magazinele INMEDIO - RELAY și rețeaua PRESS ONE. TIPAR: ART GRUP | www.artdesign.ro Prepress: CPC, tel.: 021.224.16.15 Publicaţia este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Revista CARIERE beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă FOCUS. CARIERE este membră European PWN Romania şi susţine diversitatea de gen. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.
SENIOR EDITOR Cati LUPAŞCU cati.lupascu@cariereonline.ro Raluca FLORESCU raluca.florescu@cariereonline.ro Felicia LUCA felicia.luca@cariereonline.ro Adriana COBLIȘAN redactia@cariereonline.ro EDITOR CONTRIBUTOR Raluca MIHĂILĂ raluca.mihaila@cariereonline.ro SECRETAR DE REDACȚIE Viviana ȘERBAN viviana.serban@cariereonline.ro GRAFICA ȘI DTP Silvia FURNEA, Ocean2000 srl silviafurnea@gmail.com
Foto: Cristina Paraschiv
SAU MOȘTENIREA CU CARE NU ȘTIM CE SĂ FACEM
DANIELA PALADE TEODORESCU Editorialist
COPERTĂ
FINANCIAR
Bogdan Gărgăriță - ilustrație în acuarelă din albumul „Detaliul Neoromânesc”, Editura Intaglio
Leni PARASCHIV leni.paraschiv@cariereonline.ro DIRECTOR EXECUTIV
FOTO Daniel TOLEA paparatzi.ro
Dorin Valeriu COZMA dorin.cozma@cariereonline.ro BUSINESS DEVELOPMENT DIRECTOR
ADVERTISING SALES MANAGER Adriana GHEŢA adriana.gheta@cariereonline Anda ANASTASIA anda.anastasia@cariereonline.ro PROJECT MANAGER EVENIMENTE Laura GHEBOIANU laura.gheboianu@cariereonline.ro Andra ZIKOV andra.zikov@cariereonline.ro Doina COŞOI doina.cosoi@cariereonline.ro
Liliana MUNTEANU liliana.munteanu@cariereonline.ro DIRECTOR GENERAL Monica NEUMORNI monica.neumorni@cariereonline.ro Cititorii se pot abona pe site-ul www.revistacariere.ro/abonamente la tel. 0372.957.247 / 0728.901.905, la e-mail dorin.cozma@cariereonline.ro, prin Manpres Distribution, la abonamente@manpres.ro, la Oficiile Poștale ale POȘTEI ROMÂNE, prin Top Seven West la office@abonamente-presa.ro, prin ARCA PRESS la abonamente@arcapress.ro
| 3
Foto: Șerban Mestecăneanu, unsplash.com
SUMAR
12. COVERSTORY Oameni și valori Bun de patrimoniu
6. ȘTIRI
40. LEADERSHIP STRATEGIC
60. KIDS MANAGEMENT
8. WORKLIFE CHOICES
Comportamente strategice, între moartea caprei vecinului și satisfacția autodepășirii
Idei pentru părinți de la un copil care a crescut mare
42. INSPIRAȚIE
Muzică de pe toate meridianele, la Sala Radio
CARMEN ion – Dacă nu știi să urmezi pe cineva nu vei ști nici să-l conduci
22. INSIDE OUT
Teodor Baconschi - Cum să dăm viață patrimoniului?
Mai este educația cea mai puternică armă cu care putem schimba lumea?
24. OPINIE
46. MEDIU
Politica fricii şi 24. recursul la tradiţie
27. LEADERSHIP IDLEARNING Integritatea - ce sens(uri) are?
50. STRATEGIE
30. SPECIAL
Vânătoarea de fake news
30. Povestea tranziției – De la o companie matură la un start-up 32. Compania care a redesenat harta transportului feroviar de marfă în România 34. O lună dedicată sănătății angajaților
37. INSPIRAȚIE
Yves Morieux – Cooperarea este un multiplicator al inteligenței umane
4 |
Micile obiceiuri ce ne ajută în lupta cu marele dușman: poluarea
52. INTERVIU Anke Baak – Învățarea are rol strategic în organizații
56. POVEȘTI CARE NE INSPIRĂ Faltis – Muzeul viu în care se prepară pilule după formule vechi și vise pentru noua generație de farmaciști
63. EVENIMENT
64. WELLBEING Cum ne păstrăm creierul sănătos în stresul cotidian
66. EVENIMENT TEDxBucharest Metamorphosis este acceleratorul tău de schimbare
68. RECENZIE Despre bun simț și educație așa cum le vede Teodor Baconschi, sau de ce rețetele funcționează doar în gastronomie și farmacie, nu și în domeniul educației
71. EVENIMENT Educația 4.0 pregătirea pentru meserii ce nu s-au inventat încă
NEWS
ON THE MOVE Alexandra BACIU CBRE și-a extins echipa locală de management prin numirea Alexandrei Baciu în funcția de Head of HR (People). Cu o experiență profesională de 15 ani în domeniul resurselor umane, Alexandra va superviza strategia HR pentru cei 160 de angajați ai echipei CBRE România. Cristi MOVILĂ VTEX, furnizor global al platformei unificate de comerț pentru companii mari și una dintre cele mai importante platforme ecommerce din lume, l-a numit pe Cristi Movilă în funcția de Country Manager la VTEX România, de la 1 octombrie. Costin MINCOVICI TBI Bank anunță numirea lui Costin Mincovici în poziția de Chief Credit Officer. El îl înlocuiește pe Martin Muransky, care a preluat poziția de Chief Risk Officer în cadrul grupului 4finance, compania-mamă a TBI Bank și unul dintre liderii din industria creditelor de consum. Todi PRUTEANU Todi Pruteanu, anterior director în organizația de parteneriate a Microsoft în Europa Centrală și de Est, se alatură echipei FintechOS, unul dintre cele mai promițătoare start-upuri autohtone, o companie cu un model de business TaaS. Gheorghe MAREȘ și Cătălin NEAGU Sony anunță numirea lui Gheorghe Mareș în funcția de Commercial Cluster Head pentru Ungaria, începând cu 1 noiembrie 2019. De asemenea, Cătălin Neagu a preluat rolul de Marketing Manager pentru Ungaria, începând cu aceeași dată. Gheorghe Mareș va păstra și funcția de Commercial Cluster Head România, pe care o deține începând cu anul 2017. Cătălin Neagu va ocupa în continuare și poziția de Marketing Manager în România, urmând să supervizeze și echipa locală de management de produs din Ungaria, începând cu 1 noiembrie.
6 |
Mihai ȚÂNȚARU Echipa de investiții a NN Asigurări de Viață are un nou Chief Investment Officer, Mihai Țânțaru, care se va concentra pe dezvoltarea strategiei de investiții pentru fondurile de pensii private facultative administrate de NN în beneficiul participanților, mandatul lui fiind supus aprobării Autorității de Supraveghere Financiară. John AGWUNOBI și John DESIMONE Începând cu 30 martie 2020, John Agwunobi, actualmente co-președinte și Chief Health & Nutrition Officer al Herbalife, va prelua funcția de Chief Executive Officer (CEO), în timp ce John DeSimone, co-președinte și Chief Strategic Officer, va deveni Președinte Herbalife Nutrition. Michael Johnson, care la momentul actual asigura interimatul funcției de CEO, va rămâne președinte al Consiliului de administrație al Herbalife Nutrition Ltd. (NYSE: HLF). Andrei IANCULESCU C&W Echinox își consolideaza departamentul de Project Management Cushman & Wakefield Echinox prin recrutarea lui Andrei Ianculescu în poziția de Head of Project Management. Cristiana FERNBACH KPMG Legal România și Fernbach & Partners, casă de avocatură dedicată dreptului tehnologiei, canalelor media digitale, IP și protecției datelor, au decis să își unească resursele printr-o mutare strategică de creare a unui lider în Dreptul tehnologiei în România. Cristiana Fernbach s-a alăturat echipei de management în calitate de Partener coordonator al biroului pentru Tehnologie, IP și Protecția datelor. Radu GORDUZA LUPU Medicover România, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale de pe piața autohtonă, l-a numit pe Radu Gorduza Lupu în funcția de director general al companiei, poziție pe care o va ocupa începând cu data de 18 noiembrie 2019. Adrian Peake, cel care a ocupat funcția de director general al Medicover România în ultimii cinci ani, va prelua o nouă poziție în Marea Britanie.
FILMUL ”MARIA, REGINA ROMÂNIEI”, POVESTEA UNUI VIS ÎMPLINIT Conferința de pace de la Paris, 1919. Un an de cumpănă, ce a imprimat în inima unui popor urmele dureroase ale războiului. Regizorul britanic Alexis Sweet Cahill a știut să construiască cu talent și farmec imaginea unui moment din istoria României, prea puțin cunoscut, însă de o însemnătate covârșitoare pentru un popor aflat în pericol de a-și pierde granițele. ”Citindu-i povestea vieții, am ajuns să fiu extrem de pasionat de personalitatea Majestății Sale. Regina Maria a fost o femeie care a avut, cu siguranță, un parcurs presărat de intrigi, pasiune, iubiri, ce merită transpus pe marile ecrane. În scenariul primit de la producătorul Gabi Antal, se regăsește doar o mică parte din viața Reginei, însa e una cu adevărat crucială. Un episod colosal din istoria României. Am simțit cât de important de povestit este acest capitol, mai ales pentru un public literalmente însetat de dorința de a afla cât mai multe povești despre Familia Regală”, mărturisește Alexis Sweet Cahill, citat de historia.ro. Filmul, o producție Abis Studio, reprezintă rezultatul muncii unei echipe ce a strâns laolaltă peste 200 de profesioniști, mii de ore de filmare, locații refăcute (zone din Calea Victoriei, Gara de Nord, Gara din Lyon), decoruri, piese de mobilier (biroul Regelui și al Reginei) respectându-se întocmai modelul original. Filmările au avut loc în România și în Franța și au pus în valoare locații autentice, precum Palatul Cotroceni, Castelul Peleș, Quai d’Orsay din Paris. Pelicula, bazată pe fapte reale, prezintă drumul anevoios, plin de încercări al unei Regine aflată într-o luptă dură cu cei mai importanți lideri ai lumii, pentru împlinirea unui mare vis: România Unită.
WORK LIFE
Choices Întâlnirea cu ei este definitorie. Sunt oameni cu o misiune și un mesaj. Sunt cei care și-au pus în practică visul, ne uimesc cu talentul lor, cu energia lor, sunt cei care schimbă lumea. Acțiunile lor nasc cea mai importantă reacţie în ceilalţi: înţelegerea faptului că se poate, că visurile pot deveni realitate. Poate că unul dintre aceste portrete vă inspiră să faceţi și voi alegerea care vă împlineşte. Rubrică recomandată de
Ilustrație realizată de Dan Perjovschi
WORK LIFE CHOICES
CARMEN ION DACĂ NU ȘTII SĂ URMEZI PE CINEVA NU VEI ȘTI NICI SĂ-L CONDUCI Își vede elevii cu adevărat. Îi aude cu adevărat. Râde cu ei. Îi pasă de ei. Le dă sarcini care sunt un pic peste nivelul lor - mereu. Greșește - uneori. Își cere iertare - întotdeauna. Problematizează. Caută să facă lucrurile altfel. Leagă literatura de viață, de câte ori se poate. Se tot frământă cum să facă să ajungă mai profund în sufletele și mințile lor. Îi pasă cu adevărat. Așa simte și gândește o profesoară de limba și literatura română de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret“ din Focșani care, în loc să se plângă că elevii din ziua de azi nu mai vor să citească, inventează un concurs de book-trailere în care elevii lucrează în echipă și sunt scenariști, regizori, actori, cameramani, editori video. Concursul Boovie s-a transformat în festival, a ajuns la a treia ediție, elevii sunt entuziasmați, iar profesoara care îi însuflețește își face timp să ajungă și la alți profesori și educatori ca să le povestească despre cum poți ajunge la mintea și sufletul copiilor. Îmi amintește de personajul lui Robin Williams din „Cercul poeților dispăruți”, minunatul profesor de literatură engleză. Îmi doresc să depășească trista metaforă a marilor profesori pe cale de dispariție și să afle cât mai multă lume despre ea, să se știe ce lucruri minunate se întâmplă într-un liceu de provincie, atunci când un profesor VREA să crească oameni.
8 |
Românii din România trăiesc într-o cultură a aşteptărilor pe care le au de la minister, guvern, stat, şi nu a aşteptărilor pe care le au de la propria persoană. Ne-am obişnuit să dăm vina pe orice altceva (instituţii oficiale, sistem, criză economică), mai puţin pe ceea ce nu am fost capabili să facem. Cum vedeţi această atitudine de de-responsabilizare în ceea ce priveşte educaţia? Cred că atitudinea de „de-responsabilizare”, evidentă nu doar în ceea ce privește educația, ci în aproape toate palierele vieții sociale și politice, pornește strict de la om și de la legătura pe care o stabilește cu el însuși și cu propriile valori. E simplu de dat vina pe cineva/ceva, dar și extrem de profitabil, pentru că îi aduce două avantaje majore celui care are acest obicei – pe de o parte, se definește în propriii ochi drept un om de acțiune și de inițiativă; pe de altă parte, își confirmă stima de sine, pentru că eșecul nu e al lui, ci al celuilalt, care poate fi cățelul, părinții, directorul, statul paralel, traficul, destinul sau orice altceva. Până la urmă, este o alegere a fiecăruia. Vedem cu toții în lumea noastră exemple de indiferență sau dispreț arogant față de educație, dar există și un val din ce în ce mai puternic al celor care sunt preocupați de schimbarea acestui sistem necrozat – profesori care merg la cursuri, școli de vară, evenimente educaționale, fac tot felul de proiecte pentru elevi, schimbă exemple de bune practici în grupuri pe rețelele sociale, oameni de afaceri și asociații de profil, care gândesc și finanțează proiecte impresionante, părinți care învață sa scrie manuale pentru copiii lor sau deschid o școală. Știu că nu doar din această zonă ar trebui să vină schimbarea, dar când, la nivelurile de decizie, grija pentru educație este „o sarcină de partid”, alternativa pentru noi, ceilalți, este dureros de simplă – renunțăm sau nu. Și brusc, primul vers din imnul României mi se pare foarte actual! Dv. ați schimbat ceva și ați câștigat atenția elevilor pornind de la o schimbare de atitudine care vine din conștiința personală a unui educator responsabil, modern, racordat la evoluția și dinamica educației. Deci, se poate! Cum ați reușit această performanță de a merge contra curentului? Nu a fost neapărat o opțiune, ci o trăsătură definitorie pentru mine ca om. Când omul a devenit profesor, această trăsătură a devenit liantul între cele două ipostaze. Ceea de dv. numiți mersul împotriva curentului” eu cred că ar fi putut fi „mersul împreună cu ceilalți”, într-o lume normală, angajată și implicată, dornică de cunoaștere și de înțelegere. Trebuie doar să-ți pui întrebări, să-i vezi și să-i asculți cu adevărat pe elevi și să acționezi în concordanță cu valorile tale și nevoile lor.
Este educația românească pregătită să instruiască elevii pentru meseriile viitorului? În contextul actual, întrebarea este aproape retorică, din nefericire! Sistemul nu îi pregătește eficient nici măcar pentru meseriile actuale. Sau pentru lumea actuală. Școala este o lume ruptă de lume, o seră în care sunt aduse plăntuțe diverse, cu nevoi diferite, dar toate primesc același tratament, aceiași nutrienți, de multe ori expirați. Unele se ofilesc, cele mai multe cresc cu deficit de clorofilă și apoi sunt transplantate într-un sol viciat și ne întrebăm de ce nu avem o recoltă bogată!
Vedem cu toții în lumea noastră exemple de indiferență sau dispreț arogant față de educație, dar există și un val din ce în ce mai puternic al celor care sunt preocupați de schimbarea acestui sistem necrozat Cât de mult credeți în manuale și auxiliare? Poate un educator bun să lucreze fără manual? La liceu, cu siguranță se poate lucra fără manual. Nu am experiența predării la gimnaziu, așa că nu mă pot pronunța în această privință, dar bănuiesc că acolo problema e diferită. De altfel, am răsfoit din curiozitate un manual de clasa a VI-a, care a obținut cel mai mare punctaj la evaluarea experților în ultimii doi ani și vă garantez că aș fi luat o clasă de gimnaziu numai ca să pot preda după acest manual! Deocamdată, folosesc manualele pe post de ghid, sunt suficiente fișele de lucru și textul ca atare. Nu lucrez la clasă cu auxiliare decât sporadic și aproape întâmplător – mi se pare că îi aglomerez foarte tare pe elevi. Există avantaje ale sistemului de învățământ de stat în România față de cel privat? Ce are sistemul de stat și nu are cel privat? Un singur atu măcar. Atuuri ? (Relativa) gratuitate a accesului la educație și o anumită stabilitate (mă refer, în primul rând, la mobilitatea cadrelor didactice) – ultima ar putea fi un atu sau un coșmar, atunci când stabilitatea ajunge să fie sinonimă cu încremenirea.
| 9
WORK LIFE CHOICES
10 |
În era meta-competențelor de învățare, care pun accent pe creativitate, prea mulți profesori de limba română cer elevilor să învețe pe de rost comentarii literare și să le reproducă la teze sau examene. Cum comentați?
Care e nivelul de limbă română elementar necesar pentru un elev absolvent de gimnaziu? Să știe a se exprima corect în limba română, scris și oral, și să aibă dezvoltate minime abilități de înțelegere a unui text, indiferent de natura lui. Căci, „orice om îi este frică” de cei care au învățat pe „genunche” și ajung acum să taie „pamblici” oficiale în „județul Târgoviște sau Alexandria”; toate astea au „repercursiuni” serioase asupra „celălanți cetățeni”, profesori sau nu.
În ciclul liceal e de-a dreptul falimentar să ceri elevilor învățarea și reproducerea comentariilor literare, măcar pentru faptul că la bacalaureat doar un subiect solicită realizarea unui eseu pe baza unei opere studiate la clasă. Rezolvarea acestui subiect prin apelul la memorare nu asigură notă de trecere, deci metoda e ineficientă cel puțin din perspectiva finalității. Pe de altă parte, elevii care intră la liceu sunt pregătiți „să Într-o lume ideală, în educație, până unde merge învețe” la română. Ce să învățați? Păi, ce o să ne dați de învățat, responsabilitatea părinților, a educatorilor, a elevilor? comentarii și ce-o mai fi… Dar eu nu o să vă dau de învățat, Până la a deveni cu toții, în ce credeți că vom face? Și când descoperă că mod constant și asumat, o echipă țelul nostru e dezvoltarea gândirii autonome, funcțională. Doar că lumea în care a creativității, a curajului de a-și spune opinia „Orice om îi este trăim pare să semene din ce in ce (și de a avea o opinie!), reacțiile sunt foarte frică” de cei mai mult cu o distopie, nu cu o diverse – frică, bucurie, nesiguranță, unii pur utopie… și simplu nu înțeleg, pentru că nu au reperele care au învățat sau modelele necesare. Unii vin deja formați De unde credeți că va veni salvarea pe „genunche” și și pregătiți să „înghită” comentarii, dar cei sistemului educațional în România? ajung acum să mai mulți își „revin” pe parcurs. E mare tentația de a spune taie „pamblici” că salvarea vine de la fiecare Din păcate, despre elevi se vorbește doar la extreme – olimpici și analfabeți funcționali. dintre noi ! Și totuși… Vorbim oficiale în „județul Ce facem pentru „clasa de mijloc” a elevilor? despre un sistem, or acesta nu Târgoviște sau se poate schimba prin eforturile Le creăm contexte să se exprime. Cu ei se Alexandria”; individuale ale profesorilor, oricât lucrează cel mai mult, ca timp și constanță. de implicați și devotați meseriei toate astea au În condițiile în care lucrul diferențiat cu ar fi! Structura sistemului, elevii la clasă e mai curând un mit decât o „repercursiuni” legile fundamentale, planurilerealitate, profesorul se adresează, de fapt, serioase asupra cadru, programele etc. nu pot fi acestei clase de mijloc. Acolo se află copiii stabilite decât prin Minister și „celălanți cetățeni”, care vor deveni IT-iști sau actori, angajați sau orice schimbare fără studii de oameni de afaceri. Acolo e „mustul” clasei, profesori sau nu. fundamentare și de impact, atât de acolo ies la iveală talentele, aptitudinile, de dese în ultima vreme, produce munca, entuziasmul… valuri (furtuni, tsunami-uri și Clasa de mijloc e un teren al fascinației! o elevă desenează altele), pe toate palierele sistemului. niște mandale fabuloase, cu o precizie a mâinii și un simț Ce e minunat e faptul că și în domeniul educației artistic uimitoare (abia aștept să ajungem la „Maitreyi” !), un altul cântă hip-hop cu talent și îl pun să-și „cânte” CV-ul ( în începe să se miște societatea, prin asociații și fundații, format europass, nu oricum !), iar în clasa a XII-a lansează o dar și prin mari companii, precum OMV Petrom, melodie care trece de 15 milioane de vizualizări! Unul face Bitdefender, RBL etc., dintre care unele s-au unit fotografii minunate, alții sunt povestași și fac voluntariat o acum în cel mai mare program de clustere școlare, vară întreagă, împărțind cărți prin sate, cineva face păpuși în Edu Networks. miniatură și cu toate darurile lor se poate face câte ceva la ore. Salvarea unor elevi vine de la profesorii ăia nebun de Dacă această clasă de mijloc este funcțională si activă în implicați, încăpățânați să-și dedice viața școlii, oameni mod pozitiv, are puterea de a trage în sus extrema inferioară pentru care ora la clasă durează o viață întreagă, și de a face eforturi măcar de a rămâne aproape, ancorată de oameni profund dornici de schimbare, devotați nu unei meserii, ci unui modus vivendi. extrema superioară.
Sistemul de educație românesc pune mai degrabă accent pe profesori decât pe elevi. De ce și cum poate fi schimbat acest fenomen?
Când vorbiţi despre educaţie, care e vocea pe care o resimţiţi cel mai puternic în mintea şi sufletul dvs - cea de părinte, de educator, de mentor, de antreprenor poate?
Vă înșelați, sistemul de învățământ românesc nu pune Cred că e vocea omului, de fapt, a omului care accent pe profesori; dacă ar face-o, sistemul însuși ar arăta mai bine. În toamna aceasta am fost invitată ca speaker la crede în perfectibilitatea celorlalți, în nevoia de a cel de-al doilea Summit Educațional European la Bruxelles crește tot timpul, de a deveni mai bun – moral și și acolo l-am auzit pe Comisarul European pentru Educație, profesional. Și vocea educatorului, dominat de nevoia Tibor Navracsics, spunând răspicat : „Profesorii nu sunt de a ști, de a da și de a învăța - eu de la alții și alții de la doar o altă cărămidă într-un zid, ei sunt chiar piatra de mine. O voce care vine cu toate îndoielile, întrebările temelie”. Asta ar trebui să se înțeleagă și în România cu și nesiguranțele inerente. Uneori mi-ar plăcea să adevărat – ce se investește în profesori ajunge la elevi. Dar existe un narator demiurg în viața mea, unul care trebuie măsuri reale, autentice, eficiente pentru formarea știe tot, toate adevărurile despre mine și lumea în și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Altfel, care trăim. Și să existe o tastă „Help”, pe care să o apăsăm când traversăm „accentul pus pe profesori” este doar o sintagmă perioade de turbulențe, o care tinde să direcționeze răspunderea unică în tastă care să ne permită mod eronat asupra profesorului, iar ceea ce pare Unii vin deja formați să ne accesăm demiurgul la prima vedere o întărire a poziției cadrului și pregătiți să și acesta să ne spună clar didactic este, în fapt, o premisă de presiune pe ce am greșit, cum putem acesta, o vulnerabilizare. „înghită” comentarii, face lucrurile mai bine și dar cei mai mulți își Sunteţi de acord cu faptul că părinţii sunt primii care e drumul de urmat. educatori ai copiilor şi că ei sunt primii care „revin” pe parcurs. Și da, știu că trebuie să trebuie (re)educaţi? ascultăm glasurile din noi, Problema oului și a găinii. Societatea oferă dar uneori e tare greu de niște modele - proaste, de obicei. Părinții sunt găsit drumul bun către ceilalți. Și către noi. Către supuși și ei influențelor societății. Dar ei sunt și societatea. varianta noastră cea mai bună la momentul dat! Deci da, cu noile generații de părinți trebuie începută o Ce anume din şcoala românească în care v-aţi format revoluție atitudinală. v-a rămas în minte şi în suflet? Bune sau mai puţin Este pedagogul un lider? Se poate vorbi despre educatori ca bune? despre nişte lideri? Despre educaţie ca leadership? Cum e - o anumită politețe/respect, care nu excludea la noi, cum e la alţii? obrăznicia, dar aceasta trebuia neapărat să fie una Leadershipul e, în primul rând, o chestiune de inteligentă, ca să poată fi acceptată! Și atunci, ne followership. Dacă nu știi să urmezi pe cineva, nu vei ști străduiam să fim inteligenți, ca să dăm un sens nici să-l conduci. Dacă nu știi să îți asculți elevii, nu vei fi onorabil și moral ideii de libertate în numele căreia ascultat. Pedagogul este un lider în măsura în care știe să ne revoltam; se retragă în spatele elevilor lui, în măsura în care se lasă - ideea de responsabilitate, de conștiință a datoriei, expus privirilor și evaluării elevilor lui. Altfel, este doar un prețuirea față de oamenii educați și cultivați. om care știe multe, e pregătit din punct de vedere științific, dar nu ajunge mai departe de a împărtăși cunoștințe elevilor. Dezvoltarea gândirii critice, a discernământului, învățarea continuă, responsabilitatea, conștiința civică versus acumulare de informații, memorare mecanică, reproducerea informațiilor? Dezvoltarea gândirii critice, a discernământului, învățarea continuă, responsabilitatea, conștiința. E ceea ce încercăm să stimulăm prin Boovie, festivalul de booktrailere pe care îl coordonez.
| 11
COVER STORY
12 |
Oameni, fapte și valori Bun de patrimoniu