2. Situatia refugiatilor - Rezumatul sondajelor nationale

SITUAȚIA REFUGIAȚILOR REZUMATUL SONDAJELOR NAȚIONALE

Proiectul „Talk with me” a fost finanțat prin programul Erasmus+.

Sprijinul acordat de Comisia Europeană pentru producția acestei publicații nu constituie o aprobare a conținutului. Acesta reflectă doar opinia autorilor, iar Comisia nu este răspunzătoare pentru orice utilizare a informațiilor conținute în aceasta.

Introducere În timpul proiectului "Talk with Me", s-a efectuat un studiu general al situației refugiaților în fiecare țară parteneră. Aceasta a însemnat colectarea informațiilor disponibile, relevante pentru ultimii 3 ani (2014-2016), pe următoarele teme: numărul de refugiați care au intrat în țară, țările de origine ale refugiaților, grupele de vârstă în care se încadrează refugiații, numărul minorilor neînsoțiți, cererile de azil înregistrate și numărul de cereri de azil aprobate.

Mai mult, încercând să se obțină o înțelegere mai profundă, s-au cercetat aspecte privind programele aflate în desfășurare adresate situației refugiaților, cum ar fi: procedurile oficiale, dispozițiile legale, cursurile practice și de limbă disponibile, programele de voluntariat care oferă servicii refugiaților etc. Acest document conține rezultatele analizei tuturor datelor colectate pe aceste subiecte, oferind o perspectivă avizată asupra situației refugiaților în cele trei țări partenere: Germania, România și Bulgaria.

Privire de ansamblu asupra situației refugiaților în ultimii 3 ani Anul

Țara

Număr

Grupe de vârstă ale refugiaților

total de 0-17

Cereri de azil

18-34

35-64

65+

înregistrate aprobate

-

-

-

-

202.834

26%

refugiați 2014 Germania 202834 Bulgaria

11 081

3357

6224

1458

42

11081

46,5%

Romania

1620

-

-

-

-

1620

42,6%

-

-

-

-

476.649

48,5%

2015 Germania 476649 Bulgaria

20 391

5509

12 576

2 239

67

20391

23%

Romania

1266

-

-

-

-

1266

37,2%

261381 340862 115980 4142

745.545

36,8%

2016 Germania 745545 Bulgaria

19418

-

-

-

-

19418

6,9%

Romania

-

-

-

-

-

-

-

Descrierea generală a situației refugiaților Majoritatea celor care caută refugiu în ultimii 3 ani, și chiar mai mult, provin din zonele de război și de conflict din Siria, Irak și Afganistan. Migranții care fugeau de violență, încălcarea drepturilor omului și altele, în 2015-2016, au căutat azil în Suedia și Germania, în timp ce alte țări europene au devenit opriri pe traseul spre aceste destinații. În Germania, un mare procent din populație susține atât din punct de vedere ideologic, cât și prin muncă voluntară, azilul acordat migranților, dar prejudecățile au crescut în societate în ultimii 3 ani. O contramăsură necesară împotriva ridicării partidelor extremiste de dreapta constă în prezentarea faptelor într-un mod corect și educarea publicului larg despre situația refugiaților, ca o măsură de prevenire a prejudecăților și a xenofobiei. În Bulgaria, principalele probleme legate de primirea refugiaților au fost: lipsa unui mecanism prestabilit pentru identificarea indivizilor aparținând grupurilor vulnerabile, asistență juridică și servicii de traducere necorespunzătoare, condiții necorespunzătoare de viață, asistență medicală și socială deficitare și încălcarea drepturilor minorilor neînsoțiți. Alte probleme întâlnite au vizat integrarea refugiaților în societate și au fost cauzate de accesul limitat al migranților la cursurile de limbă și la educația copiilor. Cauzele care determină această situație sunt variate, cum ar fi: lipsa informațiilor suficiente, lipsa motivării care rezultă din faptul că Bulgaria este considerată țară de tranzit de către migranți, imposibilitatea de a participa pe deplin la cursuri, lipsa unor forme flexibile de educație, lipsa transportului și alte mijloace financiare etc.

România, pe de altă parte, nu este o țară dorită pentru solicitanții de azil. Prin urmare, situația din Europa nu se reflectă în România, numărul refugiaților fiind destul de constant în ultimii ani sau chiar în scădere. Acest lucru a dus la o atenție redusă acordată problemei de către stat și, prin urmare, la o cercetare insuficientă pe această temă.

Procedurile privind cererile de azil și alte proceduri oficiale relevante pentru refugiați Datorită numărului mare de persoane care au solicitat azil în Germania în ultimii ani, statul are un sistem bine pus la punct în privința refugiaților, care oferă, de asemenea, o atenție specială minorilor neînsoțiți. În general, acesta presupune șederea într-un centru de primire, înregistrarea într-un sistem informatic, participarea la un interviu și apoi, dacă rezultatul

acestuia din urmă este pozitiv, urmează repartizarea într-o anumită regiune a țării. În cazul în care interviul nu are rezultat pozitiv, solicitantul va trebui să părăsească țara.

Bulgaria oferă patru tipuri diferite de protecție persoanelor persecutate provenind din țări străine: azil, statutul de refugiat, statutul umanitar și protecția temporară. Cererile se aprobă pe baza examinării individuale. După acordarea statutului de azil sau refugiat, persoanele au drepturi și obligații egale, cu excepția celor politice și a celor legate de armată. În mod similar, în România se pot obține trei tipuri de protecție: statutul de refugiat, protecția subsidiară și protecția temporară. Primul pas în toate cele trei cazuri este cel administrativ care implică depunerea unei cereri din partea solicitantului și un interviu menit să determine informații personale și detalii relevante despre situația persoanei aplicante. În timp ce cererea este procesată, solicitantul primește un document de identificare temporară, iar în cazul în care statutul solicitat este acordat, solicitantul poate primi un permis de ședere și un document de trecere a frontierei.

Programe de voluntariat care oferă servicii refugiaților În Germania există numeroase inițiative locale, unele fiind sprijinite de stat, care completează protecția pe care statul o oferă prin instituțiile sale. Tipurile de servicii oferite sunt foarte diferite și variază de la cele de bază, cum ar fi ajutorul în accesarea serviciilor sociale și a instituțiilor publice, până la un sprijin general, în toate aspectele vieții. Exemple de astfel de inițiative sunt: serviciile de consultanță în domeniul azilului, întâlnirile deschise, donațiile caritabile, mentoratul 1-la-1, cursuri și ajutor din partea voluntarilor. În Bulgaria, proiectul „Refugiații” oferă refugiaților cursuri de limbi străine și alte activități și servicii precum ore de artă, limba engleză, sport, calculator și muzică. Prin același proiect sunt organizate evenimente și excursii. Există și alte organizații care lucrează la un nivel mai general, cum ar fi asistența juridică, asistența umanitară, medierea socială în faza de adaptare inițială, consultații psihiatrice și psihologice, psihoterapie etc. Un nou proiect Erasmus +, numit Welcomm, care va fi pus în aplicare în curând, va avea drept scop sensibilizarea cu privire la importanța educației pentru incluziunea socială a migranților de la vârste fragede și promovarea oportunităților pentru un demaraj egal în educație. În România, serviciile oferite variază de la lecții de limbă până la ajutor umanitar și sunt oferite de următoarele organizații, care se bazează în mare măsură pe activități de voluntariat: Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați din România, Asociația Serviciul Iezuit pentru Refugiați din România, Consiliul Național al Refugiaților din România, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Persoanelor fără Statut și Asistență pentru Refugiați, Forumul Român pentru Refugiați și Migranți și Salvați Copiii România.

Dispoziții legale și cursuri practice de învățare a limbii În Germania, statul oferă refugiaților un curs de limbă format din 660-960 de lecții, realizate în cea mai mare parte în regim de normă întreagă, care urmărește să învețe participanții să folosească limba în aspectele vieții cotidiene. Acest curs este completat de unul de orientare de 60 de ore care se concentrează pe aspecte din istoria și cultura germană, sistemul juridic german, drepturile și obligațiile, alternative pentru o coexistență placută în societatea germană, valori importante, de ex. toleranță, drepturi egale, libertate de cult. De asemenea, statul german oferă cursuri specifice cum ar fi: limba germană pentru scopuri profesionale dedicată migranților, unul dedicat școlarilor și copiilor de grădiniță care cresc vorbind o limbă diferită decât limba germană. În Bulgaria, pe teritoriul centrelor de recepție ale Agenției de Stat pentru Refugiați se oferă trei cursuri practice de limbă. Două fac parte din proiectul „Refugiații” (coordonat de CVS Bulgaria împreună cu Caritas Sofia), iar participanții sunt separați în două grupe, cel de începători și cel de avansați. Al treilea este organizat de Caritas Sofia. În România, cursurile de limbă sunt oferite de Asociația Asociația Serviciul Iezuit pentru Refugiați din România în toate centrele de găzduire, împreună cu alte ONG-uri și Universitatea de Vest din Timișoara.

Concluzie Fiecare dintre cele trei țări partenere din proiectul "Talk with me" se confruntă cu o situație diferită în privința refugiaților. În funcție de numărul de migranți, statul fiecărei țări a dezvoltat soluții mai mult sau mai puțin complexe, în timp ce societatea civilă și-a manifestat sprijinul pe mai multe niveluri. Una dintre problemele principale în toate cele trei țări constă în găsirea și implementarea modalităților de integrare a refugiaților în societatea la care se alătură, prin urmare au fost întreprinse diverse acțiuni în acest sens. O ușoară scădere a ratei de acceptare a refugiaților a fost observată în Germania și Bulgaria în ultimul timp, dar acest lucru nu a împiedicat un număr mare de oameni care se refugiau din zone de conflict să caute protecție în Europa. Acest lucru indică nevoia de soluții pe termen lung în fața unei migrări continue.