PRESSALERT

săptămânal de analiză Č™i informaČ›ie premium | an 2 | nr. 52 (100) | 28 decembrie 2018 - 2 ianuarie 2019

GRATUIT YOUR FREE COPY

AFACERI

100 de ediĹŁii ĂŽmpreună Vă multumim!

8-9

Frica startului Tinerii din TimiČ™ sunt mai temători ĂŽn demararea afacerilor decât cei aflaČ›i la vârsta a doua, cu ceva experienČ›Äƒ de muncă

3

ENGLISH PAGE Jewelers of alcohol

Two young men came to Timi oara and plan to make the cocktail-bar they opened at the crossroads of three streets world renowned

14

TRADIŢII Anul nou bănă ean Cumpăna dintre ani este sărbătorită, ĂŽn numeroasele culturi care coexistă ĂŽn Banat

6

SPORT Fuziunile - poveČ™ti cu final nefericit „Artificiileâ€? cu numele de „Poli TimiČ™oaraâ€? s-au sfârČ™it ĂŽn cele din urmă foarte prost

10

Bijutierii alcoolului

ď Ź Jonglând cu aromele, doi barmani vor să ajungă, ĂŽn următorii trei ani, ĂŽn topul mondial cu cocktail bar-ul deschis la Timi oara

EDITORIAL | 2

citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

Exodul centenar Vali SILAGHI vali.silaghi@pressalert.ro

C

Un studiu privind popula ia Pământului arată că România este ara care va cunoa te cel mai abrupt declin al popula iei

ifrele „rumegateâ€? de o prestigioasă organiza ie americană, Population Reference Bureau (PRB) spun că popula ia ării noastre va scădea cu 23% până ĂŽn 2050, România fiind i ĂŽn topul ărilor cu cea mai scăzută fertilitate i cea mai ĂŽmbătrânită popula ie. Cifre care i-au făcut pe mul i să clameze, mai mult sau mai pu in panicat, că ne dispare poporul. ĂŽnsă Institutul Na ional de Statistică i al i alarmi ti ca el, americani sau de oriunde, vorbesc prostii. Poporul român nu dispare. Nu se dizolvă. Orice ar spune statisticile. Poporul român este un deschizător de drumuri. Pentru că viitorul va fi marcat de oameni, nu de popoare.

Viitorul este al poporului unic, to i vom fi cetă eni ai planetei Pământ, un singur popor, ĂŽn care toată lumea se ĂŽn elege cu toată lumea i ĂŽi urâm un pic doar pe ăia de pe Marte, ĂŽnsă nu foarte tare, doar a a, un pic ironic, că-i credem mai prăpădi i decât noi, dar de fapt ei sunt mai faini, cam cum fac americanii cu vecinii de la nord. Iar românii au dovedit din nou că

sunt vizionari i au luat ad-literam celebra vorbă „creČ™teČ›i, ĂŽnmulČ›iČ›i-vă i umpleČ›i pământulâ€? i s-au ĂŽmpră tiat ĂŽn toate zările, asimilându-se cu mai mult sau mai pu in succes ĂŽn popula ia locală.

Poporul român nu dispare, ci se camuflează. Milioane de români au luat calea străinătă ii i, dacă ei mai păstrează ĂŽncă legături nostalgice cu patria mamă, copiii lor sunt deja cetă eni au ărilor respective, tineri pentru care România e locul ăla ciudat unde m-a dus mama o dată. Ne-am ĂŽmpră tiat ĂŽn toate col urile lumii i poate nu mai suntem români, suntem cetă eni ai planetei. Vizionari, cum spuneam.

Deci poporul român nu dispare, ĂŽn ciuda scăderii drastice a numărului de cetă eni afla i ĂŽntre grani ele ării. Nu dispare, dar dispare din peisaj, lucru care ĂŽntr-un anumit sens este la fel de tragic. Dar i mai tragic este faptul că unele categorii de popula ie refuză, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, să accepte reducerea numerică indicată de tendin a demografică. Cum ar fi parlamentarii.

100

Fără echipa minunată cu care am onoarea i bucuria să lucrez, proiectul acesta ar fi rămas doar undeva ĂŽn mintea mea DragoČ™ BoČ›a

A

u trecut 100 de săptămâni de când PRESSALERT a prins via ă i pe hârtie. Un pariu ĂŽn care cei mai mul i au mizat pe e ec. Nu i noi, cei care săptămână de săptămână ĂŽncercăm să vă aducem ĂŽn fa a ochilor subiecte interesante – de la analize la rece despre cele mai fierbin i subiecte până la pove tile fabuloase ale unor oameni care schimbă lumea prin ceea ce fac.

Premizele nu au fost cele mai favorabile i cei care au pariat pe e ec ni le-au spus – lipsa unor re ele de distribu ie puternice pentru presa scrisă, costuri de produc ie care cresc de la zi la zi, avalan a tirilor online i lipsa unui public pentru presa scrisă. Dincolo de nostalgia personală după perioada ĂŽn care ziarul era rege la cafeaua de diminea ă i de bucuria de a răsfoi istoria efemeră a zilei trecute, a existat ceva care m-a făcut să cred ĂŽn acest proiect – credin a că publicul are nevoie i ĂŽ i dore te o sursă de relaxare i informare la sfâr it de săptămână.

dragos.bota@pressalert.ro

Nimic nu ar fi fost posibil fără munca fără sfâr it a colegilor mei care reu esc ĂŽn fiecare săptămână să descopere istorii ne tiute ale unor oameni simpli, dar care au o via ă care de multe ori bate filmul. Totul paginat mai mult decât ca la carte. Fără echipa minunată cu care am onoarea i bucuria să lucrez, proiectul acesta ar fi rămas doar undeva ĂŽn mintea mea. i mai există ceva fără de care tot efortul ar fi fost ĂŽn van – ĂŽncrederea partenerilor no tri ,care i-au făcut publicitate ĂŽn paginile săptămânalului, că, dincolo de reclamă, oferă plus valoare viitorilor clien i. tim că am mai i gre it. Ne asumăm asta. Cum ne asumăm să ne spunem ĂŽntotdeauna deschis i direct crezurile.

Chiar dacă asta ĂŽnseamnă ca uneori să deranjăm. Nu ne-au speriat presiunile făcute i am continuat să spunem lucrurilor pe nume. Cu orice risc. Dojanele i laudele voastre, ale cititorilor no tri, sunt combustibilul cu care reu im să mergem spre următoarele 100, 1000 de edi ii.

Vă mul umim!

FOTO ALERT

Săptămânal de analiză i informa ie premium Echipa redac ională Drago BO A, fondator Raluca PANTEA, editor Valentin SILAGHI, editor Sabina MIHÄ‚ICÄ‚, editor Liana PÄ‚UN, redactor Adriana MĂŽČš, redactor Zoltan VARGA, redactor Cornel BIHOLARI, redactor Dan OANCIA, redactor Virgil SIMONESCU, fotoreporter Săptămânal editat de Bo a Drago Pressalert PFA Adresa Bastion Office, str. Martin Luther, nr.2, et.1, Timi oara Marketing: publicitate@pressalert.ro Contact scrie@pressalert.ro.

Dă un pont 0748.836.836 Layout Tipărit la LAPCOM ZRT Szeged Tiraj 5.000 exemplare. Se distribuie GRATUIT

“Competen a� administra iei Nicolae Robu se vede la fiecare col de stradă din Timi oara.

Foto: Drago Bo a

Toate drepturile de autor asupra textelor i fotografiilor din săptămânalul PRESSALERT apar in Bo a Drago Pressalert PFA. Reproducerea par ială sau integrală a con inutului, fără acordul editorului, este interzisă.

ISSN 2558 - 8826, ISSN-L 2558 – 8826

3 | AFACERI

Frica startului

citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

TINERII din Timiş sunt mai temători în demararea afacerilor decât cei aflaţi la vârsta a doua, cu ceva experienţă de muncă

Patronii micilor afaceri din Timiș sunt majoritatea de vârsta a doua, relativ tineri, în timp cei care sunt sub 30 de ani reprezintă mai puțin de un sfert din total.

Micii patroni din județ par să înceapă mai greu afaceri de la zero, ei consideră că au nevoie, totuși, de ceva experiență, pentru a porni un mic business pe cont propriu.

întreprinderi individuale. Iar cea mai mare parte a titularilor acestor afaceri sunt cu vârsta între 30 și 39 de ani. Vorbim de 4136 de afaceri, adică 29,18% din totalul micilor patroni. De asemenea, cei cu vârsta între 40 și 49 de ani sunt 25,28% din total, adică 3583 de persoane. Nici cei cu o vârstă mai înaintată nu par să se sperie de operarea pe cont prorpiu a unei afaceri antreprenoriale, sunt 2448 de persoane sau 17,27% din total în această categorie.

Datele oficiale ale Registrului Comerțului Timiș arată că în județ sunt 13.232 de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și

Din păcate, numărul tinerilor care s-au gândit la o asemenea afacere nu este deloc una mare. Sunt 2060 de persoane

Marius POPESCU marius.popescu@pressalert.ro

Situaţia din Timiș

PUBLlCITATE

Tinerii, reticienţi

care au vârsta până în 29 de ani care au decis să își ia viitorul economic în propria mână. Ei reprezintă doar 14,53 la sută din total. Interesant este că sunt 1948 de persoane peste 60 de ani care au un PFA, o întreprindere individuală sau o întreprindere familială în Timiș, adică 13,74% din numărul patronilor de la acest nivel.

Revenind la tinerii antreprenori, la 30 noiembrie 2018 fuseseră depuse documentele pentru înființarea unui număr total de 2626 de societăți de tip SRL-D, special create pentru această categorie socială.

Ei beneficiază de numeroase facilități la deschiderea acestui tip de firmă. Dintre aceste SRL-D 2367 mai funcționează și

acum, iar alte 259 au fost deja radiate, se pare că inițiatorii nu au avut succesul scontat în business-ul pe care l-au demarat.

Ce afaceri preferă?

Cele mai multe dintre întreprinderi au ca domeniu de activitate construcția de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, urmate de trensportul rutier de mărfuri, respectiv de saloanele de înfrumusețare. Din datele ORC, se pare că firmele de tip SRL-D nu mai este la fel de atractiv pentru cei aflați la început de drum în domeniul economic, la fel cum se întâmpla în urmă cu mai mulți ani, atunci când a fost inițiat acest tip de sprijin.

SÄ‚NÄ‚TATE | 4

citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

Siluetă de Crăciun PONTURI Pentru mulĹŁi dintre noi, sărbătorile de Crăciun Č™i de Anul Nou nu vin doar cu cadouri sub brad Ĺ&#x;i cu zile libere, ci Ĺ&#x;i cu câteva kilograme ĂŽn plus Marius POPESCU marius.popescu@pressalert.ro

Cu toČ›ii Č™tim că prăjiturile, carnea de porc, salata de boeuf sau alcoolul ĂŽngraČ™Äƒ, ĂŽnsă puČ›ini dintre noi reuČ™im să ne abČ›inem să le consumăm. SpecialiČ™tii ĂŽn nutriČ›ie spun că există mai multe trucuri care ne pot ajuta să ne satisfacem poftele culinare ĂŽn perioada sărbătorilor, fără să ne ĂŽngrÄƒČ™Äƒm.

Mai jos vă prezentăm câteva ponturi utile care vă vor ajuta să intraČ›i ĂŽn noul an cu silueta ideală.

ConcentraĹŁi-vă asupra unui singur obicei sănătos

Mesele ĂŽmbelČ™ugate sunt specifice sărbătorilor româneČ™ti. ĂŽnsă atunci când toate preparatele culinare ne fac cu ochiul, este bine să ne abČ›inem de la un singur aliment. Spre exemplu, dacă reuČ™im să nu consumăm alcool după o masă copioasă ne vom putea satisface alte pofte consumând mai pu ine calorii i fără a avea senzaČ›ia că am fost privaČ›i de prea multe capricii.

ĂŽmprumutaĹŁi obiceiurile celor slabi

Nu de puČ›ine ori, cei care etealează silueta perfectă fac eforturi serioase ĂŽn acest sens. Iar simČ›ul măsurii este o caracteristică a celor mai mulČ›i oameni care nu au probleme de greutate.

De sărbători, puteČ›i opta să serviČ›i mesele din farfurii mai mici. O altă recomandare utilă ar fi să vă aČ™ezaČ›i cât mai departe de masă, odată ce

v-ați servit cu mâncare.

FolosiĹŁi-vă din plin de beneficiile apei

Noul trend de sărbători este să purtaČ›i ĂŽntr-o mână telefonul Č™i ĂŽn alta un pahar cu apă. Poate aČ›i zâmbit, ĂŽnsă consumul crescut de apă vă ajută să vă simČ›iČ›i mai sătui Č™i să rezistaČ›i mai uČ™or tentaČ›iilor. De asemenea, un truc util este să consumaČ›i apă cu lămâie, care vă ajută să eliminaČ›i mai uČ™or toxinele din organism.

Aceasta poate fi consumată cu succes i ĂŽn locul băuturilor carbogazoase.

UrmaĹŁi regula celor trei muĹ&#x;cături

AČ›i pus ochii pe o tartă? Perfect. Pute i servi din deliciosul desert, ĂŽnsă e nevoie să vă limita i la doar trei mu cături. Prima ĂŽnghi itură vă va ajuta să vă da i seama dacă desertul care v-a făcut cu ochiul este la fel de gustos precum vă părea. Cea de-a doua mu cătură vă ajută să sim i i cu adevărat gustul, iar cea de-a treia mu cătură să savura i arătoasa tartă.

Acest mod de a gusta din mâncare vă ajută să mânca i mai pu in i să vă bucura i din plin de gustul preparatelor.

AlegeĹŁi condimentele ĂŽn locul zahărului

ĂŽn perioada sărbătorilor deserturile delicioase sunt o tenta ie de care pu ini putem să ne ferim. ĂŽnsă alternativele, la fel de apetisante, sunt u or de utilizat pentru a scădea numărul

de calorii pe care le ingerăm.

Scor i oara este un condiment excelent, care conferă un gust special fructelor sau iartului, ajutându-ne să savurăm un desert cu pu ine calorii.

Gustările mici Č™i dese, cheia marilor succese

Atunci când prepara i preparatele culinare tradi ionale ave i tendin a de a vă ĂŽnfrupta din ele. O linguri ă de aici, una de dincolo, ĂŽntregul proces se poate dovedi păgubos pentru silueta dumneavoastră. Un truc util este să tăia i un măr ĂŽn bucă ele mici i să ĂŽl pune i pe o farfurie pe masa pe care găti i. Atunci când ave i poftă să gusta i dintr-un ingredient, lua i o bucă ică de măr. Vă ĂŽntreba i ĂŽnsă ce e de făcut atunci când trebuie să gusta i preparatele pe care le pregăti i? Nimic mai simplu. Folosi i o linguri ă ĂŽn loc de o lingură.

Nu vă pierdeĹŁi cu firea

Cu to ii avem momente de slăbiciune atunci când uităm de visul siluetei perfecte i cedăm tentan iilor. Speciali tii ĂŽn nutri ie recomandă ca atunci când a i călcat strâmb să nu repeta i obiceiul i ĂŽn zilele următoare. A i cedat poftei de pizza sau poate v-a i ĂŽnfruptat dintr-o bucată de tort? Lua i-vă angajamentul ca ĂŽn următoarea zi să face i mi care. Dacă nu vă plac plimbările sau gimnastica, alege i să merge i la cumpărături. Va fi metodă plăcută de a arde calorii, făcând o activitate distractivă. Un alt truc util este ca ĂŽn zilele următoare celei ĂŽn care a i cedat tenta iilor să consuma i din plin alimente care con in fibre i proteine.

5 | ECONOMIE

citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

Salariu de manager

PUBLlCITATE

BANI Liderii de top din TimiĹ&#x;oara au venituri decente, ĂŽnsă Regiunea Vest e doar a treia la nivel naĹŁional din acest punct de vedere Marius POPESCU marius.popescu@pressalert.ro

Salariile managerilor de top din România sunt ĂŽn creČ™tere, la fel Č™i numărul de joburi oferite acestei categorii profesionale.

TimiČ™oara stă bine la acest capitol, veniturile conducătorilor de top se apropie de o medie de 6.000 de lei. Chiar Č™i aČ™a, nu aici se câștigă cel mai bine din Č›ară, mai mult, regiunea este depÄƒČ™ită de alte două, cea a BucureČ™tiului Č™i a Clujului, cu câteva sute bune de lei. Numărul de locuri de muncă pentru pozi ii de top management a crescut ĂŽn 2018 cu aproximativ 10% fa ă de anul trecut, companiile sco ând ĂŽn pia ă peste 9.000 de astfel de slujbe. Cele mai multe dintre acestea s-au adresat candida ilor cu experien ă ĂŽn vânzări - 2.016 locuri de muncă, ĂŽn logistică - 1.166 de locuri de muncă. sau ĂŽn banking - 713 locuri de muncă. ĂŽn căutare de oameni de conducere a afacerilor sunt Č™i firmele din HoReCa, marketing, achizi ii, construc ii, financiar/contabilitate, inginerie i IT. Ca Č™i nivel salarial oferit ĂŽn func ie de regiunea geografică, cel mai bine plăti i rămân directorii din Bucure ti i Ilfov. Media

salarială pentru acest nivel profesional este ĂŽn zonă de 7.662 de lei pe lună, potrivit datelor culese de cei de la eJobs. Regiunea de NordVest a ării este a doua cea mai atrăgătoare zonă pentru manageri, din punctul de vedere al veniturilor, media salarială fiind, aici, de 6.281 de lei, net.

Timișoara, printre fruntașe

Timi oara este Č™i el pe podium, Č™i aici se plătesc binei managerii, regiunea de Vest este a treia cea mai atrăgătoare destina ie pentru directori de afaceri, cu o medie salarială de 5.975 de lei, lunar. Topul continuă cu zona de Sud (Muntenia), unde media salarială este de 5.866 de lei i zona de centru (5.830 de lei). Managerii din zona de Nord-Est raportează venituri medii de 5.290 de lei, pe lună, iar cei din Sud-Est, de 5.392 de lei. Cele mai mici salarii sunt, ĂŽnsă ĂŽn zona Olteniei (regiunea de Sud-Vest) - 5.186 de lei. Cel mai bine plăti i sunt directorii de IT, cu o medie salarială de 10.500 de lei. Sunt seconda i de directorii financiari, care au o medie salarială de 8.900 de lei, de directorii de marketing i cei de vânzări (cu o medie de aproximativ 8.800 de lei) i directorii de logistică (8.200 de lei).

Career Job Opportunity SAP ABAP Developer The SAP ABAP Developer will be working hands-on in design, development, and coding. The ability to work in a dynamic and fast-paced environment is imperative, as is the ability to coordinate efforts with other teams toward achieving departmental and company goals. There is a high opportunity for personal, professional and career growth.

Responsibilities / Accomplishments: • Perform complex ABAP programming, testing and debugging functions related to the implementation of SAP modules; • Prepare project related documentation (functional design, technical design, test scripts) during the different stages of a project; • Build professional relationships with management and team members to ensure delivery of proposed solutions, support for development of business possibilities and for personal development; • Close communication with functional teams /designers, understand the requirements from provided functional designs and transform these requirements into the technical designs.

Requirements: Degree in Informatics or Computer Sciences; A minimum of 1+ years SAP ABAP development experience; Languages: ABAP, SQL ; ABAP/4 Development Workbench, ABAP Query, Data Dictionary; Solid understanding of SAP MM/WM/PP/SD, FI/CO tables, and data structures; English advanced level is mandatory, Italian would be an advantage; Developed communicational and interpersonal interaction skills as well as strong problem-solving and analytic reasoning abilities; • Availability for job interest traveling for small periods of time. • • • • • • •

• • • •

Other information: Competitive salary (based on performance) and bonuses; Health and wellness (Private Health Card, Sports activities etc.); Stability; Dynamic and a modern working environment in a global group.

Send us your resume at jobs.zir@zoppas.com until 31.12.2018.

Position available is in our ofďŹ ce, located in Timisoara, Timis County.

CULTURĂ | 6

Anul nou bănăţean citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

TRADIŢII Cumpăna dintre ani este sărbătorită, în numeroasele culturi care coexistă în Banat, în diverse feluri, care mai de care mai interesante Liana PĂUN liana.paun@pressalert.ro

Trecerea în noul an e marcată de numeroase obiceiuri și superstiții păstrate din vremuri străvechi, care, în Banat, au devenit foarte amestecate în urma îndelungatei conviețuiri cu alte etnii sau cu români veniți din alte provincii ale țării. În acest spațiu multicultural s-au întâlnit și s-au armonizat obiceiuri extrem de diferențiate, caracteristice românilor, germanilor, sârbilor, slovacilor, ungurilor și altor etnii, realizându-se ceea ce Lucian Blaga numea „barocul etnografiei românești”. Multe obiceiuri ale satelor bănățene au fost date uitării ori s-au păstrat într-o formă mult simplificată, și s-au răspândit altele noi, aduse din alte regiuni ale țării, dar cele mai multe au, în esență, aceeași semnificație.

PUBLlCITATE

În ajunul Anului Nou, în satele bănățene exista obiceiul de a merge la biserică, unde locuitorii păstrau un moment de reculegere, se rugau și aduceau mulțumiri pentru anul care a trecut, după care urma petrecerea care marca trecerea în noul an. Și astăzi, Plugușorul, jocul caprei ori al ursului, uratul și sorcovitul sunt doar câteva dintre ritualurile considerate a fi aducătoare de noroc, sănătate și prosperitate în casa celor care primesc urările de An Nou, pentru a avea parte de sănătate, muncă rodnică și o gospodărie îmbelșugată în anul care urmează.

Bucate alese

De Anul Nou se mănâncă în fiecare casă carne și preparate de porc; cea de pasăre este interzisă, deoarece există credința că râșcâitul acestora cu ghearele în toate direcțiile strică norocul și împrăștie averea. Sârbii, care sărbătoresc noul

an după calendarul iulian, obișnuiau să coacă niște pâini care sunt apoi unse cu miere și se numesc „zdravlje” (sănătate) iar în prima zi a anului, de Sfântul Vasile, se face o prăjitură cu nucă, numită „vasilica”. În comunitățile șvăbești, încă din prima zi a anului, tinerii mergeau la dans și se deschidea perioada îndrăgitelor carnavaluri.

Bulgarii bănățeni merg în ajun la colindat cu un „băț fermecat”, existând credința că cei care vor fi atinși cu bățul vor fi feriți de rele în viitorul an, iar rușii care trăiesc în Banat deschid la miezul nopții ușile și ferestrele, pentru a primi în casă Anul Nou. Bănățenii cred că în ajunul Anului Nou pot afla cum va fi vremea în anul care vine, după obiceiul șvăbesc al calendarului din foi de ceapă, câte una pentru fiecare lună a anului, care se sărează și se lasă până a doua zi. După cum sarea rămâne uscată sau umedă, așa vor fi și lunile anului.

Existau foarte multe obiceiuri legate de

măritișul fetelor, mai ales în Banatul montan, căci după tradiție, în ajunul Anului Nou, acestora li se dezvăluie ursitul, cu calitățile și defectele lui.

Răspândit era obiceiul privitului într-o oglindă cu câte o lumânare la colțuri, sau punțile din crenguțe de măr dulce, care făceau ca viitorul bărbat să li se arate în vis.

7 | TURISM

citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

Sfântul Ilie de la Izvor CREDINŢĂ Amatorii de turism ecumenic au prilejul de a vizita, în zilele libere de sărbători, o mănăstire veche de peste un veac Liana PĂUN liana.paun@pressalert.ro

Piatra de temelie a Mânăstirii Vasiova a fost pusă în anul 1905 de protopopul din Bocșa, Martin Popovici.

Istoria lăcașului de cult începe însă cu câțiva ani mai devreme, după ce un credincios din Reșița Română a donat o parte din averea sa mănăstirii Călugăra de lângă Ciclova Montană pentru înființarea unui institut de educare a fetelor, iar altă parte pentru ridicarea unei mănăstiri pe valea Godinovei, pe drumul care se desprinde înainte de intrarea în Bocșa spre Ocna de Fier.

Mănăstirea este cunoscută și sub numele de „Sfântul Ilie de la Izvor”, deoarece chiar la intrarea în mănăstire se află un izvor a cărui apă se spune că are puteri tămăduitoare.

Legenda locului vorbește de un miner care și-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi cu apă din izvor și în semn de recunoștință a împrejmuit izvorul cu un zid de piatră încă din anul 1850, iar deasupra acestuia, urmașii săi au construit o capelă.

Locul a devenit căutat de mulți credincioși suferinzi de diferite boli, care au venit aici pentru a se vindeca, încă înainte de ridicarea mănăstirii, mai ales la sărbătorile praznicului Sf. Prooroc Ilie și Schimbarea la Față, când la izvor și la capela construită aici ajungeau câteva mii de oameni. Lângă izvor a fost așezată o cutie pentru donații și s-a născut ideea ridicării unei mănăstiri. Obiceiul s-a păstrat până astăzi, dar numeroși credincioși vin la mănăstire și în ziua de Bobotează.

O mănăstire ridicată în trei luni

Dorința generosului donator a fost dusă la îndeplinire de ieromonahul Macarie, plecat în tinerețe să se închine la locurile sfinte din Ierusalim. După reîntoarcerea în țară, a fost

tuns monah și a revenit în ținuturile natale cărășene, unde i s-a încredințat sarcina de a ridica mănăstirea Vasiova. A reușit să ridice lăcașul de cult în doar trei luni, cu ajutorul sculptorului Petru Oancea, și a trăit aici 44 de ani, o bună parte din timp fiind dedicată povățuirii credincioșilor. La început a fost o mănăstire de călugări, ulterior devenind un așezământ de maici, și a avut parte de preoți cu mult har. Biserica mănăstirii a fost sfințită în vara anului 1907, în ajunul praznicului Sfântului Prooroc Ilie, Biserica, zidită din cărămidă, are planul în formă de cruce, o lungime de 15 metri și jumătate și o lățime de șapte metri, iar deasupra pridvorului se înalță două turle.

Naosul este despărțit de pronaos prin doi stâlpi de lemn care susțin și balconul pentru cor, iconostasul este sculptat în lemn de stejar de o echipă de meșteri din județul Neamț, cu motive ornamentale vegetale, inspirate din tradiția ortodoxă, iconostasul vechi și altarul au fost pictate în 1947 de către pictorul Ștefan Ionescu, iar pardoseala bisericii este din mozaic, cu motive geometrice. În 1938, stareța mănăstirii a început construirea unei clădiri cu etaj pentru chiliile celor o sută de măicuțe și pentru atelierele de țesătorie.

Desfiinţată de comunişti

Mănăstirea a fost închisă în 1958, întreaga avere a mănăstirii a fost trecută în proprietatea statului, așezământul monahal a fost desființat și călugărițele au fost nevoite să părăsească așezământul. Au rămas doar câteva maici care au continuat să se ocupe de îngrijirea bisericii. Mănăstirea a fost transformată în sanatoriu TBC pentru copii și apoi într-o școală ajutătoare, clădirea fiind retrocedată Episcopiei Caransebeșului în anii postdecembriști. La mănăstirea Vasiova există acum din nou o viață monahală, s-a amenajat un paraclis de iarnă și un foișor de

vară în curtea mănăstirii iar cele 12 călugărițe care trăiesc aici se ocupă cu grădinăritul și creșterea albinelor, dar lucrează și în atelierele de pictură, broderie și croitorie.

Mănăstirea, una din cele mai importante din Episcopia Caransebeșului, este vizitată PUBLlCITATE

de mulți pelerini care găsesc aici locuri de cazare în care pot sta, după tradiția mănăstirească, trei zile. Există aici și o bibliotecă și se lucrează la amenajarea unui muzeu mănăstiresc, întregul ansamblu fiind în curs de restaurare.

SPECIAL | 8

Bijutierii alc citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

PASIUNE Aduși de dragoste la Timișoara, un brașovean și un bucureștean și-au propus ca, în următorii trei ani, să ajungă în topul mondial cu cocktail bar-ul deschis la intersecţia a trei străzi Drago BO A dragos.bota@pressalert.ro

„Cocktail-ul înseamnă multă tiin ă, studiu.

Nu amesteci a a trei băuturi cu două frunze i gata”, spune Costin Bucur în timp ce pisează coriandru, lemn dulce i le amestecă cu un aceto balsamico di Modena învechit i gin cu gust de flori de câmp. „Este vorba de mariajul aromelor.

Când nu este corect, băuturile sunt ciudate la gust. Balansul îl dai cu tiin ă i inspira ie”, explică partenerul său, Lucian Turcu. Primul este bucure tean, celălalt bra ovean i lec ia deschisă o in în centrul Timi oarei, la Cabinet 3, cocktail bar-ul pe care l-au deschis i pe care vor să-l ducă, în următorii trei ani, în top 50 mondial al acestui tip de loca ii.

Descoperirea pasiunii

Recunosc că este un plan ambi ios, dar nu imposibil pentru că, împreună, au zeci de ani de experien ă ca barmani. Amândoi se mândresc că „pe noi nu ne-a

inventat internetul, ci de-a lungul timpului am dovedit în competi ii i în pia ă de ce suntem în stare”.

Până să ajungă în domeniul acesta, Lucian a lucrat într-o fabrică de macarale, a aranjat Coca Cola în magazine i a lucrat ca agent de securitate într-un bar. A început să-i facă cu ochiul domeniul, iar, după ce în vara lui 2007 i-a lăsat to i banii întrun bar de la mare fascinat de ce minuni făcea cel din fa a sa, s-a decis. „Mi-am spus că a a vreau să fiu i eu. După câteva

u i închise, m-am angajat întrun bar din Bra ov. De acolo a început totul”, î i aminte te, acum, zâmbind. În 2010 a plecat în Malta pentru că a vrut să înve e i mai mult. S-a întors după câ iva ani în România i a continuat să înve e.

Costin i-a făcut ucenicia în centrul vechi din Bucure ti, strângând scrumierele pline de pe terasa restaurantului tatălui său i cărând marfă. „Ai mei au vrut să dau la Drept, să rămân în sistem, dar nu m-a

prins deloc. M-am angajat în 2000 pe o terasă celebră unde veneau toate vedetele de la Pro TV. De acolo a început totul.

Am fost la competi ii pentru barmanii din România, am câ tigat i când am ie it afară s-a schimbat viziunea mea despre ce înseamnă cocktail-ul i barul, în general. Am înfiin at, în 2005, cu încă trei prieteni, o agen ie specializata în cursuri de specializare pentru barmani i tot ce înseamnă industria ospitalită ii”, poveste te Costin.

Lucian Turcu este i el trainer i brand ambasador în România pentru mai multe mărci celebre. „Inspiri oameni. Trebuie să faci din pasiune. Dacă e ti pasionat de ce faci, se va sim i, transmi i lucrul acesta mai departe. Este multă muncă. Studiezi istorie, gastronomie, condimente, psihologie, te antrenezi să rezi ti mental în situa ii limită. Lucrurile au evoluat enorm în ultimii zece ani i trebuie să rămâi în permanen ă conectat la ce se întâmplă”, explică acesta.

9 | SPECIAL

coolului „În România se crede că plăteČ™ti pentru un produs, nu pentru experienĹŁÄƒ. Pentru mine, banii ĂŽnseamnă valoarea pe care o aduci tu societÄƒĹŁii. â€?

Lucian Turcu

asta nu ĂŽnseamnă că au lipsit discu iile ĂŽn contradictoriu. „Este o chestiune constructivă. Nu cine are dreptate, ci cum găsim solu ia cea mai bună. Toată lumea ne ĂŽntreabă – probleme ave i. Răspundem ca toată lumea. Nu avem probleme, avem rezolvăriâ€?, poveste te amuzat Costin.

TimiČ™oara nepregătită

Caracterizări ĂŽncruciČ™ate Cei doi s-au cunoscut acum un deceniu ĂŽn Bucure ti i s-au ĂŽmprietenit. Costin spune despre Lucian că este „unul dintre cei mai buni oameni de pe pământ, sensibil, un bun camaradâ€?, ĂŽn timp ce partenerul său spune despre el că este „o persoană foarte sufletistă, foarte corectă, tipicar i foarte serios. i cu un suflet mareâ€?. Cel mai bine se potrivesc când este vorba de calitate, dar

Cei doi recunosc că pia a din Timi oara este una nepregătită ĂŽn această zonă. „Cultura de consum este scăzută ĂŽn Timi oara, dar asta nu este vina oaspe ilor. Absolut deloc.

Pentru că nu li s-a oferit altceva. Este exact ca la restaurante - te duci undeva i mănânci aceea i ciorbă, aceea i friptură. Când vine cineva i ĂŽ i oferă aceea i ciorbă făcută altfel, servită altfel, cu altă aromă, normal că o prime ti i ĂŽ i mai dore ti, dar dacă nimeni nu ĂŽ i dă, nu cred că se treze te nimeni diminea a spunând eu vreau să beau sau să mănânc aia. Este mare diferen ă fa ă de Bucure tiâ€?, spune Costin, care are i o explica ie pentru avansul pe care ĂŽl are Bucure tiul, ĂŽn această zonă, fa ă de restul ării – „este capitală, unde fluxul de turi ti este de zece ori mai mare ca aici.

Oamenii când vin În România sunt obi nui i cu anumite lucruri la ei

ĂŽn ară i automat le cer. De asta i pia a s-a dus mai mult ĂŽn sus. Nu pot să spun că ĂŽn Bucure ti sunt multe locuri ca acesta, le numeri pe degetele de la o mânăâ€?.

Partenerul său ĂŽl completează: „nu ĂŽmi place să vorbesc urât de niciun ora din România. Am fost peste tot ĂŽn România ca trainer i brand ambasador. Cred că peste tot sunt oameni frumo i.

Nu avem o cultură pe partea această. Nu comparăm cu ce se ĂŽntâmpla acum 100 de ani, dar nici după revolu ie, România nu a tiut să bea cocktail. Timi oara are un poten ial foarte mare de dezvoltare dacă ne gândim numai la 2021. Este nevoie de astfel de loca ii ĂŽn ora ca un turist când ajunge să poată face, a a cum se ĂŽntâmplă la Budapesta sau să nu spunem New York, un safari cocktail bar. Să bea aici ceva, să plece mai departe să deguste altceva. ĂŽn acest moment, la Bra ov sau la Ia i nu există un cocktail bar adevăratâ€?.

Con tien i că publicul trebuie să tie ĂŽn primul rând ca apoi să ceară, cei doi organizează sesiuni pentru clien i ĂŽn care le vorbesc despre băuturi i despre ce ĂŽnseamnă această industrie. A a afli că ghea a este cel mai folosit ingredient ĂŽntr-un bar i esen ială pentru un cocktail perfect, care este diferen a ĂŽntre single malt i scotch, că Oban este cea de a doua cea mai mica distilerie din Sco ia, fondată ĂŽn 1792 ĂŽnaintea localită ii cu acela i nume, sau ce ingredient să folose ti când faci un cocktail cu vin sau cu bere.

citește zilnic știrile pe www.pressalert.ro

Provocarea Cabinet 3

Iubirea i-a adus, pe rând, ĂŽn Timi oara i au decis să lanseze proiectul vie ii lor - Cabinet 3. „De ce cabinet? Cabinetul este locul unde un specialist ĂŽ i exercită profesia. De ce 3? Să ĂŽncepem cu adresa – Lucian Blaga nr.

3, suntem la intersec ia a trei străzi, am ĂŽnceput să lucrăm ĂŽn locul ăsta trei oameni. Cifra trei este definitorie pentru România, ĂŽncepând de la legende, de la Miori a – trei zmei, trei ciobănei.

Totul e cu trei. Cifra trei este rotunda, noi nu suntem col uro i, suntem maleabili. Nu suntem maleabili cu oamenii care ne jignesc, care se poartă urât.

Nu acceptăm prostia. Noi nu mergem pe conceptul clientul nostru, stăpânul nostru, pentru că noi nu suntem sclavi, nu suntem prostituate. Nu ĂŽnseamnă că dacă cineva are bani ĂŽn buzunar poate să facă orice dore te ĂŽn loca ie sau cu noi pentru că este client.

Noi nu avem clien i, noi avem oaspe i�, explică Costin.

Scopul celor doi este ca oaspe ilor să le ofere nu un cocktail, ci o experien ă. „În România se crede că plăte ti pentru un produs, nu pentru experien ă.

Pentru mine banii ĂŽnseamnă valoarea pe care o aduci tu societă ii. Pe lângă asta, dacă ai mai mul i bani ar trebui să i ĂŽmbunătă e ti via a – să bei mai bine, să mănânci mai corect. Omul care vine la mine ĂŽn loca ie trebuie să primească calitate. Punem mult accent pe experien ă, care să fie de neuitat.

Este posibil ca un cocktail pe care ĂŽl bei ĂŽn seara asta să nu-l mai bei niciodată pentru că este o combina ie pe care nu o mai repetămâ€?, poveste te Lucian.

A a te po i trezi ĂŽn pahar cu o combina ie de halva lichidă i whisky sau cu un cocktail cu gin afumat i piure de cătină. Uneori diferen a o face câteva grame de alcool ĂŽn plus sau ĂŽn minus sau o bucată de ciocolată amară acoperită cu sare de Himalaya.

SPORT | 10

Fuziunile - poveşti EŞECURI „Artificiile” în care a fost implicat numele de „Poli două decenii s-au sfârşit în cele din urmă foarte prost Cornel BIHOLARI cornel.biholari@pressalert.ro

La final de an a reapărut în Timișoara ideea de fuziune ori mutare pe Bega a unei echipe din afara orașului pentru relansarea fotbalului local. Deși aceste gânduri nu s-au materializat, cel puțin la acest moment, merită amintite experiențele precedente care s-au legat în jurul aceluiași nume atât de iubit în Capitala Banatului: Politehnica. Precum și urmările pentru cei care au avut de fiecare dată de suferit: suporterii alb-violeți.

Timişoara are acum trei echipe care se zbat în mediocritate la nivelul Ligii a II-a, iar una dintre ele, ACS Poli, e chiar pe buza prăpastiei. Clubul startat în 2012 de către autorităţile locale şi judeţene prin mutarea lui ACS Recaş, atunci nou promovată în B, pe arena „Dan Păltinişanu” se află în insolvenţă şi ocupă ultimul loc în Liga a II-a în pauza de

iarnă. Încă din toamnă s-a speculat că primarul Nicolae Robu caută o soluţie extremă pentru a salva echipa „de suflet”. Iar edilul a şi purtat o discuţie în acest sens cu Cătălin Rufă, patronul Sportului Snagov, gruparea care ocupă în prezent locul 1 în eşalonul secund, având astfel şanse bune de promovare în elită. Zvonurile au fost alimentate în această iarnă şi prin mutareasurpriză de pe banca tehnică, acolo unde a sosit nimeni altul decât consilierul conducătorului grupării ilfovene, Valeriu Răchită. Iar acesta nu s-a sfiit să vorbească în prima fază de un astfel de scenariu, pe care l-a atenuat apoi, susţinând că se concentrează pe dificila misiune de a salva de la retrogradare actuala formaţie timişoreană, aflată la 12 puncte distanţă „de mal”. În schimb, suporterii care au ales să susţină echipa Universităţii Politehnica (ASU Politehnica) în urmă cu şase ani resping ferm ideea de fuziune sau altă asociere care a adus în trecut un renume negativ clubului mult iubit.

Primarul a provocat în vară

rumoare cu un sondaj în care propunea chiar acest lucru, dar cu variante de răspuns aiuritoare, în care repondenţii erau de acord cu fuziunea indiferent de tabăra aleasă.

Zambon cu Dacia

„Radicalizarea” fanilor de pe „Marele oval” îşi are o explicaţie în precedentele două „experimente” pe seama grupării fanion a Timişoarei. Primul a avut loc după preluarea clubului de către italianul Claudio Zambon. Vechea Poli Timişoara a retrogradat din B în sezonul 1999-2000, pe teren, de pe locul 15 din 18 formaţii. Noul patron a rezolvat problema prin cumpărarea locului din B al unui alt club, în speţă Dacia Piteşti. Lucru posibil în „sălbăticia” fotbalului românesc din anii ‘90 şi 2000. De referinţă fiind şi modul în care FC Baia Mare şi-a cedat un an mai târziu poziţia în A! Acest gen de tranzacţii a fost în cele din urmă interzis de către FRF. În ediţia 2000-01 alb-violeţii aveau ca obiectiv promovarea, dar o altă echipă timişoreană a realizat o mică minune: a urcat UMT-ul! Alb-negrii fiind ajutaţi de concitadini într-un meci de pomină, în care Zambon le-ar fi cerut angajaţilor săi să o lase mai moale în duelul

Timişoara” în ultimele

cu Baia Mare, gruparea cu care „zebrele” luptau pentru accesul în elită. Stoican şi compania şi-au apărat însă şansele corect, ba, mai mult, i-au învins pe maramureşeni cu doi oameni în inferioritate numerică şi după ce au fost conduşi pe tabelă (scor 3-2). Avea să fie singura bucurie alb-violetă a acelei perioade. După un modest loc 8, în următorul campionat a urmat adevăratul dezastru. Zambon nu a mai investit nimic, s-a certat cu autorităţile şi echipa timişoreană s-a prezentat cu juniorii la meciuri, suferind eşec după eşec la diferenţe umilitoare. De asemenea, echipei i-au fost scăzute şi 15 puncte, pentru neplata transferului jucătorului Ciprian Colda, ajungând în situaţia jenantă de a încheia sezonul pe ultimul loc, cu punctaj negativ. La finele acelui sezon, cu „patronulfantomă” plecat în Italia, era clar că această Poli nu va începe următorul campionat în ligile inferioare cu un punctaj

negativ pe neîndeplinit.

baza

baremului

AEK-ul lui Anton Doboş

Soluţia ideală gândită în vara lui 2002 şi care poate a avut (de asemenea) un substrat electoral a fost mutarea AEK-ului la Timişoara.

Echipa patronată de Toni Doboş a promovat din B în A, dar ar fi evoluat în anonimat într-un Bucureşti suprasaturat de fotbal. Astfel, această formaţie nouă a fuzionat „scriptic” cu CSU Politehnica, grupare care activase în Divizia C sub egida universităţii cu acelaşi nume. Mutarea a reprezentat la vremea ei un succes, cel puţin în privinţa afluenţei publicului timişorean. Noua „Poli AEK” a fost adoptată rapid de fanii bănăţeni, dornici să-şi vadă favoriţii triumfători în duelurile cu Steaua, Dinamo sau UTA. În primele sezoane Romică Buia şi Romeo Stancu s-au bucurat de o medie de peste 20.000 de spectatori la meciurile de pe teren propriu. Echipa a scăpat ca prin acele acului de retrogradare în primul sezon, salvându-se la baraj

11 | SPORT

cu final nefericit în dauna Gloriei Buzău.

Dragostea timişorenilor pentru fotbal a atras atenţia unui investitor aparent infailibil. Marian Iancu a preluat clubul, (denumit între timp FCU Politehnica,) în pauza de iarnă a ediţiei 2004-05 şi anunţa startul erei „EuroPoli”. La finele ediţiei 200708 echipa îşi „cimenta” în sfârşit un loc în Cupa UEFA. Frumoasa perioadă, care a cuprins şi partide în Europa League contra unor nume precum Anderlecht şi Ajax, dar şi jocuri în preliminariile Ligii Campionilor, unde a fost depăşit Şahtiorul lui Mircea Lucescu, a avut însă părţi sumbre. Pe fondul acestui urcuş mediatic în scenă a revenit şi Claudio Zambon, care în luna mai a anului 2006 a început să ameninţe noul club cu repercusiuni la FIFA dacă nu-şi schimbă numele şi culorile. Acesta mai „reuşise” să umilească echipa fanion a Banatului

citeşte zilnic ştirile pe www.pressalert.ro

între timp, printr-o Poli Timişoara înscrisă în 2003 în Divizia C şi care juca iniţial la Drăgăşani. „Războiul” a făcut ca în mai 2008 timişorenii să fie nevoiţi să-şi schimbe din nou numele. De această dată, după o decizie TAS în favoarea italianului, s-a ajuns la „FC Timişoara”. Mai mult, câteva luni mai târziu, în septembrie 2008 „Poli” a fost penalizată cu şase puncte pentru că nu ar fi respectat toate condiţiile, folosind violetul în echipamente.

Deciziile împotriva clubului au dus şi la proteste nemaiîntâlnite în ţară, cu mii de suporteri în stradă.

Lovitura decisivă pentru Poli cea nouă a venit însă la finele sezonului 2010-11. Zicu şi compania rataseră la mustaţă titlul, după lupta cu Oţelul, şi încheiau Liga I pe locul 2, pentru a doua oară în trei ani. Zvonurile sumbre s-au îndeplinit însă în vară iar grupării timişorene nu i s-a

acordat licenţa pentru că societatea suferise o divizare parţială, lucru interzis de regulament. Dată exemplu alături de Gloria Bistriţa, Poli a fost retrogradată în B în loc să joace în cupele europene chiar când îşi recuperase numele şi culorile. Cu o serie de jucători valoroşi rămaşi în lot şi în Liga a II-a, formaţia pregătită de Valentin Velcea a promovat la sfârşitul acelui ultim campionat, dar nu a primit dreptul de a evolua în elită. Rămasă fără susţinere financiară din partea patronului şi/ sau autorităţilor FC Politehnica a intrat in insolvenţă şi nu s-a înscris în campionatul următor.

Prin urmare şi etapa AEK, urmată de „era Iancu”, s-a încheiat prost.

Fuziuni au mai existat în fotbalul timişorean şi în perioada romantică de la începutul secolului, dar acelea au fost făcute de regulă între grupări locale care şi-au unit forţele.

Fuziunea la vecini

Nu doar numele lui Poli a fost „murdărit” prin artificii care s-au dorit o scurtătură spre marea performanţă.

Rivala UTA nu mai e nici ea UTA dacă urmăm firul istoric.

Arădenii au retrogradat în premieră în Liga a III-a la finele sezonului 2015-16.

Totuşi, clubul alb-roşu nu doar că nu a evoluat în C în ediţia următoare, ci, printr-un schimb de locuri cu Liberty Salonta, a devenit divizionară A. Noua societate FCM UTA a avut de asemenea un final trist. Cu mari probleme financiare ea a primit în vara lui 2010 cadou locul Fortunei Covaci în B, prin patronul timişenilor, Florin Macavei, care se alăturase organigramei „Bătrânei Doamne”. În cele din urmă sfârşitul a venit sub

„managementul” patronului Adrian Marţean în ediţia 2013-14. În acelaşi sezon mai mulţi suporteri arădeni se alăturaseră deja actualei UTA, care a purtat şi particula „Bătrâna Doamnă”, grupare care la rândul ei a fost primită în 2013 în Liga a IV-a Arad, pe locul lui... UTA II. Nici vecinii din Banatul Montan nu au scăpat de o manevră tipică fotbalului carpatin. Astfel, în ediţia 2013-14 a apărut în eşalonul secund Metalul Reşiţa prin intermediul echipei Damila Măciuca, patronată de...

Cătălin Rufă. Nici acest proiect nu a avut viaţă lungă. „Clubul-mutant” s-a mutat peste doi ani la Snagov după neînţelegerile omului de afaceri cu autorităţile locale.

MUZICĂ | 12

citeşte zilnic ştirile pe www.pressalert.ro

Muzica anului 2018

RETROSPECTIVĂ Anul care stă să se încheie a fost unul plin de evenimente la Timișoara, cu muzicieni de calibru la evenimente noi sau cu vechime Zoltan VARGA zoltan.varga@pressalert.ro

În prima lună a anului 2018 spectatorii timișoreni au avut parte de un concert cu una din cele mai fresh apariţii de pe scena muzicală locală, Frankscoast, unde trio-ul care abordează conform mărturisirilor proprii dream – pop a avut parte de un public cald, care i-a primit cu numeroase aplauze. Pe 15 ianuarie, Pro Musica a susținut un concert exact la 45 de ani de la prima apariţie pe scenă a trupei, exact în aceeaşi locaţie ca şi atunci – în Sala Festivă a Liceului Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara, iar un alt eveniment notabil al lunii ianuarie a afost cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision România, care a avut loc la Sala 2 a Teatrului Naţional, unde au susținut momente artistice Ricardo Caria, Neda Ukraden, Lavinia Răducanu şi Cargo. În luna februarie scena muzicală timişoreană s-a îmbogăţit cu apariţia unui nou proiect care poartă numele de Monom, alcătuit din două nume cunoscute melomanilor: Anghel Mailat şi Radu Pieloiu iar melomanii au avut partea de lansarea celui de-al doilea volum din trilogia „Istoria ROCKului românesc”, de Nelu Stratone.

Nume mari la Timișoara

În luna martie basistul american Marco Mendoza a poposit pentru a treia oară la Timişoara, recitalul lui susţinut prilejuind o explozie de bucurie în rândul spectatorilor care au ţinut morţiş să-l vadă la treabă pe artistul care a colaborat de-a lungul carierei cu nume ca Whitesnake, Thin Lizzy, Ted Nugent sau regretata Dolores O’Riordan (The Cranberries).

La sfârșitul lunii a avut loc „botezul “ formației locale The Weekend Bandits, cu un concert bine primit de public. În luna aprilie s-a lansat DVD-ul „Concertul“, filmul muzical ce spune povestea unor muzicieni care aleg să constituie un grup, Stepan Project Blues Foundation, cu care să cânte la prima ediție din iulie 2016 a Wolf Blues Festival de la Gărâna. În luna mai a acestui an a avut loc cel mai „fresh“ festival născut în zona noastră, Embargo Fest, desfășurat în comunitatea în care trăiesc cei mai mulți bulgari din România, Dudeștii Vechi, unde în cele trei zile de distracție au participat peste 8.500 de oameni.

Ediția din acest an a festivalului Revolution i-a avut ca oaspeți pe Gogol Bordello, Dub FX, Wilkinson, Mortiis, 1000mods, Nicole Moudaber, Raresh, Barac b2b Gescu și peste 200 de artiști în 10 zone de festival. Ediția din acest an a festivalului Jazz TM l-a avut în prim plan pe celebrul american Gregory Porter.

Grație aplauzelor numeroase, artistul a ieșit de

două ori la bis, iar instrumentiștii din echipa sa au oferit și ei un spectacol de neuitat.

Peste 3.000 de spectatori au participat la ediția din acest an a festivalului Rock la Mureș, eveniment desfășurat la Periam – Port, unde capul de afiș, The Exploited, a fost la-nălțime. Legendara formație britanică care a cântat pentru prima oară în România în cadrul festivalului Rock la Mureș din 2006 a demonstrat că muzica punk este una cât se poate de vie și-n 2018, iar solistul Wattie a avut parte de un public entuziast.

Noutăţi și evenimente cu vechime

Un alt festival care a debutat în cursul acestui an a fost ElectroRuga, „un mix ideal de tradiție și actual”, desfășurat într-un peisaj de poveste, la Buzad, aflat la poalele Dealurilor Lipovei.

Ediția din acest an a festivalului Plai a avut parte de 9 concerte world music, 2 seri de after party, peste 200 de workshop-uri și ateliere, proiecţii de filme, expoziţii, foodcourt şi toată diversitatea de activităţi şi distracţie pe care organizatorii acestui eveniment le oferă în fiecare an. Cea de-a treia ediție a Zilelor Culturale Maghiare, a avut parte de un succes deplin, evenimentele pregătite de organizatori reușind să stârnească interesul spectatorilor. La capitolul muzică, pe scena din

Piața Victoriei au evoluat 4S Street, Bagossy Brothers Company, Kolompos, Charlie, Funky Hats, Jazzarosa, Quo Vadis sau Ferenc Demjen. În luna octombrie câteva mii de persoane au asistat, în fostul port al orașului Timișoara, pe malul Begăi, la un eveniment spectaculos prin care a fost spusă povestea orașului, care a fost organizat în cadrul programului Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021. Spectacolul „Lumen”, realizat în cadrul programului intitulat „BEGA”, s-a desfășurat atât pe malurile râului care străbate Timișoara, cât și în aer. În luna noiembrie a anului 2018 suflarea rock a orașului a avut parte de Haywire Festival, unde un total de 10 formații din nouă țări diferite au susținut concerte de neuitat pentru fanii genului. Și tot în luna noiembrie amatorii de jazz din Timișoara au avut parte de Gala Blues Jazz Kamo care a avut loc la Sala Capitol și festivalul Timișoara Jazz 2018, desfășurat în sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș. În data de 10 decembrie, la Filarmonica Banatul a avut loc spectacolul Meșterul Manole, opera Rock-Simfonic compusă de Josef Kappl pe un libret de Victor Cârcu. Cu ocazia împlinirii a 29 de ani de când orașul nostru Timișoara, a devenit primul oraș liber din România, a avut loc evenimentul Rock for Revolution, unde au cântat Pro Musica, Implant pentru Refuz, Melting Dice și Sanctuar.

13 | TIMIȘOARA UITATĂ

Andrei Mocioni, citeşte zilnic ştirile pe www.pressalert.ro

primul politician care a cerut AUTONOMIA Banatului Liana PĂUN liana.paun@pressalert.ro

Una dintre cele mai distinse figuri ale familiei Mocioni, care şi-a făcut un ideal din emanciparea românilor bănăţeni, a fost Andrei Mocioni (1812 -1880). Acesta se trăgea din ramura familiei care s-a stabilit la Foeni şi a fost un bun cunoscător al problemelor bănăţene din secolul al XIX-lea.

A fost un susţinător al cauzei româneşti şi a militat atât pentru emanciparea religioasă de sub tutela ierarhică a bisericii sârbe, cât şi împotriva tendinţelor de deznaţionalizare manifestate în

plan politic şi administrativ. Andrei Mocioni s-a numărat printre cei care, la vremea respectivă, cereau „drepturi egale politic, naţional şi confesional pentru toate popoarele din Imperiul Habsburgic”.

Debutul în politică

Născut la 27 iunie 1812, Andrei, fiul lui Ioan Mocioni, şi-a făcut studiile la Pesta, unde a absolvit dreptul în 1832.

Era, totodată, un bun cunoscător al limbii latine, franceze, germane, maghiare, sîrbe şi macedo-române. În 1836, la doar 24 de ani, a fost numit vice-notar la prefectura comitatului Torontal iar pentru seriozitatea şi competenţa de care a dat dovadă a fost în scurt timp înaintat ca „proto-

jude districtual” în acelaşi comitat. Într-un context politic în care un liberalism de sorginte occidentală susţinut de Kossuth Lajos se confrunta cu un curent care susţinea conservatorismul istoric progresist şi era promovat de Széchenyi István, Andrei Mocioni era adeptul celui de-al doilea. El susţinea că supremul scop al românilor trebuie să fie conservarea elementului naţional iar progresul trebuie să fie moderat şi introdus succesiv, cu consimţământul autorităţii de stat, pentru a fi folositor şi durabil. A reuşit să se impună în faţa locuitorilor comitatului iar la alegerile pentru dieta convocată în 1847 la Pozsony (Bratislava) a asigurat alegerea

fratelui său Petru Mocioni ca prim reprezentant al comitatului Torontal, în ciuda faptului că românii erau minoritari între celelalte naţionalităţi ale comitatului.

Militant pentru autonomia Banatului

Familia a avut de suferit în timpul revoluţiei paşoptiste, când, după ce s-au alăturat curentului național, situându-se, totodată, de partea Habsburgilor, au fost siliţi să-şi părăsească domeniul iar bunurile le-au fost prădate. Au revenit abia un an mai târziu, după capitularea revoluţionarilor la Şiria.

După înfrângerea revoluției, a fost numit comisar suprem districtual

PUBLlCITATE

O femeie cu cancer mamar plânge abia când își pierde părul.

Fiecare șuviță pierdută o doare. Și nu poate vorbi despre asta pentru că i se spune: „important e să supraviețuiești, părul nu contează.”

Fals. În lupta dificilă prin care trec, femeile au nevoie de toate armele, inclusiv de consiliere psihologică și peruci. Nu au nevoie de milă, ci de sprijn.

Intră pe www.movingon.ro și alătură-te comunității care sprijină femeile cu cancer mamar.

DONAȚIA TA, PERUCA MULT DORITĂ PENTRU EA!

Asociația Moving On Breast Cancer Intesa Sanpaolo Bank

RO57WBAN02361V074578RO01

al Banatului și s-a străduit să găsească soluții pentru doleanțele românilor, dar a demisionat din funcție o dată cu instituirea politicii absolutiste a imperiului, în semn de protest. În ciuda posturilor înalte și a recompenselor personale oferite de curtea vieneză, atât Andrei Mocioni cât și fratele său, Petru, s-au retras definitiv din serviciul statului în 1856.

Citește mai multe informații pe pressalert.ro

ENGLISH PAGE | 14

Jewelers of alcohol citeşte zilnic ştirile pe www.pressalert.ro

PASSION Two young men, one from Bucharest, one from Brașov, came to Timișoara and plan to make the cocktail-bar they opened at the crossroads of three streets world renowned Dragoș BOȚA dragos.bota@pressalert.ro

“A cocktail is a lot of knowledge and study. You don’t just mix three drinks with two leaves and that’s that”, Costin Bucur says, while grinding some coriander and liquorice and mixing them with an aged aceto balsamico di Modena and wild flower gin. “It’s about the marriage of flavors. When it’s not right, the drinks taste funny. You achieve balance by knowledge and inspiration”, says Lucian Turcu, his partner.

The former is from Bucharest, the latter from Brașov, and the open lesson is held in the center of Timișoara, at Cabinet 3, the cocktail-bar they opened and which they plan to take, in the next three years, in the world top 50 of this type of establishment.

Discovering passion

They admit it’s a daring plan, but not impossible, because between the two of them they have decades of bartending experience. They pride themselves on the fact that “we were not created by the internet, we proved ourselves over the years in competitions and on the market”. Before settling in this line of work, Lucian worked in a crane factory, stacked Coca-Cola in stores and worked security in a bar. He made up his mind after the summer of 2007,

when he spent all his money in a bar by the seaside, fascinated by the craftsmanship of the barista. “I wanted to do that.

After a few closed doors, I was hired at a bar in Brașov and there it all started”, he remembers, smiling. In 2010 he went to Malta to learn more. A few years later he returned to Romania, but kept learning.

Costin cut his teeth in the Old Town of Bucharest, working menial jobs at his father’s restaurant. “My folks wanted me to study Law, but that didn’t take. I got hired at a famous joint in the year 2000, all the stars of ProTV used to go there.

That’s where it all started. I went to barista competitions, won a few, and when I went to other countries my vision about what a cocktail or a bar really is changed. In 2005 I founded, along with three friends, an agency specialized in training bartenders”, Costin tells us.

Lucian Turcu is also a trainer and brand ambassador in Romania for a number of famous brands. “You inspire people. You have to put passion in what you do.

If that is the case, it will show, it’s something people will feel. There’s a lot of work to put in if you want to be good at

this. You need to study history, gastronomy, spices, psychology, train yourself to be mentally strong in any situation. Things have evolved a lot in the past decade, and you need to be aware of all new developments”, he explained.

The Cabinet 3 challenge The two were brought to Timișoara by love, each in his own time, and it is here they decided to launch the project of their lives: Cabinet 3. “Why «cabinet»? Because it is a place where a professional works. Why 3? Let’s start with the address, Lucian Blaga Street, no. 3. We are located at the intersection of three streets, this place

was founded by three people”, Costin says.

The aim of the two is to offer not a cocktail to their patrons, but an experience.

“The client must receive quality. We care most about the experience we offer, it must be unforgettable. It’s perfectly possible that you may never again taste a cocktail you drink tonight, because it might be a combination we will never repeat”, Lucian teases. And that is why at Cabinet 3 you may have in front of you a glass of liquid halvah and whiskey or a cocktail of smoked gin and mashed buckthorn. Sometimes the difference is made by a few

grams of alcohol more or less, or by a piece of dark chocolate covered in Himalaya salt.

Aware of the fact that the customer needs to know what to ask for, the two organize informative sessions for patrons, during which they talk about drinks and what this industry means. It’s the sort of teaching experience where you can learn, for example, that ice is the most common ingredient used in any bar, what’s the difference between single malt and scotch, that Oban is the second smallest distillery in Scotland or what ingredient is necessary when mixing cocktails with wine or beer.

15 | TIMP LIBER

citeşte zilnic ştirile pe www.pressalert.ro

UNDE MERGEM - 28 decembrie ‘18 - 3 ianuarie ‘19

Vineri, 28 decembrie

Opera Națională Timișoara, ora 20.00: Lacul Lebedelor „Sankt Petersburg Classical Ballet” prezintă balentul clasic „Lacul Lebedelor”, pus în scenă de Andrey Batalov, conducător al companiei și prim-solist la Teatrul „Mariinski” din frumosul oraș rusesc. Absolvent al Academiei de Balet „Vaganova” din Rusia, Andrey

Batalov este pe scenă de mai mult de 20 de ani. În 1992 a devenit solist al Teatrului Academic de Stat „Mussorgsky” din St. Petersburg, iar doi ani mai târziu devine prim solist al Teatrului „Mariinski”.

Casa de Cultură a Studenților, ora 21.00: Expoziții de fotografie Cyanotype și Van Dyke Coco, ora 21.00: COCOlicious Friday in TheRoom Escape Venue, ora 23.00: Freenetik Neurofunk Edition, cu Freqax

Sâmbătă, 29 decembrie

Casa cu iederă, ora 9.00: De ce nu intri?

Timișorenii sunt invitați să întâl­ neas­că unul dintre artiștii care trăiesc alături de ei. În cuvintele lui Robert Șerban, „Florin Ivănescu este unul dintre puținii artiști vizuali polivalenți din Timișoara. Și de calitate, mă grăbesc să adaug. Pictor (în acril, acuarelă sau ulei), sculptor (în lemn, bronz

ori materiale alternative), sticlar, designer, el mizează pe calofilie, pe acuratețe, pe o măiestrie căpătată în urma exersării nemijlocite a artei, dar și prin cercetarea artelor în galerii, muzee, biblioteci, ateliere, internet. Rafinamentul lucrărilor sale e cuceritor și acroșant, fiindcă Florin Ivănescu a găsit proporția între estetică și imprevizibil, între frumusețe și surpriză. Tablourile, sculpturile ori obiectele sale din sticlă se încălzesc treptat, la căldura pe care lumina din privirile noastre o emană atunci când ne întâlnim cu ele. O întâlnire vie, memorabilă...”.

Capcana, ora 21.00: Concert Mike Altrin & Toni Kühn - A night trapped in amber Manufactura, ora 21.00: Concert Trouble Heart (Serbia) Coco, ora 21.00: Dear Saturday, I love you Club D’arc, ora 23.00: AnonimTM + Bass Request + Digital Rush Database, ora 23.00:

PUBLlCITATE

DE LA EDUCAŢIE, LA DISTRACŢIE Este atât de simplu când grădiniţa și școala sunt la 5 minute de parcul de joacă.

Câștigi timp când totul este într-un singur loc.

Early NYE, cu Christopher Ledger Palladium Dance Club, ora 23.00: Toda la Noche Party

Duminică, 30 decembrie Shopping City Timișoara, ora 11.00: Duminici cu teatru de păpuși Sala „Capitol”, ora 18.00: Concertul de Anul Nou al Filarmonicii „Banatul” Capcana, ora 20.00: Concert, Queen Tribute: Crazy Little Queen (Ungaria)

Luni, 31 decembrie Piața Operei, ora 18.30: Revelion 2019 cu Sean Norvis & MC Steliano, Trupa Box Office, Kamelia, Basska și Subcarpați

E-distribu ie Banat î i măre te echipa în Timi oara!

Dacă e ti ELECTRICIAN, te a teptăm la noi!

Vei avea parte de training specializat, acces la tehnologii de ultimă oră, i mai ales, vei lucra alături de oameni profesioni ti, plini de energie pozitivă.

Trimite CV-ul tău la recrutare.ro@e-distributie.com i află toate beneficiile unei cariere în domeniul energetic!