Revista CARIERE NR 270 Preview

Jurnal de leadership Scanează codul QR pentru a te abona la revistă

Metamorfoza Ianuarie - Februarie 2021 | anul 19 | numarul 270 | 20 lei

Noi și liderii la mijloc de pod

2021 este puntea de legătură între vechea și noua normalitate, un an în care să ne consolidăm prioritățile și oportunitățile, valorile și credințele, echilibrul și relațiile, cunoștințele și abilitățile

EDITORIAL

Ce bine-mi șade azi cu pălăria verde!

CATI LUPAȘCU Redactor-șef Astăzi nu am chef să mă cufund din nou în cifre și informații, nu vreau să mai caut explicații logice ori argumente. N-am chef nici de emoții, nici de prudență. Astăzi vreau doar să dau frâu liber gândurilor și să mă las pradă ideilor nebunești. Am eu una ce numi dă pace de ceva vreme, doar că, până azi, nu m-am simțit suficient de pregătită încât s-o explorez.

Ultimul an mi-a fost un bun profesor.

Așa că, azi, înhaț din cui fix pălăria verde și, cu curajul dat de ea, mă proțăpesc în dreptul oglinzii și-mi spun: Hei, oare ce-ai fi câștigat de n-ai fi fost femeie?

Ups!... Ce bine-mi șade azi cu pălăria verde! Ca bărbat, nu cred că aș fi arătat așa de șic. Dar, desigur, aș fi reușit să înot mai mult în largul mării și să mă cocoț mai sus pe-o stâncă. Poate aș fi fost mai rezistentă, poate mai dură, mai perseverentă - deh!, natura ne-a înzestrat cu resurse diferite.

Dar, oare, ce aș fi pierdut? Poate ceva finețe, poate ceva profunzime sau echilibru, poate un strop de ambiție – deh!, tot de la Mama Natură daruri. În rest...

Dintotdeauna mi s-a părut complicat, ca femeie, să te așezi în papuci de bărbat.

Astăzi însă, am curaj, o fac.

Ce sobri sunt, iar tălpile mele, privite de sub borul pălăriei verzi, par atât de mici în ei!

Dar, experiența m-a-nvățat deja, de multe ori nici nu contează mărimea

tălpii, ci forța, determinarea cu care calci. Depinde de fiecare dintre noi ce alege, să calce apăsat sau abia să atingă pământul.

Poate de aceea, deși, teoretic, suntem pe deplin egali, în practică, împărțind aceleași birouri, papucii lor sunt uneori mai scumpi, iar împărțind aceeași casă, papucii noștri, de multe ori, mai uzați. În general. Pentru că, de sub pălăria verde, cea care îți oferă cea mai largă perspectivă, înțelegi că nimic nu e ușor, dar că, dacă îți iei viața și rolul în serios, reușești să-ți asumi și să oferi cu egală generozitate.

Evident, încă mai avem de trecut bariere sociale, de învins cutume și demolat stereotipuri, de conștientizat vulnerabilități și reparat trepte, dar dacă am învățat ceva în lunile astea, e cât de mult s-ar simplifica lucrurile dacă, măcar pentru o secundă, ne-am așeza unii în papucii altora și am face schimb de roluri: soți între soți, părinți și copii, femei și bărbați, lideri și echipe.

Ca femeie, astăzi, însă, nu am cum să nu mă consider binecuvântată că m-am născut în aceste vremuri și pe acest continent. Și să nu vreau să mulțumesc și să fiu recunoscătoare tuturor femeilor dinaintea sau din viața mea, care au făcut posibil ca eu să pot să fiu și să scriu, acum și aici, toate lucrurile acestea. Să am șansa să pot să decid, să aleg, să aspir.

Ce bine-mi șade, zău, cu pălăria verde, din toate șase, astăzi, preferata mea!

| 3

SUMAR

SUMAR 3. EDITORIAL

34. STORY TEAMS

Ce bine-mi șade azi cu pălăria verde!

Farmavet, povestea unei echipe de top care a îmbrățișat schimbarea

6. ORGANIZATIONAL DEVELOPMENT

36. CHALLENGES Madi Rădulescu - 2021: Punctul de inflexiune OF THE CRISIS 9. NOUA CULTURĂ A MUNCII Dorin Bodea - Adaptați pentru viitor.

Fericirea, un plan rațional de viață

14. M&A

63. GENDER EQUALITY

Sorina Faier - Egalitatea de gen în funcții de conducere: clișee și stereotipuri

65. BEYOND GENDER

Ileana Alexandru - Impactul schimbărilor. Valori și calități umane esențiale pe timp de criză

38. LEADERSHIP

Viorel Panaite - Dimensiunea feminină a leadershipului

68. PSYCHOLOGY

Lavinia Țânculescu-Popa 2021: Anul adolescenței noastre

Manuela Furdui - FiNEXPERT și BOSCOLO, „Mai puternici împreună” sub umbrela Crowe

Paul Drăgan, Director General McDonald’s în România - Succesul unei afaceri depinde și de impactul pe care îl are în comunitate

17. WORK LIFE CHOICES

40. DOSAR SPECIAL

73. EMPLOYMENT

23. ADEVĂR SAU PROVOCARE

42. COVER STORY

75. BRAIN STORY

Metamorfoza - Noi și liderii la mijloc de pod

Zoltan Vereș - Efectele distanțării sociale și ale lucrului de acasă

57. LEADERSHIP FEMININ

77. KIDS MANAGEMENT

Oana Cătălina Fodor - Femeile, lideri excepționali în condiții excepționale

Otilia Mantelers - De ce plâng copiii din „te miri ce” motive?

60. LEADERSHIP STRATEGIC

79. STAR GAZING

70. SOCIAL DILEMMAS George T. Şipoş - Către maturizarea noastră digitală

Succesul Wörwag Pharma - De la farmacie Marilena Ispas - Revenirea la birou, marele test pentru angajați și angajatori la companie farmaceutică internațională

Cei patru “mecenari” - Toți pentru artă, artă pentru toți!

Adrian Stanciu - Despre anti‑fragilitate și echilibru

25. PROFIL DE LIDER

25. Mariana Brădescu - PIATRA de temelie a unei afaceri de succes 28. Ana Crivăț - Puterea lui „Împreună” 30. Monica Ionescu - Femeia-lider și cele două pălării magice cu care zi de zi își joacă rolurile

Lavinia Rașcă - Un barometru al leadershipului feminin în pandemie

Elena Ștefan - 2021: Confruntarea titanilor

REDACTOR-ȘEF

MANAGER PUBLICITATE

DIRECTOR DEZVOLTARE

Cati LUPAŞCU

Adriana GHEŢA

Liliana MUNTEANU

ADRESA: Str. Brezoianu Ion - Actor, Nr. 51, Sc A, Et 3, Ap. 14, Interfon 114C, sector 1, Bucureşti,

cati.lupascu@cariereonline.ro

adriana.gheta@cariereonline.ro

liliana.munteanu@cariereonline.ro

tel: 021 410 83 58

EDITOR

Jurnal de leadership

e-mail: cariere@cariereonline.ro web: www.revistacariere.ro

Loredana CÎRLAN loredana.cirlan@cariereonline.ro

Marilena ISPAS

DIRECTOR FINANCIAR Catalina SEFER

ISSN: 1583-5804

marilena.ispas@cariereonline.ro

MANAGER EVENIMENTE

Revista poate fi achiziționată din rețeaua PRESS ONE (din Aeroportul Henri Coandă).

Florentina CARAIMAN

Andra ZIKOV

redactia@cariereonline.ro

andra.zikov@cariereonline.ro Doina COŞOI

Monica NEUMORNI

SECRETAR DE REDACȚIE

doina.cosoi@cariereonline.ro

monica.neumorni@cariereonline.ro

Viviana ȘERBAN

Laura MANCIU

viviana.serban@cariereonline.ro

laura.manciu@cariereonline.ro

TIPAR: ART GROUP PUBLISHING I WWW.ARTDESIGN.RO Prepress: CPC, tel.: 021.224.16.15 Publicaţia este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor – 2018.

CARIERE este membră European PWN Romania şi susţine diversitatea de gen.

Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.

4 |

GRAFICA ȘI DTP

DIRECTOR EXECUTIV

Silvia FURNEA, Paragraph Agency

Dorin Valeriu COZMA

silviafurnea@gmail.com

dorin.cozma@cariereonline.ro

catalina.sefer@cariereonline.ro DIRECTOR GENERAL

Cititorii se pot abona pe site-ul www.revistacariere.ro/abonamente la tel. 0728.901.905, la e-mail dorin.cozma@cariereonline.ro, prin Manpres Distribution, la abonamente@manpres.ro, prinTop SevenWest la office@abonamente-presa.ro, prin ARCA PRESS la abonamente@arcapress.ro

ORGANIZATIONAL DEVELOPMENT

2021 Punctul de inflexiune MADI RĂDULESCU

s

Su ntem î nt r-u n parcurs de evoluție a întregii umanități, parcurs accelerat, care dintr-o dată a devenit vizibil. Și dacă va fi să fim recunoscători pentru ceva acestei perioade dificile care a fost 2020, ne vom trezi recunoscători acestei vizibilități create capacității de adaptare a omului și a posibilităților pe care le avem la îndemână.

Vom fi recunoscători faptului că, forțate de pandemie, foarte multe companii au accelerat procesele de digitalizare.

Inclusiv administrațiile statului. Vom fi recunoscători faptului că, forțate de pandemie, multe servicii adresate populației, inclusiv cele sanitare, au creat, în sfârșit, protocoale și au echipat saloanele cu lucruri esențiale care altădată lipseau cu desăvârșire. Vom fi recunoscători faptului că profesorii au fost obligați să își accelereze învățarea în a folosi tehnologia, celebrul PowerPoint deja expirat în multe medii, interacțiunea de la distanță și utilizarea unor metode de învățare mult mai moderne pe care le neglijau complet. Vom fi recunoscători faptului că am stat mai mult cu copiii noștri și am reanalizat de ce anume avem cu adevărat nevoie în casele noastre, ce era doar un impuls consumerist care ne dădea dureri de cap și ne forța să plătim facturi pentru care apoi munceam, lipsind pe lângă aceiași copii.

Madi Rădulescu Managing Partner MMM Consulting Intl, PCC Executive and Team Coach, facilitator. Este unul dintre cei 5 Master Traineri pentru câteva dintre metodologiile Persona Global. A locuit în România și Bulgaria, a lucrat în 11 state europene, cu participanți din 14 țări

6 |

De aceea, aș vorbi despre 2021 ca despre un an „punct de inflexiune”, nu ca despre un pod între vechea și noua normalitate. Uneori ne este teamă de punți de legătură, de traversat poduri, poate pentru că nu ne este clar întotdeauna ce vom găsi dincolo. Uneori, în mintea noastră, metafora aceasta a podului de traversat ne induce ideea că ne despărțim complet de ceea ce este la capătul celălalt, de unde tocmai am plecat. Și atașamentele personale față de propria noastră istorie, față de obiceiurile noastre, de ce a fost important pentru noi până mai ieri, devin de cele mai multe ori o frâna în a ne aduna întregul curaj pentru a traversa puntea sau podul din fața noastră. Prefer să mă uit la acest an ca la un „punct de inflexiune”, care reflectă mai mult dezvoltarea extraordinară care are loc în foarte multe industrii pe baza tehnologiei și a accesului nostru la atât de multe modalități de a munci și de a integra mai bine viața profesională cu cea personală.

ORGANIZATIONAL DEVELOPMENT

O altă traiectorie 2021 este un punct de inf lexiune menit să ne pună pe o altă traiectorie. O traiectorie care să accelereze curba de învățare a oamenilor și a organizațiilor și să poată utiliza în mod pozitiv evoluțiile tehnologice, fără să creeze frici suplimentare și teorii ale conspirațiilor care să împartă omenirea în două segmente: un om trăind acum în secolul 21 și creând pentru viitor și un altul întors în secolul 16, când orice fel de mecanism care muta apa din loc sau crea energie, era atribuit unor forțe oculte.

Pentru mine este un „punct de inflexiune” pentru că cei care înțeleg că drumul progresului este colaborarea și generarea de platforme de învățare și platforme colaborative, atât în mediul de business cât și în societate, vor trebui să găsească timp și energie pentru a educa în jurul lor, nu a face judecăți de valoare care să-i împingă pe ceilalți mai adânc într-o gândire limitativă. Acest tip de asumare a transformării societății noastre modelează noua definiție a leadershipului.

Mai precis, subliniază calități intrinseci, scoțându-le în față și schimbând lista de priorități în dezvoltarea celor care vor să-și asume rolul de lider.

Pentru mediul organizațional aș sublinia trei arii în care, aceste puncte de inflexiune au nevoie să fie potențate la maxim: Focus pe generarea unui climat de încredere Leadershipul pe bază de încredere nu mai este o necunoscută. Conceptul de încredere este din ce în ce mai bine cunoscut. Mai mult, poate fi și bine, și ușor antrenată capacitatea noastră de a crea un climat de încredere, de a înțelege nevoile celor cu care colaborăm și de a ne dezvolta empatia și flexibilitatea interpersonală, în așa fel încât focusul tuturor să fie pe găsirea rapidă și adaptivă a soluțiilor și nu pe consumarea energiei echipelor în interacțiuni personale neproductive.

Din această perspectivă, vor face diferența două lucruri: pe de o parte, preocuparea conștientă de a crea un climat de încredere, liderul fiind convins cu adevărat că aceasta este soluția și nu impunerea prin prisma poziției ierarhice, așa cum a crescut și s-a dezvoltat în mod tradițional marea majoritate a companiilor. Pe de altă parte, dezvoltarea unei practici reflective susținute, în așa fel încât liderul, ca persoană, să înțeleagă care sunt dificultățile sale în interacțiunile cu alți oameni și care sunt ariile sale de antrenament pentru a câștiga și a menține încrederea celor pe care-i conduce. Încrederea nu este un dat, este un capital, și cei care lucrează în echipele noastre nu sunt obligați să ne acorde această încredere necondiționat. Este un schimb permanent care trebuie să fie echilibrat și corect, astfel încât capitalul de încredere să fie menținut și să crească, permițând echipei să facă față unor situații complexe, ambigue și incerte, adaptându-se rapid. Învățarea continuă, inspirată și asumată, pentru toți contribuitorii din organizații Organizațiile cele mai puternice continuă să fie cele care au democratizat cu adevărat învățarea. La programe de dezvoltare de calitate nu au acces doar managerii, ci ele sunt generalizate în toate nivelurile organizației. În plus, companiile care reușesc au înțeles valoarea interacțiunii și a împărtășirii. Adică nu se mulțumesc cu a crea acces la platforme de învățare de tip e-learning, creează forumuri de dezbatere și de schimb de experiență facilitate fie de echipe puternice de traineri și facilitatori interni, fie cu ajutorul unor coachi și facilitatori externi, care să aducă perspective diferite față de experiența lor de zi cu zi.

Anul 2020 a forțat o curbă de învățare accelerată pentru absolut toată lumea în organizații, indiferent de rol: de la operator la top manager, toată lumea a fost forțată să se adapteze din mers, să capete abilități digitale și de interacțiune la

distanță, să implementeze și să se adapteze schimbărilor rapide, să se gândească la soluții care păreau imposibile cu câteva săptămâni în urmă. Probabil că acest tip de învățare va continua în anii următori, deoarece a declanșat în toate organizațiile un proces de transformare, cred eu, ireversibil. Afirm asta pentru că are și multe beneficii, dar are și costuri acest proces de transformare. Însă organizațiile care sunt dependente de performanță vor căuta să mențină toate acele schimbări care s-au dovedit a fi eficiente în această perioadă, chiar dacă, pe alocuri, în plan uman există costuri emoționale și mentale.

De aceea, în 2021, punctul de inflexiune spune că, organizațiile se vor concentra mult mai mult pe a sprijini angajații să-și mențină sănătatea mentală și emoțională și acest lucru se va vedea în structura programelor de dezvoltare - atât dezvoltarea personală, cât și competențe de management și leadership.

Colaborarea reală Ca să închei, punctul de inflexiune în care ne aflăm definește mult mai bine ce înseamnă colaborare reală. Cei care cred că își pot permite să nu colaboreze, să fie individualiști și orientați doar spre propriile obiective, vor constata că, după valul de solidaritate care a fost activat în 2020 pe fondul pandemiei și al necesității lucrului de la distanță, colegii lor nu vor mai fi atât de dispuși să îi accepte. Cultura organizațională va suferi transformări în foarte multe companii. Tehnologia înseamnă acces la informații, acces la ierarhie, posibilitatea de a interpreta și analiza date mult mai ușor, posibilitatea măsurării performanței în timp real.

Deși lucrăm mult mai mult de la distanță, depindem, din ce în ce mai mult, unii de alții. Cei care vor plasa în spatele acțiunilor lor bune intenții, colaborative, vor fi, probabil, câștigătorii acestei etape din viața noastră.

| 7

NOUA CULTURĂ A MUNCII

ADAPTAȚI PENTRU VIITOR

Fericirea, un plan rațional de viață DORIN BODEA Știm că există nenumărate feluri de fericire în lume și fiecare dintre noi experimentează nenumărate feluri în care poate fi mai fericit de-a lungul întregii vieți. De pildă, dacă noi prin credințele și valorile pe care le împărtășim asociem fericirii culoarea roz, iar alții o asociază cu albastrul nu înseamnă că noi avem dreptate și ei (ceilalți) nu, ci că ambele culori reprezintă moduri de a experimenta fericirea. Fiecare dintre noi face parte dintr-o anumită cultură, împărtășește în mod distinct acea cultură. Dar fericirea nu ține doar de cultură, ci ține și de natura noastră biologică, de gene. Formula biochimică a fericirii este legată de serotonină, dopamină, oxitocină, endorfine și n-ar trebui să ne oprim aici. Dar asta înseamnă că este bine să știm câte ceva despre cum funcționăm, cum suntem programați de propriile noastre gene și de ceea ce avem nevoie pentru a funcționa cât mai bine, ceea ce ne permite să ne adaptăm la un nivel superior, să progresăm continuu.

Starea subiectivă de bine Fericirea, fiind o noțiune destul de intuitivă, este definită cel mai adesea prin formula „stare subiectivă de bine”.

Probabil că nu este deloc întâmplător cum s-a ajuns la această definiție acceptată de mai toată lumea academică.

Astfel, „starea subiectivă de bine” descrie o finalitate, dar nu una „finală”, ci una mereu în construcție, o stare de finalitate a unui „bine” care se construiește pe sine continuu, într-un mod distinct, individual, subiectiv, autentic. Scopul suprem pare a fi însăși scopul existenței umane, evoluția continuă prin adaptări superioare, prin îmbunătățiri neîncetate.

Mai mult decât atât, „starea subiectivă de bine” ne sugerează și necesitatea unor virtuți și a unor capacități pentru a o cuceri, iar pentru o mai bună valorificare, condiția sine qua non este o cunoaștere de sine profundă,

| 9

NOUA CULTURĂ A MUNCII

10 |

Dorin Bodea Este licențiat în psihologie și sociologie și are un master în managementul administrării afacerilor. Este doctor în economie la Institutul Național de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române, specializarea management. De asemenea, este doctor și în sociologie la SNSPA. Dorin a înființat și conduce din 2005 compania Result Development, specializată în servicii de consultanță, cercetare, training și coaching în domeniul managementului și dezvoltării afacerilor. De asemenea, a înființat și conduce din 2005 compania de executive search, Mentor’s Search.

atât a naturii noastre biologice, cât și a valorilor, ca o corvoadă decât ca plăcere), dar cu toate credințelor și năzuințelor cele mai intime, a acestea, pentru marea majoritate a oamenilor ceea ce înseamnă pentru fiecare dintre noi reprezintă sursele primordiale de fericire. idealul de viață bună. În același timp, ideea Astăzi știm destul de multe despre fericire și de „bine” este indisolubil legată de semenii despre ceea ce ne poate face fericiți astfel încât noștri și de ceea ce reprezintă „binele lor” să putem spune raționalitatea reprezintă firul pentru că exprimă „bunătatea”, care alături Ariadnei în ceea ce privește cucerirea labirintului de celelalte fundamente de valoare, „adevărul” unei vieți trăite din plin. Fără îndoială că poate și „frumusețea” alcătuiește trinomul pe care părea paradoxal, dar fericirea, privită într-un se bazează toată construcția noastră culturală, mod riguros și profund, este, nici mai mult, ce este bine și rău în viață, cum să trăim cu nici mai puțin, cel mai rațional plan de viață adevărat, bine, frumos. Cu alte cuvinte, nu te pe care suntem capabili să-l imaginăm ca ideal poți simți fericit dacă cei de lângă tine sunt de viață bună și să-l valorificăm în experiența nefericiți. Și nu în ultimul rând, „stare subiectivă trăită a vieții. Deși planul se poate schimba la de bine” este o expresie cât se poate de clară a tot pasul în funcție de împrejurări, planificarea bucuriei vieții, un îndemn imperativ de trăire rămâne variabila constantă, fiind esențială în a vieții. ecuația fericirii. Aidoma și acțiunea. Și nu de puține ori, mai ales în situațiile puternic încărcate cu emoții negative, disfuncționale, cum sunt mai toate situațiile de criză, deciziile rapide și trecerea la acțiune pot fi decisive, fiind imperative funcționale, congruente cu fericirea și cu un mod adecvat de a le gestiona și de a le combate consecințele nocive, disfuncționale.

Starea noastră mentală este condiția de intrare, Poate părea paradoxal la prima vedere, dar de accesare a fericirii. De pildă, în orice situație fericirea noastră de durată (și nu cea de moment) când avem de luat o decizie, trăim un anumit nu ține atât de mult de emoții și sentimente, nivel de stres psihologic – stări anxioase, de cât ține de raționalitate, de un stil sănătos, neputință etc. – generate de incertitudine. Luând funcțional de gândire despre cine suntem, deciziile mai rapid, scurtăm timpul în care despre ceilalți și lumea în care trăim, despre suntem sub presiune psihologică și reușim să încredere și colaborare, despre cum putem producem un efect de liniștire, calmare asupra construi ceva valoros și trainic împreună cu psihicului nostru. Iar prin implicarea în acțiune, semenii noștri. Implicarea în activități complexe, reușim adesea să uităm de mulțimea de variabile provocatoare intelectual și scopurile mari de care ne pot sta în cale și să fim mai fericiți. Iar viață prin care atribuim sens și semnificație aici, fericirea nu este doar o trăire consumată, existenței noastre au un rol mult mai însemnat ci mai ales o stare funcțională, de adaptare în fericirea de durată decât componenta afectivă superioară, de progres. Este ceea ce putem numi a acesteia. De exemplu, implicarea în rolul de fericirea în acțiune. Și acesta este și principalul părinte, de creștere a unui copil sunt, adesea, motiv pentru care găsim adesea o doză nesperată activități nu foarte plăcute (mai degrabă văzute de fericire în acțiunile pe care le întreprindem.

Fericirea, din perspectivă evoluționistă, nu este un scop în sine, ci o stare de necesitate

NOUA CULTURĂ A MUNCII

Planificarea fericirii de durată și pe termen lung este o funcție fundamentală a fiecăruia dintre noi pentru că exprimă ceea ce credem că ne face bine, oglindește ceea ce este bine pentru fiecare dintre noi, ne determină să facem bine în jurul nostru. Acesta este și temeiul pentru care dorința firească despre cum putem fi mai fericiți este o mare capcană dacă nu este subordonată interogației continue despre ce înseamnă viața bună? pentru fiecare dintre noi.

Prin urmare, fericirea, din perspectivă evoluționistă, nu este un scop în sine, ci o stare de necesitate, o condiție pentru progresul continuu prin adaptări superioare la noi și noi împrejurări. Așadar, fericirea spune povestea despre progresul nostru continuu, despre autoîmbunătățirile continue, despre reușitele exprimate prin adaptări superioare. Fericirea nu este un moft al lumii postmoderne, ci o condiție pentru evoluția fiecăruia dintre noi, pentru progresul continuu, pentru adaptări superioare succesive.

Fericirea în timp și spațiu Timpul dă legitimitate fericirii noastre, la fel cum dă legitimitate vieții noastre materiale. Rezultă că fericirea noastră generală este plasată în timp și, din această perspectivă putem vorbi despre fericirea legată de viitor, de prezent și de trecut. Drept urmare, o primă perspectivă asupra fericirii noastre se referă la o bună gestionare a tuturor acestor dimensiuni temporare ale vieții. În același timp, fericirea noastră este legată de spațiul ei de manifestare, de tendințele noastre biologice și de contextul fizic, dar și de cel social, economic, cultural, politic etc. în care trăim, muncim, iubim. Plecând de la aceste două coordonate ale fericirii, putem deduce și câteva dintre principalele ei principii. În primul rând, putem spune că fericirea este relativă fiind o relație între idealul de viață bună și experiența trăită a vieții. Pe de o parte, fericirea depinde de viitor prin însăși structura și funcțiile creierului nostru, prin moștenirea noastră genetică în vederea dezvoltării capacităților de gestionare a incertitudinii viitoare din viața noastră.

Gestionarea emoțiilor legate de viitor are impactul efectului Placebo în îmbunătățirea calității vieții noastre.

Speranța, optimismul, încrederea, credința că voi fi fericit chiar au un efect asupra fericirii noastre, adesea foarte puternic, adică, ne fac bine, ne fac mai fericiți decât media fericirii predeterminată de intervalul tendințelor noastre genetice. Credința că voi avea o viață mai bună chiar ne ajută să avem o viață mai bună. Pe de altă parte, fericirea este legată de trecut, de emoțiile asociate experiențelor trecute. Este o mare diferență între emoțiile legate de trecut precum mulțumirea, satisfacția, seninătatea, mândria sau, de cealaltă parte, nemulțumirea, frustrarea, rușinea, neliniștea. Raportarea noastră la trecut ne influențează atât fericirea prezentă, cât și cea viitoare. Din acest

| 11

NOUA CULTURĂ A MUNCII

Fericirea poate fi învățată, iar nefericirea poate fi controlată

motiv, redirecționarea, reordonarea și remodelarea trecutului, integrarea lui în experiența fericirii noastre ne poate ajuta să ne îmbunătățim trăirea fericirii prezente. Nu în ultimul rând, fericirea este legată de prezent, de aici și acum, de trăirea micilor plăceri ale vieții de zi cu zi și, mai ales, de acțiunile pe care le alegem să ne implicăm și să ne valorificăm în mod conștient și rațional. Este fericirea rezultată din obiceiurile noastre, dar și din misiunea și scopurile existenței noastre.

Descifrarea emoțiilor legate de bucurie și plăcere, dozarea rațională a activităților care ne stimulează și ne valorifică și, după caz, creșterea într-un mod sănătos a cantității și calității de plăcere din viața noastră ne pot ajuta să ne sporim nivelul fericirii prezente (referindu-ne aici la fericirea în acțiune, fericirea zilei și nu la clipa infinitezimală). Analiza și evaluarea cantității și calității plăcerilor din viața noastră este o componentă importantă a fericirii prezente, precum și dezvoltarea abilităților de sporire a plăcerilor. Dar esența fericirii prezente rămâne profund legată de acțiune, de alegerea și gradul nostru de implicare în activitățile voluntare, care ne stimulează și ne valorifică, ne atribuie sens și semnificație vieții, atât în plan personal, cât și profesional.

12 |

Ecuația și formula fericirii Studiile referitoare la fericire ne dezvăluie că putem vorbi într-o manieră științifică despre un algoritm al fericirii, un model matematic care-i reflectă factorii ce o influențează și care este exprimat printr-o ecuație care nu are o singură soluție, ci miliarde de soluții individuale și subiective.

Iar misiunea fiecăruia dintre noi este să-și descopere propriile sale soluții autentice care-i sporesc starea subiectivă de bine.

Fiind măsurată din ce în ce mai riguros în ultimii ani, concluziile acestor studii despre fericire pot fi surprinzătoare. Sonja Lyubomirsky, profesor de psihologie în cadrul „University of California” și autoarea celebrei lucrări „Cum să fii fericit” ne propune o ecuație a fericirii formată din trei variabile: T (intervalul tendințelor noastre genetice), C (condițiile de viață) și V (activitățile voluntare). Formula fericirii descoperită și rezultată în urma studiilor Sonja Lyubomirsky este T (50%) + C (10%) + V (40%).

Conform acestei formule, circa 90% din fericirea noastră individuală nu se bazează pe ceea ce se întâmplă în lume, ci pe felul în care vedem lumea, fel care este determinat de predispoziția noastră genetică și de activitățile noastre deliberate, voluntare, cele care ne provoacă intelectual și în care

alegem să ne implicăm. Numai circa 10% din fericirea agregată ține de condițiile obiective, de împrejurări, intervalul fiind cuprins între 8% și 15%, în funcție de fiecare dintre noi. Acest lucru ne spune că, de pildă, dacă știm starea de sănătate a cuiva, meseria, poziția socială, starea civilă, venitul etc., putem prezice doar circa 10% din fericirea lui.

Predispoziția noastră genetică joacă un rol foarte important în ecuația fericirii, de circa 50%, dar 40% ține de activitățile și acțiunile pe care le alegem să le facem în mod deliberat. În consecință, dacă acceptăm rezultatele acestor studii, putem spune că dacă ne propunem să fim semnificativ mai fericiți putem fi cu condiția de a deveni mai raționali și să depunem o cantitate consistentă de efort pentru o viață mai bună.

Nu este deloc ușor, dar este posibil. Cu alte cuvinte, fericirea poate fi învățată, iar nefericirea poate fi controlată.

Din tot ceea ce știm până acum, se pare că 90% din fericirea noastră ține de modul în care creierul nostru procesează lumea exterioară. Și asta pentru că fericirea se află nu în exteriorul nostru, ci în interior, fiind indisolubil legată de maniera în care ne privim pe noi înșine, pe ceilalți și lumea în care trăim.