Vorba nr 37

Page 1

ANUL 1 ; NR. 37 04.09. — 10.09. 2013 16 PAGINI = 1,5 Lei Ziua Limbii Române a fost marcată, Sâmbătă, și la Orăștie ! Pagina 8

Expoziție de machete la MUZEULUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ, deschisă până duminică, 8 septembrie a.c. ne informează Mihai Căstăian, directorul Muzeului din Orăștie

Oricât de mult îți dorești să depășești o situație dată, nu poți. Oricât te zbați să ieși din impas, parcă nu vezi calea. De ce? Un studiu al Universității Harvard arată că: Eforturile depuse pentru a face faţă dificultăţilor materiale epuizează capacităţile mintale ale persoanelor sărace, care, de cele mai multe ori, nu mai au suficientă energie cognitivă pentru a-şi dedica timpul formării profesionale şi educării, informează AFP. Mobilizarea capacităţilor cerebrale pentru depăşirea situaţiilor stresante - de exemplu, asigurarea traiului familiei sau obţinerea banilor pentru chirie - poate provoca o scădere de până la 13 puncte a coeficientului de inteligenţă, adică o scădere de 10% a mediei înregistrate în rândul populaţiei. O astfel de diminuare a capacităţilor mintale echivalează cu cea provocată de o noapte albă, precizează autorii studiului, publicat în revista Science.

VĂ PROPUNEM O ALTFEL DE CĂLĂTORIE, ÎN LUMEA AROMELOR, A GUSTURILOR, A LOCULUI PLĂCUT AMENAJAT ȘI A RAFINAMETULUI CULINAR.

„Pentru numeroase persoane sărace, aceste probleme devin atât de apăsătoare încât le este dificil să se concentreze asupra altor chestiuni, precum formarea profesională sau organizarea timpului", spune Sendhil Mullainathan, profesor de economie la Universitatea Harvard, unul dintre principalii autori ai studiului. „Acest lucru nu înseamnă că persoanele sărace sunt mai puţin inteligente decât celelalte, ci că sărăcia mobilizează mult din energia mintală", a spus acesta. "Este similar unui computer care funcţionează lent pentru că descarcă o înregistrare video prea lungă", a mai spus acesta. Oare or fi citit conducătorii noștri acest studiu, sau poate lor fi știut demult și-l pun în aplicare ?

EDITORIAL


☺☻Încet, încet, ţările din Europa au început să cunoască gusturile domnului preşedinte într-ale muzicii. Unde au pregătit slovacii un taraf şi i-au tras o lăutărească de iau dat lacrimile domnului Traian ! Hai, că versurile au fost tari: „De ce te aperi, omule ?”. Or fi ştiind slovacii ceva şi noi nu ştim, sau o fi fost pură întâmplare ? Prin guvern s-a împământenit cam ce se întâmplă la unele case regale. La imperialele de pe aici, de la noi, adică un fel de… bulibăşeală… În ultimul timp, doamna Ministru a Muncii ne cam bagă în ceaţă, ori e slab informată, ori nu ştie cum să ne explice, ori… ? ☻☺ Sunt, şi eu, ca tot românul, sau aproape ca tot românul, iubitor de fotbal. Nu înţeleg, şi nu sunt singurul, de unde atâtea posturi cartelate care transmit meciuri de fot-

bal. Nu-i destul că plătim, o dată televiziunea naţională, pe chitanţa de curent şi apoi, încă o dade Vic Virgil Bălan tă, pentru cablu ? Suntem suprasaturaţi de meciuri din campionatul din Europa şi Asia, ba chiar din Brazilia şi America de Nord, iar pentru ai noştri trebuie să scoatem alţi bani din buzunar ca să-i vedem ? De-aia n-are… coada urs… ☺☻Nu ştiu cât şi cum o fi de rău pe dincolo, cât de al dracului o fi criza, dar românii veniţi în concedii abia aşteaptă să o şteargă înapoi, îngroziţi de viaţa, de traiul de aici. Se minunează cum de ne mai descurcăm. Totuşi, dovedim că suntem buni la… echilibristică ! ☻☺Aflată tot de la românii din Spania: cum chiriile sunt foarte scumpe iar rata la apartamentele cumpărate doar pe jumătate, îşi cumpără un apartament şi, în loc de 700 de euro chirie, plătesc 350-400 de euro rată. Dacă reuşesc să-l cumpere, bine, dacă nu îl predau băncii şi… adio ! Dar ţi-ai găsit – să plece câinele de la stână…

Vic Virgil Bălan

Despre integrare şi nu numai…

Produse de panificație tradiționale la standarde Europene

Dintre hotărârile Consiliul Local al Municipiului Orăştie

Trebuie să salut următoarea: HOTĂRÂRE privind acordarea pentru anul şcolar 2013-2014 a pachetului cu rechizite şcolare „Primul Ghiozdan” Art.1 : Aprobă acordarea pachetului cu rechizite şcolare „Primul Ghiozdan” copiilor înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2013-2014 la unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Orăştie. Art.2 : Se aprobă conţinutul pachetului de rechizite şcolare „Primul Ghiozdan”, conformei anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3 : Prezenta hotărâre se va aplica în limita sumei de 6.000 lei, care va fi suportată din bugetul local al municipiului Orăştie pe anul 2013, cap.67.02 „Cultură, recreere şi religie”. Domnule primar mă ’nclin! Consiliul local al municipiului Orăştie, judeţul Hunedoara, hotărăște : Art.1 : Aprobă completarea structurii organizatorice a Spitalului Municipal Orăştie, cu două noi specialităţi, după cum urmează : cabinet oncologie medicală în cadrul Spitalului, cu 1 post de medic şi 1 post de asistent medical; cabinet de pneumologie, în cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului, cu 1 post de medic şi 1 post de asistent medical. Art.2 : Organigrama şi statul de funcţii ale Spitalului Municipal Orăştie se modifică în mod corespunzător celor menţionate la art.1. Se modernizează spitalul, nu poate decât să mă bucure. În sfârșit văd un „regulament pentru păstrarea specificului arhitectural local al Municipiului Orăştie”. Luând în considerare vechimea oraşului Orăştie de peste o mie de ani, constatând existenţa a numeroase valori arhitecturale şi urbanistice acumulate în timp ce au atributele patrimoniului imobil şi nu în ultimul rând profitând de ofertele cadrului natural. Se însuşeşte raportul de evaluare nr.6658/2013 întocmit de SC BIZTECH CONSULT SRL Orăştie pentru imobilul (clădire şi teren) din municipiul Orăştie, str. Cetăţii, nr. 7, cuprins în CF nr.63080, nr. top 84/1 în suprafaţă totală de 367 mp, care constituie anexă la prezenta hotărâre. Aprobă cumpărarea imobilului situat in municipiul Orăştie, str. Cetăţii, nr. 7, în suprafaţă totală de 367 mp, format din două corpuri de clădire, precum şi a terenului aferent imobilului înscris în CF 63080, nr. top 84/1 de la Fundaţia „Sfântul Francisc” Deva, la preţul de 75.800 euro, care va fi achitat în lei la cursul de schimb la data efectuării plăţii. Redactor-șef

Demult mă tot încearcă nişte gânduri ce se doresc aşternute pe hârtie. Demult, foarte demult, eu am cunoscut integrarea. Şi tot demult, mai ştiu că nu exista vrajba de acum, nu exista fala şi dezmăţul actual, nu existau răzbunări şi nici duşmănii artificiale, nu de puţine ori până la vărsare de sânge. Întâmplarea nefericită a plecării dintre noi a lui Florin Cioabă, liderul ţiganilor căldărari (nu-mi place să zic „rege”), m-a făcut să iau hotărârea de -a aşterne pe hârtie ceea ce ştiu şi ce simt. Localitatea în care m-am născut era populată de români, greci, evrei, polonezi, ruşi, ucrainieni, turci, italieni şi ţigani. Ei, bine, nu ştiam ce este ura, nu ne jigneam, nu era unul mai măreţ ca altul. Fiecare îşi vedea de treaba lui, toată lumea participa la bucuriile şi necazurile aproapelui. Nici nu se auzea de integrare, căci noi eram integraţi. Şi când scriu toate acestea mă raportez la anii ’50 – ’90. Începând din clasa I am avut colegi ţigani, dar cine a făcut diferenţe !? Ne jucam împreună, mergeam la scăldat împreună, împreună am crescut. Mai târziu, la şcoala profesională, am avut colegi ţigani. Doamne, Dumnezeule, ce chefuri mai făceam, ce ne mai ajutam reciproc… De ce scriu toate astea: de douăzeci şi mai bine de ani, nu ştiu cine a aruncat sămânţa discordiei, de se vorbeşte numai de integrare. Păi, s-o luăm cu binişorul. Învăţământul e gratuit ? Până la 12 clase e gratuit. Să faci o şcoală profesională e gratuit ? E gratuit ! Să urmezi studii superioare este permis ? Este permis. Atunci, unde-i buba ? Ei, dar când vine vorba de integrare şi nişte căpetenii de-ale ţiganilor defilează şi protestează cu kile de aur pe ei, ce zic demnitarii europeni ? Când tu, cetăţean al unei ţări democratice, membre UE, ai regi şi împăraţi, parcă nu dă bine. Şi încă ceva: moare un rege şi pui doi în loc… Dacă erau trei băieţi, urmaşi ai decedatului Florin Cioabă ? Aşa zisa integrare mai mult ne-a învrăjbit, nu pe noi, muritorii de rând, ci pe capii de la conducere, fiindcă noi doar suferim. Am văzut cum un lider al etniei ţigăneşti de la Iaşi, azi: „Noi suntem romi căldărari. Şi nu vrem să auzim de lingurari, zlătari, argintari, cocălari, etc.” Această declaraţie nu duce la ură ? Dacă romii, între ei nu se înţeleg, atunci… Eu cred, ba sunt sigur că romii sunt folosiţi ca masă de manevră şi ultimele întâmplări îmi întăresc această convingere. În urbea noastră, cu mici excepţii, nu sunt probleme, dovadă că romii au coborât din deal până în centru şi nimeni nu se plânge. Cei care sunteţi prin fruntea ţării, mai coborâţi printre noi, fără turle şi trâmbiţe, să vedeţi realitatea (nu postul de televiziune !), apoi trase trezește de dimineață... lebrele restaurante "Miorița" geţi concluziile. Eu înţeleg că trecutul doare şi le împărtăşesc Cine Câștigă masa de prânz !!! sau "Coroana". această durere, dar noi, cei de azi, nu putem fi învinuiţi, aşa că fa- În fiecare zi, la emisiunea mati- Ascultă "Trezirea", fii pe fază, cem totul ca această ură să dispară pentru totdeauna. De ce să ne nală "Trezirea" de la Radio Co- şi Radio Color te premiază ! De facem artificial greutăţi, când în viaţă te întâlneşti cu mai multe lor poți câștiga un meniu comluni până vineri, de la 7 la 9. necazuri decât bucurii ? Dacă se vrea, se poate ! plet pentru masa de prânz la ce-


Schimbări la nivel directorial. După revenirea la vechea structură, și GRUPUL ȘCOLAR „NICOLAUS OLAHUS" șia dat „obștescul sfârșit” pe baricadele învățământului orăștian. Vorbim acum de două unități de învățământ distincte: LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAUS OLAHUS" și ȘCOALA GIMNAZIALĂ „Dr. AUREL VLAD”, deci și de doi directori. Profesoara Rodica Dimulescu (prietena domnului primar Ovidiu Bălan), rămânând director la ȘCOALA GIMNAZIALĂ „Dr. AUREL VLAD”, iar la LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAUS OLAHUS" domnul profesor Dionisie Bulz (consilier USL). Procurorii au reuşit să reţină un suspect în cazul crimei de la Căstău, petrecută în urmă cu mai bine de o săptămână. Acesta are 21 de ani şi este din comuna Beriu. Anchetatorii spun că au reuşit să îl identifice în urma analizării probelor ADN prelevate de la locul faptei. Tânărul este acuzat de omor deosebit de grav și tâlhărie. Începând de luna aceasta, se aplică noile prevederi ale Codului Fiscal. Potrivit modificărilor, va fi aplicată cota redusă de TVA, 9 la sută, pentru toate sortimentele de pâine, precum şi cornuri, chifle,

Știri VORBITE

împletituri, covrigi, batoane, minibaghete şi Dan Orghici și Virgil-Liviu Sabău franzeluţe. Aceeaşi măsură este luată şi stare gravă; duminică, 1 pentru făina de grâu nea- septembrie, un alt accident, gră, albă şi semialbă, făina tot în Ungaria, în care au de secară, tritcum spelta, fost implicaţi patru români. grâului comun şi meslinu- Parcă-i un blestem.!... lui. Programa şcolară de Continuă mani- anul viitor va cuprinde trei festările protestelor noi materii opţionale, la proiectul Roşia educaţia financiară Montană. La acestea (cl. a III-a şi/sau a IVau reacţionat favorabil a), educaţie pentru preşedintele Traian Băses- societate (clasa pregătitoacu, premierul Victor Ponta re, cl. I şi a II-a) şi filosofia şi preşedintele Camerei pentru copii (cl. a III-a şi/ Deputaţilor, Valeriu Zgo- sau a IV-a). Mai există un nea, în sensul că ar fi de proiect de introducere a acord cu o dezbatere pro materiei de educaţie sanitasau contra, sau chiar cu un ră. referendum pe această te”ANCOM a publicat asmă. tăzi (joi, n.r.) spre La sesiunea de consultare publică toamnă a examenetarifele maxime prolor de bacalaureat, puse pentru serviciile promovabilitatea a de interconectare în vedefost de 20,05% înainte de rea terminării apelurilor contestaţii, respectiv 20,36 telefonice la puncte fixe şi după depunerea acestora. mobile, determinate pe baJudeţul nostru a avut un za unor modele de calcuprocent de 17,8% promova- laţie a costurilor. Autoritabilitate. tea propune ca, de la 1 iaLa Şcoala de Vară nuarie 2014 tariful maxim de la Constanţa, Ma- pentru terminarea apeluririana Câmpeanu, lor la puncte fixe să scadă ministrul muncii, îi de la 0,67 eurocenţi/minut sfătuieşte pe tineri să nu la 0,15 eurocenţi/minut, iar mai fugă după diplome şi tariful maxim pentru termasterate, ci să caute să minarea apelurilor la puncpună şi în practică ceea ce te mobile de la 3,07 euroau învăţat, să profeseze. cenţi la 0,86 eurocenţi/ Săptămâna trecută s-a minut", se arată într-un coîncheiat tragic pentru ro- municat al Autorităţii mâni: vineri, 30 august a Naţionale pentru Adminisavut loc un accident rutier trare şi Reglementare în în Ungaria, cu trei morţi şi Comunicaţii . 33 răniţi, dintre care 18 în

AVENTURĂ CU OBSESII NAŢIONALE PROIECTE CU REGIUNI ŞI CONSTITUŢII

Staff-ul politic din România ne ţine în priză mereu şi ne uimeşte prin declaraţii, acţiuni (atunci când nu trebuie) şi lipsă de acţiuni (când ar fi fost neapărat necesar să se facă ceva). Uneori scoate în evidenţă şi laudă tupeul unor politicieni cu iz de sfidare a poporului, ca şi cum ar fi fapte demne de laudă şi de urmat. Alteori trece sub semnul tăcerii ceea ce ne afectează naţional şi ar fi de importanţă uriaşă, pentru că, şi politicienii "greşesc" uneori, nu-i aşa ? Prin asta înţeleg că, în loc să urmărească să uşureze viaţa de zi cu zi a poporului, mai dă pe lângă şi-şi uşurează propria lor viaţă, mai furând câte ceva, mai înlesnindu-şi, aprobând legi confuze, câte o afacere nu tocmai sănătoasă, dar profitabilă. Ne-am obişnuit să vedem, să citim, să ascultăm, să sesizăm, să comentăm, să înjurăm până la isterie, totul în timp ce ne vedem de grijile traiului sărac pe care-l ducem din cauza stupefiantului staff politic. Nu ne luăm pauză, ci facem două lucruri în acelaşi timp, şi le facem prost, pe amândouă. Am mai discutat despre mulţumi-

rea lucrului bine făcut - ei, bine, navem aşa ceva, sau ne-am obişnuit să fim mulţumiţi cu "bine-i şi-aşa rău". Şi continuăm să fim confuzi în loc să lămurim lucrurile, o dată pentru totdeauna, de teamă să nu ne descoperim niscaiva realităţi care să nu ne convină. Viziuni de la Mamaia La ordinea zilei şi-a săptămânii, de departe se reliefează Victor Ponta. Personaj destul de controversat, om al surprizelor neplăcute, ca orice premier care se respectă şi ca orice "mână de fier" în prelungirea a celeilalte guvernări, şi premierul nostru continuă serioasele opere de artă politică începute prin '89, când ne-am deşteptat şiam început să ne batem joc unii de alţii, adică mai mult politicienii de bietul popor. Undeva pe clitoralul de la Mamaia a făcut declaraţii fierbinţi într-o şedinţă a PSD-ului. Zice domnia sa că regionalizarea trebuie musai făcută înainte de mult-aşteptata modificare a Constituţiei, ambele proiecte făcând parte obsesiv din marele proiect de băgare în ceaţă a României. Descentralizarea altfel

BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZTranzacția anului în IT ? Microsoft cumpără divizia de telefoane mobile a Nokia. Grupul american Microsoft, cel mai mare producător de software la nivel global, va cumpăra divizia de telefoane mobile a Nokia în schimbul unei sume totale de 5,44 de miliarde de euro. Fostul lider pe piața telefoanelor mobile îşi va concentra de acum activitatea asupra serviciilor şi rețelelor, o decizie calificată drept "cea mai bună cale de a merge înainte, atât pentru Nokia, cât şi pentru acționarii săi", a declarat președintele Nokia, Risto Siilasmaa, citat într-un comunicat. Microsoft va plăti în acest fel, 3,79 de miliarde de euro pentru achiziția producătorului finlandez de echipamente mobile si o valoare de circa 1,65 miliarde de euro în acțiuni. Tranzacția este de așteptat să se finalizeze în primul trimestru din 2014, după ce va primi acceptul acționarilor şi avizul reglementarilor în vigoare. Cei doi giganți din domeniul IT au încheiat un parteneriat în februarie 2011, ce a condus la o creștere a succesului liniei de smartphone-uri Lumia dezvoltata de Nokia. http://www.wall-street.ro/ Valeriu Zgonea atrage atenția că deputaţii care au părăsit partidele pe lista cărora au fost aleşi nu pot constitui grup parlamentar. Deputaţii care au părăsit partidele pe listele cărora au fost aleşi nu îşi pot constitui grup parlamentar, potrivit noului Statut al senatorilor şi deputaţilor, a declarat luni preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, după ce deputaţii neafiliaţi au anunţat în plen că şiau înfiinţat grup parlamentar. Torționarul Alexandru Vișinescu a fost pus oficial sub acuzare, în dosarul privind moartea unor politicieni deținuți la Penitenciarul Râmnicu Sărat, pe care l-a condus din 1956 până în 1963. DAN ORGHICI

Şerpuitoarele autostrăzi ce se construiesc cu greu, cu bani mulţi, dar fără calitate, vezi cazul surpării înainte de-a fi dată în folosinţă, ar trebui să asigure o fluentă legătură între viitoarele regiuni ale României şi, tranzitul între marile centrele comerciale de importanţă europeană. Criteriile de regionalizare nu sunt clare încă, dar se insistă pe descentralizare. Acuma, noi am mai scris despre efectele negative ale descentralizării, şi am arătat că aceasta a fost punctul de plecare pe drumul pierzaniei economice. Alte state par să fie obişnuite cu şomajul ridicat, dar aici, în România, poporul nu se poate obişnui. Adică, la nivelul omului de rând, e convenabil atâta timp cât îşi primeşte banii pe şomaj şi stă, binemersi, acasă, eventual muncind şi la negru în zonele întunecate ale economiei. Dar mai sus, la nivelul celor care trebuie să scoată banii pentru ajutoarele de şomaj, nu mai este convenabil. Două puncte de vedere diferite, neîmpăcate şi fără şanse de compromis pozitiv. Populaţia aşteaptă locuri de muncă, politica guvernului oferă prea puţine şi prea prost plătite sau fără posibilitatea candidatului de-a se încadra condiţiilor de angajare. Şi

Oglinzile realităţii (IV) Virgil-Liviu Sabău atunci, e clar că trebuie să existe undeva un creier central, al statului, care să coordoneze raportul dintre cerere şi ofertă, care să creeze nişte condiţii convenabile pentru ambele părţi implicate în proces. Ori asta înseamnă, fără îndoială, centralizare. Astfel, mai modificăm ceva Clasa dominatoare economic, în strânsă legătură cu lumea interlopă sau mai degrabă contopită cu ea, insistă şi impune politic această centralizare. Se doreşte absenţa creierului central al statului care să monitorizeze ce face angajatul şi, mai ales, ce face angajatorul, ca să poată opera în linişte. Lăsând autonomie economică viitoarelor regiuni, în scurt timp, puterea lor va fi controlată exclusiv de baronii locali, care vor ajunge să se impună regional. Victor Ponta, din proprie iniţiativă, cedând presiunilor sau din prostie, tocmai asta face. Şi nu numai atât. Urmează modificarea Constituţiei. Nici nu vreau să mă gândesc cum va fi modificată sau în favoarea cui. Vă las să deduceţi singuri.


ANUNŢ

Primăria Municipiului Orăştie, cu sediul în municipiul Orăştie, Piaţa Aurel Vlaicu, nr. 3, jud. Hunedoara, anunţă elaborarea primei variante a Planului Urbanistic Zonal „Amplasare construcţii de necesitate tip conteiner” în Orăştie, Zona Romfruct şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului se poate realiza la sediul A.P.M. Hunedoara din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara de luni până joi (orele 8-16,30) şi vineri (orele 8-14). Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, judeţul Hunedoara, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunțat semnarea un protocol de colaborare cu omologul italian Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunţat duminică, la Mamaia, continuarea unor acţiuni concrete menite să-i protejeze pe românii care lucrează în ţările Uniunii Europene, în acest sens fiind deja încheiate protocoale cu ţări precum Cipru sau Italia, unde lucrează un număr foarte mare de români, anunță Agerpres. Aceste acţiuni constau într-o serie de protocoale instituţionale prin care persoanele care lucrează în ţările Uniunii Europene să fie protejate şi să fie angajate în aceleaşi condiţii cu persoane din astfel de ţări. Potrivit ministrului, trebuie să existe aceeaşi politică pentru toţi cetăţenii, indiferent că lucrează în România sau în altă parte. "M-am gândit încă de anul trecut să încep o tentativă de discuţii cu toţi miniştrii (n.r. - omologi) din toate ţările Uniuni Europene, să încep să construiesc o legătură directă şi mai ales instituţională cu aceste ţări. Acest lucru înseamnă că protocoalele pe care am început să le semnez cu fiecare ministru din fiecare ţară reprezintă un protocol de colaborare instituţională. (...)” ”Aceasta înseamnă că instituţii specializate precum Inspecţia Muncii, Agenţia de Plăţi şi Casa Naţională de Pensii pot să construiască legături directe, să facă schimb de informaţii şi să acţioneze rapid cu instituţia omologă din ţara respectivă atunci când apare un caz şi ar putea fi rezolvat", a explicat ministrul Muncii, la Şcoala de Vară a Tineretului PNL. Câmpeanu a arătat că partea română a încheiat astfel de protocoale cu Italia şi cu Cipru, a semnat cu Marea Britanie, Belgia, Olanda, existând totodată discuţii cu alte ţări, între care Grecia. "Şi sper ca acest fel de protocol să fie încheiat cu toate ţările din Uniunea Europeană. Cred că acest lucru e important şi va fi benefic şi pentru România", a adăugat Mariana Câmpeanu. Ea a mai spus că va merge în Olanda, o ţară în care presa este destul de ostilă României şi unde, ca şi în Marea Britanie, se aşteaptă un val de cetăţeni români şi bulgari. "Şi voi avea şi o conferinţă de presă în care o să prezint şi poziţia României şi chiar astfel încât să combat această formă de discriminare - aşa o consider în acest moment", a afirmat Mariana Câmpeanu. Ministrul Muncii a menţionat că are în vedere un proiect de lege care să dea posibilitatea angajatorilor să vină în ţara noastră şi să creeze locuri de muncă. "Oferim nişte condiţii mult mai bune decât alte ţări", a argumentat Mariana Câmpeanu.

Avem televiziuni de știri ce facem cu ele?

George Vișan

Îți dezaprob spusele, dar voi apăra până la moarte dreptul de a le rosti. (Voltaire) Ies 3000 de oameni în stradă – în București, în Piața Universității, „în buricul târgului” – și cea mai mare parte a televiziunilor de știri fie nu prezintă nimic, fie relatează evenimentul modest. Paralel cu acest protest a mai fost unul organizat în Cluj -Napoca – din nou nici o informație relevantă. Ne confruntăm cu cel mai mare protest antiguvernamental organizat din 2012 încoace și acoperirea mediatică a acestei evoluții pe TV, principalul mediu de informare al cetățenilor, a fost modestă sau absentă. Pentru o televiziune de știri care trăiește din audiențe, pe care le monetizează prin intermediul reclamelor, ignorarea protestului de ieri ar fi trebuit să reprezinte un eșec de marketing uriaș. Protestele din 1 septembrie ar fi trebuit să ofere pentru numărul sufocant de talk-showuri politice de pe micul ecran o cantitate enormă de subiecte. Numai că acest lucru nu sa întâmplat, după cum dovedește

da politico-economică în România – Dan Voiculescu, anchetat în prezent pentru șantaj împreună cu o parte din echipa de conducere a trustului. Un alt patron media este deputat în Parlament și membru PSD – este vorba de Sebastian Ghiță. Pe scurt trusturile de presă din România au devenit partea a puterii politice, caută să aibă acces la puterea politică prin intermediul capacității de a forma opinia publică și au devenit practic actori politici partizani. Al doilea aspect fundamental al problemei ține de structura pieței media, care este integrată vertical în România. Avem trusturi de presă care administrează și dețin simultan cotidiane, agenții de presă, televiziuni și radiouri. Piața media este probabil singura piața din România unde legile anti-trust nu se aplică. Toate aceste aspecte înlesnesc cenzura și controlul asupra agendei publice subminând libertatea de expresie. Acum, eu nu sprijin cauza celor care protestează și acum în Piața Univer-

imaginea de mai jos:

sității – cred însă că au un drept inalienabil de a se aduna în piața publică și a protesta pașnic împotriva oricăror probleme de pe agenda publică cred ei de cuviință. Televiziunile de știri nu sunt numai SRL-uri sau societăți pe acțiuni – informează dezbaterea publică, prezintă fapte și acțiuni de interes public, au deci și o responsabilitate civică – pe care însă au abandonat-o. Protestul din 1 septembrie a fost o astfel de acțiunea, iar lipsa de interes a televiziunilor de știri a fost o formă de cenzură. Această atitudine a văduvit întreaga societate românească de oportunitatea unei dezbateri. Este un lucru grav care contribuie la degradarea vieții publice în România și fragilizează procesul democratic. Este momentul să reamintim televiziunilor de știri că au și o datorie civică, nu numai una față de acționarii sau patronii lor.

A doua zi, într-o țară normală, șefii de redacții ar fi trebuit să-și prezinte demisiile, deoarece au ratat știrea momentului sau au tratat-o superficial. Bineînțeles, explicația ar putea fi extrem de simplă – majoritatea televiziunilor de știri au luat publicitate de la Roșia Montană Gold Corporation și pe cale de consecință, nu pot difuza protestul sau să-l prezinte pe larg. Dar sursa problemei este mult mai profundă și ține de scopul televiziunilor de știri din România – accesul preferențial la resursele publice – și promovarea unor actori politici. Majoritatea patronilor de media sunt politicieni sau au legătură directă cu media. Fondatorul unui binecunoscut trust de presă este președintele fondator al Partidului Conservator și a folosit trustul său pentru a-și avansa propria agen-


Loialişti faţă de Patria Limbii Române

În ultima săptămână a lunii august, la Mangalia, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism, a reuşit aducerea, la un brainstorming inedit, a peste 80 de jurnalişti, de limbă română, din Australia, Europa şi SUA. Un eveniment despre care am purtat un dialog, la finalul acestei întâlniri de suflet, cu Doru Dinu Glăvan, liderul U.Z.P.R., “argintul viu” al simpozionului. Cu nu puţine surprize. Înainte de toate imaginaţi-vă, vorbitori de limbă română, cu un grai marcat de accente tipice limbilor oficiale din statele unde locuiesc acum, precum Germania, Italia, Spania, spaţiul ex-iugoslav, Republica Moldova. Conaţionali de vârste diferite, cerebrali sau cu sângele latin fierbând în discursuri pe măsura unui dor de o Românie prosperă, democrată, care să ofere viitoare motivaţii, pentru revenirea acasă, a celor ce optează în favoarea reintegrării în societatea românească de azi. Cu luminile şi umbrele sale. Dacă a existat un punct comun, al tuturor celor ce au lăsat alte priorităţi, în favoarea acestei prospectări a unui viitor altfel abordabil, printr-o reunire a forţelor spirituale, ce pun, înainte de toate, România, atunci acest reper s-a numit tenacitate. Despre tenacitatea românilor care activează, peste hotare, la posturi de televiziune, de radio, sau realizând publicaţii tipărite şi online, a acceptat să ofere un plus de detalii cel ce conduce, de câteva luni, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. - Domnule Doru Dinu Glăvan, de ce aţi organizat simpozionul de la Mangalia ? - La Hotelul Paradiso, din Mangalia, am invitat peste 80 de loialişti faţă de Patria Limbii Române. Sunt români care visează, cu ochii deschişi, la mai binele conaţionalilor, de pretutindeni. Oameni ataşaţi la valorile fundamentale ale naţiunii noastre. Probe evidente, în acest sens, fiind nu doar editorialele, articolele, inter-

viurile, opiniile exprimate în presa scrisă şi online, ci şi reuşitele lor evoluţii în studiouri de radio şi în faţa camerelor de televiziune, la posturi apărute în ultima vreme, cu audienţe de sute de mii de telespectatori. Cunosc faptul că presa Diasporei are foarte mulţi loialişti faţă de Patria Limbii Române, cu care am fi dorit să fim împreună, la acest simpozion. Vom crea şi alte evenimente, pentru a fi, în viitor, alături de cât mai mulţi apărători ai spiritului românesc. - Ce i-a determinat să fie tentaţi de a nu rata acest eveniment ? - Este vorba de cea de-a XIII-a ediţie a acestei manifestări, una salutată, chiar la deschidere, de Sorin Stanciu, iniţiatorul ei, Dumitru Dan Enache, secretar de stat la Ministerul Economiei, Virgil Stancu, consilierul ministrului turismului şi Iuliana Gorea Costin, din partea Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova. Toţi şi-au exprimat dorinţa de cooperare, cu jurnaliştii de expresie românească de pretutindeni, pe chestiuni punctuale, specifice domeniilor unde activează. – Din start aţi dat un semnal public că preţuiţi echipa… - Presa este rodul unor eforturi complementare. Iată de ce am dorit să fiu însoţit de o delegaţie a U.Z.P.R., una compusă din colegii Neagu Udroiu, Benone Neagoe, Veronica Ioniţă, Alexandra Cepraga, Miron Manega şi dumneavoastră. Este un nucleu dinamic, cu care am speranţa că voi mai concretiza şi alte proiecte. Temerare. Durabile. Precum acela privind reapariţia revistei lunare a jurnaliştilor profesionişti. Sau organizarea unor vizite, de documentare şi sprijin, în statele de unde au venit invitaţii noştri. Şi prima avută în vedere este posibil să fie în toamna asta, în Republica Moldova. De altfel, chiar din prima zi a simpozionului, o serie de vorbitori, precum Boja Stankovici – Serbia, Ionela van Rees Zota – Germania, Eugen Terteleac - Italia, Augustin Luchian Australia, Alexandru Petrescu, Albert CraiciuSpania, Iurie Levcic – Ucraina s-au dovedit receptivi faţă de intenţia noastră de a derula şi parteneriate şi proiecte europene şi guverna-

mentale, menite să pună în valoare potenţialul cultural, turistic şi de afaceri românesc, în publicaţiile de limba română apărute în întreaga lume. - Simpozionul a avut un generic semnificativ: „Hai acasă... – … Limba română, patria mea”. Dar şi-a atins obiectivele ? – Reuniunea a deschis calea spre alte ţinte relevante. Mai ales că unul dintre invitaţi, academicianul Răzvan Theodorescu observa că “peste hotare sunt din ce în ce mai mulţi români care-şi folosesc limba maternă în tot mai multe împrejurări. Şi, ceea ce e de remarcat, se păstrează o limbă mai corectă şi mai curată decât cea vorbită astăzi în România. Aceasta şi ca o posibilă formă de apărare împotriva inevitabilei integrări în cultura ţărilor de adopţie, limba română rămânând doar în patrimoniul familial pentru cei din diasporă”. În esenţă, obiectivul de a consolida conexiunile spirituale, dintre Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi membrii săi de peste hotare a fost atins. Dar mai sunt multe de făcut. De altfel, în mesajul transmis de premierul Victor Ponta, prin intermediul consilierului său, Corneliu Vişoianu, s-a apreciat exemplul de românism, pe care îl oferă promotorii limbii române, în afara graniţelor ţării. În egală măsură furnizori de informaţii despre comunităţile româneşti, din străinătate. - Şeful executivului a menţionat numele dumneavoastră felicitând şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti pentru promovarea creaţiei jurnalistice de calitate, pentru apărarea libertăţii presei şi a demnităţii jurnaliştilor, dar mai ales pentru legătura pe care o menţin cu presa de limbă română din Diaspora. - Sunt standarde profesionale asumate în echipă. Cu dorinţa consolidării unei comunităţi sensibile, precum aceea a ziariştilor, confraţi care pot genera, prin creativitatea lor, stări de spirit benefice prosperităţii dezirabile, a naţiunii noastre. Ion Petrescu adev.ro/mscd4g

PACHETE GRATUITE PENTRU ŞCOLARI

Virgil-Liviu Sabău Şi în acest an se continuă programul, devenit tradiţie, al Primăriei din municipiul Petroşani, numit "Ghiozdanul meu". Ce este şi în ce constă acesta ? "Ghiozdanul meu" A fost conceput pentru a preveni abandonul şcolar şi se materializează printr-un pachet cu rechizite şcolare oferit gratuit de primărie, în prima zi de şcoală, pentru toţi elevii din şcoala primară, gimnazială, inclusiv pentru clasele pregătitoare. Părinţii elevilor din Petroşani au scăpat astfel de stress-ul cauzat de începerea şcolii, deşi acest pachet poate fi suplimentat. Deoarece primăria are la dispoziţie mijloace de documentare mult mai eficiente decât părinţii privind caietele necesare conform programei şcolare impuse, pachetul va fi, cu siguranţă, mai bine pregătit decât dacă ar fi fost cumpărat de către părinţi. De aceea, această iniţiativă este lăudabilă şi utilă, nu numai pentru "boboci", ci şi pentru cei mai mărişori şi mai mari. Iată că, în pofida crizei care nu se mai termină, unii găsesc puterea financiară de-a face lucruri bune. Cu certitudine că şi în structura acestei administrația locale, ca şi la noi şi ca peste tot, există "baroni" care să speculeze oportunităţile de îmbogăţire uşoară, prin celebra metodă "una la stat, două la mine". Există, numai că, la Petroşani, se pare că nu sunt la putere, nu ei sunt cei ce controlează situaţiile sau, pur şi simplu, or fi mai puţini ! Oricum, pentru asta, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi merită laudele noastre ! Cât despre edilii noştri, le sugerăm să se inspire mai mult din ogrăzile mai apropiate decât de cele îndepărtate, pentru că, la noi nu e şi nu va fi niciodată ca la ei. Sursa : http://www.agerpres.ro/media/ index.php/

Insomnii…

Silvia Beldiman

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate  fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint 


Vând casă în Orăștie, str. Libertății, nr. 14. Informații la tel.: 0754.490.036 ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând apartament 2 camere, str. Mureşului, bl. 9, vis-a-vis de centrala termică. Informaţii la tel. 0769.248.674. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND apartament 2 camamere, str. Pricazului, bl. 28, ap. 76 Info: tel. 0765889595 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ

Ardelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietenie. Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.

Magazinul de ASIGURĂRI MELODY:

- cel mai ieftin RCA, cu o SUPER OFERTĂ Din respect pentru toți clienții noștri, toți asigurații care au încheiat RCA prin BIROUL MELODY, beneficiază de: ASISTENȚĂ RUTIERĂ GRATUITĂ! - cea mai ieftina asigurare de locuință; - TOATE TIPURILE DE ASIGURĂRI; - TRADUCERI DIN TOATE LIMBILE, la prețuri fără concurență: - BILETE DE TRANSPORT, - BILETE DE AVION, - BILETE DE AUTOCAR la prețuri fără concurență

BIROUL MELODY = profesionalism ! Tel 0727.079.575; 0766.313751

AGENȚIA IMOBILIARĂ „MELODY” Piața Victoriei, nr. 13 Vă oferă o gamă variată de:

Garsoniere garsonieră în Orăștie - 13500 euro neg. Case-Vile în Orăștie, S=100mp - 45000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 65500 lei neg. Casă în Simeria, S=80mp - 38000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 15000 euro neg. Casă în Renghet, S=70mp - 110000 lei neg. garsonieră în Orăștie - 65000 lei neg. Casă în Geoagiu Băi - 30000 euro neg. Apartamente 2 camere Casă în Orăștie - 85000 lei neg. apartament în Orăștie, S=45mp - 18800 euro neg. Casă în Vaidei - 20000 euro neg. apartament în Orăștie, S=46mp - 20000 euro neg. Spații comerciale apartament în Orăștie, 65000 lei neg. În Orăștie, de la 100 euro/lună apartament în Orăștie, S=45mp - 75000 euro neg. Terenuri Apartamente 3 camere ter en intr avilan în Or ăștie - 17 euro/mp apartament în Orăștie, S=85mp - 15500 euro neg. teren extravilan (fânaț) în Bozeș-2800lei apartament în Orăștie, S=48mp - 110000 lei neg. teren intravilan în Orăștie - 3 euro/mp apartament în Orăștie, S=64mp - 78000 lei neg. teren intravilan în Orăștie - 7eur/mp apartament în Orăștie, S=85mp - 28000 euro neg. teren intravilan la Costești - cabane - 7 euro/mp Apartament 4 camere-40000 euro neg. Imobile și la schimb cu diferență 0732671069

SC FARES SA Adresa: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 ștanțator 1 paznic BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 5 consilieri asigurări Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012

SC SEWS-R -ORASTIE

20 muncitori necalificați Adresa: str. Armatei, nr. 38, Orăștie Telefon: 0254206920

SC EGY CAST SRL

1 ŞOFER TAXI Adresa: Orăștie, str. Pandurilor, nr. 6 Telefon: 0727647268

SC TERPENASRL

1 inginer chimist (studii superioare) 1 operator chimist 1 electrician Adresa: Orăștie, str. Nicolae Titulescu, nr. 61 Telefon: 0754089149

SC TIMCO SA (Arsenal Park)

1 OSPĂTAR 1 FIZIOKINETOTERAPEUT Adresa: Orăștie, str. Codrului, nr. 25 Telefon: 0354501001 /

SC. LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL

50 locuri operator ( de preferință femei) 20 locuri manipulant marfa 1 șef de secție (studii superioare) – perioade determinate (3 luni) Adresa: Orăștie, str. Plantelor, nr. 50 Telefon: 0254241940 / 0254241942

SCALSECA AUTOMOTIVE SRL

4 locuri operator mase plastice 2 locuri controlori calitate 1 loc stivuitorist (se cere atestat) Adresa: Orăștie, str. N. Titulescu, nr. 60 Telefon: 0254244113 SC VIDRA COMPANY -1 maistru în industria textilă - 3 muncitori necalificați în confecții ABSOLVENŢI -1 cusător confecții industriale din blană (se cere experiență de minimum 4 ani) Adresa: Turdaş, nr. 1A Telefon: 0733404099/ 0354819295

SC BRICK HUMAN RESOURCE CONSULTING SRL

10 agenți de vânzări Adresa: București, având sucursale în toata ţara. CV-urile se depun la: hr@brick-hrc.ro. Trebuie specificat la subiect: agent de

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor: izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

vânzări

TRIF SIMION FLORIN II

-1 zidar -1 zugrav -1 montator pereți ghips carton Adresa: sat Căstău, nr. 244 Telefon: 0768688980

SC MINEXFOR SA DEVA

Cerințe: experiență în comerț - amabilitate, dinamism - spirit comercial - disponibilitate pentru lucrul în 2 schimburi PROFI ROM FOOD SRL

Inginer industrializare - Cerințe: 1 agent vânzări (1 an experiență) Pregătirea profesională necesară: 1 șofer mașină de mare tonaj (2 ani) Adresa: Deva, str. Titu Maiorescu, nr. 2 Studii superioare: profil tehnic/mecanic/ materiale compozit Telefon: 0254226917 Cunoștințe limbă străină: -limba franceză A.J.O.F.M. HD AL ORASTIE -nivel avansat. SITUATIE PRIVIND BURSA DIN DACunoștințe operare PC: pachet MS OFFITA DE 30.08.2013 CE 1. Agenți economici contactați - 9 Experiență : 2. Agenți economici participanți -6 - Experiență în producție și industrializare 3. Locuri de munca oferite - 20 de minim 2- 3 ani în domeniul materiale 4. Persoane participante - 98 compozite/ Carbon 5. Persoane angajate pe loc : -9 - Competențe în mecanică 6. Meserii în care s-au angajat: - Calităţi fizice şi psihice: MANIPULANT MĂRFURI - 6 ELEC-Adaptabil, dornic să înveţe şi să se dezTROMECANIC-1 ING. CHIMIST-1 volte profesional, persoana dinamică, MUN. NEC. -17. Persoane selectate in entuziastă, spirit de echipă, rezistență la vederea angajării - 20 stres, abilități de comunicare și de prezenLOCURI DE MUNCĂ tare, gândire analitică, capacitate de piloLocurile de muncă au fost căutate tare și coordonare proiecte. Disponibilitape internet pentru dumneavoastră te pentru program prelungit. de: S.C. CHIMSPORT S.A. Adriana Chira Casier / lucrător comercial

Aţi auzit de peştii-bufniţă ? Pot fi văzuţi la lăsarea serii. Zig-zag ≠Zig-zag Ăştia nu se pescuiesc, în Vic Virgil schimb se vânează. ••••••••••••••••••••••••••••••• ••••••••••••••••••••••••••••••• Indivizi din categoria „Nene, dă-mi şi mie un leu !”, în unele A dat norocul peste orăştieni. zile, care nu sunt rare, adică Pe zi ce trece se înmulţesc caatunci când le vine leul, fac un sele de pariuri, jocurile de noadevărat ospăţ pe băncile din roc iau amploare, iar noi ne faţa magazinului „Cami”, tra- plângem de nivel de trai scăzut. tându-se pentru început cu Basca bingo „lichior de toporaşi” (spirt me- •••••••••••••••••••••••••••••• dicinal), apoi întind masa mare lăsând în urmă o mizerie de Un adevăr care trebuie recunosfructe şi legume din România nedescris. Mai mult, fac şi gă- cut: preţuri acceptabile. Că noi, rolăgie mare iar dacă li se atrage la mânii (nu toţi, dar marea majoritaatenţia, ţi se dă de mâncare cu te) am avut şi avem o problemă glas ridicat, aşa, ca să audă toa- cu banii, nu din vina noastră, sau şi a noastră, că ne tot lătă lumea, şi trec la ameninţări, poate săm vitregiţi. Am vrut să ne futrimiţându-te la origini. Sunt raţi… organizaţi pe familii, deci asociaţii familiale şi se înmulţesc •••••••••••••••••••••••••••••• pe zi ce trece, dovadă că le Zig-zag = Zig-zag merge bine. ••••••••••••••••••••••••••••••

Doriți să vă angajați ca vânzător sau menajer într-o firmă în continuă dezvoltare ? Coop Albina Orăștie este acel loc ! Depuneți dosarul la sediul din Orăștie, str. Nicolae Bălcescu, nr. 8 ! Informații la : Telefon: 0254242393 Fax: 0254247457 sau direct la sediul Coop Albina Orăștie.


Ziua Limbii Române la Orăstie SILIUL LOCAL ORĂȘTIE, MUZEUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ, Biblioteca Municipală „Sebastian Bornemisa”, CASA DE CULTURĂ „Alexandru Grozuţă“. Evenimentele au fost coordonate de domnul MIRON SIMEDREA, președinte al FILIALEI 43 ORAŞTIE A SOCIETĂŢII „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” CHIȘINĂU. Programul pregătit pentru sâmbătă, 31 august 2013, la ora 19,00, găzduit în incinta Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Orăştie a fost mai mult decât generos: SIMPOZION CONTRIBUŢII LA EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE: - Cuvânt de deschidere, prof, Miron Simedrea preşedinte Filiala 43 Orăştie; - Cuvântul primarului, ing. Ovidiu Laurenţiu Bălan; - PALIA DE LA ORĂŞTIE - veche tipări-

Ziua Limbii Române a fost marcată sâmbătă, la Orăștie, printr-o suită de evenimente organizate de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORĂŞTIE, CONSILIUL LOCAL ORĂŞTIE, MUZEUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ, Biblioteca Municipală „ Sebastian Bornemisa”, CASA DE CULTURĂ „Alexandru Grozuţă“. Coordonate de domnul MIRON SIMEDREA, președinte al FILIALEI 43 ORAŞTIE A SOCIETĂŢII „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” CHIȘINĂU. Gazdă primitoare a fost și de această dată MUZEUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ ORĂȘTIE. Programul pregătit pentru sâmbătă 31 august 2013, la ora 19,00, în incinta Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Orăştie, a fost mai mult decât generos: I. SIMPOZION CONTRIBUŢII LA EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE: Cuvânt de deschidere, prof, Mi- tură românească - prof. Angela Curtean; ron Simedrea, preşedinte Filiala 43 - Sebastian Bornemisa - omul şi opera prof. Elena Sălan, Biblioteca Municipală; - „LIBERTATEA“ - foaie politică, socială şi economică - pr.protopop Narcis Terchet Protopopiatul Orăştie; - Momente în evoluţia limbii române prof. Doina Dunu; - Almanahul scriitorilor de la noi - document de excepţie pentru cultura transil-

vană – scriitoarea și editoarea IleanaLucia Floran (membru UZP); - Ion Budai Deleanu - iluminist recunoscut - prof. Elena Făieran; - Salutul Președintelui Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Doru Dinu Glăvan - Rolul jurnalistului modern în păstrarea Limbii Române –Scriitorul și jurnalistul Dan Orghici, (membru UZP) directorul săptămânalului VORBA; - „COSÂNZEANA“ - revistă militantă pentru cauza UNIRII - prof. Ioana Dreptate; - Trecerea în revistă a luptătorilor pentru apărarea Limbii Române - prof. Nicolae Cătăniciu. II. EXPOZIŢIE DOCUMENTARĂ: - Carte veche tipărită la Orăştie - autor Gavril Todică (colecţia prof. Casian Jidav) - prezintă prof. Adrian Secui, - Carte veche din colecţia Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Orăştie - prezintă drd. Mihai Căstăian, III. PROIECŢIE CU IMAGINI DIN CULTURA ORĂŞTIANĂ (1582-1989): ing. Petru Eugen Pistol - manager Casa de Cultură IV. MOMENT ARTISTIC: Grupul vocal folcloric „Cosânzeana“ al Casei de Cultură - Versuri şi romanţe - ref. Felicia Andreşoiu - Romanţe pe versuri de poeţi român iprof. Dora Ciama - Recitare în grai bănăţean - Victor Vlad

Orăştie; Cuvântul primarului, ing. Ovidiu Bălan Laurenţiu; Ziua Limbii Române a fost marcată sâmbătă, la Orăștie, printr-o suită de evenimente organizate de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORĂŞTIE, CON-

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă așteaptă !

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”. Meniul zilei: 11 lei

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Prin Librăria situată în Orăștie, str. N. lorga, nr. 5 vă oferă: Rechizite marca Herlitz, cărți de colorat, puzzle-uri, precum şi o gamă diversificată de jocuri pentru copii de diferite vârste.

Delamarina - poezia „După lupce” recită Florin Drăghiciu. - Limba română - mai dulce ca limba lui Shakespeare - ing. Ştefan Nemecsek scriitor şi jurnalist, Petroşani (membru UZP) Trebuie să menționez că programul a suferit mai multe modificări, astfel expoziția de carte documentară a fost punctul de deschidere a seriei de manifestări, iar proiecția de imagini a însoțit pe fiecare lector al simpozionului. Dacă am ascultat unele cuvântări bine întemeiate și care au adus un plus de cunoștințe publicului, care și de data aceasta a demonstrat că Orăștia este

Intersecţia civilizaţiilor, unde, dacă nu la Deva ! ( Prima experienţă la muzeu )

Cea mai copleşitoare experienţă de viaţă credeam că o poţi trăi, dincolo de dinamica lumii, la maşina de scris. Dar am găsit ceva şi mai cool, într-o noapte albă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, de unde altundeva decât din Deva, sinonim cu buricul dublei civilizaţii precoce. Despre care am aflat că ar fi triplă, ba chiar cvadruplă, după ce am belit ochii ca la ceva extraterestru, la fosilele de dinozaur care ne conduc pe noi de-a dreptul la o problemă de identitate. Chestiunea dinozaurilor din Ţara Haţegului ne plasează într-o mare dilemă, una mai mare decât toate, de-a dreptul daco-maghiară ! Mi se pare destul de ciudat să vezi, în aceeaşi vitrină, fosile de dinozaur Zamolxes Squiperorum, şi de dinozaur Magyarosaurus Dacus. Ca şi cum struţo-cămila s-ar fi inventat pe ăste plaiuri. După ce am aflat cum că zeul dacilor tocmai fu făcut un dinozaur, iată că un alt dinozaur e mai tare, deoarece are dublă naţionalitate; bine, normal era să fie triplă, nu văd de ce a fost scoasă din sintagmă particula Romanus. Dar ce ne facem cu Squiperorum, care pare o poveste încurcată, din moment ce destul de sfios Google ne trimite pe Wikipedia, unde lucrurile sunt instabile, fiind vorba de fapt despre Zalmoxes Shqiperorum, cu citire de la baronul maghiar Nopcsa (Noapte), care era într-o relaţie specială cu Shquiperia, Albania adică, asta în vreme ce se aştepta să devină rege al acestei ţări, iar din plictiseală căuta dinozauri prin Ţara Haţegului. Poate că ar trebui lăsat Zamolxes / Zalmoxes cu treaba lui de zeu, iar dinozaurii să devină, în spiritul reconcilierii milenare, de un singur fel: Dinozaur Dacus Romanus Squiperorum Magyarosaurus, adică românodaco-romano-albanezo-maghiar.

Refuzat la împăiat ( A doua experienţă la muzeu )

În partea de muzeu, aceea cu animale, toate stăteau frumos împăiate în cuşti de sticlă, pentru ca nu cumva să muşte careva din ele, că despre ele să muşte, nu cred, nu prea ar avea cum. Aici, pare-se că fiecare îşi are locul său rezervat; unii la zimbri, alţii la mistreţi, la nevăstuici ori fluturi. Barbituci şi cocomârle n-am văzut, dar cred că nu s-au putut aduce, cel puţin deocamdată, altfel sigur mă pozam cu aşa ceva. Şi cum eram pornit încă de la intrarea în muzeu, să mă caut printre exponate, cum nu mă prea aşteptam să-mi fi făcut vreun tembel o statuie, aşa cum nu mă vedeam nici pe vreun timbru de valoare gen „Cap de bour”, m-am gândit că la zoo împăiat, cine ştie. Dar nu, tot e bine, că încă nu m-au împăiat. doritoare de cultură, prin numărul și cali- Măcar o caricatură să găsesc cu mine, acolo, ceva ?... Nu era, noroc că la ieşirea din muzeu era în schimb tatea celor prezenți la „Sărbătorirea o oglindă; iar în ea eram, în sfârşit; însumi – vă spun eu sigur, că doar am văzut cu ochii mei. Deci, până LIMBII ROMÂNE”, am avut parte și de la urmă sunt destul de mulţumit, că exist şi eu la muzeu, ceea ce, vă daţi seama, e mare lucru. ( A t reia experienţă la muzeu ) alocuțiuni parcă luate de pe wikipedia, Va fi, cu siguranţă, data viitoare. fără nimic inovativ și de lungă durată, discursuri care au lăsat un gust nu dulce. Planşe explicative: În ordine: dinozaur dac (primele trei poze), maghiar (a patra), confluenţe şi migraţii etnice (a cincea), subsemnatul (ultima), Daniel Marian

Remarcabilă a fost trecerea prin istoria literaților orăștieni și accentuarea rolului pe care Orăștia l-a jucat în în păstrarea și dezvoltarea zestrei lingvistice românești. Cum trebuie să remarc absențe care m-au durut, oameni ai orașului care au lasă și lasă urme adâncii în cultura orăștiană și română, dar cine știe poate altădată. Până atunci mă ’nclin, DOGC

Este locul de unde: • poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă; • găseşti toate produsele tale preferate într-un singur loc; • vei fi tratat cu profesionalism şi întâmpinat cu un zâmbet; • poţi găsi produsele unor mărci cu preţuri excelente pentru categoria lor de calitate.


Ziua Limbii Române la Orăstie SILIUL LOCAL ORĂȘTIE, MUZEUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ, Biblioteca Municipală „Sebastian Bornemisa”, CASA DE CULTURĂ „Alexandru Grozuţă“. Evenimentele au fost coordonate de domnul MIRON SIMEDREA, președinte al FILIALEI 43 ORAŞTIE A SOCIETĂŢII „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” CHIȘINĂU. Programul pregătit pentru sâmbătă, 31 august 2013, la ora 19,00, găzduit în incinta Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Orăştie a fost mai mult decât generos: SIMPOZION CONTRIBUŢII LA EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE: - Cuvânt de deschidere, prof, Miron Simedrea preşedinte Filiala 43 Orăştie; - Cuvântul primarului, ing. Ovidiu Laurenţiu Bălan; - PALIA DE LA ORĂŞTIE - veche tipări-

Ziua Limbii Române a fost marcată sâmbătă, la Orăștie, printr-o suită de evenimente organizate de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORĂŞTIE, CONSILIUL LOCAL ORĂŞTIE, MUZEUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ, Biblioteca Municipală „ Sebastian Bornemisa”, CASA DE CULTURĂ „Alexandru Grozuţă“. Coordonate de domnul MIRON SIMEDREA, președinte al FILIALEI 43 ORAŞTIE A SOCIETĂŢII „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” CHIȘINĂU. Gazdă primitoare a fost și de această dată MUZEUL DE ETNOGRAFIE Şl ARTĂ POPULARĂ ORĂȘTIE. Programul pregătit pentru sâmbătă 31 august 2013, la ora 19,00, în incinta Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Orăştie, a fost mai mult decât generos: I. SIMPOZION CONTRIBUŢII LA EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE: Cuvânt de deschidere, prof, Mi- tură românească - prof. Angela Curtean; ron Simedrea, preşedinte Filiala 43 - Sebastian Bornemisa - omul şi opera prof. Elena Sălan, Biblioteca Municipală; - „LIBERTATEA“ - foaie politică, socială şi economică - pr.protopop Narcis Terchet Protopopiatul Orăştie; - Momente în evoluţia limbii române prof. Doina Dunu; - Almanahul scriitorilor de la noi - document de excepţie pentru cultura transil-

vană – scriitoarea și editoarea IleanaLucia Floran (membru UZP); - Ion Budai Deleanu - iluminist recunoscut - prof. Elena Făieran; - Salutul Președintelui Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Doru Dinu Glăvan - Rolul jurnalistului modern în păstrarea Limbii Române –Scriitorul și jurnalistul Dan Orghici, (membru UZP) directorul săptămânalului VORBA; - „COSÂNZEANA“ - revistă militantă pentru cauza UNIRII - prof. Ioana Dreptate; - Trecerea în revistă a luptătorilor pentru apărarea Limbii Române - prof. Nicolae Cătăniciu. II. EXPOZIŢIE DOCUMENTARĂ: - Carte veche tipărită la Orăştie - autor Gavril Todică (colecţia prof. Casian Jidav) - prezintă prof. Adrian Secui, - Carte veche din colecţia Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Orăştie - prezintă drd. Mihai Căstăian, III. PROIECŢIE CU IMAGINI DIN CULTURA ORĂŞTIANĂ (1582-1989): ing. Petru Eugen Pistol - manager Casa de Cultură IV. MOMENT ARTISTIC: Grupul vocal folcloric „Cosânzeana“ al Casei de Cultură - Versuri şi romanţe - ref. Felicia Andreşoiu - Romanţe pe versuri de poeţi român iprof. Dora Ciama - Recitare în grai bănăţean - Victor Vlad

Orăştie; Cuvântul primarului, ing. Ovidiu Bălan Laurenţiu; Ziua Limbii Române a fost marcată sâmbătă, la Orăștie, printr-o suită de evenimente organizate de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORĂŞTIE, CON-

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă așteaptă !

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”. Meniul zilei: 11 lei

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Prin Librăria situată în Orăștie, str. N. lorga, nr. 5 vă oferă: Rechizite marca Herlitz, cărți de colorat, puzzle-uri, precum şi o gamă diversificată de jocuri pentru copii de diferite vârste.

Delamarina - poezia „După lupce” recită Florin Drăghiciu. - Limba română - mai dulce ca limba lui Shakespeare - ing. Ştefan Nemecsek scriitor şi jurnalist, Petroşani (membru UZP) Trebuie să menționez că programul a suferit mai multe modificări, astfel expoziția de carte documentară a fost punctul de deschidere a seriei de manifestări, iar proiecția de imagini a însoțit pe fiecare lector al simpozionului. Dacă am ascultat unele cuvântări bine întemeiate și care au adus un plus de cunoștințe publicului, care și de data aceasta a demonstrat că Orăștia este

Intersecţia civilizaţiilor, unde, dacă nu la Deva ! ( Prima experienţă la muzeu )

Cea mai copleşitoare experienţă de viaţă credeam că o poţi trăi, dincolo de dinamica lumii, la maşina de scris. Dar am găsit ceva şi mai cool, într-o noapte albă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, de unde altundeva decât din Deva, sinonim cu buricul dublei civilizaţii precoce. Despre care am aflat că ar fi triplă, ba chiar cvadruplă, după ce am belit ochii ca la ceva extraterestru, la fosilele de dinozaur care ne conduc pe noi de-a dreptul la o problemă de identitate. Chestiunea dinozaurilor din Ţara Haţegului ne plasează într-o mare dilemă, una mai mare decât toate, de-a dreptul daco-maghiară ! Mi se pare destul de ciudat să vezi, în aceeaşi vitrină, fosile de dinozaur Zamolxes Squiperorum, şi de dinozaur Magyarosaurus Dacus. Ca şi cum struţo-cămila s-ar fi inventat pe ăste plaiuri. După ce am aflat cum că zeul dacilor tocmai fu făcut un dinozaur, iată că un alt dinozaur e mai tare, deoarece are dublă naţionalitate; bine, normal era să fie triplă, nu văd de ce a fost scoasă din sintagmă particula Romanus. Dar ce ne facem cu Squiperorum, care pare o poveste încurcată, din moment ce destul de sfios Google ne trimite pe Wikipedia, unde lucrurile sunt instabile, fiind vorba de fapt despre Zalmoxes Shqiperorum, cu citire de la baronul maghiar Nopcsa (Noapte), care era într-o relaţie specială cu Shquiperia, Albania adică, asta în vreme ce se aştepta să devină rege al acestei ţări, iar din plictiseală căuta dinozauri prin Ţara Haţegului. Poate că ar trebui lăsat Zamolxes / Zalmoxes cu treaba lui de zeu, iar dinozaurii să devină, în spiritul reconcilierii milenare, de un singur fel: Dinozaur Dacus Romanus Squiperorum Magyarosaurus, adică românodaco-romano-albanezo-maghiar.

Refuzat la împăiat ( A doua experienţă la muzeu )

În partea de muzeu, aceea cu animale, toate stăteau frumos împăiate în cuşti de sticlă, pentru ca nu cumva să muşte careva din ele, că despre ele să muşte, nu cred, nu prea ar avea cum. Aici, pare-se că fiecare îşi are locul său rezervat; unii la zimbri, alţii la mistreţi, la nevăstuici ori fluturi. Barbituci şi cocomârle n-am văzut, dar cred că nu s-au putut aduce, cel puţin deocamdată, altfel sigur mă pozam cu aşa ceva. Şi cum eram pornit încă de la intrarea în muzeu, să mă caut printre exponate, cum nu mă prea aşteptam să-mi fi făcut vreun tembel o statuie, aşa cum nu mă vedeam nici pe vreun timbru de valoare gen „Cap de bour”, m-am gândit că la zoo împăiat, cine ştie. Dar nu, tot e bine, că încă nu m-au împăiat. doritoare de cultură, prin numărul și cali- Măcar o caricatură să găsesc cu mine, acolo, ceva ?... Nu era, noroc că la ieşirea din muzeu era în schimb tatea celor prezenți la „Sărbătorirea o oglindă; iar în ea eram, în sfârşit; însumi – vă spun eu sigur, că doar am văzut cu ochii mei. Deci, până LIMBII ROMÂNE”, am avut parte și de la urmă sunt destul de mulţumit, că exist şi eu la muzeu, ceea ce, vă daţi seama, e mare lucru. ( A t reia experienţă la muzeu ) alocuțiuni parcă luate de pe wikipedia, Va fi, cu siguranţă, data viitoare. fără nimic inovativ și de lungă durată, discursuri care au lăsat un gust nu dulce. Planşe explicative: În ordine: dinozaur dac (primele trei poze), maghiar (a patra), confluenţe şi migraţii etnice (a cincea), subsemnatul (ultima), Daniel Marian

Remarcabilă a fost trecerea prin istoria literaților orăștieni și accentuarea rolului pe care Orăștia l-a jucat în în păstrarea și dezvoltarea zestrei lingvistice românești. Cum trebuie să remarc absențe care m-au durut, oameni ai orașului care au lasă și lasă urme adâncii în cultura orăștiană și română, dar cine știe poate altădată. Până atunci mă ’nclin, DOGC

Este locul de unde: • poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă; • găseşti toate produsele tale preferate într-un singur loc; • vei fi tratat cu profesionalism şi întâmpinat cu un zâmbet; • poţi găsi produsele unor mărci cu preţuri excelente pentru categoria lor de calitate.


Avea dreptate Petre Ţuţea: ”Pe lume e nevoie de tot felul de oameni !”

Maria Diana Popescu, Agero

“Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici ! Că vă asemănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia” (Matei, XXIII, 26, 27). Noul Testament vorbeşte, iată, despre dihotomia între esenţa şi aparenţa umană. Venind în timp, mai încoace, la Noica, citez: “Nu cine eşti interesează, ci care-ţi este sinele. Căci sinele tău e mai vast decât tine şi ade-

vărul tău devine, într-un sens, dezminţirea ta”. Prezentând situaţia într-o formă nouă, raportată la realitatea actuală, atunci este adevărată afirmaţia statistică potrivit căreia fiecărui individ în parte îi pot fi aplicate scări specifice de valoare. Un exemplu: treptele, multele trepte care îl separă pe savantul Linnaeus de biologul Lâsenko (“un celebru şarlatan ştiinţific”, privilegiat al lui Stalin), nu pot reprezenta o simplă distanţă. Este o inegalitate care ţine atât de diferenţa genetică dar şi de cea educaţională. Un alt exemplu paradoxal, în sens de

“inegalitate valorică”, din cele multe cu putinţă: “Revelaţia” Dan Brown, un fel de alternativă de mătase cu buzunare fantasy, care în trei sute de pagini, vrea să convingă cititorul din întreaga lume că adăposteşte marea cultură. Un soi de fast food al Renaşterii, rapid, cu trimitere spre acelaşi tip de public “inegal”, care pretinde că savurează scriitură “grea”, de top. Un “surogat valoric” pentru “imitaţii” de cititori. Cât despre individul rebel şi contestatar, da, cred că nu mai are de ce să fie astfel. Globalizarea îi dă totul pe tavă, îşi poate cumpăra cărţi “murdare”, în care se poate vedea ca-ntr-o oglindă cu feţe multiple. Poate scrie şi el la fel, are voie, aşa cum adolescenţii rebeli îşi pot cumpăra direct din magazie blugii deja peticiţi, rupţi, murdăriţi. Ei, da, evenimentele din 1989 au adus pentru români ceva “bun”: două profesii, la mare modă azi: profesia de scriitor şi cea de contestatar. Da, e o modă să fii contestatar, să demolezi “orice”. E profesia pe care Petre Ţuţea o numea “aflarea în treabă la români”.

Decalogul Chomsky

Noam Chomsky (n. 1924) este un reputat lingvist american, profesor emerit la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În afara mediilor academice, Chomsky este mult mai cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică, îndeosebi în ceea ce priveşte critica vitriolantă la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar şi a guvernelor altor mari puteri. Drept care este considerat şi o personalitate marcantă a stângii politice din Statele Unite. Noam Chomsky a identificat şi a explicat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea politică în criza de legimitate şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit “Decalogul Chomsky”. 1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate Pentru aceasta: să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore, dar cu mare impact emoţional. 2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii Pentru aceasta: inventează false ameninţări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează opinia publică, iar apoi oferă soluţiile.

„Pita” tradițional Românească frământată și coaptă după toate standardele Europei. Tot de la noi puteți cumpăra: ° Pâine și franzelă feliată; ° Cozonaci ca la mama acasă; ° Parastase și colaci; ° Produse de brutărie.

Un exemplu: favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu preţul limitării propriilor libertăţi democratice.

3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău Pentru aceasta: mecanismele propagandei “albe” (oficială, integral asumată de guvern), “gri” (parţial asumată) şi “negre” (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine suportabil dacă e administrat în porţii anuale, conform unui program anunţat. 4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trăi mai rău este tot pentru binele său Pentru aceasta: să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat. 5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte Pentru aceasta: să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire

Sau, cum spunea celebrul pictor al antichităţii greceşti, Apelles, unui cizmar care-şi permitea să-i critice opera, fără a avea competenţă în materie: “Cizmarule, nu mai sus de sandală !”. Culmea, tocmai în societăţile culturale avem de-a face cu inadaptaţi, frustraţi, complexaţi (fiecare de o altă factură), dar care se strâng laolaltă şi formează (spun sociologii) un grup social în sine. Mai exact vorbind, o gaşcă. Jean Rostand spunea în cartea sa, L’Homme: “oare mai e nevoie să spunem că inegalitatea nativă a oamenilor nu corespunde inegalităţii aparenţelor, nici celor de comportament şi nici ierarhiilor ?” Cu atât mai puţin ierarhiilor prezentului, îmi permit să adaug. E absurd să obligi un contestatar să ia lecţii de vioară, e ca şi cum ai obliga un preşcolar să înveţe sistemul matematic “P sistem”, brevetat de distinsul academician român, Gheorghe Păun. Aşadar, îi mai dau încă o dată dreptate teologului-filosof Petre Ţuţea: “pe lume e nevoie de tot felul de oameni”.

superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale. 6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor Pentru aceasta: să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manipulat. 7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri superioare Pentru aceasta: un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a manipula opiniile colective după bunul-plac. 8. Poporul nu trebuie să aibă acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă Pentru aceasta: să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul şi îl ţin legat de emisiuni şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos. 9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat. 10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare Pentru aceasta: să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin massmedia, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare. sursa http:// www.criterii.ro


Ce laptop să cumpăr?

Majoritatea copiilor doresc un laptop sau o tabletă pentru că pare exotic să iei ustensila sub braț și să mergi la prietenul de joacă. Adulții le iubesc și ei pentru mobilitatea oferită și dimensiunile reduse. De asemenea rezistența lor la șocuri este crescută. Dar cumpărarea devine dificilă datorită numărului mare de specificații ale laptopului și a diferitelor modele. Nu cred că 10 minute petrecute într-un magazin sunt suficiente pentru a lua hotărârea corectă. Trebuie să răspundeți la întrebări ca “Doriți Geforce ?”, “Ecranul doriți să fie mat sau lucios ?” Cumpărarea unui laptop trebuie realizată după stabilirea tipului de utilizator în care vă recunoașteți. Trebuie să departajăm categoria celor care realizează lucruri de bază ca web și email de categoria celor care sunt gameri și au nevoie de performanță. Dacă vă propuneți doar să navigați pe internet, să scrieți emailuri sau să folosiți ocazional Microsoft Office nu înseamnă că trebuie să achiziționați cel mai ieftin laptop. Laptopul e o achiziție pe perioadă lungă și pot apărea alte lucruri pe care doriți să le realizați. Dacă începem cu exteriorul lui luati laptopul în mână. Se simte calitatea materialului sau e un ambalaj ieftin ? Va rezista câțiva ani ? Priviți tastatura, touchpadul, porturile USB. Sunteți mulțumiți

Afin – tratamente naturiste afin –

IT PAGE & SICENCE

Adriana CHIRA

sau pare un laptop ieftin ? Suprafața sa din metal pare de calitate ? Plasticul carcasei poate fi zgâriat cu unghiile ? Există îmbinări neplăcute ale ramei ? Când apăsați tastatura cu putere întreaga suprafață cedează sub degetele dumneavoastră ? Tastele le simțiți ușoare sau sunt atât de tari încât vă provoacă dureri la încheieturi ? Dacă trecem la componentele hardware prima privire să o aruncăm asupra tipului procesorului. Dacă procesorul e Intel Celeron sau Pentium atunci sunt procesoare vechi și trebuie să căutați un Core i3 sau Core i5. Referitor la memoria RAM, nu cumpărați un laptop cu mai puțin de 4 Gb și cereți o memorie de 6Gb sau 8Gb. Hard-discul trebuie să facă față chiar și unei stocări de filme FullHd și pentru asta capacitatea se va încadra între 500 Gb și 750 Gb. Vrei să călătorești ? Atunci analizează greutatea și dimensiunile laptopului. Verificați acuratețea touchpad-ului. Studiați și durata de viață a bateriei pentru că nu doriți să căutați tot timpul o priză. Un laptop care pretinde ca oferă 5 ore de durată de viață a bateriei vă poate oferi doar 3 ore în regim de utilizare normal. De multe ori laptopul nu este doar laptop. Poate fi sursă de TV, muzică și atunci contrastul și culorile sunt importante. Asigurați-vă că ecranul are destula luminozitate, verificați densitatea culorilor. Alegerea unui ecran mat sau lucios depinde de gustul fiecăruia. Unele laptopuri nu corespund așteptărilor referitoare la sunet pe când unele sună mai bine decat altele. Cea mai buna metoda de a verifica calitatea sunetului este ridicarea volumului la maxim și să ascultați o melodie sau să vizionati un trailer al unui film. Verificați dacă unele sunete sunt distorsionate. Dacă doriți să editați filme sau să compuneți muzică trebuie să găsiți o combinație între un procesor performant și o memorie RAM puternică. Și ajungem acum la categoria de jucători pe calculator care folosesc combinația procesor grafic, procesor, ecran și puterea de răcire a laptopului. Cu cât mai mare este rezoluția ecranului cu atât mai mult veți vedea detaliile din jocuri. Redarea jocului pe un ecran FullHD necesită mai multe resurse decât redarea lui pe o rezoluție de 1366x768 așa că este necesară o placa video bună pentru a putea ține pasul. Urmează deci alegerea unei placi video GeForce de ultimă generație. Dar este destul de complicat: cu cât este mai puternică placa video cu atât mai puternic dorim să fie și procesorul. Să punem un procesor și o placă video de putere mare într-un PC este simplu, dar pe un

tratarea simptomeceai de afin. lor de gută, Denumire științifică a afinului; reumatism, dar şi hiperuricemie (care înVaccinium myrtillus, fam. ericaceae seamnă exces de uree în sânge). Din acest Denumire populară a afinului: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, ceai se pot bea fără probleme 2-3 căni, recomandate pe stomacul gol şi de fiecare dată asine, coacă, cucuzie, pomişoare înainte de masă cu Proprietăţi farmaceutice ale afinuaproximativ o oră. Se lui: obţin rezultate exceFrunzele de afin: lente dacă se vor face - sunt excelente antidiareice; cure lungi cu ceai de - provoacă strângerea țesuturilor, afin (cel puțin 6 săptămoderează secrețiile şi ușurează mâni). Este foarte bun cicatrizarea rănilor; în combinație cu rădă- consumate des, scad zaharurile cină de brusture şi iardin sânge; bă de trei fraţi pătaţi; - acționează împotriva înmulțirii - în tratarea oxiuriazei microbilor; – se recomandă ceai de - sunt foarte bune diuretice; afin combinat, şi se - afinul este şi un antiseptic urinar; vor face cure de 12 zi- afinele cresc acuitatea vizuală; le: se vor bea cel puțin - folosi in tratamentul diabetului. 1-2 litri din acest ceai Afecțiuni tratate cu afin: în fiecare zi. În plus, se Boli tratate cu afin: diaree, enteropot face clisme la fiecolite (inflamația intestinului subțicare 2-3 zile cu infuzie re și gros) de fermentație, enterococombinată din frunze lite (inflamația intestinului subțire de afin; și gros) de putrefacție, oxiuriază, - persoanele care sufediabet, infecții urinare, diaree, ureră de fragilitate capilamie, gută (artrită urică), reumară pronunţată şi care tism; pot face vânătăi pe suTratamente naturiste cu afin: prafețe mari ale pielii, - ceaiul de afin combinat cu alreacționează extrem te plante medicinale se folosește în

laptop trebuie să ținem cont de răcirea laptopului și de energia consumată. Jocurile de top consumă mult spațiu de stocare (MaX Payne 3 are nevoie de 30Gb spațiu de stocare) așa că ar trebui să vă gândiți la o unitate de stocare de peste 750 Gb. Asigurați-vă că aveți cel puțin 8 Gb de memorie RAM. Jocurile au contraste mari și scene intunecate așa că asigurați-vă ca ecranul are culori negre adânci chiar și când luminozitatea este maximă. Dacă vorbim de garanția laptopului, cele mai multe laptopuri vin cu o „garanţie limitată la un an”. Garanţia este limitată, deoarece acoperă anumite posibile scenarii, în special cele care au legătură cu defectele din fabrică. Aceste garanţii limitate la un an nu acoperă accidentele de orice fel. Nu se acoperă defectele estetice, ceea ce înseamnă că dacă scapi laptopul pe jos şi se zgârie nu vei avea prea mult noroc. Se mai pot alege, de asemenea, garanții extinse, plătind în plus. Referitor la ce este instalat pe laptopul achiziționat, majoritatea sistemelor de operare întâlnite sunt cele ale familiei Microsoft, și aici alegerea momentului e Windows 8. Rețineți: nu exista un laptop care sa le aibă pe toate. Cu puțină pricepere și atentie, puteți alege laptopul care vi se potrivește perfect. Ultimele recomandări: Nu te lăsa prins în nebunia cumpărării unui nou laptop doar pentru a avea ultima apariţie pe piaţă (doar dacă nu te preocupă banii). Laptopurile sunt ceea ce economiştii numesc bunuri durabile. Scopul tău e să cumperi un laptop pe care să-l foloseşti mulţi ani, nu unul care te va nemulţumi după o săptămână de admirat.

300 de plante medicinale și afectiunile pe care le tratează

de bine la tratamentul care constă în frunze de afin şi frunze de viţă-de-vie. Acest tratament va avea o durată de 3 luni, timp în care se va lua pe stomacul gol dimineața, la prânz, după-amiaza şi seara, o linguriţă de pulbere (sub limbă) dintr-o combinaţie de frunze de afin şi de viţă-de-vie (cele care au struguri negri), în proporţii egale. Mod de preparare afin – ceai de afin, decoct de afin, macerare la rece: Infuzie : ceai de afin - se vor pune 2 lingurițe la jumătate de litru de apă clocotită. Cel mai bine se bea călduț și în 3 reprize, pe parcursul unei zile; Decoct: fructe de afin zdrobite în proporție de o linguriță şi jumătate la 500 ml de apă rece, se vor fierbe o jumătate de oră, apoi se bea călduț, de 3 ori pe parcursul unei zile; Macerare la rece: fructe de afin zdrobite în proporție de o linguriţă şi jumătate la 400 ml de apă rece, lăsat la temperatura camerei la macerat 8 ore; se bea de 3 ori pe parcursul unei zile; Frunze: - în 250 ml de apă clocotită se vor pune 2 linguriţe de frunze de afin mărunțite. Se lasă acoperit 10 minute, după care se va strecura, şi se va bea în cursul unei zile. - în 250 ml apă se vor pune 2 linguriţe de frunze mărunţite de afin – se fierb 15 minute. Se folosește în tratamentul diareii, este un bun antiseptic urinar


Colțul de spiritualitate

„Monseniorul Ghika discuta în limba franceză cu tinerii bucureşteni pe care îi aborda. Discuţiile erau intelectuale, nu-i obliga să facă un Dumnezeu dintr-o direcţie sau alta. Pe mulţi i-a scos din obnubilarea mediocră a anilor '50 prin această verticalitate. Este un creştin universal prin această atitudine excepţională”, este de părere Părintele Profesor Constantin Necula. „E o bucurie, şi în aceeaşi vreme este o responsabilizare. Nu este nici primul, nici ultimul dintre martirii neamului românesc. Înainte cu mult de a exista monseniorul Ghika în calendarul catolic au existat sute de astfel de monseniori sufleteşti în calendarul Bisericii Ortodoxe care nu se rupe de cel catolic în ceea ce priveşte neamul românesc, dar vizează altă dimensiune a spiritului ortodox”, a comentat profesorul. Acesta a demonstrat utilitatea Catedralei Neamului, dând exemplul amenajării pavilionului expozițional de la Romexpo pentru slujba de beatificare a monseniorului. „Azi se dovedeşte că putem converti pavilioane expoziţionale în biserici şi se dovedeşte că atunci când Bucureştiul are de manifestat ceva către lumea occidentală are nevoie de spaţii liturgice încăpătoare, aviz celor care nu pricep de ce poate fi construită o catedrală a mântuirii neamului”, a spus acesta. Întrebat fiind dacă se vor canoniza martirii bisericii ortodoxe din temnițele comuniste, Constantin Necula a răspuns: „Biserica Ortodoxă, din '90 încoace, tot pomeneşte în fiecare liturghie mijlocirea acestor martiri. În general e foarte bine să gândim asupra lucrurilor pentru a nu crea divergenţe, mai cu seamă cu societatea civilă. Nu putem face abstracţie de faptul că în continuare dicteuri din afara bisericii ortodoxe sau catolice dictează unor conştiinţe locale, şi nu bisericii i se cuvine arătarea degetului, ci aceloraşi principi ai principiilor neocomuniste care de foarte multe ori cântă la alte mese decât la acea a poporului român, care trebuie îmbunătăţită substanţial şi cu pomenirea sfinţilor”. „E bine să fim atenţi la acest fenomen pentru a nu lasă politicul să retragă cetăţenia de onoare a raiului celor cărora pe care noi avem încă impertinenţa de a-i consideră vinovaţi faţă de un curent sau altul al politicii internaţionale”, a mai adăugat acesta. Profesorul a povestit că i-a îndemnat pe studenții săi să citească materiale despre monseniorul Vladimir Ghika, explicândule că este unul dintre marii catiheți ai bisericii. „Am început să le vorbesc studenţilor mei despre beatificarea monseniorului Ghika de când a fost pomenit prima dată. I-am rugat să citească unul dintre materiale şi să înţeleagă că este unul dintre marii catiheți ai bisericii. Folosindu-i pe tineri ca să văd feedback-ul, le-am prezentat filmul despre scrisorile dintre monsenior şi fratele sau şi am văzut că s-au emoţionat”, a mai spus acesta.

Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, reprezentant al județului Hunedoara la Naționala „Antidrog" Am pornit la concurs într-un tren de noapte care a străbătut 13 ore jumătate de țară pentru a ne duce la Eforie. Am ajuns dimineața printre primele județe, fiecare cu o echipă de patru elevi și un profesor. Echipa noastră, formată din Jina Mihai, Popa Raul, Dara Andrada și Mihăilean Iulia, din clasa a IX-a A de la Colegiul Național “Aurel Vlaicu” a fost selectată în urma unui proiect realizat în luna mai a acestui an. Proiectul a constat în realizarea de caricaturi, afișe, fluturași, un film de 15 minute, articole tipărite în ziarul “Vorba” și un site. Complexul în care a fost organizat concursul conține clădiri cu pavilioane pentru cazare, cantină, săli de conferințe, teren de baschet, discotecă și teren exterior cu aparate de gimnastică. Deschiderea oficială a fost realizată de inspectorul MEN, Cătălina Chendea împreună cu 15 formatori de diferite specialități. La deschidere toți 190 de participanți am primit tricouri cu sigla „Împreună 10” pentru cei 10 ani de desfășurare. Formatorii si-au prezentat atelierele și ne-au invitat la activitățile care se desfășurau în fiecare zi între orele 9-13

în întregul spațiu al complexului. Activitățile din ateliere erau de: dans antidrog împletituri team-building origami comunicare creativitate povești moderne tir teatru și mimică quilling sport orientare turistică muzică prim ajutor Toate atelierele se desfășurau pe baza înscrierii concurenților și era acceptată prezența de mai multe ori la același atelier. Pentru că ne-a plăcut, am fost de două ori la „Comunicare”. Seara, timp de 3 ore, se http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/ desfășurau prezentările activităților pe baza

DEBIS DIVERS—La doi pași GEOAGIU BĂI

Aici poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă;  găseşti toate produsele tale preferate

într-un singur loc.

cărora fiecare echipaj a fost selectat. Echipajele au încercat să construiască o poveste și au fost multe echipaje costumate. Am văzut personaje ca luptători, majorete, domnițe, prinți și recitatori. În ultimele două zile ne-a fost dată tema realizării unui poster într-un grup de patru județe. Județul Hunedoara a realizat un poster împreună cu județul Gorj, Covasna și Ialomița. Posterul nostru a fost singurul poster 3D. În penultima zi a concursului, în urma tragerii la sorți, a trebuit să participăm la o probă în teren, cu opriri la puncte fixe. Au fost distribuite scenarii care conțineau cuvinte cheie și a trebuit să ghicim locațiile în care să ne deplasăm. Am pornit ca a 34-a echipă și primul popas a fost la un punct unde a trebuit să folosim busola. La următorul punct am împletit o brațară și am pornit spre punctul trei în care am interpretat o poveste. La punctul de creativitate a trebuit să dezlegăm o legătură între doi participanți. De probele de baschet și tir am trecut cu rapiditate. A urmat o probă de salsa și una de interpretare a unui cântec. Am ajuns la probele de prim ajutor,team-building, quilling și o probă de răsuciri și am încheiat ștafeta. Seara am participat la festivitatea de închidere a concursului. Ca să marcăm prezența județului nostru în concurs am ridicat lampioane în interiorul complexului. În urma zilelor în concurs am aflat că sunt echipaje care participă de mai mulți ani la concurs si printre formatori sunt și foști participanți . Echipele câștigătoare sunt automat înscrise în competiția anului următor. Ne-am despărțit după şase zile de tabără, de colegii de concurs, de plajă și de mare. Ne-am reîntors acasă cu multe impresii și informații. Adriana Chira

VĂ INVITĂ LA O CĂLĂTORIE CULINARĂ INTERNAȚIONALĂ DE EXCEPȚIE, ÎN CARE SE ÎMPLETESC GUSTURILE ȘI ESENȚELE BUCĂTĂRIILOR DE PE TOATE CONTINENTELE ȘI PENTRU TOATE GUSTURILE. COMENZI ȘI REZERVĂRI: tel. 0254244188 , 0747575364, 0760817377

APROZARUL DIN CENTRUL VECHI VĂ OFERĂ MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI. VĂ AȘTEPTĂM !


De ziua Limbii Române!

Eugen Evu: Menirea artei scrise

George Pruteanu explica la un moment dat că:

„Limba română are vreo 200.000 de cuvinte, dintre care noi folosim abia câteva sute. Ceea ce e trist. Mai trist, însă, mi se pare că și cuvintele alea puține pe care le utilizam sunt stâlcite, greșit interpretate, folosite în contexte nepotrivite.” Rugăciune Limbii Române

Mitraliatul Ceaușescu Primea scrisori, când, pe traseu, Venea la el câte-un plebeu, Să-i spună tot, cu tot firescul – Ce e nedrept, ce nu mai e, Ce fac cu oamenii din ţară, Cei ce sunt mari, şi cum uitară Să mai răspundă la : “De ce ?” Acum, pe sfori, de dinafara, Mai Marii Lumii-şi suflă mucii, Pe tot poporul, fost al muncii Şi pe Cârmaci – îl mitraliară – Plebeii ăştia de povară, De l-ar avea, cu dânşii, lângă Bătăi de joc - să se mai plângă Că au ajuns la ei, în ţară – Că legea trasă e pe sfoară

De cei ce-o fac, ca să slujească Nu suferința românească, Ci lăcomia planetară – De-un timp, securitatea, clară, Îl izola pe președinte – Nu mai veneau la el cuvinte De la românii lui, din ţară – În locul lor, îl lăudară. Curgeau cuvintele de slavă Din România cea bolnavă, Minţită-n veci, pe dinafară – De-aceea, limba de povară, În loc de slavă – fă-ţi dreptate Spunând ce ai mai sfânt din toate: Sinceritatea ta amară. Căci numai tu mai ești în ţară Şi liberă, şi Dumnezee: Şi Adevăr, şi Epopee, Şi Înviere Tutelară…

CÂNTAREA EUROPEI

Dar cum să vin, când, oltenește, raport în versuri total gratuite Lipită, nu se dezlipește ? Şi cuget foarte revoltat: “Un echipaj de la poliţie De ce nu amendați, din stat, A năvălit într-o parcare, Pe cel ce banii i-a luat, Piața Unirii, mi se pare, Dar rovinieta nu a dat ? (Bugetul fiind de inaniție), Dar cine, azi, mai programează, ID operator, în bază ? Să pună pe mașini somații, Dar, să vedeți, minune mare ! Că n-au stăpânii lor, băiete, Chitanța pentru atestare Puse-n parbrize, roviniete, Că ai plătit, şi nu ai vină, Şi că le umflă, disperații !” Nu are … număr de mașină. Îmi spuse soacra-n receptor. Alerg atunci la perceptor, Şi iau bulina, brav, iubito, Ce n-o avea, când am plătit-o,

Motiv să fie necesară O rovinieta clientelară. Mare la preţ, mică, infam, Cât să încapă pe un geam.

Şi-o pun în geam. Acum – bairam. Îmi spune un vecin de ram, Că era ordin ca să vie Cu rovinieta-n primărie, Orice stăpân auto, care N-a afișat-o, în parcare.

Ce n-are cap, n-are nici coadă ! Şi cât e clipa, ziua, anul, E vinovat tot cetățeanul, Şi pus, olog, șomer, să vadă,

Ca daca nu – s-a anuntat – Va fi indata amendat.

Că-n viață JOCI, cum cântă BANUL! 31 august 2013, Jianu Liviu FLORIAN

Limba Română. Rămânere, dar alterare şi globalizare

Limba Română este, cred, singurul lucru cât de cât românesc care ne-a mai rămas. Istoria e câteodată trucată, adeseori scoasă din manuale. Geografia e carpato-dunăreano-pontico-panonică (conform unui documentar recent, Natura 2000 în România – Bioregiuni). Matematica, interpusă logicii, e aceea în care 7,4 milioane (de voturi populare) este mai mic decât 6 (voturi ale Curţii Constituţionale). Fizica este cu fragmentarea hidraulică la exploatarea gazelor de şist. Chimia e cu tot ce e mai rău, culminând cu cianurile care sunt prevăzute pentru Roşia Montană. Dar, şi atunci când e vorba despre Limba Română, avem unele, destul de mari, probleme. Despre importul de brand-uri se ştia de mult. Am ajuns însă de la o vreme să ne împiedecăm de unele chestiuni cu trei litere, care se dovedesc a fi extrem de nocive: CCR, CSM, DNA, SRI, SIE şi altele. Iar cel mai grav, e atunci când într-o reîncercare de reinventare ca să nu-i spun de-a dreptul prostie cu moţ, ne sunt zgâriate simţurile de: succesuri / eşece; nu vrea să vorbeşte, şi de acest fel sunt cu grămada. Aş zice că „Necuvintele” lui Nichita, cât de necuvinte ar putea fi, ar fi ajuns să plângă de milă Limbii Române. Să mă ierte „Necuvintele” lui Nichita, care în fapt sunt splendoarea poeziei în sine, - pentru această asociere. Daniel Marian, 31 august 2013

Scrisul, mai ales cel confesiv, intimist şi neinhibat de prejudecata încifrării „mesajului mistic”, face igiena memoriei, a sufletului şi a minţii. Actul scrisului fiind unul „singur cu gândurile”, este magic, catarsic şi revigorator. Excesul de „invenţie”, refugiile în alegorism şi parabolism, subtextual sau de alt soi, au efecte mai degrabă neocebo, ci nu placebo. Opinam undeva că literatura de azi, deşi e mai liberă şi la noi, decadentă, coboară vertiginos şi autodestructiv (!) pe toboganul consumist, teloenovelist (sic. n.) – sau optează pentru „policerism”, la noi neo-miliţism: rentabil şi surogat- înlocuitor al valorii intrinseci de care are nevoie publicul, mai ales cel tânăr. Observ, în arealul meu, cum apar cărţi de acest soi, imitând tembelismul sub-cultural de pârloagă din Vest, şi ele mai degrabă nutresc foamea disperată a unor edituri de tip boutique, ca şi mediile zonale, de a supravieţui şi amăgesc autorii – liceeni sau deja studenţi, că îşi vor obţine licenţa de recunoaştere a statutului de profesionist. Mai degrabă, o atare subspecie ar fi potrivită la categoria SFului... Câţiva autori ştiuţi de mine, obţineau necesarul aviz editorial de la Ministerul de Interne (!), să publice romane miliţiste, stereotipe, politizate mizerabil, tirajele lor fiind enorme şi aducându-le câştiguri mari… Am citit chiar lamentaţia unora că pe vremea aceea scriitorii câştigau mai bine: astfel de cărţi erau vârâte oblije în şcoli, licee, colegii, facultăţi. Romanul „obsedantului deceniu”, floare rară, sau urzică, vorba luciferismului la ora Marius Tupan, a rămas suspendat în „simpla roză” a maculaturii cu „schepsis”, însă ineficientă, şi deseori dăunându-le autorilor mai importanţi ai unei astfel de „rezistenţe prin cultură”. După „revoluţie, inflaţia de astfel de romane continuă, deseori autorii, unii cu pseudonim, suprasaturând librăriile cu „dezvăluirile” lor : cei mulţi fiind securişti sau activişti, sau odrasle ale lor ! Nomine odiosa ? Am trăit perioada unei aşa zise „autocenzuri”, teză perfidă a sintetizismului ceauşist, şi ştiu bine ce spun: scrisul cu „şopârle” , subtextualismul post-modernist românesc, umpluse librăriile şi bibliotecile de producţiuni despre orice, ale derizoriului prozaizat sau maimuţărind post-modernismul american şi european, însă asta agrava şi mai mult dedublarea, duplicitatea, şi cenzura dictatorială a securităţii şi acoliţilor ei propagandişti îşi râdeau cinic de aiurelile cu pretenţii de „libertate socialistă”, a „omului de tip nou”, variantă roşie a lui neomensh ! În subsolurile editorilor d’antan, s-au pierdut vagoane de dactilograme ale unor cărţi care nu conveneau dictaturii; mi s-au „pierdut” trei astfel de cărţi, (un roman şi două proiecte de poezie) – de către cei de la fosta Editura „Eminescu”, alta la Galaţi şi alta la Craiova. Literatura de sertar a fost apoi chiar negată a exista, de însuşi impozanții noştri vremelnic miniştri ai Culturii ! Sălcudeanu („prohap”), Marin Sorescu, sau (la Cartea Românească, Florin Mugur)… Romanul „Roşu putred”, plimbat de la Cartea Românească la Eminescu (Ion Iovan) ajunsese înmânat direct, la dl. Liiceanu (Humanitas, în Casa Scânteii) – lector Zografi, dar şi dumnealor au pasat editarea până ce l-am retras şi finalmente l-am donat Bibliotecii Judeţene, la arhive. Pentru unele dintre cărţile în care eram „postmodernist” (Ţara poemului meu, Aur Heraldic, Ram cu oglinzi, ş.a. la C.R.) – am fost hărţuit de securitatea zonală, dar şi la Timişoara (gen. Mortoiu), sau la Bucureşti. O altă carte s-a pierdut odată cu cele 11.000 de cărţi şi manuscrise ale lui ion Caraion, după rămânerea lui în Elveţia şi tot ce a urmat. Regretatul meu editor Mircea Ciobanu mi-a relevat date despre securismul şi duplicitarismul ideologic al „iepocii”. Relevante sau nu, aceste scurte însemnări ar fi utile ca „epopee” a generaţiilor noastre de sub vechiul regim, măcar celor care vin spre literatură în aceste vremuri „noi”... Condiţia de persona non-grata a scriitorului român, acasă la el, dar, vai, şi în lume, pe alocuri, va dura atâta cât sistemele, regimurile, politicile sub care trăiesc, sunt perverse, imorale şi… şantajiste… Deoarece, legea neagră a acestei „dinamici” non-hegeliene, este a efemerelor puteri cot-la-cot cu „elietele” piperduplicitare, impotente şi fără organon, vorba grecilor. Din nenorocire, unii dintre ei fac istorii, dicţionare, cărţi mincinoase şi acte (sociale) ratate, cum dixit Freud. Îmi permit să recomand cui vrea, un psiholog admirabil, al propriei sale Şcoli : Carl Gustav Jung, Cartea Roşie.... La mulţi şi rodnici ani, dragi confraţi prin limba ro-


De ziua Limbii Române!

Eugen Evu: Menirea artei scrise

George Pruteanu explica la un moment dat că:

„Limba română are vreo 200.000 de cuvinte, dintre care noi folosim abia câteva sute. Ceea ce e trist. Mai trist, însă, mi se pare că și cuvintele alea puține pe care le utilizam sunt stâlcite, greșit interpretate, folosite în contexte nepotrivite.” Rugăciune Limbii Române

Mitraliatul Ceaușescu Primea scrisori, când, pe traseu, Venea la el câte-un plebeu, Să-i spună tot, cu tot firescul – Ce e nedrept, ce nu mai e, Ce fac cu oamenii din ţară, Cei ce sunt mari, şi cum uitară Să mai răspundă la : “De ce ?” Acum, pe sfori, de dinafara, Mai Marii Lumii-şi suflă mucii, Pe tot poporul, fost al muncii Şi pe Cârmaci – îl mitraliară – Plebeii ăştia de povară, De l-ar avea, cu dânşii, lângă Bătăi de joc - să se mai plângă Că au ajuns la ei, în ţară – Că legea trasă e pe sfoară

De cei ce-o fac, ca să slujească Nu suferința românească, Ci lăcomia planetară – De-un timp, securitatea, clară, Îl izola pe președinte – Nu mai veneau la el cuvinte De la românii lui, din ţară – În locul lor, îl lăudară. Curgeau cuvintele de slavă Din România cea bolnavă, Minţită-n veci, pe dinafară – De-aceea, limba de povară, În loc de slavă – fă-ţi dreptate Spunând ce ai mai sfânt din toate: Sinceritatea ta amară. Căci numai tu mai ești în ţară Şi liberă, şi Dumnezee: Şi Adevăr, şi Epopee, Şi Înviere Tutelară…

CÂNTAREA EUROPEI

Dar cum să vin, când, oltenește, raport în versuri total gratuite Lipită, nu se dezlipește ? Şi cuget foarte revoltat: “Un echipaj de la poliţie De ce nu amendați, din stat, A năvălit într-o parcare, Pe cel ce banii i-a luat, Piața Unirii, mi se pare, Dar rovinieta nu a dat ? (Bugetul fiind de inaniție), Dar cine, azi, mai programează, ID operator, în bază ? Să pună pe mașini somații, Dar, să vedeți, minune mare ! Că n-au stăpânii lor, băiete, Chitanța pentru atestare Puse-n parbrize, roviniete, Că ai plătit, şi nu ai vină, Şi că le umflă, disperații !” Nu are … număr de mașină. Îmi spuse soacra-n receptor. Alerg atunci la perceptor, Şi iau bulina, brav, iubito, Ce n-o avea, când am plătit-o,

Motiv să fie necesară O rovinieta clientelară. Mare la preţ, mică, infam, Cât să încapă pe un geam.

Şi-o pun în geam. Acum – bairam. Îmi spune un vecin de ram, Că era ordin ca să vie Cu rovinieta-n primărie, Orice stăpân auto, care N-a afișat-o, în parcare.

Ce n-are cap, n-are nici coadă ! Şi cât e clipa, ziua, anul, E vinovat tot cetățeanul, Şi pus, olog, șomer, să vadă,

Ca daca nu – s-a anuntat – Va fi indata amendat.

Că-n viață JOCI, cum cântă BANUL! 31 august 2013, Jianu Liviu FLORIAN

Limba Română. Rămânere, dar alterare şi globalizare

Limba Română este, cred, singurul lucru cât de cât românesc care ne-a mai rămas. Istoria e câteodată trucată, adeseori scoasă din manuale. Geografia e carpato-dunăreano-pontico-panonică (conform unui documentar recent, Natura 2000 în România – Bioregiuni). Matematica, interpusă logicii, e aceea în care 7,4 milioane (de voturi populare) este mai mic decât 6 (voturi ale Curţii Constituţionale). Fizica este cu fragmentarea hidraulică la exploatarea gazelor de şist. Chimia e cu tot ce e mai rău, culminând cu cianurile care sunt prevăzute pentru Roşia Montană. Dar, şi atunci când e vorba despre Limba Română, avem unele, destul de mari, probleme. Despre importul de brand-uri se ştia de mult. Am ajuns însă de la o vreme să ne împiedecăm de unele chestiuni cu trei litere, care se dovedesc a fi extrem de nocive: CCR, CSM, DNA, SRI, SIE şi altele. Iar cel mai grav, e atunci când într-o reîncercare de reinventare ca să nu-i spun de-a dreptul prostie cu moţ, ne sunt zgâriate simţurile de: succesuri / eşece; nu vrea să vorbeşte, şi de acest fel sunt cu grămada. Aş zice că „Necuvintele” lui Nichita, cât de necuvinte ar putea fi, ar fi ajuns să plângă de milă Limbii Române. Să mă ierte „Necuvintele” lui Nichita, care în fapt sunt splendoarea poeziei în sine, - pentru această asociere. Daniel Marian, 31 august 2013

Scrisul, mai ales cel confesiv, intimist şi neinhibat de prejudecata încifrării „mesajului mistic”, face igiena memoriei, a sufletului şi a minţii. Actul scrisului fiind unul „singur cu gândurile”, este magic, catarsic şi revigorator. Excesul de „invenţie”, refugiile în alegorism şi parabolism, subtextual sau de alt soi, au efecte mai degrabă neocebo, ci nu placebo. Opinam undeva că literatura de azi, deşi e mai liberă şi la noi, decadentă, coboară vertiginos şi autodestructiv (!) pe toboganul consumist, teloenovelist (sic. n.) – sau optează pentru „policerism”, la noi neo-miliţism: rentabil şi surogat- înlocuitor al valorii intrinseci de care are nevoie publicul, mai ales cel tânăr. Observ, în arealul meu, cum apar cărţi de acest soi, imitând tembelismul sub-cultural de pârloagă din Vest, şi ele mai degrabă nutresc foamea disperată a unor edituri de tip boutique, ca şi mediile zonale, de a supravieţui şi amăgesc autorii – liceeni sau deja studenţi, că îşi vor obţine licenţa de recunoaştere a statutului de profesionist. Mai degrabă, o atare subspecie ar fi potrivită la categoria SFului... Câţiva autori ştiuţi de mine, obţineau necesarul aviz editorial de la Ministerul de Interne (!), să publice romane miliţiste, stereotipe, politizate mizerabil, tirajele lor fiind enorme şi aducându-le câştiguri mari… Am citit chiar lamentaţia unora că pe vremea aceea scriitorii câştigau mai bine: astfel de cărţi erau vârâte oblije în şcoli, licee, colegii, facultăţi. Romanul „obsedantului deceniu”, floare rară, sau urzică, vorba luciferismului la ora Marius Tupan, a rămas suspendat în „simpla roză” a maculaturii cu „schepsis”, însă ineficientă, şi deseori dăunându-le autorilor mai importanţi ai unei astfel de „rezistenţe prin cultură”. După „revoluţie, inflaţia de astfel de romane continuă, deseori autorii, unii cu pseudonim, suprasaturând librăriile cu „dezvăluirile” lor : cei mulţi fiind securişti sau activişti, sau odrasle ale lor ! Nomine odiosa ? Am trăit perioada unei aşa zise „autocenzuri”, teză perfidă a sintetizismului ceauşist, şi ştiu bine ce spun: scrisul cu „şopârle” , subtextualismul post-modernist românesc, umpluse librăriile şi bibliotecile de producţiuni despre orice, ale derizoriului prozaizat sau maimuţărind post-modernismul american şi european, însă asta agrava şi mai mult dedublarea, duplicitatea, şi cenzura dictatorială a securităţii şi acoliţilor ei propagandişti îşi râdeau cinic de aiurelile cu pretenţii de „libertate socialistă”, a „omului de tip nou”, variantă roşie a lui neomensh ! În subsolurile editorilor d’antan, s-au pierdut vagoane de dactilograme ale unor cărţi care nu conveneau dictaturii; mi s-au „pierdut” trei astfel de cărţi, (un roman şi două proiecte de poezie) – de către cei de la fosta Editura „Eminescu”, alta la Galaţi şi alta la Craiova. Literatura de sertar a fost apoi chiar negată a exista, de însuşi impozanții noştri vremelnic miniştri ai Culturii ! Sălcudeanu („prohap”), Marin Sorescu, sau (la Cartea Românească, Florin Mugur)… Romanul „Roşu putred”, plimbat de la Cartea Românească la Eminescu (Ion Iovan) ajunsese înmânat direct, la dl. Liiceanu (Humanitas, în Casa Scânteii) – lector Zografi, dar şi dumnealor au pasat editarea până ce l-am retras şi finalmente l-am donat Bibliotecii Judeţene, la arhive. Pentru unele dintre cărţile în care eram „postmodernist” (Ţara poemului meu, Aur Heraldic, Ram cu oglinzi, ş.a. la C.R.) – am fost hărţuit de securitatea zonală, dar şi la Timişoara (gen. Mortoiu), sau la Bucureşti. O altă carte s-a pierdut odată cu cele 11.000 de cărţi şi manuscrise ale lui ion Caraion, după rămânerea lui în Elveţia şi tot ce a urmat. Regretatul meu editor Mircea Ciobanu mi-a relevat date despre securismul şi duplicitarismul ideologic al „iepocii”. Relevante sau nu, aceste scurte însemnări ar fi utile ca „epopee” a generaţiilor noastre de sub vechiul regim, măcar celor care vin spre literatură în aceste vremuri „noi”... Condiţia de persona non-grata a scriitorului român, acasă la el, dar, vai, şi în lume, pe alocuri, va dura atâta cât sistemele, regimurile, politicile sub care trăiesc, sunt perverse, imorale şi… şantajiste… Deoarece, legea neagră a acestei „dinamici” non-hegeliene, este a efemerelor puteri cot-la-cot cu „elietele” piperduplicitare, impotente şi fără organon, vorba grecilor. Din nenorocire, unii dintre ei fac istorii, dicţionare, cărţi mincinoase şi acte (sociale) ratate, cum dixit Freud. Îmi permit să recomand cui vrea, un psiholog admirabil, al propriei sale Şcoli : Carl Gustav Jung, Cartea Roşie.... La mulţi şi rodnici ani, dragi confraţi prin limba ro-


VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL

VORBA DE SPORT DORIN STROIA

FOTBAL -

Rezultate în etapa a 2-a din liga a IV-a. N 1 2

Echipa A CSM Dacia Orăștie Gloria Geoagiu

3 4 5 6 7 8

Aurul Certej ”U”Petroșani CFR Simeria Retezatul Hațeg CS Vulcan CSA Aurul Brad

Echipa B Hercules Lupeni CNS Cetate Deva Victoria Călan Metalul Crișcior Minerul Uricani CS Inter Petrila Jiul Petroșani Șoimul Băița

JUNIORII DIN ORĂȘTIE ,,SACRIFICAȚI” ÎN FAVOAREA „GAZONULUl”

Scor Sen A

Scor Sen B

Scor Jr A

Scor Jr B

0

1

0

3

1

3

1

9

2 1 0 5 1 2

2 0 2 0 0 3

4 3 0 2 5 1

2 1 4 5 3 0

Sportivii prezentați în numerele precedente: TRIF LILIANA – HANDBAL 5 p. PIPER ADRIAN OVIDIU - CULTURISM 4 p. CĂTANĂ PAVEL – FOTBAL 4 p. NOJA RAUL ALEXANDRU - FOTBAL 3 p. CLONŢA SORIN – BOX 1 p. NEAGOI IURECA NASTICA - CANOTAJ 0 p. RĂZVAN HRIȚCU—Karate 0 p. VASILE ȚÎRVULOIU—Atletism 0 p. BOGDAN HRIȚCU—Karate 0 p. Singurii cu drept de vot sunteți dumneavoastră, cititorii VORBEI !.

IONEL HRIŢCU - KARATE

Născut la 09.05.1971 Orăștie; Studii: Facultatea Educație Fizică și Sport. Domiciliul: Orăștie Începe activitatea de performanță târziu, la 18 ani în 1990, cu sensei Nicolae Iordăchescu, la Clubul Dacicus. După 10 ani, își dă examenele de grad și obține centura neagră. Cinci ani mai târziu, obține certificatul de instructor de karate în Orăștie, la Clubul Dacicus. Deschide mai multe secții de karate în zonă, la Romos, în 2007, timp de 2 ani, având 30 de copii, la Simeria CFR Marmosim, peste 100 de copii, unde antrenează și în prezent, precum și la Clubul Dacicus. Participă la peste 100 de competiții în țară și străinătate, ca antrenor și sportiv. Obține nenumărate trofee, medalii și diplome, vitrina de acasă îi este neîncăpătoare. La campionatul mondial din Lituania-2012, are 2 sportivi pe podium: Ioana Popescu și Andrei Fuciu. Federația Română de Arte Marțiale îi acordă diploma pentru merite deosebite în dezvoltarea pioneratului Karate-Do-ului în România. Plutonier adjutant în cadrul ISU Hunedoara, participă la cursuri de autoapărare în sistemul militar. În 2012, primește din partea DJTS Hunedoara Cupa pentru ”Clubul cu cele mai bune rezultate pe județ”.

terenul devine un burete de apă, impracticabil. (Propun consilierilor locali din Orăștie să renunțe la scaunele pufoase și moi în care se scufundă în sala de conJocul de început al juniorilor pe siliu a municipiului și să-și muterenul propriu a durat fix 8 minu- te ședința lunară pe gazonul verte de la primul fluier al arbitrului . de de la stadion, cu purtarea Dacia Orăștie începe în 8 jucători, obligatorie a cizmelor de caula limita regulamentului, urmând ciuc și a umbrelei, sub deviza: ca mai apoi, la prima accidentare ,,...acolo sunt banii noștri...”) La celălalt pol, Gloria Geoagiu “cu ghinion”... zic eu, să rămână în 7 jucători pe teren, iar partida să se revine pe terenul său orășenesc din întrerupă și să fie pierdută cu sco- propria localitate, unde, cu pași rul de 0-3, la ”masa verde”. mărunți, dar siguri,, conturul noii ”Mutarea șahistă” s-a dovedit a fi arene fotbalistice începe să se vadă. benefică, restrângând numărul de Jucând pe un gazon foarte bun, goluri încasate ulterior de seniori Gloria s-a văzut condusă încă din Născut: 25.09.1936 Cergăul Mare (Alba); Studii: min. 18, printr-un gol marcat din pe teren. La primul meci oficial al senio- lovitură de la 11 m, ușor acordată, Liceul Arad; Domiciliul: Vaidei (com. Romos). rilor jucat acasă, Dacia Orăștie în urma unei căderi a lui Dărăban Începe fotbalul copil fiind, pe stadionul din comuna pierde în confruntarea cu... tere- în careu. Execută și înscrie Cără- Cergăul Mare, apoi evoluează în echipa Școlii profesionale Blaj, timp de 3 ani pe postul de extremă dreaptă. În 1952, este repartizat cu școala la Arad, timp de 4 ani evoluând la echipa de juniori UTA 2 și Vagonul Arad. Face tandem cu jucători cunoscuți ai acelei perioade: Ion Dănilă, Ioan Găină (Orăștie), Ilie Don, C-tin Preoteasa, antrenor Coco Dumitrescu. La un meci de fotbal pe terenul celor din Timișoara își fracturează glezna, dar continuă activitatea fotbalistică cu multă ambiție și plăcere. Este încorporat în 1956 pentru stagiul militar timp de doi ani și jumătate la Basarabi (Constanța), unde continuă să joace în Spartachiada militară, câștigând o finală cu Pionierii Medgidia: 3-1. După armată, familia refuză întoarcerea la UTA, fotbalistul revenind la Uzina mecanică 1A Cugir, la echipa fabrinul, mai bine-zis, decât cu jucătorii van. O primă repriză echilibrată cu cii. În 1959, se legitimează la echipa Recolta Vinerea (Alba), în divizia jude la Lupeni. Unicul gol al meciu- o posesie mai bună a celor de la dețeană, timp de 3 ani, câștigând campionatul doi ani la rând, marcând lui a fost înscris de oaspeți în min. Cetate. Golul doi vine la 4 minute aprox. 20 de goluri. A fost apreciat cu titlul de cel mai bun fotbalist jude32 al primei reprize, 2-3 pase suc- de la reluarea jocului, o centrare de țean, fiind o extremă dreaptă marcatoare de goluri. Face echipă în teren cesive și finalizare cu un șut de pe pe partea stângă în fața porții și cu portarul Valentin Uritescu (actorul), Vasile Tășală, atacantul Petrică dreapta în colțul lung, al lui Ho- Cărăvan face 0-2 . La acest scor, în Uritescu și participă la ”Cupa Agriculturii”, la Deva. Câștigă meciurile cu min. 72, Doboș (fostul jucător al Ilia și Hațegul, calificându-se în finala de la Cluj. Se căsătorește în Vairongozo Andrei. Spre finalul jocului, alte trei Gloriei) greșește și înscrie în pro- dei, în 1962 și pune bazele unei echipe în comuna Romos, împreună cu mari ocazii aparțin tot Lupeniului pria poartă 1-2. Scorul final 1-3 învățătorul Urian, proiect care se destramă, neavând sprijin local. prin Moldovan, Bejan și Zlate. În este stabilit de Chelariu în min. 84. rest, am asistat la o luptă dramati- În opinia observatorului Vasile Ca- re care să facă diferența,... o să fie un Santos Boz-Ponorul Vața;Unirea că, pe un teren moale și nu este potescu: ,,joc de nivelul Diviziei C, meci greu…” Vețel-Victoria Dobra. prima oară când dau acest semnal ambele echipe foarte tinere, foarte În clasament, după 2 etape, conde alarmă în privința terenului. bune”. Antrenorul Marius Sârbu duce Hercules Lupeni și CS Vulcan Comisia de Competiţii a AsoOdată cu construcțiile din apro- avea să declare după meci: ,Am ambele cu 6 puncte. ciaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoaprierea suprafeței de joc siste- controlat jocul din punct de vedere ra a stabilit, programul complet al mul de drenare a apei la gazon tactic, este un joc câștigat destul de Etapa următoare 07.09.2013 turului II al Cupei României, faza a avut de suferit, în condițiile în greu, pentru că am întâlnit o echipă Dacia 2010 Orăștie se va deplasa judeţeană, ediţia 2013-2014, în care care suntem la început de cam- bună și agresivă. O victorie care ne la CNS Cetate Deva, iar Gloria intră în cursă şi echipele din Liga a pionat și, la câteva ploi răzlețe, dă moral în confruntarea următoare Geoagiu la Victoria Călan. IV-a. Meciurile se vor dispuCelelalte meciuri: Aurul Certej - ta miercuri, 18 septembrie, de la ora CS Vulcan, Hercules Lupeni - CSA 16.30, după următorul proAurul Brad, Șoimul Băița - ”U” Pe- gram: Berianul Beriu – Dacia troșani, Metalul Criscior - CFR Si- Orăştie 2010; Ponorul Vaţa – CSA meria, Minerul Uricani - Retezatul Aurul Brad; Unirea General BertheHațeg, CS Inter Petrila - Jiul Petro- lot – Universitatea Petroşani; Inter șani. Petrila – Minerul Uricani; Dacia LIGA a V-a etapa I. Rezultate; Boşorod – Hercules Lupeni; Minerul Teliuc – CS Ghelari; AS SântăUnirea Vețel-Zarandul Crișcior 1-2; Victoria Dobra-Santos Boz 0-2; măria Orlea – CS Vulcan; Agrocompany Băcia – CFR Simeria. Primele Ponorul Vața-Mureșul Pricaz 2-0; echipe sunt considerate echipe gazMureșul Brănișca-Berianul Beriu 1-3;Minerul Teliuc-Key Systemsro dă. Dacă după 90 de minute, scorul cu Dacia Ribița 2-1. „VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL” se menţine egal, se vor juca două Orăștie, o Etapa viitoare 08.09.2013: Zaran- reprize de prelungiri de câte 15 miechipă care dul Crișcior-Key Systemsro Ribița; nute fiecare, iar dacă egalitatea perSportiv ……………………………… tot timpul a Berianul Beriu –Minerul Teliuc; sistă, se vor executa lovituri de deavut jucători partajare. Mureșul Pricaz-Mureșul BrăSportul practicat……………………… de valoanișca;

ALEXANDRU VLAD - FOTBAL


BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

cuprinde: 3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adultii și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri. Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309

*** Maria îi răspunde lui Ion la telefon: –Mă, ti-am zis că voi fi acolo în 5 minute, deci nu mă mai suna din jumate-n juma de oră!

Ţapul

Un ţap ce se credea Rudolph Valentino şi mai ceva, *** Se dădea mare şi plin de Se intalnesc doi ardeleni. fiţe Primul intreaba: Printre căpriţe. -Ce numar de telefon are Ion? Ţapul e tot ţap ! Al doilea: Avea cap, dar n-avea în -Nu prea imi amintesc. cap; Primul: Într-o zi a ajuns pastra- Zi-mi aproximativ. mă, Iar pielea – un sacou de *** damă… -De ce nu pot femeile citi hărți ? - Numai un barbat poate să înţeleagă conceptul de “un centimetru egal cu un kilometru”.

*** Ardeleanul ajunge cu Dacia la o benzinărie. Neavînd prea mulţi bani la el, îl întreaArtă & kitsch bă pe vînzător: de la trotuar şi bloc, - Cît costă litrul de benzină? până la blog ! - 6 lei.. - Dar o picătură de benzină cît costă?  Nu doar hârtia, şi pereţii au învăţat să su- Păi... cît să coste? O picătură? Nu costă porte orice  Internetul, o cale mai evoluată de exprimare nimic! - Atunci picuraţi-mi şi mie 20 de litri în  Ecran al civilizaţiei moderne sau doar indice rezervor! al refulării... ...Mai bine subconştientul, în locul creierilor împrăştiaţi pe beton !

D’ale lui Virgil Deghizare Un măgar cu atestat S-a supărat Pe alt măgar Deghizat. Mai târziu, s-a aflat Că măgarul deghizat Ar fi dat mită şi şpagă Să fie măgar cu normă întreagă.

Curaj

Trădare

Un iepuraş năbădăios Îi dădea la o vulpe palO sirenă de mare me S-a-ndrăgostit de-un Şi-i adresa sudalme. marinar. (În mod normal nu e fru(Azi, lucru întâlnit tot mos !) mai rar)… Dar iepuraşul se dădea De ce oare ? curajos Marinarul, căpitan de Fiindcă vulpea, vă spun vas îndată, A părăsit o dragoste fi- Era o vulpe… împăiată. erbinte Lăsând sirena fără glas. Se zvoneşte că marinarul a ajuns… Preşedinte.

cere subliniat însă, că nu neapărat a bunului-simţ, nici pe departe că ar fi vorba despre o astfel de impunere În contrapartida artei „de fost ori limitare ! Pentru că în mod natural, simţul omului presupune, precum vânzare” Cu atât mai mult astăzi, când orice arta, în adevăratul înţeles al cuvântustat din lume trebuie să aibă o economie lui, la fel de bine şi aşa-numita, şi ştiputernică pentru a-şi permite viaţa cul- uta, prostituţie intelectuală… În fond şi la urma urmei, turală, când oamenii trefiecare om de lângă buie să fie bogaţi pentru anoi are ceva de spus, şi cumpăra arta, se înţege iar uneori suntem de ce unii fac artă pentru prea surzi să putem artă. Adică fără bani ! Şi auzi, prea orbi penimplicit, nici nu e de vântru a înţelege pe orizare… Aşa cum au făcut şi cine şi oricum. Dar suprarealiştii la începutul oamenii se exprimă, secolului trecut... Dincolo creează şi îşi propade orice barieră care ar gă protestele în limputea limita libertatea de bajul, în „poezia” exprimare, avem de-a face străzii. Aceasta este cu arta străzii, arta undercultura şi / sau ground într-un prim înţe(doar) atitudinea les, iar de ceva vreme cu urbană. De la grafarta postată pe internet. fiti, la DJ-ing ori Mc De la oameni pentru oa-ing. meni, fără restricţii, fără copyright şi cu o singură Daniel MARIAN lege: aceea a simţului. Se

str. Unirii, nr. 130

Talon de publicitate gratuită NUMELE…………………………………… ADRESA…………………………………… Text………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… …………………………………………….. ……………………………………………… ……………………………………………..


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.