Revista CARIERE No. 250 - preview

Jurnal de leadership Scanează codul QR pentru a te abona la revistă

EDUCAȚIA ÎN ERA REVOLUȚIEI DIGITALE Revoluția transformării noastre ca societate.

De unde începem?

Septembrie 2018 | anul 15 | numărul 250 | 14.9 lei

UN EVENIMENT ORGANIZAT DE:

Jurnal de leadership

EDUCAȚIA 4.0 Revoluția transformării noastre ca societate. De unde începem?

20 SEPTEMBRIE 2018, BUCUREȘTI

Evenimentul își propune să aducă împreună voci ale liderilor din România pentru a discuta cum ar trebui să arate educația viitorului în era digitală și a transformărilor radicale.

Mai multe detalii legate de eveniment și înscriere la Laura Gheboianu, telefon 0726768079 sau la E-mail: evenimente@cariereonline.ro

EDITORIAL

Foto: Cristina Paraschiv

EDUCAȚIA 4.0:

E NEVOIE DE COPII MAI INTELIGENȚI ȘI MAI UMANI DECÂT TELEFOANELE LOR INTELIGENTE Cei care mă cunosc știu că sunt o împătimită a filmelor. E unul dintre cele mai simple moduri de a intra într-o conversație altfel decât politicoasă și banală și o metodă excelentă de a capta sau de a menține atenția unui public. Am învățat asta nu în era digitală a video-ului/live-ului/YouTubeului, ci în școala comunistă, în care digitalizarea era un subiect ce ţinea de domeniul SF. Am învățat de la un profesor care știa să facă spectacol din fiecare oră de limba română. Fără manual, nici măcar acela unic, fără programă, fără frică, fără constrângeri, fără elitism, exclus meditații.

Compensa, în schimb, cu exerciții de creativitate, cu mult sens, cu perspectivă, cu gândire critică, empatie, spirit de echipă, solidaritate, reziliență emoțională - cam tot ceea ce citesc eu azi, la peste 30 de ani distanță de anii mei de școală analogă, că ar fi direcții corecte în educația viitorului.

Revenind la filmele mele preferate despre educație, toate au ca numitor comun profesorii protagoniști care salvează cauze crezute pierdute.

Elevi aflați la periferia societății, din care acești educatori scot la iveală umanitatea, cea de dincolo de sărăcie, delincvență sau analfabetism. To Sir, with Love, Lean on Me, Stand and Deliver, Take the Lead, Beyond the Blackboard, Freedom Writers, Dead Poets Society, Etre et avoir ar putea fi modele de urmat. De cealaltă parte, exemplele

autohtone, precum Bacalaureat, ne țin captivi în realitatea unei educații care nu mai are șanse de salvare.

Din păcate la noi, educația se raportează la sistem și mai puțin la oameni. Iar educația viitorului este doar despre oameni, nu despre sistem și roboți, așa cum s-ar crede la prima vedere. În era digitalizării masive, la școală avem tot copii. Și profesori. Adică oameni care cresc oameni. De aceea e nevoie să investim în educație nu doar bani, ci și suflet. De aici vine miracolul, salvarea. De la calitate, nu de la cantitate, fiindcă, așa cum spune Neagu Djuvara, „Mai întâi trebuie să-ți faci un cap bun, nu un cap plin!.”

Iar un cap bun înseamnă și ceea ce poți face tu singur, fără să dai vina pe alții. Cum spune și face unul dintre profesorii din Take the Lead, un Don Quijote care se aventurează să îi educe pe copii prin dans: „E mult mai uşor să dai vina pentru problemele tale pe părinți, pe guvern, pe lipsa banilor, dar chiar dacă găseşti la cine să pasezi vina, tot nu faci problemele să dispară. Încerc ceva nou.” Și reușește pentru că metodica profesorului Pierre Dulaine s-a extins ulterior în mare parte a Statelor Unite. Din aproape nimic, doar fiindcă i-a păsat. Și nu știu dacă atitudinea asta se poate algoritmiza în vreun fel pe care inteligența artificială să îl poată reproduce.

Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.

ADRESA: Str. Nicolae G. Caramfil nr. 22A, birou IV B, etaj 4, sector 1, Bucureşti, tel: 021.410.83.58 e-mail: cariere@cariereonline.ro web: www.cariereonline.ro ISSN: 1583-5804 Revista poate fi achiziționată din magazinele INMEDIO - RELAY, rețeaua PRESS ONE și rețeaua OCTAGON TIPAR: ART GRUP | www.artdesign.ro Prepress: CPC, tel.: 021.224.16.15 Publicaţia este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), pe perioada aprilie 2013 - martie 2015.

Revista CARIERE beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă FOCUS, măsurate în perioada noiembrie 2012 – mai 2015. CARIERE este membră European PWN Romania şi susţine diversitatea de gen.

REDACTOR-ŞEF Daniela PALADE TEODORESCU daniela.palade.teodorescu@cariereonline.ro EDITOR COORDONATOR Constantin PESCARU constantin.pescaru@cariereonline.ro SENIOR EDITOR Roxana ROSETI roxana.roseti@cariereonline.ro EDITORI Dana BADEA dana.badea@cariereonline.ro

FOTO Pixabay, Unsplash DIRECTOR DE PUBLICITATE Anne-Marie SLAV ana.slav@cariereonline.ro SALES MANAGER Adriana GHEŢA adriana.gheta@cariereonline.ro MARKETING-PR Nicoleta IACOB nicoleta.iacob@cariereonline.ro Adelina CONSTANTIN adelina.constantin@cariereonline.ro

Marilena ISPAS marilena.ispas@cariereonline.ro

PROJECT MANAGER EVENIMENTE Doina COŞOI doina.cosoi@cariereonline.ro Laura GHEBOIANU laura.gheboianu@cariereonline.ro Mirela RĂDULESCU mirela.radulescu@cariereonline.ro

GRAFICA ȘI DTP Silvia FURNEA - Ocean2000 srl silviafurnea@gmail.com

FINANCIAR Leni PARASCHIV leni.paraschiv@cariereonline.ro

Felicia LUCA felicia.luca@cariereonline.ro

DANIELA PALADE TEODORESCU Redactor-Şef CARIERE

DIRECTOR EXECUTIV Dorin Valeriu COZMA dorin.cozma@cariereonline.ro BUSINESS DEVELOPMENT DIRECTOR Liliana MUNTEANU liliana.munteanu@cariereonline.ro DIRECTOR GENERAL Monica NEUMORNI monica.neumorni@cariereonline.ro

Cititorii se pot abona pe site-ul cariereonline.ro/ abonamente la tel. 0372.957.247 / 0728.901.905, la email dorin.cozma@cariereonline.ro, prin Manpres Distribution, la abonamente@manpres.ro, la Oficiile Poștale ale POȘTEI ROMÂNE, prin Top Seven West la office@abonamente-presa.ro, prin Curier Press la office@curierpress.ro.

| 3

SUMAR

12. COVER STORY

Educația în era revoluției digitale

5. ȘTIRI ȘI CALENDAR 8. RECENZIE Despre traiectoria de rollercoaster a leadershipului

9. WORKLIFE CHOICES Sistemul de educație nu trebuie doar salvat.

Acum ar trebui frânat din cădere

21. DOSAR - EDUCAȚIE

40. INSIDE OUT Învăţarea continuă are beneficii nemărginite pe toate planurile

44. VALORI Zece nevoi umane în viziunea lui Solomon Marcus

48. SPECIALIST Suntem educați pentru online?

22. Piața cursurilor de limbi străine și

50. LEADERSHIP STRATEGIC

investițiile străine în România

Educația în epoca revoluției digitale între agonie și extaz

24. Cum pot învăța românii să-și gestioneze finanțele 26. Dezvoltarea inteligenței emoționale, la fel de importantă ca pregătirea profesională

28. INSPIRAȚIONAL Profesorii români care predau altfel fizica şi chimia

32. DOSAR - PROFIL MANAGER Pasul înapoi, făcut la timp, iți poate dezvolta cariera

34. EMPLOYMENT Conflictul între generaţii la locul de muncă are o rezolvare simplă

39. ADVERTORIAL O lume în care „performanță” și “încredere” sunt valori trăite

54. OPORTUNITĂȚI Ce înveţi din călătorii?

58. STRATEGIE PERSONALĂ Pe tărâmul modei, doctoratul nu e o modă!

61. MANAGEMENT CORNER 62. De ce avem nevoie de lideri conștienți 65. Aplauze prelungite: McLaren pune orchestra digitală la treabă

68. RECENZIE Retman și Retmagia: Povești de trezit adulții

70. KIDS MANAGEMENT 8 lecții pe care le-am învățat în 8 ani de la fetița mea

74. ANTISTRES 4 |

NEWS

ON THE MOVE Andreas ELSNER a fost numit de Telekom Romania în funcția de Director Executiv Marketing Rezidențial și Vânzări Naționale, la 1 septembrie 2018. El a deţinut anterior poziţia de CEO şi membru în Consiliul de Administraţie din cadrul Makedonski Telekom.

Nicolas MAHLER a preluat funcţia de Director Executiv Financiar-Telekom România, începând cu 1 august 2018.

Nicolas a deţinut anterior poziţia de SVP Business Management şi Membru în Consiliul Executiv al Deutsche Telekom Services.

Cosmin BABA s-a alăturat agenției V8 Interactive în calitate de Director de Creație, această schimbare venind odată cu repoziționarea companiei. Rolul lui Cosmin Baba va fi să dezvolte o cultură creativă cât mai curajoasă și inovatoare, la nivel intern și în relația cu clienții.

Gabriela DINU se alătură echipei de Dreptul Muncii a NNDKP. Cu o experiență profesională de peste 15 ani, Gabriela este specializată în domeniul legislației muncii și al relațiilor de muncă și va asista clienții în toate aspectele relevante ariei de practică, inclusiv relațiile colective de muncă.

Melissa FRAGISKI Este noul membru al echipei executive a Vodafone România. Ea va prelua funcția de Director Resurse Umane începând cu data de 3 septembrie 2018. Anterior a ocupat aceeași funcție în cadrul Vodafone Grecia, fiind de naționalitate greacă.

6 |

CEL PUȚIN 4 ZILE PE LUNĂ, ANGAJAȚII ROMÂNI LUCREAZĂ DIN AFARA BIROULUI Timp de generații, oamenii au fost obișnuiți cu programul de lucru fix, cu opt ore petrecute în același birou, însă un număr din ce în ce mai mare de companii își revizuiesc modul de lucru, ceea ce înseamnă beneficii de partea angajatorilor și a angajaților. Specialiștii spun că în curând munca flexibilă va deveni normalitate.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de IWG, grupul care a creat conceptul de „workspace revolution”, aproape jumătate dintre respondenții români lucrează de acasă, iar aproximativ 20% preferă cafenelele și spațiile de tip business lounge.

90% dintre managerii intervievați sunt de părere că angajații care lucrează în regim flexibil (remote) pot aduce economii

semnificative firmelor, iar utilizarea unor birouri flexibile scade cu până la 10% cheltuielile anuale de management al spațiilor (81%) - administrare, echipare și decorare, costuri de mentenanță - și cheltuielile cu spațiul neutilizat (40%).

Peste 60% dintre respondenți au recunoscut că iau în considerare renunțarea la spațiul actual în favoarea unei soluții de sediu flexibil, bazată pe abonament, pentru a redirecționa mai mult capital către inițiative de creștere a afacerii. Managerii români sunt de părere că un mediu de lucru flexibil, din perspectiva alegerii orei și a locației, îi ajută pe angajați să fie mai productivi (peste 80%), mai satisfăcuți la locul de muncă și să aibă întâlniri mai eficiente (peste 70%).

ALARMĂ PENTRU UNIVERSITĂȚI Google, IBM, Apple şi alte corporaţii nu mai consideră studiile superioare un criteriu de selecţie la angajare. Lista e destul de lungă și a fost întocmită de curând de site-ul de joburi Glassdoor, potrivit CNBC. În 2017, Joanna Daley, care se ocupă de divizia de recrutare de talente la IBM, a precizat că 15% dintre noii angajaţi nu au terminat o facultate. Astfel, ea a explicat că în loc să se uite la studii, caută mai degrabă abilităţi, care pot fi deprinse şi în alte părţi decât la o

universitate. De exemplu, în domeniul IT, aceste cunoștințe pot fi obținute prin participarea la programe independente ori la cursuri de formare profesională.

Iată lista companiilor de top din SUA care susţin că studiile superioare nu mai reprezintă un criteriu de selecţie la angajare: Google, EY, Penguin Random House, Costco Wholesale, Whole Foods, Hilton, Publix, Apple, Starbucks, Nordstrom, Home Depot, IBM, Bank of America, Chipotle, Lowe’s,

NEWS

CALENDAR EDUCAȚIA 4.0 20 septembrie, București Conferința organizată de Revista CARIERE își propune să aducă laolaltă voci ale liderilor din România, pentru a discuta despre cum ar trebui să arate educația viitorului în era perturbatoare a inteligenței artificiale și a transformărilor radicale, dar și cum trebuie să se implice în școlirea viitoarei generații de angajați.

Conferința va reuni peste 120 de factori de decizie din diverse companii, lideri de opinie și antreprenori.

TE-AI SĂTURAT DE ZGOMOT ȘI POLUARE? STATUL ÎȚI DĂ BANI SĂ TE MUȚI LA MUNTE „Specialiștii agricoli, medicii, profesorii care se stabilesc în zona montană și se obligă să desfășoare activitatea pe o perioadă de minimum 5 ani în zona montană vor primi o primă de instalare și sprijin financiar pentru cumpărare și construire de locuințe. Cuantumul, procedura și sursele de finanțare se vor stabili prin hotărâre a Guvernului”, se specifică în LEGEA NR. 197/2018 a muntelui, care a intrat în vigoare la

începutul lui august.

Programul de încurajare a dezvoltării activităților din zona montană va fi sprijinit de stat în următorii 10 ani, urmând să i se aloce un buget de 1 miliard de euro.

Aceeași lege mai stipulează că statul își ia angajamentul să-i sprijine financiar și pe tinerii antreprenori, și pe fermieri. Banii vor intra în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

HR [PLAY] TECH WORKOUT EDIȚIA A PATRA 11 octombrie, București Conferința gamificată organizată de Revista HR Manager este o cursă de învățare, cu regulament, provocări și premii pentru participanți. Cele mai noi tendințe și soluții în recrutare, metode de engagement, compensații și beneficii, tehnologie de HR, training, well-being - toate acestea devin personajele unui joc de învățare dinamic și antrenant.

Evenimentul va reuni 150 de participanți - HR Manageri și Specialiști în Resurse Umane.

SĂNĂTATEA ȘI ECHILIBRUL INTERIOR SUB PRESIUNEA SOCIO-PROFESIONALĂ Tabu-ul din spatele statutului social 24 octombrie, București Începând cu această toamnă, Revista CARIERE adaugă la seria evenimentelor sale prima conferință dedicată sănătății angajaților. Vom discuta despre managementul stresului și depresiei din dublă perspectivă: angajat – angajator.

Evenimentul va reuni peste 100 de participanți - top și middle manageri, factori de decizie din diverse companii, lideri de opinie, antreprenori, dar și oameni interesați de starea lor de bine și a echipelor în care lucrează.

PROGRAMUL CLASIC DE LUCRU DE LA 9.00 LA 17.00 DEVINE ISTORIE? Un sondaj comandat de McDonald’s în Marea Britanie dezvăluie că doar 6% dintre angajaţi lucrează în intervalul clasic, 9.00-17.00. Potrivit BBC, aproape jumătate dintre britanici şi-au negociat cu angajatorii un program flexibil, pentru a se putea ocupa de educaţia copiilor sau pentru a se bucura şi de alte activităţi

desfăşurate în afara muncii. Studiul, bazat pe date guvernamentale, arată că 37% dintre angajaţii cu program fulltime preferă să înceapă munca la ora 8.00 dimineaţă şi să o încheie la ora 16.00. A doua alegere, intervalul orar 7.00-15.00, este preferată de 21% dintre participanţii la studiu. Fiecare angajat

din Marea Britanie are dreptul statutar de a solicita program flexibil de lucru după aproximativ 7 luni de la angajare (26 de săptămâni). Angajații pot face o singură cerere în interval de un an. Angajatorii trebuie să aibă un motiv de afaceri solid pentru respingerea solicitărilor de program flexibil ale angajaților.

| 7

RECENZIE

DESPRE TRAIECTORIA DE ROLLERCOASTER A

LEADERSHIPULUI Pentru mulți dintre noi, viața este ca un montagne russe: când ești sus, pe val, când ești jos de tot, într-un fel de hău, când ești pe un fel de platou și ai senzația că nu se întâmplă nimic interesant, și te plictisești.

Avem de-a face cu multe schimbări, parcă totul a devenit mult mai puțin predictibil; e greu să mai faci planuri pe termen lung, e nevoie să te adaptezi continuu, să fii parcă în alertă permanentă. Toți experimentăm această incertitudine; efectul de montagne russe este mai pregnant la cei aflați în poziții de leadership: au zilnic mai multe suișuri și coborâșuri, momente dificile și momente de succes, bucurie intensă și tristețe profundă, au mulți oameni în jur și pot fi foarte singuri în același timp.

Toate aceste trăiri depind însă de cel care este în scaunul din montagne russe.

Cartea este un fel de ghid pentru cei care se află în astfel de situații și care ajung să își pună tot felul de întrebări sau care au diverse frământări (aș îndrăzni să spun că se adresează nu doar celor care sunt în poziție de lideri, dar și celor care lucrează într-o companie (mare sau mică) și care lucrează cu alți oameni. ÎNTREBĂRI ESENȚIALE PENTRU UN LIDER „Riding the leadership rollercoaster” este structurată în trei părți: • Going Down • Going Up • Just Rolling Fiecare dintre părți are, la rândul său, mai multe capitole. Titlurile merg de la „Îmi urăsc șeful” la „Nu e vina mea”, „De ce ei și nu eu?”, 8 |

la „Trebuie să râzi”, „Teamă de eșec sau teamă de succes”, „De ce facem ceea ce facem” și chiar „Călătorie în lumea viselor”.

Fiecare capitol se termină cu un set de întrebări care îl încurajează pe cititor să reflecteze asupra temelor esențiale și cum se leagă acestea de propriile sale experiențe, atât în viața personală, cât și în cea profesională.

TEATRUL INTERIOR AL FIECĂRUIA DINTRE NOI Am ales această carte pentru câteva motive: Manfred este un mentor pentru mine, mi-a fost profesor la INSEAD la The Leadership Challenge și la Executive Master în Coaching and Consulting for Change. Împărtășim același interes (deși eu sunt, mai degrabă, o profană, în comparație cu el) față de ceea ce se numește the inner theatre al fiecărui om. Interesul său față de cum putem să ne cunoaștem pe noi înșine mai bine, cum să nu devenim prizonieri ai propriului trecut, să ne uităm dincolo de ceea ce se vede, de ce spun ceilalți, și să căutăm să descoperim înțelesul mai profund al propriilor acțiuni și al acțiunilor celorlalți – toate acestea m-au fascinat mereu; am observat acest interes la mulți oameni din jurul meu în ultimii ani și de aceea am ales să vă povestesc despre această carte.

Speranța autorului este să își ajute cititorii cu informații, cunoștințe, întrebări, astfel încât să nu devină prizonieri ai trecutului lor, ci să învețe să recunoască tiparele repetitive din comportamentul lor, să evite să facă aceleași greșeli; să înțeleagă cine sunt, ce potențial au și care le sunt limitele; să îi ajute să ia decizii mai adaptate ființei lor.

de Georgeta Dendrino, Managing Director, Interact

Voi da un exemplu: capitolul „Îmi urăsc șeful; relații toxice la locul de muncă”. Este un subiect mereu actual și majoritatea oamenilor a avut astfel de experiențe. Întrebările cu care se termină capitolul sunt edificatoare pentru o astfel de introspecție: # Șeful tău îți amintește de cineva din viața ta? # Cum te simți și la ce te gândești când interacționezi cu șeful tău? Ce efect are asupra ta? # Crezi că șeful tău și cu tine acționați după niște scenarii predeterminate? # Te-ai gândit la rolurile pe care le jucați fiecare? # Știi ce îl determină pe șeful tău să se comporte într-un anumit fel? Ce îl supără, ce îl bucură, ce îl întristează, ce îl enervează? # Ai făcut vreodată, la modul serios, efortul de a te pune în pielea șefului tău? # Ai întrebat alți oameni despre cum îl percep pe șeful tău?

LUCRURILE TREBUIE VĂZUTE ȘI DE PE SCENĂ, DAR ȘI DE LA BALCON Acestea sunt tipuri de întrebări care ne pot da și alte perspective asupra unui om, a unei situații. Ne ajută să ne uităm la noi nu doar „de pe terenul de joc”, dar și „de la balcon”, la fel și la cei cu care interacționăm; ne învață să „batem fierul când e rece”, contrar opiniei populare.

Aș spune că este o carte pentru cei care conduc oameni, organizații; pentru fiecare individ care vrea să devină un om mai bun, care se simte mai bine cu el însuși și cu ceilalți; pentru cei care fac coaching și îi susțin pe alții în dezvoltarea lor.

WORK LIFE

Choices Întâlnirea cu ei este definitorie. Sunt oameni cu o misiune și un mesaj. Sunt cei care și-au pus în practică visul, ne uimesc cu talentul lor, cu energia lor, sunt cei care schimbă lumea.

Acțiunile lor nasc cea mai importantă reacţie în ceilalţi: înţelegerea faptului că se poate, că visurile pot deveni realitate. Poate că unul dintre aceste portrete vă inspiră să faceţi și voi alegerea care vă împlineşte.

Rubrică recomandată de

Ilustrație realizată de Dan Perjovschi

WORK LIFE CHOICES

SISTEMUL DE EDUCAȚIE NU TREBUIE DOAR SALVAT.

10 |

ACUM AR TREBUI FRÂNAT DIN CĂDERE de Daniela Palade Teodorescu Radu Gologan este preşedintele Societăţii Române de Matematică, membru în Consiliul Consultativ creat de Ministerul Educației pentru realizarea unei noi legi a educației și președintele Comitetului Științific al Olimpiadei Internaționale de Matematică 2018.

Din 2001, coordonează lotul olimpic al României. Este totodată coordonator în comisiile de concepere a programelor pentru manualele de matematică de gimnaziu. Își dorește ca profesorii care predau această materie în școli să nu urmărească doar bifarea examenelor, ci să vadă în această materie o metodă de dezvoltare a gândirii. Este convins că un copil care se dezvoltă pentru excelență într-un domeniu sau altul ar trebui să o facă doar prin forțele proprii și prin pasiunea pentru acea materie, și nu la presiunea familiei de a face performanță cu orice preț.

Olimpiadele internaționale i-au confirmat faptul că mai importante decât punctajele obținute sunt profilul psihologic și inteligența emoțională ale elevului, felul în care face față uriașei presiuni a unor astfel de examene. Îi încurajează pe elevi să gândească liber, să facă exact ceea ce le place la nebunie, să aleagă competiția corectă. Și crede în combinația matematică – sport – limbi străine, pe care o consideră o bază necesară pentru competitivitatea pe care o cer noile profesii ale viitorului.

DIN PERSPECTIVA DV., CUM ARATĂ O ANALIZĂ SWOT A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA? Deși nu agreez americanismele și prescurtările ce sufocă limba română și uneori activitățile concrete din entități administrative și economice, vă răspund: Puncte forte – tradiția unui învățământ de elită provenit din reforma lui Spiru Haret, îmbogățită cu influențe franco-germane în perioada interbelică și apoi cu cele rusești; Puncte slabe – desele încercări de reformă nepregătite și nefinalizate din ultimii 25 de ani; Oportunități – există o tradiție în a considera școala importantă și o inteligență nativă a oamenilor în această zonă geografică; Amenințări – politicul și birocrația în sistemul de conducere al învățământului care se dezvoltă exponențial.

CÂT DE MULT CREDEȚI ÎN MANUALE ȘI AUXILIARE? POATE UN EDUCATOR BUN SĂ LUCREZE FĂRĂ MANUAL? Manualele, chiar dacă au fost icoanele școlii mii de ani, vor dispărea în forma actuală, indiferent dacă vrem sau nu. Tehnologia bate tradiția de departe. Educatorul bun trebuie să știe să comnunice și să transmită judecăți fără manual, doar cu informațiile pe care va trebui să știe să le selecteze din virtual.

EXISTĂ AVANTAJE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DE STAT ÎN ROMÂNIA FAȚĂ DE CEL PRIVAT? CE ARE SISTEMUL DE STAT ȘI NU ARE CEL PRIVAT? UN SINGUR ATU MĂCAR. Deocamdată nu există un sistem privat care să îl egaleze pe cel de stat (raportat la sute de școli de calitate din România).

Sistemul de stat permite acces oricui, inclusiv copiilor dotați, dar fără resurse materiale.

Cel privat se repede să copieze structuri din alte părți. Rezultatele se văd la examenele naționale. Cunosc doar vreo trei școli private care dau excelență în România.

„Peste 20 de ani, sunt sigur că totul va fi digitalizat. Atunci, rolul dascălului va fi de mediator între virtual și gândirea copilului.”

(Radu Gologan)

WORK LIFE CHOICES

PÂNĂ UNDE AR MERGE MODERNIZAREA PROGRAMEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN MATEMATICĂ?

Nu e vorba de modernizare, care ar fi nocivă, dacă ne gândim la experiența altora. Trebuie să se înțeleagă că rolul matematicii în școală este acela de a crea deprinderea unor judecăți corecte, prin exerciții de tip matematic și prin fundamentarea unor modele matematice pentru diverse fenomene. Nu s-a înțeles asta nici măcar la nivelul celor care au alcătuit noile manuale de clasele V-VI, deși am militat, coordonator fiind, în comisiile de construire a programelor.

CU CE ÎI ATRAGEȚI PE ELEVII DV.?

Nu îi atrag. Ei vin gata atrași.

Sigur, e important să amplificăm atracția.

CUM AR TREBUI SĂ FIE UN PROFESOR DE MATEMATICĂ ALTFEL? Sunt mulți „profi” de mate în România care reușesc să atragă copiii. E vorba, în primul rând, de pregătire, dar și de har. Un profesor care se apropie de tehnologia IT, de exemplu, în predarea matematicii, este admirat și atrage copiii. Grav este când un profesor, înrămat în mentalități de educație depășite, îi îndepărtează pe copii de matematică.

CUM ÎI SELECTAȚI PE ELEVII CU CARE LUCRAȚI PENTRU OLIMPIADE? CUM AJUNG EI LA DV.?

Nu ajung la mine. E un întreg proces național de selecție prin care ajung în loturile lărgite pe care leam coordonat până în acest an, cu o echipă de profesori excepționali, din toată țara.

DIN PĂCATE, DESPRE ELEVI SE VORBEȘTE DOAR LA EXTREME – OLIMPICI ȘI ANALFABEȚI FUNCȚIONALI. CE FACEM PENTRU „CLASA DE MIJLOC” A ELEVILOR? Da, asta e problema majoră a educației în România, 40% analfabeți pentru piața muncii, 40% de nivel mediu, utili societății, și 20% top, din care 2-3% excelență. Sus și la mijloc stăm bine, dar cei 40% de jos creează problemele economice, sociele și, din păcate, politice. Nivelul mediu trebuie să conțină nu doar executanți corecți cu cunoștințe de bază, ci și care să poată învăța foarte repede trecerea de la un domeniu la altul, pentru că ăsta va fi viitorul.

CARE E NIVELUL DE MATEMATICĂ MEDIU NECESAR PENTRU UN ELEV MEDIU? Să raționeze corect, să știe să compare rapid mărimi, să știe a utiliza tehnica de calcul la nivel mediu și să poată modela matematic fenomene simple.

CUM AȚI RĂSPUNDE LA ÎNTREBAREA UNUI ELEV DE GIMNAZIU CARE SE ÎNTREABĂ FRUSTRAT: „LA CE ÎMI TREBUIE MIE ATÂTA MATEMATICĂ”?

I-aș exemplifica felul în care matematica e folosită, chiar în domenii unde nu se așteaptă, și cât de important este în viață să știi să faci o demonstrație logică a unui fenomen, nu neapărat matematic.

MEDITAȚIILE AU DEVENIT UN FEL DE SISTEM EDUCAȚIONAL HIBRID, CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN PARALEL, DETURNÂND MISIUNEA EDUCATORULUI ȘI PERVERTIND ÎNSĂȘI ESENȚA EDUCAȚIEI. CUM REUȘIȚI SĂ VĂ DETAȘAȚI? Da, e un fenomen complex și adeseori grav. La noi e amplificat de slaba salarizare a dascălilor. Uneori, însă, e util. Fiindcă reprezint Societatea de Științe Matematice și Comisia Națională a Olimpiadelor, a trebuit să mă țin departe de acest fenomen. Ar fi fost o lipsă de onoare. ÎNTR-O LUME IDEALĂ, ÎN EDUCAȚIE, PÂNĂ UNDE MERGE RESPONSABILITATEA PĂRINȚILOR, A EDUCATORILOR, A ELEVILOR? În succesiunea gena copilului-părinteeducator-școală, cred că ideal ar fi procentajul 50%-20%-20%-10%.

DE UNDE CREDEȚI CĂ VA VENI SALVAREA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL ÎN ROMÂNIA? Nu trebuie salvat. Deocamdată ar trebui frânat din cădere.

O MINTE STRĂLUCITĂ CA A DV. A PRIMIT PROBABIL MULTE INVITAȚII DE A PROFESA ÎN STRĂINĂTATE. CE VĂ ȚINE AICI? Acum mă ține vârsta. Nimeni nu te mai angajează după ce treci de 60 de ani. Însă nu am plecat nici când eram tânăr – doar în stagii scurte. Datoria mea a fost să rămân aici, lângă părinți, și să sprijin societatea cu expertiza obținută pe parcursul unei educații de excepție.

| 11

COVER STORY

12 |

EDUCAȚIA ÎN ERA REVOLUȚIEI DIGITALE de Daniela Palade Teodorescu Cum ar trebui să arate o strategie a educației în România? Una care să permită societății românești să recupereze decalajul față de societățile vestice din perspectiva performanței economice și sociale?

Este educația românească pregătită să instruiască elevii pentru meseriile viitorului? Cum ar trebui să arate „educația ALTFEL”, în concordanță cu standardele comune sistemelor de succes în educaţia pe mapamond?

Le-am invitat pe câteva dintre cele mai active voci ale educației din România să ne dea o imagine cât mai aproape de adevăr a ceea ce se întâmplă la ora actuală în acest domeniu care ne preocupă pe toți.

Până să ne facem o părere despre ceea ce se întâmplă în ograda noastră, propun să trecem în revistă elementele comune sistemelor de succes în educaţie, așa cum apar ele în cartea „A World-Class Education: Learning from International Models of Excellence and Innovation”, bazată pe experienţa sistemelor de educație din Singapore, Canada, Finlanda, China şi Australia: viziune şi leadership; aşteptări/ standarde ridicate comunicate clar şcolilor, elevilor şi părinţilor; devotament pentru echitate; profesori şi lideri de înaltă calitate; alinierea curiculară şi coerenţă în implementare; management transparent şi responsabilitate;

motivaţia elevilor; SĂ ÎNDRĂZNIM SĂ PRIVIM interconectarea globală şi REALITATEA AŞA CUM E orientarea către viitor.

42% dintre elevii români sunt analfabeți De cele mai multe ori, inițiativele de funcțional. E procentul care ne-a dat conectare la educația digitală vin din partea frisoane cu vreo doi ani în urmă și ne-a unor companii private sau a unor ONG-uri făcut să vedem mai departe de infimul de profil. Amintesc aici „Generația digitală. procent de olimpici internaționali cu Când școala devine job și jobul devine care ne mândream din dorința de a școală”, un proiect de educație nonformală evada dintr-o realitate care nu ne place. și incubator de business, care oferă cele România e pe ultimul loc în UE în ceea mai căutate cursuri specializate din sfera ce priveşte proporţia elevilor cu cele tech și programe care mobilizează anual mai bune performanţe – cei capabili să mii de tineri motivați către specializare rezolve cerinţe complexe (2% la română, și profesioniști din zona tech remarcați 3,3% la matematică şi 0,7% la ştiinţe), pentru rezultatele lor. E nevoie de programe arată o analiză realizată de Federaţia globale de resurse umane dedicate pregătirii ,,Coaliţia pentru Educaţie”, în baza datelor educatorilor pentru piața de muncă a transmise de Comisia Europeană. Eram viitorului, de noi modele de dezvoltare prizonierii unei nostalgii păguboase, profesională, care folosesc tehnologia și în plin proces de negare, care ne ținea platforme digitale inovatoare. departe de realitate.