Miorita

Anul VI, Numărul 63, MAI 2012

R O M A N I A N-A M E R I C A N

I N D E P E N D E N T

N E W S P A P E R

CIOLANIADA DIN POLITICA ROMÂNEASCĂ MIORITA USA Aflată la limita decenţei politice şi la graniţele unei Europe moderne construită pe spiritual unei democraţii civilizate şi a bunului simţ faţă de locuitorii ei, România efulează prin demonstrarea practicelor politice barbare scuturate de către imersiunile fanariot-medievale ale unei pseudo democraţii de cartier.

Ultimele practici de emulare a unei inteligenţe izvorâte din buzunarele şi interesele “partidelor de carton” post-decembriste divulgă prin jocurile de culise aranjate în spatele uşilor închise ale Palatului Parlamentului impotenţa şi machiavialismul oamenilor politici români de a conduce destinele ţării într-un mod civilizat, democratic şi paşnic.

Meschinăria aşa zisului mers democratic a atins cum era de aşteptat, culmea absurdităţii în ultimele trei luni, când România a ajuns la înalta performanţă de a schimba două guverne într-o perioadă când situaţia economică precară a ţării nu o impunea. În momentul actual România nu avea nevoie de această schimbare. În ochii cancelariilor occidentale şi a marilor corporaţii internaţionale, ţărişoara de la gurile Dunării a devenit un laborator de experimente politice asemănătoare lumii africane subsahariene cu păpuşari şi marionete gata să danseze pe ritmul înşelător al unor partide care pun mai presus de orice interesul personal decât pe cel al fraţilor români de rând. Interesul naţional “demagogic” afişat în ultimele luni de către “fruntaşii” politi-

ci din opoziţie şi de la guvernare audemonstrat ţării întregii incapabilitatea actualei clase politice de a conduce România. România nu este guvernabilă. Dragi politicieni dorim să vă reamintim că a-ţi fost aleşi să ne reprezentaţi şi să guvernaţi în folosul cetăţenilor şi nu să transformaţi instituţia legislativă a statului într-o

Altetele Lor Regale Printul Paul si Printesa Lia ai României au participat la ziua Jandarmeriei Române Jandarmeria Română a aniversat pe 3 aprilie 2012, 162 de ani de la data când domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica a semnat actul de întemeiere a instituției: ”Legiuirea pentru reforma Corpului slujitorilor Jandarmi”. Altețele Lor Regale Prințul Paul și Prințesa Lia ai României au fost invitații de onoare ai ceremonialului militar al înmânării drapelului de luptă Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Omagial, dedicat ”Zilei Armei”. Evenimentul solemn a fost urmat de depunerea de coroane și jerbe de flori la Monumentul Eroilor Jandarmi.

Altețele Lor Regale Prințul Paul și Prințesa Lia ai României salută întregul efectiv al Jandarmeriei Române. ”Alături de Armata României, Jandarmeria reprezintă instituția în care românii au cea mai mare încredere. Acțiunile jandarmilor din întrega țară, dar și din zonele de conflict ale lumii, merită lauda noastră. Ei reprezintă principala forţă de ordine şi siguranţă publică cu structură militară în țara noastră. Alături de soția mea și de fiul meu, doresc să urez tuturor jandarmilor și familiilor lor multă sănătate!”, a declarat A.S.R. Prințul Paul al României în cadrul evenimentului festiv. În cadrul evenimentelor dedicate Zilei Jandarmeriei Române, Alteța Sa Regală Prințul Carol Ferdinand al României a purtat, în premieră, costumul de jandarm. Acesta a fost realizat special pentru această ocazie la atelierul unde sunt croite toate costumele oficiale ale Jandarmeriei Române.

Biroul de Presa ASR Printul Paul al Romaniei

“cuşcă de lei” prezidată de altruişti, traseişti sau falşi impostori politici.

Momentan prin criza politică declanşată la Bucureşti, România a pierdut o mare doză de încredere din partea partenerilor europeni, lucru care va conduce la câteva măsuri economice coercetive. Astfel cursul monedei naţionale se va deprecia

până la cote minime la bursele de tranzacţionare europene. Preţurile bunurilor de consum vor creşte vertiginos inclusive cel al energiei elcectrice şi la carburanţi. Băncile vor înceta să mai ofere credite cu dobânzi mici pentru întreprinzătorii particu lari şi populaţiei de rând. Dobânda pentru creditele bancare va creşte

simţitor pe fondul deprecierii sectorului imobiliar cu cel puţin 20% până la sfârşitul anului. Inevitabilul deja sa produs iar această consecinţă nu va putea fi evitată prin nici un pachet de măsuri oricât de ambiţios ar fi implementat de către noul guvern.

CONTINUARE IN PAGINA 2 >

Welcome Home Discovery - ceremonia de primire a navetei spaţiale la Smithsonian Udvar – Hazy Air and Space Museum CONTINUARE IN PAGINA 3 >

2

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ MAI 2012 MIORIŢA USA

CIOLANIADA DIN POLITICA ROMÂNEASCĂ CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA > Poporul român nu este cu nimic vinovat că s-a lăsat înşelat de către aceste fantome decupate din cenuşa comunistă post-decembristă, ci a fost condamnat prin a accepta politicieni fabricaţi de către PSD, PDL, USL sau PNL. Cu aproape o lună înainte de începerea alegerilor locale România a început să se scalde deja într-o baie politică de sânge fără precedent pe fondul adâncirii crizei economice naţionale. Sa ajuns la momentul în care orice guvern care se va afla la conducere nu va putea întreprinde nimic pentru a scoate ţara din prăpastia economică şi de a evita situaţia critică a Greciei, Spaniei, Portugaliei sau a Italiei. În 2011 România a fost nevoită să se împrumute de aproape 6 miliarde de euro (7,9 miliarde de dolari) pentru a acoperi deficitul bugetar care în 2010 a fost de 6,8%. Autorităţile au redus drastic salariile din sectorul

public şi au urcat taxa pe valoare adăugată la sugestia Fondului Monetar Internaţional. Numai la nivelul anului 2009, România a avut nevoie de 20 miliarde de euro (26 miliarde de dolari) din împrumuturi de salvare de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. O parte a fondurilor au fost folosite pentru a acoperi plata salariilor şi a pensiilor de stat pe anul 2009, când economia ţării sa contractat cu 7,1%.

Culmea ridicolului a fost atins în 27 aprilie când domnul Victor Ponta a declarat în plenul dezbaterii parlamentare asupra moţiunii de cenzură la adresa Guvernului Ungureanu că: “Astăzi sa făcut dreptate; Noi nu mai vrem firme dubioase, mite şi vânzări sub preţul pieţei.” Dânsul s-a referit în parte şi la intenţia guvernului de a concesiona pe termen lung marelui gigant energetic ameri can Chevron, extragerea de şisturi bituminoase şi gaze naturale. Această decizie se pare că a stârnit proteste (nn.despre care nimeni nu a auzit) din partea

militanţilor care doresc ca acest proces de exploatare să fie interzis aşa cum a fost în Bulgaria şi Franţa, pe fondul adâncirii problemelor de mediu. După cum se ştie, orice investiţie în sectorul energetic este obligată să respecte normele naţionale şi internaţionale de mediu şi mai presus de toate orice investitor străin cu capital exterior generează noi locuri de muncă si bunăstare în sânul comunităţii. Deci probabil că domnul Ponta este deranjat de acest principiu capitalist şi nu doreşte progresul societăţii româneşti din care face parte.

De ce a venit domnul Ponta in America?

Preşedintele Traian Băsescu îi propusese iniţial domnului Ponta fotoliul de prim-ministru în luna februarie când guvernul anterior condus de domnul Emil Boc a demisionat pe fondul protestelor de stradă şi a măsurilor dure de austeritate adoptate. La acea dată domnul Ponta l-a refuzat politicos pe preşedintele

Băsescu deoarece trebuia să se con sulte cu partidele din USL şi mai ales că dorea să-şi consolideze electoratul intern şi cel din exterior care aveau ulterior să-l propulseze la conducerea guvernului şi la câştigarea detaşată a alegerile locale din iunie. În acelaşi timp administraţia prezidenţială de la Washington a dorit să cunoască care va fi poziţia viitorului guvern vis-à-vis de interesele americane din Europa de Est şi Orientul Mijlociu. Este lesne de înteles în acest sens scopurile vizitelor efectuate de către domnul Mircea Geoană în perioada 1-4 februarie şi a domnului Victor Ponta în 13-19 februarie la Washington şi la Chicago. În timpul acestor întâlniri domnul Ponta a luat cunoştinţă despre politica energetică adoptată de către actuala administraţie americană şi ce măsuri ar trebui să adopte viitorul guvern român împotriva companiei Chevron care este o companie private.

Printre întâlnirile de taină se numeră şi cea de la Chicago prin care domnul Ponta a dorit să se informeze despre potenţialul electoratului român de pe continentul nord

american. Cu această ocazie dorim să le sugerăm domnilor Mircea Lubanovici şi celorlaţi potenţiali candidaţi care doresc să-şi continue candidatura sau să fie aleşi în parlamentul României să facă bine şi să-şi depună cererea de membralitate la partidul USL sau PSD pentru a-şi asigura fotoliul de parlamentar pentru urmatoarea legislatură.

Este de prisos să mai amintim cât de păguboasă au fost precedentele guvernări PSD-iste şi ce influenţă nefastă a avut-o domnul preşedinte Iliescu, Adrian Năstase & comp. asupra conducerii României. Căderea Guvernului Ungureanu este un semnal vizibil despre intenţia PSD-USL de a prelua conducerea României de după alegerile locale din iunie şi că după cele generale din Noiembrie alianţa PSD-PNL se va destrăma iar Partidul Liberal condus de domnul Crin Antonescu se va desfiinţa având nobila şansă să devină un semn de carte in paginile negre ale Istoriei României, ca fiind un partid care a retrogradat ruşinos de la principiile sale sănătoase interbelice.

GRECO-CATOLICII DIN SUDUL CALIFORNIEI IAU ATITUDINE FATA DE INTENTIA GUVERNULUI UNGUREANU DE A NU MAI RETROCEDA PROPRIETATILE NATIONALIZATE DE COMUNISTI PR. TERHES Intr-o scrisoare adresata Primului Ministru al Romaniei Mihai Razvan Ungureanu pe data de 23 aprilie, mai multi credinciosi ai Misiunii grecocatolice “Sf. Ioan Botezatorul” din Tustin, California, s-au raliat vocilor care condamna la unison proiectul de lege initiat de Guvern prin care acesta doreste sa nu mai retrocedeze in natura proprietatile confiscate de comunisti, ci sa dea in schimb o despagubire derizorie de 15% esalonata pe 12 ani. Plata acestor despaguburi, conform proiectului de lege, va incepe peste cativa ani. Greco-catolicii au solicitat modificarea acestui proiect de lege ca intr-adevar Statul sa repare nedreptatile facute de regimul comunist.

"Repararea se poate face prin restituirea in natura, acolo unde proprietatea exista, sau oferirea de despagubiri juste care sa compenseze pentru

valoarea proprietatii confiscate", au aratat greco-catolicii californieni in scrisoarea lor.

Motivul invocat de Guvernul Ungureanu pentru refuzul restituirii in natura al bunurilor confiscate este lipsa banilor de la buget. Urgenta cu care s-a initiat acest proiect de lege a fost cauzata de faptul ca se apropie termenul dat de o hotarare pilot a CEDO Romaniei de a rezolva printr-o lege, pana in luna iulie a acestui an, problema proprietatilor confiscate de comunisti. Hotararea pilot a fost data de peste un an, iar Guvernul Romaniei nu a facut nimic pana acum pentru a o implementa.

In scrisoarea lor, greco-catolicii au spus: "Lipsa banilor, la care reprezentantii Guvernului au facut referire pentru a initia acest proiect, este doar o scuza pentru a legifera abuzurile si furtul facut de regimul comunist.

Nu este vina victimelor regimului comunist ca cei care i-au succedat pe comunisti la putere nu au stiut admi-

nistra bunurile tarii, iar solutia gasita acum de actualul Guvern este sa victimizeze din nou aceleasi victime.

Restituirea in natura se poate face in multe locuri si nu ar reprezenta nici o cheltuiala pentru buget.”

Primul-ministru Mihai Razvan Ungureanu a recunoscut public ca proiectul creaza o nedreptate si multi sunt nemultumiti, insa cu toate acestea Guvernul va continua sa sustina acest proiect. "Faptul ca recunoasteti public ca acest proiect de lege «creaza o nedreptate», si intr-adevar creaza, dar totusi Guvernul pe care-l reprezentati va continua sa il sustina, creaza un precedent periculos deoarece Statul Roman poate face orice abuz impotriva cetatenilor sai fara sa mai fie nevoit sa-l repare. Daca astazi Statul nu mai retroceaza bunurile pe care le-a furat de la oameni, sub diverse pretexte, oferind in schimb despagubiri derizorii, ce garantii mai poate avea omul de rand ca maine nu vine Statul si-i confisca din nou ceea

ce are?”, au continuat greco-catolicii scrisoarea lor.

Asociatiile fostilor proprietari deposedati abuziv din Romania au condamnat in termeni foarte fermi acest proiect de lege, catalogandul drept o a doua nationalizare. "Ca si crestini nu putem sta pasivi in fata acestui abuz pe care Statul Roman doreste sa-l faca impotriva victimelor regimului comunist”, au spus greco-catolicii, care au solicitat in concluzia scrisorii lor Guvernului "initierea unui proiect legislativ care intr-adevar sa repare abuzurile facute de regimul comunist”.

Comentand aceasta initiativa, pr.

Chris Terhes de la Misiunea “Sf. Ioan Botezatorul” a spus: "Am vorbit in biserica, la sfarsitul Liturghiei, despre acest proiect de lege, si multi credinciosi, de toate varstele, s-au aratat scandalizati de el. Unii dintre cei in varsta sunt direct afectati de aceasta lege, pentru ca asteapta de 20 de ani sa primeasca inapoi ce li s-a confis-

cat de comunisti. Cei tineri au parinti si bunici in Romania care asteapta exact acelasi lucru. Am considerat ca este de datoria noastra, ca si crestini, sa luam pozitie impotriva nedreptatii.”

"Daca banii sunt o problema, retrocedarea in natura a acestor bunuri confiscate de comunisti nu ar cauza nici o cheltuiala pentru buget,” a spus Pr. Terhes.

"Ma gandesc numai la cati bani, timp, energie, nervi si-au cheltuit saracii oameni sa se judece pentru ce a fost a lor, in timp ce altii se lafaie in aceste bunuri confiscate fiind protejati de catre Stat. Retrocedarea in natura, ori oferirea unei despagubiri la pretul pietei este minimul pe care Statul Roman il poate face pentru a repara nedreptatea facuta de comunisti acestor familii,” a concluzionat Pr. Terhes.

3

MIORIŢA USA MAI 2012 ŞTIRI

WELCOME HOME DISCOVERY - CEREMONIA DE PRIMIRE A NAVETEI SPAŢIALE LA SMITHSONIAN UDVAR – HAZY AIR AND SPACE MUSEUM SIMONA BOTEZAN Naveta spaţială Discovery s-a retras spectaculos din activitate efectuând zborul final în jurul capitalei SUA, iar zeci de mii de fani entuziasmaţi au salutat apariţia ei pe cer. Discovery a zburat pe plafonul unui avion modificat Boeing 747 - SCA aparţinând NASA. Ea a înlocuit prototipul Enterprise, piesa centrală a colecţiei aerospaţiale a Institutului Smithsonian Udvar – Hazy din 1985. Enterprise va fi mutată la muzeul din New York cu acelaşi transportor SCA, în data de 23 aprilie şi va fi expusă ȋn luna iunie. Discovery va fi expusă permanent în unul dintre cele mai frumoase muzee din lume - Smithsonian Air and Space Museum UdvarHazy din Chantilly, Virginia. Este pentru prima dată când o navă de 83 de tone intorsă din spaţiul cosmic, ajunge intr-o zonă atât de populată.

Aflat intr-o vizită privată la Washington pentru sărbătorile de Paşte, astronautul român Dumitru Prunariu a pariticipat la festivităţile care au marcat finalul programului spaţial american pe orbita terestră joasă – NASA Space Shuttle 1981 – 2011.

exprimând senzaţia care i-a cuprins pe milioanele de locuitori ai zonei în dimineaţa zilei de 17 aprilie 2012.

Decolarea SCA & Discovery a avut loc la ora 7,00 am de la Cape Canaveral, Florida, iar zborul deasupra capitalei SUA a fost prelungit cu o jumatate de oră datorită interesului enorm al publicului pentru acest eveniment. Naveta a sosit la ora 9,45 am în zona metrpolitană si a efectuat un prim tur deasupra muzeului Smithsonian Udvar- Hazy şi deasupra aeroportului de destinaţie Dulles International, după care s-a îndreptat către zona turistică, a survolat National Mall, National Harbor, Pentagonul, Casa Albă, Capitoliul, Washington Memorial, Legion Bridge, Memorial Bridge, clădirile Departamentelor de Stat și aeroportul Ronald Reagan. A urmat zona metropolitană care aparţine administrativ-teritorial statului Maryland. Oamenii au părasit birourile, s-au urcat pe acoperișuri sau au ieșit pe stradă pentru a saluta sosirea navetei la Washington. Locuri in care nu am văzut niciodată pietoni erau suprapopulate. Apoi naveta a fost vizibilă câteva minute deasupra

Air & Space MuSeum Smithsonian

PHotoS: Simona Botezan, AP, Reuters, NASA, Smithsonian

Dintre cele trei navete retrase din activitate, Discovery este prima care a fost transferată de la Cape Canaveral în noua sa locaţie. În luna septembrie, naveta Endeavour va pleca la Los Angeles, iar naveta Atlantis va fi rămâne la Cape Canaveral și va fi expusă permanent pentru turişti.

Discovery este orbiterul cel mai longeviv în flota de transfer spaţial a NASA. Ultima sa misiune, STS-133 a inceput la 24 februarie 2011 şi s-a incheiat la 9 martie 2011. Discovery a finalizat 39 de misiuni, a petrecut 365 de zile în spaţiu, a orbitat în jurul Pământului 5.830 de ori şi a călătorit peste 148 de milioane de kilometri intre 1984 şi 2011. Discovery a plasat pe orbita trei telescoape Hubble in 1990, 1997 şi 1999 şi numeroşi sateliţi de comunicaţie; a participat la construcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale, a fost pilotată de primul comandant afro american, Frederick Gregory, in 1989 și de prima femeie pilot spaţial, Eileen Collins, in 1995. Printre pionieratele Discovery se numără şi prima intâlnire fără andocare cu staţia spaţială MIR in anul 1995, lansarea sondei Ulysse şi transportul celui mai numeros echipaj (14 persoane,) pe orbita terestră.

Sosirea navetei la Washington a fost un moment unic in viaţă, marcat de euforia şi bucuria washingtonienilor. "Sunt foarte emoţionată în acest moment. Orbiterul Discovery s-a întors din spaţiu și survolează casa mea!

Cum să nu mă prezint la întâlnire?” a declarat Emily Crawford din Washington DC pentru postul NBC,

clădirilor din Bethesda. După 45 de minute, în jurul orei 10, 45 am, naveta și-a făcut apariţia pentru a doua oară în nordul Virginiei, survolând orașele Tyson Corner, Reston, Herndon, Chantilly, Ashburn și Sterling.

Copiii de la școlile din Ashburn, VA (situate în nordul aeroportului Dulles) au urmarit zborul navetei pe Internet și au ieșit din clădiri când aceasta s-a apropiat de zona lor pentru a saluta orbiterul. Pilotul le-a răspuns prin mișcări ale aripilor avionului transportor, iar copiii au aplaudat și au strigat entuziasmaţi „Welcome Home Discovery!”

Mii de localnici au invadat Route 28, autostrada Dulles Greenway și Route 50, principalele căi de acces spre aeroportul Dulles și muzeul Smithsonian din sudul aeroportului.

Soșelele au fost încetinite, iar apoi blocate din cauza traficului fără precedent. Mii de mașini au fost scoase in afara carosabilului, pe cele patru benzi de rezervă centrale și marginale ale șoselei 28 și pe căile de acces spre aeroportul Dulles și muzeu, in zona survolată de mai multe ori de naveta Discovery. Oamenii s-au urcat pe capotele mașinilor, pe poduri, s-au dispersat in zonele verzi deschise din vecinătate scrutând cerul. Poduri şi spaţii verzi in care nu am văzut niciodată pietoni erau suprapopulate in dimineaţa zilei de 17 aprilie 2012, care va rămâne in istoria SUA şi in memoria americanilor drept ziua „Fly Over Discovery”. În ultimele 15 minute de zbor, când Discovery a efectuat ultimele trei cercuri deasupra aeroportului și

US Enterprise in muzeul Smithsonian muzeului, șoseaua 28 a fost complet blocată. Oamenii au oprit maşinile pe benzile de circulaţie pentru a face fotografii și pentru a saluta orbiterul Discovery în ultimele sale minute de zbor. A fost o atmosferă de nedescris - admiraţie pentru realizările Agenţiei Spaţiale Americane, amestecată cu tristeţea datorată încheierii programului spaţial şi bucuria că Discovery va fi expusă permanent în nordul Virginiei. Printre locatarii celebrii ai muzeului Smithsonian se află avionul Enola Gay, modulul spaţial Apollo, sonda spaţială Orbital; costumele astronauţilor din expediţia pe Lună din 1969; sonda spaţială Viking; capturi de război japoneze și germane; drone; rachete teleghidate; primul avion Boeing din flota comercială a SUA și un avion invizibil.

Mii de oameni și-au luat liber de la serviciu pentru a vedea Discovery Fly Over - un spectacolul unic în viaţă.

"A fost un zbor uimitor și plin de semnificaţii. A fost copleşitor să văd naveta deasupra mea, foarte aproape ", a declarat John Penderville din Purcellville, Virginia, căpitanul unui avion de linie al United Airlines, care a aterizat la aeroportul Internaţional Dulles cu câteva minute inaintea navetei Discovery.

Pe scările Capitoliului se aflau un grup de elevi de clasa a 6-a din Georgia, care au călătorit 600 de mile pentru a vedea ultimul zbor al navetei Discovery. Mulţi dintre cei care au participat la ceremoniile „Welcome Discovery” au călătorit în Florida în anii anteriori pentru a vedea lansarea navetei de la Centrul Spaţial Kennedy. Ei au dorit să o vadă în zbor pentru ultima dată: "Mam dus în Florida de două ori pentru a vedea decolarea navetei Discovery, dar de fiecare dată am avut ghinion și lansarea a fost anulată", a declarat Carlos Rodriguez din Dumfries, Virginia în timp ce stătea pe scaunul său plasat pe gazonul din faţa muzeului, îmbrăcat în culorile drapelului american - o pălărie roşu, alb albastru şi un sacou cu aceleași culori. ”Am vrut să o văd în aer măcar acum, la ultimul sau zbor, la finalul programului spaţial. Acum este aici și sunt trist...

Discovery se retrage... zboară pentru ultima dată."

Autoritatea Aeroportului Mitropolitan și Poliţia Aeroportului Dulles au estimat că cel puţin 30.000 de oameni au asistat in aeroport la aterizarea navetei Discovery. Mulţimea care a invadat parcarea muzeului de lângă pista de aterizare sudică, a forţat oficialii să deschidă porţile cu trei ore înainte de începerea evenimentului, în incercarea de a menţine fluiditatea traficului pe ruta 28, au

declarat reprezentanţii aeroportului pentru mass media locală. "Am venit în zori pentru a primi un loc de parcare", a declarat John Goyette, din Monroe, Connecticut, care împreună cu soţia sa Kate şi cei trei copii se aflau în vizită la o familie din Reston, VA. „Ştiam ca Discovery va ateriza pe aceasta pistă şi am vrut să asiste copiii mei la acest moment istoric” a spus John.

La eveniment au participat persoane de pe toată Coasta de Est. Copiii au fost îmbrăcaţi în costume de astronaut, iar adulţii au purtat tricouri de la lansările anterioare ale navetei de la Cape Canaveral, la care au fost martori. "Am făcut un drum pentru a asista la ultima lansare în Florida a navetei Atlantis, misiunea ST-135", a declarat Jennifer Grover de Tolland, Connecticut "Când eram copil am visat să fiu un astronaut. Este un moment istoric trist...

Am asistat la lansarea de debut a programului spaţial in 1981. Aveam 10 ani, iar astăzi am venit să văd cu ochii mei sfârşitul programului."

Chatilly, Virginia; joi, 19 aprilie 2012 Orbiterul Discovery a fost mutat în noua sa locuinţă permanentă, hangarul James S. McDonnell al Institutului Smithsonian situat în sudul aeroportului Dulles. Space Shuttle Discovery are acum o nouă misiune - marturia realizărilor omenirii în spaţiul cosmic şi inspiraţie pentru generaţiile viitoare de exploratori. Primirea oficială a navetei în colecţie a avut loc intr-o ceremonie desfăşurată intre orele 11,00 – 14,00, în prezenţa a 14 dintre cei 31 de comandanţi în viaţă ai navetei Discovery și a unui număr apreciabil de astronauţi și oficiali străini.

Românii au contribuţia lor unică in explorarea spaţiului, prin astronautul Dumitru Prunariu – membru al echipajului misiunii Soyuz 40 din 1981; Henri Coandă - inventatorul motorului cu reacţie care propulsează navele in afara atmosferei terestre; Herman Oberth - părintele zborului spaţial; inginerii români constructorii de sateliţi de la NASA și din alte ramuri hi-tech, space & defense. În galeria muzeului aerospaţial Smithsonin de la Washington, dedicat pionierilor aviaţiei, sunt evidenţiaţi doi români - Aurel Vlaicu și Henri Coandă.

Smithsonian National Air and Space Museum a organizat festivalul „Welcome Discovery” pe durata a patru zile, pentru a celebra sosirea navetei Discovery in noua sa casă.

Festivităţile Welcome Discovery au fost organizate în colaborare cu NASA şi s-au bucurat de un sprijin

generos din partea companiilor Boeing şi Lockheed Martin. Activităţile au fost dedicate misiunilor spaţiale ale agenţiei NASA; rememorării misiunilor Discovery; au avut loc spectacole şi apariţiilor publice ale astronauţilor, pionieri ai explorărilor spaţiale. Potrivit oficialilor Institutului Smithsonian, s-au difuzat 10 milioane de filme și fotografii pe reţele sociale gen Facebook, Twiter, Flick, in presa americană şi internaţională, iar ceremonia de retragere a navetei Discovery a fost transmisă de televiziuni din intreaga lume.

La orele 11: 00 am in data de 19 aprilie 2012, Discovery a ajuns la Smithsonian pe roţi pentru ceremonia de transfer. Naveta era insoţită de cei 14 comandanţi prezenţi la ceremonie şi de fanfara Drum & Bugle a US Marine Corps. Discovery a fost intâmpinată de către membrii echipajului, câteva sute de invitaţi VIP şi câteva mii de spectatori.

A urmat reuniunea ”nose to nose” cu prototipul Enterprise, iar mezzo soprana Denyce Graves a intonat Imnul Naţional. Apoi s-au semnat documentele de transfer şi au urmat discursurile administratorului NASA Charles Bolden; ale Secretarului Institutului Smithsonian, Wayne Clough. Un mesaj emoţionant a transmis directorul Air and Space Museum, Generalul JR "Jack" Dailey, care a prezentat comandanţii, echipajul şi misiunile navetei din cei 27 de ani de activitate.

A luat cuvântul fostul senator şi astronaut John Glenn, care a zburat in cosmos pentru prima dată in urmă cu 50 de ani (1962) şi a fost comandant al navetei Discovery. În final a luat cuvântul Preşedintele Consiliului Regenţilor de la Smithsonian, doamna cercetător știinţific France Cordova, care a amintit progresele tehnologice ale umanităţii datorate programului spaţial american. Ea a dat exemple de produse şi servicii high – tech, care ne-au schimbat viaţa definitiv şi care astăzi sunt la indemâna tuturor datorită astronauţilor, eroii care şi-au riscat viaţa in spaţiu timp de 30 de ani, in programul Space Shuttle.

Apoi Discovery a fost mutat in hangarul James S. McDonnell al muzeului Smithsonian din Chantilly, dedicat spaţiului cosmic, in acelaşi loc in care a fost afişat anterior prototipul Enterprise. La orele 16,00 pm publicul a fost invitat să vizualizeze naveta Discovery in interiorul muzeului, să ia autografe sau fotografii cu astronauţii. Festivităţile Welcome Home Discovery au continuat până duminică, 22 aprilie 2012.

4

EVENIMENTE MAI 2012 MIORIŢA USA

ADEVĂRURI PE O FRUNZĂ DE ARŢAR IACOB CAZACU-ISTRATI, Toronto Vicepreşedinte al Forumului Românilor de Pretutindeni “Prima mare regiune care a revenit la Patria-Mamă a fost Basarabia.

Aceasta s-a întâmplat pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea de către bolşevicia dreptului la autodeterminare. În 1917 în Basarabia s-a constituit Partidul National Moldovenesc, care a coordonat mişcarea de eliberare natională. În acelaşi an la Chisinau a apărut ziarul "Cuvânt Moldovenesc.

Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinau la 25 septembrie/octombrie 1917, s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul Ţării. Ca organ de coordonare al său a fost fondat Consiliul Directorilor, care a proclamat autonomia Basarabiei. Presedinte al Sfatului Ţării a fost ales loan Inculet. În conditiile primejdiei reprezentate de pretentiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut şi Nistru şi folosindu-se de prevederile Declaraţiei drepturilor popoarelor din Rusia la autodeterminare, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească…

La 27 martie/9 aprilie 1918 Sfatul tarii, care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor - 138 deputati - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.”

Aceste cuvinte…sau altele asemănătoare se citesc în fiecare an la toate manifestările închinate aniversării a N-ilor ani de la Unire… Pentru unii cu regret, că s-a înfăptuit, pentru alţii cu mare bucurie şi speranţă. De ce i-am plasat pe acei care regretă pe prim plan? Vă spun: de-atâta, că ei stau şi astăzi pe prim plan…în vârful piramidei de conducere a statului artificial, format de către Imperiul Sovietic în 1940…

Bine, am fost siliţi să acceptăm acel sistem sovietic pînă în 1990…dar mai departe?..

Declaraţia de Independenţă…Iată buba! Să nu fi fost ea, mai era cum era, dar aşa…suntem independenţi şi suverani…(independenţi-dependenţi de CSI, suverani?suzerani,vasali ai Rusiei…) Asta e tot ce am câştigat după 1990…Nemaivorbind de pierderile teritorial-administrative din stânga Nistrului şi Găgăturcia...

Nu s-a putut face nimic pentru a ne reuni cu fraţii…De ce? De atâta, că la 1918 bolşevicii lui Lenin erau mai slabi, mai prostuţi, nu aveau puterea de a ţine în frâu tot Imperiul lăsat moştenire de ţarul Nicolae II, şi s-au folosit de slăbiciunile lor, ai noştri strămoşi din Sfatul Ţării şi au înfăptuit unirea…dar la 1990 bolşevicii noştri de la Chişinău, care erau în plină putere, şi deputaţii din primul parlament (bolşevici porecliţi), patrioţi adevăraţi ai neamului s-au…lăsat duşi de …acei bolşevici adevăraţi, comunişti în suflet şi în gând, şi au semnat actul de independenţă… Şi de atunci, după ce i-au măturat pe toţi patrioţii primparlamentari, gata, s-a zis cu unirea…

Chiar şi acei patrioţi, care pretind, că i-au doborât pe comunişti, nici ei

nu vor unirea…De ce?

De atâta, că…dar despre asta ştiu cu toţii: nu sunt proşti să lase postul de ministru de dragul unei uniri…

Iată cum stau lucrurile!

Noi sărbătorim…cu mare pompă, cu durere şi bucurie. Chiar şi în SUA, Canada şi Oceania se petrec manifestări închinate zilei revenirii Basarabiei la Patria-mamă…Al 5-lea an sunt prezent la aceste manifestări la Câmpul Românesc din Hamilton şi din Toronto, Canada.

Vreau să menţionez acel patriotism adevărat şi marea dragoste faţă de Basarabia a Asociaţiei Culturale “Campul Românesc”, despre care am scris de nenumărate ori…care la orice manifestare culturală Basarabia este tratată cu un deosebit respect şi bunăvoinţă. Acest lucru se datorează în mare măsură fondatorului principal şi fost Primpreşedinte al acestei asociaţii Dl.George Bălaşu şi soţiei sale Elena, care din 1957 şi până astăzi a fost mâna dreaptă a soţului şi sufletul românităţii canadiene...

Forumul Românilor de Pretutindeni cu sediul la Campul Românesc, fondat în iulie 2011 aduce condoleanţe familiei Bălaşu, rudelor şi prietenilor apropiaţi în legătură cu trecerea la cele veşnice a doamnei Elena Bălaşu…care ne-a părăsit în Săptămâna Mare a Sfintelor Paşti.

Dumnezeu s-o odihnească în pace, după o viaţă aşa de tumultoasă pe care dânsa a trăit-o alături de noi…

Anul acesta la manifestarea din 24 martie 2112, dedicată revenirii Basarabiei la Patria-Mamă, “Câmpul Românesc” i-a avut oaspeţi pe prietenii din New York Florin Cârlan, Preşedintele Fundaţiei “Grigore Vieru” şi Preşedintele executiv al FRP, Romulus Ioniţă, membru de Onoare al Consiliului FRP, Alexandru Goţea, membru Consiliului FRP. Participanţii s-au bucurat de un banchet frumos, însoţit de melodii populare româneşti. Pentru a vedea mai multe momente ale acestei manifestări, accesaţi www.campulromanesc.ca A doua zi, duminică, am luat parte la manifestarea închinată aceleiaşi date comemorative a Unirii Basarabiei cu Ţara la Biserica “Sfantul Gheorghe” din Toronto, paroh părintele Ioan Bunea. S-a făcut

cel Mare” din regiunea Durham, biserica “Sfântul Dumitru” din Winnipeg, preot Victor Malanca şi alte lăcaşuri sfinte. Suntem la curent cu activităţile cultural închinate celor 94 ani de la proclamarea Unirii de catre Sfatul Ţării la 27 martie 1918, cât şi despre acţiunile antiunioniste, care au avut loc în RM (România Mică)…Nu vreau deloc să critic pe cineva din organizatorii acestor manifestări unioniste, căci ei îşi merită locul de cinste in istoria noastră naţională: Al.Moşanu, N.Dabija, Vit.Pavlicenco şi mulţi alţii, membrii Consiliului Unirii, care împreună cu FDRM, Acţiunea 1812 şi alte organizaţii, asociaţii apolitice din RM au aderat la acea mare organizaţie internaţională WORLDWIDE ROMANIAN FORUM – Forumul Românilor de Pretutindeni care a fost fondată în iulie 2011 la “Câmpul Românesc”, Hamilton, Canada, unde şi îşi are sediul, în frunte cu Preşedintele FRP acad.Nicolae Dabija (amănunte în numărul următor). Noi, membrii FRP credem şi sperăm la o consolidare rapidă a forţelor prounioniste, la acţiuni concrete de condamnare a regimului sovietic de ocupaţie, ca ziua de 16 mai să fie proclamată zi de doliu în Basarabia, la fel ca şi ziua de 28 iunie… Dragii mei, oare chiar suntem aşa de miopi, că nu observăm ce se petrece alături de noi?... Mă refer la marele nostru unionist Constantin Tănase…Acum, când am început…, când s-a mişcat carul din loc, noi iar începem a bate în ai noştri, găsind şi noţiuni comuniste ca unionişti-extremişti ş.a. “...Şi iată că pe ultima sută de metri, ca musca la arat, unii unionişti de fabricaţie mai recentă au lansat iniţiativa de a cere guvernului Filat să declare ziua de 16 mai zi de doliu naţional şi să organizeze funeralii naţionale.... Aceştia semnează iniţiativa în numele Consiliului Unirii.

Deoarece şi eu fac parte din acest consiliu, mă văd obligat să mă desolidarizez de autorii demersului şi să declar cu toată fermitatea că respectivul demers este o acţiune contraproductivă şi periculoasă.

Este clar din start că guvernul Filat

Împreuna cu oaspetii de onoare din New York dd.Romulus Ionita si Florin Cârlan slujbă pentru pomenirea membrilor Sfatului Ţării şi a celor rămaşi prin siberiile comuniste, celor care au decedat în urma foametei…Astfel de slujbe şi manifestări s-au petrecut în toate bisericile noastre ortodoxe româneşti din Canada: biserica “Toţi Sfinţii”, preot Ioan Pop, Biserica Ortodoxă Română “Sfântul Ştefan

nu va coborî drapelele în bernă pe 16 mai a.c., ceea ce înseamnă că respectiva iniţiativă nu va face decât să plaseze această dată istorică în zona marginală. Să ne amintim cum a fost blocată de către guvernarea AIE1 iniţiativa lui M. Ghimpu vizavi de 28 iunie 1940. Cine are interes ca şi această dată tragică din istoria

ÎmpreunA cu Pr. Ioan Bunea (Leonid Vârlanovici, Khitchener, Canada, Nelu Gheorghina, Toronto, Canada, Florin Cârlan, New York, SUA ÎPS preot Ioan Bunea, Alexandru GoTea, SUA, Dumitru RAchitan, Canada, Iacob Cazacu,Canada. Pe scaun Romulus IoniTA, SUA Si Dan OrASanu, Canada noastră să fie compromisă, ca şi ideea Unirii, fiind percepută ca o acţiune a marginalilor şi extremiştilor politici?

Consider că iniţiativa Consiliului Unirii înseamnă, de fapt, enclavizarea evenimentului de la 16 mai 2012, compromiterea lui şi toarnă apă la moara celor care şi astăzi consideră jaful teritorial din 1812 o acţiune de binefacere a Rusiei ţariste faţă de moldoveni. Să fim inteligenţi, să nu le mai facem un cadou duşmanilor noştri istorici.”

Mi-i silă de ceea ce a scris dl.C.Tănase mai sus…

Mi-e ruşine…Noi, cei aflaţi peste hotare aşteptăm unirea, consolidarea forţelor din ţară pentru atingerea idealului întregirii Neamului, dar… vedem jocuri de păpuşi, teatru a actorilor egocentrişti, invidioşi, răi la suflet şi la mânie…Unde mergem, oameni buni? Ori chiar am devenit de paie?...

Da, d-le C.Tănase, în timp ce d-ta cauţi măgarul (ţapul) ispăşitor printre ai tăi, prietenul mătale Kremlin Ivanovici nu doarme…Ca să nu coboare steagul pe 16 mai 2012 “velichii gospodari zemli moldavscoi” Vladimir Filat, Putin a luat-o înainte, exact cum doreşte maria sa marele unionist şi Acţionist 1812 C.Tănase:“Totodată, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, l-a informat pe Preşedintele Republicii Moldova despre oportunitatea de a participa, pe data de 15 mai, la reuniunea informală a preşedinţilor statelor CSI.”(extras din articol). Oare nu se preconizează reuniunea CSI la Chişinău? Oare nu este întinsă vreo capcană pentru noi? Ca pe15 mai 2012 “în rezultatul manifestaţiilor haotice ale extremiştilor unionişti, în scopul apărării minorităţilor naţionale şi…Să fie întrodusă în RM glorioasa armată a 14-a…” Ce zici d-le C.Tănase de aşa scenariu? Şi vei avea o părticică de vină…pe tot res-

tul vieţii…transmisă şi nepoţilor şi strănepoţilor d-niei voastre! Nu vă jucaţi cu focul! Deviza este una: Credinţă! Speranţă! Victorie! Numai unindu-ne vom învinge. Şi acest lucru îl cunosc cu toţii...şi unioniştii, şi comuniştii,şi filatiştii, dodoniştii... numai cel mai Unionist...care scria ieri: Cântă babele-n grădină: „Filat ne-a adus lumină”, astăzi babele îi cântă lui: “Hai, Tanase, nu urla, că Moldova nu-i a ta…”

D-le Constantin cel Tare, Îmi pare rău,ţi-am dat crezare...

Ori ai făcut vreun legământ Să-i bagi pe-ai noştri în mormânt?

Ieri îi huleai pe ruşi, că-s răi, Azi scuipi în suflet la ai tăi...

Nu eşti Lupu să-ţi schimbi părul, Să bagi în mamă Adevărul, Eşti un Tănase ca un Ghimpul, Ţine-Adevăru-n rând cu Timpul.

Nu te-arăta în două feţe, Vei fiaruncat, ca două beţe.

Istoria nu uită, ea acuză, Pe cei cu suflet de meduză, Invidioşi şi fudulani, Te-a condamna şi peste ani!..

Acum mă gândesc: făcea oare să scriu acest articol? Doar şi eu critic pe al meu, pe acel în care am crezut uneori orbeşte…Am crezut în tot ce scria, dar scria bine…Nici acum nu scrie rău, dar…nu ştiu dacă merită să mai cred în cele ce scrie…că parcă nu este scris din suflet, ci la o comandă rece…de interese!

PS. D-le C. Tănase, bunelul Ovidiu Creangă, prietenul d-tale aşa a spus: “Iacob, transmite-i lui C.Tănase plecăciunile mele şi să nu uite ultima noastră discuţie din Chişinău…Că dacă o uită, atunci el va fi uitat şi de istorie…” Vă amintiţi, dl.C.Tănase?

Eu ştiu despre ce aţi discutat, dar nu e momentul…sper, nici să nu apară ca să scriu despre el…

Dumneata ce crezi, cititorule drag?

5

MIORIŢA USA MAI 2012 SPORT

CHARITY CUP SACRAMENTO LA A DOUA EDIȚIE MARIUS JAR Faza regională a competiției de fotbal Charity Cup pe coasta de vest a fost găzduită anul acesta din nou la Sacramento între 27 și 28 aprilie la Cherry Island Soccer Complex. Au avut drept de participare echipele clasate pe primele 4 locuri la edițiile din toamnă de la San Bernardino și Portland. La turneul din anul acesta au participat 5 echipe din Los Angeles, Seattle, San Francisco și Sacramento. Turneul s-a desfășurat în sistemul 8 contra 8 și pe jumatate din terenul standard, iar porțile fiind 2/3 din dimensiunea standard, cu 2 reprize de câte 20 de minute.

Primele 2 echipe clasate la acest eveniment se vor califica la faza pe țară, care va avea loc la Detroit în luna mai sau iunie.

Din Sacramento au participat 2 echipe: Sacramento Rapids, condusă de John Știr și Adrian Iordache , Sporting Sacramento condusă de Marius Jar ,Tibi Brazovan și Marin Mititelu, iar din San Francisco echipa Inter Bay Area condusă de Robert Varga.

Iată și componența acestor echipe: Sporting Sacramento: Johnny Mititelu (căpitan), Danny Mititelu, John Mureșan, Laviniu Caba, Dan Constantin, Mihai Lucaciu, Arturo Montez, Trevor Freeman, David Covarrubias, Eduardo Rivera, Gamaliel G., Adrian Bilți, Petru Mititelu și bineînțeles antrenorii/jucători Tibi Brazovan și Marius Jar. Sacramento Rapids: Adrian Iordache (căpitan), Robert Comanschi, Jason Flores, Arturo Barragan, Laith S, Jimmy I, Tim Bysrowski, Jeremy Field, Teo Stoian, Brett Hill, Georgian Moldoveanu, Adrian Mihuleț, Mircea Mihuleț, Florin Hobjilă, Ruben Stoian, Mihail Vascan Inter Bay Area: Robert Varga (căpitan), Dariusz Sedgiczi, Ion Ilovan, Dorin Tiutiu, Cornel Alexandru, Jovanni Baires, Ilie Aori, Igor Georgyesan, Tomas M, Elisei Both, Daniel Guralivu.

Organizatorii au hotărât ca cele 5 echipe să joace în acest turneu fiecare cu fiecare, în prima fază, iar în faza a doua, ocupanta locului 1 va juca finala împotriva echipei de pe locul 2, iar echipele de pe locurile 3-4 vor juca în finala mică pentru medaliile de bronz.

Iată rezultatele din prima zi:

California Eagles - Sacramento Rapids Tractor Seattle - Inter Bay Area Sporting Sacramento - California Eagles Tractor Seattle - Sacramento Rapids Inter Bay Area - Sporting Sacramento California Eagles - Tractor Seattle

1-3 2-1 4-3 0-5 2-3 2-5

În ziua a doua au continuat meciurile din prima fază a competiției: Inter Bay Area - Sacramento Rapids Tractor Seattle - Sporting Sacramento

4-4 0-4

Pentru Sporting Sacramento au înscris Johnny Mureșan (2), Danny Mititelu și Laviniu Caba.

Inter Bay Area - California Eagles

1–3

Meciul dintre Sacramento Rapids și Sporting Sacramento nu s-a mai disputat, deoarece indiferent de rezultat aceste două echipe urmau să se PHOTO: ADI KASZONI întâlnească și în finală. Dar iată clasamentul final rea unui tablou montaj cu fotografii ale tuturor procesul de înregistrare a echipelor și prepararea după disputarea meciurilor din prima fază: echipelor și semnate de căpitani. Mult râvni- continuă a băuturii Gatorade pentru hidratarea 1. Sporting Sacramento 3 3 0 0 11 - 5 9p tul tablou a fost achiziționat în final de Mircea jucătorilor. Din Los Angeles, de asemenea i-am 2. Sacramento Rapids 3 2 1 0 12 - 5 7p Mihuleț cu $350.00, bani care intră în fondul avut pe George și Caitlin Puraci, care au prezen3. Tractor Seattle 4 2 0 2 7 - 12 6p de donații la Charity Cup. Vreau să amintesc tat organizația Charity Cup într-o biserică locală.

4. California Eagles 4 1 0 3 9 - 13 3p aici că pe lânga banii pe care fiecare echipă îi Arbitrii acestui turneu au condus impecabil și 5. Inter Bay Area 4 0 1 3 8 - 12 1p donează pentru a participa la acest turneu, or- imparțial toate partidele: John Știr, Vasily Simeganizatorii au găsit metode inventive de a aduna onov, Mihaly, Alain Ionescu, Bebe Bădilă. Porțile În urma acestor rezultate, surprinzător, Califor- fonduri, cum ar fi concursul organizat la pauza au fost închiriate fără nici un cost din partea nia Eagles, care după disputarea primelor 3 meciuri dintre partide, de a lovi bara, unde participanții reprezentatului clubului de fotbal Folsom Soccer, părea menită să termine ultima în clasament fără donează $2 pentru fiecare încercare de a lovi domnul Richard Spencer, iar sponsorul principal nici un punct, s-a calificat în finala mică după ce bara. Câștigătorul acestei ediții a primit un Star- al acestui turneu a fost, din nou ca și anul trecut a învins pe Inter Bay Area cu 3 – 1. Forma bună bucks gift-certificate. Ceremonia a continuat cu compania de produse medicale Inter Medical arătată în această partidă nu a continuat însă în fi- înmânarea trofeelor. Cel mai bun jucător a fost reprezentată de Daniel Cifor. La capitolul sponnala pentru locul 3 pe care au pierdut-o în fața celor ales Adi Iordache (Sacramento Rapids), Cel mai sori vreau să amintesc și contribuția acestui ziar, bun portar: Arturo Montez (Sporting Sacramen- Miorița, reprezentat de Viorel Nicula (fondator) de la Tractor Seattle.

Scor final: California Eagles – Tractor Seattle 1-4 to), Golgeter: Johnny Mureșan (Sporting Sacra- și Adi Kaszoni (fotograf oficial), care în fiecare Marea finală, evenimentul care a încununat acest mento) care a marcat 6 goluri, Cel mai frumos an, de la înființare ne ajută să promovăm această spectacol fotbalistic și așteptat cu nerăbdare atât gol: Jimmy Bohunita (Tractor Seattle), Premiul organizație și toate evenimentele pe care le intrede jucători cât și de spectatori s-a disputat între de Fair Play a revenit echipei California Eagles. A prinde. În final, vreau să amintesc mititei savuroși echipele locale Sacramento Rapids și Sporting Sac- urmat înmânarea, în uralele tuturor, a medaliilor pregătiți de Adi Mihuleț și băieții lui, fără de care, ramento. Prima repriză a fost dominată de Rapids, și cupei însoțită de tradiționala vărsare de apă nu ar fi fost un eveniment cu adevărat românesc. dar apărarea celor de la Sporting și mai ales, porta- rece în capul antrenorului echipei câștigătoare. Poate de aceea a alunecat mingea așa ușor pe mâna rul Arturo Montez s-au opus la fiecare ocazie de gol. Ceremonia s-a încheiat cu o rugăciune rostită de lui Adi la golul înscris în finală, păcălind chiar și pe arbitru !!

Sporting a avut câteva ocazii spectaculoase pe con- Ionuț Apostu.

Vă invităm să obțineți mai multe informații Nu pot să închei acest articol fără a menționa tra-atac, dar prima repriză s-a încheiat 0 – 0. Odată cu fluierul de început a celei de-a doua reprize, câteva persoane, fără de care, acest turneu nu ar fi despre această organizație non-profit la pagina de amândoua echipele s-au aruncat înspre porțile ad- fost posibil. În primul rând, vreau să menționez internet www.charitycup.com , unde veți afla deverse. Ocaziile de gol au curs la ambele porți, și aportul deosebit adus de John Știr, care și-a spre toate acțiunile caritabile intreprinse de această Adrian Mihuleț a reușit să marcheze la o busculadă pus casa, mașina, banii și timpul la dispoziția organizație în România, Moldova, Honduras și creată la poarta celor de la Sporting, care au recla- organizației în perioada premergătoare a acestui Mexic, avându-i ca beneficiari pe copiii orfani, oamat că Adrian s-ar fi folosit de mână să înscrie, dar turneu. Oricând am apelat la el a spus prezent. menii săraci și bolnavi din aceste țări.

Nu este un sentiment mai nobil și mai creștinesc golul a fost validat de către arbitrul rus Vasily Sime- În al doilea rând vreau să-i amintesc pe Ionuț onov, care a condus impecabil toate partidele din Apostu, care este inima neobosită a organizației decât acela de a putea simți că și tu ai participat cu a doua zi. Golul egalizator a venit pentru cei de la Charity Cup și Irina Macoviciuc (fotograful puțin la ajutorarea și îmbunătățirea vieții unei perSporting prin șutul bine plasat al lui Laviniu Caba, oficial, și nu numai, al organizației). Ambii au soane în nevoie.

Următorul eveniment caritabil planificat de care a reușit să-l învingă pe Brett Hill, portarul celor călătorit din Iași, România, via Detroit și Los de la Rapids. Ultima parte a partidei le-a găsit din Angeles, pentru a contribui la acest eveniment. Charity Cup este MT12 (Mission Trip 2012) care nou pe ambele echipe căutând golul care să le aducă Ei au fost însoțiți de Benny Burzo din Detroit va avea loc în orașele Bălți și Florești în Moldova succesul și cupa mult râvnită. Golul victoriei a venit și Daniel Bora (fondatorul organizației Char- între 14-27 iulie, eveniment care este finanțat de printr-un autogol al lui Teo Stoian, care a încercat ity Cup). De asemenea, împreună cu ei a venit turnee de fotbal ca și acesta de la Sacramento. În să devieze o centrare venită în fața porții. Sporting Diana Șipoș din Los Angeles, care a asigurat în- numărul viitor al acestui ziar vom publica și suma Sacramento a câștigat cu 2-1 și a devenit campioana registrarea a echipelor și a ținut evidența tuturor exactă de bani care s-a adunat în urma acestui turmeciurilor disputate. Ea a fost asistată de Molly neu. ediției de Vest a competiției Charity Cup. Ceremonia de premiere a început prin licita- Balestreri și Crystal Lopez din Sacramento în PHOTOS : ADI KASZONI

6

ZIG - ZAG MAI 2012 MIORIŢA USA

Ce inseamna a fi crestin ?

ANDREI MARGA Rector UBB Cluj-N În România, şi nu numai aici, a fi creştin este redus frecvent la a merge periodic la biserică, a avea legături cu preoţi şi episcopi, a sponsoriza ceva din ceea ce fac aceştia. Ca efect : câţi nu clamează creştinismul, dar în viaţă sunt doar instrumentele, uneori în straie de sacerdoțiu, ale grupărilor (servicii secrete, grupuri de influenţă, suporteri de guverne eşuate etc.) ? Câţi din generaţiile socotite tinere nu sunt decât profitori care exploatează clişeele ideologice ale zilei ca „înţelepciune” şi atacă „ierarhia” doar pentru a-i lua locul ?

Câţi nu pretind „apolitismul” fiind aserviţi unor „activişti” mediocri, deveniţi peste noapte, prin confuzia de valori endemică, demnitari ? Nu extind întrebările, căci lista ar fi prea lungă în România actuală, iar orice persoană responsabilă şi le pune, cu siguranţă, astăzi.

Peste toate, se pune întrebarea : ce înseamnă a fi creştin şi cât de bine se cunosc creştinismul şi tradiţiile iudaice ale dreptăţii, din care fondatorul crestinismului s-a revendicat ?

La această întrebare avem astăzi răspunsul mai clar. Nu mă refer acum la ceea ce am citat adesea în emisiuni de televiziune, la Antena 3, Realitatea sau TVR Cluj, pentru a-i scoate pe intelectuali din clişee.

De pildă, observaţia Angelei Merkel : „nici creştinismul nu este apolitic”, căci şi în spusele sublime ale lui Iisus din Nazareth este un angajament pentru o cauză umană. Nu mă refer aici la literatura majoră generată în jurul întrebării de mai sus, pe care tinerii anilor şaizeci (cu Joseph Ratzinger, Einführung in das Christentum, 1969, şi Hans Küng, Christ sein, 1974, în frunte) o reprezintă plenar. Mă refer la noua carte a arhiepiscopului de München şi Freising, Reinhard Cardinal Marx, Christ sein heisst politisch sein (Herder, Freiburg, Basel, Wien, 2011, 140 p.), al cărei titlu este deja elocvent.

Accentuez că este vorba de noua carte, căci pe cea deja clasică a eminentului profesor de teorie socială, Das Kapital (2008), am comentat-o nu demult (vezi Andrei Marga, The Destiny of Europe, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012, 495 p.) şi nu o redau, chiar dacă într-un spaţiu mai mare s-ar impune.

Cel puţin câteva judecăţi ale lui Reinhard Cardinal Marx capătă relief cu totul memorabil (poate epocal în succesiunea encliticii Caritas in veritate, 2011, a lui Benedict al XVI-lea) şi merită citate ca atare. „Credinţa nu trebuie să se limiteze la aparentîntrebări teologice, ci are de abordat, de asemenea, temele dreptăţii sociale şi mesajul despre eliberarea şi demnitatea omului‘’. Altfel, spus, spiritualitatea şi răspunderea pentru ceea ce se petrece cu oamenii în jur, încrederea în prezenţa lui Dumnezeu şi intervenţia personală a crestinului pentru a

înlătura nedreptatea, religia şi politica, aşadar, merg mână în mână, fără ca astfel credinţa să fie instrumentată de politicile zilei ! Episcopii şi oamenii bisericii au nu numai datoria de a răspândi o morală individuală, ci şi pe aceea de a cultiva „etica socială” (Sozialethik) - care nu se suprapune cu morala individuală, ci e nevoie, de asemenea, de structuri şi instituţii, ce corespund opţiunilor etice de bază ale Bibliei ”. Aşa stând lucrurile, se poate spune fără ezitare că „a fi creştin înseamnă a fi politic !” adică, a te manifesta efectiv in sensul acelor optiuni. Episcopul şi preotul nu devin, în felul acesta, „asistenţi sociali” (Sozialarbeiter), ci rămân definitiv prelaţi şi îngrijitori de suflete (Seelsorger) ; ei îşi asumă libertăţile fundamentale şi drepturile oamenilor, precum şi proprietatea privata, dar luptă contra instrumentării acestora ca scopuri în sine, ce duc la vulnerabilizarea și chiar sclavizarea unei părţi a oamenilor.

Reinhardt Cardinal Marx îl invocă mereu pe fostul episcop von Ketteler, care, contemporan cu Karl Marx fiind, a optat pentru ajutarea muncitorilor expuşi acumulării primitive a capitalurilor într-o concepţie ce a anticipat actuala „economie socială de piaţă” a Germaniei. Reamintind textele lui Ketteler şi optica din Caritas in veritate, cunoscutul cardinal arată că în considerarea economică sau sociologică, filosofică sau teologică a societăţii umane „este vorba despre o dezvoltare întreagă, de viaţa omului în întregimea ei”, nu doar de aspecte economice separate. Aşa cum spunea Ketteler, biserica nu trebuie să se teamă de libertatea oamenilor : după ce se asigură de „fundamentul biblic”, biserica are de intervenit în discutarea şi soluţionarea problemelor din societate. Abstinenţa socială a bisericii nu are nici o justificare şi este eventual un simplu oportunism străin de creştinism. Pe de altă parte, creştinismul însuşi îi cere proprietarului să procedeze creştineşte. „Proprietatea îndatorează” (Eigentum verpflichtet) - această deviză ar trebui să fie maxima proprietarului, care veghează nu numai la binele său, ci şi la binele comunităţii. „Proprietatea şi răspunderea (Eigentum und Verantwortung) ar trebui unite”.

Reinhard Cardinal Marx apără, cu energică şi stringentă argumentare, teza după care creştinismul, această credinţă, are şi consecinţe politice ; le-a avut de la început, în luptă cu păgânismul antichităţii şi le are şi acum pentru cine va lua în serios crearea omului după chipul lui Dumnezeu. Prin această imagine biblică s-a schimbat profund înţelegerea relaţiei dintre individ şi societate. Celebra formulare biblică s-a aflat, de fapt, la originea ideilor de libertate, de drepturi ale omului şi de democraţie, care au stat la baza societăţii moderne. Ea a putut limita puterea şi exercitarea forţei de-a lungul istoriei europene. Plecând de

aici, arată Cardinalul, se poate spune că „religia nu este o piedică pentru o societate democratică şi liberă, ci parte a posibilităţii acesteia”. Oamenii care împărtăşesc cu adevărat credinţa creştină au, în orice caz, de făcut ceva, nu doar de crezut ! „Noi nu putem crea paradisul pe pământ, dar nici nu ne putem permite să ne mulţumim cu ceea ce este dat în fiecare clipă. Nefericirea şi mizeria unui singur om şi ale acelora mulţi, de aproape şi departe, sunt un temei suficient pentru a acţiona”. Oamenii bisericii au de propovaduit învăţătura despre împărăţia lui Dumnezeu – care este mesajul fundamental al lui Iisus Christos – nu doar de la amvon, ci „prin acţiunea lor”. Angajamentul bisericii pentru „mântuire (Erlösung)” nu este doar pentru „mai târziu”, ci începe „de pe acum”. „A fi creştin înseamnă a fi politic ! Aici nu este o sarcină specială pentru un «episcop social», ci sarcina şi chemarea oricărui creştin şi ale oricărei creştine … Credinţa noastră creştină nu este o relicvă a epocilor trecute, ci terenul de pe care se hrăneşte viaţa noastră aici şi acum.

Să avem astfel curajul de a anima însărcinarea (Auftrag) dată de Iisus, de a fi sarea Pământului şi lumina Lumii, şi pe marele câmp al societăţii şi politicii”. Reinhard Cardinal Marx aduce astăzi pe scena argumentărilor teologiei şi filosofiei sociale, ale dezbaterii publice cea mai profundă şi mai energică argumentare din epoca teologica a lui Joseph Ratzinger în favoarea angajamentului social şi uman neînjumătăţit, nefracturat al bisericii şi al celor care o slujesc. El scoate convingător din stagnare și clişee comode o temă preluată greşit şi tratată superficial, de multă vreme, şi o repune în termenii adecvaţi.

Precizare referitoare la “Meditaţie asupra Europei” (Andrei Marga. The Destiny of Europe. Bucureşti, Ed Academiei Române, 2011) : La un secol de la apariţia bine-cunoscutei analize spengleriene dătătoare de ton privind viziunea pesimistă asupra unei evoluţii ciclice cu sfîrşit inexorabil a civilizaţiei occidentale, cartea profesorului Andrei Marga, intitulată The Destiny of Europe, îşi propune misiunea de mare anvergură a radiografierii stării actuale a continentului, pentru o diagnoză a stadiului de evoluţie pe care-l parcurge şi o prognoză a alternativelor care i se oferă. Constatînd că, în pofida avatarurilor dramatice ale societăţii europene în secolul XX, previziunile sumbre ale lui Oswald Spengler nu s-au confirmat, autorul constată totuşi că o identitate şi cultură de mare tradiţie, generatoare a unei unităţi economice, sociale şi politice existente astăzi incontestabil, cu toate precarităţile sale, se confruntă cu o varietate copleşitoare de dificultăţi, provocări şi crize, a căror analiză, sub aspectul genezei şi efectelor lor, este indispensabilă pentru a putea formula un punct de vedere pertinent asupra perspectivelor sale viitoare. În realizarea unei atari întreprinderi de o mare amploare şi responsabilitate ştiinţifică şi civică deopotrivă, Andrei Marga se întemeiază pe o impresionantă bogăţie a unor lecturi în care este greu să descoperi vreo fisură a informaţiei privind punctele de vedere formulate de gînditori de cele mai diverse formaţii şi orientări, în diferite vremuri, de la autorităţile clasice ale secolului al XIX-lea pînă la cea mai apropiată contemporaneitate, în toate limbile de cultură europene. Informaţia acumulată este stăpînită cu autoritatea şi experienţa unui profesionist al gîndirii şi comunicării deopotrivă, dar şi cu implicarea şi inspiraţia unui intelectual dornic şi capabil a căuta şi oferi soluţii posibile pentru

complexele şi vitalele probleme ale societăţii europene de azi şi de mîine.

Punctul de plecare firesc al analizei îl constituie formularea cu claritate a concepţiei autorului privind identitatea europeană şi sursele ei. În spiritul teoriei sistemelor, identitatea europeană este definită de Andrei Marga drept rezultat al pluralismului interacţional multifactorial care se materializează în tehnici de producţie şi competenţe tehnice de un nou şi înalt nivel, un comportament economic şi administraţie raţională, o cultură a dreptului, libertate şi autonomie a persoanei, voinţă publică rezultată din confruntarea argumentelor, o cercetare, cunoaştere şi recunoaştere sistematică a realităţii. La baza acesteia se află ceea ce metaforic poate fi redat ca un triunghi echilateral Ierusalim-Atena-Roma, cu tradiţii – iudaică, greacă şi romană – echivalente prin contribuţiile lor, ce pot fi diferenţiate doar în sensul priorităţii cronologice, şi cu o varietate de componente, dintre care cea religioasă, iudeo-creştină, şi cea a filosofiei de sorginte grecească reprezintă rădăcinile din care se hrănesc şi se inspiră valorile fundamentale ale unei civilizaţii de o însemnătate vitală pentru destinul întregii umanităţi.

Valorile perene ale acesteia se confruntă însă astăzi cu o avalanşă de provocări şi crize izvorîte din complexitatea unei lumi globalizate, în care Europa îşi caută locul cuvenit, dar şi din degradarea unor componente esenţiale, de neînlocuit, ale eşafodajului său spiritual şi moral, a căror repunere în drepturi constituie condiţia sine qua non a deschiderii orizontului spre un viitor al unor legitime aspiraţii.

Analiza cu acribie şi necruţătoare rigoare critică a acestei stări de lucruri deloc comode şi încurajatoare constată drept fenomene generatoare ale ei şi forme evidente de manifestare: dificultatea corelării identităţilor multiple în vederea realizării echilibrului între politicile demnităţii egale şi ale diferenţei, între egalitatea în drepturi a tuturor şi recunoaşterea concomitentă a diferenţelor culturale; criza democraţiei proceduraliste concepute „aritmetic“, lipsite de idealuri, viziuni şi fundamente etice, care generează un deficit de legitimitate, apatie civică şi politică, o criză motivaţională, cu pericolul recăderii în autoritarism, corupţie şi manipulare; incapacitatea statului social de a-şi îndeplini menirea de a elimina sărăcia, şomajul, inegalitatea socială, în condiţiile lipsei de sustenabilitate financiară, statul providenţial al bunăstării eşuînd într-un stat clientelar ce navighează cu dificultăţi crescînde între Scila centralizatoare şi Carybda neoliberală a abandonării rolului său; guvernanţa care ia locul guvernării clasice, ca un set de reguli şi norme menite a mobiliza diferiţii factori umani şi materiali pentru realizarea obiectivelor societăţii, dar care poartă în sine pericolul detaşării de valorile civice şi morale, al diluării răspunderii, al concentrării obsesive pe eficienţa tehnică, în dauna democraţiei; o Europă incapabilă deocamdată să identifice soluţia optimă a îmbinării unui cadru statal naţional, aflat în pierdere de prestigiu şi importanţă a capacităţii sale de stimul al creşterii, cu formula necesară a unei integrări garantate de o constituţionalitate care să exprime identitatea politică cetăţenească a locuitorilor continentului; în contextul marilor schimbări intervenite în lume, al crizei multilateralismului, lipsa de viziune şi paralizia birocratică a voinţei politice, ruptura între instituţii şi cetăţenii europeni, fragmentarea resurselor, în locul unificării lor, riscă să reducă şi chiar

să aneantizeze rolul normativ al unei Europe de care lumea are tot atîta nevoie pe cît are nevoie Europa de ea.

Studii de caz în domenii pentru care competenţa autorului prezentei cărţi este o garanţie de profunzime şi validitate analizează în detalii implicaţiile acestor stări de lucruri generale asupra unei părţi vulnerabile a continentului – cea a unei Europe Răsăritene aflate într-o îndelungată tranziţie de la modelul totalitar la cel democratic –, în care degradarea şi instrumentalizarea modelului asumat, politizarea economiei, administraţiei şi culturii în dauna competenţei, calitatea slabă a legislaţiei, lipsa de legitimitate a reprezentării politice şi a liderilor agravează considerabil procesul de integrare reală în Uniunea Europeană, respectiv asupra unui sector vital pentru aspiraţiile de viitor – cel al învăţămîntului superior, formator şi educator al generaţiilor menite a le materializa. Încălcarea valorilor fondatoare ale libertăţii academice, autonomiei universitare, responsabilităţii sociale şi integrităţii, a gîndirii critice, generează astăzi o periculoasă îndepărtare a universităţii de misiunea şi funcţiile sale, definite ca pregătirea de specialişti şi cercetare ştiinţifică competitivă, promovarea inovaţiei, analiza critică a societăţii, implicarea în apărarea drepturilor cetăţeneşti, susţinerea justiţiei sociale şi a necesarelor reforme, cu primejdia unei inacceptabile renunţări la rolul formativ de personalităţi şi de oferire a unor viziuni înnoitoare pentru societate, în favoarea posturii de modest furnizor de competenţe practice cerute de piaţă, incapabil a face faţă cerinţelor complexe ale internaţionalizării în condiţiile lumii globalizate.

Cauzele fundamentale ale acestor semne de întrebare de mare gravitate la adresa viabilităţii şi viitorului unui sistem grevat de numeroase tare funcţionale şi morale deopotrivă sînt descoperite de autor în proliferarea relativismului, care implică renunţarea la posibilitatea unor valori ferme şi standarde general recunoscute, reducînd astfel considerabil capacitatea de luare a deciziilor şi creînd o criză de motivaţie cu consecinţe de mare gravitate. O secularizare cu tendinţe de generalizare, provocînd separarea netă între stat şi biserică, o ruptură fără apel între ştiinţă, filosofie şi respectiv religie induc un deficit de valori morale fundamentale, care se află, în esenţă, la baza fenomenelor evidente de degradare constatate.

Sinteza efectelor acestor fenomene complexe se materializează într-o multitudine de diagnoze posibile oferite de gînditorii ultimelor decenii: societatea postmodernă a atomizării; societatea individualismului narcisist şi hedonist; societatea cinică a instrumentalizării; societatea riscului, în care pericolele se globalizează şi stările excepţionale devin cotidiene; societatea invizibilă, a lipsei de transparenţă şi control; societatea minciunii generalizate; societatea infantilizată, a abandonării responsabilităţii individuale şi sociale; societatea indiferenţei şi a cultului eficacităţii; societatea informaţională, a excesului covîrşitor de informaţie care valorilor ferme ale culturii europene şi contracararea asaltului relativist asupra acestora.

Diagnoza astfel pusă cu fermitate şi convingere, bazată pe calitatea şi probitatea analizei efectuate, se impune cu necesitate în final şi prognoza unor soluţii şi alternative capabile să deschidă orizonturile unui viitor european al dăinuirii şi proliferării culturii, identităţii şi unităţii continentului.

CONTINUARE IN NUMARUL VIITOR>

7

MIORIลขA USA MAI 2012 RECLAME

8

RECLAME MAI 2012 MIORIŢA USA

RAMANETI ALATURI DE NOI PENTRU A BENEFICIA DE CELE MAI BUNE OFERTE PENTRU: EVENIMENTE SPORTIVE SI CULTURALE EUROPENE Olimpiada de la Londra • Tenis la Roland Garros si Wimbledon

CROAZIERE PE MAREA MEDITERANA SAU PE DUNARE Din minunile naturii – Delta Dunarii • Izvoare de sanatate si tinerete

EXPERIENTE EUROPENE DE NEUITAT Tururi culturale si educationale • Europa vazuta din Orient – Express

EUROPA PE UN BUGET DE PENSIONAR • VACANTE EXOTICE ORIUNDE IN LUME

BILETE DE AVION LA BUCURESTI Los Angeles . . . . . . . . . . . .

San Francisco . . . . . . . . . . .

New York . . . . . . . . . . . . . .

Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . .

$549 $549 $439 $565

Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . . $499 Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . $505 Houston . . . . . . . . . . . . . . . . $505 Sacramento . . . . . . . . . . . . . $550

Sunati pentru bilete de avion la Cluj, Sibiu, Timisoara, Chisinau si pentru tarife speciale catre toate aeroporturile lumii! Tarifele sunt valabile in perioada 1 Aprilie – 15 Mai si depind dedisponibilitati.

Tarifele sunt roundtrip si nu includ taxele de aeroport, de combustibil si de bagaj.

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 (engleza, romana, rusa si germana)

office@perfect-tour.com www.perfect-tour.com

Mobil: +1 818 726 5151

ANGELA RUSU - " Toate sogaritele iubesc acest ziar " Foto : C.R.

ASR printul Carol Ferdinand al Romaniei

9

MIORIŢA USA MAI 2012 EVENIMENT SPECIAL

Traian Iosif SI Liana Ciontos, Doi prezentatori remarcabili ai evenimentelor culturale - Sacramento, CA. PHoto : Adi Kaszoni

PRIMUL BAL AL PRIMAVERII LA CHICAGO MIORITA USA Aşa cum relatam de la Balului Vânatorilor, desfăşurat in luna februarie la Centrul Cultural al Bisericii Sfintei Maria din Chicago, petrecerile organizate aici se bucură de toată aprecierea comunitaţii. Ultima manifestare, Balul Primăverii – 2012, a demonstrat incă o dată, dacă mai era nevoie, calităţile organizatorice ale dlui Ioniţă Kisereu şi echipei sale. Şi de această dată ciorba

de căprioară a fost revelaţia culinară, păstrarea ei în meniul petrecerilor garantând succesul. Organizatorii au invitat în acest an ” floarea florilor” din Banat, nimeni alta decât celebra interpretă de muzică populară Nicoleta Voica, care împreună cu ansamblul local ”Periniţa” au asigurat muzica si voia bună. Desigur, nu au lipsit de pe scenă nici dansurile populare, ansamblul ”Mioriţa” şi „Românaşul”, cu cele patru categorii de vârstă, încântând audienţa.

Ca orice manifestare care se bucură de apreciere, balul, a avut printre participanţi şi oaspeţi mai deosebiţi, de o altă factură. Ne referim aici la ambasadorul României la Washington, Adrian Cosmin Vieriţa, şi consulul român la Chicago, Lucian Leuştean, care şi au exprimat aprecierea şi admiraţia faţă de conservarea şi perpetuarea valorilor şi tradiţiilor de către românii-americani din Chicago.

Ionita Kisereu - Nicoleta VOICA

Nicoleta Voica la Chicago

10

CALEIDOSCOP MAI 2012 MIORIŢA USA

SCHIMBAREA DATEI SFINTELOR PAȘTI ESTE ÎMPOTRIVA ORANDUIIRILOR DIVINE PR. AUREL SAS > CONTINUARE DIN NUMARUL TRECUT [...] Nici opinia publicului mare, ori şi cât de favorabilă ar fi chestiunei stabilizării Sf. Paşti pe o duminică oarecare din aprilie, nu are nici o importanţă hotărâtoare. Hotărâtor este numai votul bisericii învăţătoare. […]

Conştientă de importanţa deosebită pe care o are săr¬bătoarea Sf. Paşti, respectiv Învierea Domnului, pentru întreaga creştinătate şi credincioasă bunelor tradiţii milenare, Biserica Ortodoxă Română nupoate să serbeze Învierea Dom-

nului la altă dată decât numai în prima Duminică, care urmează după luna plină de după echinocţiul de primăvară. Nu există nici un motiv rezonabil, care ar putea să constrângă Biserica Ortodoxă de a abandona tradiţia ei de până acum şi de a accepta o stabilizare a sărbătorii de Paşti pe o duminica oarecare a lunei lui aprilie. […]

Am auzit mai sus, că în ce priveşte serbarea Sf. Paşti această Comisiune vrea să stabilizeze Sf. Paşti pe o du¬minică, care se va găsi cam pe la mijlocul lunei lui aprilie. Cu alte cuvinte zis, ea tinde, ca să dezlege sărbătoarea Sf. Paşti, complectamente, de marii luminători ai cerului, de lună şi de soare şi să

o lege pe viitor numai de instituţia schimbăcioasă a calendarului, fie a celui care este de prezent în vigoare, fie a altui calendar perpetuu, pe care1 au în vedere, ca să-1 introducă pe viitor în viaţa civică mondială. Încercarea de a desface sărbătoarea Sf. Paşti de legă¬tura ei şi firească şi istorică şi tradiţională cu marii lumină¬tori ai cerului, soarele şi luna, este un atentat, am putea zice de-a dreptul criminal, la adresa Sfintei noastre Biserici. […] Hotărâtor este numai votul bisericii învăţătoare. […]

Din motivele arătate noi vom trebui să zicem că Bi¬serica nu poate să renunţe, nici pe viitor, ca să-şi serbeze Paştile în altă duminică decât numai în duminica întâia de după

prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Ea nu poate să accepte, aşadar, ca Paştile să fie fixate pe o duminică oarecare a lunei aprilie.”

(Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu).

De asemenea oameni mari și luminați, ca Părintele prof. dr.

Vasile Gheorghiu de la Facultatea de Teologie din Cernăuți din anii 1931, când era România Mare, are nevoie istoria noastră de azi. De menționat este adevărul că Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Cernăuți a fost în vremea aceea una dintre cele mai mari Facultăți de Teologie Ortodoxă din lume. De ce? Pentru că a avut profesori pe cele mai mari genii ale neamului, ca Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu, născut la 16

Iunie, 1872, în Câmpulung Moldovenesc și decedat la 29 Noiembie 1959 în Cut, jud. Neamț, după ce a trecut prin închisorile comuniste.

Să rugăm pe Milostivul Dumnezeu ca să ne ajute să putem merge și în viitor pe drumul orândurii Sale dumnezeiești, ca înaintașii noștri, și să fim meru cu „ochii ațintiți la Iisus începătorul și plinitorul credinței…”

(Evrei 12:2), ca să nu hotărâm în viață peste legile și rânduielile dumnezeiești și să cădem în păcat.

Deviza Bisericii ca și a întregii omeniri trebuie să fie Nihil Sine Deo, adică „Nimic fără Dumnezeu”. Amin.

MULTUMIM PENTRU DRAGOSTEA DUMNEAVOASTRA PR. OCTAVIAN MAHLER

Hristos a înviat! Într-o lume neortodoxa, marcata de un crestinism palid cu o credinta la un nivel lipsit de orice angajament într-o autentica urmare a lui Dumnezeu, am sarbatorit aici departe de tara noastra Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Nu este om care sa treaca printr-o moara si sa nu se albeasca cu faina – zice o întelepciune veche. Fiecare generatie de credinciosi este influentata de diferite curente culturale.

Hristos marturiseste: “Împaratia mea nu este din lumea aceasta”.

Adica cultura Bisericii cultiva spiritul omenesc pentru a-l pregatii sa fie”

compatibil” cu Împaratia Cerurilor, în care ar fi bine sa intram cu totii.

Cultura care înalta cu adevarat omul este cea bisericeasca, care nu este de natura omeneasca, ci vine de sus de la Dumnezeu, daruita noua de însusi CReatorul a toate întrupat. O, ce bine ar fi sa credem acest lucru si sa ne daruiasca Dumnezeu tuturor sa întelegem cât mai clar acest lucru.

Nu este nimic mai înaltator decât sa-ti înalti întreaga fiinta pentru unirea cu Dumnezeu. Caci Sfânta Biserica ne învata ca nu este o unire simbolica si reala. Ne îndumnezeim!

Cel ce nu are Duhul Sfânt nu poate sta în comuniune cu Dumnezeu.

Adica, daca nu avem ochelari de sudura este o durere sa te uiti la soare. În Vechiul Testament s-a întâmplat ceva similar. Sfântul Profet

Moise înainte sa primeasca de la Dumnezeu cele doua table ale legii în Sfântul Munte Sinia s-a pregatit pentru momentul acesta cu post si rugaciune timp de 40 de zile. Sfântul Moise, desi nu s-a împartasit cu Trupul si Sângele Domnului când a coborât din Sfântul Munte stralucea la fata atât demult încât poporul l-a rugat sa-si acopere fata cu un val, caci astfel nu se puteau uita la el.

La fel si noi daca vine Împaratia Cerurilor si viata de veci, pe care marturisim în Crez ca o asteptam (“astept învierea mortilor si viata de veci. Amin) vederea lui Dumnezeu va fi o durere si nu o bucurie Multumim pentru toate darurile cu care Dumnezeu ne-a împartasit. Multumim pentru Sfintele Sarbatori ale Pastelui. Multumim si

dumneavoastra tuturor care, ati îmbogatit slujbele prin frumoasele. raspunsuri date în Sfânta Biserica Multumesc în mod special organizatorilor, celor doua atât de importante evenimente Masa de Florii si Agapa Sfintelor Pasti.

Aici romanii si americanii s-au întâlnit si într-un duh românesc al dragostei aproapelui si au petrecut momente frumoase împreuna.

Multumim celor ce au organizat Masa de Florii: fam. Gherga, fam. Stefan, fam. Tanase, fam. Trifan, fam. Radu-Radulescu, fam.

Popescu, fam. Stanke si fam. Lungu.

Multumim organizatorilor si sponsorilor Masei de Paste: fam.

Râd, fam. Staniciu, fam Bâzgan, fam. Bursan, fam. Tanase, fam.

Decuseara, fam. Cioaca, fam.

Moisa, fam. Lung si p-sa Ramona.

Sfânta noastra parohie va multumesc tuturor pentru donatiile care în aceste zile s-au strâns pentru biserica noastra. Cu vânzarile de lumânari si de carti împreuna cu donatiile star se s-a adaugat la micul buget al parohiei noastre suma de $8519.

Va multumim tuturor, dar în mod special organizatorilor mentionati.

Este un efort deosebit sa organizezi mese si acasa si la Sfânta Biserica.

Dumnezeu sa socoteasca familiile organizatoare în rândul sfintelor mironosite care de-a lungul celor doua milenii de existenta a Bisericii au daruit atât de mult tuturor celor în nevoi.

Slava lui Dumnezeu pentru toate!

Hristos a înviat!

11

MIORIŢA USA MAI 2012 INTERVIU

“I'VE ALWAYS HAD GOOD MEMORIES OF ROMANIA” OCTAVIAN CURPAS Omaima was born in Amman, Jordan. She graduated from high school and went on to study dentistry in Romania. Her first year of medical school was at Pitesti, followed by five years of medicine at Cluj(dentistry). Upon receiving her degree, she returned to Jordan where she married Jerry, an electrical engineer by profession. Omaima and Jerry would soon move to the United States and have two beautiful children: Johnathan (age 11) born in Las Vegas and James (age 4) born in Phoenix, Arizona. Initially they lived in Nevada; then, they then moved to New York, where she continued to further her study in dentistry and thereafter returned to Las Vegas, Nevada for other two years.

During this period she attended an internship at a medical center of a prominent and well known senator (also a dentist by profession) providing the best dental equipment in the United States. Omaima has been in Phoenix for five years, working as a dentist within a dental clinic, and has recently opened her own practice in Sun City, Arizona. Dr. Samain Omaima was kind enough to grant us an interview.

Reporter: - When did you embrace the idea of becoming a doctor?

Dr. Samain: - I wanted to be a doctor since I was fifteen. At eighteen I decided to go into dentistry.

Reporter: - What led you to study dentistry in Romania?

Dr. Samain: - I had friends at our church, who have studied in Roma-

nia and that encouraged me to do the same thing, as well as my father who worked in the Jordanian army until he retired at the age of 75. He is now 83. He also worked in the Ministry of Defense (in Jordan) and owns a factory of olive oil. He had pushed me to pursue my dreams no matter what!

Reporter: - What difficulties have you encountered in Romania? Did you have a language barrier?

Dr. Samain: It was a problem to learn Romanian. I already knew English when I went to Romania.

In the first year (preparatory year) at Pitesti I was admitted into the dental program. So they sent me to Cluj.

After I learned Romanian, I learned French and Spanish. I can say that I am also talented in music and foreign languages.

Reporter: What impressed you the most about Romania?

Dr. Samain: Romania is a beautiful country with a varied landscape.

I was impressed by the hospitality of the people. I love the Romanian food and how menus are served: always start with soup, followed by the meal and then dessert. I also love how Romanians are generous people hospitable beings, and sincere hearts.

Reporter: Please tell us something about Jordan. What are the most beautiful places that a tourist might visit?

Dr. Samain: The most well known tourist town called Petra is in Jordan.

City of Petra, the rock city, as is called, is an important relic from Jordan, built during the Region of Nabateean. Rich in pink stone, the

archeological complex is located in a deep canyon, and the city access is made through a magnificent color in 11 shades. Doesn’t make sense!!!

Petra is known as the "Red Rose".

There is a town of Aqaba by the Red Sea port, the border town of Eliat in Israel. Aqaba is known for its beaches and is a diving resort. Another tourist attraction is the River Jordan.

Many people go there to be baptized "to receive the blessing."

Reporter: What hobbies do you have?

Dr. Samain: I like skating (Ice Skating), playing tennis, going to the gym four times a week (I like to lift weights). Finally, I enjoy spending quality time with my children.

Reporter: That’s wonderful. Please tell us a few words about your children.

Dr. Samain: Jonathan plays hockey; he is one of the best hockey players in Arizona (for his age group).

James also started playing hockey a few months ago, when he reached the age of 3.

Reporter: What is your philosophy of life?

Dr. Samain: My philosophy of life is that God must be the center and without Him we cannot do anything. He is everything in life, and we must praise and honor Him every moment.

Reporter: Let us now return to your profession. What do you love the most in the dental field?

Dr. Samain: I enjoy working with people. I like to give them something: a beautiful smile. Each time, after I finish someone's teeth, that

person has more confidence. Dentistry is not a simple task.

Reporter: You recently opened a dental practice in Sun City, Arizona.

What is your objective to distinguish it from other specialists in dentistry?

Dr. Samain: Yes, I opened the cabinet and try to offer exceptional quality at prices that are reasonable.

What differentiates us are: honesty, quality and timeliness of services serving our patients. Our motto is: "Best service at Lower FEES. Each person is treated as a family member.

I am a person who gives meticulous attention to details. I take my great care to complete any dental work to be sure that I provide exactly what he/she wants. I use one of the best dental laboratories, and the advantage is that it is in the same building with us.

Reporter: What is the importance of dental assistant in dental practice?

Dr. Samain: The Dental assistants are the most important person after the physician. They help with all procedures. Their role is very important. They make the patient feel comfortable and make the whole process a pleasant one.

Reporter: I noticed that you are passionate to discuss issues of health and diet.

Are you vegetarian?

Dr. Samain: Yes, my whole family is vegetarian. Two years ago I decided to completely give up meat. Vegetarian diet is much healthier. I give advice to my patients on oral hygiene and recommendations on health in general. Dental health depends on our overall health. I want my

patients to enjoy good health, and expose them to the beneficial effects of vegetarian food while encouraging them to make changes in their diet.

Reporter: What would be your finals thoughts for our readers?

Dr. Samain: It is my pleasure to serve the Romanian community because I feel it is a part of me. I belong to the Romanian community, because I've always had good memories of Romania. To study in Romania was my choice. I had the support of my father whom I respect very much. Romania is a very beautiful country. My message is that God will take care of your health and health begins with oral health care, so we recommend you visit your dentist regularly. Coming to my office will be like visiting family and each person will be treated as a special person, with love and respect.

Interviu cu doamna Doina Cornea - realizat de Adalbert Gyuris - S-a născut la 30 mai 1929 în Braşov -Este poetă şi disidentă anticomunistă din România.

- A fost asistentă univeritara - În 1983 a fost destituită de la Universitatea din Cluj-Napoca şi supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, ameninţări.

- Practic, apoi a fost arestată la domiciliu până la 21 decembrie 1989.

-După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Naţional al FSN, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990 Vo l u m e p u b l i c a t e : - "Liberte?" (Ed. Criterion, Paris, 1990), "Libertate?" (ed Humanitas, Bucureşti, 1991), -"Scrisori deschise şi alte texte" (Ed. Dacia, Cluj, 1991), -"Faţa nevăzută a lucrurilor" (Ed. Dacia, Cluj, 1999), "La face cachee des choses" (ed Du Felin, Paris, 2000), -"Traduceri" (Ed.Dacia, Cluj, 2000).

A primit un mare numar de distincţii, titluri şi premii, dintre care cele mai importante sunt: Premiul "Thorolf Rafto" (Norvegia, 1989), Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989), Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer (Franta, 2000), Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2000).

Doamna Doina Cornea este un opozant marcant al regimului comunist din ţara noastră.

Pentru mine a fost o mare onoareşi desigur o deosebită plăcere să pot dialoga cu domnia sa.

Are o voce blândă,mereu optimistă şi sigur că nu face parte din categoria dezamăgiţilor cu toate necazurile de care a avut parte.

Nu sunt zgârcit şi de aceea dorescsă vă împărtăşesc bucuria trăită din discuţia cu doamna Doina Cornea.

,,Patriot este cel ce îşi respectă şi cinsteste valorile neamului.”

Adalbert GYURIS: - Credeţi că în fiecare dintre noi există un luptător sau sunt unii predestinaţi pasivităţii ?

Doina CORNEA: - Nu există predestinaţi pasivităţii.Există doar voinţa omului de a nu trăi degeaba,de a face ceva pentru colectivitate,de a răspândi nişte idei.

Dacă stăm pasiv şi ,,dormim” noi ne degradăm.Lucrurile bune se învaţă în familie,în şcoală,sau ar trebui.Din păcate în şcoală se învaţă prea puţin în această direcţie.Poate de aceea societatea românească se află într-o degradare morală şi spirituală,în primul rând datorită învăţământului. Învăţământul comunist care nu forma oameni,îi instruia,e adevărat,li se ,,băgau” în cap cunoştiinţe,dar nimica care să îi formeze spiritual ca fiinţe umane ca să trăiască pentru un anumit proiect de viaţă,într-un anumit ideal.

Să nu ne îngustăm orizontul cunoaşterii ci dimpotrivă să ne lărgim existenţa interioară.Să nu devenim mai mărunţi,mai mici ,mai degradaţi.

Astfel omul de cultură la noi a fost înlocuit cu activistul.Omul religios înlocuit cu un ideeolog.Religia înlocuită de ideologie.

Degradarea e peste tot în lume,însă la noi e accentuată.

Oamenii în general din toată lumea,doresc în putinţa lor de a progresa,de a înainta spiritual,de a deveni într-adevăr nişte fiinţe care să se situeze pe o treaptă mai înaltă.

- Sunteţi de religie grecocatolică,credeţi că şi biserica ortodoxăa avut vină,în suprimarea acestui cult sau doar regimul comunist ?

- Lumea a fost manipulată,mulţi oameni au fost de ,,slabă calitate”.

Mulţi au renunţat la religia lor sub teroare.Când treci la altă religie de bună voie e altceva.

Securitatea a făcut ca mulţi săşi calce demnitatea cu propriile lor neputinţe.

Au fost familii terorizate şi n-au avut tăria să reziste.

Vina mare este a regimului comunist,a securităţii şi într-un fel al bisericii ortodoxe care a consimţit.

Patriarhul Nicodin a preferat să moară,n-a vrut ca biserica ortodoxă să fie sub partidul comunist.Au fost şi ortodocşi care s-au comportat foarte demni,au sfârşit ca şi episcopii noştri grco-catolici cu domiciliul forţat, prin mănăstiri şi apoi mureau nu se ştie de ce.Aşa a murit şi ultimul patriah necomunist.

Din păcate biserica ortodoxă a fost trecută prin filtrul comunismului,supusă partidului.

Am cunoscut oameni demni şi din rândul ortodocşilor.Unul din ei este Înalt Prea Sfinţitul Nicolae CORNEANU,Mitropolitul Banatului care şi-a recunoscut vina imediat după 1990,spunând că a colaborat cu securitatea.A recunoscut acest fapt nesilit de nimeni.

Eu îl amintesc de câte ori am prilejul,este un adevărat păstor în mijlocul turmei sale.

Oamenii de seamă,episcopii noştri sunt de fapt ai ţării,ai tuturor.Ei au dat dovadă de demnitate şi rămân pilde pentru noi.

-L-aţi cunoscut pe părintele Todea,v-a fost îndrumător spiritual,,,cardinalul iubit” cum l-a numit Papa Ioan Paul al II-lea care a îngenunchiat în faţa cardinalului.

Cum l-aţi descrie pe omul Alexandru Todea.( s-a născut la 05 iunie 1912 la Teleac,judeţul Mureş a murit la 22 mai 2002,în Reghin ).

-A fost un OM de neînfrânt,avea

o forţă spirituală extraordinară.A stat mulţi ani în închisoare,fizic l-au călcat în picioare însă moral avea verticalitate.Rămâne în conştiinţa mea ca un model.Oameni ca el ar trebui să fie cinstiţi de tot neamul nostru.

-Între 1982-1989 aţi difuzat 31 de proteste şi texte la radio ,,Europa Liberă”,azi după atâţia ani,privind peste umar ce spuneţi a meritat ?

-Da bineînţeles că a meritat.

Niciodată, nici o clipă nu-mi trece prin minte să zic că nu a meritat. În primul rând a meritat că au fost câţiva oameni în ţară cărora le-am dat efectiv speranţă.

Afirm acest lucru că după 1990 au venit la mine şi mi-au spus:,,Doamnă va mulţumim,că ne-aţi dat nădejde !”

Că mojoritatea românilor n-au recepţionat nimic din textele mele,e o altă problemă.

Dacă pe doi oameni sau unei persoane,prin cele 31 de texte le-am dat o fărâmă de speranţă,eu zi că a meritat.

Apoi a meritat şi pentru mine pentru că aceşti ani de luptă m-au format.Eu m-am format în aceşti ani şi în continuare mă formez.În fiecare zi un om are ce învăţa şi forma.

Dacă o persoană a învăţat din experienţa mea:e bine!

Chiar dacă nimeni n-ar fii învăţat nimic,eu am învăţat multe.

-Ce ar trebui neapărat să facă un OM într-o zi,în fiecare zi ?

-În general să-şi propună să rămână el însuşi de dimineaţă până seara.Să nu-şi trădeze propriile aspiraţii,însă trebuie să le ai acele aspiraţii. În al doilea rând avem obligaţia ca în fiecare zi să năzuim să devenim fiinţe umane şi să ne ridicăm spiritual.

Dacă în fiecare zi facem un lucru bun putem să dormim liniştiţi.

Făcând un lucru bun facem un ser-

viciu altora şi implicit şi nouă.

-Sunteţi gravată în conştiinţa mea ca o adevărată luptătoare,de aceea vă întreb: ce este un patriot?

-Patriot este cel ce îşi respectă şi cinsteste valorile neamului.

-Arta poate salva frumuseţea unor sentimente care azi riscă să fie măcinate de partea materială ?

-Din păcate da.Arta e imaginea noastră.Sunt curente,mode,mofturi care cu trecerea timpului vor dispare.

O parte din muzica uşoară are mai multă gălăgie.Nu e sănătoasă pentru noi.Muzica de calitate se bazează pe acorduri,pe reguli armonice.

-V-au ameninţat,v-au jignit şi chiar aţi fost bătută,a venit cineva la dumneavoastră cerându-şi iertare ?

-Nu ,n-a venit nimeni,nici n-am aşteptat să vină cineva să-şi ceară iertare.

Dimpotrivă după 1990 m-au făcut micinoasă.Unii au spus că nu m-au bătut.Eu nu am cum să dovedesc,acuma că m-au bătut.

Am avut certificat medical,în care era scris că am vânătăi,toate leziunile care mi le-au provocat.Însă nu ştiu unde e acest certificat,cred totuşi că mai am o copie.

Am trimis atunci la radio ,,Europa Liberă”.

Din păcate unii oameni uită şi preferă sa ,,arunce cu pietre”,e mult mai uşor. Asta e !

-Doamnă Cornea eu vă mulţumesc în numele tuturor celor care au încredere în dumneavoastră,în dreptate şi în adevăr.

Cei care v-au lovit,jignit şi nu au crezut în domnia voastră sunt de mult morţi,pe când dumneavoastră veţi rămâne de-a pururi.

Vă doresc sănătate şi încă multă putere de muncă.

12

CULTURA MAI 2012 MIORIŢA USA

Dacia Revival – Reînvierea Daciei LIA LUNGU Într-o lume în care pragmaticul “time is money” a devenit dictonul de eminență, pare greu de crezut că se mai găsesc oameni, în speță români, capabili să îşi risipescă timpul şi banii pentru recuperarea patrimoniului istoric-național. Ca o luptă dintre Zmei şi Greuceni, de mai mult de un deceniu, un grup de daco-români încearcă reconectarea cu nemul dac aproape debranşat de la sistemul de valori naționale. Doctorul Napleon Săvescu este cel care prin mobilizarea de conştiințe, înființează Dacia Revival – Reânvierea Daciei – International Society, la New York în decada anilor ‘90. Lui i se alătură câțiva colegi de breaslă, între care doctorul Nik Stoian, sau Lucian Dajdea, bănățean din Voivodina cedată, care împreună cu alți patru, vor constitui comitetul de înființare.

Cu timpul, lor li se adaugă consilieri, directori, patroni, precum şi membri care, an de an se înmulțesc ca număr. Preşedintele Societății, Napoleon Săvescu, ca-n orice demers care vizează o structură complexă, a creat un Congres Internațional de Dacologie, cu sesiuni ştiințifice anuale, o revistă – Dacia Magazin, întruniri bilunare/lunare ale membrilor societății atât în New York cât şi la sediile filialelor din țară, dezbateri, simpozioane, conferințe publice, Forum online, Facebook, etc. La umbra Daciei Revival, fenomenul Globalizării culturii, parcă nu îmi mai dă frisoane. Pentrucă acest

fenomen ne rămâne din păcate opac, o spun acum deschis, în cazul în care va reuşi să îşi impună criteriile de operare, globalizarea, care va deveni groparul ideal al culturii. De aceea, sau cu atât mai mult, apreciez conştiința intransigentă şi uneori exaltată, a doctorului Săvescu de a repune în drepturile ei, adevărata istorie a neamului daco-valah.

Preşedintele Societății Dacia Revival cunoaşte bine procesul descriminatoriu impus, pe care înşine ca neam, din laşitate poate, din servilism sau mercantilism, l-am acceptat. Ideile statutului Societății este contestat din acelaşi mercantilism şi laşitate. Cartea doctorului Săvescu, “Noi nu suntem urmaşii Romei” acuzatoare prin evidențele istorice de necontestat, este contestată.

Tăblițele de la Tartaria, dacii de pe Columna lui Traian, impozantelestatui ale mândrilor daci din muzeele europene, monedele dace, în fine, o limbă dacă de netăgăduit din tăblițe, poate chiar mărturiile incontestabililor istorici precum Herodot şi Strabon pot fi contestate atunci când nevoia istorică a vremii o cere. Ce faci însă când, Herodot menționează Zeița Bendis ca fiind împrumutată de traci de la daci? Sau ipoteza conform căreia tribul din care provenea Isus " învățătorul", esenienii, erau comparați cu polistaii daci, sau Ktistaii" întemeietorii de neam", ar putea fi casta preoțească care practica medicina? Nu demult o scrisoare deschisă a unor istorici din țară, revoltați de fenomenul Dacia Revival

şi de “artizanul” societății pe care o consideră “apocaliptică”, promovând idei şi “istorii revărsarte”, ei, dacologii şi membrii lor, “nişte diletani, nişte neica nimeni, declară …. noi istoricii profesionişti, recunoaştem, suntem invidioşi atunci când muncim 5 ani la o carte şi vindem 200 de exemplare în doi ani, în timp ce o carte scrisă sub revelaţie de un purtător al “adevărului istoric” se vinde în 200.000 într-o săptămână, iar femeia de la chioşcul de ziare din colţ, acolo unde se distribuie respectiva carte, are rugăminţi pe răboj de a păstra un exemplar, încă de dinaintea apariţiei, pentru cetăţeni înflăcăraţi care vor să cunoască “adevărul”. Suntem invidioşi şi pentru că atunci când cineva deschide internetul şi caută informaţii despre daci, rezultatele “gugălite” sunt în proporţie covârşitoare dacomaniace.

Recunoaştem! Până la urma lucrurile acestea nu ne deranjează atât de tare. Este şi vina noastră, a istoricilor profesionişti, că nu luăm atitudine.

Mulţi oameni cu biblioteci în spate, cu sute de studii ştiinţifice publicate, istorici pur-sânge de calibru, se mulţumesc în a strâmba din nas la contactul cu diletanţii “dacologi” sau a trece cu indiferenţă peste manifestările acestei lumi paralele”.

Câte laşități, câte trădări se ascund îndărătul diplomelor, al lo curilor călduțe, care nu te trimit pe şantierele arheologice, fără a-ți împinge conştiința să strige adevărul cu orice preț!

Fără îndoială, curentul dacologic,

Cuvinte-ncuminţite VII

(Pilule fără efecte secundare) GEORGE PETROVAI

1. Nu-i cere omului mai mult decât poate să dea, ci caută să-i dai mai mult decât speră el să primească.

2. A te încrede prea mult în semeni înseamnă să cauţi fericirea în dezamăgiri garantate, a nu te încrede deloc în semeni înseamnă să-ţi afli fericirea într-o amăgire înverşunată.

Tragedia omului rezultă din dificultatea aflării căii de mijloc.

3. E mult mai greu să fii tu însuţi decât să fii cineva.

4. Tot încercând să fie altcineva, iar nu el însuşi, până la urmă a ajuns un nimeni.

5. Neputând dezlega tainele vieţii şi ale morţii, precum şi pe cea a necunoscutului de după moarte, omul s-a pus temeinic pe dezlegarea cuvintelor încrucişate ale Universului: timp, spaţiu, microunivers, macrounivers, mişcarea planetelor etc. De parcă i-ar folosi la ceva că de la Copernic încoace el ştie că nu Soarele se învârte în jurul Pământului!...Oricum n-a renunţat la expresiile care fac din Pământ buricul Universului, aşa că pentru el, marea minune a creaţiei (sic!), în continuare Soarele va răsări, se va ridica pe cer şi va apune.

6. Fiind diametral opusă bogăţiei exterioare, care se măsoară în bani, ar fi mult mai corect ca bogăţia

lăuntrică să poarte numele de antibogăţie. Iar atunci când omul va conştientiza că doar ea îl face cu adevărat bogat, cea exterioară trebuie desemnată cu termenul de nebogăţie.

7. Umilinţa este premiul de excelenţă acordat de viaţă răbdării.

8. Nu mila este leacul indicat pentru tratarea deznădejdii.

9. Există un grăunte de cruzime într-o milă seacă şi prelungită.

10. Mult mai de preţ este mila negrăită decât cea zgomotos exprimată.

11. Nu totdeauna un zâmbet larg reuşeşte să ascundă pereţii crăpaţi şi scorojiţi ai sufletului.

12. Sunt atâţia semeni, de altminteri bine intenţionaţi, care nu te lasă nici să trăieşti, nici să mori.

13. Decât otrava vorbelor mieroase ale ipocritului, mai bine securea grea a călăului.

14. Nimeni nu se dispreţuieşte într-un asemenea hal încât să ajungă să-şi iubească semenii mai mult ca pe sine însuşi.

15. Atât de ticăloşită este lumea, încât tare bine ar prinde o nouă venire a Omului, care să-i biciuiască până la sânge pe zarafii de azi. Numai că tot atunci este de presupus că ar putea-o păţi chiar mai urât decât la prima Lui venire...

16. Nu timpul are nevoie de

existenţă, ci existenţa are nevoie de timp pentru delimitarea ei.

17. Până şi nonexistentul îşi are un timp al său de natură necurgătoare.

18. Fiecare om caută să înţeleagă timpul după modul cum îl percepe: favorabil sau nefavorabil, liniar sau circular.

19. Cauzele timpului fiind o taină imposibil de dezlegat, omul căutător îşi îndreaptă atenţia înspre efectele sale imprevizibile şi necruţătoare.

20. La ce i-ar folosi omului să cunoască timpul, dacă efectele lui oricum nu pot fi schimbate?!

21. Fiind captiv în plasa inexorabilă a timpului, omul îşi furnizează argumente specioase de genul Trăieşte-ţi clipa.

22. Nu timpul fuge după viu, ci viul îşi caută cu insistenţă sinucigaşă împlinirea în aspra mângâiere a timpului.

23. Dacă timpul este ca o apă fără sfârşit în întindere şi adâncime, nu-i de mirare că cei mai buni înotători se îneacă taman atunci când cred că au ajuns la liman.

24. Fiecare trăieşte cum îi dictează conştiinţa şi moare cum îi porunceşte destinul.

25. Oricât de puternică ar fi dragostea de viaţă, conştiinţa sfârşitului inevitabil îl obligă pe om să rămână cu picioarele pe pământ.

suferă de fenomenologia exaltării, care este un manifest al supraviețuirii.

Il prefer, dacă valorile reale ale neamului îi sunt ținta. Si nu pot să nu admit faptul că turnătoria, trădarea, devorarea valorilor naționale şi nu în ultimul rând dezbinarea, este o îndeletnicire a neamului pe care ne-o pune în ochi Herodot însuşi. Sa exemplific succint: un dac l-a trădat pe Decebal, un valah l-a trădat pe Mihai, tot valahi au adus domni şi din alte seminții, românii i-au contestat şi i-au alungat pe Eliade, pe Brâncuşi...

Noi nu avem nevoie de străini care

să ne împingă de la masa de valori a omenirii, chiar dacă avem “monumente” în cultura universală – ne răsturnam noi, unii pe alții.

Dincolo de bagatelizări, Dacia Revival, îşi continuă sesiunile de la New York, Congresul din acest an va avea loc între 30 Iunie şi 2 Iulie, sub Poarta Sărutului, pe axa Coloanei fără de Sfârşit la Târgu Jiu. Dacii de pe Capitoliu, de pe Columna se vor uita la fel de mândri şi siguri, plini de speranțe.

Exaltați, pornesc Revoluții şi Revoluționează.

Youth Identity and Future Aspirations: A Case Study in the University of Bologna FIORENTINA POULLI, LIMASSOL, CYPRUS

ture rather than an extension, a prolongation, a repetition or a decay of the past’(Therbon 1995:126). In other words, it is only by truly understanding the present that we have a chance of predicting the future. This anthropological research, by seeking to understand the present lives of young Italian students at the University of Bologna, hopes to also gain an insight into how they view their own futures.

This research was conducted in the Italian city of Bologna, an especially interesting location in which to explore education and the lives of students owing to their great number and the prevalence of university groups throughout. Focusing on those university students, I will examine their views and opinions.

Additionally, Bologna is home to Europe’s oldest university and many of Italy’s most prominent political and social movements. The city is, and will continue to be well into the future, at the forefront of Italian education. In 1999 the declaration of Bologna began the so-called Bologna Process which aims to facilitate an intercultural education throughout Europe.

The purpose of this article is to analyze the main elements that constitute youth identity according to students’ opinion and furthermore to discuss how this identity links to an individual’s ideas about the future.

The results are based on a qualitative research implemented in Bologna, during 2010.Given the nature of the research, focused on 30 students of the University of Bologna, Italy, age was a recurrent issue throughout, and for this reason, this article deals with such a topic-youth identity.

Therefore, the main argumentation of the paper is based upon the main elements that construct a youth identity which are, according to the research findings, a person’s way of thinking, the environment around him and his present lifestyle. In addition, I demonstrate that the notion of youth clearly correlates to the student identity- being a university student undoubtedly helps many people to feel young and dream their future.

INTRODUCTION In the words of Therbon, ‘The CONTINUARE IN present is the beginning of the fu- NUMARUL URMATOR >

13

MIORIŢA USA MAI 2012 PUBLICITATE

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2

SCOLARA

3

4

5

6

7

8

9

10 11

12

Orizontal: 1.Un tip cu minte. 2.Se face la inceputul orei.-Exponenti.3.Util temei de acasa.-Povestita. 4. In curs! – Prezinta tinuta de ultima ora.-Ambientul zburatoarelor.5. Raze de tip nou.- Metode de rezolvare. 6. Este numai ochi si urechi.- Cromatica(pl).7. Ispitit.- Unitate de uz plastic folosita cu talent.8. Una si una! –Unitate de timp.- Cursuri. 9.Sfioasa.- Unul din halogeni.10. Apelul la distanta – Atrageri in cursa. 11. Persoane facute de basm – Ultima stire! - Sunt tunse! 12 Alta unitate de timp. - Pus in evidenta.

Vertical: 1.Data spre reciclare. 2. Ustensile de laborator – Unitate scolara. 3. Furnizor de ceai calmant – De prim rang in cancelarie si nu numai. 4. Curs pentru incepatori – Uman. 5. Flacara la purtator – Suprafata ca marime. 6. Apt dar tras pe dreapta! – Depus aici fara dubii! – Abreviatie pentru contopisti (vechi) 7. Vine dupa o descarcare furtunoasa – Tinut in frig. 8. Limita finala! – Luata in competitii –X ca semn aritmetic. 9. Marfa pastrata in siloz – Cleopatra pe scurt. 10. Radacina patrata dintr-un numar negativ.11. Usturoiate la dublu,- Epilogul unei pagini transmis la urmagtoarea.12. Meserie de tunar.

Rezolvarea careului anterior: “INDUSTRIALA” ORIZONTAL: 1. Aparat – Dosar. 2. Laminat – Roca. 3. I - Amu – Cadru. 4. Ambala – Ritma. 5. Ii – Anion – Ur. 6. Role – As – Aula. 7. Aripa – Tatuat. 8. Situat – Post. 9. Tar – Rata –Op. 10. Vital – Sertar.11. Acetati – Eire. 12. Re – Anual- Ret. VERTICAL: 1. Alia – Ras – Var. 2. Pa – Mioritice. 3. Amabilitate. 4. Rima – Epurata. 5. Anula – Aa –Lan. 6. Ta – Ana – Tr – Tu. 7. Tc – Ist – Asia. 8. D – Aro –Apte – L. 9. Ordinatoare. 10. Sort – Uus – Tir. 11.

Acumulatoare. 12. Ra – Arat – Pret.

Careu realizat de MIRCEA NEAGOE, San Jose, CA.

M I CA PU B LI C I TAT E - Angajam caregiver, preferabil cuplu live-in sau schimburi. Conditii excelente,camera si baie privata.Pentru informatii sunati la : 916 761 5795 -Angajez caregiver part time/full time la casa de batrani in Sacramento, acte si engleza necesare. Sunati la 916-717-0438.

-Angajam caregiver la casa de batrani in Surprise, Arizona. Conditii bune de lucru si salariu stimulativ. Tel. (623)518-6890 sau (623)451-7556.- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.

- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.

- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.

- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.

- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.

- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.

- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.

- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.

- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241" - Cetatean,72 de ani, stabil financiar, fost marinar din Constanta, caut doamna rezident pentru ajutor reciproc. Tel.(207) 892 -7150 " - Caut pe Iuliana Molnar, din Brasov. Nr. de telefon (909)965-0131, CA, sa sune la (207)892-7150 - Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles.Informatii la telefon : (310) 699-6917

RECLAME

14

MAI 2012 MIORIŢA USA

John Militaru Ministries

THE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED FROM BEHIND THE IRON CURTAIN

www.johnmilitaru.org

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667 Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries

Customer Service Position-Flexible

30 hour, Monday thru Friday work week.

Proficient in Quick books, Excel and Word. Duties include but not limited to : A/R, A/P, Posting Deposits, Data Entry, Filing, creating spreadsheets.

Please email resume with salary history and work references to email : anthonyadams0012@gmail.com

Program Schedule 2012 Sacramento County, CA Comcast Cable Thursday @ 8:00 pm Ch 18 Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 Roseville, CA Monday @ 6:00pm on Ch 18 Tuesday @ 11:00am Thursday @7:00pm on Ch 18 Friday @ 12:00pm Modesto, CA Monday @ 7.30pm on Ch 26 Monday @ 10:30 pm Tuesdays @ 8:30 pm Friday @ 6:00 pm Stockton, CA Monday @ 8:00pm on Ch26

English/Romanian English/Romanian JMMI English/Romanian English/Romanian English/Romanian JMMI English/Romanian JMMI Romanian English English Romanian English

Vancouver, WA Sunday 11:00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian Orange County, CA Saturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. English Ch 95 - Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park Ch 97 - Anaheim, Villa Park Ch 98 - Yorba Linda, La Habra.

Notes:

All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

GREAT SPECIALS

EuroMarket & Delicatessen

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

AP S L H A L EC YE

AFFORDABLE Studios, 1's & 2's bedrooms FOR EVERYONE 1601-1745 Cormorant Way Sacramento, CA 95815 *** Vorbim romaneste ***

Tel. 916.927.7202 Fax. 916.568.0792

15

MIORIŢA USA MAI 2012 PAGINA CITITORULUI

USA Hoinărind prin Argentina şi înapoi acasă MIORITA DONATIE $1.00 DONATION RADU MIHALCEA

CONTINUARE DIN NUMARUL TRECUT >

... american participând la diferite concursuri. Câtă graţie au aceştia, ce precizie a mişcărilor, ce eleganţă…De balerina amintită mai sus…nici nu pot să mai vorbesc…De calitatea (uluitoare) a spectacolului de la Chicago Symphony…nici atât! Şi…pe când automobilul meu se scufunda în noapte, am găsit explicaţia răspunsului spontan aruncat ofiţerului de la controlul paşapoartelor din Miami, primul aeroport american la care am ajuns după periplul argentinian: “Sunt aşa de bucuros că m-am întors acasă!”…Ce condiţii extraordinare de viaţă avem aici…!

Da...şi aceasta a fost apoteoza lunii februarie, petrecută atât de neobişnuit!

Publisher:

MIORITA CULTURAL ASSOCIATION Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu (Director Onorofic) Viorel Nicula (Director) Simona Botezan (Director Adj.) Prof. Dr. Marius Petraru (Redactor Sef) Dana Deac (Redactor Adj.) George Roca Octavian Curpas George Stanca Alex B. Chihaia Mara Circiu (Senior Editors) Ovidiu Junc (Graphic/Layout Designer) Radu Topan Marius Baciu (Web Master)

VEDERE PARTIALA A CASCADEI IGUAZU

Adi Kaszoni (Photo) Colaboratori onorifici: Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta Adalbert Gyuris - Germania Laurentiu Fulga - Australia Corneliu Florea - Canada Lucretia Berzintu - Israel Lia Lungu - New York Dan Boanta - Chicago Marius Jar - California Amelia Avram - California Alina Jar - California Mircea Neagoie - California Pr. Octavian Mahler - California Prof. Dr. Adrian Botez - Romania Eduard O. Ohanesian - Romania Madalina C. Diaconu - Romania Victor Martin - Romania Eric Vamos - Romania Nicolae Gavrea - Romania Mihai Junea - Romania Maria Diana Popa - Romania Colaboratori presa: Agerpress D C News N Y Magazin E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.com www.ziarulmiorita.com ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691 PHONE: 916 868 5395

Detaliu al gheTarului Perito Moreno: peretele fotografiat are 60 m înAlTime

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati.

Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si responsabilitatea juridica.