Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile
Ministry of Health, Labour and Social Protection of the Republic of Moldova
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile p. 6 p. 8
Activități de pledoarie (advocacy) și dialog politic
Russia
Promovarea unei abordări centrate pe oameni Kiev
p. 10 Colaborarea intersectorială pentru Comunități Sănătoase
Ukraine
p. 14 Acordarea suportului pentru reforma în domeniul sănătății publice
Bratislava
p. 16 Mobilizarea comunitară
Vienna
Budapest
Hungary
Chișinău
Moldova Romania Bucharest
Black Sea Bulgaria Sofia Rome Ankara
Turkey
Athens
2
Mediterranean Sea
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul „Viață sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile (BNT)” De ce este atât de important să abordăm BNT în Moldova? Prevalența bolilor netransmisibile (BNT) asociată preponderent celor patru maladii (bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul zaharat și bolile respiratorii cronice) rămâne ridicată în Republica Moldova. Se estimează că BNT sunt cauza a 90% din totalitatea deceselor din țară, iar mai mult de 50% din populație suferă de BNT, iar până la un sfert din populație nu ajunge până la vârsta de 70 de ani. Multe dintre aceste decese pot fi atribuite consumului considerabil de alcool și tutun, dar și practicilor alimentare nesănătoase (consum ridicat de sare, alimente ce conțin grăsimi trans în exces) și inactivității fizice. Se înregistrează o disparitate de gen semnificativă și în creștere pentru speranță de viață la naștere: 66,8 de ani la bărbați și 75,1 de ani la femei (a. 2019), dar cu un risc de deces prematur din cauza BNT mai mare în rândul bărbaților decât în rândul femeilor (34% față de 17% în 2016). Proiectul „Viață sănătoasă”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției (SDC), a fost lansat în anul 2016. La baza Proiectului sunt următoarele documente: Planul Global de Acțiuni al OMS privind prevenirea și controlul BNT, politica elvețiană externă în domeniul sănătății și documente de politici la nivel național. Proiectul este implementat de Institutului Elvețian Tropical și de Sănătate Publică (SwissTPH) în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (MSMPS). Proiectul își propune să îmbunătățească accesul pacienților cu BNT la serviciile medicale de calitate, cu accent pe cele mai vulnerabile grupuri, precum și să asigure intervențiile în domeniul sănătății publice, astfel încât cetățenii să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria sănătate. Astfel, SDC vine să sprijine Guvernul și populația Republicii Moldova în eforturile sale pentru îmbunătățirea stării de sănătate, a condițiilor de viață și a bunăstării.
Republica Moldova, situată în Europa de Est, între România și Ucraina, este o țară mică, fără ieșire la mare, cu o populație estimată la 3.5 milioane de locuitori. Agricultura este cel mai important sector economic, reprezentând 40% din PIB-ul național, cu circa 60% din populație locuind în mediul rural. În ultimul deceniu, aproximativ o treime din populația economic activă din republică a emigrat din țară, pentru ședere permanentă sau temporară. În anul 2018, remitențele moldovenilor din străinătate au constituit 16,2% din PIB-ul țării, ocupând al doisprezecelea loc din lume. Deși, este cea mai săracă țară din Europa, de la începutul anilor 2000, Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea sărăciei și promovarea creșterii favorabile incluziunii. Moldova a moștenit din perioada sovietică un sistem de sănătate foarte centralizat, axat pe asistența spitalicească. După declararea independenței, în anul 1991, a fost inițiat un proces important de reforme în domeniul sănătății, fiind dezvoltat un sistem de asistență medicală primară (AMP), orientat pe medicina de familie, cu prestarea serviciilor de ambulatoriu și practici individuale. Cu toate acestea, sistemul rămâne focusat pe îngrijirea afecțiunilor acute, decât pe prevenirea și gestionarea BNT. În plus, din cauza migrației, între anii 2011 și 2016, domeniul sănătății a pierdut 7% din personalul medical cu calificare medie și 6% din asistenții medicali, o mare parte din personal aflându-se deja în pragul vârstei de pensionare sau trecând de acesta. Timp de aproape 20 de ani, SDC acordă sprijin Guvernului Republicii Moldova în dezvoltarea domeniului sănătății. Pentru a face față provocărilor cauzate de BNT și pentru a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD 3.8) cu privire la acoperirea universală cu servicii de sănătate (AUS), SDC s-a angajat să îmbunătățească calitatea și accesul la serviciile de AMP, schimbând accentul de la îngrijirea afecțiunilor acute, spre îngrijirea centrată pe pacient, creșterea gradului de conștientizare a populației pentru sănătate, promovare a comportamentelor sănătoase și consolidare a mecanismelor de responsabilizare personală. 3
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Proiectul „Viața sănătoasă” are ca scop: ––Fortificarea importanței medicinii de familie în cadrul AMP și îmbunătățirea calității asistenței medicale, inclusiv implementarea pachetului OMS de intervenții esențiale pentru BNT (PEN). ––Consolidarea capacităților Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) prin introducerea tehnicilor moderne de promovare a sănătății și de schimbare a comportamentului populației. ––Dezvoltarea capacităților în cadrul Autorităților Publice Locale pentru promovarea comunităților sănătoase (de exemplu, prin intervenții la locul de muncă și la școală). ––Consolidarea capacităților Consiliilor Raionale de Sănătate Publică (CSP) ca platforme de colaborare intersectorială. ––Promovarea Profilurilor Raionale de Sănătate pentru asigurarea unei baze de dovezi în scop de planificarea intervențiilor în promovarea sănătății și implicarea platformelor societății civile pentru o mai mare responsabilizare socială. ––Crearea modelelor de servicii medico-sociale comunitare integrate care să răspundă necesităților persoanelor în vârstă și ale pacienților cu patologii multiple.
4
Despre ce este Proiectul „Viață sănătoasă”? Proiectul „Viață sănătoasă” își desfășoară activitățile la nivel de instituții, comunități, raioane și la nivel național. Mai mult, Proiectul activează la intersecția sectoarelor sănătății și social, în strânsă legătură cu procesul de descentralizare și APL, Ministerul Educației, Colegiile de Medicină, Școala de Management în Sănătate Publică, Asociația Medicilor de Familie și Asociația de Nursing din Moldova. Proiectul își desfășoară activitatea în zece raioane-țintă: Briceni, Edineț, Fălești, Ungheni, Orhei, Criuleni, Ștefan Vodă, Taraclia, Cahul și Vulcănești.
În ce constă unicitatea abordării elvețiene a poverii BNT? Proiectul „Viață sănătoasă” activează în bază de dovezi, este un proiect intersectorial și interdisciplinar, care urmărește mai multe intervenții complementare și interdependente. Proiectul este sensibil la schimbările economice și politice; abordează dimensiunea de gen a riscurilor specifice pentru BNT și a necesităților în materie de sănătate a bărbaților, femeilor, adolescenților (băieți și fete) și necesitatea de a îmbunătăți comunicarea prestator-pacient și de a încuraja lucrul în echipă în cadrul diferitor profesii la nivelul asistenței medicale primare. Proiectul se bazează pe serviciile medicale integrate centrate pe pacient (SMICP), ceea ce constituie cheia pentru asigurarea incluziunii sociale, astfel ca să fie redus la minimum numărul de oameni lăsați în voia sorții în situații de criză personală, când au nevoie de atenție.
„Biroul de cooperare al Elveției în Republica Moldova promovează acțiuni de îmbunătățire a nivelului de educație în sănătate și de schimbare a comportamentului pentru sănătate în rândul publicului larg. Sunt acțiuni care au un rol important în responsabilizarea fiecăruia pentru propria sănătate. Totodată, este important ca acestea să meargă mână în mână cu îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate integrate de calitate și cu alocarea eficientă a resurselor din punct de vedere al costurilor, axate pe prevenirea și diagnosticarea precoce a bolilor”.
„În Moldova, medicii de familie sunt primii la care se adresează pacienții care suferă de BNT. Proiectul „Viață sănătoasă” a fortificat capacitățile echipelor medicilor de familie, inclusiv, prin introducerea unor instrumente importante, precum protocoalele PEN. Prin modelul de îngrijire integrată și de dezvoltare a cadrului legal pentru asistenții medicali comunitari, povara care le revine medicilor de familie va putea fi distribuită între mai mulți specialiști, în beneficiul pacienților”. Dr Tatiana Zatîc Șef Direcție politici în domeniul asistenței medicale primare, urgente și comunitare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Ce stă la baza Proiectului „Viață sănătoasă”? Asistența tehnică oferită de Guvernul Elveției vine în sprijinul eforturilor Guvernului Republicii Moldova de a implementa principiul de acoperire universală cu servicii de sănătate a populației, sporind astfel accesul și calitatea asistenței medicale, acordând o atenție deosebită reducerii poverii BNT. Agenda 2030 este una holistică și reflectă legăturile strânse dintre venituri, educație, condiții de viață și de muncă, ce sunt în mare măsură relevante pentru bunăstarea oamenilor din întreaga lume. SDC pornește de la înțelegerea faptului că progresele în domeniul sănătății și reducerea factorilor de risc ai BNT, cum ar fi consumul de tutun și de alcool, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică, pot fi realizate doar prin implicarea și a celorlalte sectoare, dinafara sectorului sănătății, precum ar fi: social, educație, urbanism, dezvoltarea comunității, guvernanță. Proiectul promovează în special obiectivele în materie de sănătate ce țin de ODD 3.4 pentru reducerea mortalității premature din cauza BNT și pentru promovarea sănătății mentale și bunăstării, precum și obiectivele în materie de educație ce țin de ODD5, dar și obiectivele privind transparența ce țin de ODD16.
Dr. Valeriu Sava SDC, Coordonator Național al programului de sănătate 5
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Activități de pledoarie (advocacy) și dialog politic Argumentarea investițiilor în prevenirea BNT Povara BNT afectează bunăstarea populației și sistemele de sănătate care acordă servicii medicale pacienților, fapt ce cauzează scăderea productivității economice. S-a estimat, că creșterea mortalității cauzate de BNT cu 10%, contribuie la reducerea cu 0,5% a creșterii economice. În anul 2018, OMS a intervenit la nivel global cu argumente pentru investiții în prevenirea BNT, arătând că o reducere a mortalității premature cu 15% ar putea fi atinsă până în anul 2030 în țările cu venituri mici și medii, cheltuindu-se suplimentar doar 1,27 dolari per persoană anual. Prevenirea BNT nu duce doar la îmbunătățirea sănătății și la salvarea de vieți omenești, dar contribuie și la sporirea forței de muncă și productivității, protejând populația de la cheltuieli neprogramate pentru sănătate.
Posibile economii estimate 24%
Proiectul „Viață sănătoasă” a sprijinit Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) din Republica Moldova pentru a evalua gama, numărul și costul serviciilor furnizate de echipele de AMP pacienților cu hipertensiune; precum și posibilitatea de acces la resursele financiare asociate costurilor de medicamente antihipertensive și compensarea acestora. De asemenea, Proiectul a demonstrat necesitatea investițiilor suplimentare pe termen lung pentru asigurarea accesului pacienților la medicamentele antihipertensive compensate și a făcut o evaluare a posibilelor reduceri de costuri (economii) prin aplicarea unei politici obligatorii de substituire cu medicamente generice.
Substituția generică (cu medicamente generice) 5%
Medicamente originale 4%
Posibile economii estimate în urma implementării politicii obligatorii de substituire cu medicamente generice ale preparatelor antihipertensive ca procent din medicamentele antihipertensive vândute în farmacie.
Generice 66%
6
Consolidarea instituțiilor pentru dezvoltare durabilă Dincolo de instruirea echipelor de prestatori de servicii medicale și de asistenți sociali, precum și de mobilizarea comunității pentru îmbunătățirea cunoștințelor publicului larg cu privire la factorii de risc asociați BNT, Proiectul „Viață sănătoasă” își propune să consolideze capacitățile instituțiilor-cheie din Republica Moldova și anume a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și a structurilor sale descentralizate din raioanele republicii. Dezvoltarea capacităților instituționale necesită de a fi efectuată explicit, astfel încât să fie posibilă planificarea și monitorizarea acestora în mod eficient. În urma evaluării necesităților în domeniul promovării sănătății au fost definite mai exact rolurile și responsabilitățile. În plus, au fost stabilite modalitățile de coordonare între diferite entități și regulile de cooperare pentru a permite asumarea într-o mai mare măsură a responsabilității.
Prin stabilirea unei relații de încredere, ANSP a început să încurajeze în mod activ consolidarea capacităților instituționale, astfel încât atenția să fie focusată pe provocările fundamentale, precum structura organizațională, mandatul legal și aranjamentele instituționale. „Sprijinul din partea Elveției este un impuls important pentru dezvoltarea organizațională și gestionarea schimbărilor, astfel creându-se instituții mai stabile, cu abilități de conducere și de facilitare a reformei la nivelul întregului sistem”. Dr. Ala Curteanu Lideră de echipă a Proiectului ”Viață sănătoasă”
Proiectul Viață sănătoasă consolidează echipele intersectoriale comunitare pentru a oferi îngrijiri integrate.
7
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Promovarea unei abordări centrate pe oameni Îmbunătățirea calității asistenței medicale primare Deoarece aproape 60% din populația Republicii Moldova locuiește în zonele rurale, asistența medicală primară joacă un rol crucial în asigurarea accesibilității serviciilor de sănătate. La începutul fazei I, Proiectul „Viață sănătoasă” a evaluat calitatea asistenței medicale primare. Pentru a aborda deficiențele identificate în cele zece raioane-țintă, în 66 de Centre de Sănătate în subordinea cărora se află Oficiile Medicilor de Familie au fost dotate 278 de săli de triaj cu câte un set de echipamente de bază pentru diagnosticarea timpurie și identificarea problemelor legate de BNT, iar personalul medical a fost instruit în utilizarea și mentenanța acestora.
Persoanele expuse riscului legat de BNT sau persoanele care suferă de BNT necesită îngrijire proactivă pe termen lung, centrată pe pacient și durabilă în cadrul comunității.
8
În plus, în cadrul Proiectului a fost elaborat Ghidul practic pentru examinarea adulților în sălile de triaj din instituțiile de AMP și asistenții medicali din echipa medicului de familie au fost instruiți să-l pună în practică. Un pas important a fost introducerea protocoalelor PEN adaptate ale OMS pentru a fi implementare în raioanele-țintă. Procesul de instruire a fost realizat în trei etape: formarea formatorilor (etapa 1), instruirea reprezentanților din cadrul raioanelor-țintă (etapa 2) și instruirile în cascadă ale echipelor medicilor de familie (etapa 3). La sfârșitul anului 2019, 201 de medici de familie și 412 de asistenți medicali au participat la instruirile în cascadă. În plus, au fost elaborate și diseminate ghiduri pentru educația pacienților cu hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2 și angină pectorală.
9
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Colaborarea intersectorială pentru Comunitățile Sănătoase Testarea conceptului de îngrijiri integrate Succesul limitat al sectorului de sănătate în prevenirea și gestionarea BNT în multe cazuri este influențat de factorii sociali și de statutul socio-economic precar al populației. Proiectul „Viață sănătoasă” promovează îngrijirile integrate, o abordare centrată pe oameni pentru a răspunde necesităților pacienților cronici și ale familiilor acestora, stimulând preponderent colaborarea dintre sectoarele sănătății și social, autoritățile publice locale, ONG-urile prestatoare de servicii și extinzând serviciile de asistență socială cu un accent deosebit pe asigurarea bunăstării, inclusiv a persoanelor cu BNT și celor mai vulnerabili. Scopul îngrijirilor integrate este de a distribui responsabilitățile pentru îngrijirea și sprijinul pacienților între membrii echipelor multidisciplinare, ceea ce implică resursele reunite ale sectoarelor medical, social, educațional, ordine publică și societate civilă. Autoritățile publice locale (APL), în special primarii, în calitatea lor de organizatori ai serviciilor comunitare integrate și centrate pe pacient, joacă un rol important în această abordare.
Îmbunătățirea accesului la servicii a pacienților din zonele îndepărtate este o componentă-cheie a conceptului de îngrijire integrată.
10
În cele trei raioane-țintă (Fălești, Ungheni și Orhei) a fost efectuată o evaluare comună a persoanelor cu BNT și vârstnice pentru a identifica dintre acestea persoanele cu nevoi complexe și pentru a le oferi sprijinul multisectorial necesar. Echipa comunitară multidisciplinară în componența căreia intră: asistentul social comunitar, asistentul medical, asistentul medical comunitar, medicul de familie și alți profesioniști relevanți, după caz, stabilește tipul de sprijin de care are nevoie persoana, familia acestuia și realizează intervenția necesară (de exemplu: referirea persoanelor către serviciile și prestațiile sociale și, inclusiv serviciile sociale de sprijin pentru familie, serviciile sociale de asistență personală, serviciile de îngrijire medicală și îngrijire socială la domiciliu). Pentru intervențiile complexe a fost utilizat managementul de caz.
„Pentru a reduce povara BNT, este bine să ne axăm pe prevenirea afectării bunăstării generale, iar pentru aceasta, este importantă colaborarea intersectorială. În domeniul protecției copilului avem deja o colaborare fructuoasă cu echipele multidisciplinare și ne putem baza pe experiența noastră. Comunicarea și schimbul de experiență, încrederea reciprocă și respectul sunt aspectele-cheie în acest sens". Emilia Ciobanu Șefa Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului, raionul Fălești
„Medicii de familie și personalul medical au foarte mult de lucru și sunt adesea supraîncărcați. În trecut, comunicarea cu serviciile sociale era adesea dificilă sau pur și simplu imposibilă. Însă, datorită eforturilor Proiectului, relația dintre prestatorii de servicii medicale și asistenții sociali s-a schimbat mult. Conlucrăm ca parteneri de la egal la egal și ne întâlnim săptămânal sau zilnic chiar pentru a discuta cazurile cu care ne confruntăm. Prin colaborare, am putea identifica o serie de probleme pe care le-am putea rezolva”. Dr. Valeriu Boboc Șeful Centrului de Sănătate din Bocșa, raionul Fălești
11
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Îmbunătățirea accesului pacienților la servicii de sănătate și bunăstare: povestea doamnei Elena
Proiectul ”Viață sănătoasă” încurajează oamenii să își asume responsabilitatea pentru sănătatea lor, îmbunătățind accesul la informații și servicii.
––În total, în cele trei raioane-țintă au fost identificate 722 de persoane cu BNT (582 de femei, 140 de bărbați) care au prezentat motive de îngrijorare cu privire la bunăstarea lor și au nevoie de sprijin suplimentar în legătură cu problemele de sănătate și sociale. ––S-a recomandat efectuarea evaluării comune inițiale pentru aproximativ 50% dintre aceste persoane (372 de persoane: 284 de femei, 88 de bărbați). ––Ca urmare a evaluării inițiale, 25% dintre persoanele cu BNT (94 de persoane) au fost referite pentru a putea beneficia de prestații sociale, iar pentru 17% (65 de persoane) au fost deschise dosare în baza managementului de caz și asigurat accesul la serviciile necesare.
12
Conform planului de acțiuni privind integrarea serviciilor la nivel de comunitate, toate persoanele cu vârsta de peste 60 de ani din 6 comunități ale raionului Fălești au fost înregistrate într-o bază de date pentru ca ulterior starea lor de sănătate să fie evaluată. În Rediul de Jos, asistentul medical comunitar (AMC) a observat, în timpul vizitei la domiciliu, că doamna Elena, care suferă de hipertensiune arterială și diabet, se mișcă cu dificultate. Pe lângă evaluarea stării de sănătate, a observat starea critică a locuinței doamnei Elena. Acoperișul casei era deteriorat. Femeia în vârstă locuiește de una singură, are o pensie mică și nu are pe nimeni care să o ajute în viața de zi cu zi. Asistentul medical comunitar a comunicat observațiile asistentului social comunitar în cadrul întâlnirii săptămânale unde împreună au decis asupra necesității efectuării evaluării inițiale comune a situației doamnei Elena. Situația de risc a fost confirmată și echipa a decis să deschidă un caz (dosar) pentru a planifica o intervenție comună, bazându-se atât pe indicatorii de sănătate, cât și pe nevoile ei de suport social. Cazul a fost discutat în cadrul întrunirii echipei multidisciplinare a comunității compusă din: primar, asistentul social comunitar, lucrătorii sociali și asistentul medical și ca rezultat s-au identificat acțiunile necesare. Doamna Elena a fost referită pentru efectuarea investigațiilor medicale suplimentare, oferindu-i-se medicamentele compensate, a fost ajutată să solicite prestații sociale, ajutor social bazat pe testarea mijloacelor (surselor de venit) și ajutor financiar unic de la primărie pentru renovarea acoperișului. Doamna Elena a fost inclusă în lista beneficiarilor pentru vizitele AMC de monitorizare la domiciliu și adițional a fost implicată în evenimentele comunitare organizate cu voluntarii.
„Cooperarea de succes cu asistentul social îmi face munca mult mai ușoară. Împreună putem oferi un sprijin mai bun populației. La sate, oamenii adesea își neglijează starea de sănătate. Datorită Proiectului, mergem pe la casele oamenilor și identificăm problema de sănătate chiar de la bun început. Acum, suntem dotați cu echipament medical pentru măsurarea tensiunii arteriale și a glicemiei la domiciliu. Este un lucru foarte important pentru pacienți, deoarece de regulă ei, au mobilitate limitată". Marina Bîlici Asistentă medicală comunitară în Rediul de Jos și Rediul de Sus, raionul Făleștiand Rediul de Sus
„Nu mă așteptam la vizita asistentului medical comunitar. Deși, am avut nevoie să merg la medicul de familie, acest lucru a fost dificil și am amânat vizita până când voi găsi pe cineva care să mă ajute. Am fost surprinsă că AMC m-a întrebat despre viața mea și despre felul în care mă descurc. Nu aș fi spus niciodată unui medic sau lucrător medical că am nevoie de ajutor sau că nu am venituri suficiente pentru a acoperi chiar și strictul necesar”. Dna Elena Beneficiară
13
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Acordarea suportului pentru reforma în domeniul sănătății publice Promovarea sănătății La nivel național, Proiectul „Viață sănătoasă” colaborează cu ANSP pentru a-i consolida capacitățile în dezvoltarea campaniilor naționale de comunicare, bazate pe dovezi, precum și principii de marketing social (adică, parteneriate cu agențiile de creație, folosind rezultatele cercetării formative pentru dezvoltarea mesajelor și testarea lor în rândul consumatorilor). Proiectul a sprijinit ANSP în crearea și lansarea a două campanii de comunicare în domeniul sănătății privind reducerea consumului de sare „Redu sarea din mâncare” și grăsimilor
trans ”Alege ce mănânci”. În baza Studiului privind consumul de sare alimentară (2018) și Studiului privind mediul alimentar în orașe (2016), realizate în Republica Moldova de OMS, în cadrul campaniilor au fost produse spoturi video și animate și difuzate la televiziuni și pe platformele online. Publicul-țintă a cuprins bărbați și femei cu vârstele între18 și 70+ ani din zonele rurale și urbane, punându-se accent pe schimbarea comportamentelor alimentar pentru ambele sexe. În plus, a fost dezvoltat un nou curs de instruire pentru promovarea sănătății și schimbare de comportament, la care au participat reprezentanți ai MSMPS, ANSP, Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Colegiilor Medicale și ai ONG-urilor. A fost creată o echipă națională de formatori din toate aceste instituții, cursul desfășurându-se acum la nivel local pentru profesioniști în domeniul promovării sănătății din țară.
Acoperirea populației cu mesajele campaniei de reducere a consumului de sare ––Spoturile video au obținut o rată cumulativă de piață TV de 75,8%. ––Spoturile au fost vizionate de 16,5 milioane de ori la TV și de mai mult de 40 000 de ori pe rețelele de socializare. ––În fiecare zi, aproximativ 900 000 de oameni au urmărit spoturile la TV și mai mult de 37 300 pe rețelele de socializare. ––Spoturile audio au fost difuzate la patru posturi de radio, ce au acoperit 61% dintre ascultătorii posturilor radio din țară. ––În perioada campaniei peste 500 de utilizatori Facebook și Instagram au parcurs testul online din care au aflat care este consumul lor de sare și dacă acesta se încadrează în limita recomandată de OMS, majoritatea fiind femei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Proiectul se adresează publicului larg și vizează atât publicul masculin, cât și cel feminin prin campanii de comunicare și sensibilizare care includ spoturi TV, rețele sociale și evenimente în comunități.
14
––Cu o cotă de piață totală de 77,8% de urmărire a posturilor TV, campania a acoperit cea mai mare parte a populației țării.
Acoperirea populației cu mesajele campaniei Alege ce mănânci! ––Spotul TV a fost difuzat la 8 canale TV cu acoperire națională ––Spotul a avut o acoperire de 1.667.958 de persoane ori 93% din publicul acestor canele ––În medie, o persoană a vizualizat spotul video de 7.98 ori ––Spotul radio a fost difuzat la 8 canale naționale de 1010 ori și a fost audiat zilnic de 173206 persoane ––Pentru presa scrisă au fost elaborate 10 materiale ce au fost preluate de 26 de portaluri de știri online, în medie, fiecare material fiind citit de 500 de vizitatori per portal ––Cel puțin 1.538.485 de persoane au vizionat o dată vedeo-ul de la Comedy Zebra Show (influenceri). Video-ul a acumulat 631.988 de vizualizări unice, 17.000 like-uri, 7.100 distribuiri ––Acoperirea cu mesajele campaniei a fost de 93%.
Dezvoltarea profilului de sănătate Proiectul a consolidat capacitățile instituționale ale ANSP în organizarea și coordonarea procesului de dezvoltare a profilurilor de sănătate. Conceptul OMS privind profilul de sănătate oferă o evaluare a stării de sănătate și a factorilor determinanți ai sănătății, inclusiv ai factorilor de risc, într-o unitate administrativ-teritorială dată. De asemenea, a fost sporită capacitatea profesioniștilor locali în sănătate publică pentru a analiza și interpreta indicatorii profilului de sănătate. La nivel de raion, echipele multisectoriale au examinat și au discutat profilurile de sănătate, care sunt acum utilizate în calitate de instrumente de planificare pentru îmbunătățirea coordonării și acoperirii cu activități de promovare a sănătății în fiecare raion. Cei mai importanți indicatori și tendințe care rezultă din profilurile de sănătate au fost diseminate ulterior la nivel de comunitate pentru a contribui la lichidarea decalajului informațional privind prioritățile și problemele de sănătate bazate pe dovezi, furnizând date pentru acțiunile de promovare a sănătății.
15
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Mobilizarea comunitară Crearea platformelor intersectoriale - Sănătatea în abordarea tuturor politicilor În 20 de comunități-țintă sunt implementate inițiative pentru formarea parteneriatelor la nivelul întregii comunități în vederea promovării sănătății. Inițiativele de consolidare a capacităților primarilor și liderilor comunitari au subliniat rolul acestora în elaborarea politicilor locale în configurarea unui mediu de promovare a sănătății pentru populație. ONG-urile locale au fost fortificate să servească ca voce a comunității și să solicite o mai mare responsabilizare în domeniul sănătății la nivel local. Autoritățile publice și organizațiile societății civile au efectuat apoi în comun o analiză a priorităților comunității în materie de sănătate și au format o echipă pentru a elabora și implementa în colaborare, proiecte locale de promovare a sănătății. Peste 250 de factori de decizie locali și-au consolidat cunoștințele cu privire la factorii sociali, economici și medicali determinanți ai sănătății, precum și cu privire la importanța colaborării intersectoriale pentru promovarea sănătății și servicii integrate, centrate pe oameni și comunități în prevenirea și profilaxia BNT.
Nivelul sporit de conștientizare a factorilor de risc ce influențează modul de viață la nivel de comunitate constituie baza unei posibile schimbări de comportament
16
Implicare comunitară incluzivă La sfârșitul fazei întâi de implementare, Proiectul a organizat seminare pentru educația în sănătate în comunitățile rurale, adaptând programul de educație în limbile română și rusă, în funcție de localitate, dar și de subiecte atât pentru bărbați cât și femei. Până în iunie 2019, la aceste seminare au participat 7904 de persoane (5445 de femei și 2459 de bărbați), 20% dintre participanți îndeplinind cel puțin un criteriu de vulnerabilitate. Pentru responsabilizarea pacienților cu BNT în gestionarea bolilor, Proiectul a testat Programul de autogestionare a bolilor cronice (PAGBC) în 5 comunități rurale. Timp de 6 săptămâni, doi facilitatori instruiți (tot ei sunt și pacienți cronici) au facilitat discuțiile de grup despre modificarea comportamentelor pe care le pot realiza pentru adoptarea unui mod de viață sănătos. PAGBC se bazează pe tehnici de modificare a comportamentului, cum ar fi stabilirea obiectivelor (prin elaborarea unor planuri de acțiuni săptămânale), sprijin social, autogestionare și feedback. Evaluarea acestei intervenții a evidențiat o creștere statistică considerabilă a scorului autoeficacității participanților, de la 5,33 înainte de intervenție la 8,32 după aceasta. Autoeficacitatea joacă un rol semnificativ în medierea schimbării comportamentului, acest rezultat sugerând că intervenția a sporit capacitatea participanților de a produce schimbări pozitive în modul lor de viață asociat bolilor cronice.
„Am oferit tuturor pacienților noștri cu BNT pliante și i-am invitat la seminarele despre diabet, hipertensiune arterială și alimentație sănătoasă, care au avut loc în Centrul cultural din Peresecina. Aceste seminare au reunit toți actorii importanți din comunitate (primăria, biserica, școala) și au fost foarte bine primite de către populație. Participanții au apreciat faptul că experții i-au vizitat satul, oferindu-le sentimentul că sănătatea lor este cu adevărat importantă. Avem multe solicitări pentru desfășurarea seminarelor suplimentare, în special, pe subiectul de reducere a stresului”. Dr. Varvara Iurcu Medic de familie, Șefa IMSP Centrul de Sănătate Peresecina, raionul Orhei
„Eu și cu soția mea am participat la programul de autogestionare a bolilor cronice și am învățat multe despre alimentația sănătoasă, activitatea fizică, reducerea stresului și influența acestor factori asupra sănătății. Ne reamintim unul altuia și ne motivăm reciproc să ne îndeplinim sarcinile pe care le-am definit în planurile noastre de acțiune, bunăoară, gimnastica matinală ori somnul suficient. Unul din rezultatele noastre este renunțarea la solnița de pe masă. De când am început să pun în aplicare programul de autogestionare, am reușit să reduc valorile tensiunii arteriale”. Dumitru Țiganaș Participant la programul de autogestionare, Ohrincea
17
Cooperarea moldo-elvețiană. Proiectul Viață sănătoasă.
Crearea bazei de dovezi Activitățile Proiectului „Viață sănătoasă” se bazează pe cele mai recente dovezi din literatura internațională, precum și studiile de bază realizate de la începutul Proiectului. Astfel, în cadrul Proiectului a fost desfășurat un Studiu privind calitatea serviciilor medicale în baza sondajului efectuat pe un eșantion de instituții medicale din 20 de raioane din Republica Moldova. Eșantionul final a cuprins 60 de instituții medicale primare publice, 54 de farmacii adiacente, 182 de observații asupra consultațiilor medicale privind hipertensiunea arterială, boala ischemică cardiacă și diabetul zaharat. Constatări-cheie: – Medicii de familie, în general, aveau cunoștințe modeste despre BNT, răspunzând în medie la 8 din 13 întrebări esențiale. – Calitatea consultărilor clinice privind diabetul zaharat, bolile cardiovasculare și hipertensiunea arterială au lăsat loc pentru îmbunătățiri. De exemplu, cu privire la hipertensiunea arterială, s-au obținut în medie 26/39 puncte. – În fiecare al treilea oficiu al medicilor de familie, lipsesc materiale informative pentru promovarea sănătății. – Lipsesc medicamente esențiale antidiabetice în 31% din farmaciile din mediul rural față de 3% din farmaciile urbane. – 38% din personalul Oficiilor Medicilor de Familie și 20% din Centrele de Sănătate nu participă regulat la reuniunile profesionale privind îmbunătățirea calității serviciilor prestate.
18
Publicația poate fi consultată aici: https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pubmed/31164125
În plus, a fost efectuat un Studiu la nivel de gospodării pentru a evalua Cunoștințele, Atitudinile și Practicile asociate cu BNT și factorii de risc ale acestora. Acest studiu a fost realizat în 47 de comunități din 20 de raioane, la care au participat 930 de respondenți, 509 de participanți din grupul de vârstă 18-44 de ani (54,7%) și 421 din grupul de vârstă 45-69 de ani (45,3%). Femeile au reprezentat 54,6% din eșantion, iar bărbații 45,4%. Constatări-cheie: – Circa 25% dintre respondenți nu au putut numi niciun factor de risc care duce la apariția diabetului zaharat și a bolilor cardiovasculare. Această rată atingând 32% când respondenții au fost rugați să numească simptomele timpurii ale bolilor s-au înregistrat diferențe importante în răspunsuri la bărbați și la femei, când au fost solicitate răspunsuri specifice din punct de vedere al genului. – 3 din 5 adulți care consumă alcool mai mult de cinci ori pe săptămână nu au perceput consumul de alcool ca fiind un risc pentru sănătate.
– Media indicelui de masă corporală (IMC) în rândul tuturor respondenților a fost de 27,2, clasificată drept „supraponderală”. – Aproape o treime dintre respondenți niciodată nu și-au măsurat glucoza din sânge. – La 34% dintre respondenți a fost confirmat diagnosticul de hipertensiune arterială; la 15,3% a fost confirmat diagnosticul de diabet zaharat; iar la 16% a fost confirmat diagnosticul unei boli cardiovasculare. – 3 din 4 respondenți au raportat că dispun de asigurare obligatorie de asistență medicală. Rata a fost mai mică în rândul grupului de vârstă 18-44 ani (62,8%) ca în grupul de vârstă 45-69 ani (85,5%). – Aproximativ jumătate dintre respondenți fac parte dintr-o gospodărie care include 1-3 persoane cu vârsta peste 60 de ani.
„Suntem foarte bucuroase că am fost selectate și instruite în calitate de facilitatoare pentru a putea cu mândrie oferi sprijin comunității noastre. Este minunat să vezi cât de motivați sunt acum oamenii. De exemplu, cărărușa care duce spre lacul din apropiere a devenit foarte populară pentru promenadele de seară. Pentru participarea la următoarele ateliere s-a înregistrat multă lume, chiar și din alte comunități. Primarul localității participă activ la toate întrunirile noastre și ne sprijină enorm. Bunăoară, ne-a oferit echipamente sportive pentru amenajarea parcului, la care voluntarii comunității lucrează în prezent.” Svetlana Catan, Svetlana Colesnic, Valentina Vîntu Facilitatoare a Cursului de autogestionare a BNT, Boșcana
19
Ministry of Health, Labour and Social Protection of the Republic of Moldova
Design: vvh-basel.ch
