Law 326/2022 – The new legislative challenge in the field of gambling

Un an greu, plin de încercări pentru industria jocurilor de noroc se apropie de final. Cu speranța că provocările anului 2022 vor fi fost cele mai grele, așternem aceste rânduri ca un manifest împotriva informațiilor false care planează în mod injust asupra industriei, care sunt diseminate cu un apetit crescând de media și care sunt preluate, din nefericire, și în discursul public al unor reprezentanți de prim rang ai unor autorități publice, efectele fiind resimțite la nivelul actelor normative emise.

O analiză exhaustivă a normelor emise în domeniu în cursul acestui an, cu privire la aplicarea cărora încă planează incertitudini, nu încape în paginile unei reviste, dar un exemplu elocvent îl reprezintă cel mai recent act normativ adoptat și intrat în vigoare la începutul lunii decembrie – Legea 326/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Proiectul de lege inițiat de deputatul liberal Florin Roman a pornit de la caz sfâșietor. Deși un act normativ nu trebuie să „deservească” o situație izolată, Stelian Caramitru a făcut tot posibilul să introducă în lege obligativitatea cazinourilor terestre de a face funcțională funcția de auto-excludere pentru jucători, după ce păcănelele i-au ruinat viața fiului său, în speranța că prevederea va ajuta și pe alții. Cu alte cuvinte, Caramitru vrea să nu-i mai permită băiatului său să intre în cazinouri. Această funcție există doar pentru jocurile din mediul online.

Omul este funcționar public într-un organism al statului cu

A difficult year, full of trials for the gambling industry is coming to an end. With the hope that the challenges of 2022 will have been the most difficult, we lay down these lines as a manifesto against the false information that unfairly hangs over the industry, that is disseminated with increasing appetite by the media and that is, unfortunately, also taken up in the discourse public of some first-rank representatives of some public authorities, the effects being felt at the level of normative acts issued.

An exhaustive analysis of the rules issued in the field during this year, regarding the application of which there are still uncertainties, does not fit in the pages of a magazine, but an eloquent example is the most recent normative act adopted and entered into force at the beginning of December - Law 326/2022 for the amendment and completion of the Government Emergency Ordinance no. 77/2009 on the organization and exploitation of gambling.

The law project initiated by liberal deputy Florin Roman started from a heartbreaking case. Although a normative act should not „serve” an isolated situation, Stelian Caramitru did his best to introduce into law the obligation of land-based casinos to make the self-exclusion function functional for players, after the scams ruined his son’s life, in the hope that the provision will help others. In other words, Caramitru wants to stop allowing his boy to enter casinos. This feature only exists for online games.

The man is a civil servant in a state body based in Bucharest.

RIMINI Expo Centre, Italy

sediul în București. Nu vrea să implice instituția în problemele lui personale, așa că alege să nu-i dezvăluim numele. Spune că toți l-au evitat, inclusiv presa, înainte să găsească înțelegere la Florin Roman, altfel un fost ministru prins cu minciuna în CV și nevoit să demisioneaze din Guvern, instituție care subordonează ONJN-ul prin Ministerul Finanțelor. (sursa: www.playresponsibly.ro).

Demersul inițiatorului a pornit așadar de la un caz particular; este indiscutabil că intenția părintelui care mută munții pentru a găsi salvarea fiului său este justificată la nivel personal.

Ea nu poate reprezenta, însă, un argument suficient pentru a înțelege lipsa de înțelegere obiectivă a domeniului de către cei chemați să îl reglementeze.

Își poate imagina cineva că dependența de alcool se va preveni prin crearea bazelor de date, care să cuprindă toate persoanele care vreodată cumpără o astfel de băutură?

Cred că răspunsul este evident.

Mutatis mutandis, simpla înregistrare a tuturor persoanelor care intră (nefiind necesar să și participe la jocurile de noroc) va fi un instrument suficient de prevenire a adicției, cu atât mai mult cu cât această noțiune este ea însăși obiect de dezbatere?

Un prim demers necesar pentru ca reglementarea să fie eficientă și să servească scopului avut în vedere de inițiator îl reprezenta consultarea publică (cel puțin, la nivel teoretic, încă obligatorie) cu reprezentanții industriei astfel încât noile prevederi să fie integrate în sistemul legislativ pre-existent și să se poate asigura aplicabilitatea și eficiența.

În lipsa consultărilor, reglementarea care a rezultat pune organizatorii de jocuri de noroc în imposibilitatea obiectivă de a înțelege și, în consecință, de a executa obligația. Pe de altă parte, reglementarea ridică probleme semnificative de neconstituționalitate.

Dreptul fundamental la viață intimă și privată este reglementat de dispozițiile Articolului 26 din Constituția României - Viața intimă, familială și privată, potrivit cărora:

„(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

He does not want to involve the institution in his personal problems, so he chooses not to reveal his name. He says that everyone avoided him, including the press, before finding an agreement with Florin Roman, otherwise a former minister caught with a lie in his CV and forced to resign from the Government, an institution that subordinates ONJN through the Ministry of Finance. (source: www.playres-

A first step necessary for the regulation to be effective and serve the purpose intended by the initiator was public consultation (at least, theoretically, still mandatory) with industry representatives so that the new provisions are integrated into the pre-existing legislative system and to be able to ensure applicability and efficiency.

In the absence of consultations, the resulting regulation makes it objectively impossible for gambling operators to understand and, consequently, to fulfill the obligation. On the other hand, the regulation raises significant issues of unconstitutionality.

The fundamental right to intimate and private life is regulated by the provisions of Article 26 of the Romanian Constitution - Intimate, family and private life, according to which:

„(1) Public authorities respect and protect intimate, family and private life.

Exercițiul dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată poate fi restrâns doar cu respectarea condițiilor imperative statuate prin dispozițiile Articolului 53 din Constituția României – Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, potrivit cărora:

„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţi- ponsibly.ro).

The initiator’s approach therefore started from a particular case; it is indisputable that the intention of the father who moves mountains to find his son’s salvation is justified on a personal level.

It cannot, however, be a sufficient argument to understand the lack of objective understanding of the field by those called to regulate it.

Can anyone imagine that alcohol addiction will be prevented by creating databases that include all the people who ever buy such a drink? I think the answer is obvious.

Mutatis mutandis, will simply registering all entrants (not necessarily taking part in their gambling) be a sufficient tool to prevent addiction, especially since this notion is itself up for debate?

(2) The natural person has the right to dispose of himself, if he does not violate the rights and freedoms of others, public order or good morals.”

The exercise of the fundamental right to intimate, family and private life can be restricted only with compliance with the imperative conditions stipulated by the provisions of Article 53 of the Romanian Constitution – Restriction of the exercise of certain rights and freedoms, according to which:

„(1) The exercise of certain rights or freedoms can be restricted only by law and only if it is required, as the case may be, for: the defense of national security, order, public health or morals, the rights and freedoms of citizens; conducting the criminal investigation; preventing the consequences of a natural calamity, a disaster or a sinister serious disaster.

(2) Restriction may be ordered only if it is necessary in a democratic society. The measure must be proportional to the situation that determined onală cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

Dispozițiile articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la respectarea vieții private și de familie și ale articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Protecția datelor cu caracter personal, au fost nesocotite de legiuitorul român.

Astfel, potrivit dispozițiilor Articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la respectarea vieții private și de familie:

„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor Articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Protecția datelor cu caracter personal:

„(1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

(2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora.

(3) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente.”

În considerarea Articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum s-a statuat în mod constat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statului îi revin două obligații principale:

- obligația negativă de a nu limita exercitarea dreptului cetățenilor la viață privată, decât în măsura în care amestecul autorității publice în exercitarea acestui drept este necesar pentru pentru asigurarea securității naționale, a siguranței publice, pentru bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora;

- obligația pozitivă de a lua prin intermediul actelor normative adoptate toate măsurile necesare pentru ca drepturile prevăzute la art. 8 din Convenție să fie respectate chiar și în raporturile dintre persoanele fizice sau it, to be applied in a non-discriminatory manner and without prejudice to the existence of the right or freedom.”

The provisions of Article 8 of the European Convention on Human Rights - the right to respect for private and family life and of Article 8 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union - Protection of personal data, were disregarded by the Romanian legislator.

Thus, according to the provisions of Article 8 of the European Convention on Human Rights - the right to respect for private and family life:

„1. Everyone has the right to respect for his private and family life, his home and his correspondence.

2. The interference of a public authority in the exerci- sions of Article 8 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union - Protection of personal data:

„(1) Every person has the right to the protection of personal data concerning him.

(2) Such data must be treated correctly, for the specified purposes and based on the consent of the interested person or on the basis of another legitimate reason provided by law. Any person has the right of access to the collected data concerning them, as well as the right to obtain their rectification.

(3) Compliance with these rules is subject to the control of an independent authority.”

In consideration of Article 8 of the European Convention on Human Rights, as consistently stated in the jurisprudence of the European Court of Human Rights, the state has two main obligations:

- the negative obligation not to limit the exercise of citizens’ right to private life, except to the extent that the public authority’s interference in the exercise of this right is necessary to ensure national security, public safety, the economic well-being of the country, the defense of order and the prevention of criminal acts, protecting health or morals, or protecting the rights and freedoms of others; dintre persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor

Omului în Cauza Lozovyye împotriva Rusiei, pct. 36, unde s-a reținut că „În special, deși scopul art. 8 este, în esență, acela de a apăra persoanele particulare împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților publice, acesta nu se limitează la a obliga statul să se abțină de la asemenea ingerințe; pe lângă acest angaja- se of this right is not allowed except to the extent that this interference is provided for by law and if it constitutes a measure that, in a democratic society, is necessary for national security, public safety, the economic well-being of the country , the defense of order and the prevention of criminal acts, the protection of health or morals, or the protection of the rights and freedoms of others.”

Also, according to the provi-

- the positive obligation to take, through the adopted normative acts, all the necessary measures so that the rights provided for in art. 8 of the Convention to be respected even in relations between natural persons or between natural persons and legal persons under private law. In this sense, the European Court of Human Rights ruled in the Lozovyye case against Russia, point 36, where it was noted that „In particular, although the purpose of art. 8 is essentially to defend private individuals against arbitrary interference by public authorities, it is not limited to obliging the state to refrain from such interference; in addition to this essentially ment negativ în esență negativ, pot exista obligații pozitive inerente respectării efective a vieții private sau de familie.”

Or, dispozițiile legale recent intrate în vigoare nu doar că nu asigură respectarea efectivă a vieții private, ci chiar limitează în mod direct exercițiul acestui drept.

Obligațiile instituite în sarcina fiecărui operator economic, respectiv obligația de identificare a jucătorului cu fiecare ocazie când acesta intră într-o locație în care sunt organizate și exploatate jocuri de noroc, urmată de întocmirea de baze de date electronice în care să fie înregistrate datele de identificare ale acestora pentru o perioadă de 5 ani, constituie o ingerință în viața privată, intimă a jucătorului, acesta având dreptul de a decide în mod liber modul în care își desfășoară activitățile ocazionale sau curente, fără ca accesul la acestea să fie condiționat de legitimare sau de acceptul privind colectarea datelor sale personale.

Astfel cum s-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dudgeon împotriva Regatului Unit, pct. 51-53, pentru a stabili dacă o anumită încălcare a art. 8 este „necesară într-o societate democratică”, trebuie puse în balanță interesele statului și dreptul cetățeanului. În acest context, adjectivul „necesar” nu este la fel de flexibil precum termenii „util”, „rezonabil” sau „oportun”, ci implică existența unei „nevoi sociale imperioase” de a recurge la ingerința în cauză, iar autoritățile naționale au obligația de a efectua evaluarea inițială a nevoii sociale imperioase în fiecare caz în parte. De asemenea, Curtea apreciază că o restricție privind un drept prevăzut de Convenție poate fi considerată „necesară într-o societate democratică” — ale cărei semne distinctive sunt toleranța și mentalitatea deschisă — doar în cazul în care, printre altele, aceasta este proporțională cu obiectivul legitim urmărit.

Prin obiectiv legitim urmărit se înțelege în mod exhaustiv păstrarea securității naţionale, siguranţei publice, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. Însă, sarcina statului nu este doar aceea de a identifica un obiectiv legitim pentru a justifica ingerința, statul având obligația de a analiza și demonstra nu doar că ingerința corespunde unei nevoi sociale stringente, ci că aceasta este proporțională cu scopul său.

Or, nici Legea, și nici chiar Expunerea de motive a inițiatorului nu cuprind o evaluare a nevoii sociale impetuoase care să determine instituirea obligației de identificare a tuturor jucătorilor care intră în locațiile specializate în domeniul jocurilor de noroc.

Obiectivul legitim declarat prin Expunerea de motive constă în limitarea dependenței în domeniul jocurilor de noroc, limitare care se propune a se realiza prin: „introducerea în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc, a unei baze de date în format electronic centralizat, care să gestioneze toate persoanele autoexcluse și indezirabile” și prin obligarea organizatorilor „de a ține evidența în format electronic a datelor de identificare ale persoanelor și de a identifica persoanele care intră în incinta locațiilor”.

Însă, obiectivul declarat nu este proporțional cu dreptul fundamental cetățeanului la viață privată, neputându-se considera a fi legitimă identificarea și stocarea datelor personale ale tuturor jucătorilor de către toți organizatorii de jocuri de noroc, de fiecare dată când un jucător alege să intre într-o locație, doar cu scopul depistării persoanelor autoexcluse sau indezirabile, autoritățile statului având obligația de a identifica și reglementa alte mecanisme care negative obligation, there may be positive obligations inherent in the effective respect of private or family life.”

But, the legal provisions recently entered into force not only do not ensure the effective respect of private life, but even directly limit the exercise of this right.

The obligations imposed on each economic operator, namely the obligation to identify the player on each occasion when he enters a location where games of chance are organized and operated, followed by the creation of electronic databases in which the identification data is recorded of them for a period of 5 years, constitutes an interference in the private, intimate life of the player, who has the right to freely decide how he carries out his occasional or current activities, without access to them being conditional on identification or of the acceptance regarding the collection of his personal data.

As held by the European Court of Human Rights in the case of Dudgeon v. the United Kingdom, points 51-53, in order to determine whether a certain violation of art. 8 is „necessary in a democratic society”, the interests of the state and the right of the citizen must be balanced. In this context, the adjective „necessary” is not as flexible as the terms „useful”, „reasonable” or „opportune”, but implies the existence of a „compelling social need” to resort to the interference in question, and the national authorities have the obligation to carry out the initial assessment of the pressing social need in each individual case. The Court also considers that a restriction on a right provided for by the Convention can be considered „necessary in a democratic society” — the hallmarks of which are tolerance and open-mindedness — only if, among other things, it is proportionate to the objective legitimately pursued.

By legitimate objective pursued is exhaustively understood the preservation of national security, public safety, the economic well-being of the country, the defense of order and the prevention of criminal acts, the protection of health or morals, or the protection of the rights and freedoms of others. However, the state’s task is not only to identify a legitimate objective to justify the interference, the state having the obligation to analyze and demonstrate not only that the interference corresponds to a pressing social need, but that it is proportionate to its purpose.

However, neither the Law, nor even the Explanatory Memorandum of the initiator includes an assessment of the impetuous social need that would determine the establishment of the obligation to identify all players who enter the locations specialized in the field of gambling.

The legitimate objective declared by the Statement of Reasons consists in limiting addiction in the field of gambling, a limitation that is proposed to be achieved by: „the introduction of a centralized electronic database for the gambling organizers to manage all self-excluded and undesirable persons” and by obliging the organizers „to keep electronic records of the identification data of the persons and to identify persons entering the premises”.

But, the declared objective is not proportional to the citizen’s fundamental right to private life, as it cannot be considered legitimate to identify and store the personal data of all players by all gambling organizers, every time a player chooses to enter a location, only for the purpose of detecting self-excluded or undesirable persons, the state authorities having the obligation to identify and regulate other să se aplice doar categoriilor de persoane vizate și nicidecum tuturor persoanele fizice care participă la joc.

Orice măsură de supraveghere a persoanelor fizice aptă să producă ingerințe în viața privată a cetățeanului, astfel cum sunt și măsurile impuse prin Legea 326/2022, trebuie să aibă o bază legală clară, precisă și detaliată, deoarece o măsură de supraveghere poate reprezenta o amenințare serioasă pentru drepturile garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În sensul celor reținute mai sus, s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 1258 din 8 Octombrie 2009, instanța de control constituțional reținând în cuprinsul decizie că:

„(...) în conformitate cu principiile de limitare exprimate în jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauza Klass şi alţii împotriva Germaniei, 1978 sau cauza Dumitru Popescu împotriva României, 2007, actul normativ care reglementează măsuri de natură să producă ingerinţe în exercitarea dreptului la viaţă privată şi de familie, la corespondenţă şi libertăţii de exprimare trebuie să conţină garanţii adecvate şi suficiente pentru a proteja persoana de eventualul arbitrariu al autorităţilor statale.

Curtea Constituţională consideră că lipsa unei reglementări legale precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii. Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau a abuzului autorităţilor în acest domeniu. Destinatarii normei juridice reprezintă, în acest caz, totalitatea persoanelor fizice şi juridice în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, deci o sferă largă, cuprinzătoare de subiecte de drept, membri ai societăţii civile. Or, aceştia trebuie să aibă o reprezentare clară a normelor juridice aplicabile, astfel încât mechanisms that apply only to the categories of persons concerned and by no means to all natural persons participating in the game.

Any surveillance measure of natural persons capable of interfering with the private life of the citizen, such as the measures imposed by Law 326/2022, must have a clear, precise and detailed legal basis, because a surveillance measure can represent a threat serious from the possible arbitrariness of the state authorities. să-şi adapteze conduita şi să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea acestora. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europeane a Drepturilor Omului, care, de exemplu, în cauza Rotaru împotriva României, 2000, a statuat că „o normă este «previzibilă» numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita”, iar în cauza Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, a decis că «[ ... ] cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat.” Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă. for the rights guaranteed by art. 8 of the European Convention on Human Rights.

In the sense of the above, the Constitutional Court of Romania also ruled by Decision no. 1258 of October 8, 2009, the constitutional review court noting in the content of the decision that:

„(...) in accordance with the limitation principles expressed in the jurisprudence of the European Court of Human Rights, for example the case of Klass and others against Germany, 1978 or the case of Dumitru Popescu against Romania, 2007, the normative act regulating measures of the nature to interfere with the exercise of the right to private and family life, correspondence and freedom of expression must contain adequate and sufficient guarantees to protect the person

The Constitutional Court considers that the lack of a precise legal regulation, which accurately determines the scope of those data necessary for the identification of natural or legal users, opens up the possibility of abuses in the activity of retention, processing and use of data stored by providers of electronic communications services intended for the public or of public communication networks. The limitation of the exercise of the right to private life and to the secrecy of correspondence and freedom of expression must also take place in a clear, predictable and unequivocal manner, so as to remove, as far as possible, the possibility of arbitrariness or abuse authorities in this field. The addressees of the legal rule represent, in this case, all natural and legal persons in their capacity as users of electronic communications services intended for the public or of public communications networks, so a wide sphere, encompassing legal subjects, members of civil society. Or, they must have a clear representation of the applicable legal norms, so that they adapt their conduct and foresee the consequences arising from their non-compliance. In this sense is also the jurisprudence of the European Court of Human Rights, which, for example, in the case Rotaru v. Romania, 2000, ruled that „a rule is „foreseeable” only when it is drafted with sufficient precision, in such a way as to allow any person - who, if necessary, can call on specialist adviceto correct his conduct”, and in the case Sunday Times v United Kingdom, 1979, decided that „[ ... ] the citizen must have sufficient information on the legal rules applicable in a given case and be able to predict, to a reasonable extent, the consequences that may arise from a determined act.” In short, the law must be, at the same time, accessible and predictable.

The Constitutional Court emphasizes that not justified

Curtea Constituţională subliniază că nu utilizarea justificată, în condiţiile reglementate de Legea nr. 298/2008, este cea care, în sine, prejudiciază întrun mod neacceptabil exercitarea dreptului la viaţă intimă sau libertatea de exprimare, ci obligaţia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a datelor. Această operaţiune priveşte în egală măsură pe toţi destinatarii legii, indiferent dacă au săvârşit sau nu fapte penale sau dacă sunt sau nu subiectul unor anchete penale, ceea ce este de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să transforme a priori toţi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice sau de reţele publice de comunicaţii în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni de terorism sau a unor infracţiuni grave.

Chiar dacă în situația analizată nu s-ar pune în discuție răsturnarea prezumției de nevinovăție, concluzia Curții poate fi analizată și din perspectiva unei prezumții de dependență aplicabilă oricărui și tuturor participanților la jocurile de noroc, în contextul controlului exercitat a priori, asupra tuturor participanților la activitate ceea ce apare, în mod evident nefundamentat și în contradicție flagrantă cu garanțiile de proporționalitate, pe care legiuitorul trebuie să le aibă în vedere conform textului constituțional.

(...), Curtea Constituţională nu neagă scopul în sine avut în vedere de legiuitor la adoptarea Legii nr. 298/2008, în sensul că este imperios necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate şi eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare şi tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul infracţional să poată fi controlat şi contracarat. Tocmai de aceea, drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor restrângeri care sunt justificate în funcţie de scopul urmărit. Limitarea exerciţiului unor drepturi personale în considerarea unor drepturi colective şi interese publice, ce vizează siguranţa naţională, ordinea publică sau prevenţia penală, a constituit în permanenţă o operaţiune sensibilă sub aspectul reglementării, astfel încât să fie menţinut un just echilibru între interesele şi drepturile individuale, pe de o parte, şi cele ale societăţii, pe de altă parte. Nu este mai puţin adevărat, astfel cum a remarcat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Klass şi alţii împotriva Germaniei, 1978, că luarea unor măsuri de supraveghere, fără garanţii adecvate şi suficiente, poate duce la „distrugerea democraţiei sub pretextul apărării ei.” use, under the conditions regulated by Law no. 298/2008, it is the one that, in itself, prejudges in an unacceptable way the exercise of the right to private life or freedom of expression, but the continuous, generally applicable legal obligation to store data. This operation equally concerns all recipients of the law, regardless of whether or not they have committed criminal acts or whether or not they are the subject of criminal investigations, which is likely to overturn the presumption of innocence and transform a priori all users of electronic communications services or by public communications networks in persons susceptible to the commission of terrorist offenses or serious stitutional text. crimes.

O analiză amănunțită a dispozițiilor Legii 326/2022 ar evidenția, fără îndoială, și alte motive de neconstituționalitate.

Intenția noastră se rezumă la a încerca să prezentăm doar o serie de argumente de ordin legal, care să servească deschiderii spre dialog dintre reprezentanților statului și cei ai industriei, astfel încât, pe viitor, reglementarea legală să îndeplinească cerințele de predictibilitate și claritate și să își poată dovedi eficiența.

Fără îndoială, dialogul va revela o industrie matură, cu mult mai responsabilă decât este prezentată în spațiul public și care poate genera soluții viabile pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.

Even if in the analyzed situation the overturning of the presumption of innocence would not be questioned, the Court’s conclusion can also be analyzed from the perspective of a presumption of addiction applicable to any and all participants in gambling, in the context of the control exercised a priori, over all participants in activity which appears, obviously unfounded and in flagrant contradiction with the guarantees of proportionality, which the legislator must have in mind according to the con-

(...), the Constitutional Court does not deny the purpose itself considered by the legislator when adopting Law no. 298/2008, in the sense that it is imperative to ensure adequate and effective legal means, compatible with the continuous process of modernization and technology of the means of communication, so that the criminal phenomenon can be controlled and countered. That is precisely why individual rights cannot be exercised absurdly, but can be the object of restrictions that are justified depending on the goal pursued. The limitation of the exercise of some personal rights in consideration of some collective rights and public interests, aimed at national security, public order or criminal prevention, has always been a sensitive operation in terms of regulation, so that a fair balance between interests and individual rights is maintained, on the one hand, and those of society, on the other. It is no less true, as the European Court of Human Rights noted in the case of Klass and others v. Germany, 1978, that the taking of surveillance measures, without adequate and sufficient guarantees, can lead to „the destruction of democracy under the pretext of its defense.”

A thorough analysis of the provisions of Law 326/2022 would undoubtedly highlight other reasons for unconstitutionality.

Our intention is summed up to try to present only a series of arguments of a legal nature, which will serve to open the dialogue between the representatives of the state and those of the industry, so that, in the future, the legal regulation will meet the requirements of predictability and clarity and will can prove the effectiveness.

Undoubtedly, the dialogue will reveal a mature industry, much more responsible than is presented in the public space and which can generate viable solutions to improve the legislative framework.