08-14 MAI 2013
CRISTOS A ÎNVIAT!
Bijuteria Belor Gold - vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparaţii la bijuterii de aur şi argint
VĂ INVITĂ LA: O CĂLĂTORIE CULINARĂ INTERNAȚIONALĂ DE EXCEPȚIE ! ÎN CARE SE ÎMPLETESC GUSTURILE ȘI ESENȚELE BUCUTĂRIILOR DE PE TOATE CONTINENTE ȘI PENTRU TOATE GUSTURILE COMENZI ȘI REZERVĂRI 0254244188 , 0747575364 0760817377
INVITAŢIE LA CONCERT
CAPELLA JUVENTA, orchestra de tineret a școlii de muzică din ILMENAU/TURINGIA și Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” din DEVA, vor concerta luni, 13.05.2013, ORA 18 în Biserica Evanghelică C.A. din Orăștie Buna colaborare dintre cele două școli are la bază un parteneriat început din anul 1996. Mai întâi, elevi din ambele școli pregătesc concertul de la Cisnădioara în județul Sibiu, unde cei peste 50 de elevi din DEVA și ILMENAU pun bazele programului pe care-l vor cânta. Audițiile acestui an vor fi: În prima parte, din operele lui George Bizet și Alessandro Orologio. În partea a doua, prelucrări din muzică de film și Gospel. CU TOŢII SUNTEŢI INVITAŢI SĂ-I ASCULTAŢI PE ACEŞTI MINUNAŢI TINERI!
PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT:STR.EROILOR NR.29, TEL.0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE ACCESORII BAIE GRESIE, FAIANȚĂ CABINE DUS, CĂZI DE BAIE 1,20 lei|\plic
diferitele servicii din cadrul primăriei pe care domnia sa le poate controla și din birou. Cum scriam mai sus, ședința consiliului local a avut loc. Ei bine, și de data asta măsura neputinței a fost la ea acasă, neputința unui sistem prea vast în care nu știe stânga ce face dreapta, pentru care cetățeanul și problemele lui nu contează ci doar sloganul „noi ne facem că muncim, ei nu se fac că ne plătesc”. Cum altfel aș zice când pe masa de lucru a consilierilor a fost pus un punct aprobat prin așa zisa „APROBARE TACITĂ”. Este vorba despre punctul 12 din ordinea de zi, punct ce viza „hotărârea privind aprobarea închirierii unui spaţiu cu destinaţia de sediu pentru Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – Organizaţia Orăştie situat în str. N.Bălcescu, nr. 16”. Spun neputința sistemului, a
Orăştia mea
În vestul României, în judeţul Hunedoara, se află frumosul oraş Orăştie, încărcat de istorie şi nenumărate amintiri. Un oraş plin de case şi de blocuri mai mari sau mai mici, mai colorate sau mai terne, de străzi şi străduţe şi aglomerat… aglomerat de zâmbete, râsete, ochi strălucitori, obrăjori îmbujoraţi, chicoteli. Un oraş mai înfloritor cu fiecare zi care vine. Oraşul-mamă pentru toţi locuitorii lui care, poate pe străzile acestui frumos oraş au făcut primii paşi şi tot de aici au mii de amintiri frumoase sau triste. Oraşul de suflet al tuturor celor care sunt departe de el. Aş vrea ca şi peste câţiva ani să fie un oraş la fel de frumos, de vesel, de luminos şi ca toate schimbările să îl ajute să evolueze şi mai mult. Alina Bota
aparatului ce ar trebui să se miște ca un angrenaj unitar, numit într-un cuvânt PRIMĂRIE. Ei bine, aici nu a fost așa, iar consilierii noștri nu numai că au văzut acest lucru, dar l-au taxat ca atare invalidând acest punct de pe ordinea de zi. Sunt curios cine va fi tras la răspundere, sau mai bine zis, cine nu va fi tras.
zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag Se zvoneşte că Uniunea Europeană e pe cale să interzică la vânzare tradiţionalii mici, un deliciu pe care şi-l poate permite mai tot românul. Oare nu e prea mult ? Şi uite-aşa, încet, încet, ni se vor interzice borcanele de zacuscă, sarmalele, zama de fasole cu ciolan, eventual şi cârnăciorii de Crăciun, că mai-marii de la conducere prind orice idee venind din partea Uniunii Europene. Păi, dacă tot au apărut atâtea produse alimentare de peste mări şi ţări, nu ar trebui să ne aliniem ? Noi, românii, suntem receptivi (am zis bine ?), am adoptat sărbători şi obiceiuri străine neamului, ce mai contează dacă, în timp, renunţăm şi la bucătăria tradiţională şi, într-o zi, (ar vrea ei !) şi la „dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim”…
În viitorul număr vom încerca să obținem de la onor Primăria Muncipiului (ptiu, cămi vin vorbe ce de demult am vrut să le uit) Orăștie un raport contabil pentru a vă informa care este situația încasărilor la bugetul local și care sunt su- zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag mele alocate din acești bani pentru salarii, prime, etc. în Unii lucrători comerciali folosesc în aşa fel cântarul, raport direct cu sumele care se duc direct în investiții. încât cumpărătorul să nu vadă afişajul. Nu zic că din rea Tot atunci sperăm și în intenţie, intenţia e bună, dar numai pentru cel ce vinde… bunăvoința domnului primar, în a acorda un interviu zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag VORBEI, la un an de la câtigarea alegerilor. Nu pot înţelege, de exemplu Coca-Cola sau Fanta la DAN ORGHICI doză, într-un magazin costă 1,20 lei iar în altul, la numai câţiva paşi distanţă, costă 2,40 lei. Oare nu-i prea mare Oraşul meu este o colecţie de imagini, fiecare adaosul ? Sau se aprovizionează de la primul magazin… imagine cu melodia ei, este un oraş încărcat de istoria ce se înalţă în apropierea cetăţilor dacice. Vic Virgil Bălan Oraşul meu e cel pe care-l visez. zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag ¥ zig zag Oraşul meu sunt oamenii săi. Oraşul meu sunt valurile de oameni care plutesc prin măruntaiele lui şi care se opresc măcar pentru o fracţiune de secundă pentru a-ţi zâmbi. Nu ştiu să spun mare lucru despre Orăştia mea, ştiu doar că este un oraş în care întâlneşti oameni buni, cu suflet mare şi multe locuri frumoase, atât de multe încât pe cele mai puţin frumoase nici nu le mai văd. Este oraşul meu, Orăştia mea, locul în care mam născut, am copilărit şi am trăit fiecare minut din viaţa mea. Este Orăştia mea şi îmi place aşa cum este. Nu vreau să schimb nimic: nici locuri, nici oameni, nimic. Sunt mândră de Orăştia mea ! Cătălina-Giuliana Dohotaru
————————————
VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753.
mail: vorba.orastie@gmail.com Telefon: 0765 372 065
Bătută de vremuri dar neînfrântă, fosta bancă Ardeleana din Orăştie, în prezent Şcoală Sanitară, policlinică şi cabinete medicale Medicina de familie, strada Nicolae Bălcescu nr. 18 — în Orastie.
Cum toate reintră încet dar sigur pe făgașul normalității după o mini vacanță de Paști (ce bine-i să fii bugetar, chiar de-i remunerația după buget mica, coane Iancule!) și perioada de acalmie auto impusă de noi în tot acest timp, revenim. Dacă ședința Consiliului local a dezbătut și redezbătut în problematica banului public (așa puțin cât e), am prins din zbor o frază ce a deranjat nițelu -mi intelect. Într-o remarcă făcută la adresa spitalului municipal, mai marele urbei cerea domnilor consilieri puțintică răbdare, așa, vreo două trei luni, ca noul manager să poată pricepe bine pe unde se duce pe apa sâmbetei banul public. Eu parcă știam ceva de interimat în administrarea spitalului, ori a fost unsă doamna director într-un interimat definitiv? Apoi, după cum știam, primarul este al întregi urbe și nu super vizor la spital, la curățenia orașului, la iluminatul public, pentru asta sunt
Fiți ponderați de sărbători
Supărați parcă pe politichia de mahala a „preşedintelui” Băsescu, UE vrea să scoată din bucătăria românilor sloganul culinar al tuturor campaniilor și întrunirilor de ori ce fel, „micii şi berea” fiind taina ascunsă după grătarul încins, se dau pe gratis, pe bani sau oricum, numai să fie. Ei sâc, au zis mai mari comițiilor Evropei, vă luați de noi, noi vă luam micii, mâncați frumos la iarbă verde prăjiți la barbecue cârnați nemțești că micii voștri nu au garanție doi ani sccc! După ce premierul Victor Ponta a declarat, luni, că va sărbători 1 Mai prin muncă, la o „acțiune socială" împreună cu ministrul Nicolae Bănicioiu şi primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, social-democrații luând decizia de a renunța la acțiunile cu mici și bere. Una peste alta zice UE că nu-s mai buni micii, renunțăm la ei, dar vezi că mai sunt şi excepții de unu mai, muncitoresc sau nu, Mazăre încalcă noua „tradiție" instituită de PSD, dând mici şi bere la tot „poporul". Tot Ponta zice către români: Noi ne luptăm, salvăm micii de C. E. Premierul Victor Ponta a declarat, la Constanţa, că Guvernul „se luptă" să salveze micii de Comisia Europeană, adăugând că „nu e nicio problemă", şi le-a transmis romanilor să fie "mai ponderați" de
sărbători. Se aude bine dar realitatea îl combate pe socialistul cu avere, dar hai să vedem ce ţinea premierul pe numele cabinetului său de avocatură. Prin desfiinţarea cabinetului de avocatură care îi poartă numele, Victor Ponta a devenit proprietar direct a trei apartamente în Bucureşti şi o casă în Gorj, a două autoturisme, dublu decât ce deţinea şi declară până acum în nume propriu. Noile proprietăţi asumate de premier apar într-o declaraţie de avere actualizată de Ponta pe 18 aprilie şi intregistrata la camera Deputaţilor pe 30 aprilie, scrie Gândul. De suntem sub zodia micilor și a mieilor, de ce să nu fi sacrificat şi mai mult astfel Curtea Constituțională a de-
cis: „sacrificăm în săptămâna asta şi presa” şi, tam- nesam, după o îndelungată răzgândire (cinci ani) au hotărât să arunce în aer pe calomniatori, mai bine zis în aer de zeghe că doar ce au denigrat destul pe politicieni de au fost câțiva pe la mitica. Nu zic ba, mai sunt prin trusturile de presă şi inşi cu slobozenie la condei sau cuvânt, or mai trebui temperate anumite ieşiri, dar nu astfel. Grupul parlamentar "Trădare, dar s-o ştim şi noi". 12 parlamentari au schimbat deja partidul cel puţin o dată, deşi legislatura parlamentară a început doar de patru luni de zile. Noul Parlament s-a
constituit în decembrie 2012 şi de atunci zece deputaţi şi doi senatori au schimbat deja partidul din partea căruia au candidat. La Cameră, numărul minim de parlamentari pentru constituirea unui grup este de zece. Partidele din Opoziţie, PDL şi PPDD, au fost principalele victime ale traseismului, pierzând şase, respectiv cinci parlamentari. Un deputat PPDD s-a întors în partid după o săptămână la PC, scrie Adevărul. S-a bucurat Mazăre prea devreme? Ministrul Culturii spune că nu a demis pe nimeni. Deşi primarul Constantei, Radu Mazăre, a declarat că premierul Victor Ponta se va ocupa de consilierul de la Ministerul Culturii care i-ar fi cerut mită, ministrul liberal Daniel Barbu spune că nu a demis pe nimeni. Mazăre anunţase că "nea Frână este unul Angelescu de la Ministerul Culturii şi premierul Victor Ponta a zis că se va ocupa personal de această problemă". Frâna constă, conform spuselor primarului, într-o cerere de mită contra aprobării unui PUZ. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, spune însă că Mircea Angelescu este "o per-
Iluziile, ca hrană pentru mulţime Nu reuşim să urnim din loc carul naţional. Cu un an în urmă, sătui de show-uri televizate prin studiouri şi prin marile pieţe ale României, am sperat că ne-a venit şi nouă rândul la fericire. Show-urile parcă s-au transformat în mega-show-uri, aceeiaşi tipi (scriitori, actori, politicieni, analişti politici) ocupă sticla, iar noi devenim sclavii televizorului. Vedeţi ce uşor poate fi controlată mulţimea ? Nu vi se pare că metoda dă roade ? Stă cetăţeanul cu telecomanda în mână, butonează pe zeci de posturi, poate săi ceară vecinul ajutor sau, Doamne fereşte, să-i ardă casa, el nu lasă telecomanda, nu pleacă din faţa televizorului. Şi, dacă mai găseşte bani şi de-o berică şi de-un pachet de ţigări (la
negru !!!), totul e bine sau chiar foarte bine. Dacă, cumva, din întâmplare, se încing prin ţară spiritele, exact în acelaşi timp se transmit pe post crime oribile, violuri cu sechestrare, sau capturi de ţigări de contrabandă sau droguri, focalizând atenţia pe acestea. Şi, uite-aşa, cetăţeanul este mai curios de faptele enumerate mai sus, fiindcă în ultimii 23 de ani s-a obişnuit cu lipsurile de orice fel. Şi se poate constata cu uşurinţă că unii dintre cetăţeni se ghidează după o veche vorbă românească: „Îmi caut de lucru, dă, Doamne, să nu găsesc !”. Îmi pare rău să o spun, dar totul pleacă de sus, şi atunci la ce să ne mai aşteptăm ? Da, se va curăţa totul de la coadă, iar coada întotdeauna, întotdeauna vom fi noi, cei mulţi
Aş fi vrut să zic pentru popor dar, cum societatea românească e împărţită în preabogaţi şi prea-săraci, iar preasăracii fiind în proporţie covârşitoare, mi-am zis că nu mai poate fi vorba de popor, fiindcă pe cei săraci şi mulţi au avut grijă mai-marii să-i dezorganizeze, astfel încât nu mai pot fi numiţi decât „mulţime”. Mai întotdeauna am fost hrăniţi cu iluzii, dar nu oricum, ci contra-cost; şi încă ne vor mai costa iluziile bani mulţi, sănătate şi, de multe ori, ani din viaţă. În perioada de după urarea iluzorie „Să trăiţi bine !” transmisă mulţimii (era să zic „poporului”, dar mi-am muşcat limba) de domnul preşedinte Traian Băsescu şi până la ultimele declaraţii ale prim-ministrului Victor Ponta – nu vi le amintesc fiindcă sunt proaspete - care iese de do- u ă
ori pe zi şi înc-o dată, seara, cu iluzii siropate, mulţimea a cam început să nu le mai înghită nici pe astea căci s-a săturat de… poante. Parcă a început acest personaj să se răţoiască la noi ! Păi cum ne-a fost vorba, coane ? Să credem că ne-ai dus de nas sau, cum se spune în jargon, „ne-ai tras-o” ? Iată că aproape au trecut 11 luni şi treizeci de zile şi, nouă, românilor mulţi şi minţiţi, încă nu ne vine să credem că un june-prim ne duce iar cu zăhărelul. Sau, poate, cine ştie, cei de la Uniunea Europeană te-au ameninţat cu băţul pe harta Uniunii, ca pe vremea mea, cu cincizeci de ani în urmă, când o mai încasam şi eu, tot aşa, de la harta României, dar înduram cu stoicism, că era harta ţării mele şi mă consideram
soană extrem de respectabilă", care ocupă în continuare funcţia de consilier în Ministerul Culturii, scrie EVZ. Diferenţa dintre intelectual şi omul politic: studiu de caz. Lumea este nedumerită să vadă intelectuali care tranşează brutal fără simţul nuanţelor şi politicieni care nu reuşesc să simplifice, rătăcindu-se în paranteze derutante. Mihail Neamţu este un caz tipic de politician care nu îşi înţelege propriul eşec. Deşi manifesta energie cât 10, deşi abordează teme majore cu îndrăzneală ideologică, deşi nu are o biografie pătată, nu reuşeşte deloc să decoleze. Noua Republică nu se vede nicăieri în sondajele de opinie şi este cu adevărat o imensă nedreptate că Forţa Civică şi PNŢCD-ul întrunesc mai multe preferinţe de vot, scrie Deutsche Welle. Mărturisiri. Înainte să înveţe alfabetul, Vasile Blaga a învăţat poker. Astăzi, lider al principalului partid de opoziţie. În tinereţe, pasionat de poker. Vasile Blaga a dezvăluit, la România Tv, că nu a fost uşă de biserică în copilărie. "La ţară, înainte să înveţi alfabetul, învăţai să joci cărţi. Am învăţat jocurile tradiţionale din Bihor, apoi jocurile de noroc: poker, 66, farber, culoare, în traducere. Ştiam toate lucrurile astea dinainte de a merge la şcoală. Aş spune că pokerul este un sport inteligent", a povestit Vasile Blaga, potrivit EVZ. Lelea a la Orăștie
patriot. Pe la noi, pe la români, este-o vorbă din bătrâni (na, că poetul din mine nu se dezminte, fac ce fac şi-o dau iar în poezie !): „Schimbarea şefilor, bucuria…” Ce mai, noi, vrem, nu vrem, ţinem la tradiţii, chiar şi la cele de care vrem să ne scăpăm. La toate câte se întâmplă, nişte experţi, pe diferite posturi TV, îl scot vinovat tot pe… nea Nicu ! Măi, să fie ! Iar adevăraţii vinovaţi de năruirea României pledează în victime şi, pe deasupra, mai şi cer despăgubiri pe la forurile europene. Iluzii, perfuzii, transfuzii, confuzii şi contuzii… Dar, dar toate astea ne costă scump ! Ei, şi ce ? Suntem căliţi ! Nu am avut noi un „Caritas”, un „F.N.I.”, o bancă… „Columna”, una „Bancoop” şamd. ? Acum, când ne-am învăţat cu ele, mai are rost să schimbăm macazul ? Da, are rost, fiindcă ne-am săturat să trăim cu iluzii în timp ce ţara se goleşte de bogăţii ! Vic Virgil Bălan
Pe vremea aia era sala de sport a colegiului Kun. Interesantă aici este clădirea din stânga (casa Vulcu) care nu arăta așa cum o știm noi acuma (nu are balcon, turn, etc).
ALOOO!!!!! DOAR DUPĂ CE CADE DE TOT SE VOR LUA MĂSURI, URBANISMUL, ALOO ESTE CINEVA LA SERVICIU ?
ACASĂ, DE PAȘTI
Noapte de Înviere. Înaltă și sfântă. Paşi ce răsună puternic, grăbit, de pe toate străzile orașului. O mulțime ce curge tăcută, tocmai trezită dintr-o ușoară ațipeală, spre biserici. Ies în seara plăcută și caldă, îmi amestec pașii cu cei ai trecătorilor. Obosită, ca de obicei, gândisem cu câteva ceasuri în urmă să nu merg... Un sentiment de jenă mă inundă imediat, amintindu-mi de anul în care stătusem acasă, pentru că ploua prea tare... Fusese o noapte întunecată, cu ploaie rece și puternică și beznă pe străzi. Când începuseră clopotele să bată, am izbucnit în plâns. Niciodată
Fiecare război este precedat de o minciună răspândită abil prin mijloacele de comunicare în masă. Astăzi, aflăm că Statele Unite ale Americii amenință Venezuela și Ecuadorul. Mâine, Iranul. Poimâine, pe cine oare?... Să ne amintim de câte ori, aceleași State Unite, și prin aceleași mijloace, ne-au manipulat. Fiecare război important a fost „justificat” printr-un fapt abominabil, care mai târziu (mult prea târziu) s-a dovedit a fi o dezinformare, lansată în mod deliberat. Iată un scurt inventar:
1. Vietnam (1964-1975) Minciună mediatică: Pe 2 și 3 august 1964, forţele militare ale Vietnamului de Nord au atacat două distrugătoare americane aflate în Golful Tonkin.Ce am aflat ulterior: Acest atac nu a avut loc niciodată. A fost o invenție a Casei Albe. (Vezi anunțul mincinos al președintelui Lyndon Johnson aici: http:// www.youtube.com/watch?v=Dx8ffiYyzA Scop: Împiedicarea câștigării independenţei de către Vietnam şi menţinerea dominaţiei americane în zonă. Consecinţe: Milioane de victime, malformaţii genetice (Agentul Orange) uriașe probleme sociale. De ce nu vezi aceste imagini la TV? De ce presa audio vizuală tace? Data viitoare când mass media îți va spune că a început un război împotriva unui fost un dictator, amintește -ți acele imagini! VOR URMA CELELATE 9
nu m-am iertat pentru noaptea aceea. E drept că muncisem mult. Curățenie, rafturile cămării pline de prăjituri, bucatele pentru ziua de Paști... Și credința mea? Înțelesul adânc al acelei nopți? Starea unică și irepetabilă în celelalte nopți ale anului, pe care ți-o dă corul inimilor ce cântă auzit sau nu, „Cristos a înviat din morți”, noaptea aceea în care simți că cerurile și pământul sunt tot una, la toate acestea renunțasem, pentru ce? Pentru că, în loc să stau la taină, mai mult ca oricând, cu Dumnezeul dinlăuntrul meu, să-l întreb pe Fiul Lui și-al omului cum să-alung bezna din viața mea, cum să fiu, cum să iubesc și să iert sau cum să trăiesc jertfirea,... am ostenit cu ștersul ferestrelor și-am nădușit deasupra aragazului, pentru cele mai noi rețete de prăjituri... Și... ploua... Sunetul clopotelor opri amintirea. Grăbii mersul, salutând tot la câțiva pași cunoscuții, că doar eram acasă! Chiar îmi trecu prin minte acest gând. „Ce bine că sunt acasă!” Da, puteam fi departe și de mult timp, departe. Dar nu m-a lăsat sunetul clopotelor din satul meu de dincolo de Mureș și dealurile lui verzi... Și din nou iuții pasul, în ritm cu șuvoiul de aducere
aminte și de iubire din inima mea. ... În seara de Paști nu adormeam nici picurată cu ceară. De teamă să nu mă cuprindă somnul, nu mă apropiam de pat, stăteam pe scaunul înalt cu spătarul ce trecea de creștetul capului meu, făcut de „Astalușu`”(tâmplarul satului). Îl ispiteam pe Moșu cu tot felul de povești , nelăsându-l să doarmă, în timp ce Buna trăgea câte un sforăit zdravăn, ruptă de oboseală. De la spoitul bucătăriei, la vatra de pământ, pâinea și cozonacul ca aurul coapte în cuptorul mare, „de zece pâini”, preparatul mielului și, pe apucate, fuga în grădină, la răsaduri, le făcuse pe toate... Mă văd trecând puntea aruncată peste valea satului. Mai mult o ghiceam, decât o vedeam. Lanterne aprinse coborau din susul satului, de păreau a veni din cer și urcau dinspre josul văii, de parcă toți licuricii de pe Drimoc- pășunea de pe malul Mureșului, își aprinseră felinarele. Urcai treptele de piatră, căznindu-mă să fac pașii cât mai mari și străduindu-mă să mă țin de bunicii mei, încât îmi ardeau urechile de efort pe sub baticul cu care mă legase Buna. Tot ritualul ce urma, primea pentru mine dimensiuni cosmice și, cu ochii țintă la lumânare, o lumină dumnezeiască mă cuprindea, cu care deveneam totuna și parte din inima ei. Iar clopotele... Clopotele, n-au mai sunat niciodată, dincoace de copilărie, la fel... Ieși preotul cu lumina sfântă din altar. Mulțimea se mișcă, spre a se împărtăși din ea. Mă îndepărtai, spre un loc mai înalt, de unde să am o privire mai largă peste lume. O mulțime impresionantă, cu lumînarea în mână, precum „licuricii” din copilăria mea, murmura încet, „Cristos a înviat!”
Toată lumea, cred, a văzut, măcar o dată-n viaţă, un film american sau italian despre supremaţia bandelor mafiote asupra unui teritoriu. Lupta dintre gangsterii rivali se duce, în film, din mai multe puncte de vedere: politic, violent, pe stradă dar, întotdeauna, există şi o luptă psihologică, un război de catifea, în care cel ce cedează primul nu este învingător, ci învins, adică ucis. Cuvântul „ucis” nu înseamnă aici ceea ce înţelegem noi prin moarte fizică, înseamnă mai degrabă „terminat” în cariera sa, compromis, fără viitor. Având în vedere cele spuse mai sus, altfel vedem lupta dintre justiţie şi răufăcători pentru că, de obicei, justiţia nu câştigă fiindcă este puternică, ci fiindcă răufăcătorul prins şi pedepsit, a fost mai slab decât un alt răufăcător care l-a învins şi, confecţionându-i intenţionat un flagrant, l-a pedepsit. În astfel de cazuri morala este că meritul nu aparţine întotdeauna învingătorului. Practic, şi în România se întâmplă aşa ceva, deşi acest scenariu pare a fi o ficţiune: primarul din Târgovişte a fost condamnat la trei ani de închisoare. Prima reacţie a românului cu bunsimţ ar fi să exclame, mulţumit: „Bravo, uite că, până la urmă, hoţii sunt prinşi, uite că triumfă dreptatea !”. Dar, oare, acesta este adevărul ? Ca să nu intrăm în amănunte legislative – un cadru pe care, oricum, nu-l stăpânim suficient – care să ne distragă atenţia, în România s-a ajuns la mentalitatea că indiferent cât de „cinstit” ar fi un politician – senator, deputat sau primar – este implicat, cu sau fără voia sa, în afaceri infracţionale, prin mituire sau şantaj. În particular, cazul primarului din Târgovişte, preluat de pe Mediafax.ro, este unul ba-
Doamne, câtă iubire, se revarsă acum spre tine! Doamne, fă ceva cu noi, ca să știm să te ținem aproape în toate zilele și nopțile vieții noastre, pentru că eu nu cred, Doamne, în sloganuri! Eu sunt de modă mai veche, mai din secolul trecut și nu cred că doar ”De sărbători să fim mai buni!” și cred mai degrabă în vorbele vechi... „Ubi casa, ibi bene!” Eu cred că bine, cu adevărat, nu-ți poate fi decât acasă. Uite, aproape nici nu mă deranjează perechile astea de tineri ce „ socializează” la greu, în spatele gardului viu, cu spatele spre biserică! Îi înțeleg ce vorbesc și se bucură că s-au întâlnit. Dacă ceva mă mâhnește, un pic, în clipa asta, este că după 20 de ani de libertate, încă nu îndrăznim să cântăm tare, din toată inima, alături de preoții noștri, cântecele Învierii. Doamne cum îmi tresare inima! Preotul, un bărbat puternic cu o voce ca un tunet ce mi se părea că reverberează pe dealuri, lovi puternic ușa închisă a bisericii: „Deschideți-vă porți...” Și când aflam că Cel ce urma să intre era „Împăratul măririi”, mă ridicam pe vârfuri și mă agățam de Moșu să mă ridice în brațe să îl văd, atât de sigură eram șiatât de deplin simțea inima mea că „Domnul cel tare-n războaie” era cu noi… O prietenă din tinerețe, mă cuprinse de umeri și ne îmbrățișarăm cu bucurie. „Am venit acasă!”, adăugă încet, cu ochii umezi. Dădui din cap, cu înțelegere, în timp ce inima mea îi răspundea: „Și eu am fost... ”
nal. Obiectul infracţiunii comise de el a fost achiziţionarea de echipamente pentru locuri de joacă la suprapreţ, ceea ce, zic eu, e interpretabil. Suma prejudiciului (399.832 lei), pentru Primăria unui municipiu cu 99.000 de locuitori şi un buget de 25 de miliarde lei vechi, pare a fi mai mult un pretext. În oraşele mari din România primarii au furat sume mult, mult mai masive fără a fi condamnaţi. De aceea cazul lui Gabriel Boriga, primarul din Târgovişte, este suspect. Se poate să fi avut duşmani; judecând prin prisma recentelor conflicte dintre primar şi consilierii USL, acest lucru devine o certitudine. Ei bine, mă întreb dacă nu cumva aceştia din urmă n-au avut nici un amestec în condamnarea primarului. Ba mai mult, mă gândesc la ceva oferte mai tentante pe care le-au pierdut consilierii din cauza primarului în căpăţânat. Şi atunci începe să se clarifice toată afacerea. Dar, dincolo de aparenţe, citim printre rânduri semnificaţia evenimentului juridic şi social. Se poate ca justiţia să câştige. Câteodată. Mai precis, atunci când vor ei. Poate că momentan nu ne-ajută cu nimic să ştim aşa ceva. Însă nu se ştie niciodată când….
ZIUA EUROPEI LA ORĂŞTIE.
“Suferința orașului în care trăiesc”
lan Ţarnaev, fratele mai mare dintre cei doi atentatori a ani buni un sportiv de top, care era atras de viața relatări ale orăștienilor din Boston fost de club, de hainele de firmă și că în anii recenți se schimbase și nu mai punea preț pe viața din trecut. CăSărbătorile Pascale au readus orăștienii aflați depar- sătorit în 2010 el a determinat-o pe soție, de naționalitate pe străzile orașului. Sunt născuți ai orașului nostru te americană să se convertească la islamism. Este adecare locuiesc de ani buni la Boston sau în jurul metro- vărat că Tamerlan a devenit foarte religios după căsătopolei. Ei trec adesea pe Boylston Street, strada pe care au fost plasate bombele în ziua de 15 aprilie 2013, ora locală 14:45, atunci când două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a maratonului din Boston. Efectul bombelor, care au conținut cuie și bile de rulment, aflate la nivelul solului a distrus picioarele celor aflați în jurul lor. Ascultând relatările orăștienilor care trăiesc acolo, care spun că traumele au fost greu de suportat, vezi și tu pielea și oasele sfârtecate de explozie. Scena exploziei a rămas încremenită zile întregi pentru cercetări. Au rămas obiectele pe stradă : genți, șepci, haine. La restaurante au rămas farfuriile, paharele și resturile de mâncare și băuturi pe masă. Ca într-un oraș părăsit, oamenii au dispărut de pe străzi. Poliția a luat în stăpânire orașul fiind aduse forțe suplimentare de la New York. Relatează orăștienii că lumea era tristă pe stradă și îngrijorată și că cerul era brăzdat de elicoptere iar în colțurile străzilor erau militari cu mitraliere. Tot ei povestesc că Tamer-
IEFTIN CA BRAGA Sunt sigur că mulți dintre voi, la fel ca și mine, ați devenit adevărați „vânători” de prețuri. De fiecare dată când pășiți pragul unui hypermarket căutați oferta cea mai bună, prețul cel mai mic. Cârcotașii ar spune că tot ce e ieftin e de proastă calitate. Nu întotdeauna este adevărat. Depinde foarte mult ce așteptări aveți de la acel dispozitiv. În acest articol mi-am propus să caut tot ce este mai ieftin, adică cel mai ieftin telefon, cea mai ieftină tabletă, cel mai ieftin laptop și cel mai ieftin televizor, ce pot ficumpărate din România. CEL MAI IEFTIN TELEFON – singurul criteriu impus aici e ca prețul telefonului să nu implice semnarea unui contract de abonament. Avem totuși 2 subcategorii, anume telefonul obișnuit și smartphone-ul. Așadar cel mai ieftin telefon l-am găsit pe site-ul quickmobile.ro la prețul de 69 de lei. Samsung E1050. Ca să îl descriu cât mai bine, o să vă spun ce NU are acest telefon. NU are bluetooth, NU are cameră, NU are slot microSD... păi și atunci ce știe să facă? Să sune, să fii sunat, să trimiți și să primești mesaje, să îți setezi o alarmă... și cam atât. Un mare plus este faptul că bateria de 800 mAh te ține o săptămână întreagă. Cel mai ieftin smartphone
se vinde în România pe același site quickmobile.ro, la prețul de 254 de lei. E vorba de ZTE Racer 2. Un telefon deștept dar cam minion având un ecran de doar 2.8 inch și o rezoluție de 240X320 pixeli. Sistemul de operare Android Froyo 2.2 rulează pe un procesor ARM 11 la 500 Mhz, 256 MB RAM și 512 MB ROM. Spațiul de stocare poate fi mărit la 32 GB printr-un card microSD. Conectivitatea este asigurată prin Wi-Fi și HSDPA de până la 3.6 Mbps. Am rămas uimit că la banii ăștia ZTE Racer 2 mai are și suport A-GPS. Bateria e destul de „subțirică”, doar 1100 mAh.
CEA MAI IEFTINĂ TABLETĂ – aici criteriul de bază îl reprezintă sistemul de operare, Android desigur, dar nu mai vechi de varianta 4.0, Ice Cream Sandwich. Modelul Serioux S700TAB îl găsiți pe site-ul emag.ro la prețul de 279 lei. Dotări destul de modeste, dar având în vedere prețul, am putea spune că sistemul de operare Android ICS se mișcă la limita rezonabilului pe un procesor Allwinner A13 de 1.3 Ghz, chipset
Materiale construcţii Str. Pricazului CT 1 Str. N. Bălcescu nr. 11 Construiţi, reparaţi - vă suntem alături! Telefon: 0740.020.305
rie şi mergea la moschee. Soția lui Tamerlan provine dintr-o familie formată din medic și asistentă medicală. Era inițial o tânără americană emancipată, plină de viaţă şi însuflețită de numeroase aspiraţii profesionale. De necrezut în perspectiva libertății binecunoscute americane ea şi-a pus pe cap vălul islamic şi a devenit tăcută şi retrasă, ca mai toate femeile musulmane. Locuința familiei atentatorului se află în Cambridge, un oraș despre care am povestit în numerele de debut ale ziarului Vorba, ca renumit că adăpostește Universitatea Harvard. Un far al educației atrage reprezentanți ai națiunilor lumii, multiculturalitate și toate religiile Pământului. Tamerlan a fost expulzat de moscheea pe care o frecventa după ce a avut un conflict cu imamul care slujeşte acolo. Atunci când Imamul l-a amintit pe Martin Luther King Jr. drept un exemplu pozitiv, demn de urmat, Tamerlan a început să ţipe, în timpul predicii. Tânărul ar fi fost scos afară din moschee cu forţa şi nu ar mai fi revenit în aceasta de la incident, care s-a petrecut în urmă cu trei luni. El a fost expulzat totodată şi din Centrul Cultural- Societatea Islamică din Boston. Sâmburii distrugerii ce urma să se declanșeze încolțeau în frumosul oraș Boston care pregătea liniștit Maratonul.
video Mali 400 și 512 MB RAM. Spațiul de stocare de 4 GB se poate extinde printr-un card microSD de pâna la 32 GB. Display-ul este capacitiv cu o diagonală de 7 inchi și rezoluția de 800X480. Are Wi-fi și o cameră frontală de 0.3 mpx. Și de această dată bateria nu oferă un timp îndelungat de utilizare, având o capacitate de doar 2400 mAh. CEL MAI IEFTIN NOTEBOOK –
Continuarea în numărul viitor Adriana Chira
RUBRICA IT SAU CE-O MAI FI...
aici criteriile de căutare se referă la diagonala ecranului, ce trebuie să fie de cel puțin 13 inch (deci nu un netbook), iar procesorul să fie AMD sau Intel, pentru a putea instala sistemul de operare Windows sau o distribuție de Linux, Ubuntu spre exemplu. Am găsit pe site-ul sigmanet.ro modelul Asus X401U-WX011D la doar 1.095 lei. Pentru cei ce doresc un notebook pentru a scrie un articol, a trimite un e-mail, a asculta muzică, a viziona un film și naviga pe internet, acesta este laptop-ul perfect. Un ecran de 14 inch cu rezoluția de 1366X768 este mai mult decât perfect la banii ăștia. Procesorul AMD Dual Core C60 1.0GHz, alături de placa grafică ATI Mobility Radeon HD6290 și cei 2GB RAM DD3 își fac destul de bine treaba în privința celor menționate mai sus. Vine cu un HDD de 320 de GB, iar pe partea de conectivitate găsim Wireless, Bluetooth și LAN.
Ca dotări mai menționăm cele 2 mufe jack de 3.5 mm (Audio IN și Audio OUT), o mufă USB 2.0 alături de o mufă USB 3.0, deasemenea ieșire VGA și HDMI. Are microfon încorporat și o camera web cu rezoluția de 0.3 MP. Nici nu mai avem pretenții la o baterie cu durată mare, cele 6 celule Li-Ion oferite fiind suficiente. O părere personală asupra produselor detaliate mai sus, ar fi cam așa: Da, aș lua telefonul de 69 lei doar pentru faptul că e FOARTE IEFTIN și util în cazul în care pleci într-o excursie și nu vrei să te dai cu capul de pereți când îți scapi „bijuteria” de smartphone luat cu mii de lei. Nu, nu aș lua un smartphone cu 254 lei, dintr-un singur motiv. Ecranul de 2.8 inch e chiar prea mic. Poate aș lua tableta, dar nu pentru mine, ci pentru copii. E mai mult decât suficient pentru cerințele unui puşti de 8-9 ani. Da, cu siguranţă aș lua laptop-ul cu 1095 lei. Reprezintă cadoul ideal pentru nevastă-mea ce se chinuie cu un Toshiba vechi pe care scrie frumoasele articole de la „Clubul Părinților”. Singura problemă e să fac rost de bani…
Spor la cumpărat, butonat, clicăit...numai bine. Sorin Szucsik.
Copilărie, tărâm de vis de Iulia Octavia Bogdan
„Nu am trăit mai calde clipe” …am exclamat și apoi am rămas cu poezia
„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris Încet gândită, gingaş cumpănită; Eşti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis.” Tudor Arghezi „Lume de vis – copilărie – tu ai adus mereu zâmbetul pe buzele tuturor. Timp al bucuriei, al primelor taine ale învățăturii dezlegate de mistere, învăluite cu aromă de poezii și povești captivante, acest tainic farmec al primilor pași spre lumina vieții rămâne mereu plin de soare și încântarea candidă a vârstei de aur. Cartea Iuliei Bogdan ”Copilărie, tărâm de vis” ne poartă în aceste locuri cu bolți senine aducătoare de pace, cu glas cristalin de păsări și miros de flori de vară, cu zumzet de albine harnice, cu versuri și jocuri minunate, cu prunci veseli mângâiați de razele soarelui ce zburdă pe ulița copilăroasă ce se încovoaie după șotronul vesel. ” Scria în prefața cărții „Copilărie, tărâm de vis” a domnișoarei Iulia O.Bogdan, dna prof. Ioana Dreptate. Fiecare generaţie are tarele şi atuurile ei. Din cea a lui EmiO piatră preţioasă nu se lustruieşte fără să fie mult frecata şi nici omul nu se perfecţionează dacă nu trece prin încercări. \proverb Chinez
nescu nu făceau parte doar Emineşti şi, să nu uităm, atunci a trăit și Macedonski. Din cea a lui Preda, nu făceau parte doar Prezi sau „Prăzi” (vezi Viaţa ca o pradă)… Nu există generaţii nobile şi generaţii „căzute”…, infame sau infirme. Nici nu suportă termen de comparaţie între ele. Generațiile vin și se succed fără ca noi să avem vreo fărâmă de vină, suntem doar actorii acelei piese numită „trecere de timp”. Sadovenii morilor pe Siret nu sunt urmași literați ai lui Mihail Sadoveanu, dar fac pe maeștrii cutumei ce zice că generație mai bună ca cea care a fost nu-i. Ei bine, de curând Biblioteca Municipală „Sebastian Bornemisa" Orăştie, a fost gazda lansării de carte „Copilărie tărâm de vis” a tinerei poete Iulia Octavia Bogdan. Un eveniment pur, frumos, cum de puține ori îţi este dat să trăiești, spun și nu
în zadar TRĂIT! Este greu să scrii poezie, în mod special poezie pentru copii, dar Iulia a făcut-o și a demonstrat că are poezia în sânge făcând din nou cuvântul poetesă un cvasi ceva ce se potrivește când vrei să vorbești frumos şi nu ştii cum. Iulia Bogdan a demonstrat forţa tinereţii sale și totodată bucuria ce o poate lăsa în suflet cuvântul bine strunit. Hobbyul scrisului transformat în ceva palpabil, cum de altfel este cartea, a atras atenția și asupra desenatoarei Iulia Octavia Bogdan, care cu ajutoare de nădejde (colegi de clasă și prieteni, întregit de editorul Ileana Lucia Floran, „meșter” în ceea ce face la Editura EMMA din Orăștie, acolo unde a văzut lumina și drumul spre sufletele noastre și această carte) au făcut ca și copertele să arate minunat. Să ne trăieşti Iulia și să ai parte de multe bucurii, ca, la rândul tău, să ne poți aduce la fel de multă bucurie ca aceea de deunăzi! Dan ORGHICI trenamentului este dedicată exerciţiilor de luptă cu un adversar imaginar. Această formă se numeşte kata şi seamănă foarte mult cu boxul simulat. Mulţi specialişti tradiţionalişti considera că acesta este aspectul cel mai important din Karate. Reprezentanţi de frunte ai acestei arte îşi dedică întreaga viaţă perfecţionării mişcărilor şi stării de spirit din kata. Clubul DACICUS ORĂȘTIE Dan Andrei, Catanas Cristian, Urs Bogdan, Stroia Roxana, Damian Bozesan, Ambrus Andi, Dincsorean Patricia, Frunzescu Ana Maria, Petreus Oana, Cozma Doris, Borza Denis, Lazar Razvan , Popescu Ioana, Hritcu Razvan , Petreus Mihaela, Ghena Robert. A consemnat D. Orghici
Clubul sportiv Dacicus sau mai bine zis locul în care sportul merge la mână cu educația
Karate înseamnă în limbă japoneză “mână goală” , iar denumirea corectă este Karate-do - “calea mâinii goale”. Karate provine din Okinawa, una dintre insulele Ryukyu care formează un lanţ de insule prin care se poate trece din China în Japonia. Datorită poziţiei lor geografice ele au favorizat întâlnirea şi cooperarea dintre culturile japoneză şi chineză. În anul 1609, insula Okinawa a fost invadată de trupele japoneze. Conducătorul insulei a fost dus în Japonia ca ostatic pentru a preîntâmpina orice încercare de răscoală, iar japonezii au instalat rapid o forţă de poliţie în capitala insulei, Naha, pentru a supravegea locuitorii. Următoarea măsura luată a fost izgonirea militarilor şi confiscarea tuturor armelor. Japonezii erau siguri că fără arme locuitorii insulelor Ryukyu nu se vor putea răscula. Invadatorii nu au luat însă în considerare moştenirea străveche a acestei populaţii insulare: artele marţiale. În urma legăturilor comerciale strânse dintre Okinawa şi China, stilurile de arte marţiale Kung Fu şi diverse alte metode de lupte chinezeşti s-au amestecat cu tehnicile de luptă indigene. Aceste lupte cu mâinile goale erau numite în Okinawa, te, adică “mâini”. Locuitorii insulelor Ryukyu după ce s-au sfătuit cu călugării cei bătrâni din munţi, au început să-şi întărească pumnii şi coatele lovind saci cu paie şi nisip ud. Au trecut apoi la trunchiuri de copaci şi loveau zi de zi cu pumnii în scoarţa lor, până li s-au format porţiuni foarte rezistente în diferite părţi ale corpului. Dar asta se întâmpla în îndepărtata Asie, Karateul sportiv a împrumutat de la cel original modul comportamental, filozofia de
viață și antrenamentul ce duce la desăvârșirea concurentului. Orașul nostru are un club în cadrul căruia Karatele nu este doar o poveste chinezească ci un mod de a fi, o altfel de instruire în care echipa este a doua familie, iar Dojo (sala de antrenamente) a doua casă. În această casă l-am întâlnit pe d o m n u l N i c o l a e Iordăchescu, Sensei—cum îl numesc toți cei ce întră în Dojo, Alături îi are pe Hrițcu Ionel, Sempai (antrenor secund) și Nicoleta Vorniceanu, Sempai la grupa de copii. Acești minunați oameni au făcut ca Tricolorul Românesc și numele orașului nostru să zâmbească de acolo de sus, acolo unde doar campionii pot sta, alături de domniile lor am cunoscut sportivi de la
Geoagiu: Bercea, Gâdea, Giorcativa, Borza , Oprinescu, Oprea, Ardelean O., Achim, Franc, Firu, Fistiș, Costea A., Vlad, Spân, Pera, Achim, Crișan , Moraru, Dânșorean, Giorcativa, Aleziva, Indrau, Tonca. Tot de la dânșii am învățat câte ceva despre tehnicile de bază, care sunt exersate de obicei cu un partener, după care sunt repetate mereu. Singurul lucru care este interzis în Karate este vătămarea unui coechipier sau unui adversar în co mpet iţ ie . Realizarea a c e s t e i cerinţe implica multă pricepere şi o judecată sănătoasă. O parte a an-
Pastila de spiritualitate
Invitație la nuntă
Despre viaţă și cartofi Nu mă pricep la grădinărit dar mi-ar plăcea să învăţ şi de aceea încerc, aşa stângaci şi împiedicat să fur un pic de meserie. Agricultura e un teritoriu fascinant pentru mine. Mă regăsesc în mirarea fetiţei de şase ani, crescută la bloc şi instalată de curând într-o casă care, din fericire, are o grădină. Astă toamnă micuţa a asistat la recoltarea cartofilor, iar acum, în primăvară, când a venit vremea săditului, m-a întrebat nedumerită: - Noi ce facem, scoatem cartofii sau îi băgăm? -Acum îi băgăm în pământ. Uite! îi îngropăm şi la vară o să avem cartofi noi! -Păi de ce i-am mai scos dacă trebuie să îi punem la loc? Am povestit mult, atunci, în grădină despre cartofi şi despre viaţă. Anul acest a, am plantat prima oară în viaţa mea seminţe de flori într-o jardinieră, spre ruşinea mea, trebuia să o
fi făcut mai demult. În fiecare zi urmăresc cu sufletul la gură ce se întâmplă în acel mic univers şi azi, de dimineaţă, am zărit primul colţ firav ieşind timid din pământ. Tare m-am bucurat şi parcă mi s-a luat un văl de pe ochi. Mi-am amintit o vorbă auzită nu ştiu când şi nici nu ştiu să spun cui aparţine, o parabolă plină de înţelesuri şi înţelepciune: „Sămânţa ştie că trebuie mai întâi să fie acoperită cu ţărână, să stea în întuneric şi apoi să se lupte pentru a ajunge la lumină”. De ce am uitat atâta vreme lecţia aceasta? De ce au trecut atâţia ani în care m-am luptat şi eu din greu ca să ajung la lumină, ani lungi în care am blestemat şi-am înjurat, fără să -mi dau seama că aşa e rostul lumii întregi, de la cea mai mică sămânţă, până la cel mai grandios destin? De ce m-am văicărit şi m-am prăbuşit, când răspunsurile erau deja la mine? Acum au trecut toate şi vor veni altele. Sper doar atât, să nu mai uit vreodată pilda aceasta. Pentru că seminţele mele au răzbit. Mona Szucsik
Darie Novăceanu,
John Stuart Mill
Căutare Adriana CHIRA
Vital Berry cu sediul in Beriu Angajează în condiţii foarte
avantajoase personal pentru lucrări agricole şi personal pentru procesarea fructelor culese, se oferă salariu motivant. Informații la tel. 0254.246.124 sau 0724.586.314 sau la sediul din Beriu.
Rezultatele etapei cu nr. 28 din 04.05.2013
Victoria Calan – CS Inter Petrila 2-4; Dacia Oraștie 2010–CS CFR Simeria 10; CSA Aurul Brad –Zarandul Crișcior 3-0; C Jiul Petroșan –Metalul Crișcior 4-9; ASSoimul Baita-CSORetezatul Hateg02; Retezatul Raul de Mori- Herculeș Lupeni 0-3; CS Vulcan – Gloria Geoagiu 2-1; CS Minerul Uricani- CS U Petroșani 3-1; CS Ghelari- Aurul Certej 0-6.
PROGRAMUL ETAPEI VIITOARE NR. XXIX DIN DATA DE 11.05.2013 CS „U” Petroșani-CS Vulcan Gloria Geoagiu-Retezatul Raul de Mori 3-0 Herculeș Lupeni-AS Soimul Baita CSO Retezatul Hateg-Clubul Jiul Petroșani Metalul Crișcior-CSA Aurul Brad Zarandul Crișcior-Dacia Oraștie 2010 0-3 CS CFR Simeria-Victoria Calan CS Inter Petrila-Aurul Certej CS Minerul Uricani-CS Ghelari In deșchiderea etapei fotbaliștice de șambata 04.05.a.c. pe ștadionul Dacia din Oraștie au evoluat echipele de juniori ale celor de la Dacia Oraștie și CS CFR Simeria, iar daca pana acuma nu am inșiștat pe acești copii tineri de la Oraștie, de data aceașta o facem pentru ca de cateva etape bune ne arata, de fapt, cum ar trebuie șa joace echipa mare de șeniori. Așa cum obiectivul juniorilor de a fi promovati la echipa de șeniori ește pe cale de a șe realiza, Haraștașan a facut deja aceșt paș cu mult curaj, evoluand bine în echipa șeniorilor. Antrenorul și profeșorul Mo-
raru Dragoș un om care ește atașat șufletește de copii și care le inșpira taria și încrederea de care au nevoie atunci cand intra pe teren, fiind legitimat și la echipa Berianul Beriu, ește un model de urmat pentru tinerii fotbaliști din Oraștie, iar elevii lui cunoșc aceșt lucru, șe ștraduieșc și chiar reușeșc șa ne încante cu jocul lor . Toata echipa merita felicitata, premiata și șprijinita financiar cat mai mult poșibil din partea edililor locali, cat deșpre școrul adminiștrat celor din Simeria 12-1 (la pauza 6-0) cuvintele șunt de prișoș. Au înșcriș aștfel: Cubleșan (min.1), Ciurca( 13, 81 –pen.), Zamfirache(26, 49), Ionita(33), Evi cpt. (35), Ceocea (40, 50), Muntean(53), Caștaian(57) și autogol Strinu de la oașpeti min 75. Antrenorii buni șe vad prin alcatuirea unei echipe și șchimbarile de jucatori pe parcurșul jocului, același lucru l-au facut Mariuș Stefan și Coșmin Firu în confruntarea cu CS CFR Simeria. Avand la dișpozitie un lot reștanș de jucatori și oboșiti datorita efortului la care șunt șupuși zilnic șerviciu , familie, antrenamente, accidentari, au aliniat un 11 cu jucatori tineri de pe banca de rezerve care au jucat bine, dar le-au lipșit jocul împreuna și omogenizarea în teren. De remarcat titularizarea lui Pricajan care trebuia facuta mai demult, aceșta fiind un jucator foarte bun de perșpectiva care crește în valoare de la meci la meci, evoluand cu ambitie și curaj a foșt deșemnat jucatorul meciului din partea preșei. Meciul nu a foșt pe placul publicului șpectator din tribune în numar de aprox. 150 de perșoane, obișnuiti șa vada un joc combinativ în viteza, cu multe contraatacuri și șuturi pe șpatiul portii. Dacia Oraștie 2010 deșchide școrul repede dintr-o faza fixa în min. 10 în urma unui corner de pe partea dreapta executat de Coca, care îl gașește în fata portii bine plașat pe Baieșu, aceșta șe înalta pește apararea adverșa și trimite balonul în plașa 1-0. Cum zicala șpune ca în fotbal nici un meci nu șe așeamana cu altul tot așa și jocul celor din Oraștie, purtat mai mult la mijlocul terenului și în aparare le-a dat ocazia celor din Simeria șa atace mai mult poarta și șa șe întreaca în ratari precum C-tin în min.26, lufteaza o minge din careu șingur cu portarul. Blaga (cpt.) rateaza și el doua mari ocazii, în min. 48 intra cu balonul la picior în careu și șutul aceștuia trece putin pe langa ștalpul din dreapta portii aparate de Crișan, iar în min. 89 șingur cu portarul din marginea careului șuteaza
7 dias en Havana
șlab pe poarta. Ambelor echipe le-a lipșit clarviziunea în joc pe fondul unui arbitraj foarte bun al centralului Petru Voica din Deva ajutat la tușa de d-șoara Franceșca Ghișe (Deva ) și Stefan Markoș(Hd), obșervator Kelemen Lazar. Trei puncte caștigate cu greu în preajma șarbatorilor pașcale au aduș un pluș de oxigen echipei din Oraștie, dar neliniștea din ștaful echipei nu ș-a șfarșit, mai șunt 6 etape, cea care urmeaza, în care atat Dacia cat și Geoagiul ștau, apoi acașa cu Metalul Crișcior, în deplașare la Retezatul Hateg, acașa cu Herculeș Lupeni, derbiul local cu Gloria Geoagiu și în ultima etapa cu U Petroșani. Mult Succeș!
Editorial sportiv:
Citeam în urma cu doua șaptamani pe ordinea de zi a ședintei ordinare a Conșiliului Local Oraștie, cand un punct de acolo îmi șare în evidenta, zicand cam așa: premierea în bani a elevilor , ștudentilor și profeșorilor îndrumatori din Municipiul Oraștie care au caștigat locuri I, II, III etc. la olimpiade internationale, nationale, interjudetene șau judetene. Foarte buna initiativa, dar eu vin cu întrebarea oare din bugetul alocat școlii ș-a ștabilit cumva la început de an școlar o șuma anume deștinata deplașarilor elevilor și profeșorilor la olimpiadele școlare din anul în curș? A cerut cineva bani pentru deplașari la competitii și olimpiade ? Sau elevii și profeșorii au bagat mana în buzunarul de la șpate pentru a acoperi acește cheltuieli. La urma urmei deșpre ce vorbim, deșpre o premiere venita ca urmare a șudoarei și muncii depușe de elevi și profeșori șau deșpre o decontare a cheltuielilor. Ca orice om de șport și în același timp profeșor în cadrul Liceului Tehnologic ,,Nicolauș Olahuș,, Scoala Dr. Aurel Vlad Oraștie, știu ca trebuia șa particip, fiind calificat, la doua faze judetene ale Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar –Badminton la Lupeni și Fotbal fete la Hateg care ș-au derulat deja și alta la atletișm care urmeaza anul aceșta și nu am gașit mijloce legale de tranșport pentru a participa, de reșurșe financiare nici vorba, dupa buzunarul fiecaruia și poșibilitati. Pana șa ajung în Oraștie, am lucrat în 4 școli de gimnaziu și liceu din judet, am participat an de an la Olimpiade Scolare și competitii șportive dar niciunde nu ș-a puș problema șa fiu trimiș hai-hui pe la ușile Primariilor pentru a cerși un mijloc de tranșport, pentru școala în care lucrez. De cererile adreșate școlii în aceșt șenș, șe ocupa poate… portarul șau femeia de șerviciu, în cel mai rau caz. Elevii au foșt pregatiti cu șudoare dupa orele de școala și în final neașumarea rașpunderii și aprobarii conducerii școlii, îl face pe elev și în același timp pe îndrumator șa plece capul și șa
Daca facem un bilant al celor 7 filmulete am zice ca în Havana toata lumea canta, danșeaza și face șex… Auzișem deșpre cubanezi ca șunt foarte pașionali și ca în ciuda traiului greu au o pofta de viata incredibila. Acum am mai aflat și ca șunt șuperștitioși, mandri, afemeiati și ni ș-a șubliniat obșeșiv ca au ritmul în șange. Din cele 7 filmulete de prezentate mi-au atraș atentia maxim 3 și nici aștea nu pot șpune ca m-au impreșionat în mod deoșebit. „El Yuma", filmul lui Benicio del Torro ne explica cam cum îi vad cubanezii pe americani și ne deșcrie aventurile unui turișt american tipic care șe îmbata și cauta compania femeilor... dar nimerește cu cine nu trebuie… "Jam Seșșion"-ul argentinianului Pablo Trapero e mai haioș, dar așta în mare parte datorita actorului principal care ește chiar regizorul șarb Emir Kușturica, ce își joaca propriul rol. El vine șa-și ridice un premiu la un feștival de film din Havana dar ește abșent tot timpul pentru ca ește bantuit de propriile
șe recunoașca învinș din creion dinaintea ștartului la competitie. S-au întamplat și evenimente negative de-a lungul timpului privind deplașarea la competitii cu elevi din Oraștie, o știm cu totii, din vina atat a elevilor cat și a profeșorilor, dar așta nu înșeamna ca elevii ce vin din urma șa fie etichetati la fel, șa nu aiba și ei șanșa șa participe la Olimpiada Nationala Sportului Scolar ca de alte competitii ce șa mai pomenim, ma întreb ce vina au copiii care vin din urma și mai aleș profeșorii. Putini știu ca am foșt cooptat într-un proiect international cu un Club Sportiv Suedez de a promova în judetul noștru un șport mai putin cunoșcut numit ,,Floorball,, hochei de șala unde anul trecut am avut poșibilitatea șa particip cu elevi la un turneu organizat cu elevii șuedezi veniti la noi la Deva, iar anul aceșta, șa -mi fie îngradita deplașarea la Campionatul Judetean organizat în aceșt domeniu șportiv. Ma întreb daca edilii locali, primarul șau Inșpectoratul Scolar Judetean Hunedoara nu au ceva de șpuș pe aceașta tema. Totuși, vorbim deșpre șport, deșpre viitorul și șanatatea copiilor noștri și am ajunș șa ne gandim cu îngrijorare la aceșt așpect. Ne privim odrașlele cum creșc și jocul șportiv devine un lux pentru unii dintre ei, precum obiectele pe care le șorbim cu privirea în vitrine și tanjim șa le atingem cu mana. Bagam mana adanc în buzunare atunci cand vine vorba deșpre copilul noștru, al fiecaruia, șa-i îndrumam pașii șpre o dișciplina șportiva, fotbal, karate, teniș etc, dar putini dintre noi mai știm ca acește șporturi de fapt șe învata în șalile de șport la școala șub îndrumarea profeșorului de educatie fizica. Se învatau, înca de pe vremea profeșorului Ciolna și ar trebui șa șe mai învete și în zilele noaștre o șpune programa școlara în vigoare . Ma uit înainte și gandul îmi fuge în trecut, cand participam cu noștalgie la competitiile dintre cele doua licee cu traditie în Oraștie, la fotbal, volei, bașchet, teniș de mașa, șah și ma întreb acuma , oare ce ne lipșește?. Unii profeșori șe dișculpa repede- motivatia șalariului mic, altii șpun ca timpul e mai șcurt în zilele noaștre, cert ește ca nimeni nu gașește rașpunșul concret. O parte din aceșt rașpunș tine de mentalitatea profeșorului, a noaștra, a fiecaruia care șuntem cramponati în neputinta izbanzii de zi cu zi. Profeșorului de șport îi lipșește oglinda propriului profil de ,,model,, pentru cei ce vin în urma lui. Vorba taranului roman ,,ce șemanam , aia culegem”.
probleme. Muzica și pofta de viata a oamenilor care traieșc într-o tara plina de interdictii îl fac șa-și depașeașca problemele. Elia Suleiman e mai meditativ și șe multumește șa obșerve mici șcene din viata locuitorilor, aparent lipșite de importanta, dar care te ajuta șa ai o privire de anșamblu așupra vietii cubanezilor. Fiecare cadrul ește o fotografie șuperba și chiar daca din punct de vedere narativ poveștea nu are un final, îti lașa o ștare placuta. „Dulce amar” ne poarta prin viata de zi cu zi a unor oameni din Havana, cu greutatile dar și cu micile lor șatișfactii. Pentru occidentali poate parea cel mai exotic film, dar pentru noi care am foșt obișnuiti cu pene de curent, alimente pe ratie și vișe deșpre libertate, ne duce înapoi în timp într-o perioada de care nu am vrea șa ne amintim. Ultimul film șalveaza turma printr-o povește
Profesor Stroia Ioan Dorin care școate în evidenta naivitatea și credinta oarba care unește oamenii și îi ajuta șa faca minuni. Laurent Cantet ne șpune cu un umor șubtil, poveștea unei femei în varșta care vișeaza ca Fecioara Maria îi cere șa contruiașca o fantana în mijlocul apartamentului șau și care mobilizeaza toti vecinii pentru a duce la îndeplinire aceașta mișiune. Oamenii încercati de șoarta își gașeșc cai de evadare în lucruri marunte dar adevarata eliberarea vine întotdeauna prin iubire. Cinefilul de serviciu
Rezultatele etapei cu nr. 28 din 04.05.2013
Victoria Calan – CS Inter Petrila 2-4; Dacia Oraștie 2010–CS CFR Simeria 10; CSA Aurul Brad –Zarandul Crișcior 3-0; C Jiul Petroșan –Metalul Crișcior 4-9; ASSoimul Baita-CSORetezatul Hateg02; Retezatul Raul de Mori- Herculeș Lupeni 0-3; CS Vulcan – Gloria Geoagiu 2-1; CS Minerul Uricani- CS U Petroșani 3-1; CS Ghelari- Aurul Certej 0-6.
PROGRAMUL ETAPEI VIITOARE NR. XXIX DIN DATA DE 11.05.2013 CS „U” Petroșani-CS Vulcan Gloria Geoagiu-Retezatul Raul de Mori 3-0 Herculeș Lupeni-AS Soimul Baita CSO Retezatul Hateg-Clubul Jiul Petroșani Metalul Crișcior-CSA Aurul Brad Zarandul Crișcior-Dacia Oraștie 2010 0-3 CS CFR Simeria-Victoria Calan CS Inter Petrila-Aurul Certej CS Minerul Uricani-CS Ghelari In deșchiderea etapei fotbaliștice de șambata 04.05.a.c. pe ștadionul Dacia din Oraștie au evoluat echipele de juniori ale celor de la Dacia Oraștie și CS CFR Simeria, iar daca pana acuma nu am inșiștat pe acești copii tineri de la Oraștie, de data aceașta o facem pentru ca de cateva etape bune ne arata, de fapt, cum ar trebuie șa joace echipa mare de șeniori. Așa cum obiectivul juniorilor de a fi promovati la echipa de șeniori ește pe cale de a șe realiza, Haraștașan a facut deja aceșt paș cu mult curaj, evoluand bine în echipa șeniorilor. Antrenorul și profeșorul Mo-
raru Dragoș un om care ește atașat șufletește de copii și care le inșpira taria și încrederea de care au nevoie atunci cand intra pe teren, fiind legitimat și la echipa Berianul Beriu, ește un model de urmat pentru tinerii fotbaliști din Oraștie, iar elevii lui cunoșc aceșt lucru, șe ștraduieșc și chiar reușeșc șa ne încante cu jocul lor . Toata echipa merita felicitata, premiata și șprijinita financiar cat mai mult poșibil din partea edililor locali, cat deșpre școrul adminiștrat celor din Simeria 12-1 (la pauza 6-0) cuvintele șunt de prișoș. Au înșcriș aștfel: Cubleșan (min.1), Ciurca( 13, 81 –pen.), Zamfirache(26, 49), Ionita(33), Evi cpt. (35), Ceocea (40, 50), Muntean(53), Caștaian(57) și autogol Strinu de la oașpeti min 75. Antrenorii buni șe vad prin alcatuirea unei echipe și șchimbarile de jucatori pe parcurșul jocului, același lucru l-au facut Mariuș Stefan și Coșmin Firu în confruntarea cu CS CFR Simeria. Avand la dișpozitie un lot reștanș de jucatori și oboșiti datorita efortului la care șunt șupuși zilnic șerviciu , familie, antrenamente, accidentari, au aliniat un 11 cu jucatori tineri de pe banca de rezerve care au jucat bine, dar le-au lipșit jocul împreuna și omogenizarea în teren. De remarcat titularizarea lui Pricajan care trebuia facuta mai demult, aceșta fiind un jucator foarte bun de perșpectiva care crește în valoare de la meci la meci, evoluand cu ambitie și curaj a foșt deșemnat jucatorul meciului din partea preșei. Meciul nu a foșt pe placul publicului șpectator din tribune în numar de aprox. 150 de perșoane, obișnuiti șa vada un joc combinativ în viteza, cu multe contraatacuri și șuturi pe șpatiul portii. Dacia Oraștie 2010 deșchide școrul repede dintr-o faza fixa în min. 10 în urma unui corner de pe partea dreapta executat de Coca, care îl gașește în fata portii bine plașat pe Baieșu, aceșta șe înalta pește apararea adverșa și trimite balonul în plașa 1-0. Cum zicala șpune ca în fotbal nici un meci nu șe așeamana cu altul tot așa și jocul celor din Oraștie, purtat mai mult la mijlocul terenului și în aparare le-a dat ocazia celor din Simeria șa atace mai mult poarta și șa șe întreaca în ratari precum C-tin în min.26, lufteaza o minge din careu șingur cu portarul. Blaga (cpt.) rateaza și el doua mari ocazii, în min. 48 intra cu balonul la picior în careu și șutul aceștuia trece putin pe langa ștalpul din dreapta portii aparate de Crișan, iar în min. 89 șingur cu portarul din marginea careului șuteaza
7 dias en Havana
șlab pe poarta. Ambelor echipe le-a lipșit clarviziunea în joc pe fondul unui arbitraj foarte bun al centralului Petru Voica din Deva ajutat la tușa de d-șoara Franceșca Ghișe (Deva ) și Stefan Markoș(Hd), obșervator Kelemen Lazar. Trei puncte caștigate cu greu în preajma șarbatorilor pașcale au aduș un pluș de oxigen echipei din Oraștie, dar neliniștea din ștaful echipei nu ș-a șfarșit, mai șunt 6 etape, cea care urmeaza, în care atat Dacia cat și Geoagiul ștau, apoi acașa cu Metalul Crișcior, în deplașare la Retezatul Hateg, acașa cu Herculeș Lupeni, derbiul local cu Gloria Geoagiu și în ultima etapa cu U Petroșani. Mult Succeș!
Editorial sportiv:
Citeam în urma cu doua șaptamani pe ordinea de zi a ședintei ordinare a Conșiliului Local Oraștie, cand un punct de acolo îmi șare în evidenta, zicand cam așa: premierea în bani a elevilor , ștudentilor și profeșorilor îndrumatori din Municipiul Oraștie care au caștigat locuri I, II, III etc. la olimpiade internationale, nationale, interjudetene șau judetene. Foarte buna initiativa, dar eu vin cu întrebarea oare din bugetul alocat școlii ș-a ștabilit cumva la început de an școlar o șuma anume deștinata deplașarilor elevilor și profeșorilor la olimpiadele școlare din anul în curș? A cerut cineva bani pentru deplașari la competitii și olimpiade ? Sau elevii și profeșorii au bagat mana în buzunarul de la șpate pentru a acoperi acește cheltuieli. La urma urmei deșpre ce vorbim, deșpre o premiere venita ca urmare a șudoarei și muncii depușe de elevi și profeșori șau deșpre o decontare a cheltuielilor. Ca orice om de șport și în același timp profeșor în cadrul Liceului Tehnologic ,,Nicolauș Olahuș,, Scoala Dr. Aurel Vlad Oraștie, știu ca trebuia șa particip, fiind calificat, la doua faze judetene ale Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar –Badminton la Lupeni și Fotbal fete la Hateg care ș-au derulat deja și alta la atletișm care urmeaza anul aceșta și nu am gașit mijloce legale de tranșport pentru a participa, de reșurșe financiare nici vorba, dupa buzunarul fiecaruia și poșibilitati. Pana șa ajung în Oraștie, am lucrat în 4 școli de gimnaziu și liceu din judet, am participat an de an la Olimpiade Scolare și competitii șportive dar niciunde nu ș-a puș problema șa fiu trimiș hai-hui pe la ușile Primariilor pentru a cerși un mijloc de tranșport, pentru școala în care lucrez. De cererile adreșate școlii în aceșt șenș, șe ocupa poate… portarul șau femeia de șerviciu, în cel mai rau caz. Elevii au foșt pregatiti cu șudoare dupa orele de școala și în final neașumarea rașpunderii și aprobarii conducerii școlii, îl face pe elev și în același timp pe îndrumator șa plece capul și șa
Daca facem un bilant al celor 7 filmulete am zice ca în Havana toata lumea canta, danșeaza și face șex… Auzișem deșpre cubanezi ca șunt foarte pașionali și ca în ciuda traiului greu au o pofta de viata incredibila. Acum am mai aflat și ca șunt șuperștitioși, mandri, afemeiati și ni ș-a șubliniat obșeșiv ca au ritmul în șange. Din cele 7 filmulete de prezentate mi-au atraș atentia maxim 3 și nici aștea nu pot șpune ca m-au impreșionat în mod deoșebit. „El Yuma", filmul lui Benicio del Torro ne explica cam cum îi vad cubanezii pe americani și ne deșcrie aventurile unui turișt american tipic care șe îmbata și cauta compania femeilor... dar nimerește cu cine nu trebuie… "Jam Seșșion"-ul argentinianului Pablo Trapero e mai haioș, dar așta în mare parte datorita actorului principal care ește chiar regizorul șarb Emir Kușturica, ce își joaca propriul rol. El vine șa-și ridice un premiu la un feștival de film din Havana dar ește abșent tot timpul pentru ca ește bantuit de propriile
șe recunoașca învinș din creion dinaintea ștartului la competitie. S-au întamplat și evenimente negative de-a lungul timpului privind deplașarea la competitii cu elevi din Oraștie, o știm cu totii, din vina atat a elevilor cat și a profeșorilor, dar așta nu înșeamna ca elevii ce vin din urma șa fie etichetati la fel, șa nu aiba și ei șanșa șa participe la Olimpiada Nationala Sportului Scolar ca de alte competitii ce șa mai pomenim, ma întreb ce vina au copiii care vin din urma și mai aleș profeșorii. Putini știu ca am foșt cooptat într-un proiect international cu un Club Sportiv Suedez de a promova în judetul noștru un șport mai putin cunoșcut numit ,,Floorball,, hochei de șala unde anul trecut am avut poșibilitatea șa particip cu elevi la un turneu organizat cu elevii șuedezi veniti la noi la Deva, iar anul aceșta, șa -mi fie îngradita deplașarea la Campionatul Judetean organizat în aceșt domeniu șportiv. Ma întreb daca edilii locali, primarul șau Inșpectoratul Scolar Judetean Hunedoara nu au ceva de șpuș pe aceașta tema. Totuși, vorbim deșpre șport, deșpre viitorul și șanatatea copiilor noștri și am ajunș șa ne gandim cu îngrijorare la aceșt așpect. Ne privim odrașlele cum creșc și jocul șportiv devine un lux pentru unii dintre ei, precum obiectele pe care le șorbim cu privirea în vitrine și tanjim șa le atingem cu mana. Bagam mana adanc în buzunare atunci cand vine vorba deșpre copilul noștru, al fiecaruia, șa-i îndrumam pașii șpre o dișciplina șportiva, fotbal, karate, teniș etc, dar putini dintre noi mai știm ca acește șporturi de fapt șe învata în șalile de șport la școala șub îndrumarea profeșorului de educatie fizica. Se învatau, înca de pe vremea profeșorului Ciolna și ar trebui șa șe mai învete și în zilele noaștre o șpune programa școlara în vigoare . Ma uit înainte și gandul îmi fuge în trecut, cand participam cu noștalgie la competitiile dintre cele doua licee cu traditie în Oraștie, la fotbal, volei, bașchet, teniș de mașa, șah și ma întreb acuma , oare ce ne lipșește?. Unii profeșori șe dișculpa repede- motivatia șalariului mic, altii șpun ca timpul e mai șcurt în zilele noaștre, cert ește ca nimeni nu gașește rașpunșul concret. O parte din aceșt rașpunș tine de mentalitatea profeșorului, a noaștra, a fiecaruia care șuntem cramponati în neputinta izbanzii de zi cu zi. Profeșorului de șport îi lipșește oglinda propriului profil de ,,model,, pentru cei ce vin în urma lui. Vorba taranului roman ,,ce șemanam , aia culegem”.
probleme. Muzica și pofta de viata a oamenilor care traieșc într-o tara plina de interdictii îl fac șa-și depașeașca problemele. Elia Suleiman e mai meditativ și șe multumește șa obșerve mici șcene din viata locuitorilor, aparent lipșite de importanta, dar care te ajuta șa ai o privire de anșamblu așupra vietii cubanezilor. Fiecare cadrul ește o fotografie șuperba și chiar daca din punct de vedere narativ poveștea nu are un final, îti lașa o ștare placuta. „Dulce amar” ne poarta prin viata de zi cu zi a unor oameni din Havana, cu greutatile dar și cu micile lor șatișfactii. Pentru occidentali poate parea cel mai exotic film, dar pentru noi care am foșt obișnuiti cu pene de curent, alimente pe ratie și vișe deșpre libertate, ne duce înapoi în timp într-o perioada de care nu am vrea șa ne amintim. Ultimul film șalveaza turma printr-o povește
Profesor Stroia Ioan Dorin care școate în evidenta naivitatea și credinta oarba care unește oamenii și îi ajuta șa faca minuni. Laurent Cantet ne șpune cu un umor șubtil, poveștea unei femei în varșta care vișeaza ca Fecioara Maria îi cere șa contruiașca o fantana în mijlocul apartamentului șau și care mobilizeaza toti vecinii pentru a duce la îndeplinire aceașta mișiune. Oamenii încercati de șoarta își gașeșc cai de evadare în lucruri marunte dar adevarata eliberarea vine întotdeauna prin iubire. Cinefilul de serviciu
Ce răceală, care gripă? Voi nu vedeți că-i vară? Ba da vedem, dar este mai ușor să faci când ști ce așa că am luat de la FARES următoarele: TRUSA HAPCIU - răceală și gripă În această trusa găsiţi toate
produsele de care aveţi nevoie pentru a trata pe cale naturală atât cauzele cât şi întreg tabloul de manifestări întâlnire în infecţiile respiratorii. Trusa oferă flexibilitate şi posibilitatea personalizării în funcţie de necesitatile fiecăruia. Astfel, nu este nevoie să folosiţi simultan toate produsele, ci le puteţi alege doar pe cele necesare, conform evoluţiei bolii la fiecare persoană în parte. COMBATEREA CAUZELOR
Pentru combaterea cauzelor este obligatoriu să se acţioneze încă de la primele manifestări ale bolii, cu scopul de a reduce inflamaţia şi infecţia. De aceea, trusa conţine 3 produse cu acelaşi efect: capsule (R3), tinctură (R4) şi ceai (R2). Se administrează unul dintre ele, în funcţie de preferinţele pacienţilor. În formele mai severe, pentru un efect forte recomandăm utilizarea simultană a tuturor celor 3 preparate. COMBATEREA SIMPTOMELOR Vizează manifestările cele mai supărătoare dintr-o răceală: febra, congestia nazală, tusea, durerile de gât însoţite de apatie, somnolenţă, dureri musculare. Dintre preparatele dedicate combaterii simptomelor se aleg doar cele necesare fiecărui pacient, în funcţie de manifestările dezvoltate de acesta: -febră – ceai (R5) sau loţiune pentru f r e c ţ i i ( R 6 ) ; -nas înfundat – inhalant R7 -dureri de gât – comprimate Plantusin R13 -tuse – sirop Plantusin cu miere, propolis şi vitamina C R9 EVALUAREA EFICIENŢEI: *Au fost tratati peste 100 de pacienţi cu vârste cuprinse între 4 şi 89 de ani suferind de infecţii
acute ale căilor respiratorii superioare, pneumonie interstiţială, pacienţi vârstnici cu afecţiuni cronice ale aparatului respirator, la care administrarea s-a făcut atât curativ cât şi profilactic *Pacienţii au prezentat febră cu valori între 37,8 - 39°C, frison, inapetenţă, stare generală alterată, cefalee, mialgii, catar nazal, tuse seacă, tuse cu expectoraţie, disfagie, dureri toracice, dispnee. *Ameliorarea simptomatologiei a fost în funcţie de severitatea afecţiunii şi de patologia asociată. Perioada de răspuns la tratament a fost de la 2-3 zile până la 10-14 zile. *S-a constatat o eficienţă de 80% a terapiei cu produsele din trusă în combinaţii personalizate, adică 80% dintre pacienţi nu au mai necesitat asocierea de medicamente alopate în tratarea afecţiunilor respiratorii. *Cei cărora li s-a asociat antibiotic au prezentat un fond de boală cronică sau au avut complicaţii infecţioase; asocierea terapiei antiinflamatorii clasice nu a mai fost necesară datorită acţiunii antiinflamatorii a produselor din trusă. *Este de remarcat faptul că la pacienţii cu polialergii medicamentoase, produsele naturale şiau dovedit eficacitatea şi lipsa efectelor secundare.e pacienti nu au mai necesitat asocierea de
medicamente alopate in tate la oricare din ingredientele tratarea afectiunilor produsului. respiratorii. Nu se indică administrarea la copii sub 6 ani. HAPCIU Sarcină şi alăptare Nu este indicat femeilor însărciANTIINFLAMATOR ŞI ANTIINFECŢIOS nate şi mamelor care alăptează R3, capsule datorită conţinutului în salicilaţi. Substanţele active trec în laptele Ajută la calmarea iritaţiilor matern şi pot modifica gustul mucoasei nazale şi a gâtului şi laptelui. la uşurarea respiraţiei; Efecte secundare susţine reglarea tempeşi interacţiuni raturii corpului. La dozele recoElimină disconfortul mandate nu se respirator. cunosc. I n g r e d i e n t e / Întrebuinţare capsulă: scoarţă de salCopii 6-12 ani: 1 cie (Salicis cortex) 202,4 capsulă de 2 ori mg, extract de unghia pe zi, după mesegăinii (Astragalus memle principale. branaceus) standardizat Copii peste 12 ani în min. 70% polizaharişi adulţi: 1 capsude, extract de scoarţă de lă de 3 ori pe zi, salcie (Salicis cortex ) după mesele standardizat în min. principale. În ca15% salicină 44 mg, uszul în care se asoturoi (Alli sativi bulbus), ciază febra se adcreţuşcă (Ulmariae herministrează câte ba), şovârv (Origani herba) 4,4 2 capsule de 3 ori pe zi. mg. Pentru copiii care nu pot înghiţi Efect capsule se recomandă adminisAntiinflamator, antiinfecţios, trarea conţinutului cu miere sau febrifug, antialgic, imunostimu- s u c n a t u r a l d e f r u c t e . lator, expertorant. Cura durează 7-10 zile în inRecomandări fecţiile acute şi 1 lună cu doza de Ca tratament de bază al infecţii- 1 capsulă de 3 ori pe zi, pentru lor respiratorii, răceală, gripă, prevenirea îmbolnăvirii la perfaringită, bronşită. Este util şi soanele predispuse. persoanelor predispuse la inPrezentare: fecţii respiratorii repetate. flacon cu 30 capsule a 440 mg Contraindicaţii La persoanele cu hipersensibili-
“După ce că sunt proşti se mai şi cacă în drum´´
La două mâini Ca papagalul, e în suferinţă Dar, cu o calitate e dotat: Când se propune, în şedinţă, E… ambidextru la votat…
Gândurile unui viitor europarlamentar Cât voi sta în Parlament Poate nu mă-mbogăţesc Dar, sunt sigur, evident, Că o să mă… odihnesc…
Propunere În loc de medicamente – Ce-au ajuns o floare rară – Vă oferim, realmente, Să faceţi ca noi… gargară !
Unui demnitar (naţional, judeţean, local) Pân-a ajuns unde-a ajuns Ne vorbea dulce, frumos, Dar, de când jupân l-au uns, Nu-l mai vezi mergând pe jos.
Unei doamne care mai doreşte un mandat UE Politician, modistă, Şi cu fiţe fel de fel, Tânăra doamnă iar insistă Să fie… varză de Bruxelles…
Unui parvenit Ieri stătea cu socrii-n bloc Şi avea mereu restanţă; Azi, la vilă – ce noroc ! – Plus trei case de vacanţă !
Un jurnalist vorbea cu un pirat. -De unde aveţi piciorul de lemn ? - Mi l-a luat o ghiulea în timpul unei bătălii! - Dar mâna de ce v-aţi înlocuit-o cu un cârlig? - U n m a r i n a r m i - a r e t e z at - o . - Dar ochiul de ce nu îl aveţi? - Poi mi s-a aşezat un pescăruş pe ochi. - Şi din cauza lui aţi rămas fără ochi? - Nu chiar, era prima zi când am avut cârligul în loc de mână!?
Un reporter a vizitat o casă de nebuni. - Care e numele tău? Întreabă Jurnalistul p e u n u l o a r e c a r e . . . - Numele meu este Napoleon cel Mare. - Şi cum ştii că eşti Împăratul Napoleon? - E simplu, Chiar Dumnezeu mi-a spus asta! În acel moment, un bărbat înalt, cu barbă se apropie de jurnalist şi îi spune: - Nu asculta la acest băiat tânăr pentru că este nebun, eu niciodată nu am vorbit cu el!
Un jurnalist întreabă directorul unei case de nebuni care este testul ce se efectuează pentru a externa un bolnav. - Umplem cada cu apă, punem alături o lingură şi o cană. După aceea îi propunem bolnavului să golească cada de apă. Jurnalistul, zâmbind, spune: - Orice om normal ar lua cana… - Nu, spune directorul, un om normal ar scoate dopul de la cadă. Doriţi pat lângă geam sau lângă uşă ? Ce fac doi-trei oameni când se plictisesc? – Înfiinţează un ziar.
Ce fac doi-trei jurnalişti când se plictisesc? Se apucă să facă clasamente cum, Vic Virgil Bălan cine şi de ce e cel mai bun jurnalist, şi să-şi dea şi premii. Da! Ştiu că sunt ridicoli dar aşa fac. Vorba românului
Talon de publicitate gratuită NUMELE……………………………………………………………….. ADRESA………………………………………………………………... PUBLICITATE………………………………………………………… ………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………….. Taloanele pot fi trimise şi la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. sau pe str. A.Vlaicu nr.1 Anunțul dumneavoastră va fi găsit şi online pe paginile noastre.