.
W . I . N <What I Need> (to be perfect) feedback
.
NOVEMBarh 2017
La sondaj au răspuns 88 dintre participanții la hackatonul #NOVEMBarh PROVOCĂRILE ARHITECTULUI ediția I 25 noiembrie 2017, București NOVEMBarh, evenimentul-maraton la care au participat, voluntar, 300 de arhitecți și specialiști invitați din alte domenii, a arătat o comunitate a arhitecților preocupată activ de 2 teme majore: calitatea actului profesional; și asumarea unui rol pro-activ în găsire de soluții pentru o serie de probleme actuale ale societății.
1
www.novembarh.wordpress.com
participanČ&#x203A;i respondenČ&#x203A;i
2
NOVEMBarh 2017
participanți respondenți
3
www.novembarh.wordpress.com
1. Alege doar 3 cuvinte / sintagme, care definesc experiența ta la #NOVEMBarh, din cele de mai jos:
4
Rezultate: dedicare: 18 (20%) conexiune (networking): 38 (42,2%) generarea de soluții: 30 (35,6%) efort de comunitate: 36 (40%) interdisciplinaritate: 39 (43,3%) lucrul în echipă: 37 (43,3%) pro-activitate: 20 (22,2%) oportunitate de cunoaștere: 25 (30%) entuziasm: 30 (33,3%) gălăgie cam mare: 9 (10%) vorbă multă / soluții concrete mai puține: 5 (5,6%)
d e d icare
co n ex i u n e ( n e tw orki n g) generarea de soluții ef ort de comunitate
int e rd i sc i p l i n a r it at e l ucrul în echi p ă pro-activitate
entuziasm gă lă gi e ca m ma re
vorbă multă / soluții concrete mai puține
NOVEMBarh 2017
oportunitate de cunoaștere
5
2. Ce a fost foarte bine la #NOVEMBarh și ai păstra la fel și data viitoare?
01. Modul de colaborare. 02. Diversitatea tematică. 03. Echipa, perioada din an, neutralitatea, numarul de oameni în echipă 8-10. 04. Entuziasmul echipei. 05. Vibe-ul. 06. Numărul maxim de oameni care formau o echipă. 07. Oamenii. 08. Entuziasmul, dacă acest lucru poate fi păstrat. 09. Entuziasmul celor mai tineri. 10. Numărul de mese/ echipe. 11. Ideea în sine.
www.novembarh.wordpress.com
12. Entuziasmul și comunicarea.
6
23. Adaptabilitatea. Lucrurile nu au fost planificate în cel mai mic detaliu și unele se puteau mai bine. Formatul eventului a fost adaptat din mers.
41. Organizarea strictă a timpului de vorbire.
24. Comunicarea.
43. Ideea în sine.
25. Interacțiunea, ideile.
44. Prezentările urmate de dezbateri.
26. Organizarea și determinarea!
45. Diversitatea tematică.
27. Totul a fost bine. Cred că evoluția în timp va fi naturală, organică. Nu am sugestii.
46. Energia comunității și a echipei. Interesul arătat de participant pentru toate temele abordate.
28. Tot ce-am bifat mai sus și n-am reușit încă (entuziasmul, efortul de comunitate, interdisciplinaritatea), ziua de sâmbătă și participanții consacrați temelor prezentate...
47. Formatul prezentărilor.
29. Sistemul de lucru în maxim 8-10 persoane, concentrate pe o singură idee. Mi se pare numărul optim de participanți.
49. Numărul meselor/ subiecte variate.
30. Entuziasmul și implicarea. 31. Numărul mare al persoanelor participante stimulează participarea.
13. Aș păstra formula flexibilă de lucru și stilul non formal.
32. Faptul că am lucrat toți împreună (în aceeași sală) și am putut schimba idei între mese.
14. Modul de organizare - fără mult protocol, orientat spre soluție.
33. Numărul mare de participanți.
15. Mix-ul de oameni.
34. Adunarea și implicarea activă a membrilor breslei către un mediu mai bun pentru desfășurarea profesiei, temele discutate. Crearea unui precedent și sporirea “awareness”-ului asupra problemelor cu care ne confruntăm.
16. Abordarea, atitudinea, deschiderea. 17. Atmosfera, deschiderea interumană. 18. Starea de normalitate a întâmplării. 19. Munca. 20. Lucrul în echipă. 21. Entuziasmul. 22. Entuziasmul participanților. Mi-aș dori ca acest lucru să nu se schimbe!!!
42. Structura evenimentului, formarea echipelor înaintea evenimentului.
48. Dimensiunea și structura echipelor și prezentarea finală.
50. Lucrul într-o echipă formată din persoane cu domenii de activitate diferite, dar cu un scop comun; implicarea tuturor și momentele de regăsire între toți cei din sală. 51. Diversitatea membrilor meselor. 52. Spontaneitatea de a forma o echipă, de a lucra cu oameni pentru prima oară, prezentările scurte. 53. Entuziasmul participanților. 54. Munca focusată, întâlnirea în grup mare. 55. Echipa de organizare și promovare, unele subiecte.
35. Numărul de membri la o masă.
56. Echipa a fost foarte bună și aș dori să particip în aceași formulă.
36. Prezentările. Sunt extraordinar de importante.
57. Energia bună.
37. MC-ul. 38. Entuziasmul și interesul față de diverse teme.
58. Faptul că ne-am adunat atâția oameni din profesie și că marea majoritate a stat până la final. A fost un efort voluntar pe care l-am apreciat foarte mult și care trebuie fructificat.
39. Entuziasmul.
59. Entuziasmul.
40. Cam tot :).
60. Sala mare.
61. Temele, oamenii, mesele, dezbaterea.
82. Numărul mare și diversitatea temelor.
62. Energia, vibe-ul cum s-ar spune.... te încarci de energie pozitivă.
83. Organizarea informală.
63. Prezența arhitecților de toate vârstele - a non arhitecților și a specialiștilor din domenii conexe.
84. Temele bine alese. 85. Entuziasmul tuturor și dorința de a schimba lucrurile în bine.
65. Entuziasmul tuturor, oportunitatea comunicării directe, formatul echipelor.
86. Entuziasmul participanților, alegerea temelor și implicarea tuturor, capacitatea de a transmite informațiile legate de eveniment și de a mobiliza 300 de oameni pe parcursul unei zile întregi.
66. Formatul de lucru în echipe cu prezentări la final.
87. Sentimentul de apartenență și de proativitate.
67. Expunerea interdisciplinară.
88. Oamenii.
70. Atmosfera. 71. 72. Cam nimic. 73. Lucrul în echipă și concluzii la final. 74. Ideea de echipă interdisciplinară. 75. Sistemul de prezentare a soluțiilor. 76. Modul de lucru în echipe interdisciplinare. 77. Lucrul în echipă. 78. Echipe mixte, din diferite domenii. 79. Unitatea. 80. Initiațiva în sine ce trebuie continuată. 81. Efortul de comunitate.
LUCRUL ÎN ECHIPĂ IMPLICAREA
entuziasm tema
echipă
interACȚIUNEA
OAMENI
COMUNICAREA
I N I Ț I AT I VA
69. Foarte faină ideea de Hackaton, dar trebuie un pic mai bine coordonată, guideline-uri mai clare. Dar a fost foarte reușit pentru un prim astfel de eveniment.
INTERDISCIPLINAR
68. Lucrul pe echipe interdisciplinare, timpul alocat fiecărei prezentări.
organizarea
NOVEMBarh 2017
64. Organizarea pe echipe.
7
3. Ce ai schimba neapărat data viitoare?
01. Sonorizarea.
19. Programările.
02. Modul în care se captează atenția participanților în timpul discursurilor.
20. Durata evenimentului.
03. Locul, bugetul, meniul.
21. Organizarea clară și realistă. S-a atras atenția dinainte că nu se va putea lucra în timp ce alți colegi prezintă. Soluții realiste cu mai multă documentare și studii de caz. Implicarea organizațiilor profesionale. Posibil implicarea presei, dar numai în cazul în care s-au stabilit soluții fezabile și clare. Implicarea altor profesii pentru un punct mai bun de vedere.
04. Nu știu. 05. Sunetul. 06. Comunicarea în cadrul evenimentului. 07. Locația. 08. Lungimea evenimentului. 16 ore sunt foarte multe. Cred că ar participa mai mulți dacă nu ar fi atât de solicitant. 09. Aș vrea să cunosc înainte participanții din care se formează echipa, pentru eficiență. Am dorit și de data aceasta, nu a fost însă posibil din cauza programului de lucru (presupun). Cred că ar fi fost utilă o pregătire prealabilă asupra temei. 10. Puțin mai multă interacțiune între echipe. 11. Modul de înscriere la eveniment și în echipe.
www.novembarh.wordpress.com
12. Poate comunicarea; facebook nu este prea bun la organizat discuții pe topic-uri. Poate ar fi bun un canal slack.
8
13. Aș îmbunătăți puțin logistica (săpun la baia băieților, acustica sălii). 14. Pregătirea modului de lucru să se facă ceva mai consistent (pe echipe); unele au reușit, altele nu au reușit să închege o bună prezentare. 15. Numărul de teme. 16. Detalii de organizare. + Poate atacarea din timp pentru a putea participa mai mulți, inclusiv în țară. + Altă promovare/ PR prealabilă. 17. Aș targeta mai exact evenimentul, aș lucra mai mult la utilitatea fiecărui eveniment, aș fi mai atentă la organizare (era evident că e imposibil să participi și la discuții și să și asculți prezentări). 18. Mai puțin zgomot.
22. Momentul prezentării finale: discursurile trebuie să fie concise și să se limiteze la intervalul de timp prestabilit. 23. Sala. Musai. Acustica era execrabilă și nici sistemul de sunet nu făcea mare lucra. Aș asigura musai mancare dupa cum am promis... Prânz clar nu e o felie de șuncă și una de cașcaval. Sigur, nu multă mâncare, să ți omul activ, dar suficientă să aibă energia să continue.
argumenta pe motiv c-așa (skipping the mid-term pitch) am câștigat timp de lucru efectiv (în cadrul propriei echipe), însă impresia mea e că timpul din a doua parte a zilei era oricum timp deconcentrat, activitatea diluânduse pe fondul senzațiilor de ușoară oboseală/ scădere a stării de euforie caracteristică în prima parte a zilei... 29. Sistemul de pitch-uri intermediare. Datorită timpului scurt, nu e posibil ca pitch-urile intermediare să fie într-adevăr urmărite, bașca și comentate, de către ceilalți participanți. Și poate că o sală mai mare, unde să fie loc mai mult între mese ca să se evite gălăgia, n-ar strica. Sau, mă rog, poate o sală bine izolată fonic :). 30. Structura și durata. Mi se pare foarte important să avem mai mult timp pentru prezentări și dezbateri pe marginea lor. 31. Sonorizarea ar trebui să fie mai bună. Nu se auzeau deloc prezentările. Timpul mi se pare prea lung pentru o singură tema/ echipă.
24. Formatul complet neadecvat.
32. Aș face pitch-urile intermediare obligatorii.
25. Nimic.
33. Implicarea în mod oficial a organizațiilor OAR, ASAR, UAR, etc.
26. Nimic, poate locația și un timp anume (anunțat) dedicat prezentărilor sponsorilor.
34. Structura/ programul - ar putea fi un format de prezentare mai puțin rigid pentru a se înțelege mai bine și cu un impact mai mare conținutul. Poate că următorul eveniment să dureze mai mult, în special prezentările.
27. Pitchurile inițiale (de prezentare) mi s-au părut nejustificate iar participanții au arătat un interes redus; aș fi folosit un banner afișat permanent la loc vizibil cu temele și echipele. Obligatoriu conform pozițiilor la mese în cadrul sălii; a fost greu să identific o anume masă în sală la care aveam interes să particip ocazional. Aș elimina obligativitatea pitchurilor intermediare dând posibilitatea echipelor să facă prezentări dacă doresc în vederea testării opiniei celorlalte echipe și a cererii de feedback. Ar trebui asumat corect și complet rolul de mediator/ host pentru a impune întreruperea lucrului pe aceste perioade. La fel și în cazul prezentărilor făcute de specialiștii externi (participanții nu prea erau atenți fiind absorbiți în activitatea de la mese). Per total un cadru mai rigid și mai judicios asumat de către toți. 28. Dacă e cu pitching intermediar, atunci cu pitching intermediar să fie! Dacă nu, ne adaptăm oricum, n-ar fi asta o mare problemă/ nevoie de schimbare... Dar ca să știm dinainte - consider că era foarte util feedback-ul tuturor (datori să pună pauză, evident, preț de cât dura procesul de pitching intermediar) celor prezenți (sau barem, alocarea într-o altă sală, pe rând, a acestei părți din event, cooptând, pe rând, câte 3-4 echipe conexe care să co-asiste la proces) înainte de-a susține prezentările finale. Unii vor contra-
35. Nu știu. 36. Ideile/ soluțiile propuse ar fi bine să fie prezentate mai pe îndelete; poate prezentate de 2 ori: în deschidere 5 minute, apoi în timpul evenimentului. ...schimb de idei cu alte echipe, îmbunătățirea ideilor. Prezentarea finală să țină cont de ideile adăugate. 37. Mâncarea. 38. Timpul mai mare alocat pentru dezbateri de interes general cum ar fi PUZ, arhitect șef, monumente. 39. Gălăgia. Speakerii s-au suprapus neplăcut peste dezbaterea de la masă. 40. Singura problema temporară a fost cea cu vorbitul în echipă în paralel cu speakerii. 41. Mai puține mese, mai mult timp acordat fiecărui subiect, mai mult networking, obligativitate de a trece pe la celelelte mese.
43. Organizarea mai bună, finalitatea. 44. Posibilitatea ca echipele să comunice între ele. Din cauza gălăgiei nu ne puteam auzi unii pe alții, iar comunicarea cu persoanele de la alte mese era dificilă. De asemenea timpul nu ne-a permis să facem asta, fiind constrânși de ideea de a avea la final o prezentare completă. 45. Organizarea prezentărilor, ambianța sonora, durata (aș scurta-o).
59. Locatia si atitudinea aroganta a unora, trebuie sa invatam sa fim diplomati, iar faptul ca nu exista respect reciproc fie ca esti tanar arhitect, fie ca esti client sau colaborator. 60. Sa nu mai fie prezentări în timp ce ceilalți gândesc/discuta 61. mai mult timp pt dezbaterea finala 62. Locatia.Prea greu de ajuns daca nu detii masina.
46. Modul de lucru.
63. As presa pe probleme actuale curente ale caror soultii pot fi urmarite catre implementarea reala .
47. Desfășurarea evenimentului se putea extinde pe durata a două zile.
64. Durata
48. Fara prezentări multiple la început, fără vorbitori invitați la tribună până la sfârșitul perioadei de analiză.
65. Sala a avut o acustica nepotrivita, mancarea studenteasca (frugala), s-au suprapus prezentarile peste lucrul in echipa, nimeni nu asculta, toti vorbeau, nu am avut timp de discutii cu alte echipe, s-a simtit ca toti vroiau sa comunice, pentru ca nu o mai facusera de multa vreme cred ca echipele ar trebui sa vina pregatite de acasa, daca vrem ceva serios si daca se pastreaza echipele.
49. Ora de întâlnire. 50. Meniul :)). Poate o altă formă de prezentare a pitchurilor, poate puțin mai mult timp... 51. Suprapunerea prezentărilor cu lucrul, care a generat gălăgie. 52. Boxele. 53. Programul. 54. Aș împărți în două etape: lucrul în echipă și apoi prezentările; aș lăsa mai mult de 5 min pentru prezentare și întrebări. 55. Locația. Poate undeva intr-un cadru universitar unde sa nu fim toti neaparat in acelasi spatiu. Cum sunt atelierele in facultate cu usile deschise. poti sa ai o discutie ok nu deranjezi dar orice e interesat poate intra pe usa 56. modul final de prezentare si impunerea stricta a unui orar. 57. Formatul, insuficienta comunicarea între echipe, posibilitatea de feedback 58. Sesiuni mai lungi de prezentare și dezbateri pe fiecare temă, cu cel puțin 5-10 minute de întrebări și răspunsuri. Unul din motivele unor astfel de adunări este să primim feedback din partea colegilor pentru că numai din confruntarea ideilor poate ieși plus valoare.
71. 72. Locația și denumirea de Novembarh (sună stupid Novembarh). Aș spune altfel: AAR - adunarea arhitecților români. 73. Prestabilire de teme generale, cu posibilitate de înscriere. 74. Modul de pitching, modul de așezare al meselor, un orar mai riguros. 75. Timpul prea lung. 76. Momentele speakerilor. 77. Mai multe ore de lucru pentru a avea posibilitatea de comunicare între echipe. 78. Mai puțini oameni în sală, pentru posibilitatea prezentării intermediare. 79. Interacțiune mai multă. 80. Sonorizarea și încercarea de captare a atenției echipelor.
66. Mai mult timp acordat prezentarilor ide dezbaterilor de dupa
81. Gălăgia cam mare.
67. Tematica specifică, temele meselor ar putea fi alese in urma unei dezbateri sau a unui sistem dezbătut.
82. Aș alege o sală cu tratamente acustice, care să atenueze zgomotul de fond, o sală adecvată acestui tip de întruniri de lucru.
68. 1. Locatia. 2. Ordinea desfasurarii - as separa clar perioada de lucru de prezentarile invitatilor - presiunea era mare de a genera ceva de calitate si inevitabil fiecare solutie dezbatea propriile probleme in timp ce oamenii aveau un discurs si in mod sigur era neplacut pentru toata lumea. 3. formatul prezentarii nu cred ca se plia pe toate temele.
83. Mai puține echipe, mai multe sesiuni de discuție.
69. Desfășurarea într-un spațiu altfel configurat, astfel încât să nu trebuiască să urlu ca să audă toți cei de la masa mea. O altă problema a fost suprapunerea unor prezentari cu momente in care se lucra in echipe (pe la pranz s-a intamplat treaba asta)... Si niste guideline-uri mai clare ar fi ajutat, de exemplu capitolele din prezentare nu se potriveau cu tema noastra care era foarte vasta, nu ne-a ajutat, mai mult ne-a incurcat, poate a fost si o problema de comunicare si coordonare in echipa...
86. Aș schimba: sala, acustica, modalitatea de prezentare astfel încât toată lumea să poată vedea panoul din unghiul în care este așezat și nu aș introduce acele scurte prelegeri în timpul programului de lucru deoarece marea majoritate discutau pe baza temei primite și zumzetul era foarte mare.
70. Prezentările să se țină la începutul programului, să rămână timp după, exclusiv discuțiilor și lucrului.
84. Mai mult timp pentru prezentările finale și discuții pe baza lor. 85. Ar fi draguț să fie mai mult timp pentru prezentările finale ca să înțelegem mai bine ce propune fiecare și să discutăm mai mult.
87. Discuțiile pe subiectele alese să fie mai lungi, pentru a permite argumentarea pro și contra și găsirea unor strategii clare pentru a implementa soluțiile. 88. Programul și respectarea lui.
NOVEMBarh 2017
42. Formatul prezentării, timpul alocat prezentărilor finale.
9
4. Ce ai adăuga data viitoare, ca să fii perfect motivat(ă) să participi?
01. Totul a fost foarte bine.
18. Mai mult timp pentru socializare.
unul pe masă?
02. Prezentarea unor studii de caz care tratează temele de discuții.
19. Continuarea temelor.
03. Idei și echipe care să lucreze 2-3 luni în avans. Premii pentru finanțarea primelor 3 idei.
20. Aș vrea să fie ceva mai restrâns ca timp și număr de participanți. Aș dori să fie implicate și alte specialități: inigneri, constructori, persoane din administrația publică, etc.
33. Finalitate ideiilor prin transmiterea lor către minsiter sau oamenilor capabili să le pună în aplicare.
04. Nu știu. 05. Câteva exemple de “așa da” și “așa nu”. 06. Mai multi experți externi profesiei. 07. Mâncare. 08. Aș încuraja mai mult schimbul între mese. Mi s-a părut că am fi putut beneficia mai mult din “vizite” între noi. 09. Aș adăuga obligativitatea participării la o întâlnire prealabilă cu toți cei care optează pentru o anumită temă. 10. Spațiul de desfășurare.
www.novembarh.wordpress.com
11. Mai mulți avocați, psihologi, economiști...
10
12. Fiecare își găsește motivația în a contribui la subiectele propuse, sau are oportunitatea să propună. Și comunicarea ajută la motivație și s-a comunicat bine în acest caz, în opinia mea. Aș adăuga mai multă interdisciplinaritate, nu suntem singuri. 13. Exemple implementate deja, vizibile, palpabile, ca efect al primului eveniment. 14. Un spațiu care să însemne mai mult decât o sală de nunți :) Uzina electrică de lângă Parcul Carol, de exemplu. 15. Pizza. 16. Să-mi setez eu mai clar scopul și capacitățile cu care pot contribui. 17. În loc să alerg dupa sponsorizări cu produse alimentare, aș negocia tarife preferențiale pentru restaurantul organizator și i-aș solicita să aibe un meniu variat.
21. O să fiu motivată pentru că mi-am asumat de la prima întâlnire că o să mă implic și consider că este suficient. Mi-aș dori să văd soluții mai realiste. 22. Aș vrea să văd ca soluțiile propuse pentru temele dezbătute sunt preluate și implementate. 23. Sunt motivat oricum. Nu am idee... 24. Dezbatere pe grupuri de teme amplă, nu numai 5 minute: mai multe ore. 25. 26. Temele să fie alese dintr-un sondaj mai larg astfel încât să fie toate reprezentative, unele au fost abandonate iar altele au fost un real succes. 27. E doar o sugestie și nicidecum ceva ce ar condiționa participarea mea: o urnă pe fiecare masă în care să se poată primi sugestii de la ceilalți participanți, în deschiderea evenimentului, într-un format lapidar - maxim 20 cuvinte. 28. Micro-sesiuni de câte 3-4 echipe; pluridisciplinaritate și mai amplă; reprezentanți din mediul politico-administrativ de la toate nivelurile (după caz). 29. Aș gândi cu ceva mai multă consistență cum să transmitem mai departe soluțiile/ ideile generate.
34. Consider că sunt destul de motivat și entuziasmat să particip și data viitoare. 35. Un ceva în plus la acustică... Dar nu e esențial! Am fost într-o echipă f. frumoasă! 36. Pregătirea prealabilă în cadrul echipei. 37. Prezența autorităților. 38. Dezbateri de maxim două zile (sunt angajată și o participare de mai multe zile ar implica zile de concediu). 39. Un plan coerent de comunicare a rezultatelor în cadrul breslei și a publicului. 40. Nu știu 41. Nimic, sunt destul de motivată. 42. Un moderator - prea multe personalități puternice în aceeași încăpere. 43. Finalitatea palpabilă. 44. 45. Nimic esențial. 46. Programare mai bună a activităților de analiză și găsire de soluții. 47. Prezentările intermediare.
30. Mi se pare că direcția e bună, trebuie doar să continuăm. Dar disciplină. Un pic de disciplină nu ne face mai puțin artiști decât ne place să credem că suntem. Ci doar mai organizați.
48. Nimic.
31. O interactivitate între echipe.
50. Nu cred că există motivarea perfectă, în funcție de interesul fiecăruia cu privire la domeniu. Poate dacă vom avea un fel de șansă de a ne face părerile auzite de cei cărora le cerem suportul.
32. Aș invita oameni din sfera politică (primari, parlamentari, etc.);
49. O sală arhitect friendly.
52. Aș încerca sa organizez ziua in trei parti, prima parte - introducere si prezentari specialisti, a doua parte sa fie timp de lucru si a treia parte prezentarea rezultatelor muncii dar nu le-as intercala. 53. Panouri fonoabsorbante. 54. Mai multa interacțiune între mese, consultanță pe specialități. 55. Continuarea subiectelor/ meselor, ca un serial. O masă a beneficiarilor și investitorilor. 56. O zi în plus pentru prezentări și dezbateri. 57. Un plan de acțiune pentru ce urmează să se întâmple cu rezultatele. 58. Mâncare, nu 3 lulele 3 surcele :))). Chiar dacă trebuie să facem chetă, măcar știm sigur că avem ce mânca. 59. Mai mult echilibru între proiectanți, mai mulți ingineri, mai puțini arhitecți. Cumva ne credem centrul universului. Nota: univers = proiect. 60. Scenă, mâncare mai aproape, sonorizare bună, team-leader-ul sa facă un mini plan al întâlnirii că s-a divagat mult. Un mesaj transmis mai clar, word-ul ăla cu ce se întâmplă la NOVEMBarh s-a afișat cu câteva zile înainte de întâlnire.
64. Pregătirea din timp a materialului astfel încât la eveniment să fie doar prezentările. 65. Aș scurta evenimentul la 12 ore; l-aș vedea fără suprapuneri de activități, dar mai bine pregatit de acasă. În timpul alocat evenimentului să fie doar ordonate ideile cu care venim de acasă, bine argumentate, documentate, de comun acord cu toata echipa. 66. Sunt perfect motivată să particip fără a adăuga nimic suplimentar. Consider că evenimentul și grupurile de comunicare au reușit să coaguleze arhitecții, să forțeze discuții și exprimarea opiniilor (chiar și perfect opuse). Sper ca prin acest demers să găsim un vector comun și o voce comună pentru a îmbunătăți climatul profesional. 67. Oportunitatea în sine este suficientă. 68. Să existe membrii ai administrației publice, primărie, ISC, MDRAP. 69. Un prânz și o cină mai consistente, sau măcar să fie anunțat astfel încât de-a lungul celor 12 ore să venim cu mâncare :). De asemenea, timpul mi s-a parut cumva foarte scurt. Nu a fost timp să discuți și la masa ta, să găsești și solutți, să faci și prezentare, să și ai timp să interacționezi cu cei de la celelalte mese, eventual să și intervi pe anumite subiecte punctual la alte mese. 70. Nimic. 71. -
61. Un hackaton care să concluzioneze munca din echipă de pe parcursul anului, din întâlniri mai mici.
72. E bine să și mănânci bine și în liniște când stai atâtea ore la brainstorming.
62. Nu aș adăuga nimic... Poate dacă stau să mă gândesc, ar trebui să se faca un poll să se vada dacă și ceilalți participanți sunt de acord cu plata meselor. Mă gândesc că se poate zice cu 10 zile înainte cine vrea și cine nu vrea catering și atunci o firmă să aducă la cei care sunt doritori. Evident masa fiecăruia platită personal.
73. Participare obligatorie din partea autorităților (primărie, minister, OAR, ONGuri).
63. Aș stabili un demers clar inițial prin care soluțiile oferite de grupurile de lucru pot fi implementate. Sau la final poate fi ales un grup de implementare.
76. Claritate mai mare cu privire la temele de discuție.
74. Un speaker de notorietate. Un prânz consistent :). 75. Mai mult timp pentru întrebări și răspunsuri.
77. Mai multe pauze scurte pentru discuții și motivarea echipelor pentru a nu mai lucra în acest timp.
78. Mai multă pregătire a echipei anterioară evenimentului (cu date, etc.). 79. Nimic. 80. Informare prealabilă mai precisă, mijlocul de comunicare între team leaders. 81. Mai multe soluții concrete. 82. Deocamdată, motivarea vine din posibilitatea dezbaterii unor probleme urgente și vitale pentru societate și pentru breasla arhitecților, prin disponibilitatea unui număr mare de voluntari care participă, alocând din timpul lor personal și pe cheltuială totală sau parțială, proprie. SPECIALIȘTI CÂT MAI DIVERSIFICAȚI ȘI CÂT MAI BUNI: pentru răspunsuri și soluții rapide și eficiente la problemele semnalate sunt utili specialiști pe domeniile în discuție, cât mai diversificați și cât mai buni. IMPACTUL ÎN SOCIETATE: pentru impactul în societate, încurajarea și antrenarea a cât mai mulți specialiști în această mișcare, este nevoie de mediatizare a acțiunii prin anunțarea ei prealabilă și comunicare către societate a rezultatelor preliminare, continuare a studiilor și sintetizare a rezultatelor, concomitent cu identificarea unor surse de finanțare a acestui tip de acțiuni, care să asigure continuitatea pe viitor și implementarea soluțiilor. Apar necesare strategii de dezvoltare. 83. Un party la sfârșit sau a doua zi :-). 84. 85. Mai multă mâncare :)). 86. Cred că aș aduce câțiva reprezentanți ai unor instituții cărora se adresau anumite probleme din cadrul evenimentului pentru a ne asigura că suntem direct ascultați. Acest lucru ar face ca evenimentul să fie unul mult mai oficial, iar problemele discutate ar ajunge în mod direct la cel puțin o parte din cei vizați. Poate că fiind de față astfel de reprezentanți, demersul prentru soluționarea problemelor expuse ar fi mai rapid. 87. Sunt deja motivat. 88. Mai mult timp de lucru.
NOVEMBarh 2017
51. Respectarea mai strictă a programului.
11
www.novembarh.wordpress.com
5. Ce a mers BINE în lucrul cu echipa? (bifează tot ce consideri că se aplică în cazul echipei tale)
12
comunicarea bună în echipă
66 / 73,3 %
ghidarea coerentă din partea teamleader-ului
37 / 37,8 %
timpul suficient de lung în care am putut și să discutăm și să cream soluții
28 / 31,1 %
crearea unei imagini mai clare, din mai multe perspective, asupra temei abordate
50 / 57,8 %
găsirea de soluții pentru tema aleasă
31 / 34,4 %
identificarea unui plan de acțiuni concrete pentru aplicarea soluțiilor propuse
27 / 30 %
schimbul de informații între membrii echipei
66 / 73,3 %
estimarea impactului financiar pentru soluția propusă
5 / 5,6 %
buna conlucrare cu specialiștii din alte domenii
26 / 31,1 %
schimbul de informatii, pe parcurs, cu alte echipe cu teme înrudite
26 / 28,9 %
realizarea prezentării finale
27 / 30 %
altele*
5 / 5,5 %
*faptul că am ales un subiect redus ca volum; ne-am simțit bine; verificarea ideilor în discuție cu alți colegi; cunoașterea altor specialiști pe tema aleasă; interesul manifestat pentru tema propusă.
NOVEMBarh 2017
foto: Viorel PLEÈ&#x2DC;CA
13
www.novembarh.wordpress.com
6. Ce a fost MAI PUȚIN BINE în lucrul de echipă? (bifează tot ce consideri că se aplică în cazul echipei tale)
14
lipsa de comunicare în echipă
3 / 3,3 %
lipsa unei ghidări coerente din partea teamleader-ului
7 / 5,6 %
dificultatea realizării prezentării conform formatului
36 / 42,2 %
una, două persoane și-au impus punctul de vedere în echipă
8 / 8,9 %
teamleader-ul și-a impus propriul punct de vedere asupra echipei
6 / 5,6 %
lipsa datelor pentru a estima impactul financiar pentru soluția propusă
36 / 42,2 %
timpul prea scurt pentru a discuta / trece în revistă toate ideile și soluțiile posibile
37 / 43,3 %
lipsa de informații din partea unui profesionist din domeniu conex (avocat, economist etc.)
22 / 21,1 %
lipsa de interes a unor membrii ai echipei pentru temă
8 / 8,9 %
găsirea de soluții pentru tema aleasă
10 / 11,1 %
identificarea unui plan de acțiuni concrete pentru a pune în aplicare soluția / soluțiile propuse 13 / 14,4 % proasta colaborare în echipă
1 / 1,1 %
lipsa fedbackului din afara echipei, din partea celorlalți participanți
25 / 27,8 %
lipsa unui cadru în care să fie încurajată colaborarea cu alte echipe
29 / 27,8 %
altele*
9 / 9,9 %
*a fost un subiect complex, nu ar fi corect să spun că a fost timp puțin sau o îndrumare nepotrivită; puteam sa fiu mai ordonat și mai eficient ca teamleader; m-ar fi ajutat si un exemplu similar din legislația europeană; tema a fost prea amplă; imposibilitatea dialogului efectiv cu alte echipe din cauza formatului; echilibrarea cunoștințelor; tema are un caracter reactiv iar formatul nu a permis colaborarea suficientă cu alte echipe; lipsa accentuării cadrului în care să fie încurajată colaborarea cu alte echipe (posibilitatea a existat, însă marea majoritate cred că eram prea concentrați în propriul aparat a.î. să profităm de oportunitatea unui sistem deschis, co-generant); dificultăți de comunicare din partea leaderului și lipsa unui management project a leaderului.
NOVEMBarh 2017
foto: Viorel PLEÈ&#x2DC;CA
15
www.novembarh.wordpress.com
7. Care sunt 2 tipuri de expertiză / profesii conexe care au lipsit din echipa ta și ar fi foarte utile pe viitor?
16
01. nu știu 02. economist/ suport IT 03. structurist, avocat 04. proceduri legislative 05. avocat, inginer constructor 06. jurist, arhitect șef 07. pompieri 08. o persoana din autoritatea publică/ un inginer de structuri (verificator) 09. diriginte santier + inginer verificator 10. jurist 11. avocat și psiholog 12. instalatii, constructor 13. un pompier (poate fi si student/ profesor la facultatea de pompieri), un avocat (cât de cât specializat pe spete în domeniul construcții) 14. 1. jurist, 2. inginer (specialist ISC, diriginte șantier, etc.) 15. inginer instalații 16. live web mc, care să gestioneze live fb/ vid 17. 18. structuristul și instalatorul 19. nu au lipsit 20. administrația publică 21. avocat/ jurist, economist, funcționar public în administrația locală 22. jurist 23. avocat și specialist ISC 24. avocat/ urbanist 25. avocat, notar - juridic 26. dezvoltator (investiții importante), constructor (antrepriza mare) 27. strateg pe management, jurist specializat pe domeniul arhitecturii și construcțiilor 28. economiști urbani? reprezentanți ai autorităților centrale (inside info)
32. avocat și economist 33. consider că la tema mea nu trebuie să fie prezente alte profesii în afară de arhitecți 34. expertiză legala/ avocat-jurist, punctul de vedere al celorlalți participanți la procesul de proiectare (ingineri de structură/ instalații) 35. ingineri rezistență și ingineri constructori 36. investitor, asigurări, antreprenor 37. inginer instalator, devizist 38. avizator ISU, expert securitate la incendiu 39. nu cred că este cazul 40. a fost destul de interdisciplinară masa 41. avocat, economist 42. avocat/ arhitect specializat în legislație 43. nu e relevant 44. avocat, agent imobiliar 45. administrație centrală și locală 46. jurist și economist 47. economist, inginer responsabil cu întocmirea devizelor 48. jurist, lucrător în administrația publică 49. avocat/ cadru legal 50. dezvoltatorii de rezidențiale, clientul 51. membrii ai autorităților locale, dezvolatatori 52. inginer 53. jurist 54. specialisti pe foc, structurist, avocat/ jurist 55. cadastrist, jurist 56. economist și manager 57. inginer instalatii, economist 58. avocat, om de marketing 59. project manager/ BIM manager 60. nu cred ca e necesar 61. beneficiar/ administrație 62. avocat și funcționar public
67. jurist, reprezentant al instituțiilor specializate (primării, ISC, ISU, etc.) 68. jurist/ avocat 69. antreprenori sau project manageri, investitori, care ar fi adus un alt punct de vedere 70. 71. poate un arhitect îndrumator 72. jurist și urbanist 73. nu am participat, dar aș vrea sa particip la următoarele evenimente 74. ISU, legislativ, administrativ 75. jurist 76. tax advisor și om de marketing/ PR 77. sociolog și un specialist în statistică 78. sociolog, statistician 79. economist? 80. am avut consultanți alți specialiști, nu asta mi-a lipsit 81. avocat și psiholog 82. este nevoie de comparat legea pentru exercitarea profesiei de arhitect cu legi de funcționare ale altor profesii liberale, respectiv cu un reprezentant al Colegiului Medicilor, un reprezentant al Baroului Avocaților, un reprezentant al Camerei Notarilor, un reprezentant al Ordinului Geodezilor din România, un reprezentant al Uniunii Naţionale a Topografilor Autorizaţi etc.; nu este lipsită de interes nici consultarea unor reprezentanţi ai inginerilor constructori, geotehnicieni, de drumuri etc. (aceşti reprezentanţi ai profesiilor conexe trebuire aleşi dintre cei care au expertiză în reglementarea profesiilor respective ca breaslă şi mod de practică, pentru a compara legea de funcţionare a profesiei de arhitect cu alte legi de funcţionare pentru alte profesii) 83. avocat 84. 85. mai multi arhitecți care aplică o formă sau alta de plan of work în cardul birourilor lor ca să fi vazut ce funcționează și ce nu din
29. un membru într-o Direcție de Cultură (adică un arhitect care lucrează în administrație pe zona de monumente istorice), un jurist 30. avocat și constructor/ diriginte de șantier 31. inginer instalații/ reprezentant din aria de retail
63. ecologie, legislație, reprezentant al autorităților 64. avocat 65. a lipsit un jurist 66. avocat, economist
propunerile lor 86. verificatori, pompier 87. specialiști în marketing 88. un verificator de proiecte, un reprezentant MDRAPFE
+5 - specialiști în marketing; +5 - pompier; +5 - altele.
foto: Viorel PLEȘCA
NOVEMBarh 2017
Rezultate: +40 - specialiști pe legislație, avocați, juriști, notari; +25 - reprezentanți ai autorităților locale și centrale, și reprezentanți ISC, ISU, MCIN, MDRAPFE, etc.; +25 - ingineri de rezistență, instalații, geo, topo, cadastru, devize; experți și verificatori; +10 - economist; +10 - dezvoltator, investitor, antreprenor, beneficiar, client; +10 - manager, asigurator, agent imobiliar, tax advisor, IT-ist, ecologist; +5 - urbanist, arhitect (îndrumător, legislație, plan of work); +5 - psihologi, sociologi, statisticieni;
17
8. Consideri că subiectul (tema echipei) a fost dusă până la capăt așa cum planificaseși?
www.novembarh.wordpress.com
Rezultate:
18
25 DA 10 NU 53 NU, dar doresc să lucrez împreună cu echipa la soluții și după eveniment
NOVEMBarh 2017
foto: Viorel PLEÈ&#x2DC;CA
19
www.novembarh.wordpress.com
9. Pe câți dintre membrii echipei îi cunoșteai înainte de a intra în echipă?
20
9
1 / 1,1 %
8
2 / 2,2 %
7
0 / 0%
6
1 / 1,1 %
5
2 / 2,2 %
4
5 / 5,6 %
3
15 / 18,9 %
2
13 / 14,4 %
1
27 / 30 %
0
22 / 24,4 %
foto: Viorel PLEȘCA
NOVEMBarh 2017
foto în timpul evenimentului
21
www.novembarh.wordpress.com
10. Cu câți membrii ai echipei ai rămas în contact (ca să lucrezi pe temă) și după #NOVEMBarh?
22
9
9 / 10 %
8
5 / 5,6 %
7
8 / 8,9 %
6
8 / 8,9 %
5
9 / 10 %
4
9 / 12,2 %
3
8 / 8,9 %
2
15 / 16,7 %
1
7 / 7,8 %
0
10 / 11,1 %
foto: Viorel PLEȘCA
NOVEMBarh 2017
foto după eveniment
23
11. Ne vedem Č&#x2122;i la evenimente viitoare?
www.novembarh.wordpress.com
Rezultate:
24
86 DA 2 NU
foto: Viorel PLEÈ&#x2DC;CA
NOVEMBarh 2017
#reCONSTRUIM
25
12. Ce am uitat să te întrebăm? (și/ sau) Adaugă un scurt testimonial al tău post-eveniment aici (opțional):
Cu ce probleme te-ai întâmpinat în timpul evenimentului? Excelentă ideea de a organiza acest eveniment. Ai fi dispus să respectăm formatul internațional de 24 de ore? Interesant. Mult entuziasm și relaxare placută la final, în timpul prezentărilor. La întrebarea 10, aș fi întrebat cu câți membrii ai echipei doresc să ramân în contact nu numai pe FB (de fapt, așa am răspuns). Practic, în contact suntem în continuare cu toții, prin intermediul FB, iar acest lucru mă bucură.
Am început să ne maturizăm la vârsta T + 27 ca profesie. După revoluție 27, desigur. Ce a cam lipsit și formatul nu a permis? Comunicarea între echipe. Aici toți au cam fost concentrați pe ce aveau ei de făcut. 1. Principala calitate: adunarea arhitecților. 2. Principalul defect: formatul inadecvat. Aș vrea ca participanților să li se pună la dispoziție o platformă de sondare în care să numească prioritar 3 instituții, organizații, etc. care sunt vizate de acest demers.
Păcat că nu i-am putut auzi pe toți invitații.
Rezultatul echipei n-a fost la nivelul așteptărilor proprii, din motivul că nu am alocat suficient timp pentru pregătirea lui. Referitor la modul de prezentare în fața audienței, unele echipe au reușit sa rupă tiparul sugerat al prezentării și să captiveze, altele au avut o prezentare mediocră pe subiecte de importanță mare.
www.novembarh.wordpress.com 26
Un eveniment excepțional care ar trebui sa devină obișnuinta între arhitecți.
Cu ce sentiment am plecat de la Novembarh; dacă consider că a fost util, dacă aș fi vrut să lucrez și cu alte echipe, dacă aș fi avut păreri contrare la prezentarile făcute de alte echipe. La intrebarea nr. 11 aș raspunde “Nu știu”. Aș vedea ca soluție, pentru o mai bună organizare, ca cel care prezintă evenimentul și ține în control situația să nu fie parte și dintr-o echipă.
Ne-am amintit să vorbim între noi, arhitecții. Am redescoperit energia aceea care aduce soluții și inovații și care ridică ștacheta în abordarea problemelor societății. Asta a venit ca un fel de confirmare, că suntem în continuare profesioniști, dedicați și implicați în a mișca lucrurile înainte.
PerfectArh! Inedit, unic, impresionant! Felicitări! Testimonial: Participarea la primul meu eveniment de acest fel a fost epuizantă și în același timp revigorantă.
:) Nimic.
Una peste alta a ieșit un eveniment EPIC. 300 de (aproape toți) arhitecți printre care mulți cu rezultate importante profesionale, mulți la început de drum, câțiva studenți și câțiva specialiști din domenii conexe. Și a fost pentru prima dată.
Inițiativă excelentă.
1) De ce a fost importantă prezența mea în grupul de lucru? 2) Care este principalul motiv pentru care am ales să particip la grupul de lucru selectat.
Ai uitat sa mă întrebi dacă mi-ar fi plăcut să avem planșete în loc de mese, sau chiar foi MARI pe care să desenăm. Iată testimonialul meu: ‘Ajută-te!’
Evenimentul a ieșit mai bine decât mă așteptam și s-a observat entuziasmul și nevoia de comunicare a colegilor. Totuși, majoritatea ideilor mi s-au părut utopice și fără o documentare serioasă pe legea din România sau pe studii de caz din străinătate. Timpul de dezbateri a fost un pic cam scurt. Evenimentul trebuia organizat în 2 zile consecutive și nu de 16 ore (maxim 8).
Mi-aș dori să aveți mai multă deschidere către arhitecți și poate mai târziu și către public. Cred că este important să fim cât mai mulți lucrând pentru a obține rezultatul dorit. Am observat că de multe ori, în timpul prezentărilor fie eram toți de aceeași părere, fie se creau tabere și aduceau argumente pro și contra, mi s-a părut sănătoasă această reacție și cred că ar putea avea și o finalizare care să aducă rezultate.
Am ‘nimerit’ o echipă – poate aș vrea sa o schimb.
Îl aștept pe următorul.
Un eveniment foarte binevenit.
Unde doriți să aibă loc următorul eveniment și durata lui?
Așa cum am mai postat și în grup/ event, a fost surprinzător de reușit evenimentul! :-) atât prin prisma celor întâmplate, cât și prin ideea celor previzionate... mă bucur că cineva și-a dat într-atât interesul să propună și închege efectiv așa ceva! keep up the swell job *** P.S.: nu știu încă dacă ajung la #reCONSTRUIM – 08-11 martie 2018 – CONSTRUCTEXPO dar cum nu era și această opțiune, am bifat momentan “particip”. NOVEMBarh a fost un prilej de a discuta pe larg problemele cu care ne confruntăm toți care activăm în domeniu, indiferent de profesie (arhitecți, urbaniști, ingineri, avocați etc.) și de a căuta împreună soluții, în urma unor dezbateri reale. Sper ca energia extraordinară din timpul evenimentului să se manifeste în continuare și în implementarea ideilor discutate.
Totul ține de deficiența mea de comunicare și pregătire a evenimentului fiind vorba de o temă având deja la bază un studiu aprofundat. Nu am înțeles bine așteptările membrilor. Nu-mi dau seama acum. Ca student, nu am reușit să înțeleg tot ce s-a discutat la eveniment și nu am capacitatea de a discerne care propuneri sunt bune și care nu se pot implementa sau nu sunt constructive. De aceea sunt dornic să particip la cât mai multe întâlniri de acest fel pentru a-mi forma o viziune cât mai amplă și mai profundă asupra meseriei. Consider că mulți studenți au de câștigat din astfel de experiențe. O inițiativă binevenită și extrem de necesară în contextul actual.
27
NOVEMBarh 2017
www.novembarh.wordpress.com
13. Tu ce întrebări ai după eveniment? (maxim 2)
28
Cum facem ca aceste analize să fie auzite și aplicate? Facebook, blog, acțiuni personale informale, comunicate de presă. Fiecare ECHIPĂ prin eforturi proprii își va DUCE TEMA cât mai mult către o formă ușor de marketizat și vor fi TEME PRIORITARE pentru următoarele evenimente profesionale. Nu există personal special care să se ocupe de toate temele însă pe măsura ce vor fi rafinate și identificate linii de finanțare, TEMELE vor tinde să fie REALIZATE. CUM? întâlniri cu echipa, atragere de noi parteneri alături de temă.
Un CV nu garatează o coeziune instant. Da, e nevoie de timp, resurse pentru cafea & bere ...dar prima condiție e să existe O TEMĂ COMUNĂ DE INTERES și mai mult – transformarea TEMEI în PROIECT REAL DE BUSINESS – astfel se recuperează investiția.
De ce au fost prezenți majoritar arhitecți? Căutarea unor soluții la temele expuse presupune un efort interdisciplinar. Formatul evenimentului a fost unul dedicat ARHITECȚILOR pentru a activa comunitatea; însă în multe echipe au existat (2-3 persoane non-arhitect): studenți arhitecți, ingineri, avocați, economiști, administratori de bloc, coach, psihologi, reprezentanți ai companiilor de materiale de construcții care au susținut evenimentul, tocmai pentru a deschide apetitul pentru astfel de evenimente interdisciplinare. Chiar dacă tema a fost “PROVOCĂRILE ARHITECȚILOR”, orice construcție se face și cu specialiști din alte branșe.
Prezentările sunt online? Dacă da, are legatură cu ce am spus în legatura cu facebook care nu structurează chiar bine informația. https://novembarh.wordpress.com/ Între timp am început să încărcăm pe blog.
Vrei să intri în politică să susții interesele pieței de construcții de calitate? Ai semna pentru INVENTAREA UNUI SISTEM GEN #ITP PENTRU CONSTRUCȚII? E o întrebare care are 2 părți – POLITICA, fiind locul unde se iau deciziile, are nevoie de specialiști în construcții dacă vrem să schimbăm real ceva, așadar aici e vorba de planurile personale ale fiecărui specialist în construcții care trebuie sa își înțeleagă si rolul COMUNITAR, în SOCIETATE. ITP pentru construcții, din partea noastră a organizatorilor, este o piesă importantă, LIPSA, din piața actulă de CONSTRUCȚII. Ar rămâne doar să fie foarte bine studiat ca aplicare și rezultate. Cum putem aduce în dezbatere publică cele discutate pe 25 noiembrie? Prezentările trebuie să fie rafinate până la o formă cât mai completă astfel încât să poată fi publicate. În acest sens sunt necesare două întâlniri cu echipa și un grup restrâns de specialiști – pe care îi avem – astfel încât să fie amendat/ completat în prima întâlnire; și o reuniune de lucru/ finisare/ mailing/ plan comunicare în a doua întâlnire. APOI – le vom prezenta și repeta în toate evenimentele și ocaziile posibile. FĂRĂ implicarea membrilor echipei în mod direct e foarte puțin probabil sa meargă tema către un proiect realizat. Există posibilitatea să aflăm mai multe unii despre alții, pentru a comunica mai bine? Spre exemplu, realizări. Sau trebuie sa căutăm pe FB și internet? Înainte era “la modă” CV-ul. Ah, acum am văzut și întrebarea 14... Ha ha. Așa cum ați văzut, noi credem în INTERACȚIUNE DIRECTĂ, acțiuni comune, întâlniri pe teme comune. Așa ne vom cunoaște și vom avea obiective comune.
Găsim undeva înregistrate discursurile invitaților? Nu au fost filmate integral. Parțial, există pe pagina FB a grupului #NOVEMBarh.
Cum putem măsura obiectiv impactul acestui eveniment în sfera autorităților? Care este cel mai votat, studiat, analizat subiect din cele 30 de teme propuse și dacă este eficient sa ne concentram mai mult și mai multi pe acel subiect? Nu avem încă un astfel de rezultat pentru că ideal ar fi să FACEM PREZENTĂRILE cât mai rafinate și ulterior vom putea face acțiuni. #reCONSTRUIM va fi o ocazie să continuăm. Cum facem ca ceea ce s-a adunat ca material să vie validat de restul arhitecților, probleme, rezolvari... Sunt unele teme care sunt deja studiate de structurile OAR și de MDRAP, etc. Cum reușim să sintetizăm? ...cred ca deja vă ocupați (de centralizare cel puțin), și că este o mare responsabilitate. masa 6 ramane o masă sau devine (parțial) parte din organizare? Această întrebare, dupa ce vom avea prezentările finale, poate genera un eveniment în sine; dar e clar ca trebuie să continuăm. Acest efort trebuie să fie în echipe și apoi ca parte dintr-un efort coordonat. Până la urmă ce ne propunem? Ne propunem să ne transformăm într-O COMUNITATE ACTIVĂ PERMANENT, implicată în proiecte și evenimente comune. 2 pe an? Până acum s-a conturat așa: NOIEMBRIE, #NOVEMBarh – anual, ultimul weekend din noiembrie, cu 80% arhitecți, poate chiar mai multe în orasele mari – sincron în format identic. Ajută mult și efortul LOCAL cu probleme proprii dincolo de problemele generle. MARTIE, #reCONSTRUIM – în martie, împreună cu târgul de construcții, în format INTERDISCIPLINAR, cu cât mai multe specialități, bazat pe direcțiile #NOVEMBarh, dar începutul de sezon e bine să fie bine PROMOVAT către toți specialiștii din construcții. Când se mai organizează?
23/24/25 Noiembrie 2018. Vom anunța detalii din timp dar puteți oricând aveți idei sau vreți să vă implicați să ne scrieți – arhitect2016@gmail.com. De ce nu s-a discutat deloc despre un corp de control în proiectare sau execuție? Resposibilitatea fără control nu există. Devii responsabil după educarea comunității, care nu se poate realiza decât prin control și sancțiuni. Nu a propus nimeni TEMA. EXISTA CA NEVOIE discutată în grupuri mici particular. Nu există o propunere concretă. POATE fi o temă extrem de dură pentru următorul eveniment – și foarte NECESARĂ. Care ar fi următorul pas și care sunt pârghiile prin care putem implementa soluțiile conturate la eveniment? Efort individual și efort comun susținut . Timp zilnic/ săptămânal/ lunar – acordat temei de interes: PREOCUPARE și IMPLICARE. Uneori durează, uneori funcționează parțial. O propunere – începem să punem în calendar o oră pe saptămână pentru obiectivul echipei/ provocari comune/ etc. Întrebări, revenire, proactiv – până obține rezultate. Așa funcționează. Deși am vrea să fie mai ușor și mai rapid. Cum punem pe roate subiectele, să fie oamenii interesați să participe și în continuare? Entuziasmul inițial s-a cam răcit. Energia s-a consumat. E normal să nu avem același nivel de energie permanent. Primul pas e sa propună fiecare CE AR FACE ÎN CONTINUARE. Și ne armonizăm. Altfel, nefiind ceva care ne aduce miliarde a doua zi, are nevoie de mult efort. Și e posibil și să nu dea rezultate însă relațiile îmbunătățite între noi ca și comunitate vor rămâne. Este avută în vedere organizarea unor evenimente cu un format înrudit dar mai adecvat scopului? Ex: tandem 1/ 2 zi pregătire prezentare + 1/ 2 zi dezbatere grup de teme înrudite, maxim 5-7 mese, eventual în săli paralele, cu început și sfârșit comune. DA. Am propus întâlniri de câte 3 echipe înrudite, 6 ore. Încă nu am reușit, dar cei care reușesc e bine să comunice astfel încât să motivăm și alte echipe. Plus, nu toate echipele au rămas împreună. Trebuie găsit și un mod de continuare a temei, încă nu îl avem. Totul pornește de la team-leaderi, inițiali sau asumați în etapa următoare. CE TREBUIE FĂCUT? CINE TREBUIE SĂ FACĂ? Ideal prezentări FINANȚABILE astfel încât să se asigure motivație și continuitate. Team-leaderul e primul care trebuie să ducă echipa și tema mai departe, apoi ne coordonăm. Este esențial să vină inițiative și propuneri bottom-up; dar da, ideal ar fi ca noi, echipa de organizare să revenim cu o propunere de calendar 2018. Urmează #reCONSTRUIM. Apoi vedem ce poate urma. Oricând aveți o idee, arhitect2016@ gmail.com și încercăm să găsim soluții.
DA. Orice astfel de demers e perfect. Propuneți și vedem cum le organizăm. De aceea e importantă comunitatea – pentru o colaborare cât mai fluidă.
Este important ca la acest gen de evenimente să fie prezente și echipe specializate, consultanți în finanțarea proiectelor de la ONG-uri. Vă rog căutați furnizori de soluții pentru finanțare. Mulțumesc. Există clar interes în această direcție. E important alăturat acestor propuneri să fie adăugate și propuneri concrete – organizație/ om/ date de contact – știm că este esențial să îi avem alături în astfel de evenimente. Dacă era mai mult timp la dispoziție, dar au fost doar 6 săptamani, cu siguranță reușeam mai mult.
Este posibil să implicați în organizare și repezentanți ai profesiilor conexe, cum este cazul meu - în calitate de arh. peisagist? La #NOVEMBarh 80% sunt probleme legate de ARHITECT. La #reCONSTRUIM, e interdisciplinar. Sau... este posibilă implicarea organizațiilor ce reprezintă profesii conexe arhitecturii? - cred ca implicarea asociațiilor poate aduce un mare beneficiu atât evenimentului cât și demersului final. PUTEM ajuta cu același format pentru evenimente proprii - arhitect2016@gmail și suntem oricând deschiși să generăm și evenimente interdisciplinare.
Cum am putea aplica tot ce discutam? Cum facem cunoscute/ mediatizate concluziile? INTERACȚIONÂND ÎNTRE NOI, publicând, post/ share, evenimente locale în care se pot potrivi temele, interes permanent pentru continuitate. Care sunt rezultatele palpabile? Care este impactul în societate, breaslă? A fost un prim exercițiu de comunitate. Reacțiile au fost bune însă dacă nu finalizăm prezentările și nu le transformăm în REZULTATE CONCRETE, MAĂURABILE, SCALBILE, REPLICABILE – vor rămâne așa cum sunt acum. Am reușit UN PAS. Dar pentru rezultate palpabile mai avem de lucru.
Pe lângă crearea unor punți de comunicare între noi, ce direcție se dorește pentru următorul eveniment? Maturizarea temelor, teme noi, continuitate. Contează și participarea echipelor individual în cadrul altor evenimente cu prezentările din echipa #NOVEMBarh; ajută la promovarea temei, la networking personal. Este cumva o viziune a ceea ce se întâmplă făcută într-o ilustrație sau PDF/ PLIANT? NU. Oricine dorește să se implice în acest sens, e mai mult decât bine venit. arhitect2016@gmail.com.
Cum vedeți continuarea lucrului echipelor de la Novembarh? Există câteva echipe care au finalizat subiectul ales. Cum va fi pus în practică rezultatul? Dificilă, dar nu imposibilă. Dacă am găsi finanțare, ar fi mai simplu cu siguranță. AVEM SPECIALIȘTI ÎN ACCESARE DE FINANȚĂRI? Altfel, depinde de implicarea team-leaderului și a echipei. Sau de sponsori în cazul în care temele se pot dezvoltă antreprenorial.
Care este finalitatea evenimentului/ evenimentelor? Cum vor fi fructificate ideile, sugestiile formulate? NU EXISTĂ FINALITATE. A fost doar un exercițiu pe care trebuie sa îl repetam constant și fiecare etapă va genera punctual rezultate pe temele prioritare și vizibilitate pentru breaslă în mod continuu.
Dacă rezultă lucruri bune de unde știm ca vor fi luate în considerare de cei care schimbă legi în România când ei au alte griji și urgențe? NU ȘTIM. Dar din experiență, mesajele care capătă vizibilitate și masa de susținere au șanse de reușită. Nu vă așteptați la miracole imediat. Depinde foarte mult de nivelul de interes. Și în primul rând de gradul de finalizare al prezentării și de cât de finațabilă poate fi ideea. Când vom avea TEME foarte bine pregătite, organizăm evenimente cu antreprenori care pot investi.
1. Putem stabili temele pe baza unui sondaj astfel încât să putem aborda problemele reale ale arhitecților? DA. E o idee excelentă. Vom face acest sondaj dar ar ajuta să definitvăm prezentările să avem ceva concret de promovat pentru un POLL adevarat. 2. Putem forma 2 - 3 echipe care sa abordeze individual aceiasi tema si ulterior sa se compare rezultatele si sa se medieze solutia finala?
Cum se prezintă concluziile evenimentului către publicul larg/ specialiștii din domeniu neparticipanți? Cum se poate integra factorul decizional/ instituțional în cadrul evenimentului? Dacă temele vor fi bine documentate, vor fi interesante. Prin relații personale și instituționale ale asociațiilor în care suntem implicați putem genera colaborare cu autoritățile.
A. Cum putem accesa soluțiile celorlalte mese? Temele DRAFT sunt pe blog dar trebuie să fie FINLIZATE. B. Cum putem continua lucrul concret pe idei și soluții? Fără finanțare, e nevoie de multă bunavoință și de implicare. Pentru a transforma temele în PROIECTE CONCRETE care să atragă FINANȚARE. Ce se va întâmpla cu rezultatul muncii? (evident, dacă este finalizat cum trebuie) VOM FACE BANI – fiecare echipa pe subiectul ei. VOM SCHIMBA CEVA în bine. VOM FI cu siguranță la un nivel profesional mai bun. Ce aprecieri aveti voi organizatorii de prestația mea? Ce nu am făcut și ar fi trebuit? Mulțumim că ați ajuns și v-ați implicat. Am făcut POSIBIL #NOVEMBarh doar împreună. Dacă totuși cineva își dorește PUNCTUAL răspunsuri, răspundem la orice mail – arhitect2016@gmail.com. Când punem în aplicare cele discutate? Cum facem să fie mai dese astfel de întruniri? Cu cât terminăm mai repede prezentările cu atât putem trece în etape următoare. Nu ne-am dorit un eveniment punctual, ci doar un start. SIMPLU – fiecare dintre noi convinge 9 prieteni/ colegi... și eventual sponsori. Acest test se adresează numai team-leader-ilor sau fiecărui membru al echipelor? Tuturor participanților. Cum și cui au fost transmise problemele discutate, soluțiile, prezentările, dat fiind faptul că multe dintre ele vizau anumite autorități publice? Ele au fost publicate DRAFT. Pe blog. Până nu facem prezentările finale, nu ajută să le mediatizăm intensiv în presă sau prin canale personale. Cum putem proceda astfel încât autoritățile să ne ia in serios, având în vedere ultimele reacții inclusiv din partea primarului capitalei față de președintele Filialei OAR București din ultima perioadă? Nu are legatură cu evenimentul, însă avem nevoie și de altă pregătire decât cea profesională strict. TALENT POLITIC, IMPLICARE CIVICĂ, POZIȚII DE DECIZIE, investiție în marketing & PR (și lobby în forme legale), campanii media, etc. Care a fost impactul evenimentului asupra opiniei publice? În cadrul comunității mulți arhitecți au aflat de eveniment, mulți după ce se incheiase capacitatea sălii, dar cât de mult a contat pentru cei din exterior? A fost văzut din exterior ca un eveniment cu adevărat important? Ca organizatori am fost felicitați. Așadar, răspunsul e DA. Întotdeauna e loc de mai bine, desigur. Ce așteptări au celelalte echipe de la masa “Comunicare post eveniment”? Așteptăm să ne scrieți – arhitect2016@gmail.com. Nu avem niște așteptări concrete exprimate de cineva.
NOVEMBarh 2017
1. (a) ce părere au celelalte echipe (conexe) despre rezultatele noastre? (feedback biunivoc) și (b) cum am capitaliza reciproc rezultatele? (i.e. PUG/ PUZ ZCP vs. Monum. + ZCP respectiv Avizare vs. Avizare DJC) deși la această întrebare mi se va răspunde cu siguranță în urma întâlnirilor imediat următoare deja programate... 2. the output - în societate civilă/ politică: cine și cum își va asuma statement’urile fundamentate? într-un orizont de timp relativ estimat... Dupa evenimentul acesta, și cele ce vor urma, se vor înainta propunerile sub formă de proiecte de lege spre autoritățile competente? Reacția generală a fost foarte bună! Dar a fost doar un pas și de fapt acum contează ca prezentările să devina PROIECTE DE BUSINESS FEZABILE, și avem sprijin în acest sens – arhitect2016@gmail.com. Grupul ARHITECȚILOR ROMÂNI ca resursă și echipa de organizare își asumă continuitatea.
29
14. Ne dorim să creăm un site cu soluțiile și echipele #NOVEMBarh. Ești de acord să fii prezentat cu o scurtă biografie?
Arhitect cu experiență de peste 20 de ani. Am avut norocul să învăț de la profesori buni sub care am lucrat de-a lungul timpului: Costi Ciurea, Dorin Ștefan, Theo Stancu. Am firma mea din 2003 și împreună cu colaboratorii din firmă încercăm ca primă prioritate să facem clienții să fie mulțumiți de serviciile noastre. În ultima perioada am încercat o abordare de domenii conexe concretizate prin: drept de semnatură la Berlin cu ceva marunțișuri realizate și acolo, acreditare ca diriginte de șantier, verificator de proiecte, auditor energetic. Emil Roșca
www.novembarh.wordpress.com
Am urmat cursurile Facultății de Arhitectură din 2007 absolvind în anul 2013, profesând, însa, din 2009, sub mentoratul unui arhitect cu o vastă experiență în domeniu. Am dobândit dreptul de semnătură în sesiunea iunie 2016. În prezent, profesez ca arhitect în cadrul unei societăți comerciale având activitatea principală proiectarea de arhitectură. De-a lungul experienței profesionale, am avut oportunitatea să lucrez la proiecte având teme variate, de la restaurări, imobile de birouri, de servicii și de locuințe colective, până la locuințe individuale. Victor Felix Mocanu
30
Date personale: Ana-Karyna Dornescu, data naşterii 04.069.1961, locul mun. Iaşi, necăsătorită, am o fiică majoră, trăiesc în Iaşi, tel. 0770673065 Studii: absolvire în 1987 I.A.I.M.-București, cu diploma de arhitect, specialializarea ,,Arhitectură și sistematizare’’ şi în 2003 cursuri postuniversitare de master la U.Th. Gh. Asachi - Iași, cu diploma de master în specializarea ,,Conservarea și restaurarea construcțiilor inginerești și a lucrărilor de artă’’. Am efectuat cursuri de tip Online Business School în domeniul marketing, leadership şi gestionarea situaţiilor de criză. Locuri de muncă: din 1987, am lucrat alternativ sau simultan ca proiectant de arhitectură și/sau urbanism şi şef de proiect la I.P.J. - Bacău, ulterior S.C. General Proiect S.A. – Bacău, S.C. General Tectonic S.R.L. – Bacău, S.C. Habitat Proiect S.A. – Iaşi, S.C. Stexpro S.R.L. – Iaşi şi B.I.A. Arh. Ana-Karyna Dornescu – Iaşi, ca arhitect titular şi unde lucrez şi în prezent, în calitate de arhitect membru O.A.R. cu drept de semnătură, cu numărul 141 în T.N.A. al O.A.R. şi arhitect membru R.U.R., cu drept de semnătură pentru categoriile de lucrări D şi E. Activitate socială: 2006-2014 - membră C.N.D. a O.A.R., 2014-prezent membră în C.N. al O.A.R., membră C.T. şi C.D. al O.A.R.-Filiala Iaşi, membră în G.L. Rural al O.A.R., voluntariat timp de trei ani la cursul opţional ,,Arhitectura în oraşul meu’’, la clasele a III-a şi a IV-a, prin Asociaţia De-A Arhitectura, din care fac parte ca membră.
Matius Ichim, absolvent al facultăţii de arhitectură G.M. Cantacuzino din Iași. Pasionat de arhitectură și de oameni deopotrivă, și-a dedicat cariera înţelegerii comerţului ca fenomen social și schimbului de bunuri materiale și spirituale între oameni. Urbanistă cu 10 ani de experiență, atât ca free-lancer cât și în firme mici și foarte mari, cu o experiență de proiectare de la PUD la planuri de amenajare, dar și documentații de transport și studii istorice. Am avut și oportunitatea de a lucra în proiecte internaționale și de a participa la concursuri naționale și internaționale. Cristina Pavelescu Pescaru Adrian Horațiu, 36 ani, de profesie Arhitect. Liceu Industrial în Oradea, Facultate de Arhitectură, Masterat în Restaurare și stagiatură în Timișoara. Birou Individual propriu începând cu 2009. Preparator Universitar la Facultatea de Arhitectură din Oradea (2009 - 2015). Pietrar restaurator cu țidulă (programul Bonțida 2004). Dulgher de nevoie, fierar de plăcere. Diletant absolut în alte domenii conexe (modelism, sudură, mecanică, tâmplărie). Implicat cu reticență dar devotament în asociația culturală a soției mele. Am urmat cursurile Facultății de Arhitectură și Colegiu CAD. Am lucrat 10 ani ca designer mobilier, timp în care am constatat că, adesea, oamenii descopereau deficiențele spațiului cumpărat abia în faza de amenajare. Am ajutat cățiva prieteni în alegerea apartamentului, și astfel am descoperit câte zone obscure există în procesul achiziției unui apartament nou. Am descoperit că mulți oameni se plâng pe forum de clauze abuzive în contracte, execuție proastă, etc. Și astfel a aparut ideea ghidului pentru cumpărătorul de apartament nou. Carmen Lala Cătălina Vărzaru, arhitect. Absolvent UAUIM în 2011, doctorand 2012; cursuri de specialist în educație culturală (2017), manager de proiect (2017), antreprenor în economie socială (2016), formator (2016), psihopedagogie (2013-14), antreprenoriat și inovare (2012-13); experiență profesională: arhitect șef (mun. Giurgiu, 2016-prezent), asistent universitar (UAUIM, 2012-17), arhitect (DS Birou de Arhitectură, 2012-15), designer (Global Architects and Consultants, 2008-12), desenator (Tehnologia Construcțiilor, 2008), membru OAR (2012), UAR (2013), stagiar RUR (2015); burse de studiu obținute: ICR, Academia Română, Erasmus; participări la workshopuri și competiții naționale și internaționale; colaborări în proiecte culturale; organizator și coordonator evenimente culturale; îndrumător și formator; conferințe și articole; expoziții și premii la concursuri de grafică și fotografie.
Arhitect, Alexandru Sumanariu Stagiar CU experiență, din Craiova, localizată în București Ceva util pentru profesie învățat încă din școală e că arhitectura românească e un cumul de circumstanțe nefericite cu care fie te lupți, fie faci pace. Anca Tatulescu Arhitect absolvent UAUIM promoția 2002, stagiu la IPCM București și Line and Art Design, în prezent architect la Intergroup Engineering, conduc o echipă de 5 arhitecți, profilul firmei: întocmirea de documentații tehnicoeconomice pentru fonduri nerambursabile. Ana Maria Ursache Inginer constructor proiectant de structuri. Coordonez un birou de proiectare în care entuziasmul este dublat de o vastă experiență în domeniul structurilor de rezistență, experiență acumulată în urma elaborării unui număr mare de proiecte complexe. Încă de la început am mizat pe ajutorul dat de tehnologie, folosind programe avansate de modelare CAD/ CAE/ BIM, și pe avantajul cunoștințelor avansate din domeniul ingineriei, fiind membru în asociații profesionale de prestigiu: AISC, AICPS. Cristian Onofrei Mă numesc Adelina Alexandra Marcu, am 29 de ani și sunt arhitect. Am absolvit în 2013 Facultatea de Arhitectură la Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” din Iași. În timpul studenției am studiat la Roma prin programul Erasmus, am participat la numeroase competiții și am făcut practică într-un birou de arhitectură din Paris, Franța. Timp de 2 ani am fost arhitect îndrumător în cadrul proiectului “De-a arhitectura în orașul meu”, proiect al asociației De-a arhitectura. În prezent lucrez amenajări de interior și urmează să încep stagiatura. În primul rând vă felicit și mă bucur că am avut ocazia să vă întâlnesc. A fost o bucurie și sper să păstram aceasta conexiune. Voi implini în curând 50 de ani. Am început facultatea înainte de 1989 (am terminat în 1993). De atunci s-au schimbat multe, unele nu neaparat în bine (nu sunt nostalgică!...). Spre exemplu, legislația, cea care ne da bătăi de cap tuturor... Am încercat, de-a lungul timpului, să-mi fac meseria, atât cât m-am priceput, cât mai corect. Am avut ocazia să lucrez pe șantier, după ce am absolvit, unde am învățat de la adevarați profesioniști. În viziunea mea, a fi prezent pe șantier înseamnă să faci meseria de architect. Altfel, rămân doar niște desene frumoase și atât. Din păcate, aceasta pare a fi tendința de vreo 10 ani... Livia Petrescu
Adrian Dinu - arhitect, 28.06.1983 arhitect, absolvent al UAUIM (promoție 2008) managing partner la Holiday D’Sign Consult (proiectare) Nascută în orașul Constanța, am absolvit Colegiul de Arte Regina Maria, secția Arhitectură, proaspăt absolventă de facultate sesiunea vară 2017, dar am lucrat și în timpul facultății și după și îmi place ce lucrez și mă implic foarte mult în proiecte. Alexandra Elena Buliga Am absolvit UAUIM in 2010 - facultatea de arhitectură, am început să lucrez în domeniu din 2003, am explorat și ramura de graphic design. Am încercat să îmi completez cunoștințele din domeniu în mod constant, astfel lucrând și proiecte de urbanism, m-am înscris și în RUR, obținând dreptul de a întocmi PUD. Am deschis un birou de proiectare (Studio Caro Design) împreună cu soția mea în 2015 și încercăm în continuare să ne perfecționăm în domeniul arhitecturii. Traian Mihalache Arhitect Dan Baciu Absolvent al IAIM promoția 1999. Membru al OAR București din 2001. Din 1999 arhitect practician cu experiență în toate fazele de proiectare și execuție în calitate de proiectant și șef de proiect în domeniile: restaurări monumente istorice, intervenții pe fond construit existent, locuințe unifamiliale, construcții civile de complexitate mică, medie și mare, construcții industriale de complexitate medie. Experiență universitară în cadrul catedrei de proiectare a UAUIM. Dan Agent EDUCAȚIE: absolvent UAUIM 1976; peste 15 training-uri (sisteme moderne de pereți și închideri), Academia John Maxwell; ATESTARI: leadership, project management, managementul calității, mediere, formare adulți; EXPERIENȚĂ: 40 ani proiectare (România și alte țări): proiectare lucrări de mari dimensiuni (spital, teatre, complex sportiv, ansambluri locuințe colective); management proiectare (șef atelier arhitectură 15 ani); management firmă de arhitectură/ amenăjari interioare (60 angajați, 15 ani); management învățământ arhitectură (5 ani); project management (25 ani); pregătire profesională continuă (5 ani); INOVAȚII: sistem clasificare ARHICLASS, model global management ARHIPLAN, sistem specificații ARHISPEC; PUBLICAȚII: 10 cărți.
Mihai Dobre, student la UAUIM, sectia Arhitectura, anul 3 Arhitect Peisagist Alexandru Gheorghe Poteca Studio Arhitectura | Design | Creație ww.poteca-studio.ro Arhitect de interior, absolvent UAUIM în 2008. Coordonez activitatea Asociației arhitecților de interior din România și activez în echipe și proiecte de branding, arhitectură de interior, design de produs, arhitectură și amenajări urbane. Gabriel Mândrișcanu
Arhitect absolvent in anul 2001. Membru fondator OAR. Activitatea profesională desfășurată în mediul privat până în prezent, în cadrul biroului individual. Virgil Cosma Arhitect partener la Atelier Arhideea, în Brasov. Absolvent Arhitectură UAUIM și Master DDAU la UAUIM. Activitate preponderent în domeniul rezidențial, locuințe eficiente energetic. Cristian Oprea Tânăr student ce a realizat ca sunt probleme în acest sistem și care ar fi vrut sa schimbe ceva dar i se părea ca e singur. Acum la NOVEMBarh am fost 300 data viitoare vom fi și mai mulți și mai bine pregătiți sa fim schimbarea pe care ne-o dorim! Romeo Bigan
Aboslventă a Facultății de Arhitectură din București în anul 2015, în prezent colaborez ca arhitect la o firma ce se ocupă cu obținerea de autorizații ISU și arhitect de clădiri având propriul birou de arhitectură. Pe parcursul celor 2 ani de cand am terminat facultatea am lucrat ca stagiar în biroul de arhitectură a arhitectului Dorin Ștefan, participând la diferite proiecte și concursuri. Silvia Antonescu
Arhitect (2017) și arhitect de interior (2014) - absolvent de Ion Mincu al ambelor specializări. Am lucrat in domeniu, proiectare de interior și desenator arhitectură, începând cu anul 2011. Din 2015 am pus bazele unui birou de arhitectură și amenajări de interior alături de arh. Traian Mihalache, demers finanțat prin fonduri europene. Corina Constantinescu
Matei Cocheci: Urbanist (2011) și doctor în geografie (2016). Din 2011 am lucrat în domeniul proiectării de urbanism, fiind implicat în realizarea unor studii și documentații de urbanism și amenajarea teritoriului în cadrul UAUIM, dar și în propria companie (din 2015). În perioada 2014-2017, ca expert în cadrul companiei Urbasofia SRL, am fost implicat în proiecte cu finanțare europeană și națională, în domeniul dezvoltării locale și metropolitane. Din octombrie 2013 sunt asistent universitar asociat la UAUIM. Secretar general al APUR ( 2015-2017), iar din iulie 2017 sunt vicepreședinte al asociației.
Mihaela Negulescu, este arhitect, doctor în Urbanism, domeniu în care a dezvoltat disciplina “Mobilitate urbană”. Este conferenţiar la Facultatea de Urbanism din UAUIM, în cadrul căreia coordonează programul de master “Mobilitate urbană”. Are o activitate de peste 25 de ani, fiind autor a două cărţi, co-autor pentru alte 7 cărţi, autor a peste 23 articole. A participat la 13 studii de cercetare naţională şi la alte peste 27 de studii şi proiecte. În perioada 2014-2017 a fost expertul urbanist al 6 PMUD pentru oraşe mari din România, inclusiv pentru Bucureşti-Ilfov.
Orientată spre dimensiunile urbane și teritoriale ale planificării, M. Eng. Wendy Laura Cînța promovează strategii pentru orașe inteligente reziliente, în scopul deschiderii unor căi noi de dezvoltare pentru mediile urbane existente. În prezent, lucrează în cadrul administrației locale din municipiul Constanța (RO), ca funcționar public în sprijinul spațiilor verzi din oraș, alternând diverse abordări asupra contextualizării cadrului de referință necesar conceptului de infrastructură verde, extrem de fragmentată actual. Alături de câteva ONG-uri din Constanța, pe lângă activitățile promovate de AsoP, Wendy Laura acționează întru evaluarea și îmbunătățirea peisajelor urbane curente.
Mă numescu Rădulescu Andra și am absolvit cursurile facultății de arhitectură “Ion Mincu” în anul 1999. Sunt membră OAR cu TNA 1871. Am profesat ca arhitectă imediat ce am terminat facultatea. Am lucrat numai în mediul privat, la început cu statutul de angajat și, din anul 2005, pe cont propriu. Lucrările la care am participat ca proiectant de arhitectură se înscriu în principal în sfera rezidențiala (locuințe individuale și colective), dar am lucrat și la proicte ce au avut drept obiect spații de birouri, construcții de depozitare și producție, construcții pentru turism. Doresc să continui să profesez în mediul privat și să reușesc să fac acest lucru cu pasiune și demnitate.
NOVEMBarh 2017
Octavian Ungureanu http://www.octavian-ungureanu.ro/arhitect/despre-mine/
31
15. Vii și la următorul eveniment al comunității #NOVEMBarh? (#reCONSTRUIM – 08-11 martie 2018 – CONSTRUCTEXPO)
www.novembarh.wordpress.com
Rezultate:
32
54 DA, vin ca participant 32 DA, și vreau să mă implic și în organizare 2 NU
#reCONSTRUIM! 8-11 martie 2018, București #reCONSTRUIM afirmă nevoia unei reevaluări a priorităților profesionale și a priorităților publice în domeniul construcțiilor, în cadrul unui summit de 4 zile, cu 120 de echipe a câte 10 specialiști (arhitecți, ingineri, avocați, profesioniști parteneri) și studenți (viitori specialiști).
4 zile – 1200 de specialiști – 4 capitole majore de interes general Prin cele 1200 de voci, aducem împreună, în atenția publică o serie de probleme, dar și expertiza necesară în a crea rezolvările cu adevărat funcționale pentru 4 capitole majore: Ziua 1 – Siguranța clădirilor – 8 martie Ziua 2 – Legislație în derivă, în construcții – 9 martie Ziua 3 – Impact financiar. Ce plătim? – 10 martie Ziua 4 – Smart & Green – 11 martie În lipsa prioritizării acestor 4 aspecte majore ne îndreptăm către o criză națională. Creșterea nesustenabilă din ultimii ani a unei piețe în convulsii, cu cerere distorsionată, cu legislație stufoasă și interpretabilă, cu beneficiari care speră în garanții inexistente, ne expune unor efecte de tip domino, similare cu cele ale crizei financiare din 2008. În lipsa unor măsuri imediate, de prevenție, efectele acestei crize iminente, vor fi mult mai profunde și mai grave ca implicații atât sociale cât și financiare.
Ca eveniment asociat Construct Expo, summitul îmbină networking-ul cu ateliere tematice și sesiuni intensive de prezentări de tip “pitch”, pentru a dezvolta și a consolida planurile de acțiune puse la punct de cele 120 de echipe participante. Timp de 8 ore, în fiecare din cele 4 zile, câte 30 de echipe interdisciplinare, a câte 10 participanți (1 team-leader, 3 arhitecți, 3 ingineri, 1 avocat, 1 economist / dezvoltator imobiliar / specialist din domeniu relaționat cu cel al construcțiilor și 1 student) dezbat soluții, primesc feedback, fac schimb de idei și își prezintă planurile de acțiune pe temele stabilite dinainte, din aria celor 4 capitole susmenționate. Participanții în echipele #reCONSTRUIM știu că oportunitățile de evoluție se găsesc dincolo de cele 8 ore pe zi, cu efort, cu consecvență, cu transparență, cu implicare și asumare.
NOVEMBarh 2017
Specialiștii își prezintă planurile de acțiune între 8 și 11 martie.
33
www.novembarh.wordpress.com
participanČ&#x203A;i la eveniment
34
foto: Viorel PLEȘCA
NOVEMBarh 2017
participanți la eveniment
35
www.novembarh.wordpress.com 36
coordonator – arhitect Florin ENACHE PR&comunicare – arhitect Livia IVANOVICI data manager – arhitect Alexandru SUMANARIU DTP - arhitect Ioana Cătălina VĂRZARU