MEDIUL ASOCIATIV STUDENลขESC 2010 Raport
CUPRINS 1.Introducere .................................................................................................................... 4 1.1 Despre CROS și Mediul Asociativ Studentesc ......................................................................... 4 1.2 Obiectivele studiului Mediul Asociativ Studențesc din România 2010 ............................. 5 1.3 Considerente metodologice ............................................................................................................ 6
2. Rezultatele studiului ............................................................................................. 7 2.1 Date generale ....................................................................................................................................... 2.2 Membrii ................................................................................................................................................... 2.3 Proiecte ................................................................................................................................................... 2.4 Resurse ....................................................................................................................................................
3. Concluzii și recomandări
7 7 8 9
.......................................................................................10
4. Referinte bibliografice ........................................................................................... 11 5. Anexe ............................................................................................................................. 11
3
1. INTRODUCERE 1.1 Despre CROS și mediul asociativ studenţesc CROS (Centrul de Resurse pentru Organizații Studențești) este o organizaţie de tineret înființată în 2007, dedicată celor peste 230 de organizaţii non-guvernamentale studenţeşti (ONGS) active în România şi voluntarilor acestora. CROS contribuie la dezvoltarea a peste 10.000 de tineri implicaţi în sectorul asociativ studențesc, crescând impactul proiectelor pe care aceștia le desfăşoară şi susţinând durabilitatea ONGS-urilor din care provin. Astfel, CROS contribuie la dezvoltarea capitalului uman și social esențial pentru dezvoltarea pe termen lung a României.
CROS definește organizaţiile studenţeşti ca numărându-se printre cele mai active componente ale universităţilor. Aflate la intersecţia dintre comunitatea academică şi mediul socioeconomic, ONGS-urile contribuie la transformarea universităţilor româneşti în entităţi mai dinamice, mai deschise şi mai conectate la realitate. În viziunea CROS, mediul asociativ studențesc este o sursă esențială de proveniență a liderilor, antreprenorilor şi cetăţenilor responsabili ai societăţii. (CROS, 2009) 4
Originile mișcării asociative studențești în România datează din secolul XIX, în contextul apariției și dezvoltării învățământului superior. În perioada regimului comunist, organizațiile studențești au dobândit un puternic caracter ideologic, dezvoltarea acestora fiind susținută ca instrument de propaganda al aparatului de partid. Acest fapt a dus la o puternică alterare a valorilor și rațiunilor asociate acestui sector de organizații. După revoluție, și-au făcut apariția tot mai multe ”ligi studențești”, în paralel cu deschiderea în țară a filialelor unor asociații internationale de studenți (precum AIESEC, BEST, ELSA ș.a.). În timp, numărul și activitatea ONGS-urilor dezvoltate local s-a diversificat, de la funcția de reprezentare
la activități educaționale, dezvoltare personală și orientare în carieră, de informare, de organizare a vieții studențești (spre exemplu, evenimente sportive, de deschidere a anului universitar etc.) sau caritabile. Pornind de la aceste tipuri de activități, CROS identifică două categorii principale de ONGS-uri. Pe de o parte, se remarcă organizațiile cu activități preponderente de tip profesional, ce cuprind atât activități educaționale specifice unui domeniu profesional particular (spre exemplu, conferințe
sau seminarii pe teme de medicină, marketing etc) cât și activități ce susțin dezvoltarea competențelor transversale și orientarea în carieră a studenților. Toate aceste activități sunt menite a crește gradul de angajabilitate al studenților și a facilita interacțiunea acestora cu viitorul mediu de lucru/ potențial angajator. Pe de altă parte, se remarcă organizațiile studențești cu rol reprezentativ, care în general au o audiență mai bine delimitată (spre exemplu studenții unei anumite facultăți) și se implică activ în informarea, susținerea drepturilor studenților și reprezentarea acestora în relația cu forurile de decizie universitare. Ele de obicei, “reuşesc să dezechilibreze universitățile, stimulează crizele politice şi de mai multe ori inițiază revoluții”. (Altbach, 1970, p.156).
1.2 Obiectivele studiului Mediul Asociativ Studenţesc din România 2010 Acest studiu face parte din axa de activități CROS ”despre ONGS”, completând sprijinul oferit de organizație mediului asociațiv studențesc prin celelalte două linii de acțiune - resurse ”pentru ONGS”, respectiv, facilitarea interacțiunii și schimbului de experiență ”între ONGS”. Baza de date a CROS relevă faptul că în cele 26 centre universitare din România, există peste 200 de organizaţii studenţeşti, care înglobează 1% din totalul studenților din învățământul superior, o cifră “pentru potențial înalt”, cum este descrisă de către Atanasiu și Olteanu într-un interviu TV (2010).
Desigur, sunt numeroase ONGSuri care îndeplinesc în proporții diferite ambele funcții descrise, la care se adaugă și alte tipuri de activități, din cele menționate mai sus. Beneficiarii ONGS-urilor sunt atât membrii organizațiilor cât și participanții la activitățile desfășurate de acestea. Pentru mulți dintre acești studenți, ONGSurile și proiectele acestora oferă prima experienţă de învăţare prin interacţiune, prin metode noi de comunicare, prin exercițiu practic de gestionare a timpului, a resurselor şi a proiectelor. Valorile pe care se bazează participarea (voluntară) a studenților în aceste activități cuprind urmărirea pasiunilor individuale, dorința de a învăța/ a se dezvolta, inițiativa și simțul civic. În acest context, ONG-urile studențești pot fi considerate spaţii deschise de învățare ce promovează o cultură a învățării colaborative, bazată pe motivație și aplicare în practică. În plus, exercițiul voluntariatului educă simțul civic și implicarea, ducând la formarea unor tineri responsabili și activi în comunitățile profesionale sau cetățenești din care vor face parte.
Prezentul studiu este un prim pas în a crește gradul de (re)cunoaștere și conștientizare a dimensiunilor și specificului mediului asociativ studențesc. În timp, CROS își propune să elaboreze periodic asemenea produse de cercetare sociologică menite să urmărească tendințele de dezvoltare ale sectorului, activitatea internă a ONGSurilor și participarea studenților, precum și să ilustreze impactul activității acestui sector în societate. Prin actualul demers, CROS urmărește creșterea vizibilității ONGSurilor în cadrul sectorului ONG din România, promovarea acestora în fața publicului țintă (studenți, dar și finațatori și parteneri universitățile gazdă, alte organizații). Ca obiectiv secundar, prezentul studiu (și seria pe care acesta o deschide) este menit să fundamenteze oferta de servicii suport și resurse puse la dispoziție de CROS mediului asociativ studențesc. Rezultatele urmărite de acest studiu, aflat la prima sa ediție (2010) sunt: elaborarea unui prim raport cuprinzând date primare privind mediul asociativ studențesc, realizarea unui prim contact cu o majoritate a ONGSurilor active din țară, ca public țintă CROS, și completarea informațiilor din baza de date a ONGSurilor susținută de CROS (și disponibilă online la http://cros.ro/despreongs/ bazadate.html).
5
1.3 Considerente metodologice Prezentul raport are la bază o anchetă realizată prin utilizarea unui chestionar adresat tuturor celor 242 de organizaţii studenţeşti din România, listate în baza de date CROS la începutul anului 2010. Chestionarul online, instrumentul anchetei, conține întrebări împărțite în următoarele secțiuni: • •
• • •
Profilul organizației (nivel de activitate, rol de reprezentare etc.) Membrii organizației (numărul membrilor, distribuția în funcție de anii de studiu și gen, durata de implicare) Proiecte (beneficiari, tipuri de proiecte) Resurse (resurse financiare, alte resurse) Date biografice (anul înființării, universitatea aparținătoare, date de contact oficiale, rețele sociale etc.)
Invitația de completare a chestionarului a fost transmisă prin email în perioada 25 iunie – 25 septembrie 2010, 13% din cele 242 ONGS-uri nu au putut fi contactate din cauza datelor de contact invalide. În total, au participat la studiu 106 organizații, ceea ce reprezintă o rată de răspuns de aproximativ 44%. Ca prim studiu, chestionarul s-a axat pe colectarea de date cantitative care să contureze o imagine de ansamblu a mediului asociativ studențesc din România. Datele prezentate în acest raport răspund la întrebările: Cine sunt organizațiile studențești? Ce activități desfășoară ele? Cine sunt membrii lor? Cum se finanțează acestea?
METODA DE CULEGERE A DATELOR Sondaj online
INSTRUMENT DE CULEGERE A DATELOR
PERIOADA DE CULEGERE A DATELOR 25 iunie - 25 septembrie 2010
CAWI (Chestionar online)
6
2. REZULTATE
valabile pentru anul universitar 2009- 2010
2.1 Date generale Din cele 106 organizații studențești participante la studiu, 50% au fost înființate în perioada 1990 – 1999, iar 48% dintre ele după anul 2000. Din punct de vedere al localizării ele sunt răspândite în 29 universități situate în 15 centre universitare din România. Aproximativ 75% din organizațiile studențești provin din marile centre universitare: București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. În funcție de domeniul de activitate, 22% dintre organizațiile participante sunt din domeniul științelor inginerești, 15% din domeniul științelor economice, 10% al știintelor sociale și politice iar 20% au caracter general. După anul 2000 a crescut numărul ONGS-urilor cu profil ingineresc (25%) și de profil general (22%) în comparație cu creșterile în celelalte domenii. Din cele 106 organizații studențești chestionate, 54% dintre ele își asumă și rol de reprezentare a studenților. În funcție de modul de organizare există organizații cu activitate locală, națională și internațională. Cele naționale și internaționale sunt organizate în federații studențești împreună cu organizațiile studențești din alte centre universitare . Dintre organizațiile care au completat prezentul studiu, 60% dintre ele au caracter național sau internațional.
Din punct de vedere al prezenței online, peste 95% dintre organizațiile care au completat studiul au o pagină web, 60% dintre ele sunt prezente pe facebook, iar 25% dintre ele au cont în rețeaua Twitter.
2.2 Membri Specificul unei o organizații studențești constă în faptul că toți membrii activi sunt studenți înscriși la o instituție de învățământ superior românească, în diferiți ani de studiu. Distribuția pe ani de studiu a membrilor este reflectată în imaginea următoare.
An 1
29% 28%
An 2
22%
An 3
9%
An 4 An 5+6 Master
4% 7%
Din punct de vedere al numărului de voluntari, cele 106 organizații studențești participante la studiu însumează un total de 5275 de studenți activi. Se remarcă preponderența membrilor de an I și II în componența organizațiilor studențești. De asemenea, componența de gen a mediului asociativ studențesc ilustrează faptul că studentele sunt mult mai active în acest sector decât studenții. Aceasta diferență de gen reliefează o caracteristică de comportament asociativ și implicare civică reprezentativă la nivelul întregului sector ONG.
PE SCURT
* Date valabile pentru anul universitar 2009 - 2010
7
2.3 Proiecte
34 %
26 %
0 - 25 26 - 50 Peste 50
40 % 40% dintre organizațiile respondente la acest studiu au declarat că în prezent numărul de membrii activi în organizație se încadrează în intervalului 26-50 studenți, în timp ce 34% dintre acestea precizează un număr de peste 50 de membri activi. Durata medie de implicare a unui student într-o organizație studențescă este puțin peste 2 ani. 60% dintre membrii unei organizații studențești declară o perioadă de implicare de 2 ani. Acest fapt reflectă gradul de fluctuație semnificativ al membrilor ONGS-urilor cu implicații directe în structura organizațiilor (spre exemplu: departamente/echipe cu responsabilități în integrarea membrilor noi sau relația cu alumni etc), potențialul de dezvoltare al acestora și provocări de management (spre exemplu: transfer de cunoștințe de la o generație la alta). 37% dintre membrii ONGS-urilor participante la studiu sunt studenți la alte universități decât cea care gazduiește organizația respectivă, un caracter distinctiv față organizațiile studențești din alte țări cu tradiție universitară. Spre exemplu, în Marea Britanie sau Statele Unite organizațiile studențesti fac parte integranta și exclusivă din brandul universității gazdă.
PROIECTE
TOTAL: 1400 proiecte 8
În anul universitar 2009-2010, organizațiile studențești respondente au realizat aproximativ 1400 proiecte. Proiectele dezvoltate se împart în două categorii mari: interne (de exemplu, sesiuni de formare), care contribuie la dezvoltarea membrilor și întărirea relațiilor dintre aceștia, și externe, pentru studenții din facultatea sau universitatea în care organizația își desfășoară activitatea. Foarte multe dintre proiectele întâlnite în mediul asociativ studențesc sunt din domeniul educației și formării profesionale. Fie că e vorba de conferințe, seminarii sau concursuri, membrii din ONGS-uri contribuie la educația studenților printr-o ofertă educațională complementară bine conectată la preferințele acestora și tendințele actuale din practică . Prin aceste proiecte ei aduc mai aproape mediul public și mediul privat de afaceri de cel academic, deoarece la o mare parte dintre aceste proiecte sunt invitați profesioniști din aceste medii. Cele 106 organizații studențești participante la studiu au atins prin proiectele lor aproximativ 230.000 de beneficiari. Dintre aceștia, majoritatea au calitatea de studenți; alte categorii de beneficiari fiind reprezentate de liceeni și copii defavorizați.
2.4 Resurse Organizațiile studențești atrag resurse din diferite surse pentru a susține și crește calitatea proiectelor pe care le desfășoară. În afară de sprijin financiar, ONGS-urile desfășoară și parteneriate de tip barter. Declarațiile organizațiilor respondente la studiu estimează o valoarea totală a de aproximativ 740.000 euro în resurse sub formă de produse sau servicii, atrase în anul universitar 2009-2010. Resursele financiare rulate în anul universitar 20092010 de organizațiile studențești participante la studiu ating aproape 455.000 euro. Organizațiile studențești din marile centre universitare atrag aproximativ două treimi (66,5%) din totalul resurselor financiare atrase de toate organizațiile participante
85 %
52 %
PREVEDEREA 2 %
MEDIUL PRIVAT
14 %
35 %
6%
18 %
ALTELE
10 % 17 %
Majoritatea organizațiilor studențești atrag sponsorizări din mediul privat, iar o treime dintre ele depun proiecte pentru obținerea de granturi din programele de finanțare naționale sau europene. O parte din banii atrași de ONGS-uri provin din cotizațiile membrilor sau din taxele de participare la proiecte a beneficiarilor.
BANI 36 ONGS
27%
21 ONGS 18 ONGS 12 ONGS
13 ONGS
18% 13%
8,5%
33,5%
Cluj
455.000 9
3. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Din analiza răspunsurilor celor 106 ONGSuri chestionate, constatăm că majoritatea au fost înființate după Revoluția din 1989, dintre care 20% chiar în primii doi ani. Putem afirma, astfel, că organizațiile studențești s-au dezvoltat ca o reacție a renașterii societății civile din România din ultimele două decenii. Mai mult, constatăm că aceste organizații neguvernamentale și-au dezvoltat și o serie de alte roluri decât cele de reprezentare a cauzelor sociale ale studenților, fiind totodată și sursă complementară de educație pentru beneficiarii lor direcți. Afirmația este susținută de tipologia proiectelor derulate de aceste organizații, în ultimii ani. Același lucru poate fi remarcat și din schimbarea preferintelor privind denumirea de “ligă” în cea de “asociație” sau “organizație”, la ONGSurile înființate după anul 2000. Studiul desfășurat relevă faptul că ONGSurile sunt prezente în peste 15 centre universitare (din cele 26 din țară) si în cel puțin 29 de instituții de învățământ superior din cele 91, de stat și private, acreditate de Ministerul Educației, la momentul studiului. În general, constatăm că organizațiile de acest tip s-au dezvoltat în cadrul comunităților academice cu o vechime mai mare. Privitor la membrii ONGSurilor, putem constata că numărul lor se poate asemăna tipologiei întreprinderilor mici și mijlocii, cu o medie de 50 de membrii pe organizație, în cazuri excepționale, ajungând și la aproximativ 400 de membri. Acești membri sunt în general, înscriși în primii trei ani ai studiilor de licență, cei din ciclurile superioare fiind mai rar prezenți ca voluntari activi în ONGSuri (de exemplu, doar 7% sunt dintre masteranzi). Impactul pe care activitatea acestor ONGSuri îl are este considerabil, luând în calcul că anual acestea cuprind aproximativ 230.000 de benecificari direcți sau indirecți, din rândul tinerilor din România. Acest impact este cu atât mai interesant, cu cât resursele accesate de aceste organizații (în valoare de aproximativ 1.2 mil euro) reprezintă doar 5 euro pentru un singur beneficiar, pe an.
10
Având la bază simțul pentru voluntariat, proactivitatea și angajamentul civic al membrilor, ONGS-urile contribuie la dezvoltarea personală și profesională a membrilor săi într-un mediu informal, dar productiv. Atanasiu & Olteanu (2010) explică cum “mediul ONGS este aşa-numita pepinieră pentru liderii şi antreprenorii zilei de mâine. Ei sunt acei oameni care au, cumva în codul lor genetic, abilitățile și atributele de care societatea are nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta, (...) acei oameni care pot să miște societatea românească”. (min.19 : 30) În cei 2 ani pe care-i petrec, în medie, în cadrul organizației de proveniență, voluntarii înțeleg cum funcționează aceasta, învață de la colegii mai mari cum se organizeaza proiecte și își asumă diferite roluri și responsabilități. Există și studenți care se implică 5 sau 6 ani în activitatea organizației, persoane care își aduc contribuția mai întâi la nivel local, apoi național și internațional. Beneficiile proiectelor desfășurate de către ONGSuri sunt îndreptate atât către membrii proprii dar și către alte categorii reprezentate - liceeni, alți studenți, persoane defavorizate, parteneri. Dezvoltarea competențelor cheie, cât și a simțului civic, se număra printre efectele pozitive ale mediului ONGS asupra membrilor acestora și a persoanelor din jur. În concluzie, putem afirma că mediul asociativ studențesc este un mediu care s-a dezvoltat considerabil în ultimele două decenii și al cărui rol social se diversifică și crește de la an la an - de la cel de educație complementară oferit beneficiarilor direct implicați, la cel de întărire a societății civile, de care dă dovadă prin implicarea în elaborarea de politici publice a tot mai multor reprezentanți ai organizațiilor studențești locale sau naționale. Astfel, mediul ONGS contribuie la dezvoltarea sustenabilă a României.
4. REFERINTE BIBLIOGRAFICE Altbach, P. G. (1970). The International Student Movement. Journal of Contemporary History, (5), 156–174 Atanasiu, V., & Olteanu, P. (Autori) (2010, August 16). Revoluția în educație [Transmisune TV]. Money Web TV. CROS - Centrul de Resurse pentru Organizatii Studentesti (2010). Raport 2008 şi 2009. Accesat la 15 Septembrie 2010, la http:// dl.dropbox.com/u/189025/Raport%20 CROS%202009.pdf. Mureșan, C. (2010). The effects of non-formal education on professional success. An analysis of student NGOs. e-MaHE: http://7163.ro/ emahe/upload/Muresan_2010_NGO&Work. pdf Schomburg, H., & Teichler, U. (2006). Higher Education and Graduate Employment in Europe: Results from Graduate Surveys from Twelve Countries. Dordrecht, The Netherlands: Springer
5. LISTA ANEXELOR 1. Organizaţii studentești - date generale 12 1.1
1.2 1.3 1.4
2. 2.1 2.2
3. 4. 4.1 4.2
5. 5.1 5.2
Distribuție geografică 1.1.1 Oraș 1.1.2 Regiune Distribuție în universitate Distribuție după domeniu de activitate Distribuție după anul înființării
Membrii 14 Distribuție membrii activi, fete, băieți, ani de studiu Durata de implicare activă a membrilor
Proiecte și beneficiari Resurse 15
15
Resurse (financiare) Proveniența resurselor
Altele
16
Nivel de activitate Rol de reprezentare
6. Organizaţiile participante 17
11
1. Organizaţii studentești - date generale 1.1 DISTRIBUȚIE GEOGRAFICĂ
1%
ARAD
1% 1%
BAIA MARE
3% 33%
CLUJ-NAPOCA
11% 4%
CRAIOVA
5% 17%
ORADEA
2% 1%
SIBIU SUCEAVA
4% 2% 3% 12%
NS/NR
1%
Întrebare : E3. Din ce oraș este organizația?
1.1.2. REGIUNE 1%
33%
38%
Oltenia, Muntenia, Dobrogea
NS/NR
20%
8%
Întrebare : E3. Din ce oraș este organizația?
12
1.2 DISTRIBUȚIE ÎN UNIVERSITATE
BAIA MARE SUCEAVA ORADEA CLUJ ARAD
36 18 13 12 5 4 3 2 1
SIBIU
CRAIOVA
Întrebare : E2. Din ce universitate/facultate/specializare face parte organizația ta?
1.3 DISTRIBUȚIE DUPĂ DOMENIU DE ACTIVITATE 1%
Arte
1% 1%
Teologie
1% 3% 4% 7% 8% 8% 10% 15%
General
20% 22%
Întrebare : A1. Numele organizației
13
1.4 DISTRIBUȚIE DUPĂ ANUL ÎNFIINȚĂRII 2%
Înainte de 1990
48%
50%
Întrebare : E1. Anul înființării organizației
2. Membrii 2.1 DISTRIBUȚIE MEMBRII ACTIVI, FETE, BĂIEȚI, ANI DE STUDIU
29% 28%
An 1 An 2
41 %
59 %
22%
An 3
9%
An 4
4%
An 5+6
7%
Master
Întrebare : B3. Cum sunt împărțiți membrii organizației în funcție de anul de studiu? (Estimativ daca nu aveti datele exacte) B5. Câte fete și câți băieți sunt în organizație? (Estimativ daca nu aveti datele exacte)
2.2 DURATA DE IMPLICARE ACTIVĂ A MEMBRILOR 7% 1 an
14
11%
5% 2%
3%
58%
12% 1%
3,5 ani
1,5 ani
4 ani
2 ani
4,5 ani
2,5 ani
5,5 ani
3 ani
NS/NR
2,18 ani*
* media N = 106
Întrebare : B4. Care este durata medie de implicare activă a unui membru în organizație? (Estimativ daca nu aveti datele exacte)
3. Proiecte și beneficiari Întrebare : C1. Câte proiecte ați desfășurat în anul universitar 2009-2010? (adăugați și activitățile interne ale organizației și de reprezentare (unde e cazul) (exemple: organizarea alegerilor pt studenții din consiliul facultatii, organizarea recrutărilor/teambulding)
13*
proiecte
* media /ONGS
NR. BENEFICIARI 2009-2010
12%
31%
16%
22%
Sub 100
Între 1001 - 3000
Între 101 - 500
Peste 3000
Între 501 - 1000
NR/NS
16%
3%
Întrebare : C4. Care a fost numărul total al beneficiarilor la proiectele organizației în anul universitar 2009-2010?
TIPURI PROIECTE
Întrebare : C2. Care sunt acestea? (numele proiectelor (opțional - scurtă descriere a principalelor proiecte și site-urile acestora)
4. Resurse
10
4.1 RESURSE (FINANCIARE)
4.2 PROVENIENȚA RESURSELOR
36 ONGS
85 %
52 %
PREVEDEREA 2 %
MEDIUL PRIVAT
27%
21 ONGS 18 ONGS 12 ONGS
13 ONGS
8,5% 18% 13%
33,5%
14 %
35 %
6%
18 %
ALTELE
Cluj
455.000
Întrebare : D1. Care este suma totală a banilor rulați prin contul organizației la sfârșitul anului 2009? D2. Care este valoarea totală a resurselor atrase de organizație în anul universitar 2009-2010, până în acest moment?
10 % 17 %
Întrebare : D3. Resursele atrase provin de la:
15
5. Altele 5.1 NIVEL DE ACTIVITATE Local
29% 41%
30% Întrebare : A2. Organizația ta activează la nivel... (dacă face parte dintr-o structură naționala / internațională)
5.2 ROL DE REPREZENTARE
54% DA
46% NU
Întrebare : A3. Aveți în obiectivele organizației și rol de reprezentare a studenților în raport cu conducerea facultății/universității? (de ex. organizați alegeri pentru studenții reprezentanți din consilii)
16
6. Organizaţiile participante 1. ADVICE Students
Economisti din Romania
2. AEGEE Bucuresti
27. ASF Bucuresti - Asociatia Studentilor Fizicieni
3. AEGEE Cluj-Napoca
28. ASFFC Craiova - Asociatia Studentilor din Facultatea de Fizica din Craiova
4. AEGEE Craiova 5. AEGEE Sibiu 6. AIESEC Brasov 7. AIESEC Cluj-Napoca 8. AIESEC Constanta 9. AIESEC Craiova 10. AIESEC Iasi 11. AIESEC Oradea 12. AIESEC Sibiu 13. AIESEC Targu Mures 14. ANSSA Iasi - Asociatia Nationala a Studentilor in Stiinte Adminitrative, Filiala Iasi 15. ARISE Oradea - Asociatia Studentilor de la Relatii Internationale si Studii Europene Oradea 16. ASAA Bucuresti - Asociatia Studentilor din Administratie si Afaceri 17. ASAFCI Iasi - Asociatia Studentilor si Absolventilor Studentilor Facultatii de Constructii si Instalatii Iasi 18. ASAFFI Iasi - Asociatia Studentilor si Absolventilor Facultatii de Filosofie Iasi 19. ASAIR - Asociatia Studentilor in Arheologie si Istorie din Romania 20. ASALT Iasi - Asociatia Studentilor si Absolventilor de Asistenta Sociala 21. ASAUIM Bucuresti - Asociatia Studentilor Arhitecti si Urbanisti “Ion Mincu” 22. ASB Bucuresti - Asociatia Studentilor Biologi Bucuresti 23. ASC Bucuresti - Asociatia Studentilor Chimisti a Universitatii din Bucuresti 24. ASCIG Bucuresti - Asociatia Studentilor in Contabilitate si Informatica de Gestiune 25. ASCOR Craiova - Asociatia Studentilor CrestinOrtodocsi Romani, Filiala Craiova 26. ASER Bucuresti - Asociatia Studentilor
29. ASFI Iasi - Asociatia Studentilor Francofoni din Iasi 30. ASJC Bucuresti – Asociatia Studentilor la Jurnalism si Comunicare 31. ASLS Bucuresti – Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi Straine 32. AS-MI Bucuresti - Asociatia Studentilor la Matematica si Informatica 33. ASMV Constanta - Asociatia Studentilor si Medicilor Voluntari 34. ASPR Cluj - Asociatia Studentilor Psihologi din Romania 35. ASPSE Bucuresti - Asociatia Stundentilor la Psihologie si Stiintele Educatiei 36. ASPTM Timisoara - Asociatia Studentilor la Sociologie si Psihologie din Timisoara 37. ASSEUT - Asociatia Studentilor in Stiinte Exacte din Universitatea Timisoara 38. ASSP Bucuresti - Asociatia Studentilor in Stiinte Politice din Universitatea Bucuresti 39. AS-UNEFS Bucuresti - Asociatia Studentilor din Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport 40. ASUNMB Bucuresti - Asociatia Studenteasca a Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti 41. ASUS Suceava - Asociatia Studentilor din Universitatea Suceava 42. BEST Brasov 43. BEST Bucuresti 44. BEST Cluj-Napoca 45. BEST Iasi 46. BEST Timisoara 47. BOS Bucuresti - Business Organization for Students 48. CASt - Clubul Antreprenorial Studentesc 49. CHEMIS Iasi - Asociatia Studentilor Chimisti Iasi 17
50. CSE Sibiu - Clubul Studentiilor Economisti
76. LSTGM Tg. Mures - Liga Studentilor Targu Mures
51. DaAfaceri Bucuresti - Asociatia Studenteasca DaAfaceri
77. LSUMC Constanta - Liga Studentilor din Universitatea Maritima Constanta
52. EESTEC Bucuresti - Electrical Engineering Students’ European Association
78. LSUOC Constnata - Liga Studentilor din Universitatea Ovidius Constanta
53. ELSA Bucuresti
79. LSUVVG Arad - Organizatia Studenteasca Vasile Goldis din Arad
54. ELSA Cluj-Napoca 55. ELSA Timisoara 56. ESN Iasi - Erasmus Student Network 57. ETC - Liga Studentilor Electronisti din Iasi
81. OSBB Brasov - Organizatia Studentilor Basarabeni si Bucovineni din Brasov
58. GEOTIM Timisoara - Asociatia Studentilor Geografi din Timisoara
82. OSC Cluj - Organizatia Studentilor Chimisti
59. GipsyEye - Asociatia Stundetilor Rromi
83. OSE Bucuresti - Organizatia Studentilor din Electrotehnica
60. LASFA Bucuresti - Liga Absolventilor si Studentilor Filierei Anglofone
84. OSF Cluj - Organizatia Studentilor Farmacisti Cluj Napoca
61. Liga AC Timisoara - Liga Studentilor din Facultatea de Automatica si Calculatoare
85. OSMU Tg. Mures - Organizatia Studenteasca de Medicina de Urgenta
62. Liga UEM Resita - Liga Studentilor din Universitatea Eftimie Murgu
86. OSPPEC Craiova - Organizatia Studentilor Politehnisti Profil Electric din Craiova
63. LS Bacau - Liga Studenteasca din Universitatea Bacau
87. OSS Cluj - Organizatia Studentilor Stomatologi
64. LSAC Bucuresti - Liga Studentilor din Facultatea de Automatica si Calculatoare 65. LSAC Iasi - Liga Studentilor Facultatii de Automatica si Calculatoare Iasi 66. LSCT Timisoara - Liga Studentilor Chimisti 67. LSE Bucuresti - Liga Studentilor Electronisti 68. LSE Iasi - Asociatia Liga Studentilor Economisti Iasi 69. LSETH Iasi - Liga Studentilor Electrotehnisti Iasi 70. LSFEE Timisoara - Liga Studentilor din Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica 71. LSFETc Timisoara - Liga Studentilor din Facultatea de Electronica si Telecomunicatii 72. LSFLA Sibiu - Liga Studentilor din Facultatea de Litere si Arte Sibiu
18
80. OCSE Bucuresti - Organizatia Colegiul Studentesc din Electronica
88. OSSEI Iasi - Organizatia Studentilor de la Studii Europene 89. OSTL Timisoara - Organizatia Studenteasca “Traian Lalescu” 90. OSUBB - Organizatia Studentilor din Universitatea Babes-Bolyai 91. OSUT Cluj - Organizatia Studentilor din Universitatea Tehnica Cluj-Napoca 92. OSUT Timisoara - Organizatia Studentilor din Universitatea de Vest din Timisoara 93. Philos Bucuresti - Asociatia Studentilor in Filosofie 94. PRIME Romania - Asociatia Studenteasca de Relatii Publice si Comunicare din Romania 95. SISC Bucuresti - Sindicatul Studentilor din Cibernetica 96. SPP Iasi - Societatea Pentru Psihologie
73. LSFMT Timisoara - Liga Studentilor din Facultatea de Mecanica
97. SSCR Bucuresti - Societatea Studenteasca de Chirurgie din Romania
74. LSMB Bucuresti - Liga Studentilor in Medicina Bucuresti
98. SSCR Cluj - Societatea Studenteasca de Chirurgie din Romania
75. LSPV Baia Mare - Liga Studentilor Pintea Viteazul
99. SSE Cluj - Societatea Studentilor Europenisti
100. SSMB Bucuresti - Societatea Studentilor ĂŽn Medicina din Bucuresti 101. SSS Iasi - Societatea Studentilor Stomatologi Iasi 102. TDSA Timisoara - Timisoara Dental Students Association 103.
Team Work Bucuresti
104.
TURISTOR - Clubul de Turism si Ecologie Iasi
105.
VIP Romania
106. VWI ESTIEM Bucuresti - European Students of Industrial Engineering and Management
19